Cele şapte legi spirituale ale succesului

Un ghid practic pentru împlinirea viselor

Deepak Chopra
Tu eşti ceea ce îţi doreşti foarte profund.
Dorinţa este cea care îţi determină voinţa.

Voinţa stă la baza faptelor tale.

Iar faptele îţi creează destinul.
Brihadaranyaa !panishad IV.".#

Mulţumiri
Aş dori să-mi exprim recunoştinţa şi iubirea pentru următoarele persoane:
Pentru Janet Mills, care m-a ajutat să scriu această carte de la început şi până la sfârşit
Pentru !ita "#opra, Malli$a "#opra şi %autama "#opra, care sunt expresia &ie a celor 'apte (e)i
*pirituale
Pentru !a+ "#ambers, %a+le !ose, Adrianna ieno, .a&id *imon, %eor)e /arrison, aomi
Judd, .emi Moore şi Alice 0alton, care au dat do&adă de curaj în împlinirea unui destin îndră1neţ, inspirat
şi nobil, transformându-şi astfel &iaţa
Pentru !o)er %abriel, 2rent 2ec&ar, !ose 2ueno-Murp#+, şi pentru tot personalul de la *#arp
"enter for Mind-2od+ Medicine, care au fost exemple &ii pentru toţi oaspeţii şi pacienţii noştri
Pentru .eepa$ *in)#, %eeta *in)#, şi pentru între) personalul de la 3uantum Publications, care au
dat do&adă de mult entu1iasm în publicarea acestei lucrări
Pentru Muriel ellis, a cărei intenţie neabătută de a păstra cel mai înalt ni&el de calitate în tot ceea
ce am întreprins până acum o respect foarte mult
Pentru !ic#ard Perl, un mare exemplu de abne)aţie
Pentru Arielle 4ord, care are o credinţă ne1druncinată în cunoaşterea de sine şi un entu1iasm
conta)ios atunci când trebuie să-i ajute pe alţii să-şi transforme &iaţa
5n sfârşit, dar nu în cele din urmă, pentru 2ill 6l$us, pe a cărui prietenie şi înţele)ere m-am ba1at
întotdeauna

Introducere
.eşi mi-am intitulat această carte $ele %apte &e'i (pirituale ale succesului) i-aş fi putut spune la
fel de bine şi $ele %apte &e'i (pirituale ale vieţii) căci ea descrie aceleaşi principii de care se foloseşte
natura atunci când creea1ă în existenţa materială tot ceea ce &edem, au1im, mirosim, atin)em sau )ustăm
5n lucrarea mea anterioară, $rearea prosperităţii* conştiinţa bo'ăţiei în c+mpul tuturor
posibilităţilor) am subliniat care sunt paşii către reali1area unei conştiinţe a prosperităţii ba1ată pe
înţele)erea obiecti&ă a le)ilor naturii 6senţa lucrării de faţă o repre1intă $ele %apte &e'i (pirituale ale
succesului. 7nte)rarea acestei cunoaşteri în conştiinţa dumnea&oastră &ă &a da posibilitatea să creaţi o
bo)ăţie nelimitată aproape fără nici un efort şi să experimentaţi succesul în tot ceea ce întreprindeţi
*uccesul în &iaţă ar putea fi definit ca o expansiune continuă a fericirii şi ca o împlinire pro)resi&ă
a scopurilor nobile pe care şi le propune omul *uccesul este capacitatea noastră de a ne împlini dorinţele
fără eforturi deosebite 5n mod curios, oamenii au considerat dintotdeauna că pentru a atin)e succesul este
ne&oie de eforturi uriaşe, sacrificându-i de multe ori pe cei din jur A&em ne&oie astă1i de o &i1iune mai
spirituală asupra succesului şi prosperităţii, care repre1intă cur)erea abundentă a tot ceea ce este bun în
lume către noi "unoaşterea şi practica le)ilor spirituale ne permit să intrăm în armonie cu natura, creând
ceea ce a&em ne&oie într-o stare de bucurie şi iubire, dar şi de detaşare
*uccesul are multe feţe8 bo)ăţia materială nu repre1intă decât una din componentele sale Mai
mult, el trebuie pri&it ca o călătorie, nu ca destinaţia finală 2elşu)ul material în toate expresiile sale este 9
ce-i drept 9 unul din acele aspecte care fac ca această călătorie să fie mai confortabilă *uccesul include
însă mai multe faţete: o stare de bună sănătate, de ener)ie şi entu1iasm, relaţii interumane plăcute, o stare
de libertate creati&ă, de stabilitate emoţională şi psi#ică, sentimentul bunăstării interioare şi starea de pace
mentală

culti&ăm "#iar
sămânţadacă experimentăm
di&inităţii toatenostru
dinlăuntrul aceste aspecte,
.e fapt, noi
noi &om rămâne
suntem neîmpliniţi
una cu dacă nu &om
această di&initate, şti să
iar 1eii şi
1eiţele din interiorul nostru se află într-o stare embrionară şi nu îşi doresc altce&a decât să se manifeste
plenar .e aceea, ade&ăratul succes repre1intă o experienţă miraculoasă 6l este tot una cu re&elarea
di&inităţii din noi înşine, dar şi perceperea ei oriunde ne-am afla, în oc#ii unui copil, în frumuseţea delicată
a unei flori, în 1borul unei păsări Atunci când &om începe să experimentăm &iaţa ca o expresie miraculoasă
a di&inităţii 9 nu oca1ional, ci tot timpul 9 abia atunci &om cunoaşte ade&ărata semnificaţie a succesului

5nainte de a defini cele 'apte (e)i *pirituale ne propunem să explicăm puţin conceptul de le)e
(e)ea este un proces prin care ceea ce este nemanifestat de&ine manifest, prin care obser&atorul de&ine
obiectul obser&at, prin care cel care &ede de&ine una cu ceea ce &ede, prin care cel care &isea1ă de&ine una
cu &isul său
5ntrea)a creaţie, tot ceea ce există în lumea fi1ică, este re1ultatul transformării principiilor
nemanifestate în obiecte manifestate ;ot ceea ce &edem cu oc#ii s-a născut din necunoscut "orpul nostru
fi1ic, uni&ersul fi1ic, tot ceea ce putem percepe cu ajutorul simţurilor, repre1intă transformarea unor
principii nemanifestate, necunoscute şi in&i1ibile în obiecte manifestate, cunoscute şi &i1ibile
<ni&ersul fi1ic nu este altce&a decât *inele care se apleacă asupra *a pentru a se experimenta pe
*ine ca spirit, minte şi materie fi1ică Altfel spus, orice proces de creaţie este un proces prin care *inele
=sau di&initatea> se exprimă pe el însuşi "onştiinţa în mişcare se exprimă pe sine sub forma obiectelor care
există în uni&ers, în eternul dans al &ieţii
*ursa între)ii creaţii este di&initatea =sau spiritul> Procesul creaţiei nu este altce&a decât
di&initatea în mişcare =adică mintea>, iar obiectul creaţiei este uni&ersul fi1ic =care include şi corpul fi1ic>
Aceste trei componente ale realităţii 9 spiritul, mintea şi corpul8 sau obser&atorul, procesul obser&ării şi
obiectul obser&at 9 repre1intă în esenţă unul şi acelaşi lucru ;oate pro&in din aceeaşi sursă: câmpul
potenţialităţii pure, adică principiul nemanifestat
(e)ile fi1ice ale uni&ersului nu repre1intă altce&a decât acest proces al di&inităţii în mişcare, sau al
conştiinţei în mişcare .acă înţele)em şi aplicăm aceste le)i în &iaţa noastră, noi putem crea tot ceea ce
dorim, căci aceleaşi le)i pe care le foloseşte natura pentru a crea o pădure, o )alaxie, o stea, sau propriul
nostru corp, pot fi folosite şi pentru împlinirea dorinţelor noastre cele mai profunde
Putem trece acum la definirea celor 'apte (e)i *pirituale ale succesului, pentru a &edea apoi cum
le putem aplica în &iaţa noastră

Capitolul 1
Legea potenţialităţii pure
(ursa între'ii creaţii este conştiinţa pură, potenţialitatea pură care încearcă să e-prime ceea ce
este nemanifestat întro formă manifestată.
Dacă realizăm că (inele nostru real este potenţialitate pură) noi ne punem în rezonanţă cu acea
putere care manifestă tot ceea ce e-istă în univers.

&a început nu e-ista nici e-istenţă) nici none-istenţă. Toată această lume nu era dec+t ener'ie
nemanifestată,
 $el !nic respira) fără respiraţie) prin propria (a putere. %i nu e-ista nimic altceva,
Imnul $reaţiei) /i' Veda

Prima le)e spirituală a succesului este &e'ea 0urei 0otenţialităţi. 6senţa acestei le)i constă în
faptul că, în stare esenţială, noi suntem conştiinţă pură "onştiinţa pură este tot una cu potenţialitatea pură8
ea repre1intă un câmp al tuturor posibilităţilor şi al creati&ităţii infinite "onştiinţa pură este esenţa noastră
spirituală 4iind infinită şi nelimitată, ea repre1intă de asemenea şi beatitudine pură "elelalte atribute ale
conştiinţei sunt cunoaşterea pură, tăcerea infinită, ec#ilibrul perfect, in&incibilitatea, simplitatea şi
beatitudinea Aceasta este natura noastră esenţială atura noastră fundamentală ţine de potenţialitatea pură
Atunci când ne descoperim natura esenţială şi aflăm cine suntem cu ade&ărat, noi ne cunoaştem pe
sine, iar această cunoaştere de sine repre1intă c#eia împlinirii tuturor &iselor, căci *inele este posibilitatea
eternă, potenţialul nemăsurat al tuturor lucrurilor care au existat, există şi &or exista &reodată &e'ea
potenţialităţii pure ar mai putea fi numită şi &e'ea !nităţii) căci la ba1a infinitei di&ersităţi a &ieţii se află
unitatea spiritului omnipre1ent u există nici o separare între noi şi acest câmp de ener)ie "âmpul
potenţialităţii pure este propriul nostru *ine "u cât ne experimentăm mai mult ade&ărata natură, cu atât
mai aproape suntem de câmpul potenţialităţii pure
6xperienţa *inelui sau ?cunoaşterea de sine@ înseamnă centrarea punctului nostru de referinţă în
propriul nostru spirit, şi nu asupra obiectelor experienţei noastre pusul centrării în sine este centrarea
asupra obiectelor Atunci când suntem centraţi asupra obiectelor noi depindem întotdeauna de obiectele din
lumea exterioară, inclusi& de situaţii, circumstanţe, oameni şi lucruri "ei care sunt centraţi asupra
obiectelor caută întotdeauna aprobarea celor din jur %ândirea şi comportamentul lor repre1intă ine&itabil
anticiparea unui răspuns din exterior .e aceea, acest tip de comportament are la ba1ă teama =ca anticiparea
lor să nu se împlinească>
"ei care sunt centraţi asupra obiectelor simt tot timpul ne&oia de a controla lucrurile 6i simt
ne&oia de a deţine o putere asupra lumii exterioare e&oia de aprobare, de control asupra lucrurilor şi de
putere asupra lumii exterioare are la ba1ă teama Acest tip de putere nu are nimic de-a face cu puterea
potenţialităţii pure, adică a *inelui, care este puterea reală. Atunci când experimentăm puterea *inelui
teama dispare8 la fel şi dorinţa de a controla, sau lupta pentru aprobare ori pentru puterea exterioară
5n ca1ul centrării asupra obiectelor, punctul de referinţă interioară este e)oul oi nu suntem însă
tot una cu e)oul nostru Acesta nu este decât o ima)ine de sine, o mască socială, rolul pe care îl jucăm
Masca noastră socială este cea care are ne&oie de aprobare 6a este cea care doreşte controlul şi care caută
puterea exterioară, întrucât trăieşte din teamă
*inele real, care este spiritul sau sufletul nostru, este complet liber 6l este imun la critici, nu se
teme de nici o pro&ocare şi nu se simte inferior nimănui Pe de altă parte, el este umil şi nu se simte
superior nimănui, căci ştie că toată lumea este identică cu el, este acelaşi spirit sub diferite înfăţişări
Aceasta este diferenţa esenţială între centrarea asupra obiectelor şi centrarea în sine "ei care sunt
centraţi în sine îşi experimentea1ă ade&ărata fiinţă, care nu se teme de nici o pro&ocare, îi respectă pe toţi
cei din jur şi nu se simte inferioară nimănui .e aceea, puterea *inelui este puterea reală
Pe de altă parte, puterea ba1ată pe centrarea asupra obiectelor lumii exterioare este o putere falsă
4iind ba1ată pe e)o, ea nu durea1ă decât atâta &reme cât obiectul său de referinţă este pre1ent .e pildă,
dacă a&em un anumit titlu, cum ar fi cel de preşedinte al unei ţări sau al unei companii, sau dacă a&em
foarte mulţi bani, puterea de care dispunem dispare odată cu pierderea funcţiei sau a banilor Puterea ba1ată
pe e)o nu durea1ă decât atâta &reme cât durea1ă obiectul ei 6a dispare odată cu titlul, funcţia sau banii care
au )enerat-o
5n sc#imb, puterea sinelui este permanentă, căci are la ba1ă cunoaşterea de *ine 6a are o serie de
caracteristici .e pildă, ea are puterea de a atra)e oamenii sau obiectele de care a&em ne&oie către noi
Ma)neti1ea1ă oamenii, situaţiile şi circumstanţele, astfel încât acestea să sprijine dorinţele noastre Acest
sprijin este special, căci &ine din partea le)ilor naturii, al di&inităţii, al unei stări de )raţie Această putere
creea1ă o le)ătură între noi şi restul oamenilor, de care ne bucurăm deopotri&ă noi şi ei 6ste puterea iubirii
 
