Sunteți pe pagina 1din 17

CAZ CLINIC NR 1

La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă distructivă,
pacientul, un bărbat de 53 de ani, este reinternat în stare gravă, septică, cu febră, frisoane, transpirații
profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul drept, icter tegumentar. Debutul icterului a
fost după un episod de colică biliară. Concomitent cu instalarea icterului a evoluat febra cu episoade de
37,80C.
Examenul clinic relevă: prezența icterului sclerotegumentar. Abdomenul dureros la palpare preponderent
în epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie. Febră – 39,2°C.Examen laborator: eritrocite – 2 800 000
mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 18 000 mm³, devierea la stânga a formulei leucocitare -40%.
Bilirubinemia directă 300 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele moderat crescute de 2
ori față de normă.

Răspunsuri: Evoluția furtunoasă a tabloului clinic poate suspecta coledocolitază reziduală


complicată cu angiocolită acută purulentă.

CAZ CLINIC NR. 2

O pacientă, a.n. 1986, a fost internată în mod urgent. Acuză dureri în regiunea hipocondrului
drept, febra (38-390C), frisoane, transpirații reci, inapetență, prurit cutanat.
A fost operată în spitalul de circumscripție 2 ani în urmă pentru colecistita cronică calculoasă. S-a efectuat
colecistectomie clasică. Postoperatoriu episodic avea accese de colică biliară. Ultimul acces a evaluat cu
ictericitatea tegumentelor.
La examenul fizic s-a constatat: tahicardie, hipotonie (TA 100/60 mm Hg), ictericitatea tegumentelor,
hepatomegalie. Investigațiile biologice: leucocitoză (14.000); bilirubina totală – 260 mmoli/l, din care
190 mmoli/l directă şi 70 mmoli/l indirectă; Protrombina 76%, indicii fosfatazei alcaline și a ureei în sânge
crescuți moderat.

Răspunsuri : La pacienta se suspectă o coledocolitiază complicată cu icter mecanic și angiocolită


acută.
CAZ CLINIC NR. 3

O bolnavă consultă medicul de familie, acuzând un sindrom, care se manifestă prin accese de
dureri surde cu iradiere dorsală în epigastru şi în hipocondrul drept, însoțite de prurită, subictericitatea
sclerelor, greţuri şi vome. Accesele apar la intervale neregulate, se prelungesc, de obicei 20–25 de ore și
încetează spontan. Cu această ocazie, bolnava a efectuat diverse tratamente medical-conservatoare
(metoclopramid, antispastice, regim alimentar), care s-au dovedit a fi ineficace la momentul examinării,
constatând progresarea icterului și apariția febrei. Din anamneză pacienta a suportat 2 ani în urmă
colecistectomie laparoscopică.

Examenul obiectiv Bolnava prezintă stare generală bună, abdomenul este suplu, slab dureros, ficatul nu
se palpează, colecistul tensionat, slab dureros la nivelul rebordului costal, S-l Ortener, Miusi-
Gheorghivski slab pozitive. Bilirubina şi enzimele hepatice (fosfataza alcalină, aminotransferazele) indică
valori moderat crescute, protrombina este de 60 %, restul indicatorilor sunt în limitele normei.

Răspunsuri: Suspiciunea diagnostică va fi orientată spre un calcul în coledoc complicat cu colică biliară,
episoade de icter mecanic și angiocolită.
CAZ CLINIC NR. 4

Pacient, 77 de ani. Auto adresare la policlinică cu plângeri de prurit cutanat pronunțat, durere
surdă în epigastru și hipocondru drept, slăbiciune, lipsă de pofta de mâncare, pierdere ponderală
importantă (ultimele luni), prezența icterului, care a apărut acum două luni și crește rapid, prezența
scaunului aholic. Crize de durere severă nu au fost observate niciodată. Atunci când inspectarea sclerei și
a pielii pacientului este brusc icter, turgorul pielii este coborât, există multe zgârieturi pe ea. Abdomenul
este moale. Ficatul este mărit pînă la ribordul costal drept. În epigastru o formațiune ușor dureroasă cu o
consistență elastică, ovală în formă (la palpare în proecția cefalopancreasului). S-l Courvuazie palpator
este pozitiv.

Răspunsuri: Suspiciunea diagnostică va fi orientată spre un cancer cefalopancreatic complicat cu icter


mecanic avansat, evolutiv complicat cu S-l Courvuazie.

CAZ CLINIC NR. 5

La internare în staționar un pacient de 42 de ani a prezentat acuze de dureri periodice cu caracter


colicativ în epigastru cu iradiere în hipocondrul drept, vome repetate. Durerile au debutat după 4 ore de
la o masă copioasă. La o oară de la debutul durerilor a apărut voma repetată cu conținut gastric, apoi a
apărut icterul sclerelor. Din anamneză 2 ani in urmă a suporta colecistectomie pentru colecistită cronică
calculoasă. Un an în urmă s-a adresat la medicul de familie unde a suportat investigații instrumentale la
ambulator, pentru a exclude prezența unui calcul coledocian sau a unei pancreatite cronice. La moment
nu are rezultatele la mână. Examenul primar la internare constată: starea generală de gravitate medie,
subicterul tegumentar, temperatura corporală este de 36,8оС, frecvența mișcărilor respiratorii este de
20 bătăi pe minută. Pulsul a fost de 92 bătăi pe minut. Tensiunea arterială este 120 pe 80 mm coloanei
de mercur. Limba umedă. Atestăm o balonare moderată a abdomenului. Palpator abdomenul este suplu
și indolor, moderat dureros în hipohodrul drept. Semnele peritoneale sunt negative. Peristaltica este
prezentă. Date de clopotaj nu sunt. Matitate hepatică este păstrată. Analizele de laborator:
Hemoglobina138 g/l, leucocite 8,8/109, bili

Răspunsuri: Diagnosticul așteptat este stenoza papilei duodenale mari.

CAZ CLINIC NR. 6

Bolnavul Н., 65 ani, a fost spitalizat în secția de chirurgie la a 2-a zi de la debutul bolii cu acuze la
dureri moderate colicative în compartimentele inferioare ale abdomenului, balonare pronunțată, reținerea
evacuării maselor fecale și gazelor. Boala a evoluat lent. Suferă de constipații cronice, care în majoritatea
cazurilor s-au rezolvat după realizarea clisterelor evacuatorii.
Examenul obiectiv. Starea generală a bolnavului de gravitate medie. Frecvența contracțiilor
cardiace 78 bătăi la minut, ritmice. TA-100/60 mm col.Hg. Abdomenul asimetric – hemiabdomenul drept
cu balonare excesivă. La palpație este moale, ușor dolor pe toată suprafața. Partea dreaptă a abdomenului
este ocupată de o formațiune dur-elastică masivă. La auscultație deasupra formațiunii peristaltismul nu se
percepe, dar se determină «sunet de clopotaj». La percuție deasupra formațiunii se determină sunet
timpanic. Tușeul rectal: ampula rectală este goală, sfincterul anal este beant. După încercarea de a realiza
clister evacuator, apa se revarsă înapoi după întroducerea a 300 ml apă.
Explorări paraclinice. Radiografia de ansamblu a cavității abdominale: alungirea și ondularea
compartimentelor stîngi ale colonului, balonarea excesivă segmentară a colonului sigmoid.

Răspuns: Dolicocolon pe stânga. Torsiune a colonului sigmoid.


