LIMBAJUL SPAŢIULUI ŞI LUCRURILOR

LIMBAJUL TIMPULUI

Subiecte de discutat:

• Ce-aţi simţit când cineva necunoscut s-a apropiat prea mult de Dvs.?
• Ce-ați simțit atunci când cineva v-a depășit în trafic incomodându-vă?
• Cum vă simţiţi când cineva vă face ordine printre lucrurile personale
sau stă pe scaunul Dvs.?

PROXEMICA

Edward Hall –
Proxemica = studiul modului în care oamenii tind să-şi structureze
spaţiul din jur şi distanţa între ei în interacţiunile zilnice, să aranjeze
spaţiul din încăperi, clădiri, oraşe.
Principalele elemente ale limbajului spaţiului sunt:
1. orientarea relativă;
2. distanţa faţă de interlocutor;
3. spaţiul personal
4. locul ales într-o încăpere.
 Limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie de cinci dimensiuni:
1. Mărime,
2. Grad de intimitate,
3. Înălţime,
4. Apropiere-depărtare,
5. Înăuntru-înafară.
Relaţiile spaţiale influenţează calitatea şi cantitatea comunicării.

Cel puţin 6 aspecte ale proxemicii ajută la explicarea modului în care

utilizăm spaţiul pentru a comunica cu alţii:
1. teritoriul,
2. mediul,
3. lucrurile,
4. zonele proxemice,
5. aranjamentele în doi şi
6. aranjamentele de grup.

Teritoriul
• Oamenii sunt fiinţe cu profund simţ al stăpânirii unui teritoriu. Ei au
tendinţa de a poseda şi apăra un teritoriu ca pe o proprietate proprie
(Ex. Biroul, locul ocupat la o întrunire, şedinţă, etc.).
• Oamenilor le place să-şi protejeze şi controleze teritoriul
(Cum? Prin propria prezenţă, prin închiderea uşii, prin lucruri plasate în
zona respectivă sau doar prin impunerea respectului.)
• Oamenilor le place sa-şi protejeze dreptul la intimitate.
Recomandare:
Nu violaţi teritoriul nimănui chiar dacă sunteţi şef.
Norma= respectul reciproc şi clădirea încrederii pe onorarea acestui
respect.
Violarea teritoriului compromite o comunicare corespunzătoare.

Mediul
Mediul, prin design, culoare, plasarea obiectelor cum sunt mobila,
fabricile, imaginile, etc., favorizează sau îngreunează calitatea
comunicării şi productivitatea oamenilor.
Dr. Anthony Athos a identificat:
• câteva aspecte de care ar trebui să se ţină seama în înţelegerea a
ceea ce alţii încearcă să transmită precum şi
• de ce reacţionează aşa cum reacţionează la aceste forme de
comunicare nonverbală.
Aceste forme sunt:
MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢIN.
Ex.: mai mult spaţiu la birou, birouri mai mari.
LOCUL PRIVAT ESTE MAI BUN DECÂT CEL PUBLIC
Ex.: Spaţiul public de regulă nu este împărţit în sectoare bine conturate,
în timp ce spaţiul privat este izolat de privirile celor din jur. Cu cât creşte
importanţa şi statutul social cu atât creşte şi dorinţa de izolare.
Ex.: Dezbatere: oamenii preferă WC-uri cu uşi sau fără/particulare sau
publice?
MAI SUS ESTE MAI BINE DECÂT MAI JOS
Ex.: Birourile şefilor sunt de regulă aflate la etaj, cu atât mai sus cu cât
importanţa este mai mare.
Ex.: Dialogul între o persoană care şade şi una în picioare.
APROAPE ESTE MAI BINE DECÂT MAI DEPARTE
Ex.: Cu cât eşti mai aproape de şef cu atât e mai bine.
Ex.: Spaţiul de parcare.
ÎNĂUNTRU E MAI BINE DECÂT AFARĂ
Ex.: Cu cât poziţia este mai aproape de cartierul general cu atât este mai
bine.
Ex.: Oamenii lucrează cu atât mai bine cu cât se află în zona proprie de
activitate.
Tipul lucrurilor care se găsesc în teritoriul atribuit comunică asupra
statutului din organizaţie. În general, următoarele elemente se pot
aplica:
MAI MARE ESTE MAI BINE DECÂT MAI MIC
Ex.: birouri mai mari, încăperi mai mari, maşini mai scumpe cu cât se urcă
în ierarhie.
MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢIN
Ex.: Şefii au de obicei două birouri, 2 secretare, 2 telefoane, mai multe
piese de birou, mai multe privilegii, etc. decât cei inferiori lor.
CURAT ESTE MAI BINE DECÂT MURDAR
Ex.: Funcţionarii din birouri beneficiază de oameni de serviciu în timp ce
muncitorii îşi fac singuri curat.
"CĂLCAT ESTE MAI BINE DECÂT ŞIFONAT"
Ex.: Ordinea în birourile şefilor este mai mare decât a celor inferiori lor.
Un birou curat indică eficienţă, în timp ce unul plin de documente indică
confuzie şi dezorganizare.

