Cariera Ocolis

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.
ro
BMnI – Cariera de piatr – perimetrul Ocoli
CUPRINS
INTRODUCERE.………………………………...............………………………...….2
1. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI
OBIECTIVULUI I ÎN VECIN TATEA ACESTUIA .......................................................3
1.1. Localizarea obiectivului ............................................................................................16
1.2. Structura geologic a subsolului ...............................................................................17
1.3. Topografia zonei .......................................................................................................20
1.4. Utilizarea terenului i vecin t i................................................................................20
2. ISTORICUL I ACTIVITATEA CURENT A OBIECTIVULUI ................................21
3. POSIBILITATEA POLU RII SOLULUI .......................................................................25
4. DEPOZITAREA DE EURILOR.....................................................................................25
5. CONDENSATOARE / TRANSFORMATOARE ELECTRICE.....................................25
6. SECURITATEA ZONEI..................................................................................................26
7. MÃSURI DE PAZ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.......................................................26
8. PROTEC IA MUNCII I IGIENA LOCULUI DE MUNCÃ ........................................26
9. EVACUAREA APELOR UZATE...................................................................................27
10. EMISII ATMOSFERICE ...............................................................................................33
11. IMPACTUL ZGOMOTULUI ........................................................................................34
12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE.....................................................36
13. IMPACTUL POTEN IAL ASUPRA BIODIVERSIT II ........................................37
14. CONCLUZII .................................................................................................................45
15. PROGRAM DE CONFORMARE ............................................................................... 46
Hârtie reciclat
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
INTRODUCERE
Bilan ul de mediu pentru obiectivul Cariera de piatr – perimetrul Ocoli , com.

Ocoli , jud. Alba, are ca scop ob inerea autoriza iei de mediu, conform prevederilor legale.
În prezenta documenta ie se vor identifica efectele pe care le produc asupra
mediului activit ile de extragere a agregatelor i pietrei brute din cadrul exploat rii în carier
din perimetrul Ocoli .
Activitatea a fost demarat de SC Ancandra SRL.
Bilan ul de mediu nivel I pentru obiectivul Cariera de piatr – perimetrul Ocoli ,

apar inând SC AncandraSRL, s-a întocmit în vederea complet rii documenta iilor necesare
conforme în vederea continu rii activit ilor specifice.
În prezenta documenta ie se vor identifica efectele pe care le-a avut asupra
mediului activitatea obiectivului, în conformitate cu Legea protec iei mediului nr. 265 din
2006, modificat , completat i republicat , luând în considerare i restul prevederilor legale
în vigoare.
Activit ile de exploatare în carier din cadrul perimetrului Ocoli au fost
reglemetate prin:
- Permisul de exploatare nr. 12153/2009 emis de ANRM
- Autoriza ia de mediu nr. 292/2007 emis de APM Alba
- Autoriza ia de construire nr. 82/2007 emis de Consiliul Jude ean Alba
Hârtie reciclat
1.1. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

I ÎN VECIN TATEA ACESTUIA
Amplasamentul carierei se reg se te într-o zon afectat anterior de activit i

antropice, dup cum urmeaz :
- activit i agricole (p unat): p uni comunale i ale proprietarilor
priva i la nord, la est i la vest;
- dou perimetre de exploatare în carier la nord i la est;
- desf urarea DN75 Turda – Câmpeni, la o distan de aproximativ
50-100 m în linie dreapt fa de amplasamentul propus – la sud;
- activit i de exploatare forestier la nord;
- impact antropic general datorat amplasamentului din proximitatea
perimetrului studiat a localit ii Ocoli (1000-1500m în linie
dreapt ).
Se observ astfel c zona este una afectat de activit i antropice curente ce au
indus un set de efecte datorate impactului de tip industrial, antropic curent, respectiv agricol.
Pe amplasamentul studiat, pe lâng perimetrele de exploatare afectate anterior, se observ
martori de eroziune (datora i în special utiliz rii haotice a c ilor de acces), o pauperizare
accentuat a covorului vegetal, spre un facies ruderalizat (datorit suprap unatului) i a unor
efecte ale polu rii difuze. Perimetrele nemorale situate în afara fondului forestrier sunt de tip
secundar, cu o serie întreag de arbori crescu i din cioat , fapt ce a condus la limit ri
fiziologice ale acestora. Limit rile fiziologice mai sunt datorate i condi iilor topoclimatice
particulare (sol scheletic, înclina ia accentuat a pantei, etc.).
Continuarea activit ilor de exploatare a unei cariere într-un perimetru supus
anterior impactului antropic presupune o sarcin ecologic mai redus fa de alternativa
deschiderii unei noi exploat ri într-o zon cu un set de factori de mediu mai apropia i fa de
starea natural ini ial .
Hârtie reciclat
Evaluarea sumar a tipurilor de impact din zona propus în vederea deschiderii carierei
Perimetru roz: Comuna Ocoli ; S ge i roz: impact antropic general;
Perimetru galben: practici agricole (p unat); S ge i galbene: Impact asociat p unatului;
Perimetru mov: cariere existente; S ge i mov: impact asociat exloat rilor în carier
Cu negru: DN75 Câmpeni-Turda; S ge i negre: impact asociat traficului rutier
Perimetru ro u: zona studiat (7,5 ha - perimetrul carierei propuse)
Urm rind sistemul codificat al activit ilor cu impact antropic propus în vederea
evalu rii st rii factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizat m rimea
impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sau a a
numita analiz a s arii actuale a perimetrului studiat.
In acest sens, urm rind categoriile tipurilor de impact asociat activit ilor
antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul c ruia au fost
identificate 43 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 43 de categorii
de impact s-a realizat o explicitare sumar .
Hârtie reciclat
Cod Categorie
Agricultur , silvicultur
100 Cultivare
101 modificarea tehnicilor de cultivare
102 tundere / t iere X
110 Folosirea pesticidelor
120 Fertilizare X
130 Irigare
140 P unat X
141 abandonarea sistemelor pastorale X
150 Restructurarea posesiei asupra p mântului X
151 eliminarea gardurilor vii i a crângurilor
160 Managementul general al silviculturii
161 plantarea p durilor
162 plantarea artificial X
163 replantarea p durilor
164 defri area p durilor
165 îndep rtarea subarboretului X
166 îndep rtarea arborilor mor i i bolnavi X
167 exploatarea f r reîmp durire X
170 Cre terea animalelor X
171 Hr nirea animalelor X
180 Arderea X
190 Activit i agricole i silvicole nemen ionate mai sus X
Pescuitul, vân toarea i colectarea organismelor
200 Piscicultura i conchilicultura

210 Pescuitul profesionist
211 pescuitul la loc fix
212 pescuitul cu traulerul
213 pescuitul cu plas
220 Pescuitul de agrement
221 punerea momelii
230 Vân toarea X
240 Adunarea/îndep rtarea faunei; generalit i X
241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)
242 scoaterea din cuib (a oimului)
243 punerea de capcane, otr virea, braconajul X
244 alte forme de adunare a faunei
250 Adunarea/îndep rtarea florei; generalit i X
251 spolierea zonelor floricole X
290 Activit i de vân toare, pescuit sau de adunare nemen ionate mai sus
Hârtie reciclat
Cod Categorie
Mineritul i extrac ia materialelor
300 Extrac ia nisipului i pietri ului X

301 cariere X
302 îndep rtarea materialelor de pe litoral
310 Extrac ia turbei
311 t ierea manual a turbei
312 îndep rtarea mecanic a turbei
320 Exploatarea i extrac ia petrolului sau gazelor naturale

330 Minele
331 exploatare minier la zi
332 exploatare în subteran
340 Minele de sare
390 Mineritul i extragerea materialelor nemen ionate mai sus
Urbanizarea, industrializarea i alte activit i similare
400 Zone urbanizate, locuirea uman X

401 a ez ri permanente X
402 a ez ri discontinue X
403 a ez ri dispersate X
409 alte tipuri de a ez ri X
410 Zone industriale sau comerciale X
411 fabrici
412 depozite industriale
419 alte zone industriale sau comerciale
420 Evacu ri
421 depozitarea reziduurilor menajere X
422 depozitarea reziduurilor industriale
423 depozitarea materialelor inerte X
424 alte evacu ri
430 Structuri agricole
440 Depozitarea materialelor
490 Alte activit i urbane, industriale i similare X
Transporturi i comunica ii
500 Re ele de comunica ii

501 c r ri, circuite, trasee pentru bicicli ti X
502 osele, autostr zi
503 linii de cale ferat ,TGV
504 zone portuare
505 aeroporturi
506 aerodromuri, eliporturi
507 poduri, viaducte
6
Hârtie reciclat
Cod Categorie
508 tuneluri
509 alte re ele de comunica ii X
510 Transportul energiei
511 linii electrice X
512 conducte de petrol
513 alte forme de transportare a energiei
520 Transport naval
530 Îmbun t irea accesului la sit
590 Alte forme de transport i comunica ii
Agrement i turism (unele sunt incluse mai sus sub alte

denumiri)
600 Structuri de agrement i turism X

601 terenuri de golf
602 piste de schi X
603 stadioane
604 circuite, piste
605 hipodromuri
606 parcuri de distrac ii
607 terenuri de sport denivelate
608 campinguri pentru rulote i caravane
609 alte complexe de agrement/sport X
610 Centre de interpretare
620 Sporturi în aer liber i activit i de agrement
621 sporturi nautice
622 mersul pe jos, c l ritul i vehiculele nemotorizate
623 vehicule motorizate X
624 alpinismul, c ratul i speologia
625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta i balonul
626 schiul, sporturi extreme (off-piste) X
629 alte sporturi în aer liber i de agrement X
690 Alte sporturi în aer liber i de agrement nemen ionate mai sus
Poluarea i alte activit i/consecin e ale activit ilor umane
700 Poluarea X
701 poluarea apei X
702 poluarea aerului X
703 poluarea solului X
709 alte forme sau forme combinate de poluare
710 Poluarea sonor X
720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea
730 Manevrele militare
740 Vandalismul X
790 Alte activit i sau consecin e poluatoare
Schimb ri ale st rii mediilor umede i marine induse de

7
Hârtie reciclat
Cod Categorie
activitatea uman
800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea i uscarea p mântului; X

generalit i
801 îndiguirea depresiunilor
802 îndiguirea p mânturilor din zona marin , a estuarelor sau
mla tinilor
803 umplerea cu p mânt a an urilor, z gazurilor, hele teelor, iazurilor,
mla tinilor sau gropilor
810 Drenarea X
811 managementul vegeta iei acvatice i de mal în scopul dren rii
820 Îndep rtarea sedimentelor (n mol…)
830 Canalizarea
840 Inundarea
850 Modificarea func ion rii sistemului hidrografic; generalit i
851 modificarea curen ilor marini
852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de ap continentale
853 managementul nivelurilor de ap
860 Depunerea i depozitarea aluviunilor în suspensie
870 St vilare, diguri, plaje artificiale; generalit i X
871 lucr ri de ap rare în fa a m rii sau de protejare a coastei
890 Alte schimb ri ale st rii hidraulice datorate omului
Procese naturale (biotice i abiotice)
900 Eroziunea X
910 Aluvionarea X
920 Uscarea X
930 Inundarea
940 Catastrofele naturale
941 inunda ii
942 avalan e
943 scufund ri ale terenului i alunec ri de teren
944 furtuni, cicloane
945 vulcani
946 cutremure
947 maree
948 incendii (naturale)
949 alte catastrofe naturale
950 Evolu ia biocenotic
951 acumularea de materii organice X
952 eutrofizare
953 acidifiere
954 invazia unei specii X
960 Rela ii faunistice interspecifice
961 competi ia (de exemplu: pesc ru ul/rândunica de mare)
962 parazitismul X
963 introducerea unei boli
964 poluarea genetic
8
Hârtie reciclat
Cod Categorie
965 animale de prad
966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi
967 antagonismul fa de animalele domestice
969 alte forme sau forme mixte ale rela iilor faunistice interspecifice
970 Rela ii floristice interspecifice
971 competi ia
972 parazitismul
973 introducerea unei boli
974 poluarea genetic
975 lipsa agen ilor de polenizare X
976 pagube datorate vânatului X
979 alte forme sau forme mixte ale rela iilor floristice interspecifice
990 Alte procese naturale
102. Tundere/t iere