CAZ CLINIC NR. 7

Bolnava А., 38 ani, a fost spitalizată în clinica chirurgicală cu acuze la slăbiciune generală și
fatigabilitate, amețeli, diaree 5-6 ore pe zi, periodic cu sânge de culoare vișinie, dureri permanente sub
formă de colici în regiunea inghinală dreaptă. Vechimea acestor manifestări clinice constituie 8 ani.
Examenul obiectiv: Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Se atestă paliditate și
uscăciune a tegumentelor. Masa corporală constituie 45 kg, iar înălțimea – 162 cm. Se apreciază pastozitate
a țesuturilor moi a ambelor gambe, helită, gingivită. TA-90/60 mm col.Hg, FCC- 110 bătăi la minut,
ritmice. La palpația abdomenului se determină dureri pronunțate și rigiditate a mușchilor peretelui
abdominal anterior în regiunea inghinală dreaptă.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 90 g/l; proteina generală - 52 g/l; micșorarea
nivelului seric al fierului, vitaminelor C și B12. Colonoscopia: îngustarea segmentului terminal a ileonului
și porțiunii incipiente a cecului, finalizarea colonoscopiei nu a fost posibilă. Irigografia: pasajul masei
baritate pe ileonul terminal este brusc încetinit; stricturi multiple de diferite grade; dilatație și stază pe
ansele proximale de stricturi. Examenul histologic: granuloame epitelioide cu celule gigante Langhans.

Răspuns: Boala Crohn, evoluție cronică, fază de acutizare, ileită terminală. Complicații: stricturi de ileon,
malabsorbție, helită, gingivită, hiponutriție. Anemie feriprivă.

CAZ CLINIC NR. 8

Bolnava Х., 25 ani, în antecedente apendicectomizată, se adresează în clinică cu dureri acute pe


partea dreaptă a abdomenului, asociate cu febră până la +390C, grețuri, fatigabilitate pronunțată. Peste
jumătate de an după operație durerile susmenționate au reapărut. Pe parcursul următorilor 2 ani bolnava a
urmat tratamente periodice în staționar cu diagnosticul de «enterocolită cronică» cu efect clinic alternant.
Examenul obiectiv. În cadrul spitalizării recente la palpația abdomenului în fosa iliacă dreaptă un
infiltrat dureros, de consistență dură-elastică. La percuție se apreciază semne de clopotaj în regiunea
mezogastrică spre dreapta. Semnul Șcietkin-Blumberg negativ.
Explorări paraclinice. Irigografia: în regiunea joncțiunii ileocecale (valvei Baughin) se determină
infiltrat, care se extinde pe parcursul porțiunii terminale a ileonului și intestinul orb. Deasemenea, după
contrastarea intestinului subțire, s-a constatat dilatarea anselor aferente ale ileonului, accentuarea
peristaltismului și acumularea de gaze la acest nivel.

Răspuns: Boala Crohn. Ileită terminală. Ocluzie intestinală parțială.

CAZ CLINIC NR. 9

Bolnavul M., 38 ani, pe fundalul unei stări generale satisfăcătoare, a observat apariția sângelui în
masele fecale. Nu s-a adresat la medic. Starea generală s-a înrăutățit brusc la 2-3 săptămîni după un efort
fizic semnificativ – inapetență, apariția fatigabilității și slăbiciunii generale, artralgiilor și nodozităților
roz-cianotice dureroase pe ambele gambe, proieminente peste suprafața pielii. Frecvența scaunelor diareice
cu sânge și mucozități a crescut la 10-15 ori pe zi, asociindu-se cu tenezme dureroase.
Examenul obiectiv. Paliditate a tegumentelor, pe gambe elemente patognomonice pentru eritem
nodos. Temperatura corporală +37,80 С. La palpație s-a constatat senzații de durere pe tot traseul colonului;
colonul sigmoid dureros, spasmat, sub forma «tubului de sticlă». Semnul Scietkin-Blumberg negativ.
Zgomotele cardiace clare, ritmice, Puls- 98 bătăi la minut. TA- 90/60 mm col.Hg. FR-18 la minut.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 108 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l; trombocite -
200х10 /l; VSH - 36 mm/oră; proteina totală - 70 g/l; albumina - 60%; gama-globulinele - 30%. Examenul
3

microscopic a fecaliilor: prezența mucusului, leucocitelor, eritrocitelor și celulelor de epiteliu intestinal.


Rectoromanoscopia: mucoasa rectală edemată, inflamată, hiperemiată, cu depuneri purulente-hemoragice,
hemoragie de contact pronunțată a mucoasei, erozii și ulcerații confluente multiple. Irigografia: mucoasa
rectului și colonului cu relief șters, dedublat, lipsa haustrațiilor, multiple depozite mici de masă baritată în
grosimea mucoasei.
Răspuns: Colită ulceroasă nespecifică, atac acut primar, gravitate medie, activitate pronunțată, cu afectarea
rectului și părților stângi a colonului. Complicații: Eritem nodos. Anemie feriprivă.

CAZ CLINIC NR. 10

Bolnavul М., 46 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri periodice în partea stîngă a
abdomenului. În masele fecale au apărut mucozități, striuri de sânge modificat. Marchează pierderi
ponderale neînsemnate pe parcursul ultimilor 6 luni (aproximativ 2 kg).

Examenul obiectiv. Limba umedă, cu saburație albicioasă. Burta moale, sensibilă la palpare pe
flancul abdominal stâng, unde se palpează colonul sigmoid spazmat. Din partea sistemului cardio-vascular,
respirator și urinar devieri patologice nu se determină.

Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 102 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l; trombocite -


242х103/l; VSH - 46 mm/oră; proteina generală - 58 g/l; albumine - 46%; gama-globuline - 30%.
Rectoromanoscopia – patologie vizibilă absentă. Irigografia – la umplerea retrogradă a lumenului
colonului cu masă baritată în porțiunea proximală a colonului sigmoid s-au evidențiat multiple defecte de
umplere rotunde, cu contururi clare.

Răspuns: Polipi multipli în grupuri ai colonului sigmoid. Anemie feriprivă.

CAZ CLINIC NR. 11

Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri in regiunea
lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză marcată a oaselor
tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă nivelul crescut al calciului seric – 3,1 mmol/l.,
hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor al cavităţii abdominale relevă prezenţa calculilor coraliformi renali
bilateral.La Ecografia gîtului se vizualizează o formaţiune de volum în regiunea posteroinferioară a lobului
stâng tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic, incapsulată.

Răspuns: Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.

CAZ CLINIC NR. 12

Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee severă, de
apariţia "mustelor" şi "ceaţă" în faţa ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă; vertijuri, palpitaţii
pronunţate şi durer precordiace, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate. Acuzele apar la efectuarea
efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-emoţionale. Examenul cinic în repaos relevă
valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut. Analizele de laborator - în limitele normei.După efort
fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls - 188 bătai/minut; teste de laborator- glucoză 7,5 mmol / l; nivelul
metanefrinelor în urina colectată au crescut considerabil după acest episod de stres.

Răspuns: Feocromocitom, paragangliom.

CAZ CLINIC NR. 13

Pacienta de 26 de ani, s-a adresat în clinică cu acuze la obezitate progresivă, caracterizată prin depunerea
ţesutului adipos pe faţă (facies lunis), pe partea superioară a corpului şi a abdomenului, hirsutism,
dereglări ale ciclului menstrual, slăbiciune generală.
La examenul clinic se observă striuri violaceie pe coapse. şi partea inferioară a abdomenului. TA - 190/95
mm Hg, nivelul glucozei în sânge - 9,0 mmol / l, leucocitoza moderată cu limfopenie absolută. Ecografia
abdominală – formaţiune de volum a glandei suprarenale drepte.

Răspuns: Sindrom Cushing. Hipercorticism primar.

CAZ CLINIC NR. 14

Pacienta în vârstă de 21 de ani a fost spitalizată în mod urgent în staţionar în stare de comă hipoglicemică.
Din anamneză - acuză lipotimii periodice de la vârsta de 9 ani. Examenul RMN evidenţiază o tumoare a
cozii pancreasului (26x22 mm). Clinic prezintă stări hipoglicemice periodice (pînă la pierderea cunoştinţei).
Analizele biochimice- glicemia până la 1,8 mmol/l.

Răspuns: Insulinom.

