M3

Colegiul Tehnic ,,Costin D.Nenițescu”

Pitești

M3
CONTROLUL FABRICȚIEI ÎN
INDUSTRIA DE PRELUCRARE A
ȚIȚEIULUI ȘI PETROCHIMIEI

Nume elev: Dumitru Andreea

Clasa a XII-E
 Obtinerea benzinei

Benzina, este un amestec lichid derivat din petrol, care este compus în principal
din hidrocarburi lichide (având între șase și zece atomi de carbon în moleculă)
și care este imbunătățit cu benzenuri, pentru a mări cifra octanică, folosit drept
combustibil în motoare cu combustie internă.
Înainte de inventarea motoarelor cu combustie internă, benzina era vândută în
sticle mici, ca un tratament împotriva păduchilor și ale ouălor acestora. Acest
tratament nu mai este comun datorită riscului mare de incendiu și riscului
dermatitei. Benzina era folosită și ca inhalant psihoactiv.
Cum se obțin carburanți?
* Trăim în secolul vitezei. Acum, distanțe de sute de kilometri se pot parcurge
în doar câteva ore. În prima parte a secolului XIX o asemenea perfomanță era
greu de imaginat.

Acum pe platforma rafinăriei se regăsesc mai multe instalații folosite pentru

obținerea produselor finite. Benzina din coloana C1, în amestec cu benzina de
Cocsare, obținută din tratarea rezidiului de vid, este prelucrată în instalația de
Hidrofinare Benzina. Aici au loc reacții de hidrogenare, cu rolul de a elimina
compușii cu sulf, azot, oxigen sau metale. Mai apoi, benzina hidrogenată este
prelucrată în instalația de Reformare Catalitică, cu scopul de a obține o benzină
cu cifră octanică ridicată. Pe lângă aceasta mai rezultă și gaze combustibile,
gaze mai grele utilizate in producerea Gazului Petrolier Lichefiat (GPL) și
hidrogen.
În cazul motorinei, aceasta este prelucrată în trei instalații de hidrofinare.
Procesul are rolul de a îndepărta compușii cu sulf, azot și oxigen din materia
primă. Produsul rezultat se aditiveaza si se vinde drept combustibil auto in
amestec cu biodieselul. Materiile prime ieftine tip distilat de vid si rezidiu de
vid sunt procesate in instalatiile Hidrocracare Blanda si resectiv Cocsare
Intarziata unde sunt convertite in produsi valorosi gen motorine component,
benzine component sau materie prima pentru instalatia Cracare Catalitica.
Una din cele mai importante instalatii din rafinarie este instalatia Cracare
Catalitică, cu rol de a obtine produse foarte valoroase (propilena pentru
industria petrochimica, izo-butilena pentru obtinerea de componenti benzina
auto cu cifra octanica mare, inlocuitori pentru vechii compusi cu plumb,
benzina component sau motorina component) din materii prime ieftine gen
distilat de vid hidrofinat.
Reformarea catalitică este procesul de bază în obținerea benzinelor cu cifră
octanică ridicată. De asemenea, joacă un rol important în obținerea de
aromatice pentru industria chimica și reprezintă o sursă majoră de hidrogen.
În reformarea catalitică se prelucrează fracțiuni petroliere ușoare, fracția
nafta sau alte fracțiuni cu domenii similare de fierbere, în general amestecuri
de hidrocarburi C6-C11. Spre deosebire de procesele de cracare, în
reformarea catalitică ponderea reacțiilor de modificare a maselor moleculare
este relativ mică, față de cele care conduc la rearanjări structurale.
Principalele reacții care au loc sunt: - reacții de izomerizare - reacții de
ciclizare - reacții de aromatizare - reacții de izomerizare-aromatizare Pe
lângă aceste reacții utile, au loc o serie de reacții secundare de hidrocracare a
alchenelor și naftenelor, hidrodezalchilarea aromaticelor, reacții de cracare
termică, a căror consecință nedorită este formarea cocsului. Reacția
predominantă în reformarea catalitică este cea de aromatizare, așa cum reiese
din analiza compoziției materiei prime, respectiv a produsului de reformare,
prezentate în tabelul 1. Tab.1. Compoziția materiei prime și a produsului de
reformare Component Materie prima Produs de reformare

 Alcani 45-55 30-50

 Alchene 0-2 0
 Naftene 30-40 5-10
 Aromatice 5-10 45-60

Cu excepția reacțiilor de izomerizare, care au un caracter slab exoterm (-4

kJ/mol), restul de reacții implicate preponderent în reformarea catalitică sunt
de la moderat la puternic endoterme (+33÷205 kJ/mol), fiind favorizate din
punct de vedere termodinamic de temperaturi ridicate. Cum majoritatea
reacțiilor se desfășoară cu mărire de volum, vor fi favorizate de presiuni
scăzute. În figura 1 se prezintă efectul temperaturii și presiunii asupra
conversiei ciclohexanului la benzen.