In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poate
recolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndep rtare a masei
vegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desf oar f r a se respecta un calendar sau
o succesiune de recoltare. Masa vegetal este îndep rtat , verde, în stare proasp t f r a mai
fi uscat . Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegeta ie, odat cu plantele
(materia organic ) fiind îndep rtate i semin ele ce garantau succesiunea de vegeta ie. Au
fost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu cre tere rapid , rezistente la
cosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominan a speciilor de graminee,
dicotiledonatele (cu valoare furajer ridicat ) devenind o prezen rar .
Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, din
zone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare sau
refugii pentru biodiversitatea local .
120. Fertilizare
Este vorba de acumularea de materie organic provenit din dejec iile animalelor
(pe anumite areale în num r mult prea mare fa de capacitatea de suport a perimetrului
int ). Acest fenomen este coroborat i cu pauperizarea biodiversit ii (din spectrele
faunistice disp rând componenta detritivorilor, scatofagilor i necroforilor) ce ar fi putut
contribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheletic a solului,
capacitatea redus de humificare, reprezint factori limitativi ai acestor procese.
Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organic la nivelul
perimetrului studiat, se observ apari ia unor buruieni uri consistente formate din specii
nitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.).
140. P unat
Activitatea de p unat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorate
incertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitate
concuren ial de ocupare a parcelelor favorabile i exploatarea poten ialului acestora în
timpul cel mai scurt cu putin . Astfel, procesele de degradare i pauperizare au cunoscut o
evolu ie accelerat în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctiv a fenomenelor asociate
suprap unatului.
141. Abandonarea sistemelor pastorale
Suprap unatul manifest în aceast zon se datoreaz i abandon rii sistemelor
tradi ionale de p unare, în cadrul c rora pe lâng rota ia sezonier erau respectate câteva
principii ce ajutau la men inerea productivit ii p unii, dup cum urmeaz :
9
Hârtie reciclat
- evitarea scoaterii la p unat a vitelor în perioadele cu precipita ii

abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de oga e, etc.);
- evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea form rii de
oga e, poteci b t torite, suprap unare local );
- respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii,
fructific rii i a germin rii speciilor componente;
- cur area p unilor;
- schimbarea periodic a locurilor de târlire, ad post i odihn a
animalelor;
150. Restructurarea posesiei asupra p mântului
Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea i
motivarea de in torilor de terenuri. Situa ia economic a de in torilor de terenuri
împropriet ri i, incertitudinea limitelor i a delimit rilor propriet ilor a condus la apari ia de
conflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare.
162. Plantarea artificial
In scopul stabiliz rii pantei ce poart amprenta unor procese erozive extrem de
acute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zon specii cum ar fi,
pinul ro u (Pinus sylvestris), dar mai cu seam salcâmul (Robinia pseudaccacia).
Aceste încerc ri au condus spre o artificializare a structurii de vegeta ie i în
consecin a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciile
introduse nu sunt în m sur a sus ine trofic multe specii de faun ).
165. Indep rtarea subarboretului
In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii i crângurilor a avut loc i o
t iere (selectiv ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru ob inerea lemnului de corn sau a
fructelor de corn, majoritatea tufelor r mân la dimensiuni reduse, datorit t ierilor succesive,
repetate.
Al turi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnos
pentru diverse întrebuin ri, a condus la afectarea subarboretului i simplificarea
biocenozelor.
166. Indep rtarea arborilor mor i i bolnavi
T ierile de material lemnos au vizat i resturile de trunchiuri r mase în urma
t ierilor de var , ca fenomen sezonier hivernal, atunci când r mâne valoroas orice resurs de
combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba i de material uscat.
S-au observat i „preg tiri” ale unor astfel de t ieri direc ionate, când de pe
trunchiul arborilor, la sfâr itul verii a fost cur at par ial coaja în scopul ob inerii unei usc ri
„pe picior”.
Acest fenomen a condus la dispari ia unor ni e ecologice valoroase i
simplificarea biocenozelor.
167. Exploatarea f r împ durire
Este de la sine în eles c activit ile desf urate în ultimele decade, în lipsa
existen ei unor prorietari de drept s-au limitat la o competi ie de exploatare a resurselor, f r
a se lua nici un fel de m sur de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupunea
investi ia unui efort material i uman deosebit a a cum este presupus de împ durirea (de
înlocuire).
Prin urmare, datorit t ierilor în scaun, a trim rilor repatete, arborii au fost
condu i spre o cre tere din cioat , fiind mult afectat caacitatea productiv i fiziologic .
170. Cre terea animalelor
Corelat cu activit ilor de p unat apar izolat i efecte datorate utiliz rii câinilor
de turm . Condi iile precare de între inere i supraveghere a acestora are un impact deosebit
asupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic.
10
Hârtie reciclat
171. Hr nirea animalelor

Aceast activitate este mai rar întâlnit la nivelul zonei studiate, existând îns
evidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proasp t cosit,
sau fânul vechi din anii trecu i, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zon
pentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la p scut.
In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de pe
amplasament au fost ecranate, cre terea acestora fiind afectat , ariile în cauz r mânând
lipsite de fertilitate o bun perioad de timp, propor ional cu perioada de stagnare a
materialului. Apar aici i acumul ri de materie organic . Astfel de perimetre sunt
asem n toare ca efect al impactului cu zonele de târlire.
180. Arderea
In dorin a de a reda vitalitatea i fertilitatea terenului, pornind de la concepte total
eronate prin care se dorea i eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici r mân extrem
de curente în special în perioada de prim var i toamn .
Nu este rar când focul de miri te sau p une aprins se extinde nedorit de mult,
afectând chiar i arboretele proximale sau zonele de lizier .
R mân evidente semnele l sate de incendierile succesive, în special asura unor
arbori situa i la liziera p durii, respectiv a celor izola i din zona p unilor.
Astfel de episoade au o frecven de cel pu in 2 ori/an.
190. Activit i agricole i silvicole nemen ionate mai sus
Al turi de activit ile enumerate în cadrul acestei sec iuni, amintim recoltarea de
resurse (plante cu utilizare medicinal , ciuperci i fructe de p dure: c tin , coarne, mure,
m ce e, porumbe) naturale în scopul valorific rii sau a consumului propriu. De i zona este
limitat din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce c utau ( i
recoltau) astfel de resurse, în special la sfâr itul verii. Recoltarea resurselor secundare ale
p durii priveaz speciile de faun , de resurse trofice importante, ap rând în urma acestei
competi ii o diminuare a productivit ii i func ion rii ecocenozelor.
241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.)
Al turi de recoltarea resurselor naturale din flor , au mai fost observate izolat
activit i de recoltare a unor specii de faun , cum ar fi melcii, în scopul comercializ rii c tre
puncte de achizi ie specializate.
Proximitatea fa de a ez rile umane i accesibilitatea zonei au f cut îns ca
aceast resurs s fie suraexploatat , iar zona s devin neinteresant din punct de vedere
economic (nerentabil ), astfel c în ultima perioad aceste activit i s-au diminuat mult.
Ins acest aspect se constituie într-un semnal de alarm serios, semn ce marcheaz
declinul speciilor int , simplificarea biocenozelor i diminuarea productivit ii acestora.
243. Punerea de capcane, otr virea, braconajul
Proximitatea fa de localit i a zonei, respectiv vizibilitatea întregii zone, face ca
braconajul cu arme de vân toare s fie riscant. Cu toate acestea, au fost întâlnite în perimetrul
studiat la uri din sârm , probabil amplasate de p stori.
250. Adunarea/îndep rtarea florei; generalit i
Aceast activitate a mai fost men ionat în cadrul sec iunii 190. amintind în acest
sens colectarea unor specii cu poten ial valorificabil sau utilizate în mod tradi ional.
251. Spolierea zonelor floricole
In completarea am nuntelor men ionate în cadrul sec iunilor 190 i 250, amintim
aici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brându ele (Colchicum
autumnale), topora ii (Crocus heufelianus), mai rar i alte specii (margarete, flori de câmp),
din unele perimetre mai ferite.
300. Exploatarea nisipului i pietri ului
11
Hârtie reciclat
In imediata proximitate a perimetrului de exloatare se reg sesc mai multe sectoare