Lucrurile
SCUMP ESTE MAI BINE DECÂT IEFTIN
Ex.: Scump este de obicei un semnal al importanţei sociale.
FOARTE VECHI SAU FOARTE NOU ESTE MAI BUN DECÂT RECENT
Ex.: Birourile sau maşinile foarte noi sau cele cu mobilier foarte vechi sunt
mai impresionante decât cele doar de dată recentă.
PERSONAL ESTE MAI BINE DECÂT PUBLIC
Ex.: Scaunul sau biroul personal este un simbol al statutului social mai
ales atunci când există concurenţă pentru aceste facilităţi publice.
Identic pentru alte obiecte: creioane, hârtie, etc.

Utilizarea Teritoriului Şi Mediului

Pentru a îmbunătăţi comunicarea trebuie să:
•Stabiliţi locuri atractive pentru şedinţe şi alte întâlniri, neutre şi cu
aşezare flexibilă.
•Utilizaţi întâlniri separate, individuale în spaţii neutre atunci când
doriţi să stabiliţi relaţii mai intime.
•Utilizaţi poziţia şi limbajul corpului cele mai adecvate situaţiei în
cauză.
Modul în care vă aranjaţi biroul şi mobila din acesta comunică gradul de
formalitate pe care doriţi să-l menţineţi în relaţiile cu vizitatorii.
Ex.: poziţia scaunului dvs. în raport cu a vizitatorului:
• după birou ➔ barieră,
lângă vizitator ➔ interacţiune mai deschisă şi mai lungă.

Spaţiul personal

Distanţa pe care o păstrăm cu interlocutorii atunci când comunicăm

reprezint un alt element transmis prin mijloace nonverbale.

Zona Zona

Zona
personală Zona publică
socială

intimă (0 ,5… ( peste 4 m )

(1 …4 m )

(0..0,5m) 1 m )

Zonele proxemice ale unui adult american (Edward Hall - The Hidden
Dimension).
În funcţie de ceea ce simt atunci când se intră în zonele personală şi
intimă, oamenii pot fi clasificaţi în:
• Contact: arabii, latinii
Noncontact: nord-americanii, nord-europenii.
 Atenţie!
Interacţiunea poate fi compromisă atunci când se întâlnesc
persoane aparţinând extremelor celor două categorii.
De ce? Fiecare categorie are percepţii diferite asupra celeilalte:
Noncontact = timizi, reci, nepoliticoşi văzuţi de contact
Contact = agresivi, impulsivi şi nepoliticoşi văzuţi de noncontact.
Tipul Contact/Noncontact trebuie avut în vedere şi în funcţie de stilul
comportamental!
Strategii privind spaţiul interpersonal
Deoarece nu ne simţim confortabil atunci când cineva ne violează
spaţiul personal, am dezvoltat comportamente specifice care să reducă
tensiunea şi care să ne protejeze de eventuale invazii.
Charles & Marie Daltonau identificat câteva strategii privind spaţiul,
printre care cele mai uzuale sunt:
• Îndepărtarea şi crearea unei distanţe mai mari;
• Evitarea contactului vizual sau plasarea unui obiect între persoane
• Aranjamentul în diadă (pentru doi oameni)
• Aranjamentul în grup
Aranjamentul în diadă
Colţ la colţ (Fig.7.2.A)
= cooperare cu concentrare asupra muncii, uşoară monitorizare
semnalelor nonverbale
Umăr lângă umăr (Fig.7.2.B.)
= cooperare cu doză mare de încredere, grea monitorizare a simbolurilor
nonverbale Faţă în faţă (Fig.7.2.C)
= competitivă, monitorizare atentă a simbolurilor nonverbale + barieră
de siguranţă între participanţi.
Co-acţiune(Fig.7.2.D)
= slabă cooperare, mai mult muncă independentă cu frontiere semifixe

