1.OSII SI ARBORI .CLASIFICARE.

MATERIALE TEHNOLOGII
Sunt organe de rezemare ale altor organe : osia solicitata la incovoiere , iar arborele solicitat la
incovoiere+torsiune
Clasificare *Dupa forma : Arbori drepti , cotiti cu sectiune plina si inelara
*Dupa rol / functionabilitate :incovoiere torsiune si incovoiere
*Din punct de vedere a rezemarii : static determinate si nedeterminati
Arbori rigizi (lenti) si arbori elastici (se centreaza la turatii ridicate) : osii si arbori rotitori osii statice , osii
si arbori oscilanti
*Dupa modul de realizare : Laminate forjate turnate
Materiale : OL42 OL50 OL60 –rezistenta scazuta ; |OLC37 OLC50 OLC60 –rezistenta medie
41MoCr11 ; 40Cr10-rezistenta inalta , pt arbori de dimensiuni mari OT Fgm Fm
Tehnologii de realizare : -pt arbori mici si productie individuala :debitare din semifabricat si aschiere
-serie : forjare , matritat , aschiere ; -pt arbori mari forjare libera ,turnare, aschiere
2.Predimensionarea osiilor si arborilor
-determinarea diametrului preliminar :se calculeaza utilizand solicitarea de torsiune si neglizand
incovoierea : dp=(16*Mt)/pi*Cat ^(1:3) … Cat=15…20MPa
-stabilirea lungimilor tronsoanelor arborilor
-trasarea diagramelor de momente incovoietor
- trasarea diagramelor de moment î rezultat Mrezj=sqrt(Miv^2+Mih^2)
-alegerea materialului. – determinarea diametrelor tronsoanelor arborilor
3.Proiectarea formei : Osii si arbori
-stabilirea formei constructive se face in concorrdanta cu rolul functional , posibilitati de prelucrare,
rezistenta , pret de cost . Pe arbori se centreaza ... gauri de centrare canale de pana filete canale pt
elemente de siguranta. Proiectarea formei se realizeaza cu un model avand dimensiunile si aspectul in
concordata cu cenitele temei .
4. Verificarea arborilor la oboseala – solicitari variabile
se det coef de siguranta ...
σ-1/ σo-rezistenta la oboseala pt mat .sol incovoiere
σ-1N-rezistenta la oboseala pt o durata de functionare limita K σd-coef global

5.Verificarea arborilor la deformatii

Sunt de 2 feluri –deformatii de incovoiere si torsiune
Deformatii de incovoiere –Calculul se desfasoara conform celor discutate la RM arborele se transforma
dintr-o grinda cu mai multe tronsoane intr-o grinda cu diametru constant
dech= √ Linc/ Σ (lj/dj)^4)^(1/4)- lungimea de incarcare
Deformatii torsionale –nu se utilizeaza dech ….Deformatii unghiulare φ=1/G * Σ(Mtj *li)/Ipj
6.Arbori verificarea la vibratii .Arbori verticali cu o masa /roata atasabila …Presupunand ca
deformatia se mentine in domeniul elastic … forta centrifuga este si forta elastic Fe=K*fdim : K coef de
rigiditate Daca vibratiile devin periculoase fdim=α si ῲ→ῲcr ῲcr= √k/m
Pulsatia critica este independent de precizia de prelucrare

7. Verificarea la vibratii arbori orizontali cu o masa

Ipoteza masa arborelui se neglizeaza...Greutatea G a rotii provoaca deformatia statica a arborelui fst
K=G/fst : ῲcr =√G/m*fst : ῲcr=√g/fst
8.Rezonanta si evitarea ei
*fdim/e → ∞ pericol de rupere ῲcr/ῲ→1
*ῲcr/ῲ → ∞ , w→0 →fdim/e→0 ... Arborele tinde sa
stea pe loc sa nu se roteasca
*ῲcr→0 Atat sageata dinamica si excentricitatea sunta
marimi masurabile .Semnalul arata ca arborele tinde sa
capete o sageata care sa anuleze excentricitatea

Se defines 3 domenii de functionare a arborelui : ῲcr/ ῲ E (0,9…1,1) → domeniu de rezonanta

*domeniul de functionare a arborilor rigizi(se invart cu turatie mica)

Arborele functioneaza cu turatie ridicata – se autocentreaza – domeniu elastic
9.Verificarea la vibratii .Arbori orizontali cu mai multe roti / discuri atasate

