Nimeni Nu Poate Fi Privat de Libertate Pedeapsa Cu Moartea Este Abolită. Nimeni Nu Poate Fi Condamnat La o Asemenea Pedeapsă Şi Nici Executat

CHESTIONARUL
cu întrebări pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea generală

a angajaţilor cu statut special din cadrul subdiviziunilor IGP penru anul 2017
1. Convenţia ONU împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse cu cruzime, inumane sau
degradante, a fost adoptată la: 10 decembrie 1984
2. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturilor omului nu se
consideră muncă forţată sau obligatorie: a) orice muncă impusă în mod normal unei persoane supuse
detenţiei în condiţiile prevăzute de articolul 5 din prezenta Convenţie sau pe durata libertăţii condiţionate ;
b) orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuză serviciul militar din motive de conştiinţă
în ţările în care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu ;
c) orice serviciu impus în situaţii de criză sau de calamităţi care ameninţă viaţa sau bunăstarea
comunităţii; d) orice muncă sau serviciu care fac parte din obligaţiile civice normale.
3. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturilor omului, în cazul
în care o persoană, din singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligaţie contractuală:
nimeni nu poate fi privat de libertate
4. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturile omului, pedeapsa
cu moartea: Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi
nici executat.
5. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
conţine prevederi privind: TITLUL I DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI; TITLUL II CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR
OMULUI;
6. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a
fost adoptată la: Roma, 4.XI.1950
7. În conformitate cu prevederile HG nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului

cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul în care salariatul nu
prezentă documentele primare a cheltuielilor de locaţiune (în cazul delegării pe teritoriul RM): în
hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei, iar peste hotare – în mărime de 10 % din norma-limită a
cheltuielilor de locaţiune pentru fiecare noapte aflată în deplasare,
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, delegarea salariatului se
efectuează de către: conducătorul entităţii sau altă persoană împuternicită prin aprobarea ordinului, cu indicarea
scopului şi a termenului delegării, precum şi a ţării gazdă.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, dacă durata deplasării peste
hotarele republicii moldova depăşeşte 30 de zile calendaristice: cuantumul diurnei se reduce cu 20 %
pentru fiecare zi suplimentară.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, pentru reţinerea nemotivată în
drum: diurna nu se plăteşte şi cheltuielile de locaţiune nu se compensează.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, raportul privind cheltuielile de
deplasare efectuate: Raportul privind cheltuielile efectuate se prezintă de către salariatul delegat în termen de 5
zile lucrătoare de la revenirea în ţară. În acelaşi termen se restituie şi soldul avansului eliberat.
În cazul în care sumele eliberate pentru deplasarea de serviciu nu au fost restituite în termenul stabilit, ele se
reţin din salariul persoanei delegate, în modul prevăzut de legislaţie. Eliberarea mijloacelor financiare spre
decontare se efectuează cu condiţia prezentării raportului privind sumele eliberate anterior spre decontare.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, raportul privind cheltuielile de
deplasare efectuate se prezintă: de către salariatul delegat în termen de 5 zile lucrătoare de la revenirea în ţară.
În acelaşi termen se restituie şi soldul avansului eliberat.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, dacă salariatul delegat nu a
primit un avans de mijloace băneşti, compensarea cheltuielilor efectuate în deplasarea în interes de
serviciu se face: în moneda naţională a Republicii Moldova, cu aplicarea la cheltuielile efectuate în moneda ţării
de destinaţie a cursului valutar de recalculare, conform documentelor prezentate, eliberate de entităţile care
efectuează operaţiunile de schimb valutar, sau conform extrasului cardului bancar privind schimbul monedei
naţionale a Republicii Moldova în moneda ţării de destinaţie. Dacă asemenea documente nu sînt prezentate,
recalcularea cheltuielilor reale în raport cu moneda naţională a Republicii Moldova se efectuează potrivit cursului
oficial al leului moldovenesc valabil la data precedentă delegării.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, pentru zilele de plecare şi
sosire diurnele: Pentru zilele de plecare şi sosire diurnele se plătesc în mărime de 100 % din normele stabilite.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul delegării pentru o
singură zi în teritoriul Republicii Moldova, diurnele: nu se plătesc.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul în care organizatorul
acordă delegatului mijloace financiare sub formă de diurnă, burse, alte plăţi pentru compensarea
cheltuielilor curente, entitatea care l-a delegat: nu achită acestuia diurna stabilită.
Dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sînt mai mici decît normele pentru diurnă stabilite
prin prezentul Regulament, entitatea care a delegat va compensa diferenţa la prezentarea documentelor
confirmative (demers oficial al organizatorului). În cazul în care ziua plecării și/sau sosirii diferă de perioada pentru
care au fost acordate mijloace financiare de organizator, diurna aferentă acestor zile va fi achitată de angajator.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, deplasare în interes de
serviciu, este: delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului, pe un anumit
termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.
18. În conformitate cu prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public, aprobat prin
HG nr. 409 din 07.06.2017, statutul disciplinar reglementează: totalitatea regulilor de conduită,
obligatorii pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în
continuare – funcţionari), care alcătuiesc disciplina de serviciu.
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarului îi este interzis: 1) să utilizeze în interes personal sau în alte
scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, echipamentele speciale informaţionale şi alte
bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu ce îi este pusă la dispoziţie pentru exercitarea atribuţiilor ori la
care are acces în virtutea îndeplinirii acestora; 2) să abuzeze de calitatea oficială şi să compromită, prin activitatea sa
privată ori publică, prestigiul funcţiei sau al instituției din care face parte; 3) să aplice forța fizică, mijloacele speciale
și armele de foc contrar prevederilor legale; 4) să deţină, direct sau prin intermediari, în Ministerul Afacerilor
Interne, interese de natură să-i afecteze obiectivitatea şi independenţa; 5) să solicite sau să accepte cadouri, servicii,
favoruri, invitaţii sau orice alte avantaje, destinate personal acestuia sau familiei sale, dacă oferirea sau acordarea
acestora este legată, direct sau indirect, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; 6) să redacteze, să imprime sau să
difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină; 7) să manifeste un
comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea și prestigiul instituției; 8)
să întreprindă alte acţiuni interzise prin lege.
HG nr. 409 din 07.06.2017, în cazul încălcării disciplinei de serviciu şi prevederilor legislaţiei în
vigoare de către un subaltern, conducătorul este în drept: de a desfășura personal sau a dispune unui
angajat din subordine desfășurarea anchetei de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă şi obiectivă a
circumstanţelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabileşte vinovăţia – să propună, în funcţie de gravitatea
abaterii disciplinare şi gradul vinovăţiei, o sancţiune disciplinară.
HG nr. 409 din 07.06.2017, angajatorul poate acorda funcţionarului următoarele stimulări: 1)
ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate; 2) exprimarea de mulţumiri; 3) expunerea fotografiei sale pe Panoul de
onoare; 4) decernarea unei diplome de merit; 5) acordarea de premii băneşti; 6) oferirea unor cadouri de preţ; 7)
acordarea unui titlu de onoare, a unei distincţii a Ministerului Afacerilor Interne sau departamentale; 8) conferirea
unui grad special înainte de termen; 9) premierea cu arme de foc şi inscripţionarea acestora cu un text care atestă
premierea; 10) înscrierea numelui său în Cartea de onoare. 27. Pentru merite deosebite, funcţionarul poate fi
propus de către ministrul afacerilor interne spre decorare cu una dintre distincţiile de stat ale Republicii Moldova.
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarul aflat sub efectul stimulării disciplinare poate fi menționat
cu: toate mențiunile prevăzute de statutul disciplinar
HG nr. 409 din 07.06.2017, stimulările se acordă: În scopul motivării, pentru rezultate deosebite în activitate,
HG nr. 409 din 07.06.2017, sancţiunea disciplinară poate fi ridicată: prin ordinul angajatorului sau al
ministrului afacerilor interne, la expirarea a cel puţin jumătate din termenul pentru care produce efectul sancţiunea
disciplinară aplicată, cu excepţia celor prevăzute la art. 58 lit.d)-f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind
funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarului i se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: 1)
avertisment; 2) mustrare; 3) mustrare aspră; 4) retrogradare cu un grad special; 5) retrogradare în funcţie; 6)
concediere.
HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare nu exclude: nu exclude răspunderea penală,
contravenţională sau civilă.
HG nr. 409 din 07.06.2017, pentru o singură abatere disciplinară se aplică: o singură sancţiune
disciplinară.
HG nr. 409 din 07.06.2017, sarcinile anchetei de serviciu sunt: 1) examinarea sub toate aspectele,
completă şi obiectivă a circumstanţelor abaterilor disciplinare comise de către funcţionari;
2) stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;
3) identificarea persoanelor vinovate şi asigurarea aplicării corecte a legislaţiei în vigoare, pentru ca fiecare
persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancţionată potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să
nu fie trasă la răspundere.
HG nr. 409 din 07.06.2017, în perioada anchetei de serviciu este interzisă: stimularea funcționarului,
promovarea în funcție, conferirea gradelor speciale și categoriilor de calificare.
HG nr. 409 din 07.06.2017, temei de iniţiere şi efectuare a anchetei de serviciu constituie: 1) petiţiile
cetăţenilor; 2) informaţiile şi sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti; 3)
demersurile şi interpelările autorităţilor publice centrale şi locale, ale persoanelor cu funcţii de răspundere din
întreprinderi, instituţii şi organizaţii; 4) publicaţiile şi informaţiile din mijloacele de informare în masă; 5)
comunicările angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor subordonate
despre abaterile disciplinare comise de către funcționari; 6) alte informaţii cu privire la eventualele abateri
disciplinare comise de către funcţionari.
HG nr. 409 din 07.06.2017, nu poate desfăşura ancheta de serviciu persoana care: 1) este soţ, rudă sau
afin cu persoana care a comis abaterea disciplinară; 2) este subordonată persoanei în privinţa căreia este
desfăşurată ancheta de serviciu; 3) are un interes personal în cauza examinată ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea sa; 4) a raportat despre abaterea disciplinară.
HG nr. 409 din 07.06.2017, sancţiunea disciplinară se aplică: prin ordinul angajatorului/ministrului sau al
persoanei împuternicite de acesta, în maximum 30 de zile de la momentul constatării abaterii disciplinare.
HG nr. 409 din 07.06.2017, ministrul afacerilor interne acordă stimulări şi aplică sancţiuni
disciplinare: tuturor categoriilor de funcţionari.
HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare poate avea loc: fără efectuarea anchetei de
serviciu, dacă funcționarul își recunoaște, în formă scrisă, vinovăția referitor la fapta imputată.
HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare poate avea loc: fără efectuarea anchetei de
serviciu, dacă funcționarul își recunoaște, în formă scrisă, vinovăția referitor la fapta imputată.
HG nr. 409 din 07.06.2017, suspendarea din funcţia publică poate fi efectuată în următoarele cazuri:
În cazul în care se constată că exercitarea atribuțiilor de serviciu de către funcționarul/funcționarii ale căror abateri
disciplinare servesc drept obiect al anchetei de serviciu pot influența buna desfășurare a acesteia; În cazul în care
împotriva funcționarului este pornită urmărirea penală sau acesta a fost pus sub învinuire, 1) pe perioada reținerii,
arestului preventiv și arestului la domiciliu; 2) în caz de dispariție – pînă la declararea dispariției fără urmă sau a
decesului – în modul stabilit de lege.