 "um putem aplica însă în &iaţa noastră &e'ea potenţialităţii pure) câmpul tuturor posibilităţilorB
.acă dorim să ne bucurăm de beneficiile câmpului potenţialităţii pure, să ne folosim plenar de creati&itatea
care caracteri1ea1ă pura conştiinţă, este ne&oie mai întâi de toate să a&em acces la ea <na din manierele
prin care putem căpăta acces la câmpul potenţialităţii pure este practica 1ilnică a tăcerii, a meditaţiei, a ne-
emiterii de judecăţi de &aloare ;impul petrecut în natură permite de asemenea racordarea la calităţile
inerente acestui câmp: creati&itatea infinită, libertatea şi beatitudinea
Practica tăcerii înseamnă an)ajamentul ferm de a petrece 1ilnic o anumită perioadă de timp pentru
a fi pur şi simplu. 6xperimentarea tăcerii înseamnă o renunţare temporară la acti&itatea &orbirii, dar şi la
alte acti&ităţi, cum ar fi pri&itul la tele&i1or, ascultarea radioului sau citirea unei cărţi "ine nu îşi oferă
posibilitatea de a experimenta din când în când tăcerea nu face altce&a decât să îşi stimule1e la infinit
dialo)ul interior mental
.e aceea, &ă recomandăm să &ă fixaţi un inter&al în care să experimentaţi 1ilnic tăcerea *au,
puteţi face un an)ajament interior că de-a lun)ul unui anumit inter&al de timp &eţi fi complet tăcut =în
fiecare 1i> .e pildă, puteţi practica acest lucru timp de două ore, sau dacă &i se pare prea mult, măcar o
oră .in când în când, experimentaţi tăcerea un inter&al ce&a mai lun) de timp, cum ar fi o 1i întrea)ă, două
1ile, sau c#iar o săptămână
"e se întâmplă atunci când experimentăm această tăcereB (a început, dialo)ul nostru interior
de&ine c#iar mai turbulent ca de obicei *imţim atunci ne&oia de a &orbi sau de a )ândi, c#iar mai intens
decât suntem obişnuiţi Am cunoscut oameni care parcă au înnebunit în prima 1i de practică a tăcerii
Anxietatea şi a)itaţia par să crească exponenţial la început, dar pe măsură ce experienţa a&ansea1ă, dialo)ul
interior începe să se domolească 5n curând, tăcerea de&ine profundă, căci până la urmă mintea renunţă,
reali1ând că este inutil să se în&ârtă în cuşcă dacă *tăpânul, *inele, cel care dispune cu ade&ărat de liberul
arbitru, nu doreşte să &orbească Atunci când dialo)ul interior se linişteşte, noi începem să experimentăm
liniştea şi pacea specifice câmpului potenţialităţii pure
Aşadar, practica periodică a tăcerii este una din căile prin care putem experimenta &e'ea
potenţialităţii pure. Meditaţia 1ilnică este o altă cale (a modul ideal ar trebui să medităm cel puţin o
jumătate de oră în fiecare dimineaţă, şi o altă jumătate de oră în fiecare seară Meditaţia ne &a în&ăţa să
experimentăm câmpul tăcerii şi al conştiinţei pure 5n acest câmp se află ener)ia corelaţiilor infinite,
puterea infinită de or)ani1are, temelia supremă a creaţiei, în care totul este inseparabil conectat cu restul
5n capitolul referitor la cea de-a cincea le)e spirituală, &e'ea intenţiei şi a dorinţei) &om &edea
cum putem introduce în acest câmp o intenţie personală şi cum împlinirea dorinţei noastre se &a produce
spontan .ar mai întâi de toate trebuie să în&ăţăm să experimentăm liniştea *tarea de linişte este prima
premisă pentru manifestarea dorinţelor noastre, căci ea repre1intă sin)ura punte cu câmpul potenţialităţii
pure, cel care poate orc#estra pentru noi o infinitate de detalii fa&orabile
7ma)inaţi-&ă că aruncaţi cu o piatră într-un lac liniştit "ând &alurile se liniştesc, aruncaţi cu o
nouă piatră 6xact acelaşi lucru se produce atunci când pătrundem în câmpul tăcerii pure şi introducem în el
intenţia noastră 5n această tăcere, c#iar şi cea mai slabă intenţie &a produce &aluri în lacul liniştit al
conştiinţei uni&ersale, care lea)ă între ele toate formele creaţiei .acă nu experimentăm însă liniştea
conştiinţei,
oceanul infinitdacăalmintea noastră
conştiinţei este la fel
uni&ersale de nu
şi tot a)itată
&om ca şi un ocean
remarca nimicsub
5n furtună, putem
2iblie există arunca 6&erestul
faimosul citat: ?4ii în
liniştit, şi află că 6u sunt .umne1eul tău@ Această reali1are nu poate fi obţinută decât prin meditaţie
 altă modalitate de a a&ea acces la câmpul potenţialităţii pure este practica ne-emiterii de judecăţi
de &aloare Judecata se referă la e&aluarea permanentă a lucrurilor ca fiind bune sau rele, corecte sau
)reşite Atunci când e&aluăm, clasificăm, anali1ăm în permanenţă lucrurile, când punem etic#ete
pretutindeni, noi dăm naştere la foarte multe turbulenţe în dialo)ul nostru interior Aceste turbulenţe
bloc#ea1ă fluxul de ener)ie între noi şi câmpul potenţialităţii pure, pentru simplul moti& că noi ?ratăm@
inter&alul dintre )ândurile noastre, sin)urul în care putem sesi1a liniştea
.e aceea, acest inter&al repre1intă c#iar puntea de le)ătură cu câmpul potenţialităţii pure Această
stare de conştiinţă pură, de pace interioară, spaţiul tăcut dintre )ânduri, este puntea care face le)ătura cu
marea putere "ei care nu sesi1ea1ă acest inter&al nu conştienti1ea1ă nici le)ătura cu câmpul potenţialităţii
pure şi al creati&ităţii infinite
5n $ursul miracolelor există o ru)ăciune care sună astfel: ?Astă1i nu &oi judeca nimic din ceea ce
se petrece@ e-emiterea de judecăţi creea1ă în mintea noastră o stare de linişte .e aceea, cel mai bine ar fi
să &ă începeţi 1iua rostind această afirmaţie po1iti&ă Mai mult, de-a lun)ul 1ilei &a trebui să &ă reamintiţi
constant de această afirmaţie, ori de câte ori constataţi că emiteţi judecăţi de &aloare .acă practicarea
acestei metode pe întrea)a durată a 1ilei &i se pare prea dificilă, puteţi să o limitaţi la un inter&al mai scurt,
cum ar fi de pildă: ?5n următoarele două ore nu &oi judeca nimic din ceea ce se petrece@, sau ?5n
următoarea oră &oi experimenta lipsa judecăţilor de &aloare@ Puteţi extinde apoi )radat inter&alul
Aşadar, tăcerea, meditaţia şi ne-emiterea judecăţilor de &aloare permit accesul la câmpul
potenţialităţii pure, descris de prima le)e spirituală .upă ce &eţi reuşi să stabiliţi acest contact &eţi putea
adău)a şi o a patra componentă la această practică: petrecerea re)ulată a timpului în comuniune directă cu
natura Petrecerea timpului în natură ne permite să sesi1ăm interacţiunea armonioasă care există între toate
elementele şi forţele &ieţii, dăruindu-ne intuiţia unităţii noastre cu întrea)a &iaţă 7ndiferent dacă este &orba
de un pârâu, de o pădure, de un munte, un lac sau de malul mării, această le)ătură cu inteli)enţa naturii ne
poate fi de un real folos în stabilirea contactului cu câmpul potenţialităţii pure
6ste important să în&ăţaţi cum să intraţi în contact cu esenţa cea mai lăuntrică a fiinţei
dumnea&oastră Această esenţă a fiinţei există dincolo de e)o 6a este lipsită de teamă, este liberă, este
imună la critici şi nu se teme de pro&ocări 6a nu se simte superioară nimănui, dar nici inferioară, fiind
plină de mister, de ma)ie, de lumină
Accesul la ade&ărata esenţă &ă &a permite o pri&ire mai profundă în o)linda relaţiilor, căci orice
relaţie repre1intă o reflexie a le)ăturii care există între dumnea&oastră şi propria dumnea&oastră fiinţă *pre
exemplu, dacă în interiorul dumnea&oastră există sentimente de &ino&ăţie, de teamă şi insecuritate le)ate de
lipsa banilor, a succesului sau a oricăror alte lucruri, aceste trăsături de ba1ă ale personalităţii
dumnea&oastră se &or reflecta în comportamentul dumnea&oastră, şi implicit în relaţiile dumnea&oastră cu
ceilalţi oameni ricât de mulţi bani aţi dobândi, ele nu &or putea elimina aceste probleme existenţiale ale
dumnea&oastră, căci ele fac parte din însăşi structura personalităţii dumnea&oastră *in)ura soluţie este
contactul cu *inele Atunci când &eţi fi ancoraţi în *inele dumnea&oastră real, când îi &eţi înţele)e cu
ade&ărat natura reală, teama, &ino&ăţia şi insecuritatea &or dispărea, căci &eţi reali1a că esenţa oricărei
bo)ăţii materiale este ener)ia &ieţii, este potenţialitate pură 7ar potenţialitatea pură este natura
dumnea&oastră intrinsecă
Pe măsură ce &eţi căpăta un acces din ce în ce mai profund la ade&ărata dumnea&oastră natură, &eţi
începe să receptaţi în mod spontan )ânduri creati&e, căci câmpul potenţialităţii pure este şi câmpul
creati&ităţii infinite şi al cunoaşterii pure 4ilosoful şi poetul austriac 4ran1 Caf$a spunea odată: ?u
trebuie să părăseşti camera 6ste suficient să rămâi aşe1at la masă şi să asculţi u trebuie nici măcar să
asculţi8 este suficient să aştepţi u trebuie nici măcar să aştepţi8 este suficient să în&eţi să rămâi liniştit, şi
împăcat, şi solitar, iar lumea ţi se &a oferi sin)ură şi de bună&oie 6a nu are de ales: se &a re&ela sin)ură, în
exta1, la picioarele tale@
2o)ăţia uni&ersului, această abundenţă incredibilă, repre1intă expresia minţii creatoare a naturii
"u cât &eţi reuşi să &ă acordaţi mai puternic la această minte a naturii, cu atât mai puternic &a fi accesul
dumnea&oastră la creati&itatea sa infinită .ar mai întâi de toate trebuie să în&ăţaţi să transcendeţi a)itaţia
dialo)ului interior, căci numai aşa &ă &eţi putea conecta la această minte abundentă, infinită, creatoare 7ar
atunci &eţi putea crea posibilitatea unei acti&ităţi dinamice, rămânând în acelaşi timp ancoraţi în liniştea
minţii eterne, nelimitate, creatoare Această incredibilă combinaţie între mintea infinită şi tăcută, pe de o
parte, şi mintea indi&iduală, dinamică şi acti&ă, pe de altă parte, repre1intă acel ec#ilibru între tăcere şi
mişcare care poate crea tot ceea ce &ă doriţi Această co-existenţă simultană a opuşilor 9 a tăcerii şi
dinamismului 9 &ă &a ajuta să de&eniţi independenţi faţă de orice situaţie, faţă de circumstanţe, oameni şi
lucruri
.e&enind martorul liniştit al acestei minunate co-existenţe a opuşilor &ă &eţi racorda la lumea
ener)iei, la supa cuantică de care &orbesc sa&anţii, la acel fundament nematerial care stă la ba1a lumii
materiale Această lume a ener)iei este fluidă, dinamică, &eşnic în sc#imbare *imultan, ea este nemişcată,
tăcută, eternă şi liniştită
(uată separat, liniştea este potenţialitatea creati&ităţii8 luată separat, mişcarea înseamnă creati&itate
limitată la un sin)ur aspect al său "ombinaţia dintre linişte şi mişcare &ă &a permite însă să &ă de1lănţuiţi
creati&itatea în toate direcţiile, oriunde &ă &a conduce puterea atenţiei dumnea&oastră
.e aceea, oriunde &ă conduce mişcarea şi acti&itatea, luaţi cu dumnea&oastră liniştea 5n acest fel,
mişcarea #aotică din jurul dumnea&oastră nu &a împiedica niciodată accesul dumnea&oastră la re1er&orul
creati&ităţii uni&ersale, la câmpul potenţialităţii pure
 Aplicarea Legii potenţialităţii pure

Doi pune în practică &e'ea potenţialităţii pure) an)ajându-mă să aplic următoarele etape:
E Doi intra în contact cu câmpul potenţialităţii pure practicând în fiecare 1i tăcerea, existenţa
pură Doi sta într-o meditaţie tăcută de cel puţin două ori pe 1i, timp de aproximati& FG de
minute dimineaţa şi FG de minute seara
H Doi urmări să intru în fiecare 1i în comuniune directă cu natura, de&enind martorul tăcut al
inteli)enţei care există în fiecare fiinţă &ie Mă &oi aşe1a în tăcere şi &oi pri&i apusul soarelui,
sau &oi asculta sunetul &alurilor oceanului ori al unui pârâu, sau &oi mirosi pur şi simplu
mireasma unei flori 5n exta1ul propriei mele tăceri şi prin comuniunea cu natura, mă &oi
desfăta cu principiul &ieţii care a existat din toate timpurile, conectându-mă la câmpul
potenţialităţii pure şi al creati&ităţii nelimitate
F Doi practica ne-emiterea de judecăţi de &aloare 5mi &oi începe fiecare 1i cu afirmaţia: ?Astă1i
nu &oi judeca nimic din ceea ce se petrece@, iar de-a lun)ul 1ilei îmi &oi reaminti mereu
această intenţie

Capitolul 
Legea dăruirii !consacrării"

!niversul
aspecte diferite ale operează
flu-ului deprin intermediul
ener'ie schimburilor
care cur'e dinamice, Dăruirea şi primirea reprezintă
prin univers.
0rin voinţa de a dărui 1consacra2 ceea ce urmărim să dob+ndim) noi permitem libera circulaţie a
ener'iei universale) a abundenţei ener'etice) în viaţa noastră.

Tu 'oleşti mereu şi mereu acest fra'il vas) dar îl umpli apoi cu viaţă nouă. 0orţi tot timpul acest
fluier micuţ) confecţionat dintro tulpină de trestie) prin pere'rinările Tale) şi c+nţi la el melodii veşnic
noi, Darurile Tale infinite coboară asupra mea) şi trebuie să le ţin în micuţele mele m+ini. 3pocile trec)
dar Tu continui să cur'i) fără ca vasul să se umple vreodată p+nă la limită.
/abindranath Ta'ore) 4itan5ali

