Biserica sătească de zid “Ostrov”

Printe cele mai vechi monumente româneşti de zid păstrate în Transilvania până astăzi se
numără şi Biserica din Ostrov din județul Hunedoara. Biserica a fost construită în secolul XIV și
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: HD-II-m-A-03400.

Biserica Ostrov se află în satul omonim din comuna Rau de Mori.

Localitatea Ostrov este asezată în sud-vestul Haţegului, pe vechea şosea romană care
făcea legătura între Sarmizegetusa şi locul ieşirii Streiului din depresiune.
Localitatea si-a primit numele de "ostrov" de la poziţia acesteia, înconjurată fiind de
apele Râului Mare şi ale Apei Borii.
Biserica din Ostrov închinată praznicului "Pogorarea Sfantului Duh", hram ce-i poartă
numele şi astăzi, este una dintre cele mai importante biserici din Ţara Haţegului şi una dintre cele
mai preţioase documente artistice medievale din ţară. Aceasta pastrează înca, o parte din frescele
originale, fiind unele dintre cele mai valoroase ale perioadei medievale.
Prima dată s-a aflat despre biserică datorită cercetătorilor epocii române, undeva prin
secolul al XVIII-lea, cea dintâi descriere avându-o de la vicarul greco-catolic Ştefan Moldovan,
din anul 1853. Analizele ştiinţifice au fost inaugurate de catre Virgil Vatasianu, în anii 1936 şi
1959. Mai apoi au urmat contribuţii parţiale semnate de către Ştefan Lupşa, Mircea Păcurariu şi
Vasile Drăguţ.
În anul 1986, arhitectul Radu Popa a sugerat arhitectura iniţială a bisericii. Ulterior,
investigaţiile arhitecturale efectuate între anii 1995-1996 şi săpăturile arheologice din anul 1996
au definit componentele şi etapele de construcţie.
În urma cercetărilor s-a relevat faptul că prima biserica din Ostrov a fost un mic edificiu
cu o singura nava, cu dimensiunile de 5,20 metri pe 4,50 metri, zidurile având şi ele o grosime de
aproape un metru.
Sfântul Altar era rectangular, cu dimensiunile de 1,90 metri pe 2,20 metri, la ridicarea
căruia, folosindu-se din plin blocuri mai mari sau mai mici, fasonate, din perioada romană. Baza
1
de piatra a fost mai apoi continuată cu rânduri de caramidă. Altarul primei biserici a fost ulterior
demolat, iar latura de nord a navei a fost înlocuită parţial de un alt zid. Doua uşi permiteau
accesul în lăcaş: una de vest, parţial utilizată şi astazi, sub care se afla un timpan pictat, iar alta
spre sud, închisă de un ancadrament şi surmontata de o nisa de hram, încheiata cu o arcadă
semicirculară. Peretele de sud a avut doua ferestre înguste, tipice pentru deschiderile ispravite în
arc frânt.
Probabil, anterior începutului secolului al XVI-lea, Bisericii Ostrov i s-a adaugat şi un
turn clopotniţă. Acesta porneşte de la un soclu rectangular de 2,70 metri pe 2,18 metri şi se înalţă
până la înalţimea de 11,30 metri. Nişte bolţari de piatră marcheaza muchiile libere ale
clopotniţei. Nivelul întai al turnului are o deschidere în arc frânt şi o boltă în leagăn, acum spartă,
pentru a face loc unei scări fixe de acces. Urmatorul nivel a avut o alta intrare, cu scară mobilă,
ulterior transformată şi o fereastră cu ancadrament gotic simplu, cu muchie teşită. Ultimul nivel
are ferestre pe toate laturile, din care trei, spre nord, vest şi sud, sunt asemanatoare cu cea de la
etajul întai, doar că sunt puţin mai scunde. A patra fereastra are decoruri care amintesc de
traforuri de piatră.
Acoperisul iniţial a fost realizat din lespezi de piatră şi cărămizi romane, aşezate în con
piramidal. Aceasta este cea mai bine conservată si reprezentativă clopotniţă medievală a
Haţegului istoric.
Decorul cu fresce a atras înca de timpuriu atenţia. Mult timp a fost vorba doar despre o
icoana a Maicii Domnului "Hodighitria", aflata in timpanul portalului de vest. Chiar dacă, datată
oscilant, între a doua jumatate a secolului al XIV-lea şi sfârşitul secolului al XVlea, fresca
acesteia este recunoscută drept una dintre cele mai valoroase picturi medievale din România.
În urma ultimelor cercetări, fresca a fost datată pe la mijlocul secolului al XV-lea.
Elementele de pictură sunt însa mai numeroase. Pe laterala sudică, în exterior, se disting scene cu
sfinţi, de la circa un metru şi jumatate de nivelul solului. Pe unele dintre ele se pot citi unele
inscripţii zgâriate. În nişa de deasupra intrării sudice, se remarcă un superb cap de cal, al unui
sfânt militar calareţ. Pereţii interiori, de sud şi vest, păstrează încă părţi consistente din vechea
frescă.
Biserica Ostrov este singura din Ţara Hategului la care se poate discuta despre
particularitatea îngrădirii cimitirului. Gardul de cimitir pe care îl posedă Biserica Ostrov fusese
compus odinioara din aproape 300 de pietre romane de toate tipurile, aşezate într-o veritabilă
2
expoziţie unicat. Gardul era realizat din 208 piese sculpturale şi epigrafice romane, colecţionate
de către nobilul patron al bisericii, în perioada cuprinsa între anii 1553-1585, din diferite locuri
din vecinătatea Ostrovului. Acum au ramas acolo doar unele pietre greu lizibile,deteriorate de
intemperii. Dintre celelalte, o parte au ajuns la muzeele din Sarmizegetusa şi Deva.
Biserica Ostrov a fost ctitorită de cnezii locali. La anul 1360, Petru de Ostrov era
desemnat drept prim protopop cunoscut al districtului. Datele care îi menţionează pe localnici
continuă într-un anume ritm, până la mijlocul secolului al XV-lea.
Ca si alte monumente din Ţara Hategului, Biserica din Ostrov a avut de suferit de pe
urma transformărilor religioase. Cnezii, iar mai apoi nobilii ostroveni, au trecut de la catolici la
reformaţi - calvini. Acestia si-au schimbat nu numai credinţa religioasă, dar şi etnia iniţială.
Acestei majore metamorfoze i se datorează acoperirea decoraţiilor interioare, specifice
cultelor istorice şi nu celor protestante.
Imaginea de astăzi a bisericii este rezultatul unei ample transformări care a avut loc
probabil în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea sau la începutul secolului XIX.
După ce a trecut prin faza greco-catolica, dupa anul 1948, comunitatea şi lăcaşul din
Ostrov redevin ortodoxe.
Un program parţial de restaurare intitulat “Cercetari arheologice şi reamenajări de
paramente şi pardoseli” s-a derulat pe la începutul anilor 1990.

Bibliografia electronică :
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-ostrov-68014.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Pogor%C3%A2rea_Sf%C3%A2ntului_Duh_din_Ostrov
http://www.medievistica.ro/texte/monumente/cercetarea/Ostrov/Ostrov.htm
http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Biserica%20Pogorarea%20Sf.%20Duh/11420

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17