UNIVERSITATATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

Facultatea Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale

Catedra Politică Mondială şi Relaţii Internaţionale

CURRICULUM

la disciplina Politica mondială

Specialitatea: Relaţii Internaţionale, Ciclul I, Licenţă

Autor: Ilaşciuc Dinu

Dr. conferenţiar.universitar.
_________________

Chişinău, 2018
 APROBAT Şef Catedră______________________
_____________________
la şedinţa Catedrei
din „ ____” __________ 2018

1
 I. PRELIMINARII

Cursul „Politica mondială” este întocmit în corespundere cu programul de studiu şi cuprinde,

prelegeri, seminare şi mase rotunde. Este destinat studenţilor, anului II, în scopul însuşirii
cunoştinţelor şi deprinderilor în analiza proceselor politice mondiale ţi relaţiilor internaţionale.
Cursul prevede soluţionarea unui larg spectru de probleme de ordin extern. Cursul nu dispune de
răspunsuri concrete la problemele acute în relaţiile internaţionale din considerente că ele nu pot să
existe. Cursul orientează studentul în direcţia, ca el să poată formula întrebări, să analizeze situaţia,
să obţină deprinderi să acţioneze în situaţii cu deficienţe minimale.
Disciplina Politica Mondială este un curs fundamental de specialitate, pentru învăţământul cu
frecvenţă la zi şi învăţământ cu frecvenţa redusă, semestrul III.
Scopul cursului Politica Mondială constă în pregătirea teoretică a studenţilor în domeniul relațiilor
internaționale. Scopul acestuia este de a oferi audienţilor câteva repere teoretice pentru înţelegerea
fenomenelor politicii mondiale. Acest scop va fi îndeplinit prin rezolvarea unui şir de sarcini între
care menţionăm: analiza specificului cooperării și intereselor mariloir puteri pe arena internațională,
problemele majore prezente pe mapamond ca fenomenul terorismului, sărăciei...Cultivarea de
experienţe, capacităţi şi competenţe concrete de folosire a terminologiei de specialitate şi a
abordărilor teoretice pentru analiza cooperării regionale, a evenimentelor internaţionale într-o
manieră academică.
Limba de predare-limba română
Beneficiarii documentului dat sunt cadrele didactice; studenţii specialităţii relaţii internaţionale,
pregătiţi ca viitori specialişti în ştiinţe politice, prin cultivarea competenţelor necesare exercetării
profesiunilor specifice domeniului relaţiilor internaţionale; structurile de stat şi instituţiile non-
guvernamentale care sunt în calitate de angajatori ai specialiştilor formaţi.

II. ADMINISTRAREA MODULUI DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Responsabil

credite
Nr. de
Denumirea Semestr inclusiv
învăţămân discipline de Tota
disciplinei ul
t i disciplină l C S L LI
F.04.O.2 Politica Ilaşciuc IV 150 45 45 60 e 5
5 mondială Dinu x
cu
a
frecvenţă
m
la zi
e
n
F.04.O.1 Politica Ilaşciuc IV 150 28 8 114 5
cu
8 mondială Dinu
frecvenţă
redusă*

2
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1.
2. Politica mondială ca ştiinţă şi obiect de studiu 2 2 2 - 4 4
3. Geneza şi evoluţia politicii mondiale 2 2 2 - 2 5
4. Teoria politicii mondiale în perioada interbelică şi 2 2 2 - 2 5
postrăzboi rece
5. Fluctuaţia sistemului şi structurii politice mondiale la 2 2 2 - 2 5
intersecţia sec. XX-XXI
6. Geostrategia – argument şi analiză a procesului politic 2 2 2 - 2 10
mondial
7. Curente de gîndire în politica mondială la intersecţia sec. 2 2 2 - 2 10
XX-XXI
8. Provocările politicii mondiale; deciziile politicii externe şi 2 2 2 2 2 10
democraţia
9. Amplificarea sistemului politic mondial în ambianţa 2 2 2 2 2 10
strategiilor contemporane
10. Istoria dezvoltării sistemului politic mondial pînă la 2 2 2 2 2 10
apariţia sistemului statelor naţionale
11. Pacea de la Vestfalia şi formarea sistemului statelor 2 2 2 2 2 5
naţionale
12. Războiul şi pacea în politica mondială 2 2 2 - 2 5
13. Societatea civilă mondială: noi perspective 2 2 2 - 2 5
14. Problema guvernării mondiale la etapa actuală 2 2 2 - 2 5
15. Mondializarea şi integrarea la etapa actuală: corelaţii şi 2 2 2 - 2 5
interdependenţe
16. Factorul economic în politica mondială şi relaţiile 2 2 2 2 5
internaţionale
17. Postmodernismul în studierea structurii politice 2 2 5
mondiale(variate curente postmoderniste.
Constructivismul. Feminismul.)
Total 30 28 30 8 150 114

