Eficienta Cladiri

Creativitate și Energie pentru Mâine!
Echipă: TheZeros
Cuprins
1. Introducere...................................................................................................... 4
2. Descrierea soluțiilor de renovare propuse și a impactului acestora............... 5
A. Impactul asupra mediului.......................................................................... 5
A.1. Măsura 1 - Pereți exteriori opaci ................................................................. 15
A.2. Măsura 2 – Terasă....................................................................................... 17
A.3. Măsura 3 - Planșeu peste subsol................................................................. 18
A.4. Măsura 4 - Ferestre/Uși exterioare.............................................................. 20
A.5. Măsura 5 - Introducere sistem de panouri solare fotovoltaice................... 21
A.6. Măsura 6 - Introducere sistem de distribuție pe orizontală, inclusiv sisteme
inteligente de contorizare....................................................................... 24
A.7. Măsura 7 - Introducere sistem de ventilare mecanică cu recuperare de
căldură................................................................................................................. 27
A.8. Măsura 8 - Etajarea construcției.................................................................. 29
A.9. Măsura 9 – Introducere ascensor de persoane........................................... 31
A.10. Măsura 10 - Înlocuire becuri cu incandescență în spațiul de utilizare
comună, casa scării............................................................................................ 32
A.11. Măsura 11 - Înlocuire becuri cu incandescență și a corpuri de iluminat
fluorescente din apartamente.............................................................................. 32
A.12. Măsura 12 - Completare apartamente cu unități de răcire de tip split...... 33
A.13. Concluzii.................................................................................................... 34
B. Impactul lucrărilor propuse asupra proprietarilor/ locatarilor.............. 36
B.1. Confortul termic............................................................................................ 38
B.2. Calitatea aerului interior și ventilarea clădirii................................................ 40
B.3. Umiditatea.................................................................................................... 40
B.4. Zgomotul...................................................................................................... 40
C. Impactul lucrărilor propuse asupra pieței............................................... 41
C.1. Calculul performantei economice a soluției de renovare majoră a clădirii
prin aplicarea tehnicii LCC.................................................................................. 41
C.2. Descrierea soluției viabile de finanțare a proiectului de renovare propus
pentru clădirea analizată..................................................................................... 50
3. Bibliografie....................................................................................................... 52
2
4. Anexe............................................................................................................... 53
A1. Plan etaj V - Penthouse
A2. Certificat de performanță energetică a clădirii renovate
A3. Fișă de simulare sistem PV
A4. Grafic Gantt de realizare a lucrărilor propuse
A5. LCC - Foaie de calcul EXCEL
3
1. Introducere
În documentul "Nearly Zero Energy Buildings (NZEB) România - Plan de creștere a numărului
de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero", din iulie 2014, emis de
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice [1] sunt precizate nivelul maxim admis
al energie primară din surse convenționale și emisiile de CO2 aferente proceselor de funcționare
a clădirilor, în funcție de tipul clădirii și de zona climatică de iarnă a României. De asemenea,
este precizat nivelul minim al energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumurilor
energetice totale ale unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, și anume
minimum 10% din energia primară totală calculată a clădirii. Astfel, pentru clădirile de locuit
colective, amplasate în zona II climatică, energia primară nu trebuie să depășească 100
kWh/(m2an), iar nivelul maxim al emisiilor de CO2 să fie de 27 kg/(m2an).
În acest context se propune reabilitarea blocului de locuințe ale cărui caracteristici sunt
prezentate în datele de intrare ale temei, caracteristici arhitecturale, structurale, geometrice,
inclusiv caracteristicile instalațiilor care deservesc clădirea. De asemenea, este dată
performanța energetică actuală a clădirii, cunoscându-se consumurile clădirii pentru încălzirea
spațiilor, pentru prepararea și distribuția apei calde de consum și pentru iluminat artificial.
Aceste consumuri, inclusiv energia primară consumată la nivel de clădire, sunt redate sumar în
tabelul 1.
Tabelul 1
Consumurile de energie și energia primară consumată la nivel de clădire
Consumul specific anual de energie pentru încălzire
kWh/(m2an) 212,9
Consumul specific anual de energie pentru prepararea apei kWh/(m2an)

66,33
calde de consum
Consumul specific anual de energie pentru iluminat kWh/(m2an) 10,99
Consumul specific anual de energie la nivel de clădire kWh/(m2an) 290,22
MWh/an 383,708
Energia primară consumată pentru asigurarea consumului MWh/an 446,772
de energie la nivel de clădire
din care:
 Energia primara consumată pentru asigurarea
kWh/(m2an) 307,14
consumului de căldură pentru încălzire și
prepararea apei calde de consum
 Energia primară consumată pentru asigurarea kWh/(m2an) 30,76
consumului de energie electrică pentru iluminat
4
2. Descrierea soluțiilor de renovare propuse și a impactului acestora
A. Impactul lucrărilor propuse asupra mediului
Stabilirea soluției de reabilitare termică și energetică a blocului de locuințe dat prin tema de
proiect a fost făcută în baza definiției conceptului de clădire cu consum de energie aproape
zero:
"Clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este o clădire cu o performanță
energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este
foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile,
inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere."
Prin urmare, în cadrul acestui proiect, s-au avut în vedere ambele aspecte importante
caracteristice unei clădiri cu consum de energie aproape zero: creșterea performanței
energetice pentru reducerea consumul de energie și implicit reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, precum și introducerea consumul de energie regenerabilă produsă la fața locului.
O primă etapa a fost analiza soluțiilor de reabilitare termică a anvelopei, avându-se în vedere
introducerea unor elemente noi, inovative față de ceea ce s-a practicat și se practică la ora
actuală în România.
Suplimentar creșterii performanței energetice, s-a urmărit și îmbunătățirea aspectului

arhitectural al clădirii întrucât clădirea analizată datează din perioada 1968-1969 și prezintă
deficiențe atât în ceea ce privește consumul de energie și confortul ocupanților cât și aspectul
arhitectural.
5
Centralizarea măsurilor de renovare și a efectelor acestora, precum și consumurile de energie
sunt redate în tabelele de mai jos.
Tabelul 2
Măsurile de renovare propuse
Performanța
Nr. crt. Tipul intervenției Descriere Caracteristici
energetică
Măsura 1 Izolare termică Material 120 mm UPE = 0,298
suplimentară a termoizolant: vată (W/m2K)
pereților exteriori (PE) minerală;
Fațadă ventilată
URSA FDP 5/Vr
Măsura 2 Izolare termică Material 150 mm UT= 0,204

suplimentară terasă termoizolant: (W/m2K)
(T) Spumă
poliuretanică
acoperită cu
poliuree
Măsura 3 Izolare termică Material 100 mm UPS = 0,290
suplimentară planșeu termoizolant: (W/m2K)
peste subsol (PS) Spumă
poliuretanică
aplicată prin
pulverizare la
partea inferioară a
planșeului
Măsura 4 Înlocuire tâmplărie Geam Low-E + Rama: 7 camere Ug/Uf/UW=
exterioară (W) Argon, Tâmplărie Canat: 6 camere 0,66/0,91/0,80
PVC 3 foi de sticlă (W/m2K)
Măsura 5 Instalare panouri Sistem PV hibrid Putere electrică Energie anuală
fotovoltaice instalată 5720 W; produsă = 7195
22 panouri (kWh/an)
1640*992*40 mm;
suprafață totală:
64 m2
Măsura 6 Introducere sistem Materiale utilizate: Lungime Reducerea
distribuție pe țevi de cupru; conducte: 2703 pierderilor de
orizontală, inclusiv Sistem de m; tip și diametru căldură retea
sisteme inteligente de distribuție pe izolație termică: K termică = 94 %
contorizare orizontală pe casa flex. INSUL-Lock,
scării a agentului Pre-Slit, certificat
termic și a apei GREENGUARD,
calde de consum 9 mm
și contorizare
individuală la
fiecare apartament
6
Măsura 7 Introducere sistem de Unități de ventilare Numărul schimburi Energie electrică
ventilare mecanică cu recuperator de de aer 0,6 h -1; consumată =
cu/fără recuperare de căldură entalpic Putere electrică 1490 kWh/an
căldură montate în instalată 531,2 W
dormitoare și
livinguri, 51 m3/h și
ventilatoare
exhaustoare
montate în
bucătării și băi, 70
m3/h
Măsura 8 Etajarea construcției 2 apartamente Suprafață Consum de
retrase tip construită energie
PENTHOUSE cu suplimentară: suplimentar 9872
structură cu pereți 329,062 m2 kWh/an; din care:
structurali din Suprafață încălzită consum de
zidărie din BCA cu suplimentară: căldură pentru
stâlpișori și centuri 170,28 m2; încălzire: 1343
din beton armat și Volum încălzit kWh/an, consum
placă de beton suplimentar: 439,32 de căldură pentru
armat m3; apă caldă de
Volum total consum: 8092
suplimentar: 599,45 kWh/an și
m3 consum energie
electrică pentru
iluminat interior:
437 kWh/an
Măsura 9 Instalare lift pentru Ascensor hidraulic Dimensiune: Energie electrică
persoane panoramic cu 1,50x1,50x2,15 m consumată =
structura metalică Putere electrică 1900 (kWh/an)
proprie cu 2 instalată: max
accese și cu 2 2000W
stații: parter
(exterior) și etaj V
Măsura 10 Înlocuirea becurilor LED-uri Număr 13; Energie electrică
din spațiile comune Putere 12; consumată = 146
Flux luminos 1050 (kWh/an)
lm;
Durată de utilizare:
30000 ore
Măsura 11 Înlocuirea becurilor și LED-uri Număr 141; Energie electrică
a corpurilor de Putere 12 ; consumată =
iluminat din Flux luminos 1050 2788 (kWh/an)
apartamente lm;
Durată de utilizare:
30000 ore
Măsura 12 Răcirea Utilizarea unităților Capacitate de Energie electrică
apartamentelor cu tip Split pentru răcire: 0,9/3,5/4,04 consumată =
unități de răcire de tip răcirea spațiilor kW; EER 3,3 9551 kWh/an
split
7
Tabelul 3
Consumurile de energie rezultate în urma renovării propuse:
Nr.
Denumire UM Valoare
crt
Consumul total de energie la nivel de consumator
kWh/an 4737,6
(medie pe apartament)
 Consumul de căldură - încălzire kWh/an 712,3
 Consumul de căldură - apă caldă de
kWh/an 3489,6
consum
 Consumul de energie electrică pentru
spațiile comune (iluminat interior/exterior, kWh/an
201,1
1 lift, ventilare mecanică pentru ventilarea
din care: întreagii clădire)
 Consum de energie (electrică) pentru kWh/an
176,3
climatizare (răcire)
 Consum de energie electrică la ventilarea kWh/an
30,9
mecanică pentru climatizare
 Consum de energie electrică pentru kWh/an 127,4
iluminatul apartamentelor
Consumul total de energie la nivel de clădire kWh/an 104739
 Consumul de căldură - încălzire kWh/an 15671
 Consumul de căldură - apă caldă de
kWh/an 76772
consum
 Consumul de energie electrică pentru
spațiile comune (iluminat interior/exterior,
kWh/an 4933
lift, ventilare mecanică pentru ventilarea
2 întreagii clădiri, consum propriu sistem
din care:
PV)
 Consum de energie (electrică) pentru kWh/an
3880
climatizare (răcire)
 Consum de energie electrică la ventilarea kWh/an
680
mecanică pentru climatizare
 Consum de energie electrică pentru kWh/an
2803
iluminatul apartamentelor
Cantitatea totală de energie produsă din surse
kWh/an 7195
regenerabile de energie amplasate local
3
 Căldură totală produsă din SRE kWh/an 0
din care:
 Energie electrică produsă din SRE kWh/an 7195
Modul de asigurare a consumului de energie pentru clădire
 Căldură furnizată din centrală de
termoficare cu funcționare cu combustibil kWh/an 92443
4
din care: convențional
 Căldură furnizată din surse regenerabile
kWh/an 0
de energie (SRE)
8
Nr.
Denumire UM Valoare
crt
 Energie electrică furnizată din sistemul 6592
kWh/an
energetic național (SEN)
 Energie electrică furnizată din surse
kWh/an 5704
regenerabile de energie (SRE)
Consumul de energie primară după realizarea lucrărilor
kWh/an 121564
de renovare majoră:
kWh/an 101687
5  Căldură
kWh/m2an 68,13
din care:
kWh/an 18458
 Energie electrică
kWh/m2an 12,36
Reducerea consumului de energie primară după
realizarea lucrărilor de renovare fată de situația
existentă
- din căldură furnizată din centrala de termoficare
cu funcționare cu combustibil convențional
6 (după renovare consumul este 68,13 % 77,8
kWh/m2an)
- din energia electrică pentru iluminat
(după renovare consumul pentru iluminatul
clădirii este 3022 kWh/an, respectiv % 93,4
2,02 kWh/m2an)
Notă 2: Producția totală anuală a sistemului PV este de 7195 kWh, 4424 kWh sunt utilizați
integral pentru asigurarea iluminatului, ventilării apartamentelor și funcționării liftului, 2559 kWh
se utilizează în proporție de 50% pentru răcirea pe timp de vară, diferența de 50% este furnizată
în rețeaua națională de energie electrică iar valoarea de 212 kWh reprezintă pierderea prin
stocare.
Notă 2: Reducerile consumurilor de energie primară față de situația existentă s-au calculat
pentru consumurile specifice în kWh/m2an, deoarece suprafața utilă încălzită este diferită la
clădirea renovată în comparație cu clădirea existentă.
9
Arhitectură propusă
Randări 3D
10
Randări 3D
11
Randări 3D
12
Fațadă principală (VEST)
Fațadă secundară (EST)
13
Fațadă laterală (SUD)
Fațadă laterală (NORD)
14
A.1. Măsura 1 - Pereți exteriori opaci
Pentru reabilitarea termică a pereților exterior opaci s-a propus realizarea unei fațade ventilate
în următoarea variantă: vată minerală de sticlă (URSA FDP 5/Vr ) hidrofobizată cu cașeraj din
împâslitură din fibră de sticlă de culoare neagră, cu rol atât în izolarea termică, cât și fonică, cu
grosimea de 120 mm și valoarea conductivității termice declarată de producător de 0,032
(W/mK); strat de 50 mm de aer ventilat și finisaj din plăci ceramice [3]. Totodată, s-a propus
înverzirea unor zone din fațadă prin montarea grilajelor metalice ca suport pentru plantele
cățărătoare plantate în sol [5].
Performanța termosistemului propus este dovedită, în primul rând, de diminuarea coeficientului
de izolare termică a pereților de la UPE = 2,165 (W/m2K) la UPE = 0,298 (W/m2K).
Ventilarea fațadei prin stratul de aer prevăzut între finisaj și materialul termoizolant contribuie
semnificativ la sănătatea clădirii și implicit la bunăstarea ocupanților, prin protejarea clădirii de
fenomene climatice de ploaie cu vânt, de zăpadă cu vânt care pot conduce la infiltrații de apă.
Mai mult, prin această protecție a clădirii dată de fațada ventilată, degradarea structurală este
eliminată din acest punct de vedere.
Totodată, stratul de aer ventilat reduce transferul termic prin pereți, și astfel se diminuează
posibilitatea apariției fenomenului de supraîncălzire pe timp de vară și ajută la păstrarea unei
temperaturi ridicate pe fața interioară a pereților exteriori pe timp de iarnă, evitându-se în acest
fel apariția condensului și ulterior a mucegaiului, fenomen des întâlnit la clădiri termoizolate dar
neventilate corespunzător. Un alt beneficiu important al fațadei ventilate este izolarea fonică.
Finisajul exterior din plăci ceramice s-a ales, pe de o parte, ca recomandare de compatibilitate
cu soluția de fațadă ventilată, și pe de altă parte, pentru că păstrează aspectul de clădire veche,
istorică și în acest fel clădirea reabilitată nu este în contrast evident cu celelelte clădiri
învecinate, păstrându-se o oarecare notă comună de încadrare arhitecturală și urbană.
Totuși, înverzirea unor zone de fațadă aduce elementul nou, verde, bine-venit într-o zonă
populată de astfel de clădiri vechi cu arhitectură mediocră. Pe lângă îmbunătățirea calității
aerului, din punct de vedere al performanței energetice a clădirii, zonele verzi prevăzute pe
fațadă contribuie la normalizarea umidității și acționează ca un para-solar în perioada
vegetativă, din aprilie până în octombrie, exact când e nevoie de astfel de efect. Totodată
contribuie la păstrarea și îmbogățirea biodiversității. Ca tip de plantă se recomandă vița
sălbatică, salcâmul cățărător, trâmbița sau caprifoiul. Pe lângă efectele pozitive enumerate mai
sus, acestea au și aspect deosebit, oferind un spectacol de culori prin coloritul frunzelor și al
florilor, din primăvara până toamna târziu [5].
15
Tabelul 4
Detaliu stratificație pereți exteriori opaci
Detaliu perete opac exterior
Nr. Strat Material Grosime (cm)