HG nr. 409 din 07.06.2017, la aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine cont de: 1) activitatea
desfăşurată anterior de către funcționar; 2) cauzele care au determinat săvîrșirea abaterii disciplinare; 3)
împrejurările în care a fost săvîrșită abaterea disciplinară; 4) gradul de vinovăţie; 5) gravitatea abaterii disciplinare şi
consecinţele acesteia; 6) preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise; 7) existenţa unor sancţiuni
disciplinare aplicate anterior, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
HG nr. 409 din 07.06.2017, gravitatea abaterii disciplinare se determină: în funcţie de consecinţele
acesteia.
HG nr. 409 din 07.06.2017, ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare se comunică persoanei
sancţionate sub semnătură: Ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare, cu excepţia sancţiunii disciplinare sub
formă de concediere, care se aplică cu respectarea art.81 alin.(3) din Codul muncii, se comunică persoanei
sancţionate sub semnătură, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care aceasta activează
într-o subdiviziune inferioară, aflată în altă localitate, în termen de 15 zile lucrătoare, şi produce efecte de la data
comunicării.
40. Conform Ordinului Nr.207 din 06.07.2017 „Cu privire la aprobarea Ghidului carierei
polițistului”, Ghidul carierei stabilește: sistemul regulilor unitare de evoluție în carieră aplicabile
polițistului
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri sunt: A01 – A03; B01 – B03;
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri cu funcții de conducere sunt:
A01 – A03;
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri cu funcții de execuție sunt: B01
– B03;
polițistului”, Nivelul A01 presupune : funcții de nivel superior, care presupun exercitarea
managementului de complexitate și cu responsabilitate ridicată;
polițistului”, Nivelul A02 presupune : funcții de nivel mediu, care presupun exercitarea atribuțiilor de
complexitate intermediară;
polițistului”, Nivelul A03 presupune : funcții la nivelul de bază, care presupun exercitarea atribuțiilor de
complexitate redusă;
polițistului”, Nivelul B01 presupune : funcții care necesită cunoștințe și abilități pentru realizarea
sarcinilor de complexitate înaltă (ofițer/specialist principal/ similar acestora)
sarcinilor de complexitate medie (ofițer/specialist superior/ similar acestora)
sarcinilor de complexitate redusă, ocupate la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de
ofițeri (ofițer/specialist/ similar acestora);
polițistului”, angajarea inițială în Poliție se face numai la nivelurile de bază: B03 – ofițeri; C03 –
subofițeri.
polițistului”, la absolvirea instituțiilor de învățământ al MAI, polițiștii, se numesc la funcții de
execuție de nivel: B03 – ofițeri, C03 – subofițeri;
polițistului”, angajarea din sursă externă în Poliție la funcțiile de conducere: poate fi efectuată la
specializările pentru care instituțiile de învățământ ale MAI nu pregătesc personal, cu îndeplinirea de către
candidat a condițiilor de studii și experienței profesionale corespunzătoare în domeniul respective;
polițistului”, funcţiile superioare din Poliţie sunt ocupate prin: promovare sau concurs
polițistului”, transferul în funcţie a poliţistului se face : într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de
către acesta sau într-o funcție inferioară.
polițistului”, transferul poliţistului în alt domeniu de activitate se poate efectua dacă: în cazul în care
nu au fost identificați candidați care îndeplinesc condițiile de promovare în cadrul aceluiași domeniu de
specialitate; 2) deține studiile necesare exercitării funcției, conform anexei nr.1 la prezentul Ghid; 3) a
absolvit cursul de recalificare corespunzător (pentru domeniile urmărire penală și investigații infracțiuni);
4) întrunește condițiile minime obligatorii specific nivelului professional, cu excepția experienței
profesionale în domeniul de specialitate în care urmează să treacă.
polițistului”, transferul poliţistului în alt domeniu de activitate se poate efectua dacă: în cazul în care
nu au fost identificați candidați care îndeplinesc condițiile de promovare în cadrul aceluiași domeniu de
specialitate; 2) deține studiile necesare exercitării funcției, conform anexei nr.1 la prezentul Ghid; 3) a
absolvit cursul de recalificare corespunzător (pentru domeniile urmărire penală și investigații infracțiuni);
4) întrunește condițiile minime obligatorii specific nivelului professional, cu excepția experienței
profesionale în domeniul de specialitate în care urmează să treacă.
polițistului”, cursurile de formare managerială pot fi: 1) managementul de bază pentru promovarea la
nivelul A03; 2) managementul superior, pentru promovarea la nivelurile A01 – A02.
polițistului”, cursurile de formare managerială pot fi: 1) managementul de bază pentru promovarea la
nivelul A03; 2) managementul superior, pentru promovarea la nivelurile A01 – A02.
polițistului”, condiţiile minime obligatorii pentru acordarea următorului grad special sunt: 1) să
îndeplinească cerințele stabilite de actele normative în vigoare; 2) să aibă termenul necesar de aflare în gradul anterior; 3) să
dețină funcția care permite acordarea gradului special următor; 4) să nu se afle în perioada efectuării anchetei de serviciu sau
urmăririi penale, ori în process de judecată în legătură cu săvîrșirea unei infracțiuni și să nu fie în perioada de acțiune a sancțiunii
disciplinare; 5) să fi obţinut cel puţin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală a performanţelor profesionale;
60. Conform Ordinului Nr.42 din 17.03.2014 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”, polițistului în uniforma de serviciu i se
interzice: să vopsească părul în culori vii (ţipătoare), să-şi fixeze părul cu agrafe lucioase, să poarte
manichiura prea lungă, să facă exces de produse cosmetice, parfum şi bijuterii.
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”, prezentarea salutului se execută:
b. în cadrul unor activităţi festive/oficiale; la intonarea Imnului de Stat și imnurile altor state;
mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea
teritorială a Republicii Moldova; Drapelului de luptă; la prezentarea raportului; la prezentarea în faţa
superiorului; la întîlnirea unui superior; la intrarea unui superior într-o încăpere; pe timpul trecerii
unei procesiuni funerare însoţite de trupe.
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”,:
63. În conformitate cu prevederile ordinului IGP nr. 42 din 17.03.2014 cu privire la aprobarea
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în care din
următoarele cazuri nu se execută prezentarea salutului: În prezenţa unui şef superior,
64.În conformitate cu prevederile ordinului IGP nr. 42 din 17.03.2014 cu privire la aprobarea
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în
comunicarea cu copiii, polițistului i se interzice: să expună reproşuri sau acuzaţii;
să minimizeze sau să subestimeze ceea ce spune copilul;
să promită lucruri pe care nu le poate realiza;
să folosească o voce intimidantă.
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, dacă şeful, în
ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui polițist, acesta răspunde celui care îl felicită
prin formula: „Servesc Republica Moldova”
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, polițistului în
uniformă de serviciu i se permite:
a) În conformitate cu prevederile ordinului IGP nr. 42 din 17.03.2014 cu privire la aprobarea
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, poliţiştii sînt
obligaţi să se salute reciproc, astfel: cel mai mic în funcţie salută pe cel mai mare în funcţie;
b) în cazul funcțiilor egale, cel mai mic în grad special salută pe cel mai mare în grad special;
c) în cazul gradelor identice, cînd nu se cunosc funcţiile, cel care vede primul, execută salutul;
d) la grade şi funcţii egale, poliţiştii bărbaţi salută poliţiştii femei.
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, pe stradă
polițiștii vor respecta următoarele reguli:
a) în calitate de pieton, poliţistul va respecta normele de circulaţie rutieră;
b) fiind în uniformă de serviciu, polițistul nu va fuma în locurile interzise sau din mers, nu va mînca
în stradă și va evita de a pune mîinile în buzunar;
c) lungimea pasului va fi corelată şi sincronizată cu cea a pasului eventualului partener sau însoțitor;
d) să acorde ajutor copiilor, persoanelor în etate și invalizilor la traversarea străzii cît și
îmbarcarea/debarcarea din transportul public în comun.
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în comunicarea
cu cetățenii, polițiștii trebuie:
a) să respecte demnitatea și onoarea cetățeanului, dreptul la viaţa intimă, familială şi privată,
inviolabilitatea domiciliului;
b) să se salute, pînă la inițierea comunicării de serviciu (ducînd mîna la coifură, fiind în uniformă de
serviciu), să se abțină de la strîngerea mîinii, să se prezinte, cu indicarea funcţiei, gradului special şi
a numelui, legitimîndu-se în acest sens cu legitimaţia de serviciu şi succinct să se expună cauza
adresării;
c) să transmită clar mesajul, organizat logic, cu o dicţie corectă, pentru a avea siguranţa că cetățenii
recepționează corect mesajul;
d) să se adapteze la particularităţile celor care îl ascultă, ținînd cont de pregătirea şi vîrsta lor;
e) să regleze volumul vocii în funcţie de numărul de ascultători;
f) să menţină contactul vizual cu cetățenii în timpul comunicării;
g) să expună observațiile și cerințele corect și convingător, dacă trebuie să repete cele spuse într-o
manieră calmă și să explice sensul acestora;
h) să asculte cu atenție explicațiile și întrebările cetățeanului, fără a-l întrerupe, manifestînd respectul
și bunăvoința față de cetăţean;
i) să respecte libertatea opiniilor şi să nu se lase influenţat de punctul de vedere personal;
j) să aibă atitudine conciliată şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
69. În conformitate cu prevederile HG nr. 1123 din 14.12.2010 privind aprobarea „Cerinţelor
faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor
informaţionale de date cu caracter personal”, categoria obişnuită de date cu caracter personal a unei
persoane o constituie informaţia care dezvăluie: originea rasială sau etnică, convingerile politice,
religioase, privind starea de sănătate sau viaţa intimă, precum şi cele privind condamnările penale ale unei
persoane fizice
informaţionale de date cu caracter personal”, sistem informaţional de date cu caracter personal
reprezintă: totalitatea resurselor şi tehnologiilor informaţionale interdependente, de metode şi de personal,
destinată păstrării, prelucrării şi furnizării de informaţie care conţine date cu caracter personal
informaţionale de date cu caracter personal”, protecţia datelor cu caracter personal în sistemele
informaţionale de date cu caracter personal este asigurată în scopul:
1) preîntîmpinării scurgerii informaţiei care conţine date cu caracter personal prin metoda excluderii
accesului neautorizat la aceasta;
2) preîntîmpinării distrugerii, modificării, copierii, blocării neautorizate a datelor cu caracter
personal în reţelele telecomunicaţionale şi resursele informaţionale;
3) respectării cadrului normativ de folosire a sistemelor informaţionale şi a programelor de
prelucrare a datelor cu caracter personal;
4) asigurării caracterului complet, integru, veridic al datelor cu caracter personal în reţelele
telecomunicaţionale şi resurselor informaţionale;
5) păstrării posibilităţilor de gestionare a procesului de prelucrare şi păstrare a datelor cu caracter
personal.