"ea de-a doua le)e spirituală a succesului este &e'ea dăruirii. 6a ar mai putea fi numită şi &e'ea
dăruirii şi primirii) căci uni&ersul operea1ă prin intermediul sc#imburilor dinamice imic nu este static în
uni&ers
dinamic "orpul nostru
cu mintea se află într-un
cosmosului8 sc#imb
ener)ia constant
noastră cu corpula uni&ersului8
este o expresie mintea noastră interacţionea1ă
ener)iei cosmice
4luxul &ieţii nu înseamnă altce&a decât interacţiunea armonioasă a tuturor elementelor şi forţelor
care structurea1ă câmpul existenţei Această interacţiune armonioasă a elementelor şi forţelor din &iaţa
noastră operea1ă sub forma &e'ii dăruirii. 5ntrucât corpul şi mintea noastră, pe de o parte, şi uni&ersul, pe
de altă parte, se află într-un sc#imb constant şi dinamic, blocarea circulaţiei ener)iei ar fi similară cu
oprirea circulaţiei sân)elui Atunci când sân)ele se opreşte din mişcare, el se coa)ulea1ă, pier1ându-şi
astfel calităţile şi esenţa .e aceea, dacă doriţi să a&eţi parte de bunăstare şi belşu), este important să dăruiţi
şi să primiţi, lăsând ener)ia dorinţelor dumnea&oastră să cur)ă liber prin &iaţa dumnea&oastră
"u&ântul ?afluenţă@ pro&ine de la ?afluire@, care înseamnă ?a cur)e din abundenţă@ 2anii nu sunt
altce&a decât un simbol al ener)iei &ieţii pe care o sc#imbăm tot timpul, dăruind-o în sc#imbul ser&iciilor
pe care ni le face uni&ersul  altă expresie pentru bani este ?de&i1e@1, care reflectă la rândul lui cur)erea
continuă a ener)iei "u&ântul currency pro&ine de la latinescul ?currere@, care înseamnă ?a aler)a@ sau ?a
cur)e@
E
tr 5n limba en)le1ă: currency) cu&ânt care poate fi asociat cu ?curent@, ?cur)ere@
 Aşadar, dacă blocăm circulaţia banilor, dacă sin)ura noastră intenţie este aceea de a ne crampona
de banii noştri şi de a-i depo1ita ca să ne bucurăm numai noi de ei, noi &om bloca de fapt circulaţia ener)iei
&ieţii în propria noastră &iaţă Pentru ca ener)ia să continuă să cur)ă către noi, este necesar să o lăsăm să
circule liber (a fel ca un râu, banii trebuie să circule continuu, căci în ca1 contrar &or începe să sta)ne1e,
să se coa)ule1e, sufocând însăşi forţa &ieţii Diaţa şi &italitatea acestei forţe nu pot fi menţinute decât prin
libera circulaţie a banilor
rice relaţie implică actul de a dărui şi de a primi .ăruirea atra)e după sine primirea, la fel cum
primirea atra)e după sine dăruirea "eea ce mer)e în sus &a trebui să coboare la un moment dat, la fel cum
ceea ce pleacă de la noi &a trebui să se reîntoarcă mai de&reme sau mai târ1iu .e fapt, primirea nu este
diferită de dăruire, căci dăruirea şi primirea sunt cele două feţe ale aceleaşi monede: fluxul ener)iei
uni&ersale .acă &eţi bloca acest flux =în orice direcţie>, nu &eţi face altce&a decât să &ă opuneţi inteli)enţei
naturii
rice sămânţă conţine în ea promisiunea a o sută de păduri Pentru aceasta trebuie ca ea să nu fie
însă depo1itată într-un sac 6ste necesar ca inteli)enţa ei să fie dăruită solului fertil Prin acest act de
dăruire, ener)ia ei in&i1ibilă începe să cur)ă către manifestarea în planul material
"u cât &eţi dărui mai mult, cu atât &eţi primi mai mult, căci bo)ăţia uni&ersului &a continua să
circule astfel prin &iaţa dumnea&oastră .e fapt, tot ceea ce este cu ade&ărat &aloros în &iaţă nu face altce&a
decât să se multiplice continuu atunci când este dăruit .acă ce&a nu se multiplică prin dăruire, atunci nu
merită să fie dăruit, nici primit .acă simţiţi că aţi pierdut ce&a prin actul dăruirii, atunci darul nu a fost
sincer, şi deci nu &a pro&oca o creştere .acă dăruiţi ce&a împotri&a dorinţei dumnea&oastră reale, actul
dumnea&oastră &a fi )olit de ener)ie
Altfel spus, intenţia care se ascunde în spatele dăruirii şi primirii are o importanţă &itală 7ntenţia
ar trebui să fie întotdeauna aceea de a da naştere la fericire, deopotri&ă pentru cel care dăruieşte şi pentru
cel careeste
înapoi primeşte, căci fericireacueste
direct proporţional sursa necondiţionată
intenţia &ieţii, şi de aceea
de ea )enerea1ă
a dărui creştere
din inimă "eea ce
.e aceea, se întoarce
actul dăruirii
trebuie să fie plin de bucurie, iar starea dumnea&oastră mentală ar trebui să fie una de continuă fericire
odată cu fiecare act de dăruire 5n acest fel, ener)ia care stă la ba1a dăruirii se &a amplifica de un mare
număr de ori
5n realitate, practica &e'ii dăruirii este extrem de simplă: dacă doreşti să ai parte de bucurie, fă-i
pe alţii să se bucure8 dacă doreşti să ai parte de iubire, în&aţă să-i iubeşti pe alţii8 dacă doreşti atenţie şi
apreciere, în&aţă să-i aprecie1i pe alţii, acordându-le atenţia ta8 dacă doreşti prosperitate materială, ajută-i
pe cei din jur să de&ină prosperi .e fapt, calea cea mai uşoară de a obţine ceea ce doreşti constă în a-i ajuta
pe alţii să obţină ceea ce doresc Acest principiu se aplică în e)ală măsură indi&i1ilor, corporaţiilor,
societăţilor şi naţiunilor .acă doreşti să fii binecu&ântat cu tot ce este mai bun în &iaţă, în&aţă să-i
binecu&ânte1i în tăcere pe cei din jur, ajutându-i să obţină tot ce este mai bun în &iaţă
"#iar şi )ândul de a dărui, de a binecu&ânta, sau o simplă ru'ăciune) au puterea de a sc#imba
&iaţa celor din jur, şi implicit pe a noastră 6xplicaţia este simplă: dacă reducem corpul nostru la starea sa
esenţială, el de&ine un nod de ener)ii şi informaţii într-un uni&ers de ener)ii şi informaţii oi nu suntem
altce&a
ce&a maidecât
multnoduri de conştiinţă
decât ener)ia locali1ate el
şi informaţiile: într-un uni&ers
implică conştient
or)ani1area "u&ântul
acestor ?conştiinţă@
ener)ii şi a acestorimplică însă
informaţii
sub forma &ie a )ândurilor Altfel spus, noi suntem mănunc#iuri de )ânduri într-un uni&ers )ânditor 7ar
)ândurile au puterea de a transforma
Diaţa este dansul etern al conştiinţei care se exprimă pe sine sub forma sc#imburilor dinamice de
impulsuri inteli)ente între microcosmos şi macrocosmos, între corpul uman şi corpul uni&ersal, între mintea
umană şi mintea cosmică
5n&ăţând să dăruim ceea ce dorim să obţinem, noi acti&ăm şi re)i1ăm dansul &ieţii, imprimându-i o
mişcare sublimă, &ie, dinamică, ce constituie însăşi esenţa &ieţii
 
"ea mai bună cale de a acti&a &e'ea dăruirii 9 de a declanşa între)ul proces al circulaţiei 9 constă
în luarea deci1iei ca ori de câte ori intrăm în contact cu cine&a, să-i dăruim ce&a u trebuie să fie neapărat
un obiect material8 poate fi o simplă floare, un compliment sau o ru)ăciune .e fapt, formele cele mai
eficiente de dăruire sunt cele nemateriale .aruri precum afecţiunea, atenţia, respectul, aprecierea şi iubirea
sunt cele mai preţioase între toate, şi ele nu costă nimic Atunci când &ă întâlniţi cu cine&a, îi puteţi oferi în
tăcere o binecu&ântare, îi puteţi dori fericire, bucurie, un surâs Acest tip de dăruire tăcută este foarte
puternic
<nul din principiile pe care le-am în&ăţat de la familia mea pe când eram copil, predându-l apoi
mai departe copiilor mei, a fost acela de a nu intra niciodată în casa cui&a fără a-i duce un cadou, fără a-i
dărui ce&a Dă puteţi spune: ?"um să le dăruiesc altora, când deocamdată nu am destul nici pentru mineB@
(e puteţi dărui totuşi o floare  sin)ură floare Puteţi aduce o simplă felicitare pe care să scrieţi ce simţiţi
pentru persoana respecti&ă Puteţi face un compliment Puteţi spune o ru)ăciune

(uaţi
&eţi primi deci1ia
"u cât să dăruiţi
&eţi dărui mai oriunde
mult, cu&-aţi afla,mare
atât mai tuturor
&a celor
de&enicuîncrederea
care &ă întâlniţi Atât timpîncât
dumnea&oastră &eţi dărui,
efectele
miraculoase ale acestei le)i "u cât &eţi primi mai mult, cu atât mai mare &a de&eni capacitatea
dumnea&oastră de a dărui
Ade&ărata noastră natură este conectată la bo)ăţia uni&ersală oi suntem bo)aţi în mod natural,
căci natura răspunde tuturor dorinţelor şi ne&oilor 5n realitate nu ne lipseşte nimic, căci natura noastră
esenţială este similară cu câmpul potenţialităţii pure şi al posibilităţilor infinite .e aceea, conştienti1aţi
faptul că sunteţi deja bo)at, indiferent cât de puţini bani a&eţi, căci ade&ărata sursă a bo)ăţiei este câmpul
potenţialităţii pure, este conştiinţa care ştie cum să împlinească orice ne&oie, inclusi& ne&oia de fericire, de
iubire, de râs, de pace, armonie şi cunoaştere .acă urmăriţi mai întâi de toate aceste lucruri 9 nu numai
pentru dumnea&oastră, ci pentru toţi cei din jur 9 tot restul &a &eni de la sine

Aplicarea Legii dăruirii

Doi pune în aplicare &e'ea dăruirii an)ajându-mă să aplic următoarele etape:

E riunde mă &oi duce şi cu oricine mă &oi întâlni, &oi dărui ce&a .arul meu poate fi un
compliment, o floare sau o ru)ăciune Doi începe c#iar astă1i prin a dărui ce&a tuturor celor
cu care mă &oi întâlni, acti&ând astfel procesul de circulare a fericirii, bo)ăţiei şi abundenţei în
&iaţa mea şi în &ieţile celor din jur
H Astă1i &oi primi cu recunoştinţă toate darurile pe care mi le &a oferi &iaţa Doi primi darurile
naturii: lumina soarelui şi ciripitul păsărelelor, ploaia de primă&ară sau prima ninsoare Doi fi
de asemenea desc#is faţă de darurile celor din jur, indiferent dacă este &orba de daruri
materiale, de bani, complimente sau ru)ăciuni
F Mă an)aje1 să menţin desc#is circuitul bo)ăţiei în &iaţa mea dăruind şi primind cele mai
preţioase daruri ale &ieţii: afecţiunea, respectul, aprecierea şi iubirea .e fiecare dată când mă
&oi întâlni cu cine&a, îi &oi ura mental fericire, bucurie şi plăcerea râsului

Capitolul #
Legea karma$ei% sau a cau&ei şi e'ectului
6rice acţiune 'enerează o forţă ener'etică ce se va întoarce asupra noastră în acelaşi fel, 7oi
cule'em ceea ce semănăm.
8tunci c+nd optăm pentru acţiuni ce le aduc celor din 5ur fericire şi succes) fructele naturale ale
$armaei noastre vor fi fericirea şi succesul.

Carma este afirmarea eternă a liberului arbitru al omului, '+ndurile) cuvintele şi faptele noastre
sunt firele ţesăturii pe care o ţesem sin'uri în 5urul nostru.
(9ami Viveananda
 "ea de-a treia le)e spirituală a succesului este &e'ea $armaei. :arma înseamnă simultan acţiunea
şi consecinţele ei, cau1a şi efectul, căci orice forţă )enerea1ă o forţă de răspuns, care se întoarce asupra
noastră cu aceeaşi putere ;oată lumea a au1it expresia ?"ine seamănă cule)e ceea ce a semănat@ .e
aceea, este limpede că dacă dorim să a&em parte de fericire în &iaţa noastră, noi trebuie să în&ăţăm mai întâi
cum să semănăm seminţele care &or crea această fericire Altfel spus, arma implică o ale)ere conştientă
=an)renarea liberului arbitru>
rice om este în esenţă un suflet care la dispo1iţie posibilităţi infinite de a face ale)eri 5n fiecare
clipă a existenţei noastre noi suntem scăldaţi în câmpul tuturor posibilităţilor, unde a&em acces la o
infinitate de opţiuni <nele dintre aceste opţiuni sunt luate conştient, în timp ce altele sunt luate inconştient
"ea mai bună cale de a înţele)e şi de a maximi1a efectele le)ii arma-ei constă însă în a de&eni conştienţi
de ale)erile pe care le facem în fiecare clipă
7ndiferent dacă suntem de acord sau nu, tot ceea ce ni se întâmplă în acest moment este re1ultatul
unei ale)eri făcute în trecut .in nefericire, foarte mulţi oameni fac aceste ale)eri inconştient 6i nu se
)ândesc la consecinţele opţiunii lor, dar acestea se &or produce
.acă eu insult pe cine&a, acesta &a ale)e probabil opţiunea de a se simţi ofensat .acă îi fac însă
un compliment, el &a ale)e probabil opţiunea de a se simţi flatat (a urma urmei, nu este însă &orba decât
de o opţiune
6ste posibil ca eu să insult o persoană şi aceasta să nu se simtă ofensată (a fel, se poate să-i fac
cui&a un compliment, iar el să nu se simtă flatat Altfel spus, deşi au la dispo1iţie opţiuni infinite, marea
majoritatea a oamenilor au de&enit simple noduri de reflexe condiţionate care sunt declanşate în
permanenţă de oameni şi de e&enimente, declanşând tipare comportamentale pre&i1ibile Aceste reflexe
condiţionate nu diferă prin nimic de faimoasa condiţionare a lui Pa&lo& Pa&lo& a demonstrat că dacă îi dai
în fiecare 1i de mâncare unui câine în timp ce suni un clopoţel, foarte rapid acesta &a începe să sali&e1e la
simplul au1 al clopoţelului, întrucât în&aţă să asocie1e un stimul cu celălalt
"a re1ultat al condiţionării lor, majoritatea oamenilor în&aţă răspunsuri repetiti&e şi predictibile la
stimulii din mediul înconjurător !eacţiile lor sunt declanşate automat de oameni şi e&enimente, iar ei uită
că la urma urmei, aceste reacţii rămân simple opţiuni care le stau în permanenţă la dispo1iţie 6i fac aceste
ale)eri, dar inconştient
.acă ne distanţăm pentru o clipă şi contemplăm opţiunile pe care le ale)em, c#iar în clipa când le
ale)em, între)ul proces trece din 1ona inconştientului în cea a conştiinţei Acest procedeu de ale)ere
conştientă prin detaşare şi contemplare are o putere incredibilă
Atunci când facem o ale)ere 9 indiferent care 9 noi ne putem pune două întrebări: mai întâi: ?"are
sunt consecinţele ale)erii pe care sunt pe punctul de a o faceB@ 5n inima noastră noi &om cunoaşte imediat
răspunsul la această întrebare 5n al doilea rând: ?e &a face mai fericiţi, pe mine şi pe cei din jur, această
ale)ere a meaB@ .acă răspunsul este afirmati&, putem mer)e mai departe cu ale)erea noastră .acă el este
însă ne)ati&, dacă opţiunea noastră ne poate face nefericiţi, pe noi sau pe cei din jur, cel mai bine este să nu
o luăm imic mai simpluI

.inne
sin)ură care întrea)a infinitate
poate face de opţiuni
deopotri&ă carepenenoistau
fericiţi în permanenţă
înşine şi pe cei dinlajur
dispo1iţie
Aceastănudeci1ie
existăcorectă
decât una
este cea
care ne &a conduce la un comportament spontan corect Acţiunea spontan corectă este acţiunea justă
întreprinsă la momentul potri&it 6a repre1intă răspunsul corect la orice situaţie care se petrece 2eneficiile
ei &or fi simţite pe loc de autorul acţiunii, dar şi de cei care sunt influenţaţi de ea
<ni&ersul aplică un mecanism extrem de interesant pentru a ne ajuta să luăm deci1iile cele mai
corecte în mod spontan Acest mecanism este le)at de sen1aţiile noastre corporale "orpul nostru
experimentea1ă două tipuri de sen1aţii: una de confort, cealaltă de disconfort 5n clipa în care faceţi o
ale)ere în mod conştient, urmăriţi cu atenţie reacţiile corpului dumnea&oastră8 întrebaţi-l: ?"e se &a
întâmpla dacă &oi lua această #otărâreB@ 5n ca1ul în care corpul &ă trimite un mesaj de confort, este limpede
că aţi luat #otărârea justă 5n ca1ul în care corpul &ă trimite un mesaj de disconfort, cel mai bine este să nu
luaţi deci1ia respecti&ă
6xistă oameni care simt aceste mesaje de confort şi de disconfort în 1ona plexului solar, dar cei
mai mulţi le simt la ni&elul inimii .e aceea, ori de câte ori trebuie să luaţi o deci1ie, focali1aţi-&ă atenţia
asupra inimii şi întrebaţi-o ce trebuie să faceţi Aşteptaţi apoi răspunsul, sub forma unei sen1aţii fi1ice
ricât de slab ar fi, acesta &a &eni cu si)uranţă
umai inima poate cunoaşte răspunsul corect 4oarte mulţi oameni cred că inima este patetică şi
sentimentală 5n realitate, lucrurile nu stau deloc aşa 7nima este intuiti&ă, #olistică, relaţională şi
contextuală 6a nu abordea1ă realitatea în termeni de în&ins şi în&in)ător, ci operea1ă direct la computerul
cosmic 9 câmpul potenţialităţii pure, cunoaşterea pură, puterea de or)ani1are infinită 9 de unde preia toate
informaţiile de care are ne&oie .e multe ori ea nu pare deloc raţională, dar inima are o capacitate de calcul
care depăşeşte cu mult în preci1ie limitele )ândirii raţionale