CAZ CLINIC NR. 15

La examenul biochimic al unui pacient de 46 ani ce suferă timp îndelungat de ulcer peptic recidivant s-a
depistat creşterea nivelului de Calciu plasmatic, a parathormonului, şi gastrinei. Examenul RMN relevă
prezenţa adenomului de hipofiză. Din anamneză, fratele pacientului suferă de endocrinopatie
poliglandulară. La stimularea cu pentagastrină se remarcă creşterea excesivă a nivelului de gastrină.

Răspuns: Neoplazia Endocrină Multiplă (MEN 1)

CLINICAL CASE no. 16

Patient M., 65years, addressed herself in emergency surgery. She is considered ill for 3 days when colic
pain of moderate intensity in her abdomen first occurred. Later the pains became worse, unformed
blooded chairs. The general condition of the patient is of medium severity. Body temperature + 37.5 ° C.
Pulse - 100 beats per minute, rhythmically. The abdomen slightly enlarged in volume, soft, painful on the
left flank and epigastrum. The Sciotkin-Blumberg sign - negative. The Mondor sign - positive. Because of
the lack of effect on conservative therapy, surgery has occurred. Intraoperative: Intraperitoneal
haemorrhagic exudate is noted in the abdominal cavity. The small intestine of the dark intestine, with
cyanotic aspect, the mesenterium and the wall of the small intestine with pronounced edema.
Answer: Entero-mesenteric infarction.

CLINICAL CASE no. 17

Patient S., a 38-year-old man, urgently interned with intense paroxysmal pain in the umbilical region,
food and bile vomiting, stopping digestive transits, which occurred suddenly 8 hours ago. He has suffered
from an abdominal trauma intervention. Clinical examination at presentation: general state of average
gravity, pale tears, dry tongue, meteorized abdomen, postoperative scars after xifo-umbilical laparotomy.
The objective exam: the abdomen is sensitive across the entire area, elastic resistance, clapotage,
generalized tympanism, hyperperistalism. At the rectal examination - the empty rectal ampoule. Blood
pressure= 100/60 mm Hg, pulse = 100 / min. Laboratory investigations show: Er. = 4 500 000 / mmc, Hb
= 16 g / dl, Ht = 48%, Leucocyte = 15,000 / mmc, total serum protein = 90 g / l, ionogram - no difference,
pH = 7.3, hourly diuresis = 10 ml / h, urea = 25 mg / dl.
Answer:Bowel obsruction.

CLINICAL CASE no. 18


In a 73-year-old patient, the clinical examination attests to the presence of severe abdominal pain,
suddenly appeared 4 hours ago, vomiting, diarrhea, and circulatory collapse. Objective examination: the
meteorized abdomen and painful palpation, slight muscle stiffness, hypoactive intestinal noises. At the
rectal texamination blood on the glove. For a few days, acute phenomena were preceded by moderate
fever, anorexia, vague abdominal pain, nausea and unstable stool. The laboratory shows
hemoconcentration, hypovolemia, elevated serum phosphate levels, amylase and phosphokinase,
metabolic acidosis. Leukocytosis = 23,000 / mmc. History anamnesis of the patient -deep vein thrombosis
is the history of inferior limb thrombosis.

Răspuns: Entero-mesenteric trombosis

CLINICAL CASE no. 19

A 47-year-old patient with intestinal occlusion by adherence undergoes a surgery intervention. In the
wound area: hyperaemia of the skin, edema and painful sensitivity. Remove the suture wound from the
wound and open an abscess. Within the next 24 hours intestinal content is eliminated from the plaque,
which in a short time reaches a constant flow rate of about 2.5 l / 24h.

Answer: Intestinal fistula

CLINICAL CASE no. 20

A 32-year-old patient has been referred to a physician for loss of appetite, general weakness, fever,
weight loss, abdominal discomfort, abdominal pain, diarrhea. The disease has developed during5 years,
slow with exacerbations
and remissions. In the last 2 years, the symptoms have became very repetitive, the pain has a colic nature
of meteorism, hyperperistalism, nausea and vomiting. A more pronounced episode forced patient
hospitalization and conservative treatment. In the anticedent reports, that he was operated twice for
perianal fistula.

Answer: Crohn disease


CAZ CLINIC NR. 21

Pacientul G. de 74 ani este internat în clinică cu diagnoza de adenocarcinom al colonului


sigmoid. După o pregătire preoperatorie în conformitate cu protocolul instituţional peste 2 zile este
supus intervenţiei chrurgicale se practică rezecţiea colonului sigmoid cu sigmorectoanastomoză
terminoterminală. Primele 6 zile perioada pstoperatorie a decurs fără particularităţi. Tranzitul
intestinal este reluat la a 4 zi. Scaunul apare la a 5 zi pestoprator. Peste 7 zile pacientul a manifestat
apariţia unui sindrom algic în regiunea hipogastrală. La a 8 zi s-au observat eliminri în volum
neânsemnat de conţinut intestinal pe drenurile (două tuburi N24 şi N18) plasate adiacent
anastomozei colorectale.
Examen local: La palpare abdomenul moale, fără semne de excitare a peritoneului, uşor dolor în
regiunea drenurilor.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu devierea
formulei leicocitre spre stânga.
Raspunsuri: Fistulă intestinală anastomotică.

CAZ CLINIC NR. 22

Pacientul T. 58 de ani operat în mod urgent pentru o hernie inghinală strangulată.

Intraoperator se detestă un sector de ileon necrotizat. Se recurge la o rezecție de ileon cu ileo-ileo


anastomoză. Perioada postoperatorie, în decurs de 8 zile, a evaluat relativ fără particularități. La a 9 zi
pe drenul de siguranță apar eliminări biliare în cantități neînsemnate. Starea se caracterizează cu o
neânsemnată agravare. Apare febra seara pînă la 37,6 grade, slăbiciunea. Ttanzitul intestinal este
păstrat

Examen clinic: Abdomenul este moale fără semne de eritare a peritoneului, ușor dolor pe flancul
drept abdomenal, adiacent drenurilor de siguranță.

Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu devierea formulei
leicocitre spre stânga.
Răspuns : Fistulă intestinală postoperatorie.

CAZ CLINIC NR. 23

Pacientul P. 56 de ani în anticedente colostomiat pentru un traumatism abdominal, se adresează la


medicul de familie cu acuze la apariția unor eliminări neânsemnate pe flancul stâng al
abdomenului. Din anamneză pacientul a suprtat 13 zile în urmă o lichidare de stomă aplicată după
un traumatism. La primul examen starea pacientului este relativ satisfăcătoare, febră nu are,
tranzitul intestinal păstrat.
Examen clinic: Pe flancul stâng a abdomenului este o plagă de 2 cm unde a fost plasat drenul, prin
care se elimină în cantități neânsemnate conținut intestinal, (pansament schimbat odată pe zi). La
palpare abdomenul practic indolor, fără semne de excitare a peritoneului.
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limita normei, la examen ultrasonor al cavitatii
peritoniale semne de acumulari lichidiene nu sunt.
Raspuns: Fistulă postoperatorie formată, parţială, tubulară.

CAZ CLINIC NR. 24

Pacienta O. 63 de ani a suportat histerectomie pentru un miom uterin gigant. Intraoperator uterul
intim se atașa către colonul sigmoid. La 7 zile după intervenție pe drenul de sigurană au apărut
eliminări intestinale. Tranzitul intestinal este restabilit dar pacienta prezintă acuze la febra seară,
dureri hipogastrale, balonare moderată. Pe fondal de tratamen conservativ evoluția ușor favorabilă
, debitul fistulei micșorat , temperatura seara nu depășește 37,5 grade, tranzitul păstrat.
Examen local: La palpare abdomenul moale dar ușor dolor la nivelul plăgii postoperatorii, în
regiunea drenurilor, semne de excitare a peritoneului nu sunt
Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu devierea
formulei leicocitre spre stânga. la examen ultrasonor al cavitatii peritoniale semne de acumulari
lichidiene nu sunt.

Raspuns: Fistulă intestinală postoperatorie neformată , incompletă.