72. În conformitate cu prevederile Nomenclatorului mijloacelor speciale, al tipurilor de arme
de foc şi al muniţiilor aferente, precum şi a regulilor de aplicare a acestora, aprobat prin HG nr. 474
din 19 iunie 2014, regulile de aplicare a mijloacelor speciale şi a armelor de foc se aplică şi sînt
obligatorii pentru: personalul care deţine grade şi statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Protecţie şi Pază de
Stat, Serviciului Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Serviciului de Stat de Curieri Speciali,
Departamentului Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru procurori, precum şi
pentru personalul special împuternicit al Inspectoratului Ecologic de Stat şi al Serviciului Piscicol ale
Ministerului Mediului, serviciilor specializate din cadrul autorităţilor publice centrale, create în scopul
transportării purtătorilor materiali de informaţie atribuită la secret de stat, a mijloacelor financiare şi a
obiectelor de preţ
din 19 iunie 2014, se interzice aplicarea loviturilor cu bastonul: în zona capului, gîtului şi claviculelor,
abdomenului şi organelor genitale cu excepţia cazurilor în care aceste persoane atacă subiectul legii ori altă
persoană, inclusiv în grup ori cu utilizarea armelor, opun rezistenţă într-un mod care prezintă pericol pentru
viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace
din 19 iunie 2014, se permite aplicarea loviturilor cu bastonul: pentru autoapărare, respingerea
atacurilor asupra cetăţenilor, a reprezentanţilor legii, a altor persoane antrenate în asigurarea ordinii şi
siguranţei publice şi în combaterea criminalităţii, precum şi pentru curmarea încălcărilor de lege, reţinerea
delincvenţilor, înfrîngerea rezistenţei opuse cerinţelor legale, în cazul în care metodele nonviolente nu
asigură îndeplinirea obligaţiilor ce le revin
din 19 iunie 2014, se interzice aplicarea cartuşelor cu gloanţe de cauciuc şi plastic în zona: capului
din 19 iunie 2014, se permite aplicarea cartuşelor cu gloanţe de cauciuc şi plastic, în zona: toate
zonele cu excepția capului
din 19 iunie 2014, se interzice folosirea dispozitivelor pentru oprirea forţată a vehiculelor: la oprirea
forţată a mijloacelor de transport public şi a remorcilor în timpul transportărilor pasagerilor, a
motocicletelor, pe poduri, pe trecerile la nivel cu calea ferată, pe estacade, în tuneluri
din 19 iunie 2014, se permite folosirea dispozitivelor pentru oprirea forţată a vehiculelor: pentru
oprirea forţată a mijloacelor de transport în care se află persoane evadate de sub arest sau cu care se ştie cu
certitudine că se deplasează infractori, sau despre care se ştie că au fost răpite ori în cazul în care conducătorul auto
execută manevre periculoase pentru viaţa şi sănătatea altor persoane sau nu reacţionează ori ignoră gesturile şi
semnalele de stopare a unităţii de transport, ori încearcă să pătrundă cu mijlocul de transport în cortegiul persoanei
beneficiare de protecţie de stat;
79. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, reglementează: obligația și modul de declarare a averii și a intereselor personale de
către subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, mecanismul de control al
averii dobîndite de subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia în perioada
exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și control privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor.
intereselor personale, subiecţi ai declarării averii și a intereselor personale sunt:
persoanele care deţin funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie
2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;
b) membrii Consiliului de observatori al instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania
„Teleradio-Moldova”; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale;
deputaţii Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
c) membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din
rîndul profesorilor;
d) membrii nepermanenți ai Comisiei Electorale Centrale;
e) conducătorii organizațiilor publice şi adjuncţii acestora;
f) personalul din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică;
g) funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special;
h) membrii Consiliului de Integritate;
i) membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a
profesiilor conexe justiției.
intereselor personale, declaraţia de avere şi interese personale reprezintă: un act personal şi irevocabil
al subiectului declarării, depus sub formă de document electronic pe propria răspundere
intereselor personale, persoana a cărei avere a fost declarată, în totalitate sau în parte, ca fiind
nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă: va fi destituită sau revocată, după caz, din
funcţia pe care o deţine
intereselor personale, persoana a cărei avere a fost declarată, în totalitate sau în parte, ca fiind
nejustificată: va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine
intereselor personale, se exceptează de la declarare: cadourile, serviciile și/sau avantajele primite de
către subiectul declarării gratuit din partea membrilor familiei lui, din partea părinților, fraților, surorilor
sau copiilor lui, a căror valoare individuală nu depășește 10 salarii medii pe economie
intereselor personale, responsabilitatea pentru depunerea în termen a declaraţiei o poartă:
intereselor personale, responsabilitatea pentru veridicitatea şi deplinătatea informaţiilor o poartă:
persoana care o depune
intereselor personale, termenul de depunere a declaraţiei: anual, pînă în data de 31 martie, în termen de
30 de zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie
intereselor personale, în cazul angajării ori al numirii în funcţie, după caz, declaraţia se depune în
termen de: 30 de zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie
intereselor personale, în cazul schimbării funcției în cadrul aceleiași entități, prin avansare sau prin
numirea într-o altă funcție: nu se depune o nouă declarație
intereselor personale, după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ori de serviciu,
subiectul declarării: este obligat să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la data încetării
mandatului
intereselor personale, subiectul declarării având raporturile de muncă sau de serviciu suspendate
depune declaraţia: în termen de 30 de zile după reîncadrarea în funcţie
intereselor personale, subiectul declarării este obligat să depună declarația: în formă electronică prin
intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate
intereselor personale, declarația în formă electronică se consideră recepționată de Autoritatea
Națională de Integritate dacă subiectul declarării: primeşte recipisa electronică de confirmare a
acceptării acesteia
intereselor personale, în cazul în care subiectul declarării constată că a introdus în declarație date
incomplete sau eronate: este obligat să rectifice declarația depusă
intereselor personale, Autoritatea Națională de Integritate:
intereselor personale, Autoritatea Națională de Integritate publică declarațiile primite: pe pagina sa
web oficială în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de depunere a declarațiilor
intereselor personale, controlul averii şi al intereselor personale ale subiecţilor declarării se
efectuează de către: Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17 iunie
2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
intereselor personale, subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în
următoarele categorii:
a) conflict de interese potenţial;
b) conflict de interese real;
c) conflict de interese consumat.
intereselor personale, conflictul de interese potenţial reprezintă: situația în care interesele personale ale
subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real
intereselor personale, conflictul de interese real reprezintă: subiectul declarării este chemat să rezolve o
cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe
un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care
vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial
și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau
de demnitate publică
intereselor personale, conflictul de interese consumat reprezintă: fapta subiectului declarării de
rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin
intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în
exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea conflict de interese real
intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
a) să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la
data constatării, despre conflictul de interese în care se află;
b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în
exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea conflictului
de interese.
intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
intereselor personale, măsurile de soluționare a conflictului de interese sunt:
(1) Soluţionarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situaţiei de
conflict și prin determinarea şi aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului.
(2) Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării,
conducătorul organizaţiei publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de
Integritate, după caz.
(3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este
interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abţinerii.
(4) Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin
abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului
administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau
luarea deciziei/votare, informînd toate părţile vizate de decizia respectivă în privința
măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.
(5) Conducătorul organizaţiei publice, Autoritatea Națională de Integritate sau
Consiliul de Integritate, în termen de 3 zile de la data la care a fost informat despre
conflictul de interese real al subiectului declarării, are obligația să soluționeze conflictul
de interese, aplicînd una dintre următoarele opțiuni, în măsura în care legile speciale nu
prevăd altfel:
a) restricţionarea accesului subiectului declarării, afectat de un conflict de interese, la
anumite informaţii sau restricţionarea participării lui la examinarea situațiilor care au
legătură cu interesul său personal;
b) transferul subiectului declarării într-o altă funcţie, cu acordul scris al acestuia;
c) redistribuirea sarcinilor şi responsabilităţilor subiectului declarării atunci cînd se
consideră că un anume conflict de interese real va continua să existe.
(8) Conflictul de interese real al subiecților menționați la art. 12 alin. (7) se
soluționează de către Autoritatea Națională de Integritate în termen de 3 zile lucrătoare
de la primirea informației privind existența unui conflict de interese real, prin oferirea
uneia dintre următoarele soluții:
a) recomandarea de a delega responsabilitatea de emitere/adoptare a actului
administrativ, de încheiere a actului juridic, de participare la luarea deciziei sau de luare
a deciziei către un terț;
b) recomandarea de a accepta emiterea/adoptarea actului administrativ, încheierea
actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei.
intereselor personale, în cazul în care fapta săvârșită (conflict de interese) constituie temei pentru
aplicarea răspunderii disciplinare, nu vor putea fi aplicate sancțiuni disciplinare precum:
avertismentul, mustrarea sau mustrarea aspră
intereselor personale, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcţie este decăzut din dreptul de
a mai exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică: cu excepţia funcţiilor electorale, pe
o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate publică
respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, ea nu
mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului
intereselor personale, subiecţii declarării vor fi obligați să-și depună declaraţiile exclusiv în formă
electronică: prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale
de Integritate
107. În conformitate cu prevederile Legii nr. 137 din 03.07.2015 cu privire la mediere,
medierea reprezintă: modalitate de soluţionare alternativă a litigiilor pe cale amiabilă, în cadrul unui
proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu asistenţa unui sau mai multor mediatori
participanţi la procesul de mediere sînt: părțile și mediatorul
109. În conformitate cu prevederile Legii nr. 137 din 03.07.2015 cu privire la mediere, părţi la
procesul de mediere pot fi: persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritate publică, care îşi exprimă acordul de a
soluţiona un litigiu prin mediere.
mediator este: persoană terţă, atestată în condiţiile prezentei legi, care asigură desfășurarea procesului de
mediere în vederea soluționării litigiului dintre părți
111. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare,
termenul de examinare a petiţiei poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător,
fapt despre care este informat petiţionarul, cu cel mult? 30 de zile lucrătoare
112. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, prin
petiţie se înţelege: orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv
cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a
unei cereri
prezenta lege se extinde asupra modului de examinare a petiţiilor: adresate de organizaţiile legal
constituite în numele colectivelor pe care le reprezintă
petiţia se depune: în scris sau în formă electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu
Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova
petițiile care conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se
adresează: Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului
petițiile care nu conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se
adresează: organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competenţă nemijlocită ţine soluţionarea lor
petițiile care conțin elemente de extraneitate se examinează în termen de: pînă la 90 de zile lucrătoare,
cu condiţia ca, în termen de 30 de zile lucrătoare, petiţionarului să i se expedieze un răspuns
termenul de examinare a petiţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare dacă:
a) sînt necesare consultări suplimentare pentru întocmirea răspunsului la petiţie;
b) petiţia se referă la un volum complex de informaţii sau dacă se impune studierea unor materiale
suplimentare ce urmează a fi selectate şi folosite pentru întocmirea răspunsului.
organul sau persoana oficială are dreptul să nu examineze în fond petiţiile care: conţin un limbaj
necenzurat sau ofensator, ameninţări la securitatea naţională, la ordinea publică, la viaţa şi sănătatea
persoanei oficiale, precum şi a membrilor familiei acesteia (nu se examinează cele care nu sunt semnate
de autor, indicîndu-se numele, prenumele şi domiciliul. Petiţiile în formă electronică nu conţin informaţii
privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului sau dacă textul petiţiei nu este
lizibil şi nu poate fi citit sau petiţia conţine informaţii insuficiente şi neconcludente referitor la problema
abordată, petiţia nu se va examina, iar organul sau persoana oficială va informa petiţionarul despre
motivul neexaminării, în cazul în care numele şi adresa indicate pot fi citite).