&e'eabune
toate lucrurile peei
$arma poate
care fi aplicată
le doriţi inclusi&
.ar mai întâi pentru
de toatea trebuie
face rostsădede&eniţi
bani, pentru prosperitate,
conştienţi de faptulpentru
că
&iitorul dumnea&oastră este )enerat de ale)erile pe care le faceţi în fiecare clipă din &iaţa dumnea&oastră
.acă &eţi face acest exerciţiu de conştienti1are în mod re)ulat, &eţi putea aplica plenar &e'ea Carmaei. "u
cât &eţi de&eni mai conştient în ale)erile pe care le faceţi, cu atât mai multe deci1ii corecte &eţi ajun)e să
luaţi, atât pentru dumnea&oastră cât şi pentru cei din jur
"e se întâmplă însă cu arma din trecut şi cum ne influenţea1ă ea pre1entulB 6xistă numai trei
răspunsuri la această întrebare Mai întâi de toate, este necesar să ne plătim datoriile 6ste exact ceea ce fac
marea majoritate a oamenilor, inconştient desi)ur Această reacţie este la rândul ei o opţiune, pe care o
putem prefera sau nu .e multe ori plata &ec#ilor datorii implică foarte multă suferinţă, dar &e'ea $armaei
afirmă că nici o datorie nu poate rămâne neplătită "ontabilitatea pe care o ţine uni&ersul este perfectă, iar
sc#imburile de ener)ie cur) în sensul compensării acestor datorii
"ea de-a doua opţiune pe care o putem ale)e constă în transmutarea şi transformarea arma-ei
noastre într-o experienţă mai plăcută 6xistă un proces foarte interesant prin care ne putem întreba, atunci
când ne plătim o datorie arma-ică: ?"e anume pot în&ăţa din această experienţăB .e ce se întâmplă acest
lucru
pentruşimine
care este mesajul
şi pentru uni&ersului
ceilalţi oameniB@pentru mineB "um aş putea transforma această experienţă în ce&a util
Prin această atitudine noi putem căuta seminţele unor oportunităţi noi, asociindu-le apoi cu
dharma noastră, cu scopul nostru în &iaţă, despre care &om &orbi atunci când &om aborda cea de-a 'aptea
(e)e *pirituală a *uccesului Acest proces ne permite să ne transmutăm arma într-o expresie nouă
.e pildă, dacă ne rupem piciorul în timp ce jucăm sport, ne putem întreba: ?"e pot în&ăţa din
această experienţăB "are este mesajul pe care mi-l transmite uni&ersulB@ Poate că mesajul constă în faptul
că trebuie să încetinim puţin ritmul şi să fim mai atent cu corpul nostru .acă dharma noastră constă în a-i
în&ăţa pe ceilalţi ceea ce ştim, pornind de la întrebarea: ?"um i-aş putea ajuta pe semenii mei pornind de la
această experienţăB@, ne putem decide să scriem o carte despre sport, sau putem crea nişte pantofi mai
si)uri, ori nişte suspensoare care să pre&ină accidente de felul celui care ni s-a întâmplat nouă
5n acest fel nu numai că ne plătim datoria arma-ică, dar transformăm elementul ad&ers într-un
beneficiu care ne poate aduce bunăstare şi împlinire Asta înseamnă transmutarea arma-ei într-o
experienţă po1iti&ă u se pune problema de a scăpa complet de arma) ci de modificare a atitudinii noastre
faţă de episodul arma-ic respecti&, )enerând astfel o arma nouă, po1iti&ă
"ea de-a treia modalitate prin care ne putem trata arma constă c#iar în transcenderea ei A-ţi
transcende arma înseamnă a de&eni independent faţă de ea "alea prin care ne putem transcende arma
constă în experimentarea permanentă a *inelui sau a *piritului Procesul ar putea fi asemănat cu spălarea
unei rufe murdare într-un curent de apă curată ri de câte ori o spălăm, câte&a pete de pe ea dispar "u cât
o spălăm mai des, cu atât mai curată de&ine 5n mod similar, seminţele arma-ei pot fi spălate sau
transcense prin intrarea în starea de &id şi re&enirea în lumea manifestată 6&ident, acest lucru nu poate fi
reali1at decât prin practica meditaţiei
rice acţiune repre1intă de fapt un episod arma-ic 2ăutul unei ceşti de cafea repre1intă un
episod arma-ic Acţiunea respecti&ă )enerea1ă o amintire, care are capacitatea sau potenţialitatea de a
)enera apoi dorinţa =de a relua acţiunea respecti&ă> Pro)ramul operaţional =sofare-ul> al sufletului nostru
este aşadar alcătuit din arma) memorie şi dorinţă *ufletul nostru este un nod de conştiinţă care poartă în el
seminţele arma-ei, amintiri şi dorinţe .e&enind conştienţi de manifestarea acestor seminţe, putem de&eni
un )enerator conştient al propriei noastre realităţi 4ăcând în mod conştient ale)erile, putem începe să
)enerăm acţiuni care să repre1inte o e&oluţie pentru noi, dar şi pentru cei din jurul nostru Asta este tot ceea
ce a&em de făcut
 Atât timp cât arma are un sens e&oluţionist =pro)resi&> 9 deopotri&ă pentru *ine şi pentru cei
afectaţi de *inele nostru 9 fructele ei &or fi fericirea şi succesul

Aplicarea Legii karma$ei% sau a cau&ei şi e'ectului

Doi pune în aplicare (e)ea arma-ei, an)ajându-mă să urme1 următoarele etape:

E Astă1i &oi de&eni

contemplarea martorul
conştientă conştient
a acestor al propriilor
opţiuni, mele deci1ii,
le &oi aduce în fiecare
în câmpul moment
conştiinţei melealDoi
1ilei Prin
conştienti1a astfel plenar faptul că cea mai bună cale de a mă pre)ăti pentru &iitor constă în a
trăi plenar conştient în pre1ent
H ri de câte ori &oi a&ea de făcut o ale)ere, îmi &oi pune următoarele două întrebări: ?"are
sunt consecinţele ale)erii meleB@ şi ?e &a aduce această ale)ere 9 mie şi celor din jurul meu,
care sunt afectaţi de ea 9 mai multă fericire şi împlinireB@
F 5mi &oi întreba apoi inima şi &oi asculta răspunsul ei, exprimat sub forma unei sen1aţii de
confort sau de disconfort .acă ale)erea mea îmi &a tre1i în inimă un sentiment de confort,
&oi mer)e înainte, fără a mă crampona însă de ea .acă ea îmi &a tre1i însă un sentiment de
disconfort, &oi examina mai atent consecinţele ei cu ajutorul lucidităţii interioare Această
te#nică de întrebare a inimii îmi &a permite să iau cele mai bune deci1ii, cele care sunt corecte
în mod spontan, deopotri&ă pentru mine şi pentru cei din jurul meu

Capitolul (
Legea e'ortului minim
Inteli'enţa naturii funcţionează fără nici cel mai mic efort, în armonie) în iubire) fără an-ietate.
8tunci c+nd cultivăm forţele armoniei) bucuriei şi iubirii) noi putem crea succesul şi bunăstarea
fără efort.

6 fiinţă centrată în (ine cunoaşte fără a se deplasa nicăieri) vede fără să privească şi realizează
fără să înfăptuiască.
&ao Tse

"ea de-a patra le)e spirituală a succesului este &e'ea efortului minim. Această le)e are la ba1ă
maniera în care funcţionea1ă natura, fără nici cel mai mic efort, fără )riji, într-o stare deplină de abandon
Acesta este principiul acţiunii minime, sau al non-re1istenţei Altfel spus, este principiul armoniei şi iubirii
5n&ăţând această lecţie de la natură, noi putem să ne împlinim cu uşurinţă dorinţele
.acă &eţi obser&a felul în care operea1ă natura, &eţi constata că ea mer)e întotdeauna în sensul
efortului minim 7arba nu se străduieşte să crească, ea creşte pur şi simplu Peştii nu în&aţă să înoate, înoată
pur şi simplu 4lorile nu fac eforturi ca să înflorească8 înfloresc pur şi simplu Păsările nu în&aţă să 1boare,
ci 1boară direct Aceasta este natura lor inerentă Pământul nu face eforturi ca să se în&ârtească în jurul
propriei sale axe8 aceasta este natura lui, să se în&ârtească cu o &ite1ă ameţitoare şi să înainte1e în spaţiu, pe
o anumită orbită "opiii mici sunt fericiţi în mod natural8 aceasta este natura lor atura soarelui este să
strălucească, natura stelelor să lumine1e 7ar natura omului constă în a-şi reali1a &isele, dându-le o formă
fi1ică, fără nici un efort şi cu cea mai mare uşurinţă
5n 'tiinţa Dedică, stră&ec#ea filosofie a 7ndiei, acest principiu este cunoscut sub denumirea de
principiul economiei de efort, care constă în ?a face mai puţin şi a reali1a mai mult@ 5n final, omul ajun)e
la acel stadiu în care nu mai face nimic, dar reali1ea1ă totul Altfel spus, cea mai slabă intenţie a lui este
suficientă pentru ca reali1area ei să se producă spontan Aşa-numitele ?miracole@ nu sunt altce&a decât
expresii ale &e'ii efortului minim.
 7nteli)enţa naturii funcţionea1ă fără efort, fără fricţiuni, în mod spontan 6a nu este liniară, ci
intuiti&ă, #olistică şi are capacitatea de a inspira Atunci când suntem în armonie cu natura, când suntem
ferm stabiliţi în cunoaşterea *inelui, putem folosi cu uşurinţă &e'ea efortului minim
6fortul de&ine minim atunci când acţiunile noastre sunt moti&ate de iubire, căci natura este creată
de ener)ia iubirii ri de câte ori urmărim puterea şi controlul celor din jur, noi c#eltuim ener)ie Atunci
când urmărim banii sau puterea de dra)ul e)oului, noi ne risipim ener)ia urmărind ilu1ia fericirii, în loc să
ne bucurăm de fericirea pe care ne-o oferă momentul pre1ent Atunci când urmărim să obţinem bani numai
pentru un profit personal, noi ne tăiem sin)uri fluxul de ener)ie care comunică cu fiinţa noastră interioară,
blocând astfel manifestarea inteli)enţei naturii Atunci când acţiunile noastre sunt moti&ate însă de iubire
nu se mai produce nici o pierdere de ener)ie .impotri&ă, ener)ia noastră se multiplică atunci infinit,
)enerând un surplus de ener)ie de care ne putem bucura, canali1ându-l pentru a crea orice dorim, inclusi& o
prosperitate nelimitată
"orpul fi1ic poate fi comparat cu un aparat pentru controlul ener)iei: el poate )enera, stoca şi
multiplica ener)ia de care dispunem .acă în&ăţăm cum să )enerăm, să stocăm şi să ne multiplicăm ener)ia
într-o manieră eficientă, noi putem crea oricâtă prosperitate dorim "ea mai mare cantitate de ener)ie este
consumată de atenţia e)oului Atunci când punctul de referinţă interior este e)oul, când urmărim puterea şi
controlul asupra celorlalţi, sau simpla lor aprobare, noi ne risipim ener)ia într-o manieră distructi&ă
.acă această ener)ie este eliberată, ea poate fi redirecţionată şi folosită pentru a crea orice dorim
.acă punctul de referinţă interior de&ine spiritul, dacă de&enim imuni la critici şi netemători în faţa
pro&ocărilor, noi putem culti&a puterea iubirii, folosind în mod creator ener)ia de care dispunem pentru a
crea bunăstare şi pentru a experimenta e&oluţia spirituală
5n 8rta de a visa) .on Juan îi spune lui "arlos "astaneda: ? cea mai mare parte a ener)iei
noastre se pierde în culti&area importanţei de sine .acă am fi capabili să reducem o parte din această
importanţă
de blocajul de sine, de
)enerat s-arideea
puteailu1orie
petreceadouă lucruri
propriei extraordinare
noastre măreţii8 pePe
dede
altăo parte,
parte, noi
am ne-am elibera
beneficia ener)ia
de suficientă
ener)ie pentru a putea surprinde o parte din ade&ărata măreţie a uni&ersului@
 
