Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrarea nr.

5
Exerciţiul 1:
Placa D (dreptunghi,cerc sau triunghi) se roteşte în jurul axei O1 perpendiculare la planul
desenului conform ecuaţiei φe = φ(t) , rad. Pe placă este montată rigid bila M, poziţia căreaeste
determinată de segmentul (sau arcul) OM .Datele numerice şi desenele respective sunt ataşate.

1. De determinat momentul de timp în care φe= φ1


2. Pentru momentul de timp determinat aflaţi viteza
şi acceleraţia punctului M al plăcii.
3. Faceţi desenul şi arătaţi pe el vectorii
calculaţi: (ω, ε, v , aax , arot, a)

1. 2.

>> coef=[1,1.5,0.75,-125*pi/180]; >> syms t


t=roots(coef) >> fi=t^3+1.5*t^2+0.75*t;
>> omega=diff(fi)
t=
-1.1606 + 1.1443i omega = 3*t^2 + 3*t + ¾
-1.1606 - 1.1443i
0.8213 + 0.0000i >> epsilon=diff(omega)
epsilon = 6*t + 3
t=0.8213;
omega = 5.2375
epsilon = 7.9278
omega = 5.2375

>> R=25;
>> OM=pi*R/8;
>> alpha=OM/R;
>> beta=(pi/2)-alpha;

1
>>O1M=sqrt(R^2+R^2-2*R^2*cos(beta))
3.
O1M = 27.7785

>> v=omega*O1M

v = 145.4900

>> an=omega^2*O1M;
>> at=epsilon*O1M;
>> a=sqrt(an^2+at^2)

a = 793.1882

Exerciţiul 2:

Placa D (dreptunghi,cerc sau triunghi) se roteşte în jurul axei O1 perpendiculare la planul


desenului conform ecuatiei φe = φ(t) rad. Datele numerice sunt atasate, iar desenul - in punctul
precesent.

1.De determinat momentul de timp în care φe= φ1 .


2.Pentru momentul de timp determinat aflaţi viteza şi acceleraţia punctului O al plăcii.
3.Faceţi desenul şi arătaţi pe el vectorii calculaţi: (ω, ε, v, aax , arot, a) .

2
1. 2.

>> t=fzero('myfunc',pi/2) >> syms t


>> fi=16*sin(pi*t)^2
t =1.8796
fi =16*sin(pi*t)^2

>> omega=diff(fi)

omega = 32*pi*cos(pi*t)*sin(pi*t)

>> epsilon=diff(omega)

epsilon = 32*pi^2*cos(pi*t)^2
32*pi^2*sin(pi*t)^2

3. t =1.8796

>> omega =32*pi*cos(pi*t)*sin(pi*t)


omega = -34.5011

>> epsilon =32*pi^2*cos(pi*t)^2 -


32*pi^2*sin(pi*t)^2

epsilon = 229.6841

>> OM=pi*R/8;
>> alpha=OM/R;
>> beta=(pi/2)-alpha;
>> O1M=sqrt(R^2+R^2-2*R^2*cos(beta));
>> v=omega*O1M
v = -958.3885

>> an=omega^2*O1M
an = 3.3065e+04

>> at=epsilon*O1
at = 6.3803e+03

>> a=sqrt(an^2+at^2)
a = 3.3675e+04

3
Exerciţiul 3:
Mecanismul, din desen ,constă din bara AB şi două pistoane, articulate cu bara. Pistoanele A şi B
fac mişcări de translaţie în planul desenului în ghidajele respective.Bara AB face mişcare plan-
paralelă tot în planul desenului.Este cunoscută ecuaţia mişcării a pistonului A (sau B) s=s(t) .
Datele numerice şi desenele respective sunt ataşate. t1 –este timpul
de calcul.

1. De calculat vitezele şi acceleraţiile punctelor A , B şi M prin


metoda coordonatelor.
2. De construit traiectoria mişcării punctului M şi poziţia
punctului M pe traiectorie pentru timpul de calcul t1. Folosind
instrumentele ferestrei grafice , arătaţi pe traiectorie viteza şi
acceleraţia punctului M.
3. De calculat vitezele punctelor B(sau A) şi M prin metoda CIV. Comparaţi rezultatele.
4. Faceţi desenul şi arătaţi pe el toţi vectorii: (ω, vА , vВ , vМ , аА ,аВ , аМ ).