organul sau persoana oficială are dreptul să nu examineze în fond petiţiile care:
organul sau persoana oficială are dreptul să nu examineze în fond petiţiile care:
rezultatul examinării se aduce la cunoştinţă petiţionarului: în scris sau în formă electronică, iar cu
consimţămîntul lui - oral
organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petiţiile sînt obligate:
a) să examineze petiţiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege;
b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recuperarea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat;
c) să asigure executarea deciziilor adoptate în urma examinării petiţiilor.
petiţionarul are dreptul:
a) să expună personal argumente organului sau persoanei oficiale care examinează petiţia;
b) să beneficieze de serviciile avocatului;
c) să prezinte organului sau persoanei oficiale care efectuează examinarea materiale suplimentare ori
să solicite organului sau persoanei oficiale de a cere aceste materiale;
d) să ia cunoştinţă de materialele examinării dacă aceasta nu aduce atingere intereselor, drepturilor şi
libertăţilor altor persoane;
125. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, dacă
textul petiţiei nu este lizibil şi nu poate fi citit sau petiţia conţine informaţii insuficiente şi
neconcludente referitor la problema abordată: petiţia nu se va examina, iar organul sau persoana
oficială va informa petiţionarul despre motivul neexaminării, în cazul în care numele şi adresa indicate pot
fi citite
dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, originalul petiţiei se expediază acestui organ în termen
de: 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul
127. Prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare nu se extind: asupra
modului de examinare a petiţiilor, prevăzut de legislaţia de procedură penală, de procedură civilă, de
procedură de executare, cu privire la contravenţiile administrative, precum şi de legislaţia muncii
petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de: 30 zile
petiţiile care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară se examinează în termen de: 15 zile
130. În conformitate cu prevederile Legii 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative,
legile se impart în următoarele categorii: constituţionale, organice şi ordinare
Hotărîrile Parlamentului:
(1) Hotărîrile Parlamentului sînt acte legislative subordonate legilor, se adoptă cu votul majorităţii
deputaţilor prezenţi, dacă prin Constituţie nu este prevăzută o altă majoritate, şi nu se supun procedurii de
promulgare. Hotărîrile cu caracter individual şi alte hotărîri care nu conţin norme de drept pot fi examinate
fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului.
(2) Hotărîrile Parlamentului se adoptă:
a) în domeniul organizării activităţii interne a Parlamentului şi structurilor ce intră în componenţa sa ori îi
sînt subordonate nemijlocit;
b) pentru aprobarea sau modificarea structurii unor organe sau instituţii;
c) pentru alegerea, numirea, revocarea, destituirea şi suspendarea din funcţii publice;
d) pentru aprobarea altor acte care nu conţin norme de drept;
e) în alte domenii care nu necesită adoptarea de legi.
(3) Modificarea, completarea şi abrogarea hotărîrilor Parlamentului se fac, de regulă, prin hotărîre, conform
procedurii stabilite în acest sens.
concepţiile şi strategiile pe direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului se elaborează:
de Guvern şi se transmit Parlamentului spre aprobare.
133. În conformitate cu prevederile Legii 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, din
categoria actelor legislative fac parte:
a) Constituţia Republicii Moldova şi legile constituţionale;
b) legile organice şi legile ordinare;
c) hotărîrile şi moţiunile.
actul legislativ are un caracter:
(1) Actul legislativ are un caracter statal, coercitiv, general şi impersonal.
legile sunt de următoarele categorii:
(1) Legile sînt de trei categorii: constituţionale, organice şi ordinare.
moţiunea de cenzură este:
(1) Prin moţiune, Parlamentul îşi exprimă poziţia într-o problemă de politică internă sau externă.
(2) Moţiunea de cenzură este unicul act legislativ prin care Parlamentul îşi exprimă neîncrederea în
Guvern.
propunerea legislativă este:
(1) Propunere legislativă este propunerea înaintată de Preşedintele Republicii Moldova sau deputaţii în
Parlament de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă
sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale sau de
a armoniza actele legislative cu reglementările legislaţiei comunitare.
138. În conformitate cu prevederile Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie,
informaţiile, documentele, solicitate în conformitate cu legea nominalizată, vor fi puse la dispoziţia
solicitanţilor:
(1) Informaţiile, documentele, solicitate în conformitate cu prezenta lege, vor fi puse la dispoziţia
solicitanţilor în limba de stat sau în limba în care au fost elaborate.
în cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă decît cea de stat,
furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea solicitantului:
o copie a traducerii autentice a informaţiei, documentului în limba de stat.
informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului:
din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la
data înregistrării cererii de acces la informaţie.
(2) Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către
conducătorul instituţiei publice dacă:
a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea lor;
b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.
(3) Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informaţiei şi despre
motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.
141. În conformitate cu prevederile Legii nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea
egalităţii, faptele de discriminare sunt pasibile:
Faptele de discriminare sînt pasibile de răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală, conform
legislaţiei în vigoare.
egalităţii, noţiunea de discriminare este:
discriminare – orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a
unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale,
stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse;
egalităţii, subiecți ai discriminării sunt:
Subiecţi în domeniul discriminării sînt persoanele fizice şi juridice din domeniul public şi privat.
egalităţii, se consideră discriminatorii următoarele acţiuni ale angajatorului:
(2) Se consideră discriminatorii următoarele acţiuni ale angajatorului:
a) plasarea anunţurilor de angajare cu indicarea condiţiilor şi criteriilor care exclud sau favorizează anumite
persoane;
b) refuzul neîntemeiat de angajare a persoanei; c) refuzul neîntemeiat de admitere a unor persoane la
cursurile de calificare profesională;
d) remunerarea inegală pentru acelaşi tip şi/sau volum de muncă;
e) distribuirea diferenţiată şi neîntemeiată a sarcinilor de lucru, fapt ce rezultă din acordarea unui statut mai
puţin favorabil unor persoane;
f) hărţuirea;
g) orice altă acţiune care contravine prevederilor legale.
egalităţii, în componenţa Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea
egalităţii, poate fi numită:
3) În componenţa Consiliului poate fi numită orice persoană, cetăţean al Republicii Moldova, care:
a) are studii superioare;
b) dispune de o reputaţie ireproşabilă şi manifestă o atitudine tolerantă faţă de grupurile minoritare;
c) este persoană cu activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului de cel puţin 5 ani;
d) nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul
negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art.6 alin.(2) lit.a) din
Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
egalităţii, plângerea se examinează:
(1) Plîngerea se examinează în termen de 30 de zile de la data depunerii, cu posibilitatea prelungirii
termenului, care însă nu va depăşi 90 de zile. La examinarea plîngerii, Consiliul are dreptul să solicite date
şi informaţii relevante de la persoanele despre care se presupune că au comis fapte discriminatorii. Sarcina
de a proba că fapta în cauză nu constituie o discriminare revine persoanelor despre care se presupune că au
comis fapta discriminatorie.
egalităţii, termenul de examinare prelungită a plângerii nu poate depăși:
nu va depăşi 90 de zile
egalităţii, subiecţi în domeniul discriminării sunt:
Subiecţi în domeniul discriminării sînt persoanele fizice şi juridice din domeniul public şi privat.
egalităţii, subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării şi asigurării
egalităţii sînt:
Subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării şi asigurării egalităţii sînt:
a) Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii;
b) autorităţile publice;
c) instanţele judecătoreşti.
egalităţii, tremenul de prescripţie pentru depunerea plîngerii, la Consiliul pentru prevenirea şi
eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, de la data săvîrşirii faptei sau de la data la care se
putea lua cunoştinţă de săvârşirea ei, este:
Plîngerea poate fi depusă la Consiliu în termen de un an de la data săvîrşirii faptei sau de la data la
care se putea lua cunoştinţă de săvîrşirea ei.
151. În conformitate cu prevederile Legii nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarului public
cu statut special din cadrul MAI, noțiunea de concurs este:
concurs – modalitate de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea unui post vacant de execuţie, de
conducere sau pentru admiterea în instituţii de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
cu statut special din cadrul MAI, activitatea funcţionarului public cu statut special se desfășoară
exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în interesul:
persoanei şi al comunităţii, potrivit principiilor profesionalismului, confidenţialităţii, integrităţii
profesionale şi loialităţii, stabilităţii în funcţia publică, colaborării şi cooperării, imparţialităţii şi
nediscriminării, transparenţei, obiectivităţii, eficienţei, responsabilităţii şi subordonării ierarhice.
cu statut special din cadrul MAI, în cazul necesității de îndeplinire a dispoziţiilor primite de la
superiorul său ierarhic dacă acestea sunt ilegale, Funcţionarul public cu statut special are dreptul:
să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă
acestea sînt ilegale. Aceste situaţii funcţionarul public cu statut special trebuie să le aducă la cunoştinţa
superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziţia.
cu statut special din cadrul MAI, funcţiile publice cu statut special se clasifică după cum urmează:
(1) Funcţiile publice cu statut special se clasifică după cum urmează:
a) funcţii de conducere;
b) funcţii de execuţie.
cu statut special din cadrul MAI, în raport cu gradele speciale, complexitatea și natura sarcinilor şi
cu nivelul de studii necesar, Funcţionarii publici cu statut special se încadrează în următoarele
categorii:
corpul de subofiţeri şi corpul de ofiţeri.
cu statut special din cadrul MAI, ocuparea funcţiilor publice cu statut special vacante sau temporar
vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin:
a) concurs;
b) promovare;
c) transfer;
d) detaşare;
e) asigurarea interimatului funcţiei.
cu statut special din cadrul MAI, este considerată funcţionar public cu statut special debutant:
persoana care exercită funcţia publică cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru
prima dată.
cu statut special din cadrul MAI, durata perioadei de probă este:
de cel puţin 3 luni şi de cel mult 12 luni şi se stabileşte conform postului la care a acces candidatul.
cu statut special din cadrul MAI, la expirarea perioadei de probă, funcţionarul public cu statut
special debutant:
a) este confirmat în funcţie dacă la evaluarea activităţii profesionale a obţinut cel puţin calificativul
„satisfăcător”;
b) este eliberat din funcţie dacă la evaluarea activităţii profesionale a obţinut calificativul „nesatisfăcător”.
cu statut special din cadrul MAI, limita de vârstă în funcţia publică cu statut special pentru
subofiţeri este:
a) 50 de ani – pentru subofiţeri;
cu statut special din cadrul MAI, limita de vârstă în funcţia publică cu statut special pentru ofiţeri
(cu excepţia gradelor de chestor, chestor-şef şi chestor general) este:
b) 55 de ani
cu statut special din cadrul MAI, menţinerea în funcţia publică cu statut special peste limita de
vârstă poate avea loc pentru o perioadă de:
maximum 5 ani în întreaga carieră. Prelungirea se face, anual, de către angajator sau persoana
împuternicită de către acesta, cu condiţia ca funcţionarul public cu statut special să fie declarat apt pentru
serviciu prin decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne.
cu statut special din cadrul MAI, pentru acordarea gradului special următor, funcţionarul public cu
statut special trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) să împlinească termenul de aflare în gradul special deţinut;
b) să ocupe o funcţie ce permite acordarea gradului special următor;
c) să obţină cel puţin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală a performanţelor profesionale;
d) să îndeplinească alte condiţii stabilite de prezenta lege.
cu statut special din cadrul MAI, nu se acordă gradul special următor funcţionarului public cu statut
special:
a) sancţionat disciplinar, pînă la ridicarea sancţiunii sau pînă la expirarea termenului în care sancţiunea
disciplinară produce efecte;
b) care face obiectul unei anchete de serviciu;
c) care are calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat în cadrul unui proces penal;
d) aflat în concediul pentru îngrijirea copilului;
e) suspendat din funcţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.76 lit.a) şi b) şi art.77 lit.b) şi e 1) din Codul
muncii.