-se neglizeaza masa arborelui

-amplitudinea vibratiilor se limiteaza la valori
statice (fst)
-oscilatia este armonica

10.Verificarea la vibratii torsionale

Arbori cu un singur disc fig,..
-se neglizeaza masa discului
-j = moment de inertie , d= diametrul arborelui
ῲcr= √k/j ….k –coef de rigiditate
Arbore cu 2 discuri atasate

11.Imbinari cu pene longitudinale cu stranger

Imbinarile cu pene se practica atat pe tronsoane intermediare cat si pe capete
- pene cu stranger initiala –pene longitudinale cu batere
Dezavantaj – acumulatori de tensiune

*fara strangere intitiala pene paralele ,pene disc

12.Imbinari cu pene paralele

Materiale – otel OL50 OL60 Rm=500-600MPa

Calculul de rezistenta la pana σs=2Mt/α*h/2*lc-strivire
forfecare : Ct=2Mt/d*lc*b < Cat lc = 4Mt/h*d*σ
13. Imbinari cu pene disc
-se folosesc pe tronsoanele de cap . Materiale – otel OL50 OL60 Rm=500-600MPa
Calculul de rezistenta la pana : Strivire : σs = 2Mt/dl(n-t1) < σas
forfecare : Ct=2Mt/d*lc*b ----- Periculoasa este strivirea
14.Imbinari prin caneluri
Asigra capacitatea portanta sporita , precizia este mai buna
Avem 3 tipuri de caneluri : dreptunghiulare triunghiulare si evolventice
Caneluri dreptunghiulare-mai ieftine, usor de prelucrat , concentrator de tensiune foarte puternic
Se folosesc caneluri usoare mijlocii si grele , pt roti baladoare doar caneluri din serie grea
Caneluri triunghiulare-rigide, centrarea se face dar pe flancuri , asigura o centrare corecta
Nu se folosesc pt roti fixe baladoare
Caneluri evolventice-se utilizeaza pt a avea capacitate portanta , centrarea pe flancurile
evolventice cost ridicat se folosesc la masinile de cursa
Materiale : materiale supuse unor tratamente de imbunatatire ,asigurand capacitatea portanta
Elemente de calcul se face pt caneluri dreptunghiulare , iar pt celelalte este identic
Conditia de forfecare se neglizeaza Montare :

15.Imbinari prin strangere elastica .Presiunea necesara in functionare

 16 Imbinari cu strangere elastica .Strangerea teoretica

17.Imbinari prin strangere elastica .Strangerea corectata

18.Imbinari prin stranger elastic ajustaje si verificari

Alegerea ajustajului – pt productie de serie , majoritatea ajustajelor se plaseaza in zona
strangerii medii Smed=(Smax+Smin)/2 ; Smin=ai-As ; Smax = as-Ai
-ajustaje cu stranger mare H6/s5 ; h7/s6 ; H8/s7
-foarte mare H6/t5 ; H8/t6
-extrem de mare H6/n5 ; H7/n6 ; H8/n7
Verificarea asamblarii cu strangere elastica
-din pct de vedere a deformatiilor plastice σr.max<Rp0,2 ; σt.max<Rp0,2
-din pct de vedere a deformatiilor elastic ; σech=√σr^2+σt^2- σr σt < σa; σa=Rp0,2/c
-din pct de vedere a rezistentei pieselor pe component (distrugere)
Δ= σ*d/E σ-tensiune tangential Δ-deformatie radial
19.Imbinari prin strangere elastica cu aspecte tehnologice in vederea realizarii imbinarilor
presate.
Presiunea care apare la nivelul contactului dintre arbore si butuc este considerate uniform distribuita
In realitate, din practica s-a constatat ca distributia de presiune are la varful la cele 2 extremitati
distributie neuniforma Bk=Pm/Pmed ̴̰ 3-valoare orientativa