III. COMPETENȚELE PROFESIONALE ȘI FINALITĂŢILE DE STUDIU

1. Cunoașterea fundamentelor teoretice - a identifica obiectul de studiu al disciplinei

ale cursului ” Politica mondială” - a determina noţiunile, teoriile, metodele și
prin: conceptele de bază ale cursului
- a evalua metodele de investigaţie ale
disciplinei
- a identifică specificul politicii mondiale

2 Însușirea conexiunilor dintre - a distinge și utiliza teoriile politicii mondiale

politicile statului și strategiile - a stabili legătura dintre aspectele teoretice şi
promovate de instituțiile cele practice ale politicii mondiale

3
 internaționale. - a aplica fundamentele teoretice și cele
practice ale cercetării politicii mondiale în
elaborarea tezelor de an/ licenţă
- a identifica specificului politicii mondiale în
diferite zone ale mapamondului
3. Pronosticarea posibililor schimbări și - a identifica principalele schimbări/tendințe
tendințe în dezvoltarea relațiilor prezente în domeniul politicii mondiale
internționale și reactualizarea - a demonstra originalitatea și aplicabilitatea
proiectelor / acțiunilor de promovare cercetării unei problematici din domeniul
a politicii statului, la nivel relaţiilor internaţionale în cadrul tezei de
internațional. licenţă
- a estima necesitatea de studiu a politicii
mondiale în relațiile internaționale
- a explica schimbările, procesele şi
fenomenele. politicii mondiale
4 Dezvoltarea profesională continuă - a descrie rolul și necesitatea elaborării
prin determinarea priorităților și proiectelor de cooperare în sfera relațiilor
nevoilor personale de formare, internaționale la nivel local, regional, global
dictate de noile oportunități și - a demonstra oportunitatea elaborării
dezvoltarea relațiilor internaționale. proiectelor de cercetare în domeniul politicii
mondiale şi eficienţa utilizării metodelor şi
tehnicilor de cercetare în relaţiile
internaţionale
- a evalua nivelul politicii mondiale
- a elabora și a propune sugestii şi recomandări
în vederea perspectivelor de dezvoltare ale
politicii mondiale

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Politica mondială ca obiect de studiu

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
1. Să distingă premizele apariţiei obiectului 1. Teoria politicii mondiale ca ştiinţă.
„politica mondială”. Dimensiunea ştiinţifică a „politicii mondiale”
2. Să stabilească nivelul de analiză în politica din anii 70 a sec. XX.
mondială. 2. Abordările lui Koohein R., Joseph S. Nye,
3. Să selecteze metodele de cercetare în politica Katzenstein P. J., Krasner C., Alison G.,
mondială Patnam R., Deutsch K., Haas E. etc.
3. Nivelul de analiză şi metodele de studiere în
politica mondială.
4. Corelaţia categoriilor „politică mondială”,
„relaţii internaţionale”, „politică
internaţională”.

Termeni-cheie: politică mondială, metodele de

cercetare, relații internaționale, politică
internațională
Subiectul 2. Geneza şi evoluţia politicii mondiale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

4
 - Să relateze despre evoluţia sistemului 1. Tucidide ,,Istoria războiului Peloponisiac”.
mondial. 2. Formarea elementelor internaţionale în
- Să generalizeze etapele, trăsăturile lumea antică , secolele medii şi
dezvoltării politicii mondiale pînă la contemporane.
formarea sistemului de state naţional. 3. Apariţia capitalismului în Europa, apariţia
- Să formuleze parametrii de bază a premiselor pentru formarea statului
modelului păcii de la Westfalia centralizat.
4. Parametrii principali a formării modelului
politic central de stat. Pacea de la Westfalia.
5. Acceptarea principiului suveranităţii
naţionale. Sistemul de la Viena.

Termeni-cheie: politică, conflicte internaționale,

suveranitate, Sistemul de la Viena
Subiectul 3. Teoria politicii mondiale în perioada interbelică şi postrăzboi rece
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă particularităţile sistemului 1. Sistemul relaţiilor internaţionale în perioada
relaţiilor internaţionale de la Ialta- interbelică.
Potsdam. 2. Sistemul Versai-Washington.
- Să Demonstreze esenţa discuţiilor 3. Particularităţile sistemului relaţiilor
dezvoltării politice mondiale postrăzboi internaţionale de la Ialta-Potsdam.
rece. 4. Esenţa discuţiilor problemelor dezvoltării
- Să estimeze etapele dezvoltării politice a lumii după încheerea războiului
sistemului politic mondial. rece.
5. Etapele dezvoltării sistemului politic
mondial. Esenţa teoriei politicii mondiale ca
ştiinţă.