din cursul albiei minore a râului Arie ce au fost exploatate periodic. Ca urmare se observ o
alterare profund a habitatelor ripariene, afectate în mod deosebit de invazia unor specii
alohtone (a se vedea i punctul .954).
301. Cariere
De pe amplasamentul studiat s-au extras agregate de piatr în perioada 2007-
prezent. De asemenea în imediata proximitate (laturile estic i nordic ) se reg sesc în
diferite stadii procedurale de avizare alte perimetre de exploatare în carier .
400. Zone urbanizate, locuire uman
Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic s fie unul destul de important.
Asociat acestei categorii de impact îi este pozi ionarea localit ii Ocioli ,
respectiv, a unor nuclee de locuire (gospod rie, locuin e de vacan în proximitatea cursului
râului Arie ), impunându-se imperios din acest punct de vedere abordarea unei sistematiz ri
i reglement ri.
401. A ez ri permanente
In zona apar nuclee de a ez ri permanente, dat fiind utilizarea acestei zone atât
ca destina ie de var (relaxare, drume ii, turism de week-end, etc.).
402. A ez ri discontinue
In cadrul acestor activit i amintim existen a unor ad posturi estivale ale
ciurdarilor i p storilor, mai rar a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban.
403. A ez ri dispersate
Intreaga zon , în lipsa unei sistematiz ri i reglement ri urbanistice este pres rat
cu o serie întreag de construc ii, cl diri (unele abandonate), obiective (economice, turistice,
industriale, etc.).
409. Alte tipuri de a ez ri
Vezi 402 mai sus.
410. Zone industriale sau comerciale
Zona carierei se suprapune cu un perimetru de exploatare anterior ce a fost
exploatat în vederea realiz rii c ii ferate înguste Turda-Câmpeni.
421. Depozitarea reziduurilor menajere
Au fost întâlnite sporadic, pe toat suprafa a studiat de euri de origine menajer ,
împr tiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special pe latura proximal
localit ii.
O agresivitate particular o au reziduurile menajere din plastic i sticl ce au o
rat de descompunere extrem de lent i care afecteaz în mod particular atât aspectul
peisagistic al zonei cât i func ionarea unor microbiocenoze (acumularea de ap în unele
recipiente are ca efect re inerea asemeni unor cacane a unor specii de faun ).
423. Depozitarea materialelor inerte
Pe amplasament au fost identificate urme ale depozit rilor necontrolate de
materiale inerte provenite de la lucr rile de reabilitare a unor obiective din imediata
proximitate.
490. Alte activit i urbane, industriale i similare
In zon , a fost pus în oper un ansamblu de centrale eoliene ce imprim o
p;articularitate peisager a zonei, fiindu-i asociate i alte seturi de efecte datorate impactului
asociat (c i de acces, obstacol dezvoltat pe vertical , etc.).
501. C r ri, circuite, trasee pentru bicicli ti
In zona exist o re ea relativ dens de c r ri dat fiind proximitatea zonei fa de
localitatea Ocoli , reflectând interesul punctual al localnicilor fa de anumite zone, practici,
etc.
12
Hârtie reciclat
Astfel, c r rile din zon sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unor
nevoi legate de practicile agricole, traseele turistice urmând doar potecile existente. Nu exist
marcaje în perimetrul de implementare a proiectului.
509. Alte re ele de comunica ii
Dat fiind starea precar a re elei de drumuri de acces, în zon s-a dezvoltat o
re ea difuz de drumuri, ce au condus la apari ia unor martori erozivi i pierderea unor
suprafe e importante de habitat.
511. Linii electrice
In zona exist o re ea aerian de re ele electrice de medie tensiune (dezvoltate în
special în paralel cu cursul râului Arie ) ce reprezint un obstacol dezvoltat pe vertical (cu
relevan deosebit în special pentru speciile de faun ), având un impact deosebit i asupra
peisajului.
600. Structuri de agrement i turism
In zona localit ii Ocoli nu exist structuri asociate activit ilor turistice: unit i
de cazare (pensiuni, hoteluri, cabane), de agrement, etc., îns în proximitatea v ii Arie ului,
apar unele astfel de obiective, existând posibilitatea ca astfel de proiecte s fie dezvoltate pe
viitor.
602. Piste de schi
Vezi i 623.
La aceasta se adaug i practicarea în mod izolat a unor sporturi de iarn pe
pantele din zon . In acest sens amintim s niu ul practicat de copii din localitatea Ocoli , la
care se adaug practicarea schiului de c tre turi ti ocazionali veni i mai cu seam din zona
Turda.
Impactul r mâne de amploare redus , ins pe alocuri, pe perioada de prim var
apar zone erodate în zona unor pârtii predilecte, unde se observ afectarea covorului vegetal
vernal. Dat fiind extinderea redus a acestui fenomen, efectele dispar în sezonul de var .
623. Vehicule motorizate
Dat fiind relativa accesibilitate auto a zonei, de pe DJ 75 Turda-Câmpeni pe
deoparte, respectiv terenul accidentat, lipsa unui control asupra proriet ilor au existat în mai
multe rânduri episoade de ppracticare a unor activit i cu caracter extrem (off-road) cu
mijloace auto i moto, inclusiv ATV.
In zon apar în mod curent urme, oga e i perimetre erodate datorate acestor
activit i.
626. Schiul, sporturi extreme (off-piste)
Vezi i 623.
La aceasta se adaug i practicarea în mod izolat a unor sporturi de iarn pe
pantele din zon . In acest sens amintim s niu ul practicat de copii.
Impactul r mâne de amploare redus , ins pe alocuri, pe perioada de prim var
apar zone erodate în zona unor pârtii predilecte, unde se observ afectarea covorului vegetal
vernal. Dat fiind extinderea redus a acestui fenomen, efectele dispar în sezonul de var .
690. Alte sporturi în aer liber i de agrement
Apar izolat alte activit i asociate sporturilor de iarn dar i a unor cantonamente
organizate pe perioada verii. In acest sens apar reprize de antrenament, trasee de ciclism, etc.
700. Poluarea
Efecte ale polu rii sunt prezente i manifeste la nivelul zonei studiate, urmând a fi
discutate în cadrul sec iunilor de mai jos.
701. Poluarea apei
Poluarea cursurilor de ape este dominat de componenta organic , datorat lipsei
(precarit ii) sistemelor de canalizare/epurare, dimensionate necorespunz tor i utilizate mult
peste capacit i, a devers rilor necontrolate dar i datorit polu rii difuze datorate activit ilor
13
Hârtie reciclat
pastorale. Perimetrele erodate, dispersia unor resturi menajere, dispersia ( i formarea unor
depozite temporare) de îngr minte organice, contribuie la afectarea local factorului de
mediu ap i contribuie la diminuarea general a calit ii apelor din zona studiat .
702. Poluarea aerului
Fenomenele de poluare a aerului sunt prezente, îns nu au în zon o semnifica ie
mare. Traficul, contribuie semnificativ la poluarea cu noxe ( i în special cu praf) a factorului
de mediu aer. De asemenea, utilizarea lemnului ca i combustibil predilect (pentru înc lzire
i menaj) în zon face ca în special în perioada de iarn (când în plus capacitatea local de
detoxificare i purificare este diminuat – etaj de vegeta ie caducifoliat ) s existe un
poten ial de afectare a aerului, f r îns a putea fi eviden iate fenomene asociate (smog, ploi
acide, pâcle, etc.).
703. Poluarea solului
Poluarea solului se datoreaz în special depozit rilor necontrolate de resturi
menajere, sau provenite din gospod rii agricole (tuleie, aie, etc.) la care se adaug de euri
specifice, cum ar fi rumegu ul. Cu toate acestea, nu au fost identificate depozit ri însemnate
de rumegu , cu excep ia unor cantit i reduse de-a lungul unor c i de acces ce nu dep esc
îns 0,3 mc.
De asemenea depozitarea temporar de resturi organice (b legar) pentru a fi
împr tiate pe paji ti, conduce la afectarea local a covorului vegetal, ap rând o succesiune
de vegeta ie modificat , cu un facies asem n tor zonelor de târlire, dominante fiind speciile
nitrofile.
710. Poluarea sonor
Poluarea sonor este prezent în zon , fiind datorat preponderent traficului din
zona DN 75. La aceasta se adaug poluarea sonor asociat exploat rilor în carier din
imediata proximitate, respectiv a activit ilor antropice curente din zona Ocoli .
Astfel se poate spune c asupra faunei din perimetrul studiat exist un factor de
stress datorat polu rii sonore, cu o semnifica ie limitat , ce permite instalarea unui anumit
grad de toleran i adaptare, dat fiind faptul zona nu este una lipsit de specii de faun (nu
este un mediu azoic).
740. Vandalismul
Lipsa unui control asura zonei, izolarea relativ pe culmea Jidovina, spre care îns
exist un acces facil e drumurile existente, situa ia propriet ilor, starea economikc precar a
comunit ii, etc., au rerezentat factori ce au condus spre vandalizarea unor resurse, în special
lemn pentru foc. Exploatarea abuziv a resurselor locale nu s-a limitat numai la lemn, fiind
semnalate utiliz ri abuzive ale p unilor (în special pe timul nop ii, de c tre turme erante sau
în transhuman ), cosiri în afara perioadelor programate, etc.
La acestea se adaug ac iunile f cute cu inten ie (incendieri – în special de c pi e
de fân), distrugerea unor garduri sau anexe gospod re ti, etc.
Ca urmare, popula ia local a reac ionat prin înt rirea sistemelor de delimitare a
propriet ilor ce a cauzat o fragmentare drastic a habitatelor, limitând drastic accesul
speciilor de faun (ierbivore mario i carnivore mari).
800. Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea i uscarea p mântului; generalit i
In acest sens amintim depozit rile necontrolate de resturi menajere i organice
(b legar) discutate la codul .703.
900. Eroziune
Suprap unatul, accesul necontrolat în unele perimetre, utilizarea haotic a re elei
de c i de acces, starea c ilor de acces, au condus la fenomene de eroziune manifeste prin
apari ia unor forma iuni toren iale. Fenomenul r mâne îns izolat la nivelul unor suprafe e
restrânse. Cu toate acestea, pe perioadele de ploi abundente sunt antrena i în toren i de
14
Hârtie reciclat
versan i forma i, cantit i însemnate de aluviuni provenite din erodare i care contribuie la
diminuarea calit ii cursurilor de ape din zona limitrof (râul Arie ).
Fenomenele erozive sunt accentuate în special în perioadele de prim var i
toamn , când în mod curent sunt incendiate paji tile, ca m sur empiric i distorionat de
cre tere a productivit ii.
910. Aluvionarea
Datorit fenomenelor erozive din amonte, pe terasele din aval unde ap reau mici
zone umede, procesele de aluvionare au condus la colmatarea avansat a acestora i pierderea
rolului ecologic. Conform m rturiilor localnicilor, fostele ochiuri de ap utilizate curent ca
ad p tori naturale, au disp rut în ultimii ani, ca urmare a acestor fenomene, asociate cu cel
explicitat mai sus.
951. Acumularea de materii organice
Activit ile agricole curente din zona de implementare a proiectului presupun i
utilizarea ca i fertilizatori pentru culturi, respectiv pentru cre terea bonit ii terenurilor,
îngr mintele organice provenite din gospod rii (b legarul).
Gunoirea terenurilor se face în special prim vara, înaintea topirii ultimei z pezi,
îns transportul gunoiului de grajd în apropierea zonelor de împr tiere se face pe tot
parcursul anului. Depozitarea temporar a acestuia pe anumite perimetre, duce la afectarea
stratelor vegetale ce se îndreapt spre un facies ruderalizat dominat de secii nitrofile.
Sp larea zonelor de depozitare duce în special la afectarea unor suprafe e din aval ap rând
faciesuri extinse asem n toare zonelor de târlire.
Utilizarea repetat a pu inelor ochiuri de ap existente (în special b ltirile
temporare de pe versantul cu expozi ie sudic ) ca surse de ad pare, a f cut ca în preajma
acestora s se acumuleze un surplus de substan organic ce a condus la alter ri ale
faciesurilor naturale. Eutrofizarea (codificat distinct: 952) nu poate fi considerat decât ca
un fenomen izolat, manifest asupra b ltirilor temporare, în zon lipsind zone umede cu regim
permanent. (vezi i 120. Fertilizarea).
954. Invazia unor specii
Una dintre cele mai mari amenin ri asupra diversit ii biologice o constituie
invazia unor specii alohtone. Speciile str ine care invadeaz habitatele cvasinaturale pot fi
responsabile de deteriorarea structurii caracteristice i specifice ale acestora, deoarece
provoac sc derea densit ii sau chiar dispari ia popula iilor de plante native.
O specie str in (alohton , adventiv , exotic , non-nativ ) reprezint acel taxon
care este introdus (voluntar sau accidental) în regiuni situate în afara ariei naturale de
distribu ie. Prin specie invaziv se în elege o specie strain a c rei introducere i/sau
r spândire ameni diversitatea biologic . De exemplu, salcâmul pitic (Amorpha fruticosa),
originar din America de Nord, modific adesea structura asocia iilor vegetale de pe marginea
cursurilor de ap , înlocuind chiar unele plante. De aceea este considerat specie invaziv
(Anastasiu et Negrean, 2007).
Specia str in poten ial invaziv este o specie a c rei introducere i/sau r spândire
ar putea reprezenta o amen are pentru diversitatea biologic . Speciile str ine poten ial
invazive sunt specii care în prezent sunt destul de r spândite astfel încât pot deveni în câ iva
ani specii str ine invazive. Specia Phytolaca americana (cârmâzul) este originar din
America i a fost introdus ca i plant ornamental în gr dinile particulare. În ultimii ani
aceasta a invadat habitatele de pe marginea râurilor, a p durilor i chiar nisipurile. Dac nu se
vor lua m suri pentru eleiminarea ei, ar putea ajunge s se dezvolte masiv i s amenin e
structura floristic a habitatelor în care este s lb ticit (Anastasiu et Negrean, 2007). Aceast
specie este adesea întâlnit ca i plant ornamental în gr dinile din zona comunei Ocoli ,
ap rând i în habitate naturale i seminaturale.
15
Hârtie reciclat
Introducerea unei specii din aria sa natural într-o alt arie (regiune, ar ,
continent) este realizat , direct sau indirect, de c tre om. Unele introduceri sunt inten ionate:
Ailanthus altissima (cenu erul)-originar din estul Asiei, a fost introdus în Europa în mod
inten ionat ca i plant ornamental ; Solidago canadensis (sânzienele de gr din ) i
Impatiens glanduligera (sl b nog himalaian) au ajuns de asemenea în Europa ca i plante
ornamentale (Anastasiu et Negrean, 2007), toate aceste specii fiind adesea întâlnite de-a
lungul v ii Arie ului, urcând îns pe afluen i spre zonele mai înalte. In zona de implementare
a proiectului în special specia Ailanthus altissima a fost întâlnit în preajma delimit rilor de
propriet i (garduri vii). Au mai fost întâlnite de asemenea:
1. Echinocystis lobata – bost na spinos. Este o plant bianual , c r toare, cu
cârcei ramifica i. Este originar din America de Nord, la noi finnd cultivat pentru calit ile
decorative ale fructelor. Impactul este moderat asupra vegeta iei din habitatele ripariene. În
luncile râurilor din Transilvania s-a observat c plantele native acoperite de bost na sunt
sufocate i în scurt timp putrezesc. Pentru a limita extinderea acestei plante este recomandat
recoltarea fructelor înainte ca acestea s ajung la maturitate, precum i interzicerea
cultiv rii. Apare în zonele de buruieni uri în special pe latura sudic i estic a zonei de
implementare a proiectului.
2. Amorpha fruticosa – salcâm pitic, salcâm mov, amorf . Este un arbust care
înflore te din mai i pân în iulie. Se folose te ca plant ornamental , melifer , pentru
realizarea de garduri vii i perdele de protec ie. Prefer habitatele din lungul râurilor, fiind
îns întâlnit de-a lungul unor garduri vii.
3. Solidago canadensis – sînziene de gr din . Este o plant peren cu rizom i
stoloni originar din America de Nord. Aceast plant afecteaz structura habitatelor în care
se instaleaz prin înlocuzirea unor specii indigene fiind întâlnit în secial în zona lizierelor.
4. Reynoutria japonica – troscot mare japonez. Este o plant peren cu rizom
târâtor de pe care pornesc numeroase tulpini aeriene înalte de 2-3 m. Înflore te în august-
septembrie. Polanta este originar din Japonia i a fost introdus prima data în anul 1825 în
Marea Britanie. La noi în ar este r spândit mai frecvent pe malurile râurilor i pâraielor
din zona de deal i de munte. Are mare putere regenerativ , fapt pentru care, odat instalat
într-un loc tinde s ocupe întreaga suprafa i s le elimie pe cele indigene. In zona v ii
Arie ului, în special habitatele riariene au avut de suferit fiind profund transformate,
dezvoltându-se de asemenea i de-a lungul c ilor de acces. Prezent de-a lungul drumului
comunal de acces c tre carier i în zona comunei Ocoli , Valea Ocoli ului, etc.
962. Parazitismul
Utilizarea pe alocuri abuziv a paji tilor ca p uni, episoadele de transhuman ,
accesul necontrolat pe parcele a f cut ca în zon s prolifereze în mod semnificativ specii de
acarieni parazite (c pu e). Num rul acestor parazi i pe unele specii de animale domestice (în
secial câini i oi) ajunge s fie mare (de ordinul zecilor) afectând puternic starea de s n tate a
acestora. La efectele directe datorate parazitismului (sânger ri, infec ii locale, etc.) se adaug
riscul poten ial al transmiterii unor boli dintre care cu efecte deosebit de grave, inclusiv
asupra s n t ii umane r mâne borelioza.
1.1. Localizarea obiectivului

Obiectivul este situat în perimetrul administrativ al comunei Ocoli , jud. Alba,
perimetrul denumit Ocoli , din aria Sitului de Conservare Special SCI ROSCI0254Trasc u
respectiv a Ariei de Conservare Special Avifaunistic Mun ii Trasc ului ROSPA0088,
incluse în re eaua na ional Natura 2000 .
Lucr rile desf urate au cuprins defri ri de vegeta ie din afara fondului forestier
(arbori izola i, tuf ri uri, etc.), decopert ri, deroc ri, excav ri, înc rc ri, depozit ri temporare
16
Hârtie reciclat
i transport al agregatelor de carier din perimetrul administrativ al comunei Ocoli , jud.

Alba.
Lucr rile în carier constau în exploatarea dacitului din perimetrul de exploatare
Ocoli i transportul acestuia în afara amplasamentului în scopul utiliz rii ca atare sau a
prelucr rii secundare.
Zona este identificat prin permisul de exploatare nr. 12153/2009, având
urm toarele coordonate în sistem Stereo '70:
Punct X Y
1 551787 381412
2 551926 381444
3 551918 381658
4 551958 381809
5 552010 381918
6 552153 381967
7 552132 382073
8 551841 382023
9 551759 381973
Zona vizat direct este în suprafa de 0,075 km2.

Exploatarea de agregate de carier r spunde cerin elor actuale de pia ce deriv
din necesitatea sus inerii unor investi ii majore în infrastructur i construc ii civile i
industriale.
1.2. Structura geologic a subsolului

Nu exist în zona amplasamentului i nici în vecin tatea imediat obiective
geologice valoroase protejate care s fi stat la fundamentarea vreunei decizii de desemnare a
unui statutului de protec ie special .
Obiectul de protec ie al zonelor desemnate ca sit Natura 2000 fiind acela de
conservare a speciilor de flor /faun respectiv habitate naturale.
Conform documenta iei tehnice dxe specialitate (Studiu geologic al masivului
Jidovina realizat de Dr. Har Nicolae), din punct de vedere geologic masivul Jidovina este
situat în partea sud – estic a masivului Muntele Mare. In perimetrul masivului Jidovina sunt
prezente formatiuni geologice cu roci metamorfice, sedimentare si magmatice
Rocile metamorfice reprezin fundamentul cristalin al perimetrului cercetat si
apartin Seriei de Baia de Aries, parte component a cristalinului de Gil u, de vârst
Precambrian (Mârza, 1969). Aceste formatiuni, reprezentate prin micasisturi, apar la zi sub
forma unui petic, cu dezvoltare local , la confluenta v ii Runcului cu valea Ariesului.
Aceste formatiuni apar îns la zi, avâd o larg dezvoltare, în versantul drept al
Ariesului percum si la nord si nord – vest de perimetrul masivului Jidovina (la NV de pârâul
Craca).
Formatiunile serie de Baia de Aries reprezint fundamentul pe care sunt dispuse
sedimentele cretacice. Din punct de vedere petrografic, rocile metamorfice ale seriei de Baia
de Aries sunt reprezentate prin: micasisturi (cu sillimanit, staurolit, granat), sisturi sericitice,
roci carbonatice (calcare si dolomite cristaline), gnaise, cuartite, cuartite sericitoase, sisturi
17
Hârtie reciclat
sericito-cloritice cu porfiroblaste de albit, metamagmatite etc. In perimetrul de interes sunt