Bk=f(material . ajustaj. mod de solicitare )-exista tendinta de a diminua

acest coeficient de concentrator a tensiunilor

20.Imbinari prin stranger pe con .Forta axiala necesara

Q=2 ∏*p*c(A*l + (B*l^2))/2 ; Q-forta axiala care trebuie exercitata de piulita ca in imbinare sa am o anumita presiune p
Q-depinde de geometria imbinarii si de material . Functionarea imbinarii presate pe con se bazeaza pe introducerea de
catre presiunea p a unui moment de frecare care trebuie sa depaseasca momentul de torsiune transmis de imbinare
21.Imbinari prin strangere pe con . Moment realiza .Proiectare
Momentul de frecare Mf=2∏µ p cos α/2(Al^2+Abl^2+ Bl^2/2) ----Mf depinde de material, geometrie si presiune
Proiectarea imbinarilor presate : Di: Mt , material , geometrie
DA: geometrie / material (daca nu se stiu)
DC: Mf≥Mt-se introduce coef de sarcina β=1,2…1,5
p= βMt/Mf-presiunea necesara imbinarii
forta axiala este realizata de o imbinare filetata si Fa axiala din surub → Mcheie

22.Lagare de alunecare generalitati aspect

Lagarele sunt OM care neaparat sunt unse …
Lubrifianti solizi(unsori) lichizi (uleiuri) gazosi (aerul)
Rolurile lubrifiantilor-diminuiaza frecari si uzari , transporta caldura si produsele uzarii
,etanseaza ,rol de amortizor pt vibratii
Clasificarea lagarelor
-lagare cu frecare limita si mixta
-regim de frecare fluid : pelicula groasa de fluid , ungere hidrodinamica hidrostatica fluida
-lagare de alunecare :radiale axiale combinate
23.Lagare de alunecare radiale cu frecare limita si mixta
Elemente geometrice :
-Lungimea lagarului : B/D mm
-jocul: J=D-d µm
-joc additional Ѱ=J/D=D-d/D *1000
-Presiunea medie din lagar Pm=Fr/B*D Pm≤Pa
Pm din lagar este limitata pe mat cuzinetului
-frecarea din lagar Ps=Pf/D*B = µ Fr/BD v –factor decisiv pt pierderi
-Bilantul termic Pt=Pev(puterea evacuata) ; Pev=K S (t-to); K coef global
24.Lagare de alunecare axiale cu frecare umeda si mixta
Ipoteza : presiunea de contact uniform distribuita pe suprafata de
contact.Datorita repartitiei neuniforme la periferie fata centrul
contactului uzarea se manifesta cu intensitate diferita fiind mai mare
la periferie
p-contact de crestere tangential p→∞ efect :distrugerea fusului/cuzinetului
Solutia :Distributia uniforma →∞
Pentru a avea portanta trebuie obligatoriu sa existe fenomenul. de pana de lubrifiant
25.Lagare hidrodinamice (HD)presiubea generala
hm-grosimea peliculei unde p.max dp/dx=0→p=ct nu are portanta
dp/dx=o(derivate presiunii) --- u=o ; η=0(fluidul nu este vascos) ;
h-hm (suprafetele sunt paralele)
-pt portanta →pana de lubrifiant
26.Functionarea HD
-lagare inainte de pornire n1=0 (fusul si cuzinetul se gasesc in contact direct)
-n2>0(Ff dintre cuzinet si fus se opun miscarii)
-n3>n2(lubrifiantul onctuos estein exes , viteza creste→efect de pana hidrodinamica regim normal)
-n4>>n3(lagarul se auticentreaza , regim de vibratii creste portanta presiunea turatia)
27.Lagare radiale HD-distributia de presiune φ1-inceputul peliculei
φ-defineste grosimea h lubrifiant
φ2-sfarsitul peliculei portante de lubrifiant
Det fortei radiale pe care lagarul o poate asigura prin intermediul
distributiei de presiune p
Fr=(B*D η ω) / Ψ^2 * 1/Cp –caract de portanta 0≤Cp≤10
Pm= η ω/ Ψ^2* 1/Cp→ Cp= η ω/Pm Ψ^2 –Pm din lagar se limiteaza
la o valoare admisibila specifica fiecarui mat al cuzinetului

28.Lagare radiale hidrostatice portanta

Fr=(B*D η ω) / Ψ^2 * 1/Cp ….; cp=f(φ1 φ2 , B/D e η) : 0≤Cp≤10 –valori posibile
Cp= η ω/Pm Ψ^2 …..Pm-presiunea medie din lagar Ψ-joc relative η-vascozitate
29.Lagare radiale HD frecare scapari de lubrifiant grosimea de pelicula
Fig 1. Caracteristica de frecare Cf=µ/Ѱ=0.1/0.001=1000
Fig2 Caracteristica de debit de scapari
Din cauza jocului exista scapari un lungul lui B(cuzinet)
Qs-debit de scapari →Qs=vf* ω Ψ CQs ; vf-varful fusului ; Ψ joc relative
CQs-coeficientul debitului de scapari
CQs=f3(Cp φ1 φ φ2 φm B/D e )
Fig3. hmin=D/2 φ δ –produs intre diametru joc relative si coef δ care :
δ=f4(Cp φ1 φ2 φm B/D e )