Termeni-cheie: Sistemul Relațiilor

Internaționale, relații bilaterale, perioada
interbelică, război rece
Subiectul 4. Fluctuaţia sistemului şi structurii politice mondiale la intersecţia sec. XX-XXI
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să descrie concepţiile referitoare la 1. Structura sistemului contemporan al
sistemul relaţiilor internaţionale. relaţiilor internaţionale.
- Să clasifice sistemul polar al lumii 2. Discuţiile despre sistemul nou al relaţiilor
- Să evalueze nivelurile polarităţii în internaţionale Zb. Bjezinschi, S. Huntington
cercetarea relaţiilor interstatale despre rolul SUA pe arena mondială.
3. Caracteristica sistemului unipolar, bipolar,
tripolar şi multipolar.
4. Nye Dj. despre nivelurile polarităţii.
5. Rosenau Dj. despre structura lumii sec.
XXI.

Termeni-cheie: sistem internațional, relaţii

internaţionale, sistemului unipolar, bipolar,
tripolar şi multipolar, polaritate
Subiectul 5. Geostrategia – argument şi analiză a procesului politic mondial
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să determine integritatea reciprocă dintre 1. Esenţa mediului geografic în politica
geografie şi politică. statelor.
- Să compare viziunile cercetătorilor 2. Concepţiile lui Boden J., Ratzel F.,

5
 francezi, englezi, germani şi americani.
- Să optimizeze expusele lui S. Cohen
despre divizarea terrei.
Kjellen R., List F., Bruc C., Frantz C.,
Nauman F., Haushofer K.
3. Şcoala geopolitică a Americii de Nord.
Mahan A., Spykman N., Cohen S.
4. Concepţiile lui Spykman despre divizarea
lumii.
5. Divizarea lumii în 4 componente
geopolitice.

Termeni-cheie: mediului geografic, politica

statelor, geopolitică, paradigmă, echilibru de
forță
Subiectul 6. Curente de gîndire în politica mondială la intersecţia sec. XX-XXI.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă cauzele falimentului 1. Reprezentanţii gîndirii politicii a
doctrinei politicii idealiste. Americii de Nord – în sec. XX .
- Să aplice modificările în concepţiile 2. Concepţiile lor despre stabilirea ordinii
tradiţionale referitoare la politica mondiale. Realismul politic în Europa
mondială. Occidentală.
- Să aprecieze contradicţiile în politica 3. Morgentau H. despre contradicţiile în
externă. politica externă.
4. Concepţiile moderniste în relaţiile
internaţionale. Cauzele apariţiei
modernismului.

Termeni-cheie: gîndirea politică, teoria

politică, ordine mondială, realism politic, politică
externă, modernism.
Subiectul 7. Provocările politicii mondiale; deciziile politicii externe şi democraţia.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să distingă factorii adoptării deciziilor. 1. Formarea politicii externe.
- Să restructureze direcţiile principale 2. Elaborarea şi adoptarea deciziilor politicii
teoretice în politica externă. externe. Şcolile de acceptare şi studiere a
- Să selecteze diferenţele dintre state în problemelor deciziilor politicii externă.
procesul politicii externe 3. Direcţiile principale teoretice.
- Să aprecieze deciziile politicii extere 4. Tipurile de guvernare.
- Să îninteze proiecte privind actualizarea 5. State democrate şi autoritare.
politicii externe 6. Diferenţa între politica externă a statului
democrat şi autoritar.

Termeni-cheie: politica externă, decizii a

politicie externe, guvernare, state democrate ,
state autoritare
Subiectul 8. Amplificarea sistemului politic mondial în contextul strategiilor contemporane.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să interpreteze mişcările mondiale în 1. Modificări mondiale- rolul statelor
condiţiile actuale. naţionale.
- Să clasifice mişcările politice şi 2. Limitarea rolului statului și cauzele
organizaţiile în contextul evoluţiei creşterii inegalităţii sociale.
mondiale. 3. Rolul intereselor personale în îngustarea
- Să evalueze procesele etnopolitice în intereselor generale al societăţii.
lumea contemporană. 4. Limitarea suveranităţii.

6
 5. Mişcările politice pe arena mondială.
6. Mişcări antiglobaliste – factor important
în politica mondială.
7. Procesele etnopolitice în lumea
contemporană. Acutizarea conflictelor
culturale şi etnice.

Termeni-cheie: state naţionale, inegalitate

Subiectul 9. Dimensiunile guvernării globale în ambianţa politicii mondiale.
Obiective de referinţă
- Să relateze conceptele formarea unui
guvern mondial.
- Să extindă termenul multilateralismului
nou în literatură.
- Să formuleze particularităţile în
administrarea mondială.
- Să evalueze nivelul administrației
mondiale
Subiectul 10. Amplificarea inegală a statelor industrializate şi insuficient dezvoltate la etapa
actuală.
Obiective de referinţă
- Să descrie deosebirile în dezvoltarea
Ţărilor de Nord şi cele de Sud.
- Să compare indicii social-economici în
statele de „Nord” şi „Sud”.
- Să estimeze cauzele decalajului dintre
state.
socială, interese personale, societate,
suveranitate, antiglobalism, conflicte culturale
şi etnice.
Unităţi de conţinut
1. Transformările în politica umană.
Administrarea globală.
2. Concepţia multilateralismului.
3. Particularităţile administrării mondiale.
4. Căile de repartiţie a mandatelor în
structura politică umană.
Termeni-cheie: administrare globală, guvernare
globală, concepţie ,multilateralism.
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea „Nordul bogat” – „Sudul
sărac”. Dezvoltarea social-economică şi
culturală în ţările „Nordului” şi
„Sudului”.
2. Teza marxistă despre dezvoltarea inegală
şi stratificarea în bogaţi şi săraci.
3. Concepţia neorealistă faţă de problema
„Nord” – „Sud”. Teoria dependenţii și
Neoliberalismul.