&e'ea efortului minim are trei componente 6ste &orba de trei aspecte pe care le putem pune în
aplicare pentru ?a face mai puţin şi a reali1a mai mult@ Primul element este acceptarea 6ste suficient să ne
luăm următorul an)ajament: ?Astă1i îi &oi accepta pe toţi oamenii care îmi &or ieşi în cale, toate situaţiile
care se &or petrece, toate circumstanţele şi e&enimentele care se &or întâmpla@ Acceptarea înseamnă să
reali1ăm faptul că momentul prezent este e-act aşa cum trebuie să fie) pentru simplul moti& că între)ul
uni&ers este aşa cum trebuie să fie "lipa de faţă 9 cea pe care o experimentăm c#iar acum 9 este re1ultatul
şi apo)eul tuturor momentelor pe care le-am experimentat în trecut Momentul pre1ent este cel care este
pentru că între)ul uni&ers este cel care este
Atunci când ne luptăm împotri&a momentului pre1ent, noi ne luptăm de fapt împotri&a între)ului
uni&ers 5n loc să procedăm astfel, mai bine am lua deci1ia ca astă1i să nu ne luptăm împotri&a uni&ersului,
împotri&indu-ne clipei pre1ente Altfel spus, acceptarea de către noi a momentului pre1ent trebuie să fie
totală şi necondiţionată (ucrurile trebuie acceptate aşa cum sunt) nu aşa cum am dori noi să fie în
momentul pre1ent 6ste foarte important să înţele)em acest principiu oi putem dori ca lucrurile să stea
altfel în &iitor, dar în acest moment trebuie să le acceptăm aşa cum sunt
Atunci când ne simţim frustraţi sau supăraţi din cau1a unei persoane sau a unei situaţii, nu trebuie
să uităm că noi nu reacţionăm de fapt la persoana sau la situaţia respecti&ă, ci la propriile noastre
sentimente le)ate de persoana sau situaţia în cau1ă 6le sunt propriile noastre sentimente şi nu au nimic de-
a face cu e&entuala )reşeală a altcui&a Abia atunci când &om înţele)e perfect această realitate simplă &om
fi pre)ătiţi să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce simţim şi să încercăm să sc#imbăm aceste
sentimente (a fel, dacă acceptăm o situaţie exact aşa cum este, de&enim pre)ătiţi să ne asumăm
responsabilitatea pentru ea şi pentru toate e&enimentele prin care trecem şi pe care le considerăm probleme
personale
Primul element ne conduce către cea de-a doua componentă a &e'ii efortului minim*
responsabilitatea (a ce se referă această responsabilitateB !esponsabilitatea înseamnă să nu condamni pe
nimeni sau nimic pentru situaţia în care te afli, nici c#iar pe tine însuţi Atunci când acceptăm
circumstanţele date, situaţia care există, responsabilitatea se transformă în capacitatea de a da un răspuns
creati& la situaţia dată 1cea care e-istă aici şi acum2. rice problemă conţine în sine sămânţa unor noi
oportunităţi "onştienti1ând acest lucru, putem porni de la momentul pre1ent, transformându-l într-o
situaţie mai bună, mai fa&orabilă pentru noi
5n acest fel, orice situaţie problematică poate de&eni o oca1ie de a crea ce&a nou şi frumos, şi orice
persoană ener&antă se poate transforma într-un maestru pentru noi !ealitatea nu este altce&a decât o
interpretare .acă optăm pentru a interpreta realitatea în acest fel, &om constata că în jurul nostru există o
sumedenie de maeştri şi nenumărate oca1ii de a e&olua
7ndiferent dacă ne confruntăm cu un tiran, cu o persoană ener&antă, cu un prieten sau un duşman,
important esterice
trebui să fie@ să nu relaţii
ne pierdem cumpătul,
am atras în &iaţasănoastră
rămânem nesc#imbaţi:
în clipa pre1entă, ?Acest momentcueste
ele repre1intă exact aşa
si)uranţă celecum
de ar
care a&em cea mai mare ne&oie acum 5n spatele tuturor e&enimentelor există o semnificaţie ascunsă, care
ser&eşte propriei noastre e&oluţii
"el de-al treilea element al &e'ii efortului minim este renunţarea la apărarea propriilor puncte de
&edere, care se referă la o centrare a conştiinţei în starea de renunţare, în lipsa oricărei reacţii de apărare,
ceea ce înseamnă că am transcens ne&oia de a-i con&in)e pe ceilalţi de propriul nostru punctul de &edere
.acă îi &eţi obser&a pe cei din jur, &eţi constata că ei îşi pierd KKL din timp în încercarea de a-i con&in)e
pe ceilalţi de dreptatea lor .acă renunţaţi la ne&oia de a &ă apăra punctul de &edere &eţi dobândi o stare de
libertate, căpătând acces la un re1er&or imens de ener)ie pe care o risipeaţi înainte în încercarea de a-i
con&in)e pe ceilalţi
ri de câte ori de&enim defensi&i, când îi blamăm sau îi criticăm pe cei din jur, când refu1ăm să
acceptăm sau să ne abandonăm clipei pre1ente, &iaţa noastră întâmpină o anumită re1istenţă *e ştie că
atunci când ne lo&im de un obstacol, dacă încercăm să-l forţăm, re1istenţa nu face altce&a decât să crească
;oată lumea cunoaşte parabola cu stejarul care a stat drept şi neclintit în faţa furtunii, rupându-se în două,
în timp ce trestia mlădie s-a îndoit în faţa &ântului, dar a re1istat
!enunţaţi complet să &ă mai apăraţi punctul de &edere Atunci când nu a&eţi un punct de &edere de
apărat, nu a&eţi cum să daţi prilejul unei certe .acă &eţi practica în permanenţă acest lucru, dacă renunţaţi
să &ă mai luptaţi şi să opuneţi re1istenţă, &eţi putea experimenta plenar momentul pre1ent, ceea ce
repre1intă un mare #ar "ine&a mi-a spus odată: ?;recutul este istorie, &iitorul este un mister, iar momentul
pre1ent este un dar@
.acă &eţi îmbrăţişa momentul pre1ent, fu1ionând cu el, &eţi experimenta o stare incredibilă,
sinonimă cu exta1ul, şi &eţi sesi1a scânteia de &iaţă care există în orice fiinţă &ie dată cu această
experienţă nouă, în care tot ceea ce există în jur capătă &iaţă şi &ă &orbeşte, în dumnea&oastră se &a naşte o
bucurie nouă şi &ă &a fi uşor să renunţaţi la teribila po&ară a resentimentelor, a dorinţei de apărare şi de
ră1bunare umai atunci inima dumnea&oastră &a de&eni uşoară, senină, fericită şi liberă
5n această stare de libertate dublată de fericire &eţi şti în inima dumnea&oastră, fără nici o îndoială,
că tot ceea ce &ă doriţi &ă stă la dispo1iţie, oricând &ă doriţi, căci dorinţa dumnea&oastră se &a naşte dintr-o
lume a fericirii, nu a anxietăţii şi fricii u a&eţi ne&oie să &ă justificaţi în faţa nimănui8 &a fi suficient să &ă
declaraţi intenţia în faţa conştiinţei dumnea&oastră şi &eţi putea experimenta fericirea, împlinirea, libertatea
şi autonomia în fiecare clipă a &ieţii dumnea&oastră
An)ajaţi-&ă deci să urmaţi calea non-re1istenţei Aceasta este calea pe care mer)e necontenit
natura, prin care inteli)enţa ei se manifestă spontan, fără fricţiuni sau eforturi 5n clipa în care &eţi reali1a
minunata combinaţie între acceptare, responsabilitate şi non-re1istenţă, tot ceea ce &eţi trăi &i se &a părea
uşor şi lipsit de eforturi
.e îndată ce &ă &eţi desc#ide faţă de toate punctele de &edere 9 fără să &ă ataşaţi ri)id de &reunul
dintre ele 9 &isele şi dorinţele dumnea&oastră &or cur)e în sensul dorinţelor naturii Deţi putea emite atunci
intenţiile pe care le doriţi, fără ataşament, aşteptând apoi momentul potri&it pentru ca ele să se împlinească
de la sine Puteţi fi con&ins că la momentul pe care uni&ersul îl consideră potri&it, dorinţele dumnea&oastră
se &or manifesta Aceasta este &e'ea efortului minim.

H
;r Joc de cu&inte în ori)inal: ?dar@ în limba en)le1ă se spune ?present@, la fel ca şi cu&ântul ?pre1ent@
 Aplicarea Legii e'ortului minim

Doi aplica &e'ea efortului minim an)ajându-mă să respect următoarele etape:

1) Doi practica 8cceptarea. Astă1i îi &oi accepta pe toţi oamenii care îmi &or ieşi în cale, toate
situaţiile, circumstanţele şi e&enimentele care se &or petrece Doi urmări să conştienti1e1 tot
timpul faptul că momentul prezent este e-act aşa cum trebuie să fie) căci ştiu că între)ul
uni&ers este exact aşa cum trebuie să fie u îmi propun să lupt cu între)ul uni&ers
împotri&indu-mă
lucrurile aşa cum clipei pre1ente
sunt, nu Acceptarea
cum mi-aş mea
dori eu să fieeste totală şi necondiţionată Accept
) Acceptând lucrurile aşa cum sunt, îmi &oi asuma /esponsabilitatea pentru situaţia în care mă
aflu şi pentru toate e&enimentele pe care le consider problematice 'tiu că asumarea
responsabilităţii înseamnă să nu condamn pe nimeni şi nimic pentru situaţia în care mă aflu
=nici c#iar pe mine însumi> Mai ştiu că orice problemă este simultan o oca1ie, iar desc#iderea
faţă de oca1ii îmi &a permite să transform momentul pre1ent astfel încât să-mi aducă beneficii
ulterioare mai mari
F Astă1i &oi rămâne centrat în non-re1istenţă 5mi propun să transcend ne&oia de a-mi apăra
punctul de &edere u mai doresc să con&in) pe nimeni să-mi accepte punctul de &edere Doi
rămâne desc#is faţă de toate punctele de &edere şi nu mă &oi mai ataşa de nici unul

Capitolul *
Legea intenţiei şi a dorinţei
6rice intenţie şi orice dorinţă conţine inerent în ea mecanismul prin care poate fi îndeplinită, ;n
c+mpul purei potenţialităţi) dorinţele şi intenţiile au o putere de or'anizare infinită.
8tunci c+nd introducem o intenţie în c+mpul fertil al potenţialităţii pure) noi punem această
putere infinită de or'anizare să lucreze pentru noi.

&a început a e-istat dorinţa) care a fost prima săm+nţă a minţii. <edit+nd în inimile lor) înţelepţii
au descoperit prin înţelepciunea lor cone-iunea care e-istă între ceea ce e-istă şi ceea ce nu e-istă.
Imnul $reaţiei) /i' Veda

"ea de-a cincea le)e spirituală a succesului este &e'ea intenţiei şi a dorinţei. Această le)e are la
ba1ă faptul că ener)ia şi informaţia există pretutindeni în natură .e fapt, la ni&elul câmpului cuantic nu
există nimic altce&a decât ener)ie şi informaţie "âmpul cuantic este doar un alt nume pentru câmpul
potenţialităţii
e propunem pure sau pentruînconştiinţa
să examinăm pură
detaliu acest 7ar acest câmp cuantic este influenţat de intenţie şi de dorinţă
proces
.acă sunt reduse la natura lor esenţială, o floare, un curcubeu, un fir de iarbă, un corp uman, toate
înseamnă ener)ie şi informaţie 5n natura sa esenţială, între)ul uni&ers nu este altce&a decât o mişcare a
ener)iei şi informaţiei *in)ura diferenţă dintre noi şi un copac se referă la conţinutul informaţional al
corpurilor noastre
(a ni&el material, atât noi cât şi copacul suntem alcătuiţi din aceleaşi elemente reciclate, în
principal carbon, #idro)en, oxi)en, sodiu, şi alte elemente în cantităţi mai mici Pentru câţi&a dolari, aceste
elemente pot fi cumpărate de la un ma)a1in .iferenţa dintre noi şi copac nu constă neapărat în cantitatea
de carbon, #idro)en sau oxi)en Mai mult, noi şi copacul fac un sc#imb permanent de carbon şi de oxi)en
Ade&ărata diferenţă se referă la ener)ie şi informaţie
5n planul naturii, noi, oamenii, suntem o specie pri&ile)iată, întrucât a&em un sistem ner&os
capabil să de&ină conştient de conţinutul ener)etic şi informatic al câmpului ce dă naştere corpului nostru
fi1ic oi e-perimentăm subiecti& acest câmp sub forma )ândurilor noastre, a sentimentelor, emoţiilor,
dorinţelor, amintirilor, instinctelor, impulsurilor şi con&in)erilor noastre Acelaşi câmp poate fi
experimentat şi obiecti&, sub forma corpului fi1ic, iar prin intermediul acestui corp, putem experimenta
acest câmp ca fiind lumea exterioară 5n esenţă, totul este însă alcătuit din acelaşi material Aşa se explică
de ce înţelepţii din &ec#ime au afirmat că: ?6u sunt acela, tu eşti acela, tot ce există este acela, şi altce&a nu
există în afara lui@
"orpul nostru nu este separat de corpul uni&ersului, căci la ni&el cuantic nu există limite bine
definite Acolo totul este numai &ibraţie, &al, fluctuaţie, con&oluţie, perturbări locali1ate într-un câmp
cuantic mai mare Acest câmp cuantic lăr)it 9 uni&ersul 9 este ade&ăratul nostru corp
*istemul ner&os uman este nu doar capabil să de&ină conştient de informaţia şi ener)ia propriului
său câmp
perfect cuantic,
creat, darputem
noi ne întrucât conştiinţa
sc#imba umană
în mod are oconţinutul
&oluntar flexibilitate infinită datorită
informaţional careacestui sistem
dă naştere ner&os
corpului
nostru fi1ic (a fel, noi putem modifica în mod &oluntar ener)ia şi conţinutul informaţional al corpului
nostru cuantic lăr)it 9 care este mediul înconjurător sau lumea exterioară 9 determinând anumite
manifestări
6xistă două calităţi inerente conştiinţei care permit această sc#imbare conştientă: atenţia şi
intenţia Atenţia ener)i1ea1ă, iar intenţia transformă biectul asupra căruia ne concentrăm atenţia 9
indiferent care este el 9 &a creşte şi &a de&eni mai puternic în &iaţa noastră 7n&ers, dacă ne reducem atenţia
acordată unui anumit obiect =sau subiect>, acesta îşi &a pierde treptat importanţa, se &a de1inte)ra şi &a
dispărea =din &iaţa noastră> Pe de altă parte, intenţia declanşea1ă transformarea ener)iei şi informaţiei 6a
îşi or)ani1ea1ă propria împlinire
Aşadar, calitatea intenţiei acordată unui obiect al atenţiei noastre &a )enera o infinitate de
e&enimente spaţio-temporale care &or conduce la re1ultatul dorit, conform le)ilor spirituale ale succesului
Acest lucru se datorea1ă faptului că intenţia sădită în solul fertil al atenţiei are o putere de or)ani1are
infinită Puterea de or)ani1are infinită se referă la puterea de a or)ani1a o infinitate de e&enimente spaţio-
temporale, toatepom
iarbă, în fiecare în acelaşi timp
înflorit, Putem celulă
în fiecare &edea expresia
a corpuluiacestei puteri
nostru infinite
 putem de or)ani1are
&edea în fiecare
oriunde există &iaţă fir de
"onform planului naturii, toate lucrurile şi toate fiinţele sunt le)ate între ele "ând apar )#ioceii,
ştim că primă&ara este aproape "ând păsările încep să mi)re1e, ştim că &ine toamna atura este o
simfonie, iar această simfonie este orc#estrată la ni&elul ultim al creaţiei
"orpul uman este un alt exemplu al acestei simfonii  sin)ură celulă din corpul nostru face şase
trilioane de operaţiuni pe secundă, şi trebuie să cunoască ce fac toate celelalte celule din corp, în acelaşi
timp "orpul uman poate cânta la un instrument, poate ucide microbii, poate concepe un copil, poate recita
o poe1ie, contemplând în acelaşi timp mişcarea stelelor, şi toate acestea deoarece câmpul corelaţiilor
infinite face parte din propriul său câmp informaţional
<nul din cele mai remarcabile lucruri le)ate de sistemul ner&os al omului este faptul că el îşi poate
controla puterea sa infinită de or)ani1are prin intermediul intenţiei conştiente (a om, intenţia nu este
blocată într-un sistem ener)etic şi informaţional ri)id 6a are o flexibilitate infinită Altfel spus, atâta &reme
cât nu &iolăm celelalte le)i ale naturii, noi putem să le comandăm prin intenţia noastră să ne împlinească
&isele şi dorinţele
oi putem pune la lucru, în fa&oarea noastră, computerul cosmic cu puterea sa infinită de
or)ani1are Putem mer)e până pe ni&elul ultim al creaţiei, introducând aici intenţia noastră, act prin care
acti&ăm câmpul corelaţiilor infinite
7ntenţia este instrumentul prin care este acti&at fluxul spontan, lipsit de efort şi de fricţiuni al
potenţialităţii pure care încearcă să treacă de la starea nemanifestată la cea manifestată *in)ura precauţie
pe care trebuie să ne-o luăm constă în necesitatea de a folosi intenţia noastră în beneficiul umanităţii Acest
lucru se petrece în mod spontan atunci când respectăm cele 'apte (e)i *pirituale ale succesului
7ntenţia este ade&ărata putere care se ascunde în spatele dorinţei 6a este foarte puternică, deoarece
ea este sinonimă cu dorinţa, fără a fi dublată însă de ataşamentul pentru re1ultatul final .acă nu este
dublată de intenţie, dorinţa este slabă, deoarece la majoritatea oamenilor ea înseamnă atenţie şi ataşament
7ntenţia este dorinţa care respectă întru totul celelalte le)i, dar mai ales &e'ea detaşării) care este cea de-a
şasea le)e spirituală a succesului
7ntenţia combinată cu detaşarea conduce la o atenţie puternic focali1ată, centrată în &iaţă şi în
momentul pre1ent Atunci când reali1ăm o acţiune cu acest tip de atenţie, centrată în momentul pre1ent,
efectele ei &or fi extrem de puternice Intenţia se referă la &iitor, dar atenţia nu poate fi focali1ată decât
asupra pre1entului Atât timp cât atenţia &a rămâne focali1ată în pre1ent, intenţia noastră =focali1ată asupra
&iitorului> are toate şansele de a se manifesta, căci &iitorul este creat pornind de la momentul pre1ent .e
aceea, pre1entul trebuie acceptat exact aşa cum este Acceptaţi-&ă pre1entul şi croiţi-&ă sin)uri &iitorul
Diitorul oricui poate fi croit prin intermediul intenţiei detaşate, dar nu poate fi niciodată influenţat printr-o
luptă cu momentul pre1ent
;recutul, pre1entul şi &iitorul sunt funcţii ale conştiinţei ;recutul înseamnă amintire Diitorul
înseamnă anticipare Pre1entul înseamnă atenţie Altfel spus, timpul poate fi pri&it ca o mişcare a
)ândurilor Atât trecutul cât şi &iitorul se nasc din ima)inaţie8 sin)ur pre1entul, care este similar cu atenţia,
este real şi etern 6l este 6l include potenţialitatea spaţiului şi timpului, a materiei şi a ener)iei 6ste
câmpul etern al tuturor posibilităţilor, care se exprimă pe sine sub forma unor forţe abstracte, cum ar fi
lumina, căldura, electricitatea, ma)netismul sau )ra&itaţia Aceste forţe nu pot exista nici în trecut, nici în
&iitor 6le pur şi simplu există
7nterpretarea pe care o acordăm noi acestor forţe abstracte ne permite să experimentăm un anumit
fenomen sau o anumită formă 7nterpretările memorate ale forţelor abstracte creea1ă experienţa trecutului,
în timp ce interpretările prin care anticipăm repetarea anumitor fenomene sau forme creea1ă &iitorul
Aceste interpretări sunt atribute ale conştiinţei noastre Atunci când ele sunt eliberate de po&ara trecutului,
atenţia focali1ată asupra pre1entului de&ine solul fertil pentru crearea &iitorului
Atunci când este centrată în libertatea detaşată pe care o oferă momentul pre1ent, intenţia ser&eşte
drept catali1ator care atra)e cu preci1ie acele e&enimente spaţio-temporale, materia şi ener)ia necesare
pentru a crea în termeni reali dorinţa pe care am emis-o
.acă atenţia noastră este centrată asupra &ieţii din momentul pre1ent, obstacolele ima)inare 9 care
repre1intă KGL din obstacolele pe care le percepem noi 9 se de1inte)rea1ă şi dispar "elelalte câte&a
procente care rămân pot fi transmutate în oportunităţi prin intermediul intenţiei focali1ate
7ntenţia focali1ată este acea calitate a atenţiei care nu poate fi clintită de la scopul sau obiecti&ul ei
6a înseamnă concentrarea atenţiei asupra obiecti&ului propus cu o serio1itate atât de mare încât refu1ăm
pur şi simplu să permitem obstacolelor să i se opună şi să o de&ie1e de la scopul ei 5n acest fel, toate
obstacolele sunt complet respinse şi excluse din câmpul conştiinţei noastre !euşim astfel să ne păstrăm o
seninătate de ne1druncinat, în timp ce continuăm să ne urmărim ţelul cu o pasiune intensă Aceasta este
puterea atenţiei detaşate, dublată de intenţia focali1ată
5n&ăţaţi aşadar să culti&aţi puterea intenţiei, şi &eţi putea reali1a tot ceea ce &eţi dori 6ste drept,
aceleaşi re1ultate pot fi obţinute şi pe calea efortului, prin încercări succesi&e, dar cu un anumit cost Acest
cost se concreti1ea1ă în stres, atacuri de inimă şi slăbirea sistemului imunitar .e aceea, este preferabil să
aplicaţi cele cinci etape ale &e'ii intenţiei şi dorinţei. 5n ca1ul celor care urmea1ă aceste cinci etape pentru
împlinirea dorinţelor lor, intenţia )enerea1ă propria sa putere:
E "onectaţi-&ă la sursă Altfel spus, centraţi-&ă în acel spaţiu tăcut situat între două )ânduri
succesi&e, scufundaţi-&ă în marea linişte, în acel ni&el al 4iinţei care repre1intă starea
dumnea&oastră esenţială
H dată stabilit în starea de 4iinţă , manifestaţi intenţiile şi dorinţele dumnea&oastră Atunci
când &ă aflaţi în starea de linişte nu există nici un )ând Pe de altă parte, intenţia este un )ând8
de aceea, ea trebuie introdusă c#iar în punctul de joncţiune între linişte şi )ândire, la ieşirea
din starea de pace perfectă .acă a&eţi mai multe obiecti&e, le puteţi scrie pe o foaie de #ârtie,
concentrându-&ă asupra lor înainte de a intra în starea de meditaţie .e pildă, dacă &ă doriţi o
carieră de succes, puteţi intra în starea de pace cu această intenţie, iar intenţia &a continua să
existe sub forma unei pâlpâiri slabe în conştiinţa dumnea&oastră perfect liniştită 6miterea
intenţiilor şi a dorinţelor în starea de linişte înseamnă plantarea seminţelor în solul fertil al
câmpului purei potenţialităţi, aşteptând apoi cu seninătate &enirea anotimpului în care ele
înfloresc de la sine u este necesar să scoateţi din când în când din pământ seminţele
dorinţelor dumnea&oastră pentru a &erifica dacă cresc, nici să &ă ataşaţi în mod ri)id de felul
în care &or creşte şi &or da rod ;ot ce a&eţi de făcut este să le însămânţaţi
F !ămâneţi centraţi în sine Altfel spus, rămâneţi ferm stabiliţi în conştiinţa *inelui
dumnea&oastră real, în spiritul dumnea&oastră, în câmpul purei potenţialităţi 5n plus, nu
cedaţi opiniilor din afară sau criticilor celor din jur *tarea de autocentrare poate fi menţinută
 şi prin păstrarea dorinţelor pentru sine8 nu le împărtăşiţi decât cu cei care au dorinţe similare
şi de care &ă simţiţi foarte le)aţi sufleteşte
 !enunţaţi complet la ataşamentul faţă de re1ultatele finale Această etapă presupune
renunţarea la ataşamentul ri)id faţă de un re1ultat concret şi acceptarea înţelepciunii
incertitudinii 5nseamnă să &ă bucuraţi în fiecare moment de călătoria &ieţii dumnea&oastră,
c#iar dacă nu cunoaşteţi destinaţia finală
N (ăsaţi uni&ersul să se ocupe de deta lii dată emise în câmpul purei potenţialităţi, intenţiile şi
dorinţele dumnea&oastră capătă o putere de or)ani1are infinită A&eţi încredere în această
putere, care &a şti să orc#estre1e toate detaliile în sensul dorit de dumnea&oastră
u uitaţi: ade&ărata dumnea&oastră natură este spiritul pur "onştienti1aţi acest spirit oriunde &-aţi
afla, emiteţi cu seninătate dorinţele pe care le a&eţi, iar uni&ersul se &a ocupa de amănunte