1 Finisaj plăci ceramice + suport profile metalice 3,00
2 Strat de aer ventilat 5,00
3 Vată minerală cașerată URSA FDP 5/Vr 12,00
4 Mortar de ciment 1,50
5 Zidărie de cărămidă plină 30,00
6 Mortar de var 2,00
Suprafața element A = 813,82 m2
Rezistența termică specifică corectată RPE = 3,360 m2K/W
Coeficient de transfer termic corectat UPE = 0,298 W/m2K
16
A.2. Măsura 2 - Terasă
Pentru reabilitarea termică a terasei blocului analizat, se propune utilizarea spumei poliuretanice
TERMOPOL, λ=0,023 (W/mK), ca material termoizolant prin pulverizare de sus în jos într-o
grosime de 150 mm [4]. Se va face decopertarea straturilor existente până la placa de beton.
Stratul de spumă poliuretanică se va proteja împotriva infiltrațiilor de apă cu un strat de poliuree.
S-a ales această soluție de reabilitare termică, în primul rând, datorită tehnologiei de aplicare,
iar apoi, s-a ținut cont și de proprietățile termofizice foarte bune aferente unui cost justificat,
comparativ cu alte materiale termoizolante. Performanța termică a soluției propuse este dată de
reducerea coeficientul de transfer termic a planșeului terasă de la UPTIV = 1,020 (W/m2K) la UPTIV
= 0,204 (W/m2K). Scurgerea apelor pluviale de pe terasă va fi asigurată prin panta dată stratului
de beton slab armat cu rol de protecție a termoizolației.
Tabelul 5
Detaliu stratificație terasă etaj IV
Detaliu planșeu terasă peste etaj IV

1 Mortar de ciment și var 2,00
2 Beton armat 10,00
4 Spumă poliuretanică + poliuree 15,00
5 Beton slab armat 3,00
Rezistența termică specifică corectată RPTIV = 4,914 m2K/W
Coeficient de transfer termic corectat UPTIV = 0,204 W/m2K
17
A.3. Măsura 3 - Planșeu peste subsol
Soluția reabilitării termice a planșeului peste subsol prevede utilizarea spumei poliuretanice
(TERMOPOL) prin aplicare prin pulverizare într-o grosime de 100 mm. S-a ales această soluție,
în primul rând datorită posibilității tehnologice de aplicare a materialului termoizolant – aplicarea
prin pulverizare permite izolarea zonelor greu accesibile dintre tavan și instalațiile termice și
sanitare - și în al doilea rând, datorită proprietăților de termoizolare foarte ridicate λ=0,023
(W/mK) corespunzătoare unor costuri rezonabile [4].
Se va utiliza spuma poliuretanică cu celulă închisă de peste 95% întrucât zona de aplicare
prezintă un potențial ridicat de expunere la umiditate excesivă. Se va aplica spumă
poliuretanică și pe pereții exteriori supraterani ai subsolului (pe o adâncime de aproximativ 100
cm de la tavan în jos).
Performanța termică a soluției propuse este reprezentată de scăderea transmitanței termice a
planșeului peste subsol de la UPS = 2,976 (W/m2K) la UPS = 0,290 (W/m2K).
Tabelul 6
Detaliu stratificație planșeul peste subsol
Detaliu planșeu peste subsol

2 Spumă poliuretanică 10,00
4 Beton armat 12,00
5 Finisaj gresie/parchet 30,00
Rezistența termică specifică corectată RPS = 3,450 m2K/W
Coeficient de transfer termic corectat UPS = 0,290 W/m2K
18
Tabelul 7
Detaliu stratificație pereți supraterani subsol
Detaliu perete suprateran subsol

2 Polistiren extrudat 3,00
4 Beton armat 30,00
5 Spumă poliuretanică 10,00
19
A.4. Măsura 4 - Ferestre/Uși exterioare
Prin prezentul proiect de reabilitare termică a construcției analizate este propusă și schimbarea
ferestrelor și a ușilor exterioare existente. Soluția propusă are în vedere o nouă tâmplărie din
PVC cu ramă cu 7 camere cu coeficientul de transfer termic Uf = 0,91 W/m2K și 3 foi de geam
termoizolant cu pelicula de emisivitate redusă și cu un strat de Argon, cu coeficientul de transfer
termic Ug = 0,66 W/m2K.
Coeficientul de transfer termic al ferestrelor/ ușilor propuse are valoare de Uw= 0,80 W/m2K, fiind
asigurat un transfer de căldură mult redus față de situația inițială Uw= 2,564 W/m2K.
Factorul de transmisie totală a energiei solare este g=0,6, valoare care contribuie semnificativ la
evitarea supraîncălzirii pe timp de vară.
Mai mult, este prevăzută și dotarea ferestrelor și ușilor exterioare cu rulouri exterioare pentru ca
locatarii să aibă posibilitatea de a controla transmisia termică dar și luminoasă în încăperi.
20
A.5. Măsura 5 - Introducere sistem de panouri solare fotovoltaice
Pentru încadrarea în definiția clădirii cu consum de energie aproape zero, s-a avut în vedere
introducerea consumului din energie regenerabile produsă la fața locului.
Astfel, pentru asigurarea iluminatului în spațiile comune – casa scării, pentru asigurarea
ventilării pentru fiecare apartament în parte, dar și pentru asigurarea răcirii pe timp de vară
pentru fiecare apartament, s-a optat pentru implementarea unui sistem hibrid de panouri solare
fotovoltaice "cu consum propriu ridicat" (”with increased self-consumption”) - cu stocare de
energie și cu posibilitatea de utilizare a energiei din rețeaua de energie electrică, când este
necesar, dar și de furnizare a surplusului de energie produsă în rețeaua de energie electrică,
când este posibil.
Figura 1. Sistem PV hibrid

Sursa [6]
Sistemul propus este alcătuit din:

- 20 de panouri fotovoltaice Amerisolar AS-6P30-260; 1640x992x40 mm; 18,5 kg; 5,20
kWp;
- Invertor Sunny Boy SB 5000TL-21 cu:
o Sistem de control și optimizare: Smart Energy Management - Sunny Home
Manager;
o Sistem de monitorizare al sistemului PV – Sunny Portal;
o Afișaj date – Sunny View;
- Sistem de control acumulatori (self- consumption, battery back-up) – Sunny Island 4.4M
- Banc de acumulare cu capacitatea de 20 kWh, 152 cicluri anuale
- Contor bidirecțional - SMA Energy Meter
21
Figura 2. Performanța sistemului PV propus
Sursa [7]
Puterea instalată a panourilor fotovoltaice este de 5,72 kWp.

Sistemul este optimizat prin echipamente de control prevăzute în propunere, astfel încât să
asigure din totalul de energie electrică necesară un procent de 88,5%, diferența fiind
suplimentată din rețeaua de energie electrică.
Figura 3. Randament energetic lunar

Sursa [7]
Producția anuală totală a sistemului este de 7195 kWh, 4424 kWh se vor utiliza pentru iluminat,
ventilare și acționarea liftului, iar surplusul de energie rezultat, aferent în mare parte lunilor de
vară, 2559 kWh, fie va fi furnizat în rețeaua de energie (50%), fie va fi utilizat pentru răcirea
apartamentelor pe timp de vară (50%). Diferența de 212 kWh este dată de pierderea energiei
din sistemul de stocare.
Totodată, pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului, în decursul unui an, este necesară
utilizarea a 508 kWh din rețeaua națională de energie electrică.
Sistemul a fost dimensionat avându-se în vedere fiecare consumator în parte, puterea necesară
și timpul de funcționare, conform fișei de simulare atașată proiectului.
În vederea funcționării sistemului de PV așa cum e propus, a fost necesară prevederea
schimbării tuturor corpurilor de iluminat, utilizându-se becuri economice iar sistemele de
22
ventilare au fost alese așa fel încât consumul electric generat de acestea să fie cât mai mic
posibil.
Este de menționat faptul că s-a ales generarea din sursă regenerabilă a energiei electrice
având în vedere ponderea mare din consumul total primar, pondere dată de factorul de
conversie de 2,8.
Mai multe informații despre sistemul PV propus se regăsesc în anexa A3.
23
A.6. Măsura 6 - Introducere sistem de distribuție pe orizontală, inclusiv sisteme
inteligente de contorizare
Sistemele de încălzire centralizată au un impact mare asupra sectorului energetic, asupra