CAZ CLINIC NR. 25

Pacientul F. 29 ani este internat în secţia de chirurgie cu o clinică de abdomen acut instalat
după un traumatism penetrant de armă albă (cuțit). După o scurtă pregătire este supus intervenției
chirurgicale. Intraoperator se detestă o leziune de colon sigmoid cu peritonită locală cu o durată
de aproximativ 3- 4 ore. Se recurge la suturarea leziunii tangențiale a colonului sigmoid, lavaj
cavității peritoniale, drenar. Perioada postoperatorie decurge relativ obișnuit - 7 zile, tranzitul reluat,
sindromul algic absent , dar la ziua a 8-a pe drenul de siguranță apar eliminări intestinale în volum
neînsemnat. Starea pacientului cu agravare – febra seara pînă la 37,4 , sindromul algic pe
flancul drept moderat.
Examen clinic: Pe flancul stâng a abdomenului este o plagă de 2 cm unde a fost plasat drenul, prin
care se elimină în cantități neânsemnate conținut intestinal, (pansament schimbat odată pe zi). La
palpare abdomenul practic indolor, fără semne de excitare a peritoneului.
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limita normei, la examen ultrasonor al cavitatii
peritoniale semne de acumulari lichidiene nu sunt.

Răspuns: Fistulă intestinală postoperatorie neformată , incompletă.


CAZ CLINIC NR.26

Pacientul V.A., 49 ani, prezintă dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de alimente,
semne de malnutriţie, scădere ponderală importantă în ultimele 3 luni – 15 kg. Starea generală relativ
satisfăcătoare, FMR = 24/min; FCC = 80 b/min, PS=80 b/min, TA = 110/70 mm Hg. Abdomenul simetric,
uşor dureros la palpare în regiunea epigastrică. Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x 10-12, L – 6,6 x 10-9 , VSH – 18
mm/ora, bilirubina totală – 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 6,1
mlmol/l, ind. protromb. – 88%. Ecografia - pancreas cu aspect neomogen, la nivelul corpului şi a cozii
neregularităţi de contur, la nivelul cefalopancreasului o formaţiune hipoecogenă - 8,6x7,0cm., cu
grosimea peretelui 0,3-0,4cm, bine diferenţiată de parenchimul din jur, care apare cu microcalcificări. IRM
– pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării tesutului conjunctiv. În
regiunea cefalopancreatică se manifestă o formaţiune lichidiană cu diametrul de 8,5 cm., care comunică
cu ductul Wirsung. De asemenea în această porţiune se manifestă o stenoză a ductului Wirsung, ce
împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se atestă o dilatare a ductului Wirsung şi a
sistemului canalicular pancreatic.

Răspuns: Pancreatită cronică. Pseudochist cefalopancreatic format.

CAZ CLINIC NR. 27

Pacientul A.V., 42 ani acuză: dureri intense în hipocondrul drept, care cresc progresiv în intensitate
cu o durată până la 2-3 zile. Starea generală relativ satisfăcătoare. Se atestă prurit cutanat, tegumente și
sclere icterice de aproximativ 3 zile. FMR = 20/min; PS = 95 b/min, TA = 110/90 mm/Hg; limba saburată,
abdomenul dureros la palpare în regiunea epigastrică. Semnul Courvuasier pozitiv. Hb-143g/l; Er. -
4,1x1012; L7,4x109, VSH 25 mm /oră; bilirubina totală 163,2 mkmol/l, bilirubina directă 133,2 mkmol/l, ALT
0,38 mkol/l, AST 0,26 mkmol/l, ureea 3,0 mkmol/l. Ecografia – Ficatul cu lobul drept de 12,0 cm., lobul
stâng de 5,0 cm. Contur regulat, parenchimul cu ecogenitate difuz crescută. Colecistul: 14,0 x 5,0 cm.,
pereţii 0,2 cm. CBP – 1,1 cm. Pancreasul: cap 5,4 cm, corpul 3,5 cm, coadă 2,7 cm, contur clar, parenchimul
cu ecogenitate neomogenă cu focare mici, nodulare, reflectogene. Ductul pancreatic cu diametrul de 15
mm, dilatat neuniform pe tot parcursul. Radiografia simplă abdominală: Concluzie – în proiecţia
pancreasului se vizualizează multiple formaţiuni calcare repartizate preponderent liniar în aria de
proiecţie a ductului Wirsung. IRM: Concluzie – hipertrofia cozii pancreasului, în rest cu diminuarea
intensităţii semnalului din cauza dezvoltării ţesutului conjunctiv pe imagini T1. Dilatarea ductului Wirsung
pe tot parcursul şi a sistemului canalar pancreatic. Fibroză periductală. Strictura porţiunii intramurale a
CBP. CBP suprastenotic dilatată. Dereglări de evacuare a bilei şi a sucului pancreatic. Formaţiune lichidiană
a cefalopanreasului necomunicantă cu ductul Wirsung. Hipertensiune Wirsungiană.

Răspuns: Pancreatită cronică calculoasă. Pseudochist cefalopancreatic format. Hipertensiune biliară


şi wirsungiană. Icter mecanic.

CAZ CLINIC NR. 28

Pacienta O.P., 44 ani acuză: dureri epigastrice şi în hipocondrul stâng cu iradiere în regiunea lombară,
slăbiciune generală, grețuri, cu răspuns la terapia cu antispastice şi antalgice. Pacienta a suportat un puşeu
de pancreatită acută cu 2 luni în urmă. Date clinice: starea generală de gravitate medie, FMR = 18/min;
PS=88 b/min, TA = 130/90 mm Hg; la nivelul aparatului digestiv se constată: limba umedă, abdomenul
asimetric, uşor dureros la palpare în regiunea epigastrică, unde se palpează o formaţiune tumorală de
10x10cm., relativ fixă la planurile adiacente. Simptomele peritoneale absente. Indicii de laborator: Hb –
140 g/l, Er – 4,2x1012, I/c – 1,1 , L – 7,64x109, nes. – 10 %, seg. – 69%, limf. – 14%, mon. – 6%, eoz. – 1%,
VSH – 18 mm/ora, bilirubina totală – 18,5 mkmol/l, bilirubina directă – 2.0 mkmol/l, bilirubina indirectă –
16,5 mkmol/l, AST – 0,76 mkmol/l, ureea–5,6 mlmol/l, ind.protromb.–80%, Na+ -135 mkmol/l, analiza
sumară a urinea – urina transparentă, densitatea 1,020, Leuc. 1-2 c/v., amilaza urinară de – 688,0 g.o.l.
Investigaţiile imagistice: ecografia - pancreas de dimensiuni normale, la nivelul corporocaudal prezintă o
formaţiune hipoecogenă cu diametrul de 9,8 cm, cu peretele nediferenţiat de parenchimul din jur, care
apare cu microcalcificări. Radiografia simplă abdominală: Calcificări în aria de proiecție a pancreasului.
Radiografia cu masa baritată a duodenului – deformarea moderată a bulbului duodenal cu mărirea
cadrului duodenal şi a spaţiului retrogastric. CT- În regiunea corpului şi cozii pancreasului se apreciază o
formaţiune lichidiană cu diametrul de 10,0 cm. Peretele formaținii lichidiene nu este format.

Răspuns: Pancreatită cronică calcifiantă. Pseudochist corporo-caudal pancreatic neformat.