prezente micasisturi.
Rocile sedimentare sunt de vârst Cretacic superior (Senonian) si Cuaternar .
Sedimentele cretacice au fost depuse în bazinul tectonic neocretacic din culoarul
V ii Ariesului dezvoltat pe aliniamentul Baia de Aries – Iara. Transgresiunea senonian
începe cu conglomerate si gresii peste care se dispun calcare recifogene (cu hipuriti si corali).
Mai sunt cunoscute sedimente in facies de Gosau constituite din marne, argile,
gresii, conglomerate etc, cu caracter tipic flisoid în care materialul argilos sau marnos este
predominant.
In perimetrul masivului Jidovina sunt prezente sedimente senoniene în facie de
flis în constitutia c rora sunt prezente argile vinetii si verzui, marne si nivele de gresii.
Materialul argilos si marnos predomi si prezint stratificatie evident . Pozitia
planelor de stratificatie în partea estic a masivului Jidovina (debleul drumului de acces) este
275o/12 o (azimut sens c dere). Intercala iile de gresii sunt concordante cu stratifica ia
argilelor si au grosimi variabile (de la câ iva centimetri pân la 30 cm ).
Pe versantul estic al masivul Jidovina precum si în dealul Baciului pân în
vecinateatea localit ii Ocolis se dezvolt un dyke de dacit cu orientare NS. In vecin tatea
dike-ului exist deschideri la zi ale sedimentele senoniene afectate termic de intruziunea
dacitic (sunt prezente fenomene de corneificare ale sedimentelor argilose). Forma iunile
sedimentare în facies de flis sunt afectate local de alunec ri de teren superficiale (versantul
nordic, nord – estic si estic al dealului Jidovina), dezvoltate pe suprafe e si cu adâncimi
variabile.
Depozitele sedimentare cuaternare sunt reprezentate prin dou tipuri de
forma iuni: aluvionare de teras si depozite deluviale de pant .
Aluviunile sunt dezvoltate in terasele (terasa I) Ariesului, v ii Runcului si
pârâului Craca.
Au o dezvoltare limitat , cu l imi de ordinul metrilor si urm resc cursul v iilor
care le-au depus. Sunt reprezentate prin blocuri (mai frecvente în terasa Ariesului), pietrisuri
si nisipuri , cu grade diferite de rulare.
Depozitele deluviale de pant sunt dezvoltate în imediata vecin tatea a intruziunii
dacitice (a corpului ce apare la zi în creasta masivului Jidovina). Sun reprezentate prin
blocuri si fragmente de dacit, cu forme angulare pân la slab rotunjite, frecvent prinse intr-o
matrice nisipoas – argiloas . Aceasta matrice reprezint material de natur dacitic
dezagregat sub influen a factorilor exogeni (precipita ii, fenomene de inche – dezghe ). Parte
din materialul fragmentar din vecin tatea intruziunii principale este rezultatul activit iilor de
explatare si prelucrare a materialului dacitic care, în secolul trecut, era utilizat pentru
confec ionarea pietrei cubice pentru pavaje.
Rocile magmatice sunt reprezentate prin roci vulcanice de compozi ie dacitic .
Rocile dacitice sunt dezvoltate sub forma a dou corpuri: unul principal dezvoltat
în partea central a masivului Jidovina si care reprezinta un neck vulcanic, rezultat prin
consolidarea magmei în conductul de alimentare al unui vechi vulcan. Cel de-al doilea corp
reprezint un dyke (apofiz ) care apare la zi din versantul estic a masivului Jidovina si se
extinde spre nord prin Dealul Baciului pân in versantul drept al v ii Runcului. Are o
lungime de aprox. 1200 m si l ime de max. de 50 – 60 m, cu orientare N-S. Este legat de
corpul principal, probabil la o adâncime mic (la zi nu se observ leg tura direct dintre cele
dou corpuri) si reprezint umplutura unei fisuri radiare formate în timpul erup iei vulcanice
care a generat corpul principal. Activitatea magmatic care a generat rocile magmatice de la
Jidovina apar ine etapei Cretacic superior – Paleogen iar cele dou corpuri str bat forma iuni
sedimentare de vârst senonian , pe care le afecteaz termic.
18
Hârtie reciclat
Corpul principal are form eliptic – reniform , având axa lung orientat NE –
SV, cu dimensiuni de 830 x 1500 m (Treiber et al., 1967). Din punct de vedere morfologic
corpul este contrastant în raport cu rocile învecinate si prezint fisuri planare de r cire care
delimiteaz coloane poliedrice vizibile doar în partea apical a corpului. Fisurarea intens a
p r ii apicale a corpului principal de dacit este cauza prezen ei blocurilor de roc din
depozitele deluviale de pant dezvoltate de jur -împrejurul acestuia.
Din punct de vedere petrografic cele dou corpuri de roci magmatice sunt similare
îns roca din dyke-ul dacitic este mai intens alterat decât cea din corpul principal. În
ansamblu roca este cu granula ie fin – medie. Are structur holocristalin porfiric cu mas
fundamental microgranular si textur masiv . Roca este alc tuit din fenocristale (40 %) de
feldspat plagioclaz, cuar , biotit si piroxeni prinse într-o mas fundamental microgranular .
Considera ii hidrogeologice
Masivul Jidovina reprezint interfluviul dintre valea Ariesului (la sud – est), valea
Runcului cunoscut si sub denumirea de valea Ocolis (la nord – est), pârâul Craca (la nord –
vest) si pârâul Cosegii (la sud – vest). Versantul nordic al masivului Jidovina este str b tul de
pârâul Br d el. Masivul Jidovina este localizat în partea sud – estic a bazinului hidrografic
al v ii Runcului (Ocolis) care are o suprafa total de aprox. 72 km2. Suprafa a tributar v ii
Runcului din masivul Jidovina (partea nordic a acestuia) este de aprox. 3,5 Km2.
Constitu ia geologic a masivului Jidovina confer o serie de carcteristici
hidrogeologice particulare. Observa iile f cute în teren în perimetrul delimitat de v ile
men ionate mai sus au permis eviden ierea a dou tipuri diferite de forma iuni geologice, cu
caracteristici diferite în ceea ce priveste capacitatea de stocare a apelor subterane:
- forma iuni acvifere, poroase care au capacitate variabil de acumulare si de
cedare a apei. Acestea sunt reprezentate prin depozitele deluviale de pant dezvoltate în
imediata vecin tate a corpului principal de roc magmatic din masivul Jidovina;
- forma iuni acviclude (impermeabile) reprezentate prin argilele si marnele
senoniene in facies de flis care sunt devoltate în partea inferioar a dealului
Jidovina. Aceste forma iuni sunt traversate de corpul magmatic;
Forma iunile acvifere din Masivul Jidovina sunt reprezentate prin depozitele
deluviale de pant constituite din material vulcanic dezagregat si dispus în imediata
vecin tate a crestei dacitice de la Jidovina. Acest material care constituie roca colectoare este
format din fragmente de diverse dimensiuni de natur vulcanic prinse într-o matrice
nisipoas – argiloas rezultat din dezagregarea avansat a aceluiasi material vulcanic, de
compozitie dacitic . Constituirea stratelor acvifere este condi ionat de existen a rocilor
permeabile (roci colectoare) si a rocilor impermeabile care pot fi situate fie numai în culcusul
rocilor colectoare fie în cucusul si acoperisul acestora (Preda & Marosi, 1971).
In cazul masivului Jidovina, culcusul materialului deluvial este format din
sedimentele cretacice argiloase – marnoase in facies de flis care constituie stratul
impermeabil.
Startele acvifere au trei p r i componente (Preda & Marosi, 1971):
- zona de alimentare – situat la cotele cele mai ridicate ale stratului acvifer si
care vine in contact cu atmosefera;
- zona de dezvoltare – cu o extindere variabil , caracterizat de o circula ie redus
a apei;
- zona de desc rcare (drenare) situat la cotele, de obicei, inferioare ale stratului
acvifer, marcat prin izvoare care apar la suprafa .
Dup modul de asezare si condi iile hidrogeologice de acumulare se deosebesc
dou tipuri de strate acvifere: freatice si de adâncime (captive). Zonele ce compun un strat
acvifer se individualizeaz numai în cazul stratelor acvifere captive. La stratele freatice zona
de alimentare se suprapune zonei de dezvoltare.
19
Hârtie reciclat
In cazul masivului Jidovina, condi iile hidrogeologice indic prezen a unui acvifer
freatic în care zona de alimentare se suprapune cu zona de dezvoltare. Zona de alimentare
(infiltrare) este constituit din creasta dacitic si materialul deluvial de pant .
Roca dacitic din zona de creast are o porozitate redus si, în consecin , zona de
infiltra ie principal este reprezentat de depozitele deluviale, limitând astfel zona de
alimentare si dezvoltare a freaticului. In cadrul stratului acvifer freatic, nivelul piezometric1
(NH) este cu dezvoltare redus si are fluctua ii sezoniere pe vertical în func ie de cantitatea
de precipita ii (caracteristica principal a acviferelor din zona de aera ie). Curgerea apei prin
nivelul freatic se face gravita ional.
Contactul cu atmosfera (zon de aera ie) determin caracteristicile principale ale
apei din depozitele deluviale de pant :
- se alimenteaz din precipita ii si au caracter temporar;
- au oscila ii mari de temperatur ;
- con in microorganisme si substan organic deoarece mediul poros are grosime
mic si nu filtreaz bine apa.
Izvoarele sunt prezente în zona de drenare a acviferului freatic, localizat în spa iu
la baza depozitului deluvial. In masivul Jidovina au fost cartate patru izvoare de contact, care
apar la suprafa la contactul dintre dou forma iuni cu permeabilitate diferit . Izvoarele apar
la zi la contactul dintre depozitele deluviale si stratele senoniene impermeabile iar izvorul
nr.3 este localizat la contactul dintre dyke-ul dacitic si stratele senoniene impermeabile.
Forma iunile acviclude (impermeabile) au o bun dezvoltare de jur – imprejurul
intruziunii dacitice. Sunt constituite din forma iunile sedimentare senoniene, de constitu ie
argiloas - marnoas cu rare intervcala ii de gresii, în facies de flis. In vecin tatea corpului
magmatic aceste sedimente impermeabile au grosimi de pân la 200 m, constituind un
veritabil strat impermeabil. Principalele argumente în acest sens sunt urm toarele:
- izvoarele care dreneaz depozitele deluviale sunt situate intotdeauna la partea
superioar a sedimentelor impermeabile, la contactul cu zona de
infiltra ie/dezvoltare (deluviul de pant ).
- sedimentele impermeabile prezint forma iuni erozionale de tip viroag foarte
bine dezvoltate pe versan ii masivului Judovina (Fig.1). Acest fapt
demonstreaz c în perioadele cu precipita ii sezoniere mari, apele neputându-se
infiltra în aceste sedimente, se deverseaz pe pant , generând aceste forme
erozionale;
- consiten a redus a sedimentelor argiloase – marnoase este marcat în teren de
reducerea unghiului de pant în por iunile unde acestea se dezvolt . Panta mai
mic si caracterul impermeabil al acestor sedimente determin fenomenul de
b ltire a apei si de formare a unor zone ml stinoase. Astfel de fenomene sunt
prezente atât pe versantul nordic si pe cel nord-estic al dealului Jidovina.
1.3. Topografia zonei

Masivul Jidovina (907 m) este dezvoltat în perimetrul localit ii Ocolis (jud.
Alba), în versantul stâng al V ii Ariesului. Este delimitat de Valea Ariesului în partea de SE,
Valea Runcului în partea de NE, pârâul Cosegii la SV si pârâul Craca la nord. In partea sud –
estic a masivului, în lungul v ii Ariesului, sedesf oar DN 75.
Perimetrul de exploatare se reg se te pe versantul cu expozi ie sud-estic . Zona se
prezint ca o suprafa accidentat , exploatat par ial.
1.4. Utilizarea terenului i vecin t i

20
Hârtie reciclat
In prezent, utilizarea terenului este de carier de piatr .

La nordul i vestul perimetrului se reg sesc propriet i private apar inând SC
Kemna Materiale de Construc ii SRL, la sud perimetre apar inând Composesoratului Ocoli ,
iar la est perimetre concesionate de SC Transbitum SRL.
2. ISTORICUL I ACTIVITATEA CURENT A OBIECTIVULUI
2.1 Istoricul zonei

Zona central a Carpa ilor Occidentali sau Apuseni, datorit conforma iei
particulare a V ii Arie ului din punct de vedere biogeografic, se comport asemeni unui
culoar înfundat, în care elementele sudice ce au str puns sectoarele meridionale ale Arcului
Carpatic, în migra ia lor înspre nord-vest au fost „prinse” ca într-o capcan . Existen a unor
ochiuri de step , formate în jurul unor masive calcaroase (Rimetea, Ocoli , Ocoli el) a
permis men inerea unor popula ii de flor i faun iubitoare de c ldur i usc ciune. Aceste
zone func ioneaz asemeni unor catalizatori în cadrul proceselor de specia ie. Izolarea
popula iilor i efectul factorilor ecologici particulari, ducând la apari ia unor forme, rase sau
chiar subspecii i specii distincte de flor i faun , aparte fa de popula iile panmixice.
Astfel, în întregul bazin al Arie ului, a ap rut i s-a dezvoltat o diversitate însemnat a
factorilor de mediu, inclusiv biodiversitate.
Cu toate acestea doatorit interac iunilor multiple i pe termen foarte lung dintre
factorii de mediu i cei antropici, în zonaV ii Arie ului indicii de biodiversitate au cunoscut
o sc dere important . Dac pentru teritoriul României, factorii ce au impactat biodiversitatea
s-au centrat pe activit ile agricole în cea mai mare propor ie, impactul industrial resim indu-
se abia în cea de a doua jum tate a secolului XX, de-a lungul V ii Arie ului, se remarc
ambivalen a acestui cuplu de impacte agricol i industrial.
Existen a unor minereuri valoroase de aur, argint, fier i cupru, a f cut ca în acest
zon s se concentreze popula ii umane importante, la densit i neobi nuite pentru localizarea
altitudinal . Acest fapt a dus la o intensificare a practicilor agricole, între care cre terea
animalelor reprezint ramura cea mai activ .
21
Hârtie reciclat
Densitatea popula iei Mun ilor Apuseni, comparativ cu alte zone muntoase din România. Se
observ o cre tere semnificativ a densit ii popula iei în zona V ii Arie ului
[prelucrat dup Mâciu, M., Chioreanu, A., V caru, V. i Colab. (1982)]
Obiectivele de interes industrial au f cut ca infrastructura din zon s urmeze un

proces de extindere (înc din perioada roman ) i modernizare, fiind orientat spre
satisfacerea nevoilor de transport de materiale, materii rime, produse finite, resurse umane,
etc. Astfel, DN Turda-Câmpeni, a fost dublat de o cale ferat îngust ce a func ionat pân în
anii ’90. In paralel, exploatarea fondului forestier a dus la transformarea profund a
forma iunilor nemorale, dominate în prezent de p duri secundare.
Asociate dezvolt rilor socio-economice, exlpoat rile de resurse naturale au
cunoscut un ritm extrem de intens, inclusiv a produselor de carier . Astfel de-a lungul V ii
Arie ului au func ionat numeroase balastiere i cariere. Chiar zona de implementare a
proiectului de dezvoltare a carierei Jidovina vizeaz perimetre din cadrul unui masiv
exploatat antetrior în acest sens.
In concluzie, importan a industrial a zonei a atras dup sine nevoia dezvolt rii
unei infrastructuri logistice deosebite, pornind de la asigurarea necesarului pentru traiul de zi
cu zi (dezvoltarea agriculturii i în special a zootehniei ca nevoie particular de asigurare de
proteine i energie pentru p tura social a muncitorilor) i pân la ramurile conexe ce au
sus inut exploatarea de minereuri, cu un accent aparte asupra exploat rii forestiere ce a
asigurat materialele necesare (traverse de sprijin, instala ii miniere tradi ionale, lemn pentru
foc, etc.). Astfel amintim explotarea direc ionat a unor specii valoroase cum sunt cele de
stejar Quercus robur (ce asigur o tr inicie sporit a structurilor de rezisten a minelor), fag
Fagus sylvatica (ce furnizeaz lemn de foc cu o putere caloric ridicat ), precum i unele
r inoase, în special brad Abies alba dar i molid Picea abies (ce au asigurat cheresteaua în
multiple domenii ale construc iilor supraterane atât industriale cât i conexe, agricole, de
transport, etc.).
S-a observat astfel un proces de c rpinizare i de ocupare a zonelor forestiere de
c tre specii pioniere, cu o importan economic redus , cum ar fi mesteac nul (Betula
pendula) sau alunul (Corylus avellana), respectiv carenul.
Urmare a dezvolt rii f r precedent a ramurilor industriale în paralel cu cele
agricole, se poate spune f r putin de t gad c întreaga Vale a Arie ului este una dintre
cele mai impactate regiuni din România, biodiversitatea purtând o puternic amprent .
Datorit activit ilor antropice în rela ie cu exploatarea resurselor naturale înc
din cele mai vechi timpuri, înainte chiar de cuceririle romane, zone cu integritate natural
înalt sunt extrem de limitate ca extindere în zona v ii Arie ului, excep ie f când doar
versan ii cu accesibilitate redus (zona Bedeleu, Vidolm, etc.).
22
Hârtie reciclat
Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, se reg se te într-o zon lipsit de

interes major din punct de vedere al biodiversit ii, a a cum se va observa din analiza de
detaliu a speciilor de interes conservativ ce au stat la baza desemn rii siturilor Natura 2000,
ce reprezint evaluarea cea mai recent i pertinent din punct de vedere tehnico-
administrativ.
1
2
3 4
Aspecte ale impactului antropic prezent în zona V ii Arie ului:
1. Depozite de steril rezultate în urma activit ilor miniere; 2. Vegeta ie ruderalizat datorit
surap unatului; 3. De euri lemnoase (rumegu ) rezultate din exploat ri forestiere;
4. Exploatarea de balastru din albia râului Arie
23
Hârtie reciclat
2.2. Activitatea obiectivului

