Sunteți pe pagina 1din 7

In ziua in care m-am iubit cu adevarat,

am inteles ca, in toate imprejurarile,


ma aflam la locul potrivit, in momentul
potrivit.Si atunci, am putut sa ma
linistesc.Astazi, stiu ca aceasta se
numeste “ Stima de sine”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat,


am realizat ca nelinistea si suferinta
mea emotionala nu erau nimic altceva
decat semnalul ca merg impotriva
convingerilor mele. Astazi, stiu ca
aceasta se numeste “Sunt eu insumi”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat,


am incetat sa doresc o viata diferita si
am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi
se intampla, contribuie la dezvoltarea mea personala. Astazi, stiu ca aceasta se numeste “ Maturitate”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa realizez ca este o greseala sa fortez o situatie sau
o persoana, cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc, stiind foarte bine ca nici acea persoana, nici eu
insumi nu suntem pregatiti si ca nu este momentul .Astazi, stiu ca aceasta se numeste “ Respect”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce nu era
benefic.Persoane, situatii, tot ceea ce imi consuma energia. La inceput, ratiunea mea numea asta
egoism. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Iubire de sine.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa
mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astazi fac ceea ce este corect, ceea ce
imi place, cand imi place si in ritmul meu. Astazi, stiu ca aceasta se numeste “Simplificare”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate si mi-am dat
seama de cat de multe ori m-am inselat.Astazi, am descoperit ca aceasta se numeste “ Intelepciune”.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor. Astazi,
traiesc prezentul, acolo unde se petrece intreaga viata. Astazi traiesc clipa fiecarei zile.Aceasta se
numeste “ Plenitudine”.In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca ratiunea ma poate insela si
dezamagi. Dar daca o pun in slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte pretios;si toate acestea
inseamna “Sa stii sa traiesti cu adevarat”.
Basmele cu Zâne: o Alchimie
spirituală
Scris de Editor VOPUS
Copiii mici, înainte de şapte ani, sunt plini de Sensibilitate şi adevărată
Frumuseţe Interioară datorită faptului că prin ei se exprimă doar via Esenţă
a vieţii, în absenţa Eului Psihologic.
Samael Aun Weor/"Educaţie Fundamentală".

Trebuie să ajungem să fim ca şi copiii pentru a putea intra în Regatul


Cerurilor. Dar uneori uităm până şi de copii…

Ştim că Munca noastră Interioară Psihologică este fundamentală pentru


eliminarea defectelor noastre, pentru a ajunge să cristalizăm fiecare din
Virtuţile latente din interiorul nostru şi pentru a obţine starea ultimă şi veşnică de puritate şi
beatitudine.

Această muncă trebuie să fie conştientă şi bazată pe eforturi corecte. Presupune un mare efort din
partea noastră să menţinem acea constantă stare de amintire de sine însuşi din moment în
moment. Dar cum putem să facem un copil de 5 ani să înţeleagă ceea ce de multe ori şi nouă ne
este greu să înţelegem?

Există o lume minunată, plină de simbolisme, care ajută un copil


să înţeleagă necesitatea de a fi mai bun în fiecare zi şi cum se
poate obţine aceasta. De obicei noi le spunem: „Trebuie să fii
mai bun”. Dar ei ne întreabă: „Şi cum să fac asta?” Iar uneori ne
găsim în faţa unor întrebări care ne lasă perplecşi: „Şi ce e rău în
a nu fi bun?”

Lumea noastră materialistă îi învaţă că cei răi obţin tot ce vor


prin intermediul violenţei, cum să-i facem să înţeleagă că există
o Forţă Superioară numită DRAGOSTE, care obţine tot ceea ce
se propune fără violenţă? Cum să-i facem să înţeleagă ce este
ceea ce trebuie cu adevărat să obţinem şi la care trebuie să
aspirăm?

Basmele cu zâne sunt calea cea mai simplă şi mai completă


pentru a-i face să ajungă la această cunoaştere.

Acestea ne vorbesc despre ALCHIMIE şi KABALĂ într-o formă atât de discretă, încât nici nu
ne dăm seama.

Prin intermediul basmelor ca „Cenuşăreasa” sau „Albă ca Zăpada” ni se vorbeşte, încă o dată, de
necesitatea de a transmuta PLUMBUL-MATERIE în AUR-SPIRITUAL pur printr-o serie de
probe cotidiene pe care protagoniştii poveştilor le suportă cu stoicism, fără a-şi pierde niciodată
bunăvoinţa în faţa celor care îi jignesc.

Astfel, Cenuşăreasa le ajută cu dragoste pe surorile sale vitrege care pleacă la bal, şi aşezată în
cenuşa casei, lângă şemineu, care este simbolul comunicării între Cer şi Pământ, nu se plânge,
nici nu se răzbună. La fel şi Albă ca Zăpada, care în ciuda răutăţii mamei sale vitrege şi
încercărilor acesteia de a-i lua viaţa, nu organizează o luptă pentru a lua cu asalt castelul.