.
A B C D

Fig.7.2

E
F

Aranjamentul în grup
• Grup dispersat uniform la masă,
-cu lider în capul mesei (Fig.7.2.E);
• Grup care balansează lider-ul din capul mesei (Fig.7.2.F.).
- Aşezare inconştientă care permite însă o mai bună "citire" a mesajelor
nonverbale între şef şi grup

A B C D

Fig.7.2

E F
Factori care influenţează aranjamentele

• UNGHIUL DE ABORDARE
Femeile tind să permită abordarea umăr-la-umăr în defavoarea celei
faţă-înfaţă, cât şi sunt puţin influenţate negativ de apropierea fizică;
• PERSONALITATEA
- Extrovertiţii preferă distanţe interpersonale mai mici decât
introvertiţii;
- Indivizii care simt că au control asupra altora preferă distanţe mai
mici; - Unii oameni preferă să lucreze mai apropiat de alţii, în timp ce alţii
preferă contact minim sau de loc;
- Unii preferă să interacţioneze puternic, alţii preferă să nu
interacţioneze deloc.
• RELAŢIILE ANTERIOARE
Oamenii care au mai interacţionat cu succes în trecut au tendinţa de a
reduce distanţele, la fel pentru oamenii care se simt atraşi unii de alţii.
• RASA
Oamenii preferă mărirea distanţelor atunci când sunt de rase diferite;
• SEXUL
Persoanele de sex opus preferă să fie mai apropiate decât cele de acelaşi
sex, dar femeile sunt mai tolerante decât bărbaţii când e vorba de
interacţiuni între aceleaşi sexe.

Recomandări
• Identificaţi-vă propriile spaţii dar şi spaţiile colegilor;
• Identificaţi la timp orice mesaj care poate compromite comunicarea
datorită violării spaţiului;
• Încercaţi să nu ofensaţi persoanele, violându-le spaţiul intim;
• Bunii comunicatori respectă, înţeleg şi utilizează în mod eficient
proxemica:
➔ o mai bună atenţie,
➔ mai multă încredere şi comunicare şi
➔ şanse mai mari de a construi relaţii bune.

LIMBAJUL TIMPULUI
Modul în care utilizaţi timpul este o bună unealtă de comunicare!
Ex.: Aşteptaţi să intraţi la o audienţă.
Mesajul:
Sentimentele pe care le are şeful asupra persoanelor care aşteaptă, dpdv
al importanţei, statutului social sau afinităţilor.
Anthony Athos: principale caracteristici prin care definim utilizarea
timpului
• precizia(acurateţea, punctualitatea),
• lipsa (resursă limitată)
• repetiţia.
Precizia
• Timpul este o resursă importantă, preţioasă şi personală. Când
altcineva ne structurează timpul este comunicată diferenţa de statut.
• Punctualitatea semnalizează atitudinea faţă de interlocutor,
percepţia statutului/puterii şi respectul.
• Cu cât oamenii aşteaptă mai mult cu atât se simt mai umiliţi,
desconsideraţi şi cu un statut mai inferior.
Lipsa timpului
• Percepem timpul ca resursapersonalălimitată. De aceea, modul în
care fiecarealegem să îl folosim comunică atitudinea faţă de cel care
solicită această resursă.
• Acordarea de timp este "un cadou" şi indicăimportanţa
asociatăpersoanei.
• Relaţia de comunicare pozitivă se dezvoltă proporţional cu frecvenţa
interacţiunii (deci timpul petrecut împreună).
Timpul ca simbol pentru repetarea activităţilor
• Ţine seama de obişnuinţe, cum este ritmul: Ex: luarea mesei de 3 ori
pe zi, etc.).
• Anotimpurile, sărbătorile, ritualurile, etc. comunică diverse mesaje.