cu statut special din cadrul MAI, rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului
public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la:
a) stabilirea indemnizaţiilor, a sporurilor şi a altor suplimente la salariu;
b) promovarea în funcţie;
c) acordarea gradelor speciale;
d) conferirea categoriilor de calificare;
e) participarea la programe de formare profesională;
f) încetarea raportului de serviciu.
cu statut special din cadrul MAI, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special se
modifică prin:
a) transfer;
b) detaşare;
c) suspendarea din funcţie;
d) asigurarea interimatului funcţiei;
e) promovare;
f) reîncadrare.
cu statut special din cadrul MAI, transferul funcţionarului public cu statut special se face:
într-o funcţie echivalentă cu cea deţinută sau într-o funcţie de nivel inferior la cererea scrisă a
funcţionarului.
cu statut special din cadrul MAI, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special poate
să înceteze în următoarele situaţii:
a) prin demisie;
b) la atingerea limitei de vîrstă în serviciu, cu excepţia cazului stabilit la art.19 alin.(2);
c) după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, cu excepţiile stabilite de prezenta lege;
d) după expirarea perioadei determinate a raportului de serviciu sau în cazul reîncadrării unui alt funcţionar
public cu statut special în locul său înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea
sa din funcţie;
e) din motive de sănătate, în cazul stabilirii incapacităţii sale de a exercita funcţia publică cu statut special
în conformitate cu decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne;
f) în cazul lichidării entităţii din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă
funcţionarul nu poate fi încadrat în altă funcţie publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă
funcţie;
g) în cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător” ca urmare a evaluării performanţelor sale profesionale;
h) în cazul refuzului de a frecventa cursurile de formare profesională la care este trimis ca urmare a
evaluării cu calificativul „satisfăcător”;
i) în cazul transferului la o altă autoritate publică;
j) pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei
încălcări grave;
k) pentru nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor stabilite pentru funcţia publică cu statut special,
prevăzute de prezenta lege;
l) pentru prezentarea de documente false, informaţii denaturate sau pentru tăinuirea unor fapte ce ar
împiedica încadrarea sa în funcţia publică;
m) în cazul condamnării în baza unei sentinţe judecătoreşti definitive, inclusiv în cazul intervenirii
termenului de prescripţie, pentru fapte ce discreditează calitatea de funcţionar public cu statut special;
n) în cazul în care se stabileşte, printr-un act de constatare rămas definitiv, emiterea/adoptarea unui act
administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luarea sau
participarea la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu
prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictelor de interese;
o) în cazul constatării stării de incompatibilitate, fapt stabilit printr-un act de constatare rămas definitiv;
p) în cazul nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau al refuzului de a o depune în condiţiile
art.27 alin.(8) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;
q) în cazul în care instanţa de judecată dispune, printr-o hotărîre irevocabilă, confiscarea averii sale
nejustificate;
r) odată cu pierderea cetăţeniei Republicii Moldova;
s) în caz de deces;
t) în caz de nepromovare a examenelor la cursurile de formare iniţială;
u) în cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea activităţii sale profesionale după expirarea
perioadei de probă;
v) odată cu retragerea dreptului de acces la secretul de stat dacă funcţionarul nu poate fi încadrat ori refuză
transferul într-o altă funcţie publică cu statut special compatibilă cu domeniul său de activitate şi care nu
prevede acces la secretul de stat;
w) în cazul refuzului de a depune jurămîntul.
cu statut special din cadrul MAI, termenul în care avertismentul își produc efectul este:
– 3 luni;
cu statut special din cadrul MAI, termenul în care mustrarea își produc efectul este:
– 6 luni;
171. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012 privind modul de aplicare a
forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, depăşirea de către subiecţii legii a atribuţiilor
privind aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc atrage, după caz:
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală.
172. Tipurile de cartușe destinate pentru Pistolul “Makarov”, cal. 9 mm sunt: de luptă și de
manevră; după tipul glontelui cu glonte de plumb, oțel, trasor, perforant-incendiar
173. Pe timpul desfăşurării tragerilor, se interzice categoric:
1) să scoată arma din toc fără permisiunea conducătorului tragerii;
2) să încarce arma cu cartușe de luptă și de manevră până la comanda conducătorului tragerii;
3) să execute focul din arme și cu muniții defectate;
4) să execute tragerea din arme străine, altele decât cele puse la dispoziție de conducătorul
tragerii sau la indicația acestuia;
5) să execute tragerea din arme ale căror reguli de mînuire nu le cunoaște;
6) să îndrepte arma spre oameni, indiferent dacă arma este încărcată sau nu;
7) să lase arma fără supraveghere sau să o transmită altor persoane, fără indicația
conducătorului tragerii, comandantului (superiorului desemnat);
8) să intre (deplaseze) în incinta secoarelor poligonului;
9) să demonteze arma de foc și să înlăture defecțiunile, fără permisiunea conducătorului
tragerii.
174. Legea nr. 218 din 19.10.2012 stabileşte:
temeiurile, condiţiile şi limitele (restricţiile) aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor
de foc de către subiecţii prezentei legi în scopul unificării cadrului juridic şi instituţional de aplicare a
acestora, precum şi în scopul protejării statului de drept.
175. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de atentat la
securitatea personală semnifică:
apropiere a presupusului delincvent, după ce a fost somat să se oprească şi/sau să ocupe o poziţie
inofensivă ori în cazul unui atac armat, de subiectul legii la o distanţă care, potrivit circumstanţelor apărute,
generează un pericol real pentru viaţa şi sănătatea acestuia;
176. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de rezistenţă armată
semnifică:
rezistenţă armată – împotrivire activă a persoanei sau a unui grup de persoane faţă de îndeplinirea de către
subiecţii legii a atribuţiilor funcţionale, efectuată cu aplicarea armei de foc sau cu alte obiecte folosite în
calitate de armă, ce pot constitui, potrivit circumstanţelor apărute, un pericol real pentru viaţă şi sănătate,
precum şi rezistenţa opusă cu o armă defectată dacă, în situaţia creată, aceasta nu a putut şi nici nu putea fi
percepută ca fiind defectată;
177. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de pericolul aplicării
armei de foc semnifică:
pericolul aplicării armei de foc – aducerea de către o persoană a armei de foc în poziţie de pregătire
pentru tragere, avertizarea verbală privind aplicarea acesteia sau efectuarea gesturilor caracteristice care
permit a presupune intenţia recurgerii la armă de foc, cum ar fi tentativa de a scoate obiecte din buzunare,
din genţi, dulapuri, sertare etc. după somarea de a ţine mîinile la vedere sau de a ocupa o poziţie inofensivă;
178. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de atac semnifică:
atac – acţiuni directe, imediate, materiale şi reale, îndreptate împotriva subiecţilor legii sau împotriva
unei terţe persoane, asupra clădirilor, încăperilor, obiectivelor şi mijloacelor de transport, acţiuni care, în
mod evident, pot pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi integritatea bunurilor atacate;
179. Mijloacele speciale sunt utilizate:
mijloace speciale – obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi
colorante, dispozitive audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de
transport, mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea
pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate înfrîngerii rezistenţei opuse, imobilizării şi
dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
180. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de principiul
proporţionalităţii semnifică:
principiul proporţionalităţii – utilizarea de către subiecţii legii a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi
a armelor de foc în aşa mod încît această utilizare să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului
urmărit.
181. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, aplicarea forţei fizice, a
mijloacelor speciale ori a armelor de foc, precum şi intensitatea aplicării se determină de către
subiectul legii în dependenţă de:
către subiectul legii în dependenţă de circumstanţele situaţiei concrete, de tipul şi gradul de pericol,
precum şi de caracteristicile individuale şi identitatea persoanei împotriva căreia urmează a fi aplicate, cu
respectarea principiului proporţionalităţii.
182. În toate cazurile cînd aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc nu
poate fi evitată, subiecţii legii, în primul rind, sînt obligaţi:
a) să avertizeze despre intenţia de a recurge la ele, acordînd timp suficient pentru îndeplinirea
cerinţelor lor legale, cu excepţia cazurilor cînd tergiversarea aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi
a armelor de foc generează un pericol direct pentru viaţa şi sănătatea subiecţilor legii şi a altor oameni, cînd
poate conduce la alte urmări grave sau cînd, în situaţia creată, un astfel de avertisment este nepotrivit sau
imposibil;
b) să ia toate măsurile posibile, prevăzute de prezenta lege, în funcţie de caracterul şi gradul
prejudiciabil al faptei, de identitatea delincventului care o săvîrşeşte, de intensitatea rezistenţei opuse,
pentru ca dauna cauzată sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor oamenilor să fie cît mai mică;
c) să acorde imediat primul ajutor, să asigure acordarea asistenţei medicale urgente victimelor şi să ia
măsuri pentru a înştiinţa în cel mai scurt timp rudele victimelor;
d) să comunice imediat conducătorului lor direct despre toate cazurile de aplicare a forţei fizice, a
mijloacelor speciale ori a armelor de foc;
e) în caz de rănire sau de deces al persoanei ca urmare a aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale
ori a armei de foc, să informeze personal sau prin intermediul conducătorului lor direct organul de poliţie
ori, după caz, procurorul în a cărui rază de jurisdicţie a fost aplicată forţa fizică, mijloacele speciale sau
arma de foc;
f) în caz de aplicare a armelor de foc, să întreprindă acţiunile posibile pentru a asigura păstrarea
probelor şi a stabili identitatea martorilor oculari ai evenimentului.
183. În exerciţiul funcţiei, subiecţii legii aplică mijloace speciale, conform nomenclatorului, în
următoarele cazuri:
a) pentru respingerea atacurilor asupra oamenilor, asupra propriei persoane şi a altor persoane antrenate în
asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi în combaterea criminalităţii;
b) pentru eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sau deţinute ilegal;
c) în timpul asigurării şi restabilirii ordinii publice, pentru curmarea dezordinilor în masă şi a încălcărilor în
grup a ordinii publice;
d) pentru respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, obiective sau mijloace de transport, indiferent
de apartenenţa lor, sau în timpul eliberării obiectelor deja ocupate;
e) în timpul urmăririi, reţinerii şi predării către organele competente a persoanelor care au săvîrşit
infracţiuni şi contravenţii, în timpul escortării şi deţinerii persoanelor reţinute, persoanelor supuse arestului
şi celor condamnate, dacă acestea nu se subordonează sau dacă opun rezistenţă, precum şi în cazul în care
ele întreprind tentative de evadare, de cauzare de daune persoanelor din preajmă sau lor înseşi, de
distrugere a bunurilor materiale;
f) în timpul curmării acţiunilor de neexecutare premeditată a cerinţelor legale adresate de ei şi de alte
persoane aflate în exerciţiul funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii de drept, dacă
metodele nonviolente nu asigură executarea cerinţelor;
g) pentru reţinerea persoanelor care au evadat de sub arest, din instituţiile penitenciare, pentru prevenirea
evadării, precum şi în cazul participării deţinuţilor la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi la
dezordini în masă;
h) pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport în care se află persoane evadate de sub arest sau cu care
se ştie cu certitudine că se deplasează infractori, sau despre care se ştie că au fost răpite, sau în cazul cînd
conducătorul auto execută manevre periculoase pentru viaţa şi sănătatea altor persoane, cînd acesta nu
reacţionează sau ignoră gesturile şi semnalele de stopare a unităţii de transport;
i) pentru curmarea tentativei ilegale de a pune stăpînire pe arme de foc, pe mijloace de comunicaţii
speciale, pe mijloace de apărare pasivă ori activă, pe purtători materiali de informaţii atribuite la secret de
stat sau pe orice altă proprietate importantă în asigurarea securităţii naţionale şi a secretului de stat, precum
şi pentru recuperarea acestora;
j) în orice situaţie în care legea permite aplicarea armei de foc.