mediului și serviciilor publice. Obiectivele strategiei energetice a municipiului Timișoara trebuie
să se încadreze în cadrul strategic stabilit la nivel național de dezvoltare sustenabilă prin
creșterea eficienței energetice, promovarea producției de energie termică și electrică în
cogenerare eficientă și utilizarea rațională și eficientă a resurselor primare [2]. Alimentarea cu
energie termică a municipiului Timișoara se realizează în sistem centralizat pentru 78.000
apartamente. Generarea agentului termic se face în două centrale termice care utilizează ca și
combustibili gazul metan și cărbunele. Sistemul de conducte pentru transport și distribuție are o
lungime de 370 km. [8].
Scenariul optim identificat de strategia locală de termoficare, din punct de vedere economic,
constă în menținerea și reabilitarea sistemului actual de încălzire centralizată.
În documentația ”Studiu de fezabilitate privind retehnologizarea sistemului centralizat de
termoficare din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului
privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”,
unele din obiectivele municipale specifice sunt ”creșterea eficienței energetice a cazanelor la
eficiența de referință minimă de 90% pentru cazanele pe gaz și de 86% pentru cele pe lignit,
cogenerarea de înaltă eficiență cu economie de combustibil primar de cel puțin 10% în
comparație cu producția separată de energie electrică și termică, reducerea pierderilor de
căldură în rețelele de transport și distribuție la maxim 15% din producția de energie termică, față
de pierderea totală actuală de 22% , prin reabilitarea în întregime a acestora”.
Luând în considerare elementele prezentate anterior, se menține soluția actuală de alimentarea
cu căldură și preparare a apei calde de consum în sistem centralizat urban.
Se va dezafecta distribuția agentului termic pentru încălzire și distribuția apei calde de consum,
inclusiv recircularea de la nivelul subsolului și se va realiza un sistem de distribuție pe orizontală
a agentului termic și a apei calde de consum cu contorizare individuală a fiecărui apartament.
Principalele avantaje al acestei soluții sunt:
- descentralizarea sistemului de alimentare cu energie termică cu posibilitatea de
facturare separată a consumului la fiecare apartament, reglarea temperaturii interioare
cu ajutorul robinetelor termostatate și asigurarea unui confort termic individualizat pe
fiecare încăpere;
- eliminarea pierderilor de căldură și a pierderilor de apă prin dezafectarea conductelor de
distribuție a agentului termic și a conductelor de apă caldă de consum și de recirculare
din subsol, respectiv a coloanelor de apă caldă de consum.
Ținând cont de anul de construcție al blocului, instalațiile au o vechime de aproape 50 de ani.
Se impune astfel, atât înlocuirea instalațiilor existente, cât și redimensionarea lor datorită
scăderii necesarului de căldură prin izolarea anvelopei clădirii.
Măsurile de scădere a pierderilor de căldură prin transmisie prin anvelopa clădirii s-au
concretizat în următoarele valori ale rezistențelor termice ale elementelor de construcție
perimetrale:
 perete exterior:
Rezistență termică specifică corectată 3,733 (m2K)/W

Transmitanță termică 0,268 W/(m2K).
24
 planșeu peste subsol:

 terasă:

 terasă etaj V:

Transmitanță termică 0,202 W(m2K).
La momentul actual, pierderile de căldură nerecuperabile estimate pentru blocul de locuințe

analizat din punctul de vedere al performanței energetice sunt:
- pierderi de căldură ale sistemului de distribuție a agentului termic din subsolul clădirii:
31,41 kWh/(m2an), date prin temă, respectiv 14,75 % din consumul de energie pentru
încălzirea clădirii;
- pierderi de căldură și de apă ale rețelei de distribuție și recirculare a apei calde de
consum din subsol și ale coloanelor: 14,38 kWh/(m2an), date în temă, respectiv 21,67 %
din consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum la nivelul clădirii.
Instalația de încălzire și apă caldă de consum se va realiza din țevi de cupru cu dimensiuni între
1/2” și 2”. Cuprul este un material natural, refolosibil, impermeabil, care nu absoarbe alte
substanțe cu care intră în contact, nu permite pătrunderea oxigenului, bacteriilor și virusurilor,
are o rezistență mare la îmbătrânire. Calitățile mecanice, pereții subțiri ai țevilor și asamblarea
ușoară au dus la folosirea cuprului pe o scară largă. Îmbinarea țevilor de cupru este ușoară și
sigură.
Pentru izolarea conductelor de încălzire și apă caldă se vor utiliza izolații K flex. INSUL-Lock,
Pre-Slit: tub elastomeric cu celule închise, conductivitate termic 0,245 la 75F, utilizat în aplicații
HVAC/R și instalații sanitare. Materialul este non-poros, non-fibros și rezistă la mucegai, fungi și
dezvoltare bacteriană. Pentru o protecție sporită, acesta este protejat cu un agent antimicrobian
aprobat EPA. Izolația K flex este certificată GREENGUARD (http://kflexusa.com/ : INSUL-
TUBE® Pre-Slit is GREENGUARD® certified as low VOC materials, meeting requirements of
the “Children & Schools” and “Indoor Air Quality” classifications is approved through
supervision by the Factory Mutual Research Corporation, and is 25/50-rated when tested to
ASTM E 84 standards ”Surface Burning Characteristics of Building Materials”).
Corpurile de încălzire propuse, tip panou din oțel, se caracterizează printr-o cedare de căldură
prin radiație de 32% și prin convecție de 68%, spre deosebire de radiatoarele din fontă existente
care au o cedare de căldură de 15% prin radiație și 85% prin convecție. Corpurilor de încălzire
din oțel distribuie rapid căldura în interiorul încăperii, sunt ușor de manevrat și de montat și au
un preț mic, ușor accesibil. Fiecare corp de încălzire va fi dotat cu robinet tip colțar tur și retur,
dop, aerisitor manual, cap termostatic, console.
25
Modulele de contorizare sunt dotate cu contor ultrasonic de energie termică și contor de apă
caldă performante, de calitate, cu fiabilitate mare, echipate cu modul radio pentru transmiterea
datelor de facturare la distanță, cu clasă de precizie 2.
Pentru a realiza analiza energetică comparativă a performanțelor energetice ale blocului de
locuințe studiat în situația actuală și a performanțelor energetice pentru soluția de reabilitare
propusă s-au preluat elemente din datele temei care caracterizează performanța energetică
actuală a clădirii.
Trebuie subliniat faptul că determinarea energiei primare consumate pentru asigurarea
consumului de energie la nivel de clădire trebuie să țină cont prin anumiți factori de
caracteristicile tehnice și de eficiența sistemului centralizat de alimentare cu căldură urbană.
Această necesitate rezultă la analiza comparativă a mai multor sisteme de generare a energiei
termice care deservesc o clădire. Acestea pot fi incluse în clădire sau adiacente acesteia și
atunci se consideră toate consumurile energetice aferente. În cazul sistemelor centralizate,
acestea au consumuri suplimentare semnificative de energie termică și electrică pentru
transportul agentului termic și a apei calde de consum, pentru prepararea acestora în punctele
termice, pentru transportul agentului primar, și sunt dotate cu utilaje și echipamente specifice
pentru prepararea acestuia la CET-uri. Totodată, randamentele de generare a căldurii trebuie
să țină cont de eficiența cogenerării sau de randamentul cazanelor utilizate. De asemenea,
trebuie luate în considerare și viitoare măsuri de reabilitare a sistemului centralizat care vor
crește eficiența energetică a sistemului pe durata de analiză considerată.
26
A.7. Măsura 7 - Introducere sistem de ventilare mecanică cu recuperare de căldură
Ventilarea clădirii se va realiza cu unități specializate care deservesc o singură încăpere.

Unitățile de ventilare vor asigura aer proaspăt, un control al climatului interior și eficiență
energetică la ventilarea clădirii.
Numărul de schimburi de aer pentru clădiri rezidențiale, pentru perioada de ocupare a încăperii,
s-a determinat în conformitate cu prevederile standardului SR EN 15251:2007 - ”Parametrii de
calcul ai ambianței interioare pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor
care se referă la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat și acustică” [9], tabelul B.5,
pentru o clădire categoria II, în funcție de aria încăperii sau numărul de persoane. Numărul de
schimburi de aer asigurat în timpul ocupării în dormitoare și livinguri este 0,6 h-1. Aerul exterior
se va introduce în dormitoare și livinguri. Aerul evacuat din bucătării este de 20 l/s, iar aerul
evacuat din băi de 15 l/s, în conformitate cu SR EN 15251:2007, tabelul B.5.
Unitățile de ventilare se vor monta, în fiecare apartament, în dormitoare și în camera de zi.
Unitățile sunt dotate cu un recuperator entalpic de căldură (acumulator ceramic), cu o eficiență
de până la 90%, și cu un filtru G3 sau G4, ambele tratate antibacterial (figura 1).
Figura 4. Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură

sursa [10]
Modul de funcționare a unității se va comanda de la panoul de comandă sau prin telecomandă:
aport de aer exterior în mod pasiv sau mecanic, exhaustarea aerului interior, ventilare
reversibilă cu recuperare de căldură. Există trei trepte de funcționare asigurând debitele de 13,
27 și 51 m3/h. Unitatea este dotată cu un senzor de umiditate pentru controlul umidității aerului
interior. Nivelul de zgomot este 13, 20, 23 dB(A) la 3m. Pe timp de noapte, unitatea va funcționa
în mod silențios.
Avantaje acestei soluții sunt:
- echipamentul se montează pe perete și nu este necesară tubulatură;
- cost mai redus în comparație cu sistemele centralizate;
- control diferențiat în încăperi în funcție de perioada de ocupare;
- domeniul de funcționare: -20 oC ... 50 oC; umiditate relativă până la 80%;
- motor foarte economic: de la 3,61 până la 5,3 W;
- filtre de tip G3 sau G4;
- mentenanța echipamentului: grila interioară și cea exterioară se curăță anual, curățarea
recuperatorului de căldură și curățarea sau înlocuirea filtrului cel puțin o dată la trei luni.
27
Bucătăriile și băile din fiecare apartament vor fi dotate cu ventilatoare axiale de exhaustare a
aerului (figura 2).
Figura 5. Ventilator axial

Sursa [11]
Caracteristici tehnice:
- echipamentul se montează pe perete și nu este necesară tubulatură;
- motor foarte economic, 5,6 W;
- nivel de zgomot, 26 dBA la 3m;
- temporizator de funcționare, 2...30 min;
- mentenanță simplă.
Avantajul acestei soluții constă într-un cost mai redus în comparație cu sistemele centralizate și
control diferențiat în încăperi, în funcție de perioada de ocupare.
Echipamentele utilizate la ventilarea încăperilor sunt estetice și asigură un confort vizual
corespunzător.
28
A.8. Măsura 8 - Etajarea construcției
Este propusă realizarea unui etaj suplimentar, etaj V, retras, compus din două apartamente cu
suprafața utilă de 70,90 (m2) și fiecare cu o terasă de 32,09 (m2). Compartimentarea
apartamentelor va fi făcută conform planul arhitectural atașat proiectului (Anexa A1).
Structura de rezistență a noii construcții va fi din pereți structurali din zidărie de BCA (MACON
3,5 PLAN) cu grosimea de 30 (cm) confinată cu centuri (25x25) și stâlpișori (25x25) din beton
armat și placă de beton armat cu grosimea de 13 (cm). Structura va fi ancorată de centurile și
stâlpișorii construcției existente. Acoperișul este propus a fi terasă necirculabilă. Termosistemul
va fi același ca și la structura existentă. Stratificația pereților și a terasei peste etajul V sunt
prezentate mai jos.
Terasele celor două apartamente se vor amenaja cu diferite tipuri de plante decorative.
Tabelul 8
Detaliu stratificație pereți exteriori etaj V
Detaliu perete etaj V

1 Finisaj plăci ceramice + suport profile metalice 3,00
2 Strat de aer ventilat 5,00
3 Vată minerală cașerată URSA FDP 5/Vr 12,00
4 Zidărie de BCA 30,00
5 Mortar de var 2,00
29
Tabelul 9
Detaliu stratificație planșeu terasă etaj V
Detaliu planșeu terasă peste etaj V