Termeni-cheie: „Nordul bogat”, „Sudul sărac”.

dezvoltare social-economică şi culturală, teoria
dependenţii, Neoliberalism.
Subiectul 11. Războiul – instrument de reglementare a relaţiilor interstatale pe arena
mondială.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să reproducă teoriile războiului şi luptei 1. Abordările lui Sun Ţzi, Karl von
armate. Klauzewitz – în problema războiului.
- Să clasifice principiile în domeniul Principiile războiului.
războiului. 2. Rezoluţia ONU despre calificarea
- Să precizeze formele războaielor la etapa agresiunii. Conflictele armate din sec.
actuală. XX. și categoriile lor.
3. Formele războaielor.
4. Formele concrete ale războiului geofizic.

Termeni-cheie: război, rezoluția ONU, conflict

armat, conflict.

7
Subiectul 12. Arhitectura economiei în politica mondială şi relaţiile internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să relateze despre corelaţia 1. Conceptele de bază în economia politică
indispensabilă a politicului şi mondială. Liberalismul clasic economic.
economicului. Teoria selectării sociale.
- Să compare concepţiile teoretice în 2. Teoria marxistă şi neomarxistă.
economia politică internaţională. 3. Problemele importante în economia
- Să selecteze problemele importante ale politică internaţională.
economiei politice internaţionale la 4. Sistema Breton-Woods.
intersecţia sec. XX-XXI. 5. Tendinţele în dezvoltarea politico-
economică.

Termeni-cheie: politică mondială, liberalism,

neomercantelism, selectare socială
Subiectul 13. Provocările învăţămîntului în politica mondială.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să distingă rolul învăţămîntului la etapa 1. Locul învăţămîntului şi cunoştinţelor în
contemporană. lumea contemporană.
- Să generalizeze cantitatea numerică a 2. Influenţa tehnologiilor noi asupra
studenţilor în diferite state. studiilor. Globalizarea învăţămîntului.
- Să argumenteze tendinţele şi politica în 3. Caracteristica de bază a procesului de la
învăţămînt. Bologna. Descentralizarea
învăţămîntului.
4. Comercializarea şi privatizarea
învăţămîntului.
5. Rolul statului în procesul contemporan de
învăţămînt şi sarcinile pe care el le
soluţionează.

Termeni-cheie: învăţămînt, tehnologii,

globalizare, procesul de la Bologna,
descentralizarea comercializarea şi privatizarea
învăţămîntului.
Subiectul 14. Dreptul şi etica în politica mondială.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să interpreteze conceptul de ordine în 1. Conceptul de ordine în politica mondială
politica mondială. H. Bull. „Societatea anarhică”.
- Să demonstreze aspectele morale ale 2. Ordinea internaţională, ordinea mondială.
politicii mondiale. 3. Ordinea şi justiţia în poltica mondială.
- Să formuleze izvoarele dreptului Distincţiile justiţiei în politica mondială.
internaţional. 4. Aspecte morale în politica morală.
5. Concepţiile despre normele morale şi
particularităţile lor.
6. Dreptul – parte componentă a politicii
mondiale.

Termeni-cheie- ordine, politica mondială,

ordinea internaţională, morală, dreptul în RI.
Subiectul 15. Criminalitatea transnaţională, serviciile de inteligenţă şi impactul lor asupra
politicii mondiale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să determine rolul INTERPOLului în 1. Geneza crimei organizate. Rolul