Aplicarea Legii intenţiei şi dorinţei

Doi pune în aplicare &e'ea intenţiei şi a dorinţei) an)ajându-mă să urme1 următoarele etape:
E Doi face o listă a tuturor dorinţelor mele Doi purta lista cu mine oriunde m-aş duce  &oi
reciti cu atenţie înainte de fiecare meditaţie, înainte de a intra în marea stare de linişte  &oi
reciti la fel de atent seara, înainte de culcare, şi dimineaţa, după tre1ire
H Doi emite în câmpul potenţialităţii pure dorinţele mele şi le &oi lăsa în pântecul creaţiei, cu
credinţa fermă că ele &or da rod "#iar dacă lucrurile nu &or fi orientate în sensul dorit de
mine,
&edere&oi a&eamine
pentru con&in)erea că există
intenţii care o raţiune
sunt mai presusîndecât
această
celedirecţie
pe careşile-am
că planul cosmic
conceput euare în
însumi
#) 5mi &oi reaminti continuu să practic concentrarea asupra momentului pre1ent în toate acţiunile
mele u &oi accepta ca e&entualele obstacole să îmi abată atenţia şi concentrarea de la
momentul pre1ent Doi accepta pre1entul e-act aşa cum este şi &oi contribui la croirea
&iitorului meu prin manifestarea intenţiilor şi dorinţelor mele cele mai profunde

Capitolul +
Legea detaşării
;n detaşare sălăşluieşte înţelepciunea incertitudinii,;n înţelepciunea incertitudinii sălăşluieşte
eliberarea de trecut) de ceea ce cunoaştem) care reprezintă închisoarea condiţionării trecute.
0rin voinţa de a păşi în necunoscut) în c+mpul tuturor posibilităţilor) noi ne abandonăm minţii
creatoare care orchestrează dansul universului.

&a fel ca două păsări aurii care îşi au cuibul în acelaşi copac) ca doi prieteni intimi) e'oul şi
(inele sălăşluiesc în acelaşi corp. 0rimul măn+ncă fructele dulciacrişoare ale pomului) în timp ce al
doilea îl priveşte cu detaşare.
<undaa !panishad

"ea de-a şasea le)e spirituală a succesului este &e'ea detaşării. Această le)e susţine că pentru a
dobândi ce&a în uni&ersul material, este necesar să renunţăm la ataşamentul nostru faţă de respecti&ul lucru
Aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la intenţiile sau la dorinţele noastre *in)urul lucru la care
trebuie să renunţăm este ataşamentul faţă de re1ultatul lor
Această le)e este extrem de puternică 5n momentul în care renunţăm la ataşamentul faţă de
re1ultate, combinând intenţia focali1ată cu detaşarea de fructele ei, &om obţine cu si)uranţă ceea ce ne
dorim rice dorinţă poate fi împlinită prin intermediul detaşării, căci detaşarea are la ba1ă credinţa
necondiţionată în puterea *inelui real
Pe de altă parte, ataşamentul are la ba1ă teama şi insecuritatea, iar ne&oia de securitate este
centrată pe necunoaşterea *inelui real *ursa prosperităţii, a belşu)ului, a obţinerii oricărui lucru din
uni&ersul material, este întotdeauna aceeaşi: *inele real, conştiinţa care ştie cum să împlinească orice
ne&oie ;ot restul nu sunt decât simboluri: maşini, case, bani, #aine, a&ioane *imbolurile sunt trecătoare8
ele &in şi pleacă <rmărirea simbolurilor seamănă cu călătoria pe o #artă, în locul teritoriului real 6a dă
naştere la anxietate şi ne lasă )oi pe dinăuntru, căci noi confundăm *inele cu simbolurile sale

.etaşareaAtaşamentul
este sinonimă se cu
naşte din conştiinţa
conştiinţa bo)ăţiei,sărăciei,
căci eacăci el se
aduce cuadresea1ă întotdeauna
sine libertatea simbolurilor
de a crea 4ericirea şi râsul
nu se pot naşte decât din implicarea detaşată, care conduce la crearea spontană şi lipsită de efort a
simbolurilor prosperităţii 4ără detaşare noi suntem pri1onierii neajutorării, lipsei de speranţă, ne&oilor
lumeşti, )rijilor tri&iale, disperării tăcute şi serio1ităţii excesi&e şi inutile 9 adică ai acelor calităţi care
caracteri1ea1ă existenţa mediocră şi conştiinţa sărăciei
"onştiinţa bo)ăţiei este capacitatea de a obţine tot ceea ce dorim, oricând dorim şi cu eforturi
minime Această experienţă nu este însă posibilă fără centrarea în înţelepciunea incertitudinii 5n această
incertitudine putem descoperi libertatea de a crea tot ceea ce dorim
amenii caută cu disperare securitatea, fără să-şi dea seama de inutilitatea demersului lor "#iar şi
ataşamentul faţă de bani este un semn de insecuritate <nii oameni îşi spun: ?5n clipa când &oi a&ea un
milion de dolari mă simţi pe deplin si)ur Atunci &oi fi independent din punct de &edere financiar şi mă &oi
retra)e la pensie Doi a&ea astfel timp să fac tot ceea ce mi-am dorit de-a lun)ul &ieţii mele@ .ar acest
lucru nu se petrece niciodată, niciodată.
"ei care urmăresc securitatea o caută de-a lun)ul între)ii &ieţi, dar nu o descoperă niciodată 6a
rămâne &eşnic efemeră, căci securitatea nu poate fi niciodată obţinută numai cu ajutorul banilor
Ataşamentul faţă de bani &a crea întotdeauna insecuritate, indiferent cât de mare este contul în bancă .e
fapt, printre oamenii cei mai nesi)uri din lume se numără de multe ori c#iar cei foarte bo)aţi
"ăutarea securităţii este o ilu1ie 5n tradiţiile spirituale de altădată, soluţia la această dilemă a fost
)ăsită în înţelepciunea insecurităţii, sau a incertitudinii Aceasta afirmă că urmărirea certitudinii şi a
securităţii nu repre1intă altce&a decât un ataşament faţă de ceea ce cunoaştem 'i ce anume cunoaştemB
;recutul "unoaşterea nu este altce&a decât înc#isoarea condiţionării trecutului Aceasta nu poate conduce
la e&oluţie, la eliberare, iar atunci când nu există e&oluţie, tot ce mai rămâne este sta)narea, entropia,
de1ordinea şi descompunerea
Pe de altă parte, incertitudinea repre1intă solul fertil al creati&ităţii pure şi al libertăţii
7ncertitudinea înseamnă să ne aruncăm în necunoscut în fiecare moment al existenţei noastre ecunoscutul
este câmpul tuturor posibilităţilor, este întotdeauna nou, întotdeauna proaspăt, întotdeauna desc#is faţă de
apariţia unor noi manifestări 4ără incertitudine şi fără necunoscut, &iaţa nu ar fi altce&a decât o repetiţie
fadă a unor amintiri trăite când&a mul ar de&eni &ictima trecutului său, iar tiranul de astă1i ar fi acelaşi
e)o lăsat nesupra&e)#eat ieri
.e aceea, renunţaţi la ataşamentul dumnea&oastră faţă de ceea ce cunoaşteţi, păşiţi cu curaj în
necunoscut, şi &eţi pătrunde în câmpul tuturor posibilităţilor Doinţa de a păşi în necunoscut deri&ă din
acceptarea înţelepciunii incertitudinii 5n acest fel, în fiecare clipă din &iaţa dumnea&oastră &eţi a&ea parte
de a&entură, de trăiri &ii, de mister Deţi experimenta astfel &iaţa ca pe un joc incitant, ca pe o ma)ie, ca pe
o sărbătoare a propriului dumnea&oastră spirit
u lăsaţi să treacă nici o 1i fără a căuta a&entura în câmpul tuturor posibilităţilor Atunci când daţi
do&adă de incertitudine înseamnă că &ă aflaţi pe calea cea bună, aşa că nu renunţaţi u este deloc
important să &ă faceţi o idee clară şi ri)idă despre ceea ce &eţi face săptămâna &iitoare sau anul &iitor, căci
dacă a&eţi o idee prea clară despre ceea ce se &a petrece şi dacă &ă ataşaţi prea ri)id de acel &iitor anticipat,
nu faceţi altce&a decât să blocaţi o întrea'ă 'amă de posibilităţi care sar fi putut petrece.
<na din caracteristicile câmpului tuturor posibilităţilor este corelaţia infinită "âmpul poate
orc#estra o infinitate de e&enimente spaţio-temporale care să concure către re1ultatul dorit de noi =prin
intenţia emisă> 5n sc#imb, atunci când suntem ataşaţi, intenţia este blocată într-un cadru mental ri)id, care
împiedică fluiditatea, creati&itatea şi spontaneitatea inerente câmpului Ataşamentul ne în)#eaţă dorinţele,
care ies din starea de fluiditate şi flexibilitate infinită şi pătrund într-un cadru ri)id care interferea1ă cu
procesul de creaţie
&e'ea detaşării nu interferea1ă cu &e'ea intenţiei şi a dorinţei) cu stabilirea ţelului 7ntenţia de a
ajun)e la o anumită destinaţie, de a atin)e un anumit obiecti&, rămâne intactă 5ntre punctul de plecare şi cel
de sosire există însă o )amă infinită de posibilităţi .acă luăm trenul incertitudinii, noi putem sc#imba
direcţia de mers în orice moment, de pildă dacă descoperim un ideal mai înalt, sau un obiecti& mai incitant
5n plus, suntem atunci mai puţin tentaţi să forţăm descoperirea unor soluţii la problemele noastre, ceea ce
ne permite să rămânem desc#işi faţă de posibilităţile care ne ies în cale