30.Lagare radiale hidrodinamice.Proietare LRHD

Di : n [rot/min]→ ω, Fr [N] ,d [mm]=D conditii de functionare
DA: material pt cuzineti , jocul relative Ѱ= D-d/D * 1000 Ѱ=0.3…3%o ; B/D= 0.3….0.15
Cp= η ω/Pm Ψ^2 η=0.001…0.1 Pas ; grosimea de pelicula hmin
Dc : Pmj ; Cp.i,j,k ; Qs.i,j,k ; Pf.i,j,k ; bilantul termic , tipuri de ulei diverse vascozitati
31. Lagare radiale hidrodinamice.(LRHD).Solutii constructive

32.Lagare axiale hidrodinamice(LAHD)

Elemente de calcul : -portanta Cp= η ω/Pm α^2 …

Fa=ZBL η ω/ α^2*1/Cp -carct de portanta
-Debitele de scapari :dupa directia z , tangential dupa directia x
Qsz=Hmed* L* v CQz---C-scapari laterale – Q-scapari tangential
-Grosimea peliculei : hm = L α δ ; hm>ha
-Caract de frecare Ff=Fa ω Dm/2 Hmin/2 Cf
-Bilantul termic Pf=Pev Pev=Pc+Pe
Temperatura duce la impunea tipului de ulei prin vascozitatea dinamica
η=f(t)
33.Lagare radiale hidrostatice. Functionare : iesirea uleiului se face axial iar
intrarea radial
Buzunarul joaca un rol important de alimentare
cu lubrifiant si rol de reglare a preciziei arborelui
-Elemente de calcul : Portanta Fa=Pb*A*Cp
Pb-uniform repartizata pe arie
-Debitul cu care uleiul circula prin lagar
Q=Fa/A*hm^3/ η*CQ
-Puterea consumata pt pompare
Ppompa=Pb*Q [KW]
-Pierderea pierduta prin frecare
Pf=(A-Ab) η*v^2/hmin
34.Lagare axiale hidrostatice (LAHS)

-Portanta Fa=Pa*A*Cp … Pa uniform repartizata pe arie

-debitul cu care uleiul circula prin lagar Q=Fa/A * hm^3/ η * CQ
Putereac consumata pt pompare Ppompa = Pa Q [kw];
Puterea pierduta prin frecare Pf=(A-Aa)* ηv^2/hmin

35.Lagare unse cu gaze

Avem gaze dinamice / statice …Ddupa iesirea din presiunea maxima
urmeaza o depresiune usurand circulatia Ho = η ω/PoѰ ѰE(1…2)%0
Parametri caracteristici Pm<Fr/BD ≤Pa
Din cauza frecarii uscate ,cuzinetii se fac din material dure
Portanta : Cp= η ω/Pm Ψ^2 E(0,1…10)
Distributia de presiune fig 2

36.Elemente constructive ale lagarelor de alunecare

1.Cuzineti

Cuzineti tip bucsa –presati din exterior in interiorul corpului de lagar (fonta bronz)

Semicuzineti :

Sistem de ungere :

Pentru unsori
Sistem de ungere prin picurare

Supapa reglabila (automat

/manual)
37.Rulmenti .Clasificare . Materiale.Tehnologii.Constructii .Simbol
Rulmenti –diminuiaza frecarea prin transfrmarea alunecarii in rostogolire
Clasificare :*dupa incarca : radiali ; radial-axiali; axiali-radiali; axiali
*dupa constructive : cu bile cu role cilindrice cu ace cu role conice si role butoi
*dupa tipul contactului : teoretic punctual teoretic liniar→ elipsa/ dreptunghi
*dupa functionare
*tipuri de rulmeni :

Materiale : *inelele si corpurile de rostogolire :otel cu duritate mare HRC 58 * colivia : OL34 OL 37 (tabla)-pt turatii mari poliamida
Teflon armat cu fibre de sticla )
Tehnologii: inelele Φ>20 mm debitare forjare TT1 strungire rectificare superfinisare lustruire demagnetizare spalare conservare
Φ<20 mm :fara forjare
Bilele: presare , prelucrare pana la lustruire debitare
Clasa de precizie Po P6 P5 P5 P4 P2 Sp Up
Difera prin tolerante abateri la perpendicularitate si batai

