Antreprenoriatul si inovatia

Inovatia (tehnica, economica, sociala)- este o disciplina care se invata greu si

se practica si mai greu ; este, fara indoiala, o sansa pentru reusita.

Conform DEX :

inovație sf [At: (a. 1865) URICARIUL, X, 373 / V: (înv) ~iune (S

și: innovațiune) / Pl: ~ii / E: fr innovation, lat innovatio, -onis] 1 Schimbare
făcută într-un domeniu, într-un sistem etc. în scopul de a-i îmbunătăți
calitățile. 2 Rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu
scopul îmbunătățirii productivității muncii, perfecționării tehnice etc.

“Antreprenorii trebuie sa caute, cu un scop precis, sursele inovatiei economice,

schimbarile si simptomele acesteia. Toate acestea indica ocaziile favorabile” (P.
Drucker).

Componentele inovarii

INOVAREA

PRODUS PROCES

ORGANIZA-
BUNURI SERVICII TEHNOLOGIC
TIONAL

Figura nr 1: Componentele inovării ( Sursa: Adaptare după Ewald Ramestainer, „Innovation

Categories”, IP INNO-FOREST, Sopron, Ungaria, September2007)

În literatura economică, atât pe plan internaţional dar şi în contextul naţional,

inovarea este privită şi tratată sub următoarele aspecte:

Inovarea – ca produs: o nouă funcţie sau îmbunătăţirea funcţionalităţii unui produs,

proces sau serviciu, în oricare dintre domenii şi care ar putea sau poate să
răspundă cererii pieţei sau care ar putea sau poate genera o nouă cerere a pieţei.
Inovarea – ca proces: activitatea care permite apariţia inovării – ca produs şi care
se bazează pe un comportament individual, social sau de firmă, creativ şi dinamic.
Această activitate include şi cercetarea – dezvoltarea.

Metode de stimulare a creativitatii antreprenorilor

Inovatia economica, nu exista in afara creativatii. Conform Profesorului Theodore

Levitt (Harvard University), creativitatea inseamna sa gandesti lucruri noi; inovatia
inseamna sa le faci.

 Exemplu:

Pe 16 febr. 1903, romanul Traian Vuia trimite Academiei de Stiinte de la Paris un

proiect ( aeroplan-automobil) si macheta aparatului, prezentand atat posibilitatea
de a zbura cu un aparat mai greu decat aerul, cat si procedura de decolare.
Proiectul este respins, insa Vuia nu renunta, iar in august 1903, I se acorda
brevetul pentru inventia sa. Obtine apoi si brevetul pentru un motor de avion, iar in
1906, zboara pentru prima oara. Acesta este momentul zero al zborului
independent al omului cu avionul.

Metodele de creativitate pot fi împărţite în două categorii: metode intuitive şi

metode raţionale.

Alături de aceste metode mai putem adăuga: Metoda Grupului Delphi, Metoda celor
6 pălării gânditoare, Tehnica Lotus (floare de nufăr), Metoda grupurilor
interdependente (mozaic), Metoda piramidei, Starbursting (explozia stelară) etc.
Metodele intuitive au la bază ideea că un grup de indivizi este mult mai creativ
decât fiecare individ care lucrează separat. Se pune accentul pe efectul sinergetic
rezultat în urma interacţiunii dintre membrii grupului. Prin aceste metode se
valorifică imaginaţia şi intuiţia persoanelor care participă la sedinţele de
creativitate.

Metodele raţionale presupun căutarea de idei de noi produse, pornind de la analiza

sistematică a produselor existente. Pot fi avute în vedere în procesul de analiză o
serie de aspecte ca: caracteristicile produselor existente, comportamentul lor în
consum, modalităţile de utilizare, situaţiile de consum etc.

Inovatia- instrumentul specific al antreprenorilor

“Inovatia creeaza un mijloc” – nu exista un mijloc( in sens economic sau social)

pana cand omul nu gaseste o intrebuintare ( cel putin una) pentru ceva din natura
careia in acest fel ii acord “valoare de intrebuintare”. Uitandu-ne in jur, exista
numeroase exemple care confirma aceasta afirmatie.

 Exemplu 1:

Bauxita ( pamantul rosu) a fost descoperita in 1821 de geologul Pierre Berthier, in

localitatea Lex Baux, in sudul Frantei.