2 Beton armat 13,00
4 Spumă poliuretanică + poliuree 15,00
5 Beton slab armat 5,00
Rezistența termică specifică corectată RPTV = 4,941 m2K/W
Coeficient de transfer termic corectat U PTV = 0,202 W/m2K
30
A.9. Măsura 9 – Introducere ascensor de persoane
Întrucât este prevăzută amenajarea unui etaj suplimentar s-a avut în vedere dotarea clădirii cu
un ascensor de persoane acționat hidraulic, amplasat în exteriorul clădirii, pe fațada estică.
Ascensorul este dotat cu structură portantă proprie iar închiderile sunt din elemente vitrate
pentru a oferi panoramă utilizatorilor. Fiind acționat hidraulic este foarte silențios cu nivel de
zgomot de aproximativ 55db [12].
S-a ales varianta de amplasare la exterior deoarece amplasarea în interiorul clădiri nu era
posibilă datorită conformării structurale și arhitecturale ale clădirii. O variantă de amplasare la
interior presupunea suprimarea din spațiului locativ al rezidenților, varianta exclusă datorită
acestui inconvenient.
Ascensorul va avea două opriri: parter, respectiv, etajul V. Amplasarea structurii liftului s-a făcut
evitându-se acoperirea sau umbrirea ferestrelor apartamentelor din vecinătatea traseului său.
Caracteristici: dimensiuni 1,50x1,50x2,15, viteză 0,63 m/s, capacitate 450 kg – 6 persoane,
dimensiuni uși 2,10x0,90, consum energie 1900 kWh/an.
31
A.10. Măsura 10 - Înlocuire becuri cu incandescență în spațiul de utilizare comună, casa
scării
În prezent, iluminatul pe casa scării este realizat cu surse incandescente prevăzute cu automat
de scară și senzori de prezență. Pentru reducerea consumurilor energetice, becurile
incandescente se vor înlocui cu LED-uri cu puterea de 12W, cu un flux luminos de 1050 lm și cu
o durată de utilizare de 30.000 ore.
A.11. Măsura 11 - Înlocuire becuri cu incandescență și a corpuri de iluminat fluorescente

din apartamente
Iluminatul în apartamente se realizează cu corpuri de iluminat cu becuri incandescente și cu

corpuri de iluminat fluorescente. Pentru reducerea consumurilor energetice, se vor înlocui
becurile incandescente cu LED- uri cu puterea electrică de 12W, având un flux luminos de 1050
lm și cu o durată de utilizare de 30.000 ore, iar în băi se vor monta corpuri de iluminat cu LED.
32
A.12. Măsura 12 - Completare apartamente cu unități de răcire de tip split
În prezent, răcirea spațiului interior apartamentelor se realizează cu 15 unități de tip split, adică
75% din cele 20 de apartamente sunt dotate cu aceste unități de răcire (date prin temă). S-a
prevăzut montarea unui număr de 7 splituri pentru a deservi celelalte apartamente.
Caracteristicile tehnice ale aparatelor de aer condiționat sunt:
- capacitate de răcire: 0,9/3,5/4,04 kW;
- capacitate de încălzire: 0,9/4,01/5,01 kW;
- EER, în W/W: 3,3;
- COP, în W/W: 3,71;
- nivel de zgomot unitate internă: 38/33/25 dB(A);
- putere ventilator unitate internă: 20 W;
- putere ventilator unitate internă: 43 W;
- agent frigorific R410A.
S-au prevăzut unități reversibile pentru a asigura încălzirea de scurtă durată a spațiilor în cazul
unor întreruperi ale furnizării agentului termic de la sistemul centralizat sau în cazul necesității
încălzirii spațiilor în afara sezonului stabilit de furnizorul local de energie termică Se urmărește
astfel asigurarea confortului termic în situații speciale.
33
A.13. Concluzii
În urma aplicării măsurilor prezentate, s-au obținut consumurilor de energie specifice anuale în
conformitate cu metodologia Mc001, consumuri necesare pentru elaborarea certificatului de
performanță energetică. Deoarece în certificatul energetic nu există rubrică separată pentru
energia recuperată din aerul interior la ventilarea clădirii, această valoare s-a adăugat la
consumul de energie regenerabilă. De asemenea, s-a determinat energia primară la nivel de
clădire. Valorile obținute sunt prezentate sintetic în tabelul 10.
Tabelul 10
Consumurile de energie și energia primară consumată la nivel de clădire
Consumul specific anual de energie pentru încălzire kWh/(m2an) 10,50
Consumul specific anual de energie pentru prepararea apei 51,44
kWh/(m2an)
calde de consum
Consumul specific anual de energie pentru iluminat kWh/(m2an) 2,02
Consumul specific anual de energie pentru climatizare kWh/(m2an) 2,60
Consumul specific anual de energie pentru ventilare mecanică kWh/(m2an) 0,40
kWh/(m2an) 66,96
Consumul specific anual de energie la nivel de clădire
kWh/an 99934
Energia primară consumată pentru asigurarea consumului de 82,18
kWh/(m2an)
energie la nivel de clădire
În plus față de aceste consumuri, se consideră consumurile:

- energie recuperată din energia aerului interior evacuat în exterior: 23,2 kWh/(m2an);
- energie din sursă regenerabilă obținută cu panouri fotovoltaice și la răcirea clădirii: 9,8
kWh/(m2an);
Ponderea energiei din surse regenerabile din energia primară la nivel de clădire este de 11,9%.
Pentru clădirea de locuit colectivă studiată, amplasată în zona II climatică, energia primară nu
depășească 100 kWh/(m2an).
Sunt respectate astfel condițiile de definire a clădirii NZEB tip bloc de locuințe, zona II climatică
în documentația [1].
Emisiile de CO2 la utilizarea combustibilului convențional, gaz natural, și la utilizarea electricității

sunt redate în tabelul 11. Factorii de emisie s-au considerat: 0,24 kgCO2/kWh pentru
termoficare (mai dezavantajos decât 0,205 la gaz natural), respectiv 0,224 kg CO2/kWh (mai
dezavantajos) în comparație cu 0,09 kgCO2/kWh, valoare estimată ca fiind mică pentru a fi
aplicată la noi în țară.
Tabelul 11
Emisii de CO2
Emisii de CO2 la încălzire kg/m2an CO2) 2,52
Emisii de CO2 prepararea apei calde de consum kg/m2an CO2) 12,34
34
Emisii de CO2 la iluminat kg/m2an CO2) 0,45
Emisii de CO2 la climatizare kg/m2an CO2) 0,58
Emisii de CO2 la ventilare mecanică kg/m2an CO2) 0,09
Total kg/m2an CO2) 15,98
Nivelul maxim al emisiilor de CO2 nu depășește de 27 kg/(m2an).
35
B. Impactul lucrărilor propuse asupra proprietarilor/ locatarilor
Prin soluția de reabilitare prezentată în acest proiect, membrii echipei au încercat să vizeze în
egală măsură îmbunătățirea performanțelor energetice ale clădirii (cu implicații directe asupra
costurilor cu energia pentru utilizarea locuințelor) și îmbunătățirea calității vieții locatarilor prin
asigurarea unui climat interior de calitate superioară și a unui aspect arhitectural al clădirii
refăcut.
Probabil cea mai mare dintre problemele cu care se confruntă asociațiile de proprietari în
momentul demarării unor lucrări de reabilitare termică, este reprezentată de lipsa fondurilor.
Soluția “clasică” găsită la această problemă constă în mansardarea construcției, generând
astfel noi spații ce pot fi valorificate prin vânzare către terți. Problema uzuală rezultată din
aplicarea acestei soluții este că spațiile nou rezultate sunt spații locative cu confort redus
(finisaje, funcționalitate, acces, etc.).
Astfel, pentru a contracara neajunsurile menționate anterior, propunerea din prezentul proiect
se bazează pe ipoteza sporirii regimului de înălțime prin construirea unui etaj suplimentar, etaj
dedicat realizării a doar 2 apartamente (comparativ cu cele 4 existente la restul nivelurilor),
evident fiind realizate apartamente mari, selecte și evident superioare din punct de vedere al
confortului, cu suprafețe locative și terase extrem de generoase. În această variantă, prin
valorificarea acestor apartamente, asociația de locatari va putea obține o pondere semnificativă
din finanțele necesare reabilitării termice.
Un alt neajuns este reprezentat de reticența locatarilor de la ultimul nivel cu privire la

acceptarea construirii unui nou nivel, considerând că mutarea unor noi locatari le va produce un
disconfort serios. Odată cu reducerea numărului de apartamente la noul nivel, varianta devine
automat acceptabilă pentru locatarii ultimului nivel.
Soluția propusă din punct de vedere funcțional are meritul de a fi minim invazivă, în încercarea
de a optimiza relația cost-beneficiu-impact pentru proprietari.
În ceea ce privește reabilitarea termică a anvelopei clădirii, lucrările propuse presupun în cea
mai mare parte lucrări exterioare, astfel încât locatarii să fie cât mai puțin deranjați de acestea.
Totuși, în ceea ce privește soluțiile de reabilitare a sistemelor de instalații de încălzire, răcire,
ventilare, apă caldă menajeră, iluminat, există o serie de lucrări interioare la nivelul întregii
clădirii dar și la nivelul fiecărui apartament al clădirii, motiv pentru care este necesar ca
managerul de proiect să stabilească împreună cu locatarii blocului programul de realizare a
lucrărilor la nivel de apartament, astfel încât să fie redusă pe cât posibil perturbarea activității
zilnice a locatarilor.
Conform graficului Gantt, durata tuturor intervențiilor, prin suprapunere, este de 184 de zile,
începând în 27 martie 2017 și finalizând în 28 octombrie 2017. Cu o planificare atentă a fiecărei
intervenții și respectarea graficului Gantt, nu este necesară schimbarea rezidenței locatarilor
(Anexa A4).
Soluția aleasă de termoizolare a blocului are un impact favorabil asupra locatarilor datorită
efectului de fațadă ventilată, eliminându-se riscul apariției condensului, respectiv, a mucegaiului,
36
asigurându-se în acest fel, o calitate a aerului interior adecvată vieții, iar caracteristicile termice
ale soluției propuse asigură păstrarea temperaturii optime în încăperi. Noile ferestre și uși
exterioare prezintă calități superioare în ceea ce privește performanța energetică, transferul de
căldură prin ele fiind mult redus față de situația inițială, astfel este eliminat inconvenientul de a
avea suprafețe interioare prea reci, lucru care cauzează disconfort. Prin aplicarea rulourilor
exterioare, locatarii au posibilitatea de a evita supraîncălzirea pe timp de vară, fenomen des
întâlnit la blocurile de locuințe atât nereabilitate cât și reabilitate termic din Timișoara.
Introducerea zonelor verzi pe fațadă crește calitatea vieții locatarilor prin creșterea calității
aerului, contribuie la păstrarea biodiversității și totodată creează un efect arhitectural plăcut.
Întreținerea plantelor propuse se face cu ușurință, nu necesită masuri speciale de irigare sau de
cosmetizare. Se recomandă irigarea pe timpul zilelor secetoase de vară și tunderea toamna sau
primăvara devreme pentru a se păstra forma dorită de creștere pe fațadă [5].
Introducerea liftului este propusă a fi făcută astfel încât să afecteze cât mai puțin locatari de la
etajele existente. Deși prezintă doar două stații, parter și etaj V, acesta poate fi folosită cu
ușurință și de către locatarii etajelor IV și III prin urcarea până la etajul V cu liftul și apoi
coborârea pe scară până la etajul dorit. Chiar dacă nu este situația ideală, este totuși un
beneficiu, fiind mai ușoară coborârea unui nivel sau două decât urcarea a trei, patru niveluri.
Datorită închiderilor vitrate, ascensorul propus oferă o priveliște plăcută utilizatorilor și datorită
acționării hidraulice nivelul de zgomot propus este foarte redus.
Ascensorul a fost introdus pe fațada posterioară a clădirii, fiind singura zonă care permite
instalarea acestuia fără a crea un real disconfort pentru locatarii de la parter-etaj IV. Singurul
neajuns creat de introducerea liftului este reprezentat de o reducere a intensității luminii
naturale în bucătăriile apartamentelor din zona adiacentă. Cum însă închiderile liftului sunt
vitrate, impactul inconvenientului menționat anterior este minimizat.
Măsurile de reabilitare care vizează instalațiile clădirii sunt eficiente energetic, descentralizate,
cu control la nivel de apartament și la nivel de încăpere, simple, sunt măsuri care nu permit
utilizarea energiei în exces și care asigură confort termic, confort acustic prin alegerea unor
echipamente care utilizează tehnologii avansate, confort estetic prin design modern, formă,
culoare.
Prin descentralizare și alegerea unor echipamente locale se vor reduce semnificativ costurile de
operare și costurile de mentenanță.
Lucrările de reabilitare a instalațiilor, permit prezența locatarilor în clădire pe perioada de

execuție a lucrărilor. Activitatea zilnică a locatarilor un va fi excesiv perturbată.
În standardul românesc SR EN 15251: 2007 [7] sunt prezentați parametrii ambianței interioare
pentru proiectare (în cazul lipsei valorilor în normativele de proiectare) și evaluare a
performanței energetice a clădirilor, care se referă la confortul termic, calitatea aerului interior,
iluminat și acustică. Tendințele de modificare a valorilor acestor parametrii și introducerea unor
de valori ale acestor parametrii pentru asigurarea confortului adaptiv sunt prezentate în proiectul
de standard prEN 15251:2014. Confortul adaptiv se referă la capacitatea de ajustare
psihologică, fiziologică sau comportamentală de către ocupanți a mediului ambiental interior
pentru a evita sau a reduce disconfortul. Conceptul de confort adaptiv a fost introdus într-o
37
perioadă în care energia se scumpește și disponibilitatea ei scade pe termen lung, iar
schimbările climatice sunt tot mai puternic resimțite.
Blocul de locuințe studiat se încadrează în categoria II de clasificare a ambianței interioare.
Parametrii ambianței interioare care au fost respectați în măsurile propuse de creștere a
eficienței energetice și de atingere a performanței energetice a clădirii cu consum de energie
aproape zero sunt:
B.1. Confortul termic
Proiectarea instalației de încălzire s-a realizat la temperaturile interioare indicate în standardul