38.Distributia fortelor pe elementele rulmentilor

-rulment incarcat axial/radial

z bile → pe fiecare bila in pct de contact va lucre axial o forta Fa/z

Q=Fa/z*sinx

α-unghiul de contact

Dw-raport de rostogolire
39.Cinematica rulmentilor
Ωi-viteza unghiulara a inelului interior ; Ωe-viteza unghiulara inel exterior ; ω-viteza unghiulara a
coliviei ωc=1/2[Ωi(1- γ)+ Ωe(1+ γ)] –expresia vitezei unghiulare a coliviei
Inelul interior este stationar – ωc= (Ωi/2 )(1- γ)
In realitate corpurile de rostogolire au miscari spatiale complexe:
-de rostogolire pe calea de rulare
-giroscopice in planul care contine centrul rulmentilor
-de spin in jurul axei care uneste centrul rulmentilor cu centrul corpului de rostogolire
Miscarea de rostogolire provoaca un nr de contacte intre inele si corpurile de rostogolire si toate cele
3 miscari provoaca frecari.
40.Fenomenul de deteriorare al rulmentilor

Efectul de joc indeparteaza material si apar socurile

3.Griparea se manifesta la contactul dintre colivie si corpul de

rostogolire

4.Suprasarcina : efecte →socuri vibratii si zgomot

5.Fretare

41. Calculul rulmentilor luand in considerare oboseala de contact

φ-probabilitatea de rezistenta

(Tau)Co-tensiune maxima

V-volum

c,h,d-exponenti determinate prin masuratori

ln1/ φ=A(incarcare, turatie , timp ,geometrie , materiale)

C=F*L10^(1/p)

L10-durabilitate

F sarcina dinamica

F=x*Fr+y*Fa

Fa Fr reactiunile de pe arbore

X,y coeficienti

C-capacitate dinamica
42.Corectare durabilitatii rulmentilor
a) φ=90% a1=1 influenta probabilitatii de siguranta
b) φ=99% a1=0,05 influenta duritatii materialului HRC≥58-a2=1
c)a3=1 ; a3=3
d) temperature de functionare : t=150 C ; t<150 C ;a4=1 : t= 300 a4 =0.21
e)EHD Lamda=hmin/(1,11*sqrt(Ra1^2+Ra2^2)) lamda >sau <3 ….a5=1 ;
43.Ungerea rulmentilor

-ungere danturala / prin barbotare , - ungere cu jet ; - ungere cu ceata de lubrifiant ;

Un factor essential in grosimea de pelicula este vascozitatea dinamica η=Ke^(A/(T+ ϴ))-VOGEL
K,A, ϴ -constante ; η= ηo e^(α*p) ; p-presiunea de contact α coefficient specific uleiului , cst
lubrifiant

44.Realizarea lagarelor cu rulmenti

se pune prob impotriva iesirii rulm. fig1 : 1-carcasa ; 2-capac ; 3-garnitura ; 4-Surub montaj

fig 2: 1-carcasa ; 2-capac ; 3-garnitura ; 4-Surub montaj

5-arcuri

fig.1 fig.2

45

45.Arcuri .Generalitati .Materiale .Caracteristici

-asigura legatura elastic,suporta deformatii mari, preiau energia mecanica a fortelor exterioare
Rol :preiau energia vibratiilor(suspensii);inmagazineaza energia ;-exercita forta elastic permanenta
;-regleaza fortele sau momentele prin pretensionare ;- masoara fortele presiunile si momentele
;-modifica pulsatia proprie
Clasificare : dupa forma (elicoidale, arc bara de torsiune , lamellar ,de cauciuc disc ,si inelar)
*dupa solicitor (tractiune-compresiune , torsiune, incovoiere compresiune sau forfecare)
Materale:oteluri aliaje neferoase si cauciuc
Otelurile pt arcuri sunt oteluri de inalta rezistenta : OLC (C=0.4..1.25%) ot.aliate (C=0.35…0.85%)
Caracteristicile arcurilor 2.Tensiunile din arc
3.Rigiditarea arcului (particularizare arcuri cu caract. liniara)
1 .Dependenta solicitare deformatie 4.Ep inmagazinata in arc
5.Gruparea arcurilor