&e'ea detaşării
simţim obli)aţi să forţămaccelerea1ă procesulsoluţii
aplicarea anumitor e&oluţiei Atuncisoluţiilor
Aplicarea când înţele)em
forţate această le)e nu ne
nu face altce&a maisă
decât
cree1e noi probleme Atunci când suntem însă centraţi în incertitudine, aşteptând totodată cu încredere ca
din #aos şi confu1ie să apară o soluţie sal&atoare, se petrec deseori situaţii care par de-a dreptul
miraculoase
Această stare de luciditate, în care suntem pre)ătiţi să experimentăm momentul pre1ent, în plină
incertitudine, se întâlneşte cu obiecti&ul şi cu intenţia noastră şi ne permite astfel să sesi1ăm oca1ia care ne
apare în cale 5n fond ce este o oca1ieB rice oca1ie este deja conţinută în problema pe care o a&em
Absolut toate problemele care apar în &iaţă repre1intă seminţele unor oca1ii care pot apărea şi care ne pot
aduce mari beneficii 7mportant este să sesi1ăm aceste oca1ii, să ne desc#idem faţă de câmpul tuturor
posibilităţilor, să trăim starea de mister, de minunare, de tulburare, de a&entură 5n acest fel, &iaţa ni se &a
părea mult mai &ie
Putem pri&i aşadar orice problemă care ne apare în &iaţă ca pe o oca1ie care ne poate aduce
beneficii mai mari .esc#iderea faţă de aceste oca1ii se reali1ea1ă prin acceptarea înţelepciunii
incertitudinii "ând această desc#idere interioară se întâlneşte cu oca1ia, soluţia la problema noastră apare
în mod miraculos
amenii numesc de multe ori acest proces ?noroc@ orocul nu este însă altce&a decât momentul
în care starea de desc#idere interioară şi oca1ia se întâlnesc faţă în faţă "ând cele două de&in una, fiind
dublate şi de o stare de martor al #aosului, apare ine&itabil o soluţie care &a conduce la e&oluţia noastră
accelerată, a noastră, dar şi a celor cu care intrăm în contact Aceasta este reţeta perfectă a succesului, iar la
ba1a ei stă &e'ea detaşării.

Aplicarea Legii detaşării

Doi pune în aplicare &e'ea detaşării) an)ajându-mă să respect următoarele etape:

E Astă1i îmi propun să fiu detaşat Mă &oi accepta pe mine aşa cum sunt, şi îi &oi accepta pe cei
din jurul meu aşa cum sunt u &oi impune nimănui propriile mele idei despre felul în care ar
trebui să decur)ă lucrurile u &oi impune nici o soluţie forţată unei probleme, )enerând
astfel noi probleme Doi participa la e&enimentele din jurul meu cu o implicare detaşată
H Astă1i îmi propun ca toate experienţele mele să aibă la ba1 ă principiul incertitudinii 5ntrucât
sunt desc#is faţă de incertitudine, soluţiile &or apărea spontan pornind de la problemele create,
de la confu1ie, de1ordine şi #aos "u cât situaţia &a părea mai nesi)ură, cu atât mai si)ur mă
&oi simţi eu, căci incertitudinea este calea mea către libertate Aplicând înţelepciunea
incertitudinii, îmi &oi )ăsi propria si)uranţă
F 5mi propun să pătrund în câmpul tuturor posibilităţilor şi anticipe1 deja fascinaţia care apare
atunci când eşti desc#is faţă de o infinitate de opţiuni 5mi doresc să experimente1 a&entura,
ma)ia şi misterul &ieţii, să mă amu1 şi să mă joc

Capitolul ,
Legea dharma$ei% sau a menirii în viaţă
 6rice om are o menire în viaţă, un har unic sau un talent special pe care îl poate dărui
celorlalţi.
8tunci c+nd acest talent unic fuzionează cu serviciul adus celorlalţi) noi e-perimentăm o stare de
e-taz spiritual) care este scopul suprem) mai presus de orice.

$+nd lucrezi) Tu eşti un flaut prin care trece şoapta orelor) transform+nduse în muzică.
, %i ce înseamnă să lucrezi prin iubire= ;nseamnă să ţeşi haina cu firele e-trase din propria ta
inimă) conştient că cea care va purta haina va fi iubita ta,
:ahlil 4ibran) 0rofetul

"ea de-a şaptea le)e spirituală a succesului este &e'ea d#armaei. Dharma este un cu&ânt sanscrit
care înseamnă ?menirea în &iaţă@ &e'ea d#armaei afirmă că noi ne-am asumat manifestarea în această
formă fi1ică cu unicul scop de a împlini această menire "âmpul potenţialităţii pure este în esenţa lui însăşi
di&initatea, iar di&inul îşi asumă o formă umană numai cu scopul de a împlini un anumit ţel
Potri&it acestei le)i, orice om are un talent unic şi o manieră unică de a-l exprima 6xistă ce&a ce
putem face mai bine decât oricine altcine&a din întrea)a lume ricărui talent unic =şi expresiei sale
manifestate> îi corespund o serie de ne&oi unice Atunci când aceste ne&oi se suprapun peste expresia
creati&ă a talentului nostru, scânteia produsă dă naştere la abundenţă şi belşu) 6xprimarea talentelor
noastre pentru a răspunde acestor ne&oi creea1ă prosperitate
.acă i-am în&ăţa pe copii acest principiu încă de la începutul &ieţii lor, am &edea ce efecte
remarcabile
există poate
un moti& să producă
pentru care seel Personal,
află amlume
în această făcutşiacest
că eilucru cu să
trebuie copiii mei (e-am
descopere spus
sin)uri careîntotdeauna
este acest că
moti& "opiii mei au au1it aceste lucruri de la &ârsta de patru ani 5n plus, i-am în&ăţat cum să medite1e,
după care le-am spus: ?Aş dori să nu &ă temeţi niciodată, dar absolut niciodată, în le)ătură cu felul în care
&ă &eţi câşti)a existenţa .acă nu &eţi reuşi sin)uri acest lucru, eu &oi a&ea )rijă de &oi, aşa că nu trebuie să
&ă faceţi )riji Aş dori de asemenea să nu &ă concentraţi excesi& asupra notelor pe care le obţineţi la şcoală
u ţin să de&eniţi cei mai buni "eea ce mi-aş dori în sc#imb foarte mult din partea &oastră ar fi să &ă
puneţi întrebarea în ce fel puteţi ser&i umanitatea, şi care sunt talentele &oastre speciale 4iecare om are un
talent special pe care nu-l mai are nimeni altcine&a, şi fiecare o mare o manieră specială de a exprima acel
talent, pe care nimeni altcine&a nu o mai are@ 'i astfel, toţi copiii mei au ajuns la cele mai bune şcoli, au
a&ut cele mai mari note, şi fiecare încearcă să îşi exprime unicitatea, concentr+nduse asupra lucrurilor pe
care le au de dăruit. Aceasta este &e'ea d#arma-ei.
 
&e'ea d#armaei are trei elemente Primul afirmă că orice om se află pe acest pământ pentru a-şi
descoperi *inele real, pentru a reali1a că ade&ărata sa identitate este una spirituală, că în esenţă este o fiinţă
spirituală
umane care
care au şi-a asumat
din când în ocând
manifestare în spirituale
experienţe formă fi1ică u este este
!ealitatea corect să spunem
in&ersă: că noi fiinţe
noi suntem suntem fiinţe
spirituale
care şi-au asumat o formă umană oca1ională
rice om se află pe această planetă pentru a-şi descoperi sinele superior sau sinele spiritual
Acesta este primul înţeles al &e'ii d#armaei. oi trebuie să descoperim sin)uri că în interiorul nostru se
află un 1eu sau o 1eiţă într-o stare embrionară, care doreşte să se nască pentru ca noi să ne manifestăm
di&initatea
"el de-al doilea element al &e'ii d#armaei se referă la exprimarea talentului nostru unic &e'ea
d#armaei afirmă că orice fiinţă umană se naşte cu un talent unic 4iecare dintre noi are un talent unic prin
expresia lui, atât de unic încât nu mai există nimeni pe această planetă care să dispună de acest talent, sau
de expresia lui Altfel spus, există în noi posibilitatea de a face ce&a mai presus decât oricine altcine&a pe
această planetă Atunci când ne descoperim această menire şi când o exersăm, noi pierdem noţiunea
timpului Atunci când ne exprimăm talentul unic de care dispunem =în unele ca1uri a&em c#iar mai multe
asemenea talente unice>, expresia acestui talent ne conduce într-o lume a conştiinţei care transcende
#otarele timpului
 "el de-al treilea element al &e'ii d#armaei se referă la ser&iciul adus umanităţii, semenilor noştri,
la anumite întrebări pe care orice om ar trebui să şi le pună, căutând răspunsul la ele: ?"e pot face pentru a
fi de folosB "um îi pot ajuta pe cei cu care intru în contactB@ Atunci când combinăm capacitatea de a ne
exprima talentul unic cu ser&iciul adus umanităţii, se poate spune că respectăm plenar &e'ea d#armaei.
.acă mai adău)ăm şi experienţa directă a propriei noastre spiritualităţi, a câmpului potenţialităţii pure, este
de-a dreptul imposibil să nu a&em acces la o prosperitate infinită, căci aceasta este sin'ura cale prin care
poate fi atinsă prosperitatea
Această prosperitate nu este temporară, ci permanentă, căci talentul nostru este unic şi nu poate fi
depăşit de nimeni, la care se adau)ă ser&iciile aduse semenilor noştri, pe care le putem descoperi
răspun1ând la întrebări de tipul: ?"e pot să fac ca să-i ajut pe alţiiB@, în locul unora de tipul: ?"e pot să fac
pentru a-mi fi mie bineB@
5ntrebarea ?"u ce mă ale) euB@ ţine de dialo)ul interior al e)oului 5ntrebarea ?"e pot să fac
pentru a le fi de folos altoraB@ ţine de dialo)ul interior al spiritului *piritul se referă la acel domeniu al
conştiinţei noastre în care experimentăm uni&ersalitatea *impla trecere de la un dialo) interior ba1at pe
întrebarea ?6u cu ce mă ale)B@ la întrebarea ?"e pot face pentru alţii@ este suficientă pentru a transcende
e)oul şi pentru a pătrunde în lumea spiritului "alea cea mai si)ură pentru a pătrunde în lumea spiritului
este meditaţia, dar simpla trecere de la o întrebare la alta, aşa cum am arătat mai sus, este suficientă pentru
a căpăta acces la lumea spirituală, adică la acea lume în care ne putem experimenta propria uni&ersalitate
.acă doriţi să folosiţi la maximum &e'ea d#armaei) este necesar să faceţi mai multe
an)ajamente
Primul an)ajament este acesta: îmi propun să caut până când îmi &oi descoperi sinele superior,
care îmi transcende e)oul, prin intermediul practicii spirituale
"el de-al doilea an)ajament este următorul: &oi urmări să îmi descopăr talentele unice, pentru a
mă bucura de ele, căci ştiu că pătrunderea în lumea spiritului, care transcende timpul, aduce după sine
fericirea Doi cunoaşte astfel beatitudinea
"el de-al treilea an)ajament este acesta: mă &oi întreba în permanenţă ce pot face pentru a fi de
folos umanităţii Doi răspunde la această întrebare şi apoi &oi aplica în practică acest răspuns 5mi &oi folosi
talentele unice pentru a le fi de folos semenilor mei, îmbinând împlinirea ne&oilor lor cu dorinţa mea de a-i
ajuta pe alţii
Dă propunem să faceţi o listă în scris cu răspunsurile posibile la următoarele două întrebări: dacă
nu aţi a&ea nici o )rijă financiară şi aţi dispune de toţi banii din lume, ce aţi faceB .acă răspunsul afirmă că
aţi continua să faceţi exact ceea ce faceţi acum, înseamnă că &ă aflaţi deja în plină dharma) că sunteţi
pasionat de ceea ce faceţi, deci &ă manifestaţi deja talentul unic Apoi &ă puteţi întreba: ce aş putea face
pentru a fi de folos umanităţiiB !ăspundeţi la această întrebare şi apoi aplicaţi practic răspunsul
.escoperiţi-&ă di&initatea, talentul unic, ser&iţi umanitatea, şi &eţi a&ea astfel parte de întrea)a
prosperitate pe care o doriţi Atunci când ne&oile noastre interioare creatoare se suprapun cu ne&oile
semenilor noştri, prosperitatea cur)e spontan din lumea nemanifestată în cea manifestată, din împărăţia
spiritului
di&inităţiiîn9 lumea
nu doarformelor
din când5ncepem să în
în când, ci experimentăm
permanenţă astfel
umai&iaţa noastră
astfel putemcacunoaşte
pe o expresie miraculoasă
ade&ărata fericire şia
ade&ărata semnificaţie a succesului, exta1ul şi fericirea propriului spirit

Aplicarea Legii dharma-ei, sau a menirii în viaţă

Doi pune în aplicare &e'ea d#armaei) an)ajându-mă să respect următoarele etape:

E Astă1i &oi culti&a plin de iubire 1eul sau 1eiţa care există în interiorul meu, într-o stare
embrionară 5mi &oi acorda întrea)a atenţie spiritului care îmi animă trupul şi sufletul 5mi propun să
mă tre1esc faţă de liniştea profundă din interiorul inimii mele ricât de implicat aş fi într-o experienţă
temporală, îmi propun să nu uit nici o clipă de conştiinţa eternităţii
H Doi face o listă cu talentele mele unice Doi adău)a apoi toate acele lucruri pe care îmi place
să le fac atunci când îmi manifest talentul unic ri de câte ori îmi folosesc talentul unic în ser&iciul
 semenilor mei, pierd noţiunea timpului şi aduc prosperitate, deopotri&ă în &iaţa mea şi în &ieţile celor
din jur
F 5mi &oi pune 1ilnic întrebarea: ?"e pot face pentru a fi de folos altoraB@ !ăspunsul la această
întrebare îmi &a permite să-i ajut pe alţii, plin de iubire

-ecapitulare şi conclu&ie
Vreau să cunosc '+ndurile lui Dumnezeu, /estul nu sunt dec+t detalii.
8lbert 3instein