românesc 1907/2. Evaluarea consumurilor de energie pentru încălzire s-a realizat în
conformitate cu Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, Mc001-2006 [13]
și aplicând programul de calcul Doset-PEC [14] specializat în certificarea energetică a clădirilor.
Metoda utilizată este metoda lunară de determinare a consumurilor energetice. În calcule,
temperatura aerului interior s-a considerat 20 oC pentru sezonul de încălzire, respectiv 26 oC
pentru sezonul de răcire.
Pentru clădiri care se încadrează în categoria II, valorile recomandate pentru indicii de confort
termic PMV și PPD sunt:
categoria II: PPD < 10 -0,5 < PMV < +0,5
Estimarea valorilor acestor indici pe perioada de încălzire a spațiilor s-a realizat cu următoarele
valori prezentate în tabelul 12.
Tabelul 12
Date de intrare pentru calculul indicilor PMV și PPD
Parametru Iarna
metabolismul energetic, în met 1; 1,2
îmbrăcămintea, în clo 1,0
2
lucrul mecanic efectuat, în W/m 0
temperatura aerului interior, în oC 20... 22
temperatura medie de radiație, în oC 20...22
viteza relativă a aerului, în m/s 0,1; 0,2
presiunea parțială a valorilor de apă, în Pa 0,4 pvs
presiunea parțială a vaporilor de apă la saturație, în Pa 2340
Calculul indicilor PMV și PPD s-a realizat prin dezvoltarea unui program de calcul realizat în
EES - Engineering Equation Solver. Rezultatele simulărilor sunt prezentate în tabelul 13.
38
Tabelul 13
Determinarea indicilor PMV și PPD
Date inițiale met = 1 met = 1,2 met = 1,2
var = 0.1 m/s var = 0.1 m/s var = 0.2 m/s
ta=22 OC ta=20 OC ta=20.5 OC
tr=22 OC tr=20 OC tr=20.5 OC
Rezultate clo=1 clo=1 clo=1
fcl=1.15 fcl=1.15 fcl=1.15
hc=3.826 hc=3.826 hc=5.411
Icl=0.155 Icl=0.155 Icl=0.155
M=58.15 [W/m2] M=69.78 [W/m2] M=69.78 [W/m]
met=1 met=1.2 met=1.2
pa=936 [Pa] pa=936 [Pa] pa=936 [Pa]
pvs=2340 [Pa] pvs=2340 [Pa] pvs=2340 [Pa]
tcl=26.98 [C] tcl=25.7 [C] tcl=25.41 [C]
W=0 [W/m2] W=0 [W/m2] W=0 [W/m2]
Indici PMV, PPD PMV = -0.4493 PMV= - 0.3895 PMV= - 0.4834
PPD = 9.212 PPD = 8.16 PPD = 9,88
Concluziile simulării:
- pentru valoarea met = 1 și viteza aerului 0,1 m/s, valorile PMV și PPD se încadrează în
intervalul corespunzător categoriei II numai pentru o temperatură interioară și o
temperatură medie de radiație de 22 oC sau o valoare mai mare pentru parametrul clo;
- pentru valoarea met = 1,2 și viteza aerului 0,1 m/s, valorile PMV și PPD se încadrează
în intervalul corespunzător categoriei II;
- pentru valoarea met = 1,2 și viteza aerului 0,2 m/s, valorile PMV și PPD corespund
categoriei II numai pentru o temperatura interioară și o temperatură medie de radiație de
20,5 oC;
Instalația de încălzire și instalația de ventilare mecanică au capacitatea de a asigura un confort
termic în spațiul locuit în sezonul de încălzire. Obloanele exterioare ale ferestrelor și ușilor, prin
închiderea acestora, vor micșora consumul de energie în sezonul rece.
Spliturile montate în fiecare apartament vor asigura în sezonul de răcire confort termic în
încăperi. Important este că în sezonul de răcire, existența obloanelor și închiderea acestora
îndeosebi în perioadele foarte calde în timpul zilei, va micșora semnificativ consumul de energie
pentru răcire și va limita supraîncălzirea încăperilor.
39
B.2. Calitatea aerului interior și ventilarea clădirii
Numărul de schimburi de aer pentru clădiri rezidențiale, pentru perioada de ocupare a încăperii,
s-a determinat în conformitate cu prevederile standardului SR EN 15251:2007 [9], tabelul B.5, în
funcție de:
- aria încăperii: 0,42 l/(s m2) sau 0,6 h-1 pentru o înălțime de 2,5 m;
- numărul de persoane: 7 l/(s pers).
Debitul de ventilare al unităților de ventilare cu recuperare de căldură propuse asigură un număr
de schimburi de aer n = 0,6 h-1.
B.3. Umiditatea
Unitățile de ventilare cu recuperare de căldură montate în dormitoare și livinguri sunt dotate cu
senzor de umiditate pentru controlul umidității aerului interior.
B.4. Zgomotul
Zgomotele produse de sistemele de instalații din clădiri nu trebuie să depășească limitele
recomandate în SR EN 15251:2007 [9], tabelul E1. Valorile sunt prezentate în tabelul 14.
Tabelul 14
Niveluri ale presiunii acustice ponderate A pentru proiectare
Nivelul presiunii sunetului [dB(A)]]
Clădire Tipul încăperii Recomandat pentru
Interval proiectare
Rezidențială Cameră de zi 25 la 40 32
Dormitor 20 la 35 26
Unitățile de ventilare cu recuperare de căldură au trei trepte de funcționare asigurând debitele
de 13, 27 și 51 m3/h. Unitatea Nivelul de zgomot este 13, 20, 23 dB(A) la 3m.
Ventilatoarele de exhaustare din bucătării și băi au un motor de 5,6 W, iar nivelul de zgomot
este de 26 dBA la 3m.
40
C. Impactul lucrărilor propuse asupra pieței
Implementarea clădirilor rezidențiale Nezeb din anul 2020 va fi o provocare majoră pentru toate
țările din Uniunea Europeană, dar mai ales pentru țările pentru care această opțiune va fi un
efort financiar deosebit. Prin importul de produse inovative și/sau prin dezvoltarea propriilor
produse, piața românească va beneficia de noi locuri de muncă în domeniul construcțiilor, dar și
în domeniul producerii de echipamente sustenabile.
Alegerea corectă a produselor în domeniul instalațiilor nu este o alegere ușoară. Existența unei
baze de date cu produse care sunt certificate ca și produse sustenabile și dezvoltarea acestei
bazei de date cu acces gratuit la nivel european, inclusiv cu prezentarea prețurilor, va facilita
implementarea clădirilor Nezeb.
Materialele avansate din punct de vedere tehnologic cu un impact redus asupra mediului nu se
regăsesc în produse specifice domeniului construcțiilor la scară largă. Produsele inovative
sustenabile sunt scumpe și nu sunt accesibile majorității consumatorilor. De asemenea
echipamentele de monitorizare a consumurilor de energie au prețuri ridicate. Domeniul
construcțiilor trebuie să devină mai flexibil în adoptarea noilor tehnologii, iar transferul de
tehnologie între diferite țări ale Uniunii Europene va facilita implementarea clădirilor Nezeb [15].
Un studiu realizat de ECOFYS a analizat un scenariu în care toate clădirile noi trebuie
construite la cerințele conceptului de clădire Nezeb. Astfel piața actuală a sistemelor de
ventilare cu recuperare de căldură ar trebui să crească de 8-10 ori, respectiv cea a ferestrelor
cu vitraj triplu de 10 ori. Pentru celelalte componente, materiale izolante, pompe de căldură,
cazane cu peleți, sisteme termice solare, producția ar trebui să crească de 2-3 ori [15].
În implementarea clădirilor Nezeb există bariere legislative datorită definirii diferențiate a clădirii
Nezeb în țările Uniunii Europene care împiedică internaționalizarea produselor inovative. Pe de
altă parte barierele financiare în implementarea clădirilor Nezeb, care sunt efectul crizelor
financiare care au afectat țările Uniunii Europene, se concretizează prin scăderea asumării
riscurilor de către producători, consumatori și instituții financiare [15].
C.1. Calculul performantei economice a soluției de renovare majoră a clădirii prin

aplicarea tehnicii LCC
Evaluarea costurilor pe ciclul de viață este o metodă economică de evaluare a proiectelor în
care toate costurile proiectului (construcție, exploatare, mentenanță și chiar scoaterea din uz)
sunt considerate a fi importante în luarea unei decizii. În mod special, această metodă e
potrivită pentru evaluarea diferitelor alternative de clădiri care satisfac un anumit nivel de
performanță (eficiență energetică, confortul ocupanților, siguranță, respectarea normativelor și
standardelor de inginerie în construcții etc.), dar care pot avea costuri de investiție inițială
diferite; costuri de exploatare, mentenanță și reparații diferite.
Pe durata sa de viață, o clădire trebuie să își îndeplinească destinația pentru care a fost
construită în condiții de siguranță și în același timp să fie durabilă, plăcută din punct de vedere
estetic, viabilă din punct de vedere economic și să aibă impact redus asupra mediului
înconjurător [16]. Este importantă evaluarea clădirii pe ciclul de viață întrucât reducerea
impactului asupra mediului depinde de performanța clădirii în toate stagiile sale. Astfel,
41
evaluarea costurilor pe ciclul de viață al unei clădiri trebuie să înlocuiască ipoteza în care se iau
în considerare doar costurile investiției inițiale.
Diferite studii menționează ca aproximativ 75%-80% din costul global al unei clădiri reprezintă
cheltuielile de mentenanță, exploatare, reparații ale unei clădirii, fapt care dovedește importanța
analizei costurilor pe ciclul de viață. Proiectele de clădiri eficiente energetic reprezintă un
exemplu excelent de aplicare a metodei de evaluare a costurilor pe ciclul de viață întrucât
presupun o investiție inițiala mai ridicata. Când metodele de conservare a energiei și de
producere a energiei din surse regenerabile cresc investiția inițială a unei clădiri noi față de
costurile unei clădiri uzuale, analiza costurilor pe ciclul de viață poate determina dacă aceste
investiții sunt sau nu justificate din punctul de vedere economic al investitorului, luând în
considerare costurile reduse cu energia și alte costuri pe durata de viață a clădirii sau pe o
perioadă impusă de investitor.
Conform temei de proiect, calculul LCC pentru soluția de renovare propusă se face în baza
următoarei formule de calcul:
CiINV – Costul inițial CiM – costuri anuale de întreținere

CiREZ – Costuri reziduale CiE - costuri anuale cu energia consumata
Qi – consumul de căldura la nivelul clădirii, in anul i (kWh/anul i)

Ei – consumul de energie electrica corespunzător parților comune ale clădirii (iluminat exterior,
interior, instalația de ventilare mecanica, lift etc.) in anul i (kWh/anul i)
pQ – prețul căldurii, conform temei de proiect, se considera pQ=0.061 Euro/kWh
pE – prețul energiei electrice, conform temei de proiect, se considera pE=0.12 Euro/kWh
e- rata de escaladare a prețului căldurii si prețul energiei electrice (e=2%)
a – rata de amortizare (a=5%)
 Evaluarea investiției inițiale
Costurile investiției inițiale au fost determinate în urma unor discuții cu diverși producători care
au pus la dispoziție oferte de preț pentru soluțiile alese d echipă. În Tabelul 15 sunt prezentate
42
costurile investiției inițiale defalcate pentru fiecare măsură de renovare propusă de membrii
echipei. Costurile sunt în EURO și nu includ TVA.
Tabelul 15
Defalcarea investiției inițiale în măsurile de renovare propuse
Măsura Denumire intervenție Investiția
renovare (Euro)
NZEB
Măsura 1 Izolarea termica suplimentara a pereților exteriori 77 403
Măsura 2 izolare termica suplimentara terasa 9 609
Măsura 3 Izolare termica suplimentara planșeu peste subsol si pereți subsol 4 617
Măsura 4 Înlocuire tâmplărie exterioara 42 290
Măsura 5 Instalare panouri fotovoltaice 10 000
Măsura 6 Introducere sistem distribuție pe orizontală, contorizare individuala - încălzire 38 462
Introducere sistem distribuție pe orizontală, contorizare individuala - apa calda 4 341
menajera
Măsura 7 Introducere sistem de ventilare mecanică cu recuperare de căldură - ventilare 20 147
cu unități individuale pe încăperi
Măsura 8 Etajarea construcției - 2 apartamente cu terasa 49 660
Măsura 9 Instalare lift pentru persoane 13 500
Măsura 10 Iluminat casa scării: înlocuirea becurilor cu incandescenta cu LED-uri in 73
corpurile de iluminat existente
Măsura 11 Iluminat apartamente: înlocuirea becurilor cu incandescenta cu LED-uri 916
Măsura 12 Splituri pentru răcirea apartamentelor (completare la splinturile existente) 3 462
TOTAL 274 477
Aportul cel mai ridicat în valoare investiției inițiale îl au reabilitarea anvelopei clădirii și înlocuirea
tâmplăriei existente, urmate de reabilitarea sistemului de instalații a clădirii și introducerea unor
sisteme de energie regenerabilă (Figura 6).
Aportul cel mai redus în valoare investiției inițiale totale îl au costurile de renovare a sistemului
de iluminat prin înlocuirea becurilor incandescente cu LED-uri cu puterea de 12W.
Pe lângă ele trei categorii de costuri menționate anterior, din investiția inițială mai fac parte și
două măsuri prevăzute în planul de renovare al echipei care nu influențează eficiența
energetică a clădirii însă contribuie la creșterea gradului de confort al locatarilor (prin
introducerea ascensorului de persoane) și asigurarea unui venit pentru locatari (vânzarea sau
închirierea celor două apartamente construite prin supraetajarea clădirii).
43
Izolare termica anvelopa+inlocuire
tamplarie
Sistem de instalatii (inclusiv panouri

fotovoltaice si ventilare cu recuperare
de cldura)
Etajarea constructiei - 2 apartamente
Achizitie si instalare lift persoane
Iluminat
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000