Caract.liniara fara Caract.liniara cu Dependenta. Dependenta

pretensionare pretensionare liniara fara neliniara fara
pretensionare pretensionare
46.Arcul elicoidal de compresiune 47.Arc elicoidal de tractiune

Ghidare ext a spirelor 49.Arc bara de torsiune

Ghidare int a spirelor
Tija

48.Arc elicoidal de incovoiere

1-SASIU/BATIU ;2- BILE; 3-ARC BARA DE TORSIUNE

ELEMENTE DE CALCUL

Mt=F*R ;
Ctmax=Mt/Wp=16Mt/pid^3 ≤ Cat
ϴ=Mtl/GIp
Ep=(1/2 )* (Cmax^2/2G) * V
ηv=1/2

51.Arcuri lamare multiple

50.Arcuri lamare simple
Daca se pretensioneaza el incepe sa lucreze la o anumita forta
Avantaje-forta de frecare , amortioare
Dezavantaje : datorita deformatiei plastice a lamelelor
coeficientul de amortizare scade
52.Arcuri de cauciuc

Caracteristica : neliniara din cauza frecarilor interne .Curba de incarcare ≠ Curba de descarcare .Pot amortize pana la

40%din energie
In urma deformarii volumul arcului ramane constant . F= Δl*k

Pentru arcuri bloc de compresiube outin deformabile

53.Amortizor hydraulic

1-piston ; 2-tija ;3-canal cu rol redactor; 4-etansarea tije ; 5-carcasa

La orice amortizor hydraulic Fa=c*v^i
i=1→amortizor cu caract liniara ; i >1 →caract. progresiva si i <1 caracteristica regresiva
Fa = (8∏*l* η)/(Ac/Ap)^2 ….Ac-arie canal ….Ac=arie piston

54.Amortizor bitubular

1-piston
2-tija pistonului care aluneca in glisiera 3
fara etansare
Amortizor monotubular
1-piston mobil 3-glisierea
2-amortizor 4-piston fix orificii si supape
3-piston fix 5-piston mobil cu rol separator intre gaz
4-camera de compensare si ulei
5-etansare cu tija 6-camera de compensare
6-camera hidraulica 7-elemente de protetie a glisierei
8-corpul exterior
1-tija pistonului 9-cilindru
2-piston
3-arc lamellar
4-orificii
5-supapa de tip rondel
6-arc
7-sistem de pretensionare
55 Cuplaje .Alegerea cuplajelor
Asigura legatura intre elemente (arbori).Preiau abateri de prelucrare si montaj.Preiau socurile vibratiile uniformizeaza
miscarea .
Cuplajele pot fi : mecanice (CM); hidraulice (CH ); electromagnetice (CEM)
Cuplajele mecanice :-permanente (transmit tot timpul) se impart in fixe si mobile(rigide elastice)
-intermitente (permit intreruperea lantului cinematic )-automate sau comandate
Alegerea cuplajelor
B-depasirea rezonantei ; C-durata de functionare ; D-socul de oprire
Mt-moment de torsiune ce trebuie transmis : Mtc=k*Mt
k-coeficient de sarcina k=k1*k2*k3….
Mn-moment nominal Mn≥Mtc

56.Cuplaje permanente si fixe

1)*Cuplaje cu
manson
1,2-arbori
3-manson
4-stift

2)*Cuplaj cu manson
cu pene
4).cuplaj cu flanse :1-,2 arbori ;3,4 semicuplaje;
3)cuplaj cu manson
5-surub de montaj ;6-prag de centrare
cu caneluri
5)Cuplaj cu manson si cu stifturi

57.Cuplaje permanente mobile .Elemente rigide

Permit abateri intre cei 2 arbori
a) elemente intermediare rigide –aceste cupleaje permit abaterei axiale radiale unghiulare sau
combinate ale celor 2 arbori
1,2 –arbori

2-semicuplaj

3-stift se poate deplasa in lungul axei

58.Ambre

1-arbore cotit ; 2-volanta

3-coloana dintata ;4-rulment
5-caneluri; 6-glisiera discului
de ambreaj;7-discul de
ambreaj;
8-placa de presiune ;9-carcasa
10-arcul ;11-rulment de
presiune Mr-moment residual
t1-timpul in care se executa comanda
Mst-moment static ;A→E(timp de patinare);
Mn-moment nominal