184. Se interzice aplicarea mijloacelor speciale:
(1) Se interzice:
a) aplicarea mijloacelor speciale împotriva minorilor, în cazul cînd vîrsta acestora este evidentă sau
este cunoscută, împotriva femeilor, a persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vizibile de
invaliditate, cu excepţia cazurilor cînd aceştia atacă subiectul legii ori altă persoană, inclusiv în grup
ori cu utilizarea armelor, cînd opun rezistenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă
acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace;
b) aplicarea mijloacelor speciale în clădirile şi în încăperile în care se produc sau se păstrează
substanţe uşor inflamabile, toxice sau explozive ori substanţe care, intrînd în contact cu
componentele mijloacelor speciale, generează un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
c) aplicarea mijloacelor speciale în încăperile reprezentanţelor misiunilor diplomatice fără acordul
reprezentanţilor misiunilor sau autorităţilor statului respectiv;
d) aplicarea împotriva persoanelor a dispozitivelor explozive destinate deschiderii încăperilor,
spargerii uşilor sau pereţilor;
e) aplicarea tunurilor de apă la temperaturi mai joase de zero grade;
f) aplicarea dispozitivelor destinate stopării forţate a transportului auto pentru oprirea forţată a
transportului public în timpul transportării pasagerilor pe poduri, pe treceri la nivel de căi ferate, pe
estacade, în tuneluri şi pe porţiuni de drum cu pante abrupte;
g) aplicarea cartuşelor cu glonte de cauciuc sau de plastic, a mijloacelor cu efect iritant sau
lacrimogen cu încălcarea restricţiilor şi caracteristicilor tehnice prescrise acestora.
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a), excepţie fac mijloacele de protecţie a subiecţilor legii, de
amplificare a vocii şi cătuşele.
(3) În regulamentele interne ale autorităţilor administraţiei publice, ale instituţiilor şi organizaţiilor
învestite cu dreptul de a aplica forţa fizică, mijloacele speciale şi armele de foc pot fi impuse şi alte
restricţii, pornind de la specificul atribuţiilor exercitate, de la tipul şi caracteristicile mijloacelor
speciale aflate în dotare conform nomenclatorului.
185. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul în care aplicarea
armei de foc nu poate fi evitată, subiectul legii care o aplică este obligat:
a) să evite utilizarea arbitrară sau abuzivă a armei de foc;
b) să acţioneze proporţional cu gravitatea atacului şi cu obiectivele legitime ce se urmăresc a fi atinse;
c) îndată ce aplicarea armei de foc şi-a atins scopul, să renunţe imediat la acest mijloc.
186. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, arma de foc se aplică numai
după somaţia:
(1) Armele de foc se aplică numai după somaţia: “Stai! …”, urmînd denumirea autorităţii pe care o
reprezintă persoana. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: “Stai că trag!”. Dacă
persoana somată nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în plan
vertical. În încăperi, somarea prin efectuarea de împuşcături nu se permite.
(2) În cazul în care persoana avertizată nu se supune somaţiei legale executate potrivit alin.(1), împotriva ei
poate fi aplicată arma.
(3) În cazurile prevăzute la art.10 alin.(1) lit.h), arma se aplică numai după ce s-a repetat de trei ori, la
intervale de timp suficiente pentru dispersarea participanţilor, somaţia: “Părăsiţi..., vom aplica arma de
foc!”.
(4) În cazurile prevăzute la art.10 alin.(1) lit.i), somaţia se face prin tragerea focului de armă în plan
vertical, apoi, în scopul imobilizării mijlocului de transport, se trage în componentele ce asigură deplasarea
acestuia.
187. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, somarea prin efectuarea de
împuşcături nu se permite:
În încăperi, somarea prin efectuarea de împuşcături nu se permite.
188. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul în care, după
avertizarea privind întreruperea întrunirii sau a manifestaţiei, participanţii nu s-au dispersat, aceştia
sînt:
atenţionaţi prin mijloacele de amplificare sonoră, făcîndu-se prima somaţie: “Atenţie, vă rugăm să
părăsiţi ... , se va folosi forţa!”, urmată, după caz, de semnale sonore şi/sau luminoase.
(3) În cazul în care, la expirarea timpului acordat pentru dispersare, se constată că prima somaţie a rămas
fără rezultat, se face ultima somaţie: “Părăsiţi... , se va folosi forţa!”, urmată, după caz, de semnale sonore
şi/sau luminoase.
(4) Pentru ca toţi participanţii să perceapă somaţiile, înainte de aplicarea mijloacelor de imobilizare sau de
constrîngere, se emite un semnal luminos prin cartuşe de semnalizare de culoare roşie, trase în plan
vertical.
189. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul acţiunilor
individuale, decizia de aplicare a mijloacelor speciale din dotare aparţine:
subiectului legii, iar în cazul acţiunilor sau operaţiunilor executate de un grup, de o patrulă sau de o
subunitate, decizia aparţine superiorului acesteia.
190. Pistolul “Makarov” cal. 9 mm este o armă de atac și apărare, destinată pentru lovirea
inamicului la distanțe reduse. Eficacitatea glonțului se păstrează pînă la distanța de: 350 m
191. În conformitate cu prevederile HG nr. 134 din 22.02.2013 privind stabilirea valorii admise
a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi
aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea
cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol,
beneficiarul are obligaţia să declare cadourile şi să le prezinte în starea iniţială Comisiei:
în termen de 7 zile lucrătoare de la primire. În cazul în care cadoul este primit în timpul aflării
beneficiarului în deplasare, acesta urmează a fi declarat în termen de 7 zile lucrătoare de la data revenirii la
locul de muncă.
192. În conformitate cu prevederile HG nr. 134 din 22.02.2013 privind stabilirea valorii admise
a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi
aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea
cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol, în cazul
aflării în deplasare a beneficiarul la primirea cadoului, acesta urmează a fi declarat:
În cazul în care cadoul este primit în timpul aflării beneficiarului în deplasare, acesta urmează a fi
declarat în termen de 7 zile lucrătoare de la data revenirii la locul de muncă.
193. În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea,
păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, sunt exceptate de a fi
declarate:
a) medaliile, decoraţiile, insignele, ordinele, eşarfele, colanele şi altele asemenea, primite în exercitarea
funcţiei;
b) produsele perisabile.
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, sunt exceptate de a fi
declarate:
a) medaliile, decoraţiile, insignele, ordinele, eşarfele, colanele şi altele asemenea, primite în exercitarea
funcţiei;
b) produsele perisabile.
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, returnarea cadoului
beneficiarului se face dacă:
1) returnarea cadoului beneficiarului – în cazul în care valoarea cadoului nu depăşeşte suma de 1000
lei;
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, în cazul luării deciziei Comisia
de a returna beneficiarului cadoul, aceasta se face:
În cazul luării deciziei prevăzute la pct.15 subpct.1), Comisia returnează beneficiarului cadoul în
termen de 3 zile lucrătoare, întocmind un act de returnare, conform modelului stabilit în anexa nr.4 la
prezentul Regulament.
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, plata contravalorii se face:
în termen de 30 de zile calendaristice de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei prevăzute la pct.15
subpct.2), în contul bugetului de stat.
anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, daca beneficiarul nu a
prezentat dovada de plată a contravalorii, Comisia ia decizia privind:
trecerea cadoului în gestiunea organizaţiei publice.
199. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, incident
de integritate este:
incident de integritate – manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare
similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de integritate profesională;
200. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate,
integritatea în sectorul public se cultivă prin:
a) crearea climatului de integritate politică;
b) crearea climatului de integritate instituţională în cadrul entităţilor publice.
201. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agenţii
publici au obligaţia să depună declaraţia de avere şi interese personale:
în termenul şi în modul prevăzute de legislaţia specială:
a) în momentul angajării, numirii sau validării mandatului;
b) anual;
c) la încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.
202. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agentul
public în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese are obligaţia să declare în scris:
în termen de 3 zile, conducătorului entităţii publice despre conflictul de interese real apărut în cadrul
activităţii sale profesionale, explicînd natura conflictului de interese şi cum acesta influenţează sau poate
influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a atribuţiilor sale;
b) să evite consumarea conflictului de interese prin abţinere de la exercitarea atribuţiilor sale în măsura în
care acestea sînt ameninţate de conflictul de interese, pînă la soluţionarea acestuia.
conducătorul entității în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese are obligaţia să
soluționeze în termen:
de cel mult 3 zile de la data aducerii la cunoştinţă, aplicînd opţiunile de soluţionare prevăzute de
legislaţia specială, luînd în considerare interesele entităţii publice, interesul public şi interesele legitime ale
agentului public, nivelul, tipul funcţiei deţinute de acesta, natura conflictului de interese, precum şi alţi
factori;
204. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, dacă
agentului public i se propune un cadou inadmisibil, acesta are următoarele obligaţii:
a) să refuze cadoul;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după posibilitate;
c) să raporteze imediat această tentativă autorităţii anticorupţie responsabile;
d) să anunţe conducătorul entităţii publice;
e) să transmită cadoul conducătorului entităţii publice în cazul oferirii cadoului fără ştirea sa (lăsat în birou,
în anticameră etc.), concomitent cu întreprinderea acţiunii prevăzute la lit.d);
f) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit cadoul.
205. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agentul
public supus influenţei necorespunzătoare este obligat:
a) să respingă expres influenţa necorespunzătoare;
b) să desfăşoare în mod legal activitatea pentru care a intervenit influenţa necorespunzătoare;
c) în cazul imposibilităţii de a respinge expres influenţa necorespunzătoare şi al afectării activităţii sale
profesionale drept urmare a acesteia, să depună un denunţ scris, în termen de 3 zile lucrătoare, la persoana
responsabilă din cadrul entităţii publice, desemnată de conducător, despre exercitarea influenţei
necorespunzătoare;
d) să depună un denunţ despre exercitarea influenţei necorespunzătoare la Centrul Naţional Anticorupţie
dacă sursa influenţei necorespunzătoare este conducătorul entităţii publice sau dacă, după ce a depus un
denunţ în modul prevăzut la lit.c), conducătorul nu-şi onorează obligaţiile prevăzute la alin.(2) lit.d) şi e).
controlul integrităţii în sectorul public o efectuează:
(1) Eficienţa cultivării climatului de integritate instituţională şi profesională este supusă verificărilor din
partea conducătorilor entităţilor publice, a autorităţilor anticorupţie, a societăţii civile şi mass-mediei.
(2) Conducătorii entităţilor publice sînt responsabili de aplicarea următoarelor măsuri de control al
integrităţii în sectorul public:
a) evitarea riscurilor de corupţie în procesul de elaborare a proiectelor de acte legislative, normative şi
departamentale (riscuri viitoare);
b) managementul riscurilor de corupţie (riscuri existente).