CAZ CLINIC NR.29

Pacientul A.V., 58 ani acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de alimente, semne de
malnutriţie cu o scădere ponderală importantă în ultimele 6 luni – 16 kg., cu răspuns minim la terapia
antalgică, pusee dese de acutizări în ultimii ani. Date clinice: starea generală relativ satisfăcătoare, FMR =
18/min; PS=78 b/min, TA = 110/70 mm Hg; la nivelul aparatului digestiv se constată: limba uscată,
saburată, abdomenul dureros la palpare în regiunea epigastrică, scaun – 2 ori în 24 ore. Indici de laborator:
Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x 10-12, I/c – 1,1 , L – 6,6 x 10-9, nes. – 8%, seg. – 63%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz.
– 2%, VSH – 28 mm/ora, bilirubina totală – 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, AST – 0,3l
mkmol/l, ureea – 5,1 mlmol/l, ind. protromb. – 78%, Na+ - 132 mkmol/l, amilaza urinară – 166,0 g.o.l.
Investigaţiile imagistice: USG - pancreas cu aspect neomogen şi neregularităţi de contur la nivelul corpului
şi a cozii. Ductul Wirsung 1,7 cm în diametru, conţine zone cu ecogenitate crescută 0,3 – 0,6 cm în
diametru. Radiografia abdominală simplă: multipli calculi în aria de proiecţie a ductului Wirsung. IRM în
regim colangiografic: pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării
ţesutului conjunctiv. În regiunea cefalopancreatică se apreciază o stenoză a ductului Wirsung, ce împiedică
evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se apreciază dilatarea ductului Wirsung pînă la 2,1 cm, în
lumen multipli calculi 0,3 – 0,6 cm în diametru.

Răspuns: Pancreatită cronică calculoasă. Stenoză a ductului Wirsung în regiunea cefalopancreatică.


Hipertensiune wirsungiană.

CAZ CLINIC NR. 30

Pacientul P.R., în varstă de 52 ani, acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, febră 39 0C,
slăbiciune generală. Starea generală – gravitate medie, FMR = 26/min; PS=96 b/min, TA = 115/80 mm Hg;
limba uscată, saburată, abdomen dureros la palpare în hipocondrul stăng. Hb – 158 g/l, Er. – 4,6 x 1012, L
– 16,6 x 10-9, nes. – 28%, seg. – 43%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz. – 2%, VSH – 28 mm/oră, bilirubina
totală – 20,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, ALT – 0,8l mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea –
8,1 mlmol/l, ind. protromb. – 70%, amilaza urinară – 488,0 g.o.l. USG- concluzie: pancreas cu aspect
neomogen şi neregularităţi de contur la nivelul corpului şi a cozii, la nivelul cozii pancreasului o formaţiune
hipoecogenă 9,6x9,0 cm., nediferenţiat de parenchimul din jur. CT- pancreas ratatinat cu diminuarea
intensităţii semnalului din cauza dezvoltării ţesutului conjunctiv. În regiunea cozii pancreasului o
formaţiune hipoecogenă 10,6x9,0 cm., cu grosimea peretelui 0,3-0,4 cm, nediferenţiat de parenchimul
din jur. În lumen: formațiuni multiple hiperecogene cu diametrul 0,5-0,8 cm (sechestre).
Răspuns: Pancreatită acută. Pancreonecroză. Pseudochist supurat cu localizare în regiunea
caudală pancreatică.

CAZ CLINIC NR.31

Pacientul T. de 45 ani, internat în chirurgie colorectală cu următoarele acuze: dureri moderate


în regiunea anală, cu predilecţie în timpul defecării. asociate cu rectoragii periodice şi la
prezenţa unor formaţiuni de 1,5 – 2cm în diametru în zona anală. Din spusele pacientului pentru
evitarea discomfortului local el este nevoit sa le repuna in interior manual.
Examen clinic: Local şi la rectoromanoscopie la orele 3, 7, 11, în regiunea anală se apreciază
nişte noduli cianotici , dolori la palpare, cu semne de sangvinolenţă
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limite normale.
Răspuns: Hemoroizi micsti de gr 3 complicaţi cu rectoragie.

CAZ CLINIC NR. 32

Pacienta R. 40 de ani, internată în secţie de chirurgie colorectală cu acuze la dureri intense


după actul de difecare, ce se menţin în decurs de 2-3 ore, fiind asociate cu eliminări
serosangvinolente la difecare. Din anamneză se constată că debutul maladiei e de aproximativ 4-5
luni când au apărut primele semne menţionate mai sus.
Examen clinic. Lоcal şi la rectoromanoscopie în regiunea anală la orele 6 se apreciază un defect
de mucoasă de 1,5 X 0,5 cm, marginele dure, caloase.
Examen paraclinic: Testele de laborator sunt în limita normei.
Răspuns: Fisura anală crolnică

CAZ CLINIC NR. 33

Pacienul G. 69 de ani, acuză la discomfort pronunţat în regiunea anală de aproximativ 6 luni şi


la eliminări sangvinolente şi mucus după difecare. A observat că a slăbit şi nu are poftă de
mâncare. Tratamentul conservativ cu supozitorii rectale nu a avut efectv. În ultimile 2 luni periodic
a apărut necesitatea de а recurge la clisterele evacuatorii din motivele că difecarea este
incomplectă.
Examen clinic: La tuşeul rectal la distanţa de 4-5 cm. Se palpează oformaţiune de 3cm. cu suprafaţa
neregulată, sangvinolentă, dură.
Examen paraclinic: Sedetesă o moderată anemie Hb-115gr/l, Eritocite – 2,9 x 106. Sunt mariţi
marcherii tumorali C19.9, CAE. La rectoromanoscopie la 5 cm de la linia dinţată se apreciază o
formaţiune de volum cu o suprafaţă neregulată cu eliminări sangvinolente şi de mucus.
Raspunsuri: Neoplazie colorectală.

CAZ CLINIC NR. 34

Pacientul V. 38 de ani, internat în secţia de proctlogie cu acuze la prezenţa unei formaţiuni în


regiunea perianală, la eliminări permanenete purulete în aciastă zonă. Din anamneză pacientul
menţionează că cu 2 luni în urmă în regiunea dată a apărut o tumifiere doloră, febra 39
grade care au disparut dupăeruperea acestea. În prezent se menţin eliminările purulente.
Examen clinic: În regiunea perianală se determină o zonă hiperemiată, dură la palpare, de 5 cm. in
diametru, cu eliminări purulente.
Examen paraclinic: Din testele de laborator se evidenţiază o leucocitoză marcantă cu devierea
formulei leicocitare spre stânga.
Răspuns: Perirectita acută cu erupere.

CAZ CLINIC NR. 35

Pacientul B. 45 de ani este internat în secţie de proctologie cu acuze la prezența unei formaţiuni
în regiunea anală cu mărimea de aproximativ 3 cm. în diametru, sindrom algic pronunţat și
eliminări sangvinolente la difecaţie. Se socoate bolnav de aproximativ 4-5 zile când după
un abuz alimentar şi alcool au apărut semnele menţionate mai sus. Deasemenea pacientul
menţionează că astfel de epizoade sau întâmplat şi în anticedente.
Examen local: În regiunea anală se apreciază o formaţiune de volum de 3,0 cm., cianotică, dură şi
doloră.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se detestă o neânsemnată leicocitoză. În cadrul
rectoromanoscopiei se vizualizează noduli la orele 3, 7 , 11 la nivelul zonei anorectale, cu
demmesiunile medii de 1,5 cm.
Raspuns: Tromboza anorectală instalată pe fondalul bolii hemoroidale.

CAZ CLINIC NR. 36

Pacientul P.R., în vârstă de 54 de ani, din mediu rural, a fost internat în clinica de chirurgie
hepatobiliopancreatică pentru astenie fizică, sindrom dispeptic biliar (greaţă, vomă), disconfort la nivelul
hipocondrului drept, subicteritate sclerelor, simptome instalate insidios aproximativ de o lună.
Examenul clinic efectuat la internare relevă: un pacient normostenic, cu subicteritatea sclerelor, steluţe
vasculare, palme hepatice. Hepatomegalie (3 cm) de consistenţă fermă şi cu marginea neregulată. Splina
nu se palpează.
Investigaţii paraclinice: Analiza generală a sângelui: Leucocite 5,5•103/uL, Trombocite 155•103/uL ,
Er 4,2 106/uL. Analiza biochimică a sângelui: Bilirubina 30 • μmol/l, ALT – 69 U/L, AST – 72 U/L,
Albumina serică 38 g/l, Proteina totală – 50 g/l, Fibrinogen 2,2 g/l, Protrombina 72%. Teste serologice:
HBs Ag – negativ, AntiHBcor sumar – pozitiv, AntiHCV – negativ, Alfafetoproteina 183 U/l. La USG
abdominală se determină: ficatul ușor mărit în dimensiuni, vena portă 1,4 cm, splenomegalie. În lobul drept
a ficatului o formaţiune de volum 4x4 cm.
Răspuns: Carcinom hepatocelular grefat pe ciroză hepatică de etiologie virală HBV, compensată, Child
A.