8
 lupta cu crima organizată.
- Să clasifice organizaţiile criminale.
- Să estimeze rolul serviciilor de informaţii
şi impactul asupra politicii mondiale.
Subiectul 16. Istoria dezvoltării sistemului politic mondial pînă la apariţia sistemului statelor
naţionale
Obiective de referinţă
- Să definească noţiunea de politică
mondială;
- Să dialogheze asupra continuităţii
politicii mondiale;
- Să evalueze impactul politicii mondiale
asupra ordinii internaţionale;
Subiectul 17. Pacea de la Westfalia şi formarea sistemului statelor naţionale
Obiective de referinţă
- Să determine parametrii modelului
Westfalic al lumii.
- Sa caracterizeze sistemul relaţiilor
internaţionale al „Concertului European”.
- Să formuleze problemele dezvoltării
politice a lumii după sfîrşitul războiului
rece
- Să estimeze rolul ,, Concertului
European”.
Subiectul 18. Războiul şi pacea în politica mondială.
Obiective de referinţă
- Să definescă conceptul păcii şi
războiului ;
- Să compare fenomenul războiului cu cel
al terorismului ;
- Să prognozeze evoluţiile privind violenţa
în cadrul politicii mondiale ;
INTERPOLului.
2. Clasificarea organizaţiilor criminale.
3. Arsenalul de mijloace folosit de
organizaţiile criminale.
4. Traficul de droguri, traficul de arme.
5. Criminalitate cibernetică, traficul de
oameni.
6. Zonele cu criminalitate ridicată (Rusia,
Asia, SUA, Europa, Australia, Japonia,
Vietnam).
Termeni-cheie: crimă organizată, organizaţii
criminale ,traficul de droguri, traficul de arme,
criminalitate cibernetică,
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea de politică mondială;
2. Continuitate şi schimbare în cadrul
politicii mondiale;
3. Categoria noutăţii în cadrul politicii
mondiale;
Termeni-cheie: sistem politic, politică
mondială, categorie, relații internaționale
Unităţi de conţinut
1. Parametrii modelului Westfalic al lumii
2. Caracteristica sistemului relaţiilor
internaţionale, „Concertul European”
3. Etapele dezvoltării sistemului
internaţional de state Versailles-
Washington
4. Problemele dezvoltării politice a lumii
după sfîrşitul războiului rece
Termeni-cheie: modelului Westfalic, sistemul
relaţiilor internaţionale, „Concertul European”
sistemului internaţional de state Versailles-
Washington
Unităţi de conţinut
1. Violenţa şi extremismul la etapa
contemporană ;
2. Noţiunea de război în politică mondială;
3. Transformarea războiului în politica
mondială ;
4. Relaţia între terorism şi război în politica
mondială ;
5. Războiul şi armele de distrugere în
masă ;
Termeni-cheie: politică mondială, război, arme
9
 de distrugere în masă
Subiectul 19. Varietatea sistemelor relaţiilor internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptul de sistem al 1. Caracteristicile sistemului bipolar
relaţiilor internaţionale ; 2. Problema organizării noului sistem
- Să identifice rolul statelor ca actori ai politic mondial
sistemului politic internaţional; 3. Rolul statelor ca actori principali în
formarea sistemului politic mondială

Termeni-cheie: sistem politic, sistem bipolar,

sistem internațional, actori internaționali
Subiectul 20. Societatea civilă mondială: noi perspective
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptul de societate 1. Puterea factorilor societăţii civile;
civilă globală ; 2. Ordinea non-guvernamentală;
- Să identifice rolul ong-urilor în 3. Relaţia dintre ong-urile internaţionale şi
constituirea societăţii civile globale ; state;
- Să determine rolul corporaţiilor 4. Corporaţiile transnaţionale şi puterea
transnaţionale în apariţia societăţii civile acestora;
globale ;
- Să prognozeze evoluţiile societăţii civile Termeni-cheie: putere, societate civilă, ordine
globale ; non-guvernamentală, corporații transnaționale,
state pivot
Subiectul 21. Problema guvernării mondiale la etapa contemporană.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptual de guvernare 1. Noţiunea de guvernare globală ;
globală; 2. Guvernarea globală şi statele naţionale ;
- Să coreleze problema guvernării globale 3. Dinamica guvernării globale
cu cea a decentralizării în politica
mondială; Termeni-cheie: guvernare globală, stat, stat
- Să se expună asupra perspectivelor național, dinamica RI
statelor naţionale în cadrul politicii
mondiale;
- Să se expună asupra dinamicii guvernării
mondiale ;
Subiectul 22. Dimensiunea umană a politicii mondiale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să conceptele politică mondială, actori; 1. Incluziunea individului în procesul politic
- Să determine dimensiunile politicii mondial
mondiale; 2. Particularităţile socializării politice în
- Să compare interesele resursele şi condiţiile contemporane
scopurile actorilor; 3. Abordările actuale ale drepturilor omului

Termeni-cheie: politică mondială, individ,

drepturile omului, societate anarhică
Subiectul 23. Mondializarea şi integrarea la etapa actuală: corelaţii şi interdependenţe.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- Să definească conceptele de globalizare 1. Noţiunea de globalizare şi integrare;
şi integrare; 2. Corelaţia dintre globalizare şi integrare;
- Să determine corelaţia între cele două 3. Impactul integrării asupra ordinii
fenomene; mondiale;

