Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu

Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea
Azov, prin Bosfor in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in
Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume.

Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km?. Cel mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul
marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei
este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc
salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.Cuprins

Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt
Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in
Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea
Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un
aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.

Dispunerea circulara a surselor de apa si existenta unei singure legaturi externe - prin Stramtoarea
Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alaturi de incalzirea relativ
moderata a apei de catre Soare, determina lipsa aproape totala a curentilor marini verticali si
existenta doar a curentilor orizontali pe un imens traseu circular impotriva sensului acelor de
ceasornic.

Ecosistemul Marii Negre

Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitatii,
Marea Neagra se imparte in:
zona de suprafata;
zona de adancime;

Sub aspect biocenotic gasim trei zone:

zona litorala;
zona pelagica;
zona abisala;

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0
grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent
la adancime [CO2,H2S]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna
sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge
inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in
atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Biotopul pontic

Biotopul pontic poate fi impartit in 4 etaje principale:

1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite de valuri in mod
ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o cantitate in general mare ori macar
semnificativa de materii organice aduse de valuri sau de origine locala. De obicei materiile organice
se afla in descompunere, formand depozite rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite
forme de alge - rar licheni cu rezistenta la variatii de mediu si hidrofile. Cu o frecventa mai redusa se
intalnesc si angiosperme, mai ales in partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Fauna include
numeroase crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe si - mai putin - anaerobe. Mare parte din
aceste vietati se hranesc din depozitele de materie organica. O parte mai mica este formata din mici
pradatori. La acestea trebuie adaugate vietatile pasagere, in special pasarile de mare.

2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (intre cca. 0 si -0,5 m altitudine). In
linii mari, etajul pseudolitoral corespunde cu etajul mediolitoral al lui Bacescu (1971), cu etajul
mezolitoral al lui Peres si Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). Dupa
substratul solului se imparte in zone pietroase, respectiv nisipoase ori maloase. Pseudolitoralul
ocupa in cadrul zonelor cu substrat dur o fasie lata de 2-10 m in functie de inclinatia platformei
stancoase. Zonele pseudolitorale pietroase (stancoase) adapostesc organisme capabile a rezista
perioadelor scurte de deshidratare si care se pot fixa bine de substrat (de exempu midiile se fixeaza
prin firele cu bissus). Aici intra unele specii de alge si scoici. Li se adauga vietuitoare care vin
periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. In anumite conditii si in acest mediu apar depozite de
materie organica, facand legatura cu biotopul prezentat mai sus.in Bahamas impreuna cu sclavii
lor.In anul 1834 sclavia a fost abolita.