Costul investitiei [EURO]
Figura 6. Defalcarea investiției inițiale pentru renovarea NZEB pe categorii de măsuri
Așa cum putem observa în Tabelul 16, investiția inițială pentru soluția de renovare NZEB
propusă de membrii echipei este de 4 ori mai mare decât investiția inițială într-o renovare
tradițională.
Tabelul 16
Investiția inițiala pentru situațiile studiate
Tipul clădirii Investiția inițiala (EURO)
Clădirea existentă 0
Renovare tradițională 67 184
Renovare NZEB 274 477
 Evaluarea costurilor ulterioare

Din categoria costurilor ulterioare, pentru acest studiu sunt considerate: costurile cu energia,
costurile de mentenanță, costurile de înlocuire și valoarea reziduală.
 Costurile anuale cu energia

În urma evaluării consumului de energie al clădirii în contextul măsurilor de renovare NZEB
propuse de membrii echipei, consumul de energie primară din căldură furnizată de centrala de
termoficare a fost redus cu 77,8 % față de situația inițială iar consumul de energie primară din
energia electrică pentru iluminat a fost redus cu 93,4 %. Acest lucru are în primul rând un efect
benefic prin reducerea emisiilor de CO2 și implicit impactul negativ asupra mediului înconjurător.
44
Totodată, reducerea consumului de energie al clădirii are ca efect direct asupra locatarilor
blocului, reducerea costurilor anuale cu energia. Așa cum putem observa în Tabelul 17, costul
anual cu energia pentru încălzire al clădirii în variante NZEB este de aproape 18 ori mai mic
decât în cazul clădirii existente și de aproape 6 ori mai mic decât în cazul clădirii renovate în
varianta tradițională.
În ceea ce privește costurile energiei pentru apa caldă, acestea sunt cu 14% mai mici în cazul
variantei propuse NZEB decât în celelalte două situații.
Tabelul 17
Cheltuieli anuale cu energie pentru cele trei tipuri de clădiri
Tipul clădirii Cost anual cu energia Cost anual cu energia Cost anual cu energia
pentru încălzire (Euro) pentru acc (Euro) electrica (Euro)
Clădirea
17 171 5 349 1 743
existentă
Renovare
5 616 5 349 1 743
tradiționala
Renovare NZEB 956 4683 791
Pentru determinarea costului cu energia termică a fost utilizat prețul recomandat de 0,061
Euro/kWh reprezentând valoarea medie actuala a căldurii furnizata de un sistem centralizat de
alimentare cu căldura (sistem de termoficare). În cazul energiei electrice a fost, de asemenea,
utilizat prețul recomandat prin tema de proiect - 0,12 Euro/kWh reprezentând valoarea medie
actuală a energiei electrice pentru consumator rezidențial, persoană fizică.
 Costurile anuale cu mentenanța
Costurile de mentenanță includ costurile pentru măsurile necesare conservării calității dorite a
instalațiilor. Acestea includ costuri anuale pentru inspecție, curățire, ajustări, reparații
preventive. Serviciile de mentenanță sunt necesare pentru a crește timpul de funcționare pe
termen lung, performanța și astfel eficiența economică [16].
Astfel, analiza se face în ipoteza în care echipamentele și instalațiile vor fi întreținute și
verificate periodic, astfel încât durata de viață să fie cel puțin egală cu durata așteptată.
Tabelul 17
Costuri anuale de mentenanță
Tipul clădirii Cost anual (Euro)
Clădirea existenta 8970
Renovare tradiționala 8970
Renovare NZEB 941
45
 Costuri de înlocuire
Pentru determinarea costurilor de înlocuire se tine seama de durata de viată a instalațiilor,
materialelor, echipamentelor incluse in renovarea NZEB a clădirii fata de perioada de analiza a
investiției. Pentru varianta de renovare tradițională și varianta de clădire existentă nu sunt
prevăzute costuri de înlocuire.
Tabelul 18
Costuri de înlocuire pentru varianta de renovare NZEB
Componenta Cost înlocuire (Euro)
Sistem de panouri fotovoltaice – înlocuire acumulatori 3500 – în 20 ani
Încălzire, termoficare, contorizare individuala, țeava de cupru 16000 – în 30 ani
Acc, termoficare, contorizare individuala, țeava de cupru 1400 – în 30 ani
Ventilare cu unități individuale pe încăperi 20000 – în 30 ani
Iluminat casa scării 200 – în 30 ani
 Valoarea reziduală:
Durata de viață a izolației termice este de 50 ani, iar in ultimul an al perioadei de analiză,
valoarea remanentă va fi valoarea izolației termice respective corespunzătoare următorilor 20
de ani necuprinși în perioada de analiză.
Atât pentru renovarea tradițională cât și pentru renovarea NZEB se consideră valoarea
reziduală a termosistemului. Totodată, pentru varianta de renovare NZEB este luată în
considerare și valoarea reziduală a tâmplăriei pentru care durata de viață estimată de
producător este de 50 de ani.
Tabelul 19
Valoarea reziduală
Tipul clădirii Cost (Euro)
Clădirea existenta 0
Renovare tradiționala 16 890
Renovare NZEB 54 567
46
 Rezultate LCC
În Figura 7 sunt prezentate graficele de evoluție a costurilor totale anuale pe perioada de

analiză de 30 de ani pentru cele trei variante: clădire existentă, renovare tradițională, renovare
NZEB. Se observă că diferența între costurile totale anuale ale clădirii existente și ale clădirii
renovate NZEB crește odată cu trecerea anilor. Diferența între costurile totale anuale ale clădirii
în varianta de renovare tradițională și varianta de renovare NZEB prezintă o creștere odată cu
trecerea anilor însă este nesemnificativă pentru perioada de analiză considerată.
Costurile totale anuale pe perioada de analiza
60,000
50,000
40,000
30,000
Euro
20,000
10,000
‐10,000
Perioada de analiza
Cladirea existenta Renovare traditionala Renovare NZEB
Figura 7. Evoluția costurilor totale anuale pe perioada de analiză pentru cele trei situații analizate
Calculul costului global cere o serie de presupuneri legate de ce se va întâmpla în viitor și de

modul în care vor evolua lucrurile, rezultatele incluzând astfel o doză de risc și incertitudine.
Pentru a elimina din aceste riscuri și incertitudini, se recomandă o analiză de sensibilitate.
Analiza de sensibilitate e întreprinsă pentru a examina modul în care variațiile într-o serie de
incertitudini afectează valoarea relativă a opțiunilor examinate. Această tehnică permite
identificarea datelor de intrare care au cel mai mare impact asupra rezultatelor finale ale
analizei costului global și totodată asigură verificarea robusteții rezultatelor numerice ale unui
proiect și, mai exact, subliniază riscurile majore ce pot afecta întregul ciclu al proiectului. Frey et
al. (2004) definesc analiza de sensibilitate drept evaluarea impactului modificărilor valorilor de
intrare asupra rezultatelor modelului.
În acest studiu se va face o analiza de sensibilitate la variația ratei de actualizare și a ratei de
creștere a prețurilor. Sunt efectuate calcule pentru valori ale ratei de actualizare de la 3%, 5% și
7% și valori ale ratei de escaladare a prețurilor energiei de 1%, 2%, 3%.
47
În Figura 8 este prezentată variația costului în funcție de valoarea ratei de actualizare, la o rată
fixă de creștere a prețurilor de 2%. Observăm că pe măsură ce rata de actualizare crește
valoarea costului global pentru cele trei variante de clădiri scade. Pentru cele 3 variante de
analiză, costul global al renovării NZEB este mai redus decât în celelalte două cazuri (clădirea
existentă și renovarea tradițională). Rata de actualizare are influența cea mai mare asupra
costului global al clădirii în varianta existentă, urmat de costul global al clădirii în varianta de
renovare tradițională.
Costul global al clădirii în varianta de renovare NZEB este mai puțin afectat de variația ratei de
actualizare comparativ cu celelalte două variante datorită costurilor anuale mult mai reduse. În
cazul unei rate de actualizare mai ridicate (7%) observăm că diferența între costurile totale ale
celor trei variante de clădiri studiate este redusă, în special diferența dintre clădirea în varianta
de renovare tradițională și renovare NZEB. Diferențele între costurile totale pentru cele trei
variante crește pe măsură ce scade rata de actualizare.
Analiza de sensibilitate ‐ costuri totale
900000
800000
700000
600000
500000
Euro
400000
300000
200000
100000
0
Situatia existenta Renovare traditionala Renovare NZEB
Costul total in valoare actualizata neta
(cea mai scazuta rata de actualizare 812642 575161 448211
a=3%)
619360 456780 400666
(a=5%)
(cea mai ridicata rata de actualizare 487598 375040 366503
a=7%)
Figura 8. Rezultate analiza de sensibilitate a costului total la variația ratei de actualizare a costurilor
În Figura 9 este prezentată variația costurilor cu energia în funcție de variația ratei de

escaladare a prețurilor energiei, cu rata fixă de actualizare de 5%. Analiza de sensibilitate arată
că odată cu scăderea ratei de escaladare a prețurilor, costurile viitoare au un impact mai mic
asupra costului global.
48
Analiza de sensibilitate ‐ costuri cu energia
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
Situatia existenta Renovare traditionala Renovare NZEB
Costul total cu energia consumata (a=5%,
cea mai scazuta rata de escaladare 421583 220816 111725
preturi la energie i=1%)
rata de escaladare a preturilor la energie 479204 250997 126996
i=2%)
cea mai ridicata rata de escaladare 547785 286918 145171
preturi la energie i=3%)
Figura 9. Rezultate analiză de sensibilitate a costurilor cu energia la variația ratei de creștere a

prețurilor energiei
În condițiile consumului ridicat de energie al unei clădiri vechi, nerenovate și a previziunilor de

creștere continuă a prețurilor energiei, investirea într-o renovare majoră NZEB se dovedește a
avea un impact economic pozitiv pe termen lung, în ciuda investiției inițiale suplimentare.
Rezultatele acestui studiu arată că proiectarea ecologică a clădirilor (prin eficientizare
energetică și utilizarea energiei regenerabile) este în strânsă legătura cu economia de bani, în
cadrul unei abordări pe termen lung. Renovarea unei clădiri la standardele de eficiență
energetică ridicate reprezintă un pas important în reducerea consumului de energie și implicit în
reducerea emisiilor CO2 în rândul clădirilor rezidențiale.
Autoritățile naționale ar trebui să ia măsuri pentru a face investițiile în tehnologiile de energie
regenerabilă mult mai atractive și sigure. Totodată, elaborarea unor politici de stimulare a
creșterii performanței energetice a clădirilor și absorbției pe piață a panourilor fotovoltaice și a
echipamentelor performante ar trebui să fie un obiectiv strategic pentru promovarea eficientă a
clădirilor zero energie în România.
49
C.2. Descrierea soluției viabile de finanțare a proiectului de renovare propus pentru
clădirea analizată
Pentru realizarea lucrărilor propuse se urmărește accesarea fondurilor în cadrul programului nr.
POR/2016/3/3.1/A/1, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente
a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în
clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea A-Clădiri rezidenţiale în cadrul
Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 [17].
În cadul acestui program, ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt:
- 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - Fondul European de Dezvoltare
Regională şi bugetul de stat;
- 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor – Unitatea Administrativ Teritorială şi
Asociaţia de proprietari.
Unitatea Administrativ teritorială UAT, în calitate de solicitant, are obligaţia de a asigura

resursele financiare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor aferente componentelor cererii de
finanţare (cheltuieli eligibile şi neeligibile), în condiţiile rambursării a maxim 60% din cheltuielile
eligibile din FEDR şi de la bugetul de stat, respectiv recuperării ulterioare a contribuţiei ce revine
fiecărei asociaţii de proprietari din valoarea componentei respective (cheltuieli eligibile şi
neeligibile).
Conținutul prezentului proiect se încadrează în cele 10 criterii de eligibilitate, (pct 3.2.
Eligibilitatea cererii de finanţare şi a componentelor individuale ce o compun, precum şi a
activităților) a programului nr. POR/2016/3/3.1/A/1.
Lucrările eligile în cadrul programului menționat mai sus, propuse în acest proiect sunt:
1. Lucrările de reabilitare termică a anvelopei:

- izolarea termică a faţadei – parte opacă, inclusiv termo-hidroizolarea terasei;
- izolarea termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente/
geamului, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie
termoizolantă pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a părţii vitrate;
- izolarea termică a planşeului peste subsol.
2. Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire/ sistemului de furnizare a apei

calde de consum:
- înlocuirea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă
menajeră din condominiu, folosind contorizarea individuală prin soluţia distribuţiei "pe
orizontală";
- montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din
subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii
eficienţei energetice.
3. Instalarea sistemelor alternative de producere a energiei din surse regenerabile -

panouri solare electrice, inclusiv achiziţionarea acestora, în scopul reducerii
consumurilor energetice din surse convenţionale şi a emisiilor de gaze cu efect de seră;
4. Alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor componentei”
50
- montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru
încălzire şi apă caldă de consum;
- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, aferente
părților comune ale blocului de locuințe;
- realizarea lucrărilor de branșare/rebranşare a blocului de locuinţe/apartamentului la
sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice;
Măsurile conexe care contribuie la implementarea componentelor - pot fi eligibile şi următoarele
lucrări conexe, eligibile în limita a 15% din valoarea eligibilă a cheltuielilor aferente:
- refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;
- repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului
de locuinţe;
- refacerea finisajelor interioare aferente spaţiilor comune din bloc (casa scării);
- crearea de facilităţi / adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi (rampe de
acces);
- demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului
de locuinţe, precum şi montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de
intervenţie.
Celelalte lucrări propuse, care nu se regăsesc în lista lucrărilor eligibile, și anume, etajarea,
montarea liftului, instalarea sistemelor de ventilare și climatizare, realizarea fațadei verzi, vor
putea fi acoperite din venitul obținut de asociația de proprietari prin vânzarea celor 2
apartamente tip PENTHOUSE de la etajul V.
Întrucât cele 2 apartamente propuse prezintă o compartimentare mult mai spațioasă și practică
în comparație cu apartamentele existente (suprafață utilă 70,90 m2 fiecare, precum și terase
cu suprafața mare, suprafață 32,09 m2 fiecare) și posibilitatea de utilizare a liftului, prețul de
vânzare al acestora ar acoperi în întregime măsurile considerate neeligibile în programul
POR/2016/3/3.1/A/1 dar prevăzute în prezentul proiect de renovare
51
3. Bibliografie:
1. "Nearly Zero Energy Buildings (NZEB) România - Plan de creștere a numărului de

clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero", din iulie 2014, emis
de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014
.pdf ;
2. "Studiu de fezabilitate privind retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare
din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului
privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu
căldură urbană", www.primariatm.ro ;
3. URSA Glasswool, www.ursa.ro;
4. TERMOPOL, https://termopol.ro/;
5. RAUM, Fațade vegetate. Acoperișuri verzi,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-01-20-16446501-0-proiect-
reabilitare-termica-blocuri-lana-canepa.pdf;
6. Energy Informative, Grid-Tied, Off-Grid and Hybrid Solar Systems,
http://energyinformative.org/grid-tied-off-grid-and-hybrid-solar-systems/;
7. Armand Energy, Simulare sistem PV, http://www.armandenergy.ro/.
8. www.colterm.ro;
9. SR EN 15251:2007 ”Parametri de calcul ai ambianței interioare pentru proiectare și
evaluarea performanței energetice a clădirilor care se referă la calitatea aerului
interior, confort termic, iluminat și acustică;
10. http://eng.blaubergventilatoren.de/catalog/single-room-air-handling-units-with-heat-
recovery;
11. Ventilator de baie axial, Blauberg Bravo Still 100, http://blaubergventilatoren.de;
12. Ascenso, http://www.ascensoare.com.ro/;
13. Mc001-2006, Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor,;
14. Doset-Pec, Program de Calcul al Performanţei Energetice al Clădirilor şi
Apartamentelor;
15. SustainCo assessment of impact on industry, project Nr: IEE/11/847/SI 2.615935-
http://www.sustainco.info/ ;
16. European Standard EN 15459:2006, Energy Efficiency for Buildings – Standard
economic evaluation procedure for energy systems in buildings, 2006.
17. MDRAP, Programul Operaţional Regional 2014-2020, Condiții specifice de accesare
a fondurilor în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2016/3/3.1/A/1, Axa Prioritară 3,
Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea A – Clădiri Rezidențiale
52
4. Anexe
53
Anexa A1
Plan etaj V - PENTHOUSE
A B C D E F
17.93
34 1.29 5.70 3.26 5.71 1.29 34
5.07 1.60 1.53 1.50 1.57 1.60 5.06

1.50
1.50
1.50
34
34
49
49
49
49
49
1 1
64
66
hp= 83 hp= 83
hp= 83
hp= 83
1.60
1.50
1.60
1.50
dormitor
F: Parchet laminat Casa de scara dormitor
3.69
3.69
3.69
3.69
A: 11.72 m2 F: Granit F: Parchet laminat

Dormitor dormitor
A: 20.73 m2 A: 11.72 m2
F: Parchet laminat F: Parchet laminat
49 A: 12.14 m 2
3.30 25 3.18 25 3.00 25 3.17 25
A: 12.19 m23.30 49
5.65
5.65
2.18 9 6 90 6
2.10
64 90 1.63
2.10
6.89
8
4.09
4.07
8
8
6 90 96 90 1.63
10
2.10 2.10
baie Hol 4.45
2.10
49 2.20 8 Hol 4.45 25 3.00 25 8 baie2.20 49

80
F: Gresie F: Parchet laminat

1.59
F: Parchet laminat F: Gresie
1.58
1.59
A: 3.49 m2 A: 6.14 m2 A: 6.04 m2 A: 3.51 m2

69
hp= 1.70 hp= 1.70
2 2
25
25
25
4.04 1.00 39 1.20 50 15 1.00 15

2.10 2.10
8
2.41
2.41
49 5.43 25 3.00 25 5.43 49
hp= 30
hp= 30
2.00
2.00
90
90
19.05
19.05
6.88
6.90
7.15
7.15
Living si bucatarie Living si bucatarie
66
66
5.51
F: Parchet laminat F: Parchet laminat

A: 37.40 m2 A: 37.22 m2
hp= 30
hp= 30
Spatiu de depozitare
2.00
2.00
90
90
F: Parchet laminat
A: 8.87 m2
2.27
2.28
81 4.25 36
3 3
49
49
33
33
Terasa
4.37
4.36
4.36
F: Gresie
A: 64.52 m2
1.40 10 14.72 10 1.45

1.21
1.21
58 60 12 1.30 4.25 4.22 4.24 1.32 16 60 53

60 60
34 1.29 5.70 3.26 5.71 1.29 34
17.93
A B C D E F
Anexa A2
Certificat de performanță energetică a clădirii renovate
Cod postal Nr. inregistrare la Data
localitate Consiliul Local inregistrarii
z z l l a a
3 0 5 6 0 0 - -
Notare
energetica:
Metodologia de calcul al Cladirea Cladirea de
Performantei energetice a Cladirilor elaborata certificata referinta
in aplicarea Legii 372/2005
Consumul anual specific de energie [kWh/m 2 an]

Indicele de emisii echivalent CO 2 [kg CO2 /m2 an] 23 74
Consumul anual specific de energie Clasa energetica
[kWh/m2 an] pentru: Cladirea Cladirea de
certificata referinta
Incalzire: 10,5 A A
Apa calda de consum: 51,4 C C
Climatizare: 2,6 A A
Ventilare mecanica: 0,4 A A
Iluminat artificial: 2,0 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m 2an]: 33
2
Adresa cladirii: Timisoara Aria utila (incalzita): 1492,45 m
2
Categoria cladirii: Cladire cu mai multe apartamente - dubla expunere Aria construita desfasurata: 1974,38 m
3
Regim de inaltime: S + P + 4 Etaje Volumul interior al cladirii: 3850,52 m
Anul construirii: 1969
Scopul elaborarii certificatului energetic: Reabilitare energetica
Doset-PEC v1.0.0.7
Specialitatea Numele si prenumele Seria si Nr. Nr. si data inregistrarii Semnatura

(c, i, ci) certificat de certificatului in si stampila
atestare registrul auditorului auditorului
ci 27.07.2016 ..........................
................ .................. .............. ........... ........... ..........................
Clasificarea energetica a cladirii este facuta functie de consumul total de energie al cladirii, estimat prin analiza termica si
energetica a constructiei si instalatiilor aferente.
Notarea energetica a cladirii tine seama de penalizarile datorate utilizarii nerationale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberarii acestuia.
[Firma Dosetimpex SRL - producatoarea aplicatiei informatice cu ajutorul careia s-a intocmit acest certificat energetic este exonerata de orice
raspundere. Responsabilitatea pentru corectitudinea datelor introduse este a auditorului energetic care a intocmit acest certificat energetic.]
"Doset-PEC" - Program de calcul al Performantei Energetice a Cladirilor si a Apartamentelor, Pagina 1

kWh/m2 an kWh/m2 an kWh/m2 an
kWh/m2 an kWh/m2 an kWh/m2 an
pentru:
Incalzire: 65,4
Apa calda de consum: 45,8
Climatizare: 6,4
Ventilare mecanica: 2,0
Iluminat: 7,1
P0 = - dupa cum urmeaza

Subsol uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comuna p1 = 1,00
Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon, cheie) p2 = 1,00
Ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare p3 = 1,00

Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si acestea sunt functionale p4 = 1,00
Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate dupa ultimul sezon de p5 = 1,00
incalzire
Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora, functionale p6 = 1,00
Exista contor general de caldura pentru incalzire si pentru apa calda de consum p7 = 1,00
Stare buna a tencuielii exterioare p8 = 1,00

Pereti exteriori uscati p9 = 1,00
Acoperis etans p10 = 1,00
Cosurile au fost curatate cel putin o data in ultimii doi ani p11 = 1,00
Cladire prevazuta cu sistem de ventilare naturala organizata sau ventilare mecanica p12 = 1,00
Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii,
Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirii, dupa caz.
Clasificarea energetica a cladirii este facuta functie de consumul total de energie al cladirii, estimat prin analiza termica si
energetica a constructiei si instalatiilor aferente.
Notarea energetica a cladirii tine seama de penalizarile datorate utilizarii nerationale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberarii acestuia.
"Doset-PEC" - Program de calcul al Performantei Energetice a Cladirilor si a Apartamentelor, Pagina 2

Anexa A3
Fișă de simulare sistem PV
Armand Energy • Pta.A.Mocioni nr.6 • Timisoara, Romania
Armand Energy
Pta.A.Mocioni nr.6
Timisoara, Romania
Tel.: +40 741 094099

Fax: +40 356 414173
E-Mail: marian.magda@armandconsulting.eu
Internet: www.armandgroup.eu
Project name: Bloc locuinte unifamiliale Location: Romania / Timisoara

Project number: 185
Grid voltage: 230V (230V / 400V)
System overview
22 x Worldwide Energy and Manufacturing USA Inc. (Amerisolar) AS-6P30-260 (09/2014) (PV array 1)
Azimuth angle: 0 °, Tilt angle: 30 °, Mounting type: Roof, Peak power: 5.72 kWp
1 x SB 5000TL-21 Sunny Home Manager
System Monitoring
Sunny Home Manager Sunny View
Sunny Portal
Technical data
Total number of PV modules: 22 Spec. energy yield (approx.)*: 1258 kWh/kWp

Peak power: 5.72 kWp Line losses (in % of PV energy): ---
Number of inverters: 1 Unbalanced load: 4.60 kVA
Nominal AC power: 4.60 kW Annual energy consumption: 4,424.00 kWh
AC active power: 5.00 kW Self-consumption: 4,636.01 kWh
Active power ratio: 87.4 % Self-consumption quota: 64.4 %
Annual energy yield (approx.)*: 7,194.80 kWh Self-sufficiency quota (energy 88.5 %
consumption in %):
Energy usability factor: 99.9 %
Total storage capacity: 20.00 kWh
Performance ratio (approx.)*: 85.6 %
Annual battery cycles: 142
Version: 3.30.1.R
Signature
*Important: The yield values displayed are estimates. They are determined mathematically. SMA Solar Technology AG accepts no
responsibility for the real yield value which can deviate from the yield values displayed here. Reasons for deviations are various external
conditions, such as soiling of the PV modules or fluctuations in the efficiency of the PV modules.
1/8
Evaluation of design
Project number: 185 Ambient temperature:
Annual extreme low temperature: -16 °C
Average high Temperature: 22 °C
Subproject 1 Annual extreme high temperature: 37 °C
1 x SB 5000TL-21 (PV system section 1)
Peak power: 5.72 kWp