Cariera a fost deschis în anul de c tre SC Ancandra Trans SRL. In perioada
scurs , activit ile de extrac ie au fost limitate de cererea de pia modest . Intr-o prim faz
s-a realizat decopertarea i deschiderea z c mântului, respectiv organizarea drumurilor
tehnologice i de acces.
Se estimeaz c din poten ialul utilizabil, s-au extras aproximativ 10-12% de
materiale utile.
Schema de principiu a personalului ce func ioneaz în cadrul obiectivului
presupune o schem de personal de minimum 20 de locuri de munc , dup cum urmeaz :
Nr.
Pozi ia Nr. de locuri disponibile
Crt.
1. ef de carier 1
2. Maistru 2
3. Excavatori ti 3
4. Buldozerist 1
5. ofer autocamioane 6
6. Mecanici 1
7. Necalifica i* 4
8. Paznici 2
9. Total 20
*Not : Num rul muncitorilor necalifica i va varia pe perioada lucr rilor în func ie de etapele de
execu ie, fiind luat în considerare în tabelul de mai sus, num rul minim necesar.
Proiectul nu necesit migrarea unei for e de munc în zon , în perioada execu iei
proiectului, mizându-se în primul rând pe angajarea de personal de pe raza localit ilor din
imediata proximitate (Ocoli , Lunca, Po aga, Vidolm, S lciua).
Angajarea cu preponderen de personal din zona de implementare a proiectului
se înscrie în politica firmei ce promoveaz m suri de resonsabilitate social , având în acela i
timp i relevan din punct de vedere al eficien ei economice (sunt evitate: transportul de
personal pe distan e mari, reducerea randamentului i a disponibilit ii de munc datorate
oboselii cauzate de timpul alocat transportului, etc.).
Formatiile de lucru din exploatare, vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor.

Aceste truse vor face parte integranta din dotarea formatiilor de lucru. Trusele sanitare vor fi
prevazute cu materiale de inventar si consumabile, precum si cu medicamente necesare, in
conformitate cu baremurile stabilite prin reglementarile in vigoare.
Personalul este obligat sa intervina pentru acordarea primului ajutor in caz de
nevoie, actionand imediat si corect, sa anunte sefii ierarhici superiori si sa actioneze, daca
este cazul, pentru interventia personalului medical de specialitate.
LISTA
cu echipamentul individual de protectie pe durata executarii lucrarilor de construc ie i

exploatare a carierei Ocoli
Nr. In timpul In timpul
Crt. Echipament executiei exploatarii
24
Hârtie reciclat
Pentru risc mecanic:

- Casca de protectie Da Da
- Centura de siguranta Da Da
- Incaltaminte de protectie Da Da
- Viziera de protectie a fetei Da Da
- Manusi de protectie (palmare) Da Da
- Vesta avertizoare reflectorizanta Da Da
- Cizme impermeabile la apa Da Da
3. POSIBILITATEA POLU RII SOLULUI
Impactul produs de activitatea de exploatare în carier poate ap rea în cazul

activit ilor de exploatare, respectiv a celor auxiliare în urma aliment rii cu carburan i a
utilajelor i autobasculantei, precum i a altor utilaje.
Alimentarea cu motorin a utilajelor i a auto-basculantelor se face cu ajutorul
unei autocisterne dotat cu pomp de distribu ie. Pentru protejarea solului de eventualele
scurgeri accidentale de carburan i sau lubrifian i, în zona de alimentare urmeaz a se amenaja
o miniplatform impermeabilizat (betonat ) de circa 20 m2.
În aceste condi ii, la care se adaug i o instruire corespunz toare a personalului,
nu este probabil a se produce poluarea solului cu produse petroliere.
4. DEPOZITAREA DE EURILOR
Din activitatea desf urat în incinta obiectivului rezult de euri de tip menajer
provenite de la personalul angajat, în cantitate de circa 33 kg/lun . De eurile se colecteaz
într-o pubel metalic i se transport periodic în afara amplasamentului.
Materialul levigat (nisipul fin) depus în bazinele decantoare (poldere) se

evacueaz periodic, se depoziteaz i se utilizeaz ca sort sau ca material antiderapant.
Datorit faptului c între inerea i repara iile se fac în ateliere specializate, în
cadrul obiectivului nu se depoziteaz uleiuri uzate.
25
Hârtie reciclat
Pe suprafa a amplasamentului nu s-a organizat o zon de depozitare a solului

vegetal, existând mai multe stive disparate ce cuprind cantit i reduse de sol vegetal. Acest
fapt se datoreaz utiliz rii par iale a materialului dezagregat amestecat cu sol vegetal pentru
consolidarea drumurilor tehnologice de acces, respectiv ca material de umplutur pentru
proiecte de infrastructur . In plus cantitatea de sol vegetal r mâne extrem de redus datorit
particularit ilor morfologice ale amplasamentului (sol scheletic, lipsa vegeta iei lemnoase,
înclina ia mare a versantului, etc.).
5. CONDENSATOARE/TRANSFORMATOARE ELECTRICE
Exploatarea carierei nu face apel la energia electric , sursele de energie utilizate

fiind exclusiv combustibilii fosili, respectiv bio-dieselul.
În incinta obiectivului nu exist transformatoare sau condensatoare electrice.
6. SECURITATEA ZONEI
În scopul asigur rii pazei i securit ii utilajelor, conform art. 3 din Legea nr.
18/1996, conducerea societ ii are obliga ia de a lua m suri de organizare, planificare i
executare a pazei perimetrului.
Pentru asigurarea pazei obiectivului este angajat o persoan cu responsabilit i în
conformitate cu prevederile legii i a contractului semnat cu societatea.
7. M SURI DE PAZ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Având în vedere c tehnologia de prelucrare a balastului nu prezint un grad

ridicat de pericol de producere a incendiilor, ca m suri de paz împotriva incendiilor sunt
suficiente extinctoarele proprii ale utilajelor din dotare.
8. PROTEC IA MUNCII I IGIENA LOCULUI DE MUNC
26
Hârtie reciclat
M surile cu caracter general ce se impun a fi respectate în activitatea desf - urat

în cadrul obiectivului conform Legii nr. 90/1996 i a Normelor generale de protec ia muncii
sunt urm toarele:
• obligativitatea efectu rii individuale a instructajului introductiv general, a
instructajului la locul de munc i a instructajului periodic;
• obligativitatea dot rii i echip rii salaria ilor cu echipamentul de protec ie i de
lucru corespunz tor muncii pe care o practic .
9. EVACUAREA APELOR UZATE
9.1. Alimentarea cu ap
9.1.1. Alimentarea cu ap potabil
Apa potabil este asigurat individual în recipiente din material plastic (ap
mineral ).
Pentru alimentarea cu ap potabil a muncitorilor se vor utiliza recipien i din
plastic ce vor fi transporta i pe amplasament cu autovehiculele din dotare, odat cu
transportul muncitorilor.
Consumul de ap potabil estimat este urm torul:
• zilnic maxim: 3 l/om = 0,003 m3/zi;
• anual: 260 zile lucr toare = 0,78 m3/an/persoan
• total consum ap potabil : 0,78 m3 X 20 = 15,6 m3 (15.600 l)
• consum lunar estimat: 15,6 m3/12 = 1,3 m3 = 1.300 l
Necesarul de ap pentru nevoile muncitorilor (altele decât cele de ap potabil ),

precum i ale utilajelor (sistemele de r cire) se vor sigura prin intermediul unei cisterne
autopurtate, alimentate din cursurile de ape (râul Arie ) din imediata proximitate.
In concluzie, nu rezult ape uzate, un management al acestora nefiind necesar.
9.1.2. Alimentarea cu ap industrial
In cadrul proceselor tehnologice nu se utilizeaz ap (industrial ).

27
Hârtie reciclat
Cu toate acestea se propune realizarea unui sistem de preluare a apelor din zona
organiz rii de antier, respectiv a carierei, prin canale de gard , tuburi de canalizare (acolo
unde este nevoie, subtravers ri) i rigole, ce vor converge c tre 2 poldere.
b. Solu ia utiliz rii polderelor
Utilizarea polderelor reprezint solu ii curent utilizate în zona obiectivelor
industriale, func ionalitatea acestora fiind demonstrat în cadrul unor lucr ri de specialitate
consacrate.
Polderul I situat în zona carierei:
In cazul proiectului carierei Ocoli , se propune realizarea unui polder ce va prelua
apele pluviale provenite din sp larea perimetrului carierei. Acesta va fi realizat în aval de
platforma de exploatare a carierei, la aproximativ 50m de aceasta, apele urmând a fi conduse
prin intermediul unui canal meandrat cu structuri ce vor contribui la diminuarea vitezei de
curgere (amplasarea de bolovani, s ritori, etc.).
Determinarea debitelor de ape pluviale se face conform STAS 1846/1990, pe baza
rela iei:
Qp = m x S x Φ x i
unde,
m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ine seama
de capacitatea de înmagazinare în timp i de durata ploii de calcul "t";
m = 0,8 pentru t < 40 min.
S = aria bazinului de canalizare aferent sec iunii de calcul = 12,5 ha.
Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846 - 90) = 0,10
i = intensitatea ploii de calcul; i = 130 l/s conform STAS 9470-73
Qp = 0,80 x 12,5 x 0,10 x 130 = 130 l/s
Qp = 468 mc/h.
Apele pluviale care spal suprafa a studiat au un debit de 468 mc/h i pot antrena
suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic (praf).
Dimensiunile propuse pentru realizarea polderului vor fi:
Lungime: 35m
L ime: 25m
Adâncime max. 3m
Adâncime medie 1,8m
Volumul total rezultat va fi de 1575 mc
Conforma ia polderului va urm ri panta de amplasare, având zona de adâncime
maxim îndreptat spre amonte (um r sprijinit în versant).
Constructiv, polderul va fi dotat cu un sistem autoreglabil (priz flotant racordat
la un tub flexibil) ce va permite desc rcarea apelor din polder în propor ie de 2/3 la un debit
de 0,3 l/s (1,08 mc/h = 25,92 mc/zi).
Astfel volumul desc rcabil din polder va fi de 1102,5 mc, de desc rcat în
aproximativ 42,5 de zile echivalent aprox. 45 de zile.
Volumul util al polderului va fi echivalentul a 2,3 episoade consecutive de
maxime de precipita ii calculate pe unitatea de suprafa studiat .
inând cont de nivelul precipita iilor din zon , evaluate aproximativ 1150
mm/mp/an, valoarea medie echivalent a precipita iilor din zona amplasamentului va fi de
0,31 mc/zi.
Timpul de curgere evaluat se va calcula dup formula:
Tsc = Qtot / VSC

28
Hârtie reciclat
unde,
TSC reprezint timpul de scurgere
Qtot reprezint volumul total al precipita iilor colectate de pe amplasament
VSC reprezint volumul de curgere pe unitatea de timp (mc/h)
Valoarea calculat va fi:
Tsc = 2760 mc/h (precipita ii totale anuale) / 1,08 mc/h = 2555,5 ore
= 106, 4 zile
Se observ astfel c în cazul acestei solu ii de gestiune propuse se asigur o

curgere pe aproximativ 35% din perioada anului, a pârâului ce urmeaz a se scurge din
polder, pe versant.
inând îns cont de faptul c regimul hidro-climatic al zonei imprim pe o
perioad de aproximativ 6 luni factorului de mediu ap starea solid (ghea ), rezult c pe
perioada de cald , se va asigura o curgere pe o perioad de aproximativ 60% din timp
(curgere cvasi-permanent ).
In aceste condi ii, polderul va fi în m sur a prelua atât debitele pluviale calculate
pentru amplasamentul studiat, cât s le i stocheze, respectiv s le descarce treptat în mediu,
în cadrul unei curgeri cu regim cvasi-permanent, de relevan deosebit în cadrul
amplasamentului.
inând cont de condi iile locale i de faptul c nu se vor întreprinde m suri de
impermeabilizare a cuvetei polderului, la care se adaug fenomenele asociate de evao-
transpira ie (cu concursul nemijlocit al florei asociate) se estimeaz un regim de curgere
sensibil mai sc zut, estimat la 50% din perioada în care apa r mâne în stare lichid (lunile
calde, f r înghe ).
Pentru episoadele excep ionale, cu precipita ii abundente (ploi toren iale) c zute
pe o unitate redus de timp, în scoul evit rii unor rev rs ri necontrolate a apelor re inute în
cadrul polderului, se va realiza i un sistem de prea plin (amlasat în zona coronamentului) ce
va permite deversarea for at a apelor pluviale.
Riscul de rupere i rev rsare a apelor din cadrul polderului este extrem de redus
datorit for ei hidraulice reduse stocate în cadrul acestuia, precum i de solu ia constructiv
aleas , cu adâncimea maxim (1,8m) situat în amonte, rezultând o presiune hidraulic
maximal în zona de stabilitate i rezisten maxim a polderului.
Polderul II situat în zona organiz rii de antier:
Dimensiunile acestui polder vor fi mult mai modeste, fiind preconizat realizarea
acestuia dup o form circular , cu adâncimea maxim spre zona central , cu o capacitate
total de stocare de 25 mc. Caracteristicile func ionale ale acestui polder vor fi asem n toare
Polderului nr. I, deversarea urmând a se face în acela i traseu al curgerii de ap .
Traseul curgerilor de ape din zona carierei, va urm ri traseul drumurilor de acces,
de-a lungul c rora se vor desf ura rigolele aferente.
Acolo unde va fi posibil, pe arcursul rigolelor se vor realiza în continuare mici
poldere ce vor contribui la auto-epurarea apelor din zona de implementare a proiectului i
evitarea devers rii acestora în cursul râului Arie , având o înc rc tur semnificativ de
suspensii.
29
Hârtie reciclat
Structura rigolelor de realizat de-a lungul traseelor drumurilor de acces în zona carierei
Se observ zonele de desc rcare treptat a acestora, zonele de acumulare sulimentar , structuri de limitare a
vitezei de curgere dispuse în structura rigolelor
c. Argumente în privin a utiliz rii polderelor

