Sunteți pe pagina 1din 3

CE ESTE FRAZA?

Fraza este o unitate sintactica comunicativa alcatuita din doua sau mai multe propozitii,
aflate in raport de coordonare sau de subordonare.
O fraza este alcatuita din propozitia principala (sau regenta), care este de fapt propozitia de baza
cu inteles de sine statator si una sau mai multe propozitii secundare (subordonate) care depind de
alte propozitii pe care le determina. De fapt, propozitia subordonata sau secundara, depinde de un
cuvant de legatura din propozitia determinata.
Numarul de propozitii dintr-o fraza este egal cu numarul de predicate (verbe predicative).
O fraza trebuie sa contina obligatoriu o propozitie principala si poate sa fie formata si din mai
multe propozitii, coordonate, toate principale.
Propozitiile principale se pot lega intre ele prin cuvinte de legatura, virgula sau punct si virgula.

CUM SE FACE ANALIZA UNEI FRAZE?


Analiza unei fraze presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Sublinierea predicatelor si stabilirea felului lor (predicat verbal - P.V. sau predicat
nominal - P. N.)
2. Incercuirea elementelor de legatura
3. Impartirea frazei in propozitii si numerotarea lor
4. Clasificarea propozitiilor
5. Realizarea schemei care reuneste toate propozitiile din fraza
Pentru realizarea schemei vom folosi o linie orizontala pentru legarea a doua propozitii de
acelasi fel si o linie verticala pentru legarea unei propozitii regente de o subordonata.
Exemplu:

P1 = propozitie principala, regenta pentru P2


P2 = propozitie secundara subordonata lui P1, regenta pentru P3
P3 = propozitie subordonata
COORDONAREA SI SUBORDONAREA
In propozitie si in fraza pot exista urmatoarele relatii sintactice:
1. relatia de coordonare
2. relatia de subordonare

RELATIA DE COORDONARE
Relatia de coordonare se stabileste intre doua parti de propozitie sau doua propozitii de
acelasi fel.
Exemple:

P1 = propozitie principala
P2 = propozitie principala
P1 si P2 sunt intr-o relatie de coordonare.
Relatia de coordonare se stabileste cu ajutorul unor conjunctii coordonatoare: si, iar, ci,
insa, dar, sau, ori, fie, deci, asadar.

RELATIA DE SUBORDONARE
Relatia de subordonare se stabileste intre o parte de propozitie secundara (atribut,
complement) si cuvantul determinat de aceasta sau intre o propozitie regenta si o
propozitie secundara.
P1 = regenta, principala
P2 = secundara
P1 si P2 se afla intr-o relatie de subordonare.
In orice fraza este obligatoriu sa existe o propozitie principala. Propozitia regenta poate fi
principala / secundara, daca o alta subordonata depinde de ea.
Elementele de coordonare le vom diferentia de cele de subordonare prin doua semne
diferite: cele de coordonare vor fi puse intr-un patrat, iar cele de subordonare vor fi
incercuite !
Relatia de coordonare intre doua propozitii de acelasi fel (principale / secundare) poate
aparea folosind alaturarea acestora si delimitarea lor prin virgula.

Relatia de coordonare se stabileste cu ajutorul unor conjunctii coordonatoare:


si, iar, ci, insa, dar, sau, ori, fie, deci, asadar.
Relatia de subordonare se realizeaza cu ajutorul unor conjunctii subordonatoare sau cu
ajutorul altor parti de vorbire cu rol subordonator:
sa, ca, ca sa, daca, fiindca, deoarece, pentru ca, desi, incat, care, pe care, cui, ce, ceea ce,
cine, cat, cata, cati, cate, etc.

S-ar putea să vă placă și