Secole de-a randul, bauxita a fost considerata o calamitate, facand solul nefertil, ba
chiar era un permanent pericol si pentru terenurile adiacente pe care le contamina
usor.

In prezent , din bauxite se obtine alumina si apoi aluminiul, utilizat in diverse

domenii- de la conserve la avioane.

Facand un mic “popas”, principalii producatori de bauxita din lume au fost pentru
anul 2012:

1. AUSTRALIA- 27,8 % din productia mondiala

2. CHINA- 18,3% din productia mondiala
3. BRAZILIA- 12,9% din productia mondiala
4. INDONEZIA -30 000 tone
5. INDIA -20 000 tone
6. GUINEEA -19 000 tone

Cele 6 tari mentionate asigura aprox 85% din productia totala la nivel mondial.

Dar Romania?
Bauxita se gaseste- nu in cantitati foarte mari in zone din vestul tarii. La Tulcea s-a
construit o fabrica de alumina, inclusive pentru prelucrarea minereului adus din
exterior. Aluminiu producem la Slatina. Cu ceva ani in urma eram pe locul 23 in
lume ( suntem singurul producator din Centrul si Estul Europei; am produs maxim
288 mii tone in 2008. Puritatea aluminiului produs aici este una de varf, extrem de
apreciata.

 Exemplu 2

Mucegaiul – o nenorocire! Exceptand branzeturile , mucegaiul nu pare a face

nicaieri ceva ca lumea, nici pe ziduri, arbori, nici in pantofi.

In 1928, insa, scotianul Sir Alexander Fleming a sintetizat penicilina, cea care
ramane si astazi unul dintre cele mai bune antibiotic, cu cele mai putine reactii
adverse. Numele medicamentului vine chiar de la numele mucegaiului “Penicillium
notatum”

Pentru aceasta descoperire, biologul, farmacistul si botanistul Alexander Fleming, a

primit in 1945 Premiul Nobel pentru medicina.
Pana la Fleming, mucegaiul provoca doar necazuri, insa scotianul l-a transformat
intr-un mijloc conferindu-I valoare de intrebuintare.

Importanta descoperirii sale a fost cel mai bine prezentata intr-un afis care se
referea la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Un afis in care am putut multumi
penicilinei, pentru ca datorita efectelor sale, multi raniti s-au intors acasa.

Inovatia antreprenoriala, puterea de cumparare si plata in rate

Cea mai importanta resursa in economie este puterea de cumparare. De ce? Daca
exista putere de cumparare eu, producator, imi pot vinde marfa, pot incasa banii
cuveniti si pe aceasta baza imi pot continua activitatea realizand si acel minim profit
necesar pentru pentru a relua productia, pentru a-mi asigura traiul mie si familiei,
angajatilor si societatii.

Daca exista putere de cumparare eu, consummator, imi pot achizitiona nu numai
cele necesare traiului zilnic, dar si ce imi trebuie pentru a ma simti mai bine.

Cum poti crea puterea de cumparare in economie? Unul dintre mijloacele il

reprezinta plata in rate.

 Exemplu

La sfarsitul secolului XIX , agricultura se dezvoltase peste tot in lume, stimulata si

de schimbarile care au avut loc, de o gama larga de unelte mult mai bune, dar si de
Cresterea volumului comertului international de grane ( crestere ajutata enorm de
faptul ca deja vapoarele cu abur erau tot mai populare si prin capacitatea lor de
transport si putere, lasau in urma vasele cu panze).
A doua jumatate a secolului XIX a fost aceea in care marile granare ale lumii dictau
si pretul si volumului comertului cu cereale.

Trebuie sa vorbim si despre momente in care istoria ia un alt curs datorita unor
evenimente care fac nesemnificative, in mod normal. Un astfel de eveniment a avut
loc in 1874 cand fermierul american Joseph Farwell Glidden obtine patentul pentru
sarma ghimpata. Realizata utilizand tepii unei masini de macinat cafea, sarma
foarte ascutita nu i-a adus doar gloria, ci si multi bani in urma vanzarilor
produsului.

De ce sarma a schimbat istoria? Pentru ca a permis despartirea rapida si simpla a

terenurilor pentru cultura cerealelor de cele pentru cresterea vitelor.