In cele ce urmeaz vom detalia câteva aspecte de fundamentare ale solu iei de
management propuse:
Zonele umede se reg sesc de regul în locuri joase, de lunc , de-a lungul
esurilor, pe lâng râuri i pâraie, în lunci.
Acolo unde apele se revars , apar lacuri i b l i, terenuri înml tinite i
inundabile. Aceste habitate, cu vegeta ie abundent , sus in o varietate mare de specii de
faun . De regul , zonele umede sunt împânzite de vegeta ie acvatic , stuf ri uri i p puri .
Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor, datorit func iei
denitrificatoare, dar i pentru conservarea unei bogate biodiversit i. Pe lâng func iile
ecologice însemnate, zonele umede ofer o serie întreag de produse secundare i servicii (în
special func ii de reglare a balan ei hidrice) cu o valoare deosebit în agricultur .
Cu valoare deosebit în cadrul peisajului r mân i micro-habitatele de acest gen,
ce asigur remisele instal rii unor comunit i aparte de flor i faun ce contribuie la
cre terea indicilor de biodiversitate locali.
In zona studiat , situat pe culmea versantului de partea stâng a v ii Arie ului,
lisesc astfel de sisteme de zone umede, proriu-zise, a rând doar limitate zone de b ltire, cu
valoare ecosistemic anulat de presiunea p unatului necontrolat (zonele sunt afectate prin
tasare, degradarea vegeta iei, distrugerea structurii ca urmare a utiliz rii unora ca sc ld tori,
etc.).
Re-crearea cel pu in a unui num r de dou astfel de zone umede (polder filtrant în
zona organiz rii de antier i polder deznisipator în zona carierei) consider m c va
reprezenta o component valoroas a perimetrului ce astfel va câ tiga mult din punct de
vedere al structurii i func iilor ecologice, ce urmeaz a fi reflectate în mod obiectiv de
indicii de biodiversitate.
Func iile zonelor umede includ protec ia i îmbun t irea calit i apei, func ia de
ad post ca i habitat pentru fauna s lbatic , func ia estetic i cea de produc tor biologic
primar. Valoarea zonelor umede este considerat a fi foarte important pentru societate i
pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activit i
durabile, amintind aici dezvoltarea turismului (se are în vedere ca ulterior închiderii i
renatur rii carierei, zona s capete i valen e turistice). Pe de alt parte gama larg de
beneficii generate de func iile pe care zonele umede le au, determin valoarea fiec rei zone
umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone
30
Hârtie reciclat
umede nu au acelea i func ii, iar aceste func ii nu se manifest în mod unitar pe toat
suprafa a sau pe tot timpul anului.
Func ia de stocare a apei este similar celei unui burete îns de aceast dat ,
natural capabil s înmagazineze o cantitate mare de ap în cazul unor inunda ii, ap pe care o
înapoiaz circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând astfel aari ia unor efecte cu
poten ial catastrofal (curgeri de pe versan i, toren i, inunda ii etc.), aceast eliberare lent a
apei diminueaza procesul erozional i practic opre te orice inunda ie provenit din
precipita ii abundente. Totu i, o zon umeda de mici dimensiuni nu poate stoca o mare
cantitate de ap , dar dac se p streaz în natur o mic re ea de mici zone umede, acesta pot
înmagazina la nevoie cantit i enorme de ap , iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate
un set de m suri orientate în direc ia diminu rii ( i chiar anul rii) impactului asupra
factorului de mediu ap . Acest aspect al func iilor zonelor umede ofer i o dimensiune
economic a importan ei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele i
pierderile de vie i omene ti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balan e
ecologice func ionale, etc.
Func ia de filtrare a apei se realizeaz astfel: dup ce apa este oprit de c tre
mla tinile i b l ile din zonele umede, apa vine în contact cu p r ile vegetale din aceste zone,
în a a fel încât sedimentele care vin odat cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste
specii vegetale higrofile. Nutrien ii din fertiliz rile aplicate sau din b legar, din gunoaiele
organice menajere, se dizolva în ap i în cea mai mare parte sunt absorbite de r d cinile
plantelor i/sau descompuse de c tre microorganismele care tr iesc în solurile umede ale
mla tinilor. Al i poluan i r mân aglutina i de particulele de sol i sunt suu i roceselor
biochimice de degradare ichiar detoxificare. În cele mai multe din cazuri aceste filtr ri reduc
mult din poluan i i „consum ” mult din nutrien i, procese ce se desf oar i sunt mijlocite
în mediul hidric, astfel c la momentul în care apa p r se te zona umed , aceasta este în cea
mai mare parte purificat în mod natural. Unele tipuri de zone umede func ioneaz într-atât
de eficient ca i filtru biologic pentru ap încât sunt utilizate ca structuri cu destina ie primar
pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse.
O alt func ie foarte important a zonelor umede este aceea de produc tor
biologic primar, acestea constituind ecosistemul cu cea mai mare produc ie biologic din
lume; Zonele umede extinse ajung s fie comparabile cu p durile tropicale i cu recifurile de
corali, atât din acest punct de vedere, cât i din punctual de vedere al biodiversit ii i func iei
suport pe care o ofer altor specii. Vegeta ia abundent i apele ofer habitate pentru pe ti dar
i pentru alte specii de faun . Speciile de flor acvatic se dezvolt cel mai bine în medii
bogate în nutrien i, acestea consumând nutrien ii, transportând energie pentru celelalte verigi
trofice cu care se afl în leg tur . Iat de ce aceast func ie de produc tor biologic primar are
i ea o dimensiune economic finalizat de exemplu prin capacitatea de a sus ine faun
piscicol .
31
Hârtie reciclat
Aplica ii ale unor structuri de tipul polderelor
1. Polder cu desc rcare treptat amenajat în zona

unui parcaj din cadrul unui parc tehnologic i
comercial – rol deznisipator, de re inere a unor
plutitori i a hidrocarburilor (uleiuri,
combustibili).
2. Poldere permanente i cu desc rcare treptat
amplasate în proximitatea unui obiectiv industrial
având rol de filtrare i epurare primar ;
3. Poldere de preluare a apelor din rigolele
autostr zilor cu rol de re inere a hidrocarburilor i
plutitorilor i filtrare/eurare primar
9.2. Evacuarea apelor uzate
Din activitatea obiectivului rezult urm toarele categorii de ape uzate:

− ape uzate industriale
− ape pluviale.
Prin solu ia propus de gestiune a apelor din zona carierei prin intermediul
polderelor, se asigur prevenirea riscurilor de afectare a factorului de mediu ap din zona
carierei.
9.3 Concentra ii de poluan i estima i a fi evacua i în mediu

9.5.1. Ape uzate industriale
În condi iile în care managementul apelor se realizeaz prin intermediul
polderelor, consider m c con inutul de materii în suspensie din apa evacuat în pârâul ce
debu eaz din versantul Jidovina ce alimenteaz râul Arie , nu dep e te 60 mg/dm3 i se
încadreaz în prevederile HG 188/2002, NTPA 001/2005.
9.5.2. Ape pluviale

Având în vedere c alimentarea utilajelor cu carburan i i lubrifian i se face
deasupra unei platforme ce urmeaz a fi impermeabilizate (betonate) special destinate acestui
scop, în condi ii de func ionare normal a obiectivului nu exist riscul ca apele pluviale s
32
Hârtie reciclat
antreneze substan e poluante i prin urmare valoarea concentra iei de produse petroliere din
aceste ape este mai mic decât valoarea limit de 5 mg/dm3 prev zut de Normativul NTPA
001/2005.
10. EMISII ATMOSFERICE
Sursele poten iale de poluare a atmosferei datorate activit ii desf urate în

cadrul obiectivului sunt:
Emisii sub form de pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile,
datorate circula iei mijloacelor de transport auto;
Emisii sub form noxe datorate func ion rii motoarelor utilajelor
Datorit umidit ii naturale ridicate a balastului extras din albia râului
Arie i faptului c în timpul procesului de sortare materialul este
supus la o sp lare intens cu jet de ap sub presiune, din activitatea
de prelucrare nu rezult emisii sub form de pulberi.
Emisii sub form de pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile,
datorate circula iei mijloacelor de transport auto
33
Hârtie reciclat
Materialul extras este transportat cu autobasculanta în afara amplasamentului.

În perioadele din an c lduroase i secetoase rularea autobasculantelor determin
emisii de praf, care pot fi evitate prin stropirea cu ap a drumului parcurs de autobasculante.
Emisii sub form de noxe datorate func ion rii motoarelor utilajelor de extrac ie
i transport i a generatorului electric
Consumurile utilajelor care func ioneaz în incinta obiectivului sunt prezentate în

tabelul urm tor:
Consum utilaj Consum total
Utilaj, mijloc de transport Buc i
l/h l/h
Autobasculant Tatra 2 15 30
Înc rc tor frontal 1 17 17
Alte utilaje ce folosesc combustibili
1 30 30
fosili
TOTAL CONSUM ORAR DE MOTORIN 77
Consumul orar total de carburan i în kilograme: 77 l/h x 0,83 kg/l = 63,91 kg/h.
Calculul debitelor masice de poluan i evacua i în atmosfer va fi realizat cu
ajutorul factorilor de emisie prezenta i de metodologia CORINAIR.
Debitele masice ale poluan ilor evacua i în mediu corespunz toare cantit ii de 77
litri motorin consuma i într-o or de motoarele Diesel ale utilajelor care func io-neaz în
incinta obiectivului sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Factor de C.M.A.
Debit
emisie (Ordin
Poluant masic
(CORINAIR) 462/1993)
(g/h)
kg/t (g/h)
Pulberi 5,73 366,20 500
SOx 10,0 639,10 5000
CO 15,8 1009,8 --
NOx 48,8 3118,8 5000
Valorile estimate ale debitelor masice se situeaz sub limitele maxime admisibile
prev zute de Ordinul 462/1993.
Datorit activit ii de mic anvergur a obiectivului precum i amplas rii sale
într-o zon în care este favorizat dispersia poluan ilor în atmosfer , poluarea aerului în zona
obiectivului este sub limitele admise de norme.
34
Hârtie reciclat
11. IMPACTUL ZGOMOTULUI
Principalele surse de zgomot i vibra ii sunt utilajele de înc rcare i transport i

utilajele instala iei de prelucrare, în timpul func ion rii.
Nivelul de zgomot produs de înc rc torul frontal este de 80 dB (A), iar cel pro-
dus de autobasculanta cu motor Diesel este de 70 dB (A). Acest tip de zgomot are ca-racter de
joas frecven i nu afecteaz mediul înconjur tor i personalul din incint .
Nivelul de zgomot generat de utilajele sta iei de sortare-sp lare este de cca. 90
dB, caracterul zgomotului fiind de asemenea de joas frecven .
În situa ia în care în incint func ioneaz simultan înc rc torul frontal, auto-
basculanta i instala ia de prelucrare, nivelul de zgomot se calculeaz cu rela ia:
LMD = 10 x log (1070/10 + 1080/10 + 1090/10) = 90,4 dB (A)
Nivelul de zgomot calculat la limita incintei (aproximativ 20 m) este urm torul:
1
LMD = LMD + 20 log = 64,4 dB (A)
20
În conformitate cu prevederile STAS 10009/88, valoarea admisibil a nivelului de
zgomot la limita incintelor industriale este de 65 dB (A), valoare mai mare decât valoarea
nivelului de zgomot calculat la limita incintei de 64,4 dB (A).
Nivelul de zgomot la limita primelor a ez ri omene ti, situate la o distan de 700
m este:
1
L MD = L MD + 20 log = 33,5 dB (A)
700
Distan a suficient de mare la care se g se te zona locuit fa de incinta
obiectivului (peste 1000 m) are ca rezultat un impact nesemnificativ asupra a ez rilor umane.
Pe perioada func ion rii simultane în zona carierei a unui excavator, a unui
înc rc tor frontal i a unei autobasculante, au fost prelevate o serie de probe sonometrice de
la nivelul limitei incintei tehnologice, de la o distan de aproximativ 100m fa de frontul de
lucru.
In vederea realiz rii analizelor sonometrice, s-a utilizat un sonometru UNI-T,
model UT350.
Sonometrul utilizat este un aparat portabil, cu utilizare în mediul extern dar i în
interiorul unor spa ii închise, incinte, etc., cu func ionare stabil , u or de utilizat, de mare
precizie i sigur pentru personalul implicat în manipularea acestuia, r spunzând standerdelor
impuse de legisla ia european în domeniu, dup cum urmeaz :
- EN61326:1997 + A1:1998 + A2:2001 + A3: 2003;
- EN61672-1: 2002 Clasa 2 i IEC60641:1979 Tip 2
- ANSI S1.4: 1983 Tip 2
- Certificare CE.
Spectrul de precizie (acurate ea m sur torilor) este de +/- a% citire + B digits)
garantat 1 an de la calibrare/achizi ionare.
Astfel sonometrul este destinat m sur rii, controlului, a verific rii i conform rii
nivelelor de zgomot din cadrul unor diverse aplica ii de tip industrial, agricol, urbanistic,
cultural, etc.
Pentru realizarea m sur torilor au fost utilizate Protocoale standardizate.
Rezultatele ob inute sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
Loca ia Proba
35
Hârtie reciclat
Ocoli 1 2
Min. Max. Med. Min. Max. Med.
100 m fa de front 55,1 61,7 57,0 55,3 60,7 57,4
Din tabelul de mai sus se observ impactul sonor redus datorat activit ilor de
exploatare a carierei, situat sub nivelul calculat; nivelul sc zut al valorilor ob inute se
datoreaz particularit ilor morfologice ale terenului, a vegeta ie existente în imediata
proximitate, etc., ce contribuie la o dispersie/absorb ie/deflectare a undelor sonore.
Pentru o mai bun întelegere a acestor valori, comparativ prezent m nivelele de

zgomot înregistrate la nivelul unor obiective, în cadrul unor studii similare destinate asist rii
proceselor decizionale ale autorit ilor cu resonsabilit i în domeniu, dup cum urmeaz :
Rezervatia „Cheile V lisoarei”
Data 0:00 4:00 7:00 11:00 16:00 20:00