10
 - Să estimeze impactul integrării regionale 4. Dimensiunile integrării regionale la etapa
asupra ordinii mondiale contemporană;
- Să evalueze dimensiunile geopolitice ale
integrării regionale Termeni-cheie: globalizare, integrare, ordinea
mondială, integrare regională
Subiectul 24. Factorul economic în politica mondială şi relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de globalizare 1. Dimensiunile globalizării economice;
economică ; 2. Finanţele mondiale şi problema monedei
 Să caracterizeze problematica globale;
globalizării financiare; 3. Crizele economice în lumea globalizată;
 Să evalueze problema sărăciei la etapa 4. Problema sărăciei la prezent;
contemporană; 5. Economia şi problema bunei guvernări.
- Să coreleze problema globalizării
economice cu cea a guvernării mondiale ; Termeni-cheie: politică mondială, globalizare,
finanțe, economie mondială, guvernare globală
Subiectul 25. Problema democratizării în cadrul politicii mondiale contemporane
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de democratizare ; 1. Esenţa procesului de democratizare;
 Să evalueze impactul proceselor de 2. Rolul factorilor internaţionali în cadrul
democratizare asupra politicii globale; proceselor de democratizare;
 Să caracterizeze procesul de 3. Transnaţionalizarea democraţiei;
transnaţionalizare a democraţiei; 4. Democratizarea politicii globale;
 Să compare rolul factorilor interni şi
externi în procesul de democratizare; Termeni-cheie: democratizare,
transnaționalizare, democrație, politică globală
Subiectul 26. Problemele de mediu în politica mondială contemporană
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească locul problemelor de 1. Esenţa problemei mediului în politica
mediu în cadrul politicii mondiale ; mondială contemporană;
 Să stabilească legătura între problemele 2. Corelaţia între problema globală a
de mediu şi alte probleme globale ; mediului şi alte probleme globale;
 Să prognozeze tendinţele de evoluţie a 3. Problemele mediului şi criza securităţii
problemelor de mediu ;
Termeni-cheie: sistem global, mediu, criză,
securitate internațională
Subiectul 27 . Postmodernismul în studierea structurii politice mondiale (variate curente
postmoderniste. Constructivismul. Feminismul.).
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească noţiunea de 1. Categoriile postmoderniste în studiul
postmodernism ; politicii mondiale
 Să evalueze categoriile postmoderniste în 2. Normele şi interacţiunile sociale în
studiul politicii mondiale relaţiile internaţionale
 Să caracterizeze viziunile 3. Concepţiile privind rolul genurilor în
constructiviştilor în evoluarea relaţiilor relaţiile internaţionale
internaţionale;
 Să compare rolul liderilor de gen feminin Termeni-cheie: relații internaționale,
şi masculin în relaţiile internaţionale. postmodernism, Constructivismul și Feminismul
în RI
Subiectul 28. Actorii în politica mondială
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

11
  Să definească noţiunea de organizaţie
interguvernamentală ;
 Să evidenţieze principalele probleme ale
oi
 Să determine corelaţia dintre business şi
organizaţiile interguvernamentale
1. Organizaţiile interguvernamentale ca
actori ai politicii mondiale
2. Problemele organizaţiilor
interguvernamentale: birocraţia,
rigiditatea, reacţia lentă la schimbări
3. Corelaţia dintre business şi organizaţiile
interguvernamentale

Termeni-cheie: politică mondială, organizații

interguvernamentale, bussnes, birocrație,

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Lucrul individual presupune produsul preconizat: recenzia unui studiu teoretic sau
monografii, referatul, cercetarea şi comunicarea individuală, studiul de caz sau comparat,
prezentarea vizuală/ PPT, fiind definitivate strategiile şi formele de realizare a acestuia: studiul
bibliografic, elaborarea tabelelor comparative, prezentarea analitico – informaţională a investigaţiei,
elaborarea schemelor etc. Tematica pentru lucrul individual sau în grup, mese rotunde etc. este
orientată spre dezvoltarea capacităţilor de cercetare teoretică, abilităţilor analitice şi aplicative,
necesare pentru realizarea cercetărilor ştiinţifice din programul ulterior al studiilor universitare,
precum şi a celor actuale pentru viitorii experţi şi funcţionari diplomatici în relaţiile internaţionale.
Rezultatele lucrului individual sunt prezentate sub forma unui Portofoliu care permite
aprecierea cunoștințelor și abilităților studentului, deoarece acesta include toate referatele,
comunicările individuale, prezentările PPT (Power Point) și altele realizate de către student. Doar în
cazul realizării intergrale a lucrului individual prevăzut în curriculum acesta poate fi apreciat cu
nota maximă. De asemenea, studenții au dreptul să realizeze și lucrul individual suplimentar
alegându-și temele care prezintă pentru ei interes.