Cu alte cuvinte- a reasezat agricultura si a dus la cresterea productiei de cereale.

Dar sa revenim la puterea de cumparare si la Cyrus McCormick. Desi dezvoltarea

agriculturii era evidenta, iar rolul benefic al noilor masini la fel, acestea erau inca
prea scumpe, inaccesibile marii mase a producatorilor ; cererea potential era
uriasa, dar lipsa banilor nu putea transforma dorinta de cumparare in actiune.

Solutia este gasita si aplicata de Cyrus McCormick prin plata in rate.

Cyrus McCormick a fost un fermier, producator de utilaje agricole.

Acesta a luptat pentru a-si impune ideile in materie de utilaje agricole, dar si pentru
a crea un sistem care sa ii permita lui sa vanda, iar altora sa cumpere. Dintre
masinile si utilajele create, tractorul s-a distins inca din primele momente, deoarece
era cel care putea purta si actiona mai multe unelte, iti permitea sa ari, sa semeni,
sa recoltezi, sa treieri,sa transporti, dar ca orice alt lucru la inceput- era scump! Cel
mai scump dintre toate.

Cyrus McCormick si fiul sau au inteles potentialul economic al platii in rate si au

aplicat-o spre beneficiul tuturor.

Harvard Business School ii considera pe McCormick si McCormick Jr. unii dintre

lideri printre oameni de afacerii care au marcat secolul XX, remarcand faptul ca au
facut din firma lor una antreprenoriala, inovativa.

 Au dezvoltat unele dintre cele mai eficiente masini agricole

 Au dezvoltat la maxim departamentul de cercetare al firmei
  Au infiintat ferme model in intreaga tara
 Au dezvoltat programe sociale in beneficiul angajatilor

Dar care este marea schimbare adusa de plata in rate?

Plata in rate inseamna o schimbare a randamentului prezent al posibilitatilor de a

achizitiona un bun sau consuma un serviciu, facand acest transfer de pe “trecut”,
pe “viitor”

Sintetizand, putem afirma, ca in fond, un antreprenor precum McCormick a utilizat

inventiile si inovatiile tehnice ( masinile agricole) si le-a transformat in inovatii
economice.

Evaluarea performanţelor din inovare

Un element esenţial al sistemelor de inovare la nivel naţional şi regional este

evaluarea sistematică a performanţelor din inovare, pe baza unor indicatori
specifici. Observarea acestor indicatori permite măsurarea maturităţii sistemului de
inovare şi poate ajuta la stabilirea tendinţelor de evoluţie (Seidel ş.a., 2013).

Conform „European Innovation Scoreboard”, performanţele din inovare ale unei ţări
se măsoară printr-un indicator compozit, SII (Summary Innovation Index), obţinut
prin agregarea mai multor indicatori. Varianta actuală a metodologiei EIS cuprinde
25 de indicatori, care se referă la trei aspecte: factorii motori ai inovării, activitatea
firmelor şi rezultatele din inovare. În funcţie de nivelul SII, statele membre ale
Uniunii Europene se înscriu în una dintre următoarele patru categorii: lideri în
inovare, urmăritori, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti.

Cauzele orientării spre inovare sunt multiple. Globalizarea şi concurenţa acerbă

caracteristice lumii actuale sunt factorii principali care au creat presiune pentru
creşterea vitezei de inovare în numeroase domenii de activitate. Un alt factor care a
determinat creşterea rolului inovării şi schimbări importante în modul de realizare a
inovării este necesitatea de a dezvolta şi valorifica creaţiile ştiinţifice şi tehnice
pentru dezvoltarea durabilă, economică şi socială, prin crearea de locuri de muncă,
reducerea impactului asupra mediului şi creşterea calităţii vieţii. În acest context,
un loc important ocupă îmbunătăţirea condiţiilor Noţiuni de bază 31 de muncă şi
valorificarea mai bună a resursei umane, care constituie elemente cheie ale
strategiilor şi politicilor promovate în ultimele decenii.

Având în vedere aceste circumstanţe, inovarea trebuie să devină o prioritate pentru

orice organizaţie. “Singurul avantaj competitiv durabil provine din depăşirea
competiţiei prin inovare”