(3) Centrul Naţional Anticorupţie este responsabil de aplicarea următoarelor măsuri de control al integrităţii
în sectorul public:
a) expertiza anticorupţie;
b) evaluarea integrităţii instituţionale, inclusiv testarea integrităţii profesionale şi gestionarea cazierului
privind integritatea profesională a agenţilor publici, cu excepţia agenţilor publici prevăzuţi la alin.(5) lit.b)
din prezentul articol, în condiţiile Legii nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(4) Autoritatea Naţională de Integritate este responsabilă de aplicarea următoarelor măsuri de control al
a) controlul declaraţiilor de avere şi interese personale;
b) controlul respectării regimului juridic al conflictelor de interese;
c) controlul respectării regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.
(5) Serviciul de Informaţii şi Securitate este responsabil de aplicarea următoarelor măsuri de control al
a) verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, în condiţiile Legii nr.271/2008 privind verificarea
titularilor şi candidaţilor la funcţii publice;
b) testarea integrităţii profesionale a propriilor agenţi publici şi a celor din cadrul Centrului Naţional
Anticorupţie, precum şi gestionarea cazierului privind integritatea profesională în privinţa acestora.
(6) Societatea civilă şi mass-media exercită măsuri de implicare civică şi control public asupra tuturor
domeniilor de interes public, în special prin:
a) participarea în procesele decizionale ale entităţilor publice;
b) asigurarea accesului la informaţii, solicitarea informaţiilor oficiale deţinute de entităţile publice şi
informarea corespunzătoare a societăţii cu privire la subiectele de interes public;
c) întocmirea şi publicarea articolelor, studiilor, analizelor, sondajelor, monitorizărilor, rapoartelor şi a altor
tipuri de informaţii despre fenomenul corupţiei, riscurile de corupţie, manifestările de corupţie, incidentele
de integritate din cadrul entităţilor publice, politicile naţionale, sectoriale şi instituţionale de promovare a
integrităţii în sectorul public.
informaţia despre rezultatul negativ al testului de integritate profesională se păstrează în cazier:
timp de un an sau, după caz, 5 ani, în funcţie de tipul încălcării admise în cadrul testului de integritate
profesională.
controlul averii şi intereselor personale ale agenților publici subiecţi ai declarării averii şi intereselor
personale se efectuează de către:
(4) Autoritatea Naţională de Integritate este responsabilă de aplicarea următoarelor măsuri de control
al integrităţii în sectorul public:
a) controlul declaraţiilor de avere şi interese personale;
b) controlul respectării regimului juridic al conflictelor de interese;
c) controlul respectării regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.
209. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, actele
conexe actelor de corupţie sunt:
(1) Actele conexe actelor de corupţie reprezintă infracţiuni şi contravenţii, săvîrşite în sectorul public şi în
cel privat, a căror sancţionare este prevăzută de Codul penal şi Codul contravenţional.
(2) Sînt infracţiuni următoarele acte conexe actelor de corupţie, care au fost săvîrşite împreună sau în
legătură directă cu un act de corupţie:
a) exercitarea atribuţiilor de serviciu în sectorul public în situaţie de conflict de interese;
b) exercitarea atribuţiilor de serviciu în sectorul privat în situaţie de conflict de interese;
c) abuzul de putere sau abuzul de serviciu în sectorul public;
d) abuzul de serviciu în sectorul privat;
e) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
f) neglijenţa în serviciu;
g) falsificarea rezultatelor votării;
h) obţinerea frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe;
i) falsul în acte publice;
j) falsul în documente contabile;
k) tăinuirea averii şi a intereselor personale de către declaranţii din sectorul public;
l) tăinuirea averii şi a intereselor personale de către declaranţii din sectorul privat;
m) îmbogăţirea ilicită;
n) încălcarea regimului de confidenţialitate a informaţiilor din declaraţiile de avere şi interese personale;
o) încălcarea regulilor de creditare, a politicilor de acordare a împrumuturilor sau a regulilor de acordare a
despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare;
p) gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii;
q) obstrucţionarea supravegherii bancare.
(3) Sînt contravenţii următoarele acte conexe actelor de corupţie:
a) favoritismul (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii);
b) exercitarea atribuţiilor de serviciu în situaţie de conflict de interese;
c) abuzul de putere sau abuzul de serviciu (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii);
d) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii);
e) excesul de putere privind actele permisive;
f) încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie, limitărilor de publicitate;
g) încălcarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor în legătură cu încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflajul).
(4) Sînt conexe actelor de corupţie orice alte infracţiuni şi/sau contravenţii săvîrşite împreună sau în
legătură directă cu un act de corupţie.
210. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, actele
de corupţie sunt:
Articolul 44. Actele de corupţie
(1) Actele de corupţie reprezintă infracţiuni şi contravenţii, săvîrşite în sectorul public şi în cel privat, a
căror sancţionare este prevăzută de Codul penal şi Codul contravenţional.
(2) Sînt infracţiuni următoarele acte de corupţie:
a) coruperea activă;
b) darea de mită;
c) coruperea alegătorilor;
d) coruperea pasivă;
e) luarea de mită;
f) primirea unei remuneraţii ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populaţiei;
g) traficul de influenţă;
h) manipularea unui eveniment;
i) pariurile aranjate;
j) finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a
mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale;
k) delapidarea patrimoniului public;
l) delapidarea mijloacelor din fondurile externe;
m) utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe.
(3) Sînt contravenţii următoarele acte de corupţie:
a) primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (dacă fapta nu întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii);
b) utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanţarea partidelor
politice;
c) utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe, obţinerea
frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe, însuşirea patrimoniului public sau a mijloacelor din fondurile
externe (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii).
211. Poliţistului nu-i este interzis:
212. Gradele de secretizare, stabilite conform Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008 cu privire la
secretul de stat, sunt:
a) “Strict secret” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate aduce
prejudicii deosebit de grave intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
b) “Secret” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate dăuna grav
intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
c) “Confidenţial” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate dăuna
intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;
d) “Restricţionat” – grad de secretizare atribuit informaţiilor a căror divulgare neautorizată poate fi în
dezavantajul intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova sau poate să conducă la divulgarea unei
informaţii secretizate cu parafa “Strict secret”, “Secret” sau “Confidenţial”.
213. La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbal, ori a unor indicaţii ce contravin
legislaţiei, poliţistul este obligat:
să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă
acestea sînt ilegale. Aceste situaţii funcţionarul public cu statut special trebuie să le aducă la cunoştinţa
superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziţia.
214. Prin noţiunea de conflict de interese se înţelege:
conflict de interese – situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influenţează, ar
putea sau pare a influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin
potrivit legii;
215. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu
caracter personal, termenul „Date cu caracter personal” semnifică:
date cu caracter personal – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau
identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi
identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente
specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
216. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu
caracter personal, termenul „Date cu caracter personal”, prelucrarea datelor cu caracter personal se
efectuează cu consimţământul:
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul subiectului datelor cu caracter
personal.
217. În conformitate cu prevederile HG nr 629 din 08.08.2017, privind aprobarea Codului de
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, funcţionarul public cu
statut special este obligat:
1) să execute strict şi corect prevederile actelor normative;
2) să respecte disciplina de serviciu;
3) să curme acţiunile care lezează demnitatea umană, actele de tortură, tratamentele inumane sau
degradante;
4) să manifeste un comportament curajos în situaţiile ce reclamă necesitatea protecţiei vieţii, sănătăţii şi
proprietăţii oamenilor;
5) să promoveze cultura de serviciu, respectul şi ajutorul reciproc;
6) să respecte familia şi să practice un comportament corect, bazat pe valori sociale înalte;
7) să fie disciplinat şi vigilent, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă, să îşi consacre activitatea
profesională îndeplinirii competente, corecte şi conştiincioase a atribuţiilor de serviciu;
8) să respecte principiile, normele şi regulile activităţii profesionale;
9) să promoveze şi să consolideze prin propria prestaţie imaginea publică a instituţiei pe care o reprezintă;
10) să poarte uniforma şi însemnele distinctive cu respectarea normelor privind portul uniformei, aprobate
de ministrul afacerilor interne;
11) să respecte cerinţele normelor unanim recunoscute de comportament în familie şi societate, să nu
admită exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice, substanţelor narcotice sau
psihotrope.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, în cazul când
superiorul ia cunoștință cu anumite forme de tortură, tratament inuman sau degradant este obligat:
să le comunice imediat procurorului, cu întocmirea şi expedierea, în termen de cel mult 24 de ore, a
raportului în scris.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, la îndeplinirea
ordinelor superiorilor funcționarul:
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, în comunicarea cu
publicul, funcționarul public cu statut special:
22. În comunicarea cu publicul, funcţionarul public cu statut special respectă următoarele cerinţe:
1) iniţiază comunicarea cu salutul, indicînd numele, funcţia, gradul special, se legitimează, apoi expune
succint motivul adresării, excepţie făcînd cazurile de intervenţie profesională stabilite de Regulamentul
privind intervenţia profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
2) expune clar şi argumentat cerinţele şi constatările;
3) ascultă explicaţiile şi întrebările persoanei fără a o întrerupe, demonstrînd bunăvoinţă şi respect;
4) solicită, în cazurile prevăzute de legislaţie, într-o manieră politicoasă, prezentarea documentelor
necesare pentru verificare;
5) încheie comunicarea mulţumind persoanelor pentru cooperare.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, funcţionarului public
cu statut special îi este interzis:
să solicite sau să accepte favoruri, invitaţii, cadouri, servicii sau orice alt avantaj necuvenit destinat
lui sau familiei lui, dacă oferirea acestora este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu.
222. În conformitate cu prevederile HG nr 707 din 09.09.2013, avertizorul de integritate
beneficiază de următoarele măsuri de protecţie, aplicate alternativ sau cumulativ, după cum
urmează:
1) prezumţia de bună-credinţă pînă la proba contrarie;
2) confidenţialitatea datelor cu caracter personal;
3) transferul în altă subdiviziune a autorităţii publice.
223. În conformitate cu prevederile HG nr 707 din 09.09.2013, pentru aprobarea
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizarea poate fi depusă alternativ sau
cumulativ următoarelor persoane sau organe:
1) conducătorului ierarhic superior al avertizorului de integritate;
2) structurii specializate din cadrul autorităţii publice;
3) organului de urmărire penală;
4) conducătorului autorităţii publice;
5) comisiei naţionale de integritate;
6) procurorului;
7) organizaţiilor neguvernamentale sau mass-media.
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizarea poate fi făcută:
7. Avertizarea poate fi făcută în formă verbală sau scrisă şi cuprinde:
1) numele şi prenumele avertizorului de integritate şi subdiviziunea în care activează;
2) numele şi prenumele persoanei a cărei presupusă ilegalitate este sesizată;
3) descrierea presupusei ilegalităţi;
4) orice probe (acte/documente) referitoare la presupusa ilegalitate;
5) data cînd a fost făcută avertizarea şi semnătura avertizorului de integritate.
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizorul de integritate care a făcut
avertizarea cu bună-credinţă:
nu va fi sancţionat disciplinar chiar dacă, ulterior cercetărilor, aceasta s-a dovedit a fi nefondată.
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizorul de integritate care a făcut o
avertizare despre care ştia sau trebuia în mod rezonabil să cunoască că este falsă:
poartă răspundere disciplinară sau penală, după caz.