5.1.1. Lucrul individual desfăşurat:

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
1. Referat Plan de lucru asupra  Volumul (12 - 15 De
1. Evoluţia politicii mondiale referatului: pagini) prezentat
în epoca post Război Rece. - alegerea unei teme  Conţinutul să pînă 20
2. Politica mondială Sud-Estul corespundă rigorilor noiembrie
proprii de cercetare şi
Europei: repere istorice ale (ştiinţifice, lingvistice, de la
secolul XX. argumentarea profesor.
tehnoredactare)
Rolul politicii mondiale în importanţei ei;
3.  Identificarea
integrarea statelor şi în - selectarea literaturii; posibilităţilor de aplicare
relaţiile internaţionale la - parcurgerea literaturii a rezultatelor
etapa actuală. științifice;  Foaie de titlu (după
4. Respectarea drepturilor - formularea scopului şi standarde)
omului – element al  Cuprins: structurat în 2-
obiectivelor concrete ale
politicii mondiale. 4 paragrafe
5. Rolul puterilor mondiale în cercetării;
- alcătuirea planului  Text cules cu Times
securitatea internaţională. New Roman, şriftul 12,
6. Rolul organizaţiilor referatului ştiinţific; 1,5 între rânduri, spaţiul –
internaţionale în politica - alegerea metodelor de 3 cm din stînga, 1,5 cm
mondială. cercetare ştiinţifică, care din dreapta, 2,5 cm de sus
7. Rolul politicii mondiale în să permită realizarea și de jos
aplanarea conflictelor
scopului propus;  Introducere cu părțile
interstatale.
- descrierea procesului componente propuse
8. Rolul SUA în politica
(Actualitatea şi

12
 mondială.
9. Noi dimeniuni în politica
mondială: corporaţiile
transnaţionale.
10. Republica Moldova în
politica mondială
contemporană.
2. Studiul individual
1. Politica mondială şi RI ca
obiect de studiu.
2. Paradigme principale în
teoria relaţiilor
internaţionale.
3. Războiul şi pacea în
politica globală.
4. Problema stabilităţii
nucleare la etapa
contemporană.
5. Societatea civilă
mondială: noi perspective
6. Problema guvernării
globale la etapa
contemporană.
7. Agenda securităţii într-o
lume globalizată.
8. Globalizare şi integrare
regionale la etapa
contemporană: corelaţii şi
interdependenţe.
9. Dimensiunea economică
în cadrul procesului
globalizării lumii.
10. Problema democratizării
în cadrul politicii globale
contemporane
11. Problemele de mediu în
politica mondială
contemporană
de cercetare;
- formularea
concluziilor finale şi
aprecierea rezultatelor
cercetării.
Plan de lucru asupra
studiului:
- alegerea unei teme
proprii de cercetare şi
argumentarea
importanţei ei;
- selectarea literaturii;
- parcurgerea literaturii
științifice;
- formularea scopului şi
obiectivelor concrete ale
cercetării;
- alcătuirea planului
studiului individual;
- alegerea metodelor de
cercetare ştiinţifică, care
să permită realizarea
scopului propus;
- realizarea cercetării;
- formularea
concluziilor finale şi
aprecierea rezultatelor
cercetării.
- prezentarea rezultatelor
cercetării sub forma unei
prezentării PPT.
13
importanţa problemei
abordate; Scopul şi
obiectivele; Cuvintele
cheie.) - pînă la 2 pagini
 Concluzii (analiza
critică a rezultatelor
prezentate) pîna la 2
pagini şi recomandări
îăna la 3 puncte
 Bibliografie: pînă la 15
surse (minimum 2
monografii, 10 articole
științifice)
 Referințe minimum 5-10
din surse bibliografice, la
subsol, după standarde
 Anexe – nelimitat
 Format electronic și pe
suport de hârtie
 Volumul pînă 15 De
diapozitive prezentat
 Foaie de titlu (după pînă 26
standarde) octombrie
 Bibliografie: pîna 10 la
profesor.
surse, prezentate după
standarte (1
monografie și 9 articole)
 Concizia expunerii,
prezentarea informativă a
textului
 Analiza/prelucrarea
datelor
 Originalitatea formei
de prezentare (scheme,
grafice, tabele, ilustrații)
 Alegerea un stil de font
care să-i permită
publicului să citească de
la distanță
 Utilizarea unui contrast
puternic între culoarea
fundalului şi culoarea
textului
 Verificarea ortografiei
și corectitudinii
gramaticale
 Diacriticele sunt
obligatorii
 Format electronic și pe
suport de hârtie
3. Raport efectuat în grup  Identificarea Față de raport:
grupelor de lucru și a  Elaborarea conform
1. Politica mondială: sarcinilor acestora criteriilor PPT)
repercusiuni asupra  Realizarea studiului  Format electronic și
conflictului din zona bibliografic hârtie
nistreană a Republicii  Elaborarea cercetării Față de prezentare
Moldova. de grup orală:
2. Politica mondială şi  Prezentarea  Structurarea
reconfigurarea spaţiilor comunicării comunicării
geopolitice.  Analiza, reflecţii  Profunzinea studiului
critice Diversitatea surselor
 Analiza/prelucrarea
datelor și prezentarea
critică a rezultatelor
 Corectitudinea
utilizării termenilor
 Relevanţa concluziilor
 Originalitatea formei
de prezentare
 Răspunsul la întrebări