CAZ CLINIC NR.37

Pacient M. 41 ani. De profesie vânştor. Acuză senzaţie de greutate în hipocondrul drept. Alte
acuze nu prezintă. Din anamneză relevă apariţia periodică a erupţiilor cutanate maculoase cu prurit
cutanat. La palpare ficatul +3 cm sub rebord costal drept, marginea rotundă, abdomenul indolor.
Temperatura corpului normală. La USG în ficat se detemină o formaţiune chistică multicamerală. La
Radiografia toracelui: ascensiunea cupolului drept a diafragmei. Analiza generală a sângelui relevă
eozinofilie marcată.
Răspuns: Chist hidatic hepatic lob drept.

CAZ CLINIC NR. 38

Pacienta S, 58 ani. Starea generală a pacientei satisfăcătoare. Acuză slăbiciuni generale. Din
anamneza: pacienta 1 an în urmă a suportat rezecţie de colon pentru cancer de colon sigmoid. Analiza
generală a sângelui și analiza biochimică - fără particularităţi. Oncomarcherii CEA 259 u/ml (norma
0-5 u/ml). La USG abdomenului se determină o formaţiune tumorală 3x3 cm în S II a ficatului.

Răspuns: Metastaze hepatice metacrone în ficat a cancerului colonului sigmoid.

CAZ CLINIC NR. 39

Pacientul V., 32 ani,. la 10 zile după apendicectomie pentru apendicită gangrenoasă, se adresează la
medic de familie în stare gravă cu febră, frisoane, transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri în
hipocondrul drept cu iradiere scapulară. Examenul clinic relevă: icter sclerotegumentar, abdomen dureros
la palpare în epigastru şi hipocondrul drept, hepatomegalie. Febră - 39,2°C, Er - 2,8×1012/l, Hb - 100 g/l,
Le - 18×109/l, cu devierea formulei leucocitare spre stânga. Bilirubinemia, fosfataza alcalină şi
transaminazele moderat crescute. La examenul fizic se constată matitate la baza hemitoracelui drept şi
raluri în segmentele bayale a plămânului drept.

Răspuns: Abces hepatic lob drept. Pileflebită. Sepsis. Pneumonie septică.

CAZ CLINIC NR. 40

Pacientul 45 ani. Prezintă următoarele acuze: discomfort abdominal, slăbiciuni generale. Din
anamneză se cunoaşte cu hepatită cronică HBV+HDV timp de 10 ani. Examenul obiectiv determină
subicteritatea sclerelor și a tegumentelor. Abdomenul moderat mărit în volum. Ficatul se palpează la 4
cm sub rebordul costal drept. Din analize de laborator se constată sindromul citolitic, hepatopriv. Alfa-
fetoproteina 125U/ml. La USG se determină 2 formaţiuni tumorale 2x2 cm în S III și 3x3 cm S VI.
Hepatosplenomegalie, Ascită.

Răspuns: Carcinom hepatocelular multicentric (S III, S IV) grefat pe ciroză hepatică de etiologie
virală HBV+HDV. HTP. Evoluţie progresivă, decompensată. Ascită.

CAZ CLINIC NR. 41

Pacienta, în vârstă de 42 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se prezintă


pentru palpitaţii, fatigabilitate, intoleranţă la căldură, tremor al extremităţilor, scădere ponderală. La
examenul clinic: tegumente calde, umede, tensiune arterială (TA) cu diferenţă mare = 140/60 mmHg,
tahicardie sinusală 100/minut. Palparea regiunii cervicale anterioare a relevat un nodul localizat în lobul
drept tiroidian, elastic, mobil, nedureros, fără adenopatii satelite.
Răspuns: Adenom toxic tiroidian.
CAZ CLINIC NR. 42

Pacientă în vârstă de 38 ani este diagnosticată în urmă cu 6 ani cu guşă multinodulară


normofuncţională. Pacienta urmează tratament oral cu Euthyrox şi este urmărită periodic de către
medicul endocrinolog. Evoluţia guşei în ultimele 6 luni este cu creşterea în volum a glandei, asimetric,
preponderent lob stâng, pacienta acuză asociat senzaţie de compresiune cervicală anterioară accentuată
în decubit dorsal. La internare, pacientă normoponderală, indice de masă corporală 22,5 kg/m2 , prezintă
la nivelul regiunii cervicale anterioare o creştere globală în dimensiuni a lojei tiroidiene, asimetric,
preponderent stânga. La palpare glanda tiroidă este nedureroasă, imobilă cu deglutiţia, cu adenopatii
cervicale decelabile clinic. Ecografia tiroidiană descrie transformarea macronodulară a ambilor lobi
tiroidieni, cu noduli parenchimatoşi, multipli, bilaterali, cu diametre între 1 şi 3,5 cm. Probele de laborator:
hormonul tireostimulant al hipofizei (TSH), hormonii tiroidieni (FT4), anticorpi anti tireoperoxidaza (TPO),
anticorpi anti tiroglobulină şi calcitonina prezintă valori scăzute. Pacienta este îndrumată în serviciul
nostru pentru tratament chirurgical – tiroidectomie totală.

Răspuns: Guşa malign

CAZ CLINIC NR. 43

La pacientul în vărstă de 68 ani, cunoscut hipertensiv, la a 5-a zi după gastrectomie starea clinică brusc se
agravează. Pacientul devine intens dispneic, tahipneic (>32 respiraţii/minut), cu cianoză central şi
periferică, hipotensiv (T/A 80/60 mm Hg), tahicardic (110 bătăi/minut), cu zgomote cardiace ritmice,
gallop ventricular drept şi durere toracică.
Răspuns: Trombembolism pulmonar.
CAZ CLINIC NR. 44

La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever, pacientul


cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu febră, frisoane, transpiraţii
profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul stăng, ascită moderată. Examenul clinic
relevă: prezenţa subicterului sclerotegumentar.Abdomenul dureros la palpare preponderent în
epigastru şi hipocondrul stăng. Febră – 39,2°C. Examen laborator: eritrocite – 2 800 000 mm³,
hemoglobina – 10g%, leucocite – 16 000 mm³, devierea la stânga a formulei leucocitare -40%. Bilirubina
directă 59 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele moderat crescute de 2 ori faţă de
normă. USG – colecţie lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0 x 5,0 cm.

Răspuns: Abces lojei lienale postsplenectomie.


CAZ CLINIC NR. 45

Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in hipocondrul stang cu iradiere
in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui Kehr), febra septica, frisoane (cu 2 saptamani
inaintea internarii) , sensibilitate si/sau impastare în hipocondrul stang , splenomegalie
Examen clinic: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, sensibil la palpare la nivelul hipocondrului
stang . Semnele pritoneale negative.

Examen de laborator: Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza 555000/mm3


VSH: 72 mm/1h

Ecografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona hiperecogena centrala, de 3/3 cm,
contur bine delimitat ce nu modifica conturul splenic

CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea gastrica – colectie ce nu
are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate

Răspuns: Splenomegalie. Infarct lienal

CAZ CLINIC NR. 46

Bolnavul în vârstă de 25 de ani a fost internat în secţia de urgenţă după 20 min. de la un accident
rutier cu plângeri de dureri în abdomen, slăbiciune, greţuri, ameţeli. La inspecţie: tegumentele sunt palide,
TA nu se determină, pulsul – 130 de bătăi pe minut. Sub rebordul costal stâng se văd pete roşii de la lovitură.
Semne de traumă craniocerebrală lipsesc. Respiraţia se aude din ambele părţi.
Răspuns: Leziune traumatică a splinei. Hemoperitoneum. Şoc hipovolemic

CAZ CLINIC NR. 47

Bolnava D. N., 55 ani era internată în secţia hematologie cu macroglobulinemie, suspiciune la


limfom malign. În cursul spitalizării survin brutal fenomene de abdomen acut dureros cu localizare în
hipocondrul stăng şi şoc hemoragic. Se intervine chirurgical. Intraoperator se constată ruptură de splină
în doi timpi cu hematom perisplenic şi hemoperitoneu. Se practică splenectomia, lavaj,sanarea şi drenarea
cavităţii abdominale.