Ora Min. Max. Min. Max. Min. Max. Min. Max. Min. Max. Min. Max.
12.03.2009 18,3 23,5 27,7 76,7 34,6 68,3 44,0 78,9 43,3 79,2 35,2 70,3
Perimetru urban (Cluj-Napoca)
Loca ia Cuza Vod

A B
Min. Max. Med. Min. Max. Med.
1 40,8 72,2 56,5 47,2 53,1 50,1
2 39,8 71,6 55,0 44,8 68,3 51,8
3 39,9 72,8 55,6 41,3 68,3 58,6
4 48,3 73,4 55,4 49,0 75,6 61,1
5 48,1 70,0 58,3 52,2 69,9 58,4
6 50,0 73,2 59,7 49,3 80,1 61,2
7 44,7 72,2 54,6 48,7 63,7 51,0
36
Hârtie reciclat
12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE
Incinta obiectivului nu este traversat de cabluri electrice de înalt tensiune.
13. IMPACTUL POTEN IAL ASUPRA BIODIVERSIT II
Obiectivul se reg se te în perimetrul ROSPA0088 Mun ii Trasc u (vezi harta de

pozi ionare a obiectivului în cadrul sitului), respectiv ROSCI0253 Mun ii Trasc u.
In scopul eviden ierii relevan ei impactului poten ial al activit ilor ce urmeaz a
se desf ura în cadrul carierei Ocoli s-a realizat o analiz succint a popula iilor locale ale
speciilor criteriu.
Relevan a proiectului (impactul poten ial produs asupra acestora) este prezentat
sintetic în tabelul de mai jos.
Specii de p s ri criteriu ROSPA0088
Nume Specie Relevan Comentariu
Aquila chrysaetos Nu O singur pereche ce cuib re te la Cheile Turzii,
la o distan de aproximativ 10 km în linie
dreapt . Specie de stânc rii a c rei teritoriu de
37
Hârtie reciclat
vân toare acoper cu prec dere zona defileului

Turzii, respectiv a localit ilor Petre tii de Jos i
Cheia, rar fiind observat în localit ile Mihai
Viteazul, Corne ti sau Cop ceni
Bubo bubo Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii. Este o
specie de p dure a c rei prezen r mâne incert
în zon , a a cum reiese i din formularul
standard Natura 2000 (P= probabil).
Ciconia ciconia Nu Specie ce cuib re te în zonele adiacente, în
special în mediul rural, cuiburi fiind semnalate în
Cop ceni, Tureni, Turda, toate localit iile
situate la peste 3 km în linie dreapt . Cartierele
de hr nire sunt localizate în preajma lacurilor de
la Tureni, Chei a, i în zonele inundabile ale
luncilor de pe afluen ii V ii Arie ului. Este rar
observat în zona de implementare a proiectului,
prezen a acesteia fiind datorat unor indivizi
eratici.
Dryocopus martius Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii, pe baza
unor observa ii sporadice. Este o specie de
p dure rar semnalat în zon , a c rei prezen în
zona de implementare a proiectului poate fi
considerat doar accidental .
Falco columbarius Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii. Prezen a în
zona de implementare a proiectului r mâne pu in
probabil .
Lanius collurio Da Specie destul de frecvent în zon . Date fiind
îns secven ele comportamentale particulare, un
impact poten ial asupra popula iei locale ca
urmare a implemen rii proiectului fiind pu in
probabil.
Lanius minor Da Specie destul de frecvent în zon . Date fiind
probabil.
Lullula arborea Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii. este o
specie caracteristic zonelor de interior ale
p durii, evitând lizierele. Un impact poten ial
asupra popula iei locale ca urmare a
implemen rii proiectului fiind pu in probabil.
Pernis apivorus Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii. Date fiind
probabil.
Picus canus Nu Specie semnalat de la Cheile Turzii. Date fiind
38
Hârtie reciclat

probabil.
Bonasa bonasia Nu Specia apare în p durile de conifere, mai rar în
p durile de amestec. Habitatele favorabile
lipsesc din zona de implementare a proiectului
Caprimulgus Nu Specie prezent în p durile rare, livezi, etc.
europaeus prezen a în zona de implementare a proiectului
fiind doar accidental .
Ciconia nigra Nu De i în zon exist habitate poten iale favorabile,
prezen a stressului asociat DN Turda-Câmpeni
îndep rteaz aceast specie, ce prefer locuri de
cuib rit i hr nire retrase. De altfel prezen a
speciei în cadrul sitului a fost realizat pe baza
estim rii probabile a 1-2p cuib ritoare.
Dendrocopos Nu Este o specie caracteristic habitatelor de interior
leucotos ale p durii, fiind bioindicator al prezen ei unor
arborete b trâne; evitând zonele de lizier ,
prezen a speciei în zona de implementare a
proiectului este exclus .
Dendrocopos medius Da Specie destul de frecvent în zon . Date fiind
probabil.
Ficedula albicollis Da Specie destul de frecvent în zon . Date fiind
probabil.
Picus canus Nu Specia este cantonat la altitudini mai mari, fiind
prezent probabil în special în sectoarele mai
înalte ale sitului.
Alcedo atthis Nu Este o specie ce î i desf oar întregul spectru de
secven e comportamentale de-a lungul
habitatelor ripariene, prezen a speciei în zona de
implementare a proiectului fiind exclus .
Falco peregrinus Nu Este o specie ce prefer zonele cu versan i
stânco i unde i cuib re te, prezen a speciei în
zona de implementare a proiectului fiind exclus .
Crex crex Nu Este o specie asociat habitatelor eremiale
întinse, preferând fâne ele bogate i agro-
ecosistemele, prezen a speciei în zona de
Circaetus galicus Nu Este o specie rar (prezen a în cadrul sitului:1-
2p) ce prefer zonele montane deschise, cu
39
Hârtie reciclat
versan i lipsi i de p dure, unde î i poate g si

hrana ce const în special din erpi i opârle,
prezen a speciei în zona de implementare a
proiectului fiind exclus .
Circus aeruginosus Nu Este o specie asociat zonelor umede,
stuf ri urilor, prezen a speciei în zon fiind doar
în perioada de pasaj.
Circus pygargus Nu Specie de pasaj ce cuib re te în zona mla tinilor,
a zonelor umede, fiind uneori întâlnit în
planta ii de pini, prezen a speciei în zona de
Cicus cyaneus Nu Specie ce prefer zonele deschise, ml tinoase,
terenuri arabile, miri ti, planta ii tinere de
conifere, fiind cantonat în cadrul sitului în
perioada de iernare în zonele de paji ti, prezen a
speciei în zona de implementare a proiectului
fiind exclus .
Ficedula parva Da Specie destul de frecvent în zon . Date fiind
probabil.
Anthus campestris Nu Specie asociat zonelor aride, deschise, cu
vegeta ie eremial rar , prezen a speciei în zona
de implementare a proiectului fiind exclus .
Din tabelul de mai sus se observ c speciile criteriu identificate pentru

propunerea de desemnare a sitului ROSPA0088 Mun ii Trasc u, lipsesc în general din zona
de desf urare a activit ilor propuse, eventualele efecte ale impactului generat fiind
improbabile.
Cu toate acestea este posibil prezen a speciilor de sfâncioc Lanius collurio i
Lanius minor în zon , dat fiind toleran a mare a acestor specii fa de factorii disturban i.
Sunt frecvente cazurile de semnalare ale unor perechi cuib ritoare în imediata vecin tate a
unor c i de acces (drumuri) cu trafic intens.
Dat fiind faptul c proiectul urmeaz a se desf ura în cadrul unei platforme
(incinte), f r afectarea (extinderea) în zona habitatelor naturale i seminaturale adiacente, cu
impactarea lizierelor, chiar i în cazul semnal rii celor dou specii de sfrâncioc în imediata
vecin tate, consider m c nu va fi influen at succesul reproductiv al indivizilor în cauz .
Cu toate acestea probabilitatea prezen ei celor dou specii în imediata vecin tate a
zonei de desf urare a activit ilor propuse este pu in probabil date fiind condi iile de
cuib rire (lipsa unor arbori/tuf ri uri izolate – zona prezint o lizier compact ) i hr nire
limitate (lipsa unor biomuri deschise de unde s î i poat g si hrana).
Pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemn rii ROSCI0253 Trasc u nu

exist estim ri popula ionale care s permit o raportare i o dimensionare a m rimii
impactului poten ial.
Fauna de vertebrate
Conform propunerii de desemnare a SCI, speciile criteriu de vertebrate sunt:
40
Hârtie reciclat
Nume Specie Population Population Conservation Isolation

resident
Rhinolophus euryale P C B B
Rhinolophus hipposideros P C B C
Barbastella barbastellus P B B C
Canis lupus P C B C
Lynx lynx V C B C
Triturus vulgaris P B B A
ampelensis
Triturus cristatus C C B C
Bombina variegata C B B C
a. Rhinolophus euryale - liliacul mediteranean cu nas-potcoav

Este o specie care apare în pe teri, tunele, galerii miniere p r site, eventual în
colonii mixte cu alte specii de Rhinolophidae.
Aceast specie apare men ionat conform C r ii Ro ii a vertebratelor din România
din 11 localit i, lipsind din zona Câmpiei Transilvaniei i a Mun ilor Apuseni.
Probabil men ionarea acestei specii din zona se datoreaz unor cercet ri recente.
Efectivul acestei specii la nivel na ional este estimat la aproximativ 1500-2000 de
indivizi, beneficiind astfel de statut de specie periclitat .
b. Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu nas potcoav
R spândit aproape în toat Europa central i de sud. La noi, destul de comun atât
la es, cât i la munte, iarna i vara prin pe teri, poduri de case, beciuri, firide, clopotni e.
Tr ie te în colonii mai mult sau mai pu in numeroase sau dar câteodat pot fi g si i i indivizi
izola i. Se hr ne te cu diferite insecte, vânând mai ales imediat dup asfin itul soarelui pân
aproape de miezul nop ii.
Conform C r ii Ro ii a Vertebratelor din România specia este semnalat din zona
Cheilor Turzii.
Efectivul acestei specii la nivel na ional este estimat la aproximativ 10000 de
indivizi, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabil .
Amplasamentul propus se reg se te la distan de aproximativ 1,5 km de a ez rile
umane, astfel posibile ad posturi (poduri de case, uri, turle, etc.) nu se reg sesc pe
amplasament.
De asemenea, nu exist p duri b trâne pe amplasament, unde s poat ap rea
indivizi de arbori b trâni, scorburo i care s permit apari ia unor ad posturi poten iale
favorabile. De asemenea lipsesc arbori izola i b trâni.
c. Barbastella barbastellus
Este o specie r spândit în regiunile muntoase din centrul Europei, precum i în
cele de step i silvostep din partea sud-estic . In România apare destul de rar în zona
p durilor subcarpatice, semnalat în unele pe teri din Oltenia, Transilvania. Zboar destul de
iute pe deasupra gr dinilor. Prim vara i vara apare timpuriu, chiar pe timp de furtun i
ploaie. Tr ie te mai mult izolat. Iarna st suspendat printre cr p turile stâncilor din pe teri,
prin tunele sau pivni e, în grupuri mici sau izolat; vara se ascunde prin scorburile copacilor i
cr p turile zidurilor.
41
Hârtie reciclat
Conform C r ii Ro ii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel

na ional este estimat la aproximativ 3500 de indivizi, beneficiind astfel de statut de specie
vulnerabil .
Pe perioada lucr rilor de execu ie i a func ion rii carierei specia nu va fi afectat
nici indirect prin deranjarea/destabilizarea habitatelor (cartiere de hr nire, de reproducere,
locuri de ad post, etc.), nici direct prin afectarea unor indivizi ai speciei.
Exploatarea agregatelor de piatr se face dintr-un versant în care nu au putut fi
eviden iate fisuri, crevase, caverne sau orice alte posibile locuri de ad post al speciilor de
chiroptere, acestea preferând în mod deosebit zonele calcaroase, cu regim climatic mai
favorabil i cu o re ea (inclusiv mediu subteran superficial) complex ce se constituie în ni e
de ad post.
In concluzie, exploatarea carierei este situat în afara habitatelor posibile ale
ad posturilor preferate de speciile de lilieci.
d. Canis lupus - lupul
R spândire: Eurasia i America de Nord. În trecut specia ocupa întreaga Europ ,
în prezent exist popula ii izolate i reduse numeric în Italia i Peninsula Iberic , Alpii
francezi i Fenoscandia. Este r spândit în întreaga Rusie (cu excep ia unei zone largi din
jurul Moscovei), rile Baltice, nordul Ucrainei, estul Poloniei, Mun ii Balcani, Slovacia i
România. Popula ia din România variaz în jurul cifrei de 2500 de exemplare, din care
aproximativ 700 (28%) sunt uci i (conform cotelor de recolt stabilite).
Prefer p durile întinse, dar apare i în locuri deschise. Este un pr d tor
nespecializat, se hr ne te cu ierbivore copitate, s lbatice i domestice, lagomorfe, roz toare,
p s ri i ou , amfibieni i reptile, fructe i cadavre. Teritoriul unei haite poate varia de la 100
la 1000 km², animalele vâneaz în haite de pâna la 10 indivizi când se hr nesc cu copitate,
sau fiecare individ separat atunci când se hr nesc cu roz toare.
Tendin e: Datorit persecu iei sistematice, specia s-a retras c tre zona muntoas ,
disp rând din regiunile de câmpie i deal.
Din zona de imlementare a proiectului lipsesc semnal ri ale unor haiticuri,
existând îns unele observa ii sporadice ale unor indivizi solitari.
Concluzii cu privire la fauna de vertebrate