În acest mod, prin blândeţea lor, personajele poveştilor cu Zâne ne dau o lecţie de Răbdare şi de
Bunătate. Ne învaţă modalitatea de a dobândi Alchimia noastră Spirituală.

Adevăratul Alchimist transmută nu doar Energiile sale Creatoare, ci şi toate situaţiile pe care i le
oferă viaţa, fie acestea plăcute sau neplăcute.

Probele pe care
trebuie să le
treacă
personajele
basmelor cu
zâne sunt
simboluri
profunde ale
Drumului
Iniţiatic, aşa
cum se
întâmplă în
povestea
"Vrejul
fermecat", care
simbolizează
Ascensiunea
Spirituală şi
victoria sa
asupra Zmeului
(paradigmă a
lucrurilor celor
mai grosolane din interiorul nostru: invidie, mânie, desfrâu, avariţie, orgoliu, etc.).

Vedem reflectată în ele, de asemenea, Kabala Ezoterică: Numărul 7 se repetă cu insistenţă în


poveşti precum „Albă ca Zăpada”: cei 7 ani, cei 7 pitici cu pătuţurile lor, scăunelele,
farfurioarele; această constantă încearcă să ne amintească potenţialitatea sa în Creaţie.

În Tarot, Arcanul Nº 7 reprezintă drumul de lupte şi eforturi, probe, suferinţe, dar pe care, în
final, dacă eforturile se fac cu perseverenţă şi dacă există răbdare şi seninătate, va veni speratul
triumf.

La fel, în multe naraţiuni descoperim numărul 3. Este expresia sacrificiului care precede orice act
creator şi de aceea apare în toate practicile magice: Trei sunt, de obicei, zânele invitate la
botezurile şi nunţile prinţilor şi prinţeselor; 3 enigmele care trebuie dezvăluite în magicele
relatări; 3 dorinţe de cerut duhului; 3 probele pe care trebuie să le treacă protagoniştii, etc., pe
lângă alte lucruri, acest ternar este ritmul vieţii însăşi: Tinereţe, Maturitate, Bătrâneţe; sau altfel
spus, Naştere, Viaţă şi Moarte.

Finalul fericit este expresia tuturor învăţăturilor ezoterice, care ne spun că unica şi adevărata
fericire se găseşte în depăşirea obstacolelor materiale şi în eliminarea strânsorii Eurilor noastre
Psihologice. Să analizăm această ultimă frază care încoronează fiecare sfârşit fericit: „ Şi-am
încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.” Această şa este de culoare roşie şi nu altfel, făcând
aluzie la culoarea pe care trebuie să o obţină apele noastre seminale prin intermediul transmutării
şi purificării, pentru a reflecta de asemenea simbolicul Fazan Roşu, care este cel care
semnalează, în mod simbolic, pasul anterior apariţiei Focului Sacru a lui Kundalini, când acel
Şarpe cu Magice Puteri începe să se trezească.

În alte vremuri, simbolurile nu erau atât de departe, ca acum, de înţelegerea raţională.

Omul, pierzându-şi darurile Simţurilor de


Percepţie Internă, care îi permiteau să fie în
contact direct cu Gnomii, cu Ondinele sau Zânele,
i-a nesocotit şi i-a considerat ceva iluzoriu şi
fantasmagoric, nu însă şi copiii lor, care în etapa
lor mai inocentă şi pură cunosc şi sunt în contact
cu această Lume Magică şi Reală.

De aceea, nu trebuie să le interzicem copiilor să-şi


folosească „Fantezia”, care, în realitate, este
Imaginaţie Conştientă; dacă o facem, toată viaţa
lor spirituală va pierde din forţă. Noi, ca părinţi şi
educatori, trebuie să-i ajutăm să nu-şi piardă
aceste puteri minunate. Avem instrumentele pe
care, în mod caritabil, ni le-a dat V.M. Samael; să
le utilizăm!

Este datoria noastră să nu îi lăsăm pe copii să piardă ceea ce nouă ne este foarte greu acum să
recuperăm.

Dat fiind că ei sunt speranţa viitorului, şi cum nu ştim cât timp ne mai rămâne, şi noi, adulţii, am
pierdut deja destul; este obligaţia noastră să nu îi lăsăm măcar pe ei să le piardă.

Să promovăm aceste minunate puteri pe care încă le conservă şi să-i ajutăm în munca lor
interioară cu naraţiuni aparent atât de infantile, atât de inocente, care le permit să atingă ceea ce
se află în realitate înăuntrul lor. Să ne amintim citatul lui Mircea Eliade, profund cunoscător al
miturilor şi ezoterismului: "Fiecare om vrea să trăiască situaţii periculoase, să se confrunte cu
suferinţe excepţionale, să pătrundă în lumea de dincolo, şi toate acestea se pot experimenta,
citind sau ascultând Basmele cu Zâne”.

Mapi Marrero Naranjo