Răspuns: Ruptura în doi timpi a splinei. Hemoperitoneu.

CAZ CLINIC NR. 48


Bolnavul M.N., 32 ani, s-a internat în clinică cu splenomegalie (splina 21cm.), hipersplenism sever
tradus prin pancitopenie, varice esofagiene gradul III. Ecografic s-a pus în evidenţă un chist pancreatic
recidivant, cu diametru de 8-10 cm localizat corporeocaudal, interpretat drept cauză a sindromului de
hipertensiune portală.

Răspuns: Chist pancreatic. Hipertensiune portală, bloc subhepatic. Splenomegalie, hipersplenism.

CAZ CLINIC NR. 49

Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei hemoragii
digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice repetate. Criteriile
Seufert de gravitate a hemoragiei sunt date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78; Ht-30%; PVC=2cm H2O;
Diureza =40 ml/ora .

Răspuns: Ciroză hepatică. Hipertensiune portală II B. Hemoragie digestivă superioară variceală gravă.

CAZ CLINIC NR. 50

Pacientul, în vârsta de 68 de ani, este internat în secţia chirurgie pentru dureri permanente în etajul
superior abdominal,exacerbate la 15-30 min după ingestia de alimente, însoţite de inapetenţă, astenie fizică
şi scădere în greutate (aproximativ 12 kg în ultimele 4 luni). În secţia de gastroenterologie s-au efectuat o
serie de investigaţii: CT abdominal, endoscopie digestivă superioară, ecografii abdominale repetate şi
rectocolonoscopie. Acestea nu au evidenţiat modificări la nivelul organelor abdominale. S-a efectuat
aortografia în urgenţă şi s-au evidenţiat: stenoza 60% la originea trunchiului celiac; subocluzie pe lungime
de 3 cm de la originea arterei mezenterice superioare, stenoza 70% la originea arterei renale drepte, artera
renală stânga permeabilă, de calibru normal, iar artera mezenterică inferioară nu se vizualizează. Ocluzia
arterei iliace drepte de la origine, cu reîncărcarea arterei femurale comune drepte. Artera iliacă comună şi
artera hipogastrică stângă permeabile. Angio-RMN-ul evidenţiază aorta cu contur neregulat şi tromboza
parietală, stenoza trunchiului celiac la origine este de aprox. 70%, iar stenoza arterei mezenterice superioare
la origine este de 75%. Nu se evidenţiază artera iliacă comună dreaptă. Arterele renale sunt permeabile.
Răspuns: Ateroscleroză. Stenoză de trunchi celiac asociată cu subocluzia arterei mezenterice superi-
oare. Ischemie cronică enteromezenterică.

CAZ CLINIC NR. 51

Prezentarea cazului Bolnavul M.V., în vârstã de 70 de ani, FO 27625 din 23.12.2005, se prezintã în
serviciul urgenţã pentru dureri periombilicale, vãrsãturi, meteorism. Din istoricul bolii reiese cã bolnavul
se aflã pe tratament cardiologic cu blocanåi ai enzimei de conversie generaåia II de 8 ani. În urmã cu 4 zile
înaintea prezentãrii în serviciul urgenåã bolnavul a prezentat 5 scaune diareice, dureri abdominale difuze,
episodul respectiv fiind interpretat ca o banalã enterocolitã acutã. Ulterior, cu 24 de ore înaintea
internãrii, bolnavul prezintã vãrsãturi bilio-alimentare şi apoi cu tentã fecaloidã, întreruperea tranzitului
intestinal, dureri abdominale. La internare bolnav cu stare generalã gravă, tegumente şi mucoase palide,
abdomen discret meteorizat simetric, dureros sponatn şi la palpare în mezogastru, urmeazã mşcãrile
respiratorii, cu clapotaj în flancul şi fosa iliacã stângã. Tuşeul rectal: ampulã rectalã cu pereåi supli, goalã,
urme de sânge pe indexul explorator. TA: 130/70 mmHg, puls=70 b/min. Pe sonda de aspiraţie nazo-
gastricã se exteriorizeazã cca 800 ml lichid fecaloid. Radiografia abdominalã simplã: nivele hidroaierice
mari în etajul abdominal superior.

Răspuns: Infarct enteromezenteric.


CAZ CLINIC NR. 52
Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgenţe într-o stare generală alterată,
tegumente palide r e c i , t r a n s p i r a ţ i i , h e m a t e m e z ă , m e l e n a , p u l s 100/minut, Ts=80
mmHg în clinostatism.
Răspuns: Ciroza hepatica Child B. Hipertensiune portală II B. Hemoragie variceală acută.
CAZ CLINIC NR. 53

Pacienta F. în vârstă de 63 de ani se prezentă în Clinică pentru astenie fizică cu debut în urmă cu un an,
accentuată progresiv, la care sau asociat în ultima lună durere în hipocondrul drept, meteorism
abdominal, stare generală gravă, iar de o săptămână prurit generalizat. Din datele obţinute la anamneză
reţinem doar HTA ca antecedent personal pathologic. Pacienta nu consumă băuturi alcoolice şi este
pensionară (a lucrat în agricultură). La examenul clinic prezenta leziuni de grataj, circulaţie colaterală pe
flancuri, abdomen destins, depresibil, nedureros la palpare, hepatomegalie cu marginea inferioară la 8 cm
sub rebordul costal drept, splenomegalie gradul 3. Biologic se remarcă anemie normocromă normocitară,
sindrom de hepatocitoliză (TGP = 40,9 U/L, TGO = 79,1 U/L), sindrom hepatopriv (colinesterază = 4815
U/L), sindrom de colestază importantă (fosfataza alcalină = 1799 U/L, GGT = 1500 U/L), markeri virali –
negativi, iar în profilul bolilor hepatice autoimune prezenta AMA M2 = intens pozitiv, M23E (BPO) = intens
pozitiv, gp210 = intens pozitiv. Ecografia abdominală relevă hepatomegalie importantă, cu contur boselat‚
„în caschetă” şi structură microgranulară, splenomegalie 180/55 mm, VP = 14 mm, VS în hil = 8 mm şi fină
lamă de lichid printre ansele intestinale şi în spaţiile parietocolice drept şi stâng. La examenul EDS sa
evidenţiat prezenţa varicelor esofagiene gradul 3. Având în vedere durerea trenantă din hipocondrul drept
şi hepatomegalia importantă sa efectuat computer tomografie abdominală care a evidenţiat tromboza
completă a venelor suprahepatice şi a ridicat suspiciunea unui proces proliferativ hepatic

Răşpunş: Şdm Budd-Khiari. Hipertenşiune portală III. Hemoragie variceală acută.

CAZ CLINIC NR. 54

Pacienta B. de 45 de ani, vechi cirotică, se reinternează în Clinică cu o simptomatologie dureroasă


şi dispepsie asociată unei ascite voluminoase. Manifestările clinice la internare: alterarea stării generale,
ascită, dureri abdominale generalizate, febră (38 C), frison, edeme a membrelor inferioare. Obiectiv: facies
hepatic, icter sclero-tegumentar, ascită, abdomen sensibil la palparea superficială înetajul superior unde
se atestă suspect semnul Blumberg. Biologic: leucocite -12.000, trombocitoenie severă, citoliză hepatică,
indicele de protrombină = 59,7%, INR=2,76. Ecografia abdominală: ficat redus în dimensiuni, pancreas-
colecist ecografic normal, splina înlăturată, VP =15 mm, lichid liber în cantitate mare. Radiografia cord-
pulmon – fără patologie; radiografia abdominală simplă - aerocolie pronunţată, fără semne de
pneumoperitoneu şi nivele hidroaerice. S - a efectuat puncţia aspirativă: lichid purulent cu PMNN >
250/mm³, suspect pentru sursă de infecţie intraabdominală. La laparoscopie: în cavitatea abdominală se
atestă cca 8 litri de lichid ascitic-peritonitic cu fibrină, fără date de peritonită chirurtgicală.