Total number of PV modules: 22
Number of inverters: 1
Max. DC power (cos φ = 1): 5.25 kW
Max. AC active power (cos φ = 1): 5.00 kW
Grid voltage: 230V (230V / 400V)
Nominal power ratio: 92 %
Displacement power factor cos φ: 1 SB 5000TL-21
Technical data
Input A: PV array 1
11 x Worldwide Energy and Manufacturing USA Inc. (Amerisolar) AS-6P30-260 (09/2014), Azimuth angle: 0 °, Tilt angle: 30 °, Mounting type:
Roof
Input B: PV array 1
11 x Worldwide Energy and Manufacturing USA Inc. (Amerisolar) AS-6P30-260 (09/2014), Azimuth angle: 0 °, Tilt angle: 30 °, Mounting type:
Roof
Input A: Input B:
Number of strings: 1 1
PV modules per string: 11 11
Peak power (input): 2.86 kWp 2.86 kWp
Typical PV voltage: 309 V 309 V

Min. PV voltage: 279 V 279 V
Min. DC voltage (Grid voltage 230 V): 125 V 125 V
Max. PV voltage: 478 V 478 V

Max. DC voltage: 750 V 750 V
Max. current of PV array: 8.5 A 8.5 A

Max. DC current: 15 A 15 A
PV/Inverter compatible
Version: 3.30.1.R
2/8
System Monitoring
Project number: 185
PV system System Monitoring
Subproject 1 Within the PV system External

1 x SB 5000TL-21 Sunny View Sunny Portal
PV system section 1 Display capable of wireless retrieval, Internet portal for monitoring PV
display and storage of data systems and for the visualization
and presentation of PV system data
Sunny Home Manager
The control center for smart energy
management
Information
Sunny Home Manager For battery management and limitation of active power feed-in by the Sunny Home
Manager, you will need to connect a feed-in meter and a purchased electricity meter or an
SMA Energy Meter (see planning guidelines SMA Smart Home).
General Information The maximum communication range for Bluetooth® Wireless Technology in free-field
conditions is 100 m.
Version: 3.30.1.R
3/8
Self-consumption
Project number: 185
Information on self-consumption
Load profile: Sistem recirculare aer
Energy consumption per year: 4424 kWh
Increased self-consumption
Sunny Home Manager

The control center for smart energy management
Sunny Island 4.4M

For increased self-consumption for single-family homes. Battery nominal voltage: 48 V
Batteries: Lead
Capacity: 20.00 kWh Of which can be utilized: 80 %
To implement increased self-consumption, you also require an SMA Energy Meter.
Result
Without increased self-consumption
With increased self-consumption
The displayed results are estimated values which are derived mathematically. SMA Solar Technology AG accepts no liability for the actual
self-consumption which may deviate from the values displayed here. The potential self-consumption essentially depends on individual load
patterns, which may deviate from the load profile on which the calculation is based.
Version: 3.30.1.R
4/8
Monthly values
Project number: 185
Diagram
Table
Month Energy yield [kWh] Self-consumption [kWh] Grid feed-in [kWh] Purchased electricity
[kWh]
1 256 (3.6 %) 103 153 272
2 414 (5.8 %) 115 299 224
3 628 (8.7 %) 152 475 223
4 734 (10.2 %) 163 571 201
5 859 (11.9 %) 187 672 189
6 849 (11.8 %) 195 654 169
7 890 (12.4 %) 191 699 184
8 832 (11.6 %) 180 652 196
9 635 (8.8 %) 156 479 207
10 539 (7.5 %) 147 392 228
11 330 (4.6 %) 117 212 246
12 228 (3.2 %) 96 132 280
Version: 3.30.1.R
5/8
Load and load profile analysis
Project number: 185
Purchased electricity
The diagram on the left shows how much energy was drawn from the utility grid (purchased electricity) over one year, with and
without self-consumption. The diagram on the right shows the purchased electricity over one year for a specific period of the day.
Annual purchased electricity Annual purchased electricity 10 - 15

without self-consumption 4,424 kWh 1,047 kWh
with self-consumption 508 kWh 11,832 Wh
Purchased electricity / time of day
The diagram shows how much energy was drawn from the utility grid (purchased electricity) at which time of the day over one
year.
Annual purchased electricity October - December

without self-consumption 4,424 kWh 1,115 kWh
with self-consumption 508 kWh 284 kWh
Version: 3.30.1.R
6/8
Load profile characteristic curve
The diagram shows the distribution of the power drawn from the utility grid as a load profile characteristic curve, with and without
self-consumption. The power values for a year are sorted by size. The load profile characteristic curve provides information on the
frequency of the peak load, minimum load, and basic load.
without self-consumption with self-consumption

Power values above the load limit --- --- (---)
Maximum power 1.154 kW 1.154 kW
Purchased electricity above the load limit --- ---
Total purchased electricity 4,424 kWh 508 kWh
Maximum power
The diagram shows the maximum power per month drawn from the utility grid over one year. This peak load is used in some
electricity tariffs as the basis for monthly billing.
Version: 3.30.1.R
7/8
Power chart
The heat map displays for one year, how frequently which power values occur at which times of the day.
The displayed results are estimated values which are derived mathematically. SMA Solar Technology AG accepts no liability for the actual
self-consumption which may deviate from the values displayed here. The potential self-consumption essentially depends on individual load
patterns, which may deviate from the load profile on which the calculation is based.
Version: 3.30.1.R
8/8
Anexa A4
Grafic Gantt de realizare a lucrările propuse
Nr Activitatea DURATA (zile)
martie 27 mar aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie 28 oct.

1 Pregatirea zonei de lucru 5zile
2 Schimbarea ferestrelor 20 zile
3 Izolare subsol 10 zile
4 Realizare etaj (structura) 84 zile
5 Montare lift(structura) 10 zile
6 Termoizolare fatade 30 zile
7 Realizare fatada verde 10 zile
8 Termoizolare etaj 6zile
9 Finisaje etaj nou creat 52 zile
10 Instalare sistem PV 10 zile
11 Reabilitare instalatii incalzire 15 zile
12 Reabilitare instalatii acc 7 zile
13 Ventilare 20 zile
14 Iluminat casa scarii 1zi
15 Iluminat apartamente 4zile
16 Splituri pentru racire 7zile
LEGENDA zile in care se lucreaza
sarbatori pascale
1 mai
duminica
Anexa A5
LCC – Foaie de calcul EXCEL
Informatii LCC
Date de baza
Obiectiv bloc de locuinte
Proprietate privata
Data constructiei 1969
Cladirea Renovare Renovare
Masuri de renovare Da
Perioada de analiza (ani) 30 existenta traditionala NZEB
Rata de schimb: 1 Euro 4.55
Date financiare
Rata de actualizare 5.0%
Rata de escaladare a preturilor la energie (caldura/energie electrica) 2.0%
Durata executiei lucrarilor luni 0 6
Costuri cu investitia
Costuri initiale (fara TVA) Euro 0 67,184 274,477
Costuri de reinvestire si de inlocuire

Cost de reinvestire 1
Anul an 5 5 5
Costuri inlocuire Euro 0 0 0
Anul an 10 10 10
Anul an 15 15 15
Anul an 20 20 20
Costuri inlocuire Euro 0 0 3,500
Anul an 25 25 25
Anul an 30 30 30
Costuri inlocuire Euro 0 0 37,600
Costuri anuale de intretinere

Cost de intretinere 1 Euro/an 8,970 8,970 438
Cost de intretinere 2 Euro/an 0 0 45
10
71
Total (fara TVA) Euro/an 8,970 8,970 941
Costuri cu energia consumata

Incalzire si apa calda de consum
Consum anual de energie kWh/an 369,182 179,762 92,443
Consum anual de energie - incalzire kWh/an 281,488 92,068 15,671
Consum anual de energie - acc kWh/an 87,694 87,694 76,772
Pret caldura (fara TVA) Euro/kWh 0.061 0.061 0.061
Energie electrica pentru partile comune

Consum anual de energie kWh/an 14,525 14,525 6,592
Pret energie electrică (fara TVA) Euro/kWh 0.120 0.120 0.120
Alte costuri si valoarea reziduala

Costuri de lichidare/demolare Euro 0 0 0
Valoarea reziduala in anul 30 (fara TVA) Euro 0 16,890 54,567
Rezultate - Analiza de sensibilitate

Costul total in valoare actualizata neta (a=5%) Euro 619,360 456,780 400,666
Costul total in valoare actualizata neta (cea mai scazuta rata de actualizare a=3%) Euro 812,642 575,161 448,211
Costul total in valoare actualizata neta (cea mai ridicata rata de actualizare a=7%) Euro 487,598 375,040 366,503
Costul total cu energia consumata (a=5%, rata de escaladare a preturilor la energie i=2%) Euro 479,204 250,997 126,996
Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai scazuta rata de escaladare preturi la energie i=1%) Euro 421,583 220,816 111,725
Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai ridicata rata de escaladare preturi la energie i=3%) Euro 547,785 286,918 145,171

Eficienta Cladiri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eficienta Cladiri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Creativitate și Energie pentru Mâine!

Consumul specific anual de energie pentru prepararea apei kWh/(m2an)

Suplimentar creșterii performanței energetice, s-a urmărit și îmbunătățirea aspectului

Măsura 2 Izolare termică Material 150 mm UT= 0,204

Fațadă secundară (EST)

Fațadă laterală (NORD)

Nr. Strat Material Grosime (cm)

Nr. Strat Material Grosime (cm)

Nr. Strat Material Grosime (cm)

Nr. Strat Material Grosime (cm)

Figura 1. Sistem PV hibrid

Sistemul propus este alcătuit din:

Puterea instalată a panourilor fotovoltaice este de 5,72 kWp.

Figura 3. Randament energetic lunar

Sistemele de încălzire centralizată au un impact mare asupra sectorului energetic, asupra

Rezistență termică specifică corectată 3,733 (m2K)/W

Rezistență termică specifică corectată 3,450 (m2K)/W

Rezistență termică specifică corectată 4,914 (m2K)/W

Rezistență termică specifică corectată 4,941 (m2K)/W

La momentul actual, pierderile de căldură nerecuperabile estimate pentru blocul de locuințe

Ventilarea clădirii se va realiza cu unități specializate care deservesc o singură încăpere.

Figura 4. Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură

Figura 5. Ventilator axial

Nr. Strat Material Grosime (cm)

Nr. Strat Material Grosime (cm)

A.11. Măsura 11 - Înlocuire becuri cu incandescență și a corpuri de iluminat fluorescente

Iluminatul în apartamente se realizează cu corpuri de iluminat cu becuri incandescente și cu

Consumul specific anual de energie pentru climatizare kWh/(m2an) 2,60

Consumul specific anual de energie pentru ventilare mecanică kWh/(m2an) 0,40

În plus față de aceste consumuri, se consideră consumurile:

Emisiile de CO2 la utilizarea combustibilului convențional, gaz natural, și la utilizarea electricității

Nivelul maxim al emisiilor de CO2 nu depășește de 27 kg/(m2an).

Un alt neajuns este reprezentat de reticența locatarilor de la ultimul nivel cu privire la

Lucrările de reabilitare a instalațiilor, permit prezența locatarilor în clădire pe perioada de

B.1. Confortul termic

Proiectarea instalației de încălzire s-a realizat la temperaturile interioare indicate în standardul

categoria II: PPD < 10 -0,5 < PMV < +0,5

C.1. Calculul performantei economice a soluției de renovare majoră a clădirii prin

CiINV – Costul inițial CiM – costuri anuale de întreținere

Qi – consumul de căldura la nivelul clădirii, in anul i (kWh/anul i)

 Evaluarea investiției inițiale

Sistem de instalatii (inclusiv panouri

Achizitie si instalare lift persoane

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000

Figura 6. Defalcarea investiției inițiale pentru renovarea NZEB pe categorii de măsuri

 Evaluarea costurilor ulterioare

 Costurile anuale cu energia

În Figura 7 sunt prezentate graficele de evoluție a costurilor totale anuale pe perioada de

Calculul costului global cere o serie de presupuneri legate de ce se va întâmpla în viitor și de

În Figura 9 este prezentată variația costurilor cu energia în funcție de variația ratei de

Figura 9. Rezultate analiză de sensibilitate a costurilor cu energia la variația ratei de creștere a

În condițiile consumului ridicat de energie al unei clădiri vechi, nerenovate și a previziunilor de

Unitatea Administrativ teritorială UAT, în calitate de solicitant, are obligaţia de a asigura

1. Lucrările de reabilitare termică a anvelopei:

2. Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire/ sistemului de furnizare a apei

3. Instalarea sistemelor alternative de producere a energiei din surse regenerabile -

1. "Nearly Zero Energy Buildings (NZEB) România - Plan de creștere a numărului de

34 1.29 5.70 3.26 5.71 1.29 34

5.07 1.60 1.53 1.50 1.57 1.60 5.06

A: 11.72 m2 F: Granit F: Parchet laminat

49 2.20 8 Hol 4.45 25 3.00 25 8 baie2.20 49

F: Gresie F: Parchet laminat

F: Parchet laminat F: Gresie