1. 2.
>> syms t; >> t=[0:0.01:100];
>> s=30*sqrt(3)*cos(pi*t); >> s=30*sqrt(3)*cos(pi*t);
>> AB=45; >> AB=45;
>> BM=15; >> AM=30;
>> alpha=asin(s/(30*sqrt(3))); >> alpha=asin(s/(30*sqrt(3)));
>> beta=(2*pi/3)-s/(30*sqrt(3)); >> beta=(2*pi/3)-s/(30*sqrt(3));
>> s1=AB*sin(beta)/(sqrt(3)/2); >> s1=AB*sin(beta)/(sqrt(3)/2);
>> AM=AB-BM; >> Xm=AM*sin(alpha);
>> Xm=AM*sin(alpha); >> Ym=s1-AM*cos(beta);
>> Ym=s1-AM*cos(beta); >> plot(Xm,Ym)
>> VA=diff(s); >> hold on
>> VB=diff(s1); >> t=1/3;
>> Vx=diff(Xm); >> s=30*sqrt(3)*cos(pi*t);
>> Vy=diff(Ym); >> alpha=asin(s/(30*sqrt(3)));
>> t=1/3; >> beta=(2*pi/3)-s/(30*sqrt(3));
>> s=25.9808; >> s1=AB*sin(beta)/(sqrt(3)/2);
>> alpha=0.5236; >> Xm=AM*sin(alpha);

4
>> beta=1.5944; >> Ym=s1-AM*cos(beta);
>> s1 =51.9471; >> plot(Xm,Ym,'ro-')
>> Xm =15;
>> Ym =52.6550;
>> VA=-30*3^(1/2)*pi*sin(pi*t)
>> VA =-141.3717;
>> VB=30*3^(1/2)*pi*cos((2*pi)/3 -
cos(pi*t))*sin(pi*t)
>> VB =-3.3359;
>> Vx=-30*pi*sin(pi*t)
>> Vx =-81.6210;
>> Vy=30*pi*sin((2*pi)/3 -
cos(pi*t))*sin(pi*t) +
30*3^(1/2)*pi*cos((2*pi)/3 -
cos(pi*t))*sin(pi*t)
>> Vy = 78.2624;
>> Vm=sqrt(Vx^2+Vy^2);
>> Vm=113.0795;

VA = -141.3717

VB = -3.3359

Vx = -81.6210

Vy = 78.2624

3.

>> syms t;
>> s=30*sqrt(3)*cos(pi*t);
>> AB=45;
>> BM=15;
>> AM=AB-BM;
>> alpha=asin(s/(30*sqrt(3)));
>> beta=2*pi/3 - alpha;
>> t=1/3;

5
>> s=30*sqrt(3)*cos(pi*t);
>> alpha=asin(s/(30*sqrt(3)));
>> beta=2*pi/3 - alpha;
>> alpha_p=pi/2 +alpha;
>> beta_p=beta-pi/2;
>> gama=pi-alpha_p-beta_p;
>> AP=AM*sin(beta_p)/sin(gama);
>> beta_p=pi/2 - beta;
>> AP=AM*sin(beta_p)/sin(gama);
>> BP=AB*sin(alpha_p)/sin(gama);
>> MP=AM*sin(beta_p)/sin(gama);
>> VA=-30*3^(1/2)*pi*sin(pi*t);
>> VP=VA/AP;
>> VB=VP*BP
VB = -3.3551

>> VM=VP*MP
VM =-141.3717

Concluzie:
In cadrul lucrarii de laborator nr. 5, am însusit cum pot fi rezolvate problemele din
mecanica cu ajutorul matlabului. Am lucrat cu ecuatiile miscarilor determinand
vitezele si vectorii punctelor. Am studiat despre miscare plan-paralel si formulele ei
caracteristice de aflare a vitezei. Astfel, calculul caracteristicilor cinematice ale
miscarii corpului rigid, le-am explorat prin rezolvarea a 3 probleme care presupun
determinarii momentului de timp φe= φ1, vitezelor dar si reprezentarea vectorilor.

Astfel, lucrarea de laborator nr5, a completat competentele obtinute pana acum - de


rezolvare a calculelor complicate prin intermediul pachetului MATLAB.