Răşpunş: Ciroză hepatica criptogenă. Hipertenşiune portală III. Aşcit-peritonită (PBŞ).

CAZ CLINIC NR. 55

Bolnava B.M., 19 ani, purtătoare a unei hepatite cronice postvirale s-a internat în clinică după
tentativa tratamentului antiviral care a indus un hipersplenism sever hematologic rebel tratamentului
medical. După confirmarea clinică, biologică şi imagistică a bolii hepatice cronice bolnava, hepato-
splenomegaliei a fost operată practicăndu-se devascularizarea azygo-portală Hassab şi splenectomie.
Examenul hisologic a confirmat hepatopatia postnecrotică cu tendinţa evolutivă spre ciroză şi prezenţa
fibrozei hepatice F3-F4.
Răşpunş: Hepatica cronica HCV cu trecere în ciroză. Hipertenşiune portală IIA. Şplenomegalie,
hiperşplenişm hematologic.

CAZ CLINIC NR. 56

Pacientul F.,64 ani, a fost internat în secţia chirurgie vasculară cu acuze la dureri abdominale
(mezogastrale) permanente cu iradiere în regiunea lombară şi sacrală, constipaţii. După 50–80 m de
mers apare claudicaţie intermitentă, senzaţie de frig la ambele gambe şi plante. Au apărut constipaţii,
pe care nu le-a observat în antecedente. Se consideră bolnav timp de 3 luni, când pe fundal de stare
generală satisfăcătoare în regiunea epigastrală au apărut dureri surde şi formaţiune pulsativă cu
creştere lentă. Peste о săptămână după debutul bolii durerile au început să iradieze în spate, regiunea
lombară; cu 4 zile în urmă au apărut dureri în organele genitale, varicocel bilateral, claudicaţie
intermitentă inaltă, senzaţie de frig în ambele gambe şi plante. Scaunul este о dată în 4–5 zile.
Examenul obiectiv - In regiunea mezogastrală pe linia mediană se determină o masa tumorală
pulsativă, moderat dureroasă de formă ovală – 8×10 cm, asupra căreia se determina suflu
sistolic.
Raspuns corect. Anevrism de aorta abdominala.Tip IV dupa clasificarea De Bakey.

CAZ CLINIC NR. 57

Pacientul E., 59 ani, s-a adresat la chirurg cu acuze de dureri la mers peste fiecare 50m , senzaţie
de frig şi furnicături la ambele membre inferioare. Se consideră bolnav timp de 2 ani, de când a observat
oboseala rapidă a picioarelor şi necesitatea de a se opri la distanţă mai mare de 1000 m. În ultimele 3 luni
semnele clinice au progresat, fapt ce l-a determinat să se adreseze la chirurg. În anamneză neagă altă
patologie. Fumează de 25 de ani.
Examenul obiectiv- evidenţiază paliditate, alopecie, hipotrofia muşchilor şi a ţesuturilor moi la
ambele gambe şi plante,temperatura pielii scăzută în treimea superioară a gambelor şi plante.
Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral. Pulsul este păstrat la arterele
femurale şi diminuat la a. poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la arterele periferice (a.
poplite, a.dorsalis pedis) nu se determină. Patologie cardiaca nu a fost depistată.
Raspuns corect.Arteriopatie periferica aterosclerotică.Stenoza arterei femurale pe stinga si
ocluzia arterei femurale pe dreapta, stadiul III după clasificarea Leriche-Fontaine.

CAZ CLINIC NR. 58

Bolnavul M., 24 ani s-a internat în sectia chirurgie vasculară cu acuze de dureri pronunţate in
membrele inferioare ce apar în timpul mersului,mialgii,cefalee.Se considera bolnav de 2 ani. La inceput se
deplasa fara pauza 500-600 m, acum durerile s-au intensificat la 50-60 m .Ultimile 2 zile durerile au stat
permanente, insuportabile si pacientul a observat tumifierea si cianoza falangelor III-V plantei
stingi.Fumează pină la 30 tigari pe zi.

Examenul obiectiv evidenţiază tegumente palide la nivelul gambelor si plantelor, mai reci la
palpare in sectoare simetrice a membrului inferior sting. Miscarile active in articulatii sunt in volum
deplin.Hipoestezia piciorului sting.Tpomboflebită migratorie pe stanga. Pulsul pe arterele femurale si
poplitee se determina . Pulsatia arterială (a .dorsalis pedis, a.tibiale posterioare) la piciorul sting lipseste
iar la dreptul este slabă. La angiografie s-a depistat ca arterele femurale comuna, superficială si profundă
stingi sunt permiabile si au contur clar,dar artera poplitee ingustată uniform,cu pereti drepti.Arterele
gambei sunt brusc ingustate si se contrastează sectoare separate.Se observă vase colaterale de calibru
mici. Modificari patologice din partea cordului si plaminilor nu sau depistat.

Raspuns corect Trombangiită obliterantă (boala Winiwarter-Buerger), evolutie activă, stadiul III-IV
dupa clasificarea Leriche-Fontaine. Gangrenă degetelor III-V plantei stingi.
CAZ CLINIC NR. 59

Bolnavul de 55 ani acuza dureri ce apar în timpul mersului în muschii coapsei si a


feselor,deasemenea scaderea potentei. Bolnav de 8 ani. In ultimul timp poate merge 50-70 m fară
repaus,uneori dureri nocturne. La investigarea clinică a pacientului s-a depistat lipsa pulsului pe arterele
femurale dreapă si stangă. Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral.Se
determină suflul sistolic pronunţat în proiecţia arterelor iliace bilateral şi în regiunea bifurcaţiei
aortei.Patologie cardiacă nu a fost depistată.

Raspuns corect: Arteriopatie periferică aterosclerotică. Sindrom Leriche, stadiul III după clasificarea
Leriche-Fontaine.

CAZ CLINIC NR. 60

Pacient M., 28 ani, sex masculin, se internează pentru ulceraţii extinse, profunde, suprainfectate
ale gambei drepte, cordoane varicoase importante,hipertrofie a membrului inferior drept cu dificultăţi de
statică şi mers. Simptomatologia a devenit evidentă la vârsta de 8 an prin apariţia de varice ale membrului
inferior drept. În evoluţie a apărut dermatită pigmentară şi ulceraţii la nivelul gambei drepte. În ultimii 12
ani a prezentat repetate episoade de hemoragie de la nivelul varicelor ulcerate. Pe parcursul creşterii şi
dezvoltării sistemului osteo-articular s-a produs hipertrofia membrului inferior drept. Diferenţa între
circumferinţa coapsei drepte şi cea stângă este de 9 cm, respectiv de 6 cm la nivel gamblor. Se constatata
şi o diferenţă de lungime între membrele inferioare de 7cm. Ecografia Doppler a sistemului venos şi
arterial al membrului inferior drept evidenţiază dilataţia importantă a venei femurale comune cu flux de
tip arterial, turbulent în interiorul acesteia, dilatarea importantă a sistemului venos superficial safen, cu
varice extinse de la nivelul coapsei până la nivelul gambei şi o mică comunicare între vena şi artera
femurală. Arteră femurală cu flux normal dar cu impregnare ateromatoasă a pereţilor.

Raspuns corect: Fistule arterio-venoase membrului inferior pe dreapta. Boala Parker-Weber-Rubashev


(sindrom Klippel-Trenaunay).