Mintea uni&ersală re)i1ea1ă tot ceea ce se petrece în miliarde de )alaxii, cu o preci1ie ele)antă şi
cu o inteli)enţă fără )reş 7nteli)enţa ei este supremă şi perfectă, şi poate fi re)ăsită în toate fibrele
existenţei: de la cel mai mic atom până la cea mai mare )alaxie ;ot ceea ce trăieşte este o expresie a
acestei inteli)enţe 7ar această inteli)enţă operea1ă prin intermediul celor 'apte (e)i *pirituale
.acă pri&im o celulă a corpului uman, &om descoperi în funcţionarea ei expresia acestor le)i
4iecare celulă, indiferent dacă aparţine stomacului, inimii sau creierului, se naşte prin &e'ea potenţialităţii
pure. A.-ul este un exemplu perfect de potenţialitate pură8 mai mult, el este e-presia materială a purei
potenţialităţi Acelaşi A. care există în toate celulele or)anismului se exprimă pe sine în multiple feluri,
pentru a împlini astfel ne&oile unice ale respecti&ei celule
"elulele operea1ă de asemenea şi prin intermediul &e'ii dăruirii.  celulă nu poate fi &ie şi
sănătoasă decât atunci când se află în ec#ilibru Această stare de ec#ilibru, de împlinire şi armonie, nu
poate
susţinefişireali1ată decât
le #răneşte peprintr-un sc#imbprimind
toate celelalte, constant,
la prin dăruire
rândul şi primire
ei susţinere 4iecare
şi #rană din celulă
partea alor
corpului
"elulalese află
întotdeauna într-o stare de flux dinamic, iar acest flux nu poate fi întrerupt niciodată .e fapt, fluxul
repre1intă însăşi esenţa &ieţii celulei 6a nu poate primi elementele de care are ne&oie pentru a-şi putea
continua existenţa decât dacă menţine continuitatea acestui flux dinamic
&e'ea $armaei este aplicată impecabil de fiecare celulă, căci inteli)enţa celulară îi permite să dea
întotdeauna răspunsul cel mai corect şi cel mai precis la orice e&eniment care se petrece
&e'ea efortului minim este respectată la fel de impecabil de către celule, ale căror funcţii sunt
îndeplinite cu o eficienţă discretă şi într-o stare de luciditate relaxată
&e'ea intenţiei şi a dorinţei face ca intenţiile fiecărei celule să contribuie la puterea infinită de
or)ani1are a inteli)enţei naturii "#iar şi o simplă intenţie cum ar fi metaboli1area unei molecule de 1a#ăr
declanşea1ă pe loc o întrea)ă simfonie de e&enimente în interiorul corpului, care trebuie să secrete o
cantitate precisă de #ormoni, la momentul cel mai potri&it, pentru a con&erti molecula de 1a#ăr în ener)ie
creatoare pură

re1ultatul!espectarea &e'ii
intenţiilor lor 6ledetaşării de către
nu dau )reş celuletocmai
niciodată este e&identă
pentru că"elulele sunt perfect
sunt perfect centratedetaşate
în &iaţă,deîn
momentul pre1ent, în luciditatea inteli)enţei celulare
4iecare celulă respectă de asemenea &e'ea d#armaei. 4iecare celulă are datoria să-şi descopere
sursa, sinele superior8 mai mult, ea trebuie să îşi ser&ească suratele, pe celelalte celule, şi să-şi manifeste
talentele unice "elulele inimii, ale stomacului, şi cele imunitare au toate aceeaşi sursă, sinele superior,
câmpul potenţialităţii pure 4iind direct conectate la acest computer cosmic, ele îşi pot exprima talentele
unice fără nici un efort şi fără să perceapă conştiinţa timpului 5n acest fel, ele îşi păstrea1ă inte)ritatea,
asi)urând totodată inte)ritatea corpului fi1ic .ialo)ul interior al oricărei celule din corpul uman este
acesta: ?"um pot să ajutB@ "elulele inimii doresc să le ajute pe cele ale sistemului imunitar, celulele
sistemului imunitar doresc să le ajute pe cele ale stomacului şi pe cele ale plămânilor, iar celulele creierului
le ascultă şi le ajută pe toate celelalte 4iecare celulă din corpul uman are o sin)ură funcţie: aceea de a le
ajuta pe toate celelalte celule
Pri&ind comportamentul celulelor din propriul nostru corp noi putem obser&a cea mai eficientă şi
mai perfectă expresie a celor 'apte (e)i *pirituale Acesta este )eniul inteli)enţei naturii Acestea sunt
)ândurile lui .umne1eu 9 tot restul sunt detalii
  
$ele %apte &e'i (pirituale ale succesului repre1intă aşadar nişte principii atotputernice care ne
permit să atin)em autocontrolul şi cunoaşterea de sine .acă &eţi studia aceste le)i şi &eţi aplica etapele
descrise în această carte, a&eţi toate şansele să manifestaţi tot ceea ce &eţi dori, să obţineţi întrea)a
prosperitate, banii şi bunăstarea de care a&eţi ne&oie 5n plus, &iaţa dumnea&oastră &a de&eni mai frumoasă
şi mai plăcută din toate punctele de &edere, căci aceste le)i sunt simultan şi le)ile &ieţii, cele care fac ca
&iaţa să merite să fie trăită
6xistă o ordine naturală în aplicarea acestor le)i în &iaţa de 1i cu 1i, care &ă poate ajuta să &i le
reamintiţi &e'ea
critici, şi prin potenţialităţii
comuniunea pure este
cu natura, experimentată
dar ea este acti&atăprin
printăcere, meditaţie,
aplicarea ne-emiterea
&e'ii dăruirii. deacestui
6senţa judecăţi şi de
principiu constă în a în&ăţa să dăruiţi =consacraţi> ceea ce &ă doriţi Astfel poate fi acti&ată &e'ea
potenţialităţii pure. .acă doriţi să obţineţi prosperitate, dăruiţi prosperitate8 dacă doriţi să obţineţi bani,
dăruiţi bani8 dacă doriţi să obţineţi iubire, respect şi apreciere, dăruiţi iubire, respect şi apreciere
Actele de dăruire acti&ea1ă de asemenea &e'ea $armaei. Dă puteţi crea astfel o arma bună, iar o
arma bună face ca totul să decur)ă mai uşor în &iaţă Deţi remarca astfel că nu &a mai trebui să depuneţi
eforturi la fel de mari pentru a obţine ceea ce doriţi, ceea ce ne conduce automat la &e'ea efortului minim.
"ând totul &a de&eni uşor şi lipsit de efort, şi când dorinţele dumnea&oastră &or fi împlinite, &eţi ajun)e să
înţele)eţi spontan &e'ea intenţiei şi a dorinţei. 5mplinirea dorinţelor fără nici un efort uşurea1ă enorm
aplicarea &e'ii detaşării.
5n sfârşit, atunci când &eţi începe să înţele)eţi toate le)ile de mai sus, &ă &eţi focali1a în mod
natural asupra menirii dumnea&oastră în &iaţă, ajun)ând astfel la &e'ea d#armaei. Prin aplicarea acestei
le)i, prin manifestarea talentelor dumnea&oastră unice şi împlinirea ne&oilor semenilor dumnea&oastră, &eţi
putea crea tot ceea ce &eţi dori, oricând &eţi dori acest lucru Deţi de&eni astfel senin şi fericit, iar &iaţa
dumnea&oastră &a de&eni o expresie a iubirii infinite
 
oi suntem călători pe drumul eternităţii, iar calea noastră este cosmosul, dansul stelelor şi al
)alaxiilor Diaţa este eternă, dar expresiile ei sunt efemere, trecătoare, simple clipe care apar şi dispar
%autama 2udd#a, părintele budismului, spunea odată:
8ceastă e-istenţă a noastră este la fel de trecătoare ca şi norii pe un cer de toamnă.
$ontemplarea naşterii şi morţii fiinţelor umane este ca şi cum ai privi mişcările unui dans.
Durata unei vieţi poate fi asemănată cu un ful'er)
$are iluminează efemer cerul) sau cu un p+r+u de munte.
e-am oprit pentru o clipă să ne întâlnim unii cu alţii, să ne iubim, să ne împărtăşim trăirile "lipa
pre1entă este preţioasă, dar trecătoare 6ste o simplă parante1ă în cadrul eternităţii .acă &om şti să ne
în)rijim unii de alţii, plini de iubire şi de seninătate, noi putem crea o &iaţă prosperă pentru noi şi pentru cei
din jurul nostru Abia atunci &om putea spune că a meritat să trăim clipa pre1entă

Despre autor
.eepa$ "#opra este unul din cei mai cunoscuţi lideri spirituali din întrea)a lume, fiind renumit
îndeosebi pentru studiile sale în domeniul medicinii ansamblului corp-minte şi al potenţialului uman 6ste
autorul a numeroase best-seller-uri, printre care $orpul nemuritor) mintea eternă> Vindecarea cuantică şi
$rearea prosperităţii) precum şi al numeroase pro)rame audio şi &ideo care promo&ea1ă starea de
bunăstare fi1ică şi sufletească (ucrările sale au fost traduse în peste HN de limbi .eepa$ "#opra a ţinut
conferinţe în America de ord şi de *ud, în 7ndia, 6uropa, Japonia şi Australia (a ora actuală este
directorul executi& al 7nstitutului pentru Medicina Ansamblului "orp-Minte şi pentru Potenţialul <man, de
la *#arp /ealt#"are din *an .ie)o, "alifornia

Cărţi pu.licate de acelaşi autor

$rearea prosperităţii

$orpul nemuritor) mintea eternă

 $ălătorie pe calea vindecării
(omnul odihnitor
4reutatea perfectă
(ănătatea perfectă
Viaţa necondiţionată
Vindecarea cuantică
$um putem obţine o sănătate perfectă
;ntoarcerea la ris#i

Cele Şapte Legi Spirituale ale succesului repre1intă însăşi esenţa creării prosperităţii) a
conştiinţei bo'ăţiei în c+mpul tuturor posibilităţilor. 5n această carte remarcabilă, .eepa$ "#opra re&elea1ă
semnificaţia plenară a conceptului de conştiinţă a bo)ăţiei şi pre1intă o serie de etape simple şi de acţiuni
pe care le putem reali1a 1i de 1i pentru a obţine în mod spontan bo)ăţie şi prosperitate, în toate formele
acestora de expresie

/L0AL 23450-6 70- 89I-I4UAL 8UCC388

P*; 447"6 2O EGGE
.6( MA!, "A(74!7A, KHGE

.ra)i prieteni,
5n lucrarea $ele %apte &e'i (pirituale ale succesului mi-am propus să descriu &irtuţile şi
principiile asociate lor care mi-au permis mie şi foarte multor altor persoane pe care le cunosc să dobândim
o satisfacţie spirituală şi un succes material Dă scriu aceste rânduri pentru a &ă in&ita să &ă alăturaţi mie =şi
altor milioane de oameni care au cunoscut succesul în lumea întrea)ă>, în reţeaua )lobală pe care am
intitulat-o Global Network for Spiritual Success, şi care are la ba1ă practica 1ilnică a acestor principii şi a
acestor linii directoare
Participarea la demersul nostru este desc#isă tuturor celor care doresc să practice cele 'apte (e)i
*pirituale Personal, am preferat să mă concentre1 asupra unei sin)ure le)i timp de o 1i pe săptămână,
începând cu duminica 1&e'ea potenţialităţii pure2 şi terminând cu sâmbăta 1&e'ea d#armaei2. *impla
concentrare a atenţiei asupra unei le)i spirituale &ă &a transforma radical &iaţa, aşa cum a transformat-o pe
a mea, iar dacă ne &om concentra cu toţii asupra aceleiaşi le)i în aceeaşi 1i a săptămânii, &om putea crea un
câmp colecti& ce &a de&eni din ce în ce mai puternic, astfel încât atunci când &a fi atinsă masa critică de
persoane care au cunoscut succesul, &iaţa pe planeta noastră &a fi radical transformată
Mai multe )rupuri de prieteni din întrea)a lume au început deja această practică de concentrare
asupra unei le)i spirituale în fiecare 1i a săptămânii Dă su)ere1 de asemenea să procedaţi aşa cum am făcut
eu cu prietenii mei: să creaţi )rupuri de studiu împreună cu membrii familiei, cu prietenii sau cu cole)ii
dumnea&oastră, întâlnindu-&ă odată pe săptămână pentru a discuta despre experienţele dumnea&oastră
spirituale ca urmare a aplicării acestor le)i .acă experienţele &or fi cu totul deosebite, lucru care se &a
petrece din când în când în &iaţa fiecăruia, &ă in&it să le notaţi în scris şi să mi le trimiteţi pe adresa
pre1entată mai sus
.acă doriţi să &ă înscrieţi în reţeaua noastră )lobală, /lo.al 2et:ork 'or 8piritual 8uccess% tot
ce a&eţi de făcut este să trimiteţi numele, adresa şi numărul dumnea&oastră de telefon la adresa de mai sus,
iar noi &ă &om trimite un card cu cele 'apte (e)i *pirituale şi diferite informaţii referitoare la e&oluţia
reţelei
"rearea acestei reţele repre1intă unul din &isele mele cele mai frumoase Prin înscrierea în reţea şi
prin participarea directă la aplicarea celor 'apte (e)i *pirituale &eţi putea cunoaşte succesul spiritual şi
împlinirea tuturor dorinţelor care &ă animă u &-aş putea dori o binecu&ântare mai mare decât aceasta
 "u iubire şi respect,
.eepa$ "#opra

Coperta interioară
6xaminând le)ile naturale care )u&ernea1ă întrea)a creaţie, această carte spulberă mitul potri&it
căruia succesul ar fi re1ultatul muncii pline de efort, al planurilor respectate întocmai şi al ambiţiilor
nemăsurate
5n lucrarea Cele Şapte Legi Spirituale ale succesului, .eepa$ "#opra oferă o altă perspecti&ă
asupra felului în care putem atin)e succesul Prin înţele)erea ade&ăratei noastre naturi, în&ăţând să trăim în
armonie cu le)ile naturii, &iaţa noastră &a cunoaşte fără nici un efort o bunăstare nouă8 &om a&ea o stare
mai bună de sănătate, relaţii interumane mai armonioase, o mai mare ener)ie şi un mai mare entu1iasm de a
trăi
"artea conţine principiile unei înţelepciuni stră&ec#i şi o serie de etape practice ce pot fi aplicate
pe loc, ceea ce face din ea o lucrare de referinţă, pe care &eţi dori să o recitiţi din nou şi din nou
.66PAC "/P!A este autorul a numeroase best-seller-uri, printre care se numără $orpul
nemuritor) mintea eternă) $rearea prosperităţii) Vindecarea cuantică) Viaţa necondiţionată) $um putem
obţine o sănătate perfectă şi ;ntoarcerea la ris#i
7deile exprimate în lucrările sale aduc laolaltă fi1ica şi filosofia, cunoştinţele practice şi cele
spirituale, înţelepciunea stră&ec#e a rientului şi ştiinţa modernă occidentală, pentru a permite obţinerea
unor re1ultate dintre cele mai puternice şi mai dinamice

Coperta spate
Aceasta nu este o carte pentru o sin)ură lectură, ci pentru o &iaţă, căci ea include între pa)inile ei
secretele care pot ajuta la împlinirea tuturor &iselor dumnea&oastră 5n Cele Şapte Legi Spirituale ale
succesului, .eepa$ "#opra pre1intă esenţa în&ăţăturilor sale sub forma sintetică a şapte le)i simple, a şapte
principii extrem de puternice, care pot fi aplicate cu uşurinţă pentru a aduce succesul în toate domeniile pe
care le doriţi

?6ste o carte care trebuie citită obli)atoriu de către toţi cei care nu au reuşit să citească până acum
0rofetul lui C#alil %ibran@
The 7e9 ?or Times

„Cele Şapte Legi Spirituale ale succesului prezintă instrumentele prin care toţi călătorii
spirituali care trăiesc în sec. @@I pot cunoaşte /ealitatea VirtualăA.
Peter %uber, Preşedinte *on+ Pictures 6ntertainment

?.intre toate cărţile lui .eepa$, Cele Şapte Legi Spirituale ale succesului oferă cea mai profundă
&i1iune prin care ne putem ordona &iaţa conform principiilor cele mai înalte şi mai armonioase 6ste într-
ade&ăr superbă@
Ant#on+ !obbins, autorul lucrării Treziţi uriaşul din interior şi puterea nelimitată

„Cele Şapte Legi Spirituale ale succesului pre1intă principiile directoare pentru toţi cei care
doresc să ducă o &iaţă creati&ă şi satisfăcătoare, dar şi pentru or)ani1aţiile umane@
Cen 2lanc#ard, co-autor al lucrării <ana'er întrun minut