In zona de implementare a proiectului efectele directe i indirecte cu impact
poten ial asupra faunei de mamifere sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul
poten ial creat pe perioada execu iei, ce va fi îns resim it local, nefiind în m sur a
destabiliza popula iile ce fac obiectul protectiei, respectiv speciile criteriu ce au stat la baza
desemn rii siturilor Natura 2000.
Habitatele speciilor în cauz urmeaz a fi afectate îns limitat din punct de vedere
spa ial (10 ha).
Fauna de nevertebrate
Literatura de specialitate i experien a format în jurul implement rii unor
proiecte similare, a demonstrat c impactul asupra faunei de nevertebrate r mâne
nesemnificativ. Acesta apare doar în cazul existen ei unor surse luminoase ce con in i
radia ie în spectrul UV (becuri cu vapori de mercur), ap rând în acest caz riscul unor
aglomer ri a speciilor cu activitate nocturn .
Astfel este evitat i aglomerarea unor specii de chiroptere care s urm reasc
speciile de insecte nocturne, fiind astfel minimizat impactul poten ial al instala iei asupra
faunei locale de chiroptere.
Acest impact poate fi înl turat ca urmare a utiliz rii unor surse luminoase lipseite
de radia ie UV (becuri clasice cu filament, sau becuri cu vapori de sodiu).
42
Hârtie reciclat
Modificarea habitatelor ca urmare a implement rii proiectului

Prin realizarea proiectului, urmeaz a fi impactate în continuare suprafe e de
habitate însumând aproximativ 7,5 ha, f r afectare ireversibil , ce vor face obiectul unor
m suri de reconstruc ie ecologic i de reconfigurare a habitatelor.
Indirect vor fi afectate suprafe e de habitate în perioada de execu ie (organiz ri de
antier, etc.) care îns vor face obiectul unor m suri de reconstruc ie ecologic , acestea
urmând a fi reintegrate i redate în circuitul natural, ca parte a responsabilit i beneficiarului
fa de factorii de mediu.
Impactul asupra florei se va manifesta doar în perioada de construc ie i va fi unul
local.
Din m surile de diminuare a impactului asupra florei i vegeta ie enumer m:
- limitarea i stropirea cu ap a traseelor autovehiculelor i utilizarea re elei de
c i de acces existente pentru evitarea înc rc rii suplimentare cu particule în
suspensie i înc rcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecran rii foto-
proceselor vitale);
- reconstruc ia ecologic cât mai grabnic spa iilor afectate prin acoperire
(copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafe ele libere i acolo unde
este posibil, plantarea de specii de arbori din flora spontan local în scopul
refacerii unor habitate naturale;
- plantarea unor specii de arbori din flora spontan local (în special arin Alnus
glutinosa, dar i specii de salcie, r chit , plop sau frasin) pentru stabilizarea
malurilor atât în amonte de investi ii cât i în aval.
- stabilizarea i crearea premiselor pentru instalaea de asocia ii parietale i
petrofile în zona mural a carierei.
M suri de diminuare a impactului asupra speciilor de faun

Pentru proiectul de fa a au fost prev zute urm toarele m suri de diminuare a
impactului:
- limitarea traseelor autovehiculelor i utilizarea re elei de c i de acces existente
pentru evitarea polu rii cu particule în suspensie a habitatelor din imediata
proximitate, precum i a diminu rii deranjului unor specii;
- reconstruc ia ecologic cât mai grabnic a spa iilor afectate prin acoperire
(copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafe ele libere i acolo unde
este posibil, placarea taluzurilor cu stânc rii sau alte structuri de încadrare în
peisaj care s favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de
herpetofaun , mamifere mici, etc.), ce r mân în afara oric rui impact
poten ial;
- utilizarea unor surse de iluminare lipsite de radia ie UV ce nu atrag speciile de
insecte cu activitate nocturn i indirect speciile de chiroptere ce le urm resc;
- plantarea unor specii de arbori din flora spontan local (în special arin Alnus
glutinosa, dar i specii de salcie, r chit , plop sau frasin) pentru diversificarea
ni elor ecologice, favorizante pentru instalarea unor noi specii de faun ;
- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptat (în trepte)
pentru favorizarea unor specii de faun (în special amfibieni), având i rol de
deznisipator;
Situa ia speciilor i a habitatelor prioritare

Conform formularului standard de desemnare a sitului ROSCI0253 Trasc u, apare
enumerat ca habitat prioritar 91H0*Vegeta ia forestier panonic cu Quercus pubescens.
43
Hârtie reciclat
Suprafa a acestui habitat este estimat la nivelul sitului la 0,01% din suprafa ,
echivalentul a aproximativ 5 ha.
In zona de implementare a proiectului, precum i în imediata proximitate a
acestuia, acest tip de habitat lipse te.
De asemenea mai este men ionat prezen a speciei Callimorpha quadripunctaria,
specie prioritar pentru conservare.
Aceasta este o specie de fluture cu activitate nocturn , care poate fi îns întâlnit i
în perioadele crepusculare. Deranjat, zboar activ pe timpul zilei, prezen a acestuia fiind
eviden iat de coloritul s u puternic contrastant.
Este o specie foarte comun în România ce apare din zonele de câmpie i pân în
zona montan superioar .
De asemenea la nivel european prezen a acestei specii este foarte comun .
Includerea acestei specii în anexa Directivei Habitate se datoreaz încerc rii de protec ie a
unei subspecii endemice din Grecia (Insula Rhodos) C. q. rhodosensis, fiind propus astfel ca
specie prioritar pentru conservare.
Specia se întâlne te în zona p durilor de foioase. Prefer habitatele mezofile,
lizierele p durilor, poienile, desi urile de arbu ti, povârni urile cu vegeta ie abundent .
Specie monogoneutic (prezinta o singura genera ie pe an). Adul ii zboar în
decursul perioadei iulie-august. Se hr nesc pe inflorescen ele diferitelor specii de plante.
Ierneaz în stadiul de larv . In prim vara urm toare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe
patlagina (Plantago sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica),
urzic (Urtica sp.) i alte specii de plante, hr nindu-se cu frunzele acestora. Larvele se
împupeaz la suprafa a solului.
Conform evalu rii realizate la nivel na ional, aceast specie nu este periclitat ,
popula iile acesteia fiind bine reprezentate.
Harta distribu iei la nivel na ional prezentat în figura de mai jos, prezint
distribu ia probabil a acestei specii pe baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele
poten iale ale speciei.
Distribu ia speciei Callimorpha quadripunctaria la nivel na ional

(dup , Mihu , S., Dinc , V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The
implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report,
Bureau Waardenburg bv. & CFMCB)
inând cont de r spândirea acestei specii la nivelul Românei, în baza art. 4(2) din
Directiva 92/43 Habitate, se poate solicita aplicarea mai flexibil a prevederilor legate de
aplicarea criteriilor din Anexa III, pentru etapa a doua de evaluare a stg rii de conservare a
speciilor ce fac obiectul protec iei.
Proiectul de fa nu va afecta direct habitate primare ale acestei specii, nefiind în
m sur a periclita popula ia acesteia la nivel na ional, regional sau local.
Consider m astfel c proiectul propus nu va afecta direct i nici indirect specii sau
habitate prioritare pentru conservare.
44
Hârtie reciclat
Implementarea proiectului presupune afectarea unor habitate în parte degradate,

secundare, cu vegeta ie ruderalizat , f r a fi afectate habitate într-un facies natural. In
perimetrul de implementare al proiectului nu au fost identificate habitate de interes
conservativ.
In conformitate cu legisla ia na ional în vigoare i cu ghidul Natura2000:

Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile, a fost
într-o prim faz analizat procedura schematic de abordare a planurilor i proiectelor ce
afecteaz siturile Natura2000.
Au fost urm ri i pa ii conformi, dup cum urmeaz :

1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au leg tur direct cu conservarea
naturii? R spuns: nu
2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.
R spuns: nu.
Motiva ie:
- din totalul de 26 specii criteriu ce au stat la baza desemn rii sitului ROSPA0088
Mun ii Trasc ului, 21 lipsesc din zona unde urmeaz a se desf ura activit ile
propuse, nefiind întrunite nici condi iile de desemnare a ni elor ecologice
specifice acestor specii.
- în cazul a dou specii: Lanius collurio i Lanius minor, este considerat prezen a
probabil în zon , dat fiind toleran a mare a acestora fa de factorii de stress
(zgomoit, trafic, etc.). Cu toate acestea condi iile sub-optimale ale ni elor
ecologice din zon , restrâng posibilitatea prezen ei acestor specii în zonele
imediat limitrofe
- nivelele de zgomot identificate, apar ca un factor poten ial de stress pentru fauna
local , îns datorit pre-existen ei DN 75 Turda – Câmpeni, nu este indus ca un
factor nou generat cu poten ial negativ.
14. CONCLUZII
45
Hârtie reciclat
inând cont de analiza efectuat mai sus, se poate concluziona c proiectul poate
continua, având un impact extrem de limitat asupra speciilor/habitatelor criteriu ce fac
obiectul propunerilor de desemnare a ROSPA0088 Mun ii Trasc u, respectiv ROSCI0253
Trasc u, respectiv asupra factorilor de mediu ap , sol i aer.
Consider m c este necesar asumarea unui set de m suri destinate evit tii
apari iei oric ror efecte negative asupra factorilor de mediu, cuprinse de altfel în Programul
de conformare anexat.
15. PROGRAM DE CONFORMARE
Nr. Termen
M sura Responsabil
crt. limit
1. Realizarea unei platforme impermeabilizate SC Ancandra SRL 15.07.2010
(betonate) de alimentare cu carburante (în cazul în
care se va instala o sta ie de alimentare cu
carburan i)
2. Realizarea polderelor dedicate managementului SC Ancandra SRL 30.06.2011
apelor de pe amplasament
3. Consolidarea malurilor pârâului de scurgere spre SC Ancandra SRL 30.09.2011
râul Arie (plasarea de agabari i pentru evitarea
erod rii malurilor)
4. Realizarea unei halde de sol vegetal pentru SC AncandraSRL 30.12.2011
depozitarea solului decopertat în fazele ulterioare
5. Asumarea unui program de monitorizare a speciilor SC AncandraSRL 30.12.2011
criteriu Natura 2000
46
Hârtie reciclat

Cariera Ocolis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cariera Ocolis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.

Bilan ul de mediu pentru obiectivul Cariera de piatr – perimetrul Ocoli , com.

Bilan ul de mediu nivel I pentru obiectivul Cariera de piatr – perimetrul Ocoli ,

1.1. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

Amplasamentul carierei se reg se te într-o zon afectat anterior de activit i

Pescuitul, vân toarea i colectarea organismelor

200 Piscicultura i conchilicultura

Mineritul i extrac ia materialelor

300 Extrac ia nisipului i pietri ului X

320 Exploatarea i extrac ia petrolului sau gazelor naturale

Urbanizarea, industrializarea i alte activit i similare

400 Zone urbanizate, locuirea uman X

500 Re ele de comunica ii

Agrement i turism (unele sunt incluse mai sus sub alte

600 Structuri de agrement i turism X

Poluarea i alte activit i/consecin e ale activit ilor umane

Schimb ri ale st rii mediilor umede i marine induse de

800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea i uscarea p mântului; X

Procese naturale (biotice i abiotice)

102. Tundere/t iere

- evitarea scoaterii la p unat a vitelor în perioadele cu precipita ii

171. Hr nirea animalelor

In imediata proximitate a perimetrului de exloatare se reg sesc mai multe sectoare

1.1. Localizarea obiectivului

i transport al agregatelor de carier din perimetrul administrativ al comunei Ocoli , jud.

Zona vizat direct este în suprafa de 0,075 km2.

1.2. Structura geologic a subsolului

sericito-cloritice cu porfiroblaste de albit, metamagmatite etc. In perimetrul de interes sunt

1.3. Topografia zonei

1.4. Utilizarea terenului i vecin t i

In prezent, utilizarea terenului este de carier de piatr .

2. ISTORICUL I ACTIVITATEA CURENT A OBIECTIVULUI

2.1 Istoricul zonei

Obiectivele de interes industrial au f cut ca infrastructura din zon s urmeze un

Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, se reg se te într-o zon lipsit de

2.2. Activitatea obiectivului

Formatiile de lucru din exploatare, vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor.

cu echipamentul individual de protectie pe durata executarii lucrarilor de construc ie i

Pentru risc mecanic:

3. POSIBILITATEA POLU RII SOLULUI

Impactul produs de activitatea de exploatare în carier poate ap rea în cazul

Materialul levigat (nisipul fin) depus în bazinele decantoare (poldere) se

Pe suprafa a amplasamentului nu s-a organizat o zon de depozitare a solului

Exploatarea carierei nu face apel la energia electric , sursele de energie utilizate

7. M SURI DE PAZ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Având în vedere c tehnologia de prelucrare a balastului nu prezint un grad

8. PROTEC IA MUNCII I IGIENA LOCULUI DE MUNC

M surile cu caracter general ce se impun a fi respectate în activitatea desf - urat

9. EVACUAREA APELOR UZATE

Necesarul de ap pentru nevoile muncitorilor (altele decât cele de ap potabil ),

9.1.2. Alimentarea cu ap industrial

In cadrul proceselor tehnologice nu se utilizeaz ap (industrial ).

Tsc = Qtot / VSC

Se observ astfel c în cazul acestei solu ii de gestiune propuse se asigur o

c. Argumente în privin a utiliz rii polderelor

Aplica ii ale unor structuri de tipul polderelor

1. Polder cu desc rcare treptat amenajat în zona

9.2. Evacuarea apelor uzate

Din activitatea obiectivului rezult urm toarele categorii de ape uzate:

9.3 Concentra ii de poluan i estima i a fi evacua i în mediu

9.5.2. Ape pluviale

10. EMISII ATMOSFERICE

Sursele poten iale de poluare a atmosferei datorate activit ii desf urate în