VI. SUGESTII/ORIENTĂRI METODOLOGICE

5.2. Cu privire la:
 Formele de organizare a instruirii
Formele de organizare a instruirii constiuie 30 de ore în formă de prelegere, 30 ore în formă
de seminar şi 60 de ore de lucru individual.
 Strategiile didactice aplicate
În cadrul instruirii acestea derivă din specificul cursului. În cadrul acestui curs se pune
accentul atât pe cunoştinţe teoretice cât şi pe cele practice. Totalitatea paradigmelor şi abordărilor
teoretice sunt precedate de analize aplicate pe exemple concrete, astfel încât la sfârşitul acestui curs
studenţii îşi vor crea o imagine proprie şi adecvată asupra câmpului relaţiilor internaţionale.
 Strategiile de evaluare a rezultatelor academice
Se aplică prin două forme: intermediară şi finală. Evaluarea sumativă intermediară se
efectuează sub formă de lucrări de control pe un grup de cinci-şase teme cu subiecte care cuprind
cele trei nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare. Evaluarea sumativă finală se efectuează în
conformitate cu planul de învăţămînt sub formă de examen. Testele de examinare conţin subiecte la
disciplină, care corespund celor trei nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare. Aprecierea
cunoştinţelor se efectuează conform baremelor unice stabilite la facultate.

14
 Ponderea în notare, exprimată în %
La stabilirea notei finale se iau în considerare
(Total=100%)
- testarea continuă pe parcursul semestrului, rezultatele 20%
activităţii la seminare / lucrări practice de laborator

cel puţin 60%

- testarea periodică prin lucrări de control 30%
- activităţile individuale teme / referate / eseuri / 10%
traduceri / proiecte, studiu de caz, etc.
- activităţi practice 0%
- alte activităţi (precizaţi) 0%
40%

mult
40%
Rezultatele de la examenul final

cel
Exemplu de test sumativ:

Subiectul I. Problema războiului și păcii în politica mondială

1.1Analizați concepțiile teoretice ale securității (3p.).
1.2. Identificați specificul problemei războiului și a păcii în politica mondială (5p.).
1.3.Evaluați nivelul de asigurare a securității internaționale la etapa actuală (7p.)

Subiectul II. Cooperarea regională în spațiul caucazian

2.1 Analizați dimensiunea cooperării regionale în Caucaz (3p.)
2.2 Determinați tipurile de regionalizare a cooperării în Caucaz (5p.)
2.3 Apreciați rolul cooperării regionale în Caucaz (7p.)

Matricea de specificație: la testul pentru examenul la disciplina ”Aspecte practice în cercetarea

relaţiilor internaţionale”

10 9 8 7 6 5 4 3 2

30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3-2 1-0

15
Bibliografie recomandată
A) Obligatorie:
1. Brzezinski Z. Marea tablă de şah. Geopolitica lumilor secolului XX. Ed. Univers
Enciclopedic. – Bucureşti, 2000. 238.p.
2. Hoffman S. Ianus şi Minerva, Eseu asupra teoriei şi practicii politicii mondiale. – Chişinău,
1998. 418.p
3. Hungtington S. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale.- București, 2002.
4. Lebedeva M.M. Mirovaia politica. – Moscova, 2007. 365.p.
5. Nuno Severiano Teixera, The international politics of democratization: comparative
perspectives, New York -2008.543.p.
6. Rodger A. Payne, Democratizing global politics: discourse norms, international regimes,
and political community, New York, 2004.235.p.
7. Vester A. Women, Peace and Security. Per Concordiam V. 8, Nr. 1, 2017, pp. 56-59. Per
Concordiam V.8, Nr. 1, 2017, pp. 56-59.
8. Rădulescu M. Metodologia cercetării științifice. București: Editura Didactică și pedagogică,
2011. 224 p.
9. Fukuiama F. Sfîrşitul istoriei şi ultimul om. – Bucureşti, 1997.516.p.

B) Opţionale:
1. Abraham Z., Global politics, London 2001.517.p.
2. Dumitrescu L. , Cristea D., Dungaciu D. , Enciclopedia relațiilor internaționale - Teorii,
doctrine, instituții, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale , București
2015.495.p.
3. Filip A. Teoria relatiilor internationale. Puterea maritimă la început de sec. XX.
Editura: Sitech , București 2014.267.p.
4. Frank P. Harvey, The future s back: nuclera rivalry, deterence theory, and crisis stability,
1997. 212.p.
5. Held D., McGrew A., Globalization/anti-globalization, Cambridge 2002. 234.p.
6. Kaldor M. , Global civil society: an answer to war, Cambridge 2003. 132.p.
7. Mansbach R., Edward R., Global politics in a changing world, Boston 2003. 528.p.
8. Mansbach R., Kirstein R., Introduction to global politics, New York 2008. 342.p.
9. Stephen J. Cimbala, Deterrence and nuclear proliferation in the twenty-first century, USA
2001. 45.p.
10. Цыганков П.А., Мировая политика: содержание, динамика, основные тенденции ,
Общественные науки и современность. 1995. № 5. С. 131-141.

16