Demografia României

Conform recensământului din 2011, România are o populație de 19 121 641 de

locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă
a populației ca urmare a sporului natural negative. Principalul grup etnic în
România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2011,
88,9 % din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate
etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,1 % din populație,
respectiv un număr de aproximativ 1 200 000 de cetățeni. După datele oficiale, în
România trăiesc 665 000 de rromi(țigani).
Alte comunități importante sunt cele
ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulg
arilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armeni
lor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai
rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau
796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002 au fost numărați 6 179.

Grupuri etnice
Maghiarii și romii compun cele mai numeroase minorități etnice din România,
reprezentând 6,1 și, respectiv, 3,0 la sută din populația stabilă a României.[11]
Populația de etnie maghiară este majoritară în județele Harghita (84,6%)
și Covasna (73,8%), iar proporții semnificative ale populației de etnie maghiară
(peste 20%) există și în județele Mureș (39,3%), Satu
Mare (35,2%), Bihor (25,9%) și Sălaj (23,1%).[12] Minoritatea de etnie romă este
în creștere în aproape toate regiunile țării.[13] Federația Etnică a Romilor din
România considera că romii ar fi în număr de 2,5 milioane, reprezentând 10% din
populația totală, iar după alți observatori, numărul lor ar fi mai mic, cuprins între 1
și 1,5 milioane.[14]Județele unde trăiesc cei mai mulți romi sunt Mureș –
8,52%, Călărași – 7,48% și Sălaj – 6,69%. Al treilea grup etnic ca mărime din
România, ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea
graniței cu Ucraina, mai ales în județele Maramureș, Suceava și Timiș.[12] De
asemenea, în județul Tulcea au fost înregistrați circa 1.000 de ucraineni.
Minoritatea germană este într-un declin continuu, începând de la recensământul
din 1930.[13] În prezent, cel mai mare procent al acestei comunități se
înregistrează în județul Satu Mare(1,45%).
Limbi vorbite
Limba oficială a României este limba română, ce aparține grupei limbilor
romanice de est și este înrudită
cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu
majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de
vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de
limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii.
Limba maghiară este o limbă regională a României, fiind vorbită
în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Moldova de către minoritatea
maghiară. Astăzi este predată în secțiile maghiare din școli. Are 1.227,6 mii de
vorbitori, adică 6,5% din populația României. Este limba majoritară în județul
Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată
de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri:
sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc
(în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și
ceangăiesc (în Moldova).
Limba romă este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O
mare parte a romilor nu mai vorbesc limba țigănească, ei folosind româna. În
unele zone din Ardeal romii vorbesc maghiara.
Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori
de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași. Deși cei mai
mulți dintre membrii acestei comunități au emigrat în Germania, au rămas totuși
în prezent într-un număr semnificativ de 45.000 de vorbitori nativi de limbă
germană în România. În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă
mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate fi utilizată în
administrația publică și în sistemul judiciar. Pe de altă parte, limba germană este
folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din
România se predă germana. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul
săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc
(în Banat și Satu Mare) și tiptăresc (în Maramureș).
Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori
limitată sau chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și
literatură. Potrivit recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din
populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede
că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în
județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc
graiurile huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean
de sud-vest). Limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături
de engleză și franceză, în timpul regimului comunist. După Revoluție însă, rusa a
fost eliminată treptat din programa școlară din cauza dezinteresului elevilor. În
anul 2014, în afara etnicilor care o studiau ca limbă maternă, mai erau
aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă
modernă 2 sau 3.
48% dintre români pot purta o conversație într-o altă limbă decât cea
maternă. Engleza și franceza sunt principalele limbi străine predate în școlile din
România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de români, în
timp ce franceza de circa 4–5 milioane, iar germana, italiana și spaniola de câte
1–2 milioane fiecare. Universitățile din România sunt încurajate să întreprindă
măsuri pentru organizarea de linii de studiu și de specializare în limbile și
literaturile minorităților naționale. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută
limbă străină în România, însă, de curând, engleza tinde să câștige teren. De
obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt, în special, tinerii. În orice caz,
România este membru cu drepturi depline a Organizației Internaționale a
Francofoniei, iar în 2006 a găzduit la București un important summit al
organizației. Limba germană a fost predată în special în Bucovina și Transilvania,
datorită tradițiilor ce s-au păstrat în aceste regiuni din timpul dominației austro-
ungare.

Densitatea populației
Religie

Aglomerări urbane
La 1 ianuarie 2016 în mediul urban, în cele 320 de municipii și orașe, locuiau
12.546 de mii de persoane. Ponderea populației urbane a fost de 56,41%, în
scădere ușoară față de 1 ianuarie 2015 (56,44%).
București este cel mai mare oraș și, totodată, capitala României. Acesta deține
16,8% din populația urbană și 9,5% din populația țării. La 1 ianuarie 2016,
populația orașului depășea 2,1 milioane de locuitori, în timp ce zona
metropolitană București concentrează o populație de peste 3 milioane de
locuitori. Pe viitor, sunt prevăzute planuri de extindere a granițelor ariei
metropolitane București.
În România mai există încă șase orașe care au o populație numeroasă (în jur de
300.000 de locuitori) și care se înscriu în clasamentul celor mai populate orașe
din Uniunea Europeană. Acestea sunt: Iași, Timișoara, Cluj-
Napoca, Constanța, Craiova și Galați. Alte orașe cu o populație ce depășește
200.000 de locuitori sunt Brașov, Ploiești, Oradea și Brăila. De asemenea, există
încă alte 13 orașe care concentrează un număr mai mare de 100.000 de
locuitori.
În prezent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă
metropolitană: Constanța (500.000 de locuitori), Brașov, Iași (ambele cu o
populație de aproximativ 400.000 de locuitori), Cluj-Napoca (370.000 de
locuitori) și Oradea (260.000 de locuitori), iar altele sunt planificate: Timișoara–
Arad (1 milion de locuitori), Galați–Brăila (800.000 de locuitori), Craiova (350.000
de locuitori), Ploiești (300.000 de locuitori) și Bacău (240.000 de locuitori).