227. În conformitate cu prevederile Legii nr. 325 din 23.12.2013 cu privire la testarea
integrității profesionale, integritate profesională înseamnă:
integritate profesională – capacitate a agentului public de a-şi desfăşura activitatea profesională în
mod etic, liber de influenţă necorespunzătoare şi manifestări de corupţie, cu respectarea interesului public,
a supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova şi a legii;
integrității profesionale, influenţă necorespunzătoare, semnifică:
influenţă necorespunzătoare – imixtiune în activitatea profesională a agentului public din partea
terţelor persoane, manifestată prin presiuni, ameninţări sau rugăminţi, în vederea determinării acestuia să
îşi desfăşoare activitatea profesională într-un mod anumit, atunci cînd imixtiunea dată este ilegală şi nu este
însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau
avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin (nu întruneşte elementele unei infracţiuni de corupţie);
integrității profesionale, testarea integrităţii profesionale se realizează în scopul?
a) sporirii responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru
dezvoltarea, menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor publice;
b) asigurării integrităţii profesionale a agenţilor publici, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul
entităţilor publice;
c) identificării, evaluării şi înlăturării riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;
d) creşterii numărului de denunţuri privind manifestările de corupţie admise de către agenţii publici.
230. În conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 160 din 07.06.2017 cu privire la
aprobarea Regulamentului privind monitorizarea stilului de viață al funcționarului public cu statut
special din cadrul MAI, obiectivele monitorizării sunt:
a) nivelului de trai al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI cu nivelul legal de remunerare
al acestuia, a persoanelor apropiate și a membrilor de familie cu care duce un trai comun;
b) conduitei funcționarului public cu statut special din cadrul MAI cu exigențele de conduită ireproșabilă,
stabilite de normele deontologice aplicabile.
special din cadrul MAI, monitorizarea stilului de viață poate fi declanșată printr-un raport motivat
și argumentat al:
a) Viceminiștrilor;
b) Unității de monitorizare;
c) Șefului direct sau nemijlocit al funcționarului public cu stat special din cadrul MAI
special din cadrul MAI, termenul de desfășurare a activității de monitorizare este:
de 3 luni
special din cadrul MAI, în cazul în care în procesul monitorizării s-a relevant necorespunderea
nivelului de trai cu nivelul de remunerare legală, unitatea de monitorizare va sesiza:
Autoritatea Națională de Integritate, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, prin uniformă și
însemne distinctive se înțelege:
totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de accesorii cu care sînt dotaţi poliţiştii, în
conformitate cu normele prevăzute de anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 284 din 24 aprilie 2013.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, în cazul pierderii
sau deteriorării uniformei în exercițiul funcției:
schimbul obiectelor se efectuează gratis. Termenele de utilizare a obiectelor noi eliberate se calculează
din data eliberării acestora.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, temei pentru
includerea polițistului la asigurarea cu uniformă:
11. Temei pentru includerea polițistului la asigurarea cu uniformă este ordinul de angajare al
acestuia în cadrul subdiviziunii.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, în dependență de
condițiile meteo, tipul echipării (primăvară-toamnă, vară, iarnă) se stabilește de:
conducătorul subdiviziunii, în dependență de condițiile meteo, respectîndu-se prevederile prezentelor
Reguli.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ținuta de
paradă ecusonul Inspectoratului General al Poliţiei se află:
pe partea superioară a mînecii stîngi se aplică ecusonul Inspectoratului General al Poliţiei
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ținuta de
parade, ecusonul de identitate personală se află:
Nu se aplică
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, insignele aferente
categoriei de calificare se poartă:
În partea dreaptă a pieptului , astfel încît marginea superioară a insignei să fie dispusă cu 70 mm
mai jos de nivelul colţului reverului.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, insignele de
absolvire a instituțiilor de învățământ și alte insigne se poartă:
În partea dreaptă a pieptului se poartă insignele de absolvire a instituţiilor de
învăţămînt;
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ordinele,
medaliile, insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova se dispun:
1) Ordinele (cu excepţia “Ordinului Republicii”), medaliile, insignele titlurilor onorifice
ale Republicii Moldova se poartă la piept în partea stîngă şi se dispun, după cum urmează: ordinul
“Ştefan cel Mare”; “Ordinul de Onoare”; ordinul “Credinţă Patriei” gradul I, II şi III; ordinul
“Gloria Muncii”; ordinul “Recunoştinţa Patriei”; medalia “Meritul Militar”; medalia “Pentru
Vitejie”; medalia “Meritul Civic”; medalia “Mihai Eminescu”; medalia “Nicolae Testemiţeanu”;
insigna titlul onorific “Meşter-Faur”; insigna titlul onorific “Maestru al Literaturii”; insigna titlul
onorific “Maestru în Artă”; insigna titlul onorific “Om Emerit”; distincțiile Ministerului Afacerilor
Interne; distincțiile departamentale.
1. Ordinele, medaliile şi insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova se dispun pe linie
orizontală, în rînd, de la centrul pieptului spre margine, în ordinea descrisă în punctul 25.
2. Ordinele, medaliile şi insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova, care nu încap într-
un rînd, se trec în rîndul următor şi se dispun la fel, de la centrul pieptului spre margine, în succesiunea
indicată.
3. Ordinele, medaliile şi insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova se dispun astfel, încît
marginea superioară a primului rînd să fie cu 70 mm mai jos de nivelul colţului reverului vestonului.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ținuta de paradă
se poartă în timpul:
participării la festivităţi (la numirea în funcţie, la depunerea jurămîntului, la înmînarea distincţiilor de stat,
ministeriale şi departamentale, la acordarea gradului special, categoriilor de calificare, titlurilor științifice și
onorifice, aplicarea măsurilor de stimulare), în zilele sărbătorilor naţionale şi în Ziua profesională a Poliţiei,
la şedinţele solemne şi la recepţiile oficiale, la exercitarea unor funcții reprezentative.
Se permite purtarea ţinutei de paradă în afara serviciului, în zilele sărbătorilor naţionale sau evenimentelor
majore din viața personală care implică sobrietatea ținutei și nu vor afecta imaginea Poliției (de exemplu,
cununii religioase, participarea la activități social-culturale sau religioase, prezentări, expoziții, emisiuni
televizate);
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, polițiștilor li se
interzice:
1) purtarea echipamentului de formă modificată sau de altă formă, decît cea stabilită de actele
normative în vigoare;
2) purtarea echipamentului din dotare în combinație cu îmbrăcămintea civilă;
3) purtarea insignelor neprevăzute şi neaprobate de acte normative.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, se stabilesc
următoarele tipuri de ținută pentru angajaţii Poliţiei:
1) ținuta de paradă;
2) ținuta de serviciu;
3) ținuta de patrulare;
4) ținuta de campanie.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ținuta de
campanie se poartă în timpul:
desfășurării instrucțiilor și şedinţelor de pregătire profesională, la aplicaţii, în cazul
situațiilor excepționale, precum și la indicația conducerii şefului subdiviziunii
Poliției.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, polițiștilor li se
interzice:
4) purtarea echipamentului de formă modificată sau de altă formă, decît cea stabilită
de actele normative în vigoare;
5) purtarea echipamentului din dotare în combinație cu îmbrăcămintea civilă;
6) purtarea insignelor neprevăzute şi neaprobate de acte normative.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, cămașa cu mâneci
scurte se poartă:
cu epoleţi fără veston, fără cravată la temperatura aerului de cel puţin +180C.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, cravat se prinde
cu agrafa între:
nasturii trei şi patru de sus.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, șosetele trebuie să
fie de culoare:
Şosetele trebuie să fie de culoare neagră sau albastru-închis.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ţinuta de
paradă (pe veston) se poartă:
1) ordinele şi medaliile sau panglicile acestora pe barete;
2) insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova sau panglicile acestora pe barete;
3) insignele aferente categoriilor de calificare;
4) insignele de absolvire a instituţiilor de învăţămînt;
5) alte insigne (figura 26).
252. În conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 138 din 18.04.2013 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale angajaţilor cu statut special
din cadrul subdiviziunilor MAI, evaluarea are drept scop:
a) determinarea nivelului de îndeplinire a sarcinilor principale de activitate;
b) stabilirea nivelului de manifestare a abilităţilor profesionale şi a caracteristicilor
comportamentale;
c) identificarea angajaţilor care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea instituţională;
d) sprijinirea angajaţilor în dezvoltarea carierii profesionale.
din cadrul subdiviziunilor MAI, evaluarea se realizează în conformitate cu următoarele principii de
bază:
a) obiectivitate – factorii implicaţi în procesul de evaluare trebuie să ia decizii, în mod imparţial, în
baza argumentelor şi faptelor concrete, astfel încît să redea cît se poate de exact atît meritele,
performanţele, cît şi deficienţele şi lacunele din activitatea celui evaluat;
b) transparenţă – informaţiile privind iniţierea, desfăşurarea şi rezultatele evaluării performanţelor
profesionale se aduc la cunoştinţa angajatului evaluat;
c) cooperare şi comunicare continuă – asigurarea unui mediu cooperant şi menţinerea unor relaţii de
comunicare deschisă şi permanentă între toţi factorii implicaţi în procesul de evaluare;
d) respectare a demnităţii – asigurarea unui mediu în care este respectată demnitatea fiecărui angajat
şi a unui climat liber de orice manifestare şi formă de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau
intimidare.
din cadrul subdiviziunilor MAI, interviul de evaluare reprezintă:
o întrevedere între evaluator/evaluatori şi angajatul evaluat care se desfăşoară în perioada stabilită.
Scopul interviului de evaluare constă în discutarea subiectelor privind:
a) rezultatele obţinute de către angajat comparate cu obiectivele principale ale subdiviziunii;
b) dificultăţile şi riscurile care au influenţat performanţa angajatului;
c) perspectivele angajatului asupra propriei cariere;
d) acordarea calificativului de evaluare;
e) comentariile menţionate de evaluator în fişa de evaluare;
f) stabilirea obiectivelor individuale, în caz de necesitate;
g) identificarea necesarului de dezvoltare profesională.
din cadrul subdiviziunilor MAI, dacă raportul de serviciu al angajatului evaluat încetează, se
suspendă sau se modifică, în condiţiile legii, evaluarea angajaţilor se face:
Evaluarea angajaţilor se face oricînd, pe parcursul perioadei evaluate, după o activitate de cel puţin 6 luni
în funcţia respectivă, dacă raportul de serviciu al angajatului evaluat încetează, se suspendă sau se
modifică, în condiţiile legii.
evaluatorul are obligaţia, în termen de cel mult 14 zile pînă la survenirea acestor situaţii, să realizeze
evaluarea angajaţilor din subordine. La evaluarea anuală, evaluatorul nou-numit va ţine seama de
informaţiile consemnate de evaluatorul precedent, iar la acordarea calificativului de evaluare în cadrul
procedurii de evaluare, va considera prioritar calificativul de evaluare acordat pentru cea mai lungă
perioadă evaluată.

Nimeni Nu Poate Fi Privat de Libertate Pedeapsa Cu Moartea Este Abolită. Nimeni Nu Poate Fi Condamnat La o Asemenea Pedeapsă Şi Nici Executat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nimeni Nu Poate Fi Privat de Libertate Pedeapsa Cu Moartea Este Abolită. Nimeni Nu Poate Fi Condamnat La o Asemenea Pedeapsă Şi Nici Executat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CHESTIONARUL

cu întrebări pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea generală

7. În conformitate cu prevederile HG nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului

S-ar putea să vă placă și