CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE DUPA TEORIA LUI MASLOW

Acesta afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane si a asezat la baza piramidei cu nevoile omeneşti,
nevoile fiziologice şi cele de siguranţă.

1.NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieţui: a mânca, a bea, a dormi, a se proteja
de frig şi de căldură.
2. NEVOIA DE SIGURANŢĂ. Orice fiinţă omenească are nevoie să se simtă protejată în faţa oricărei
ameninţări a vieţii. Dacă trăieşte într-o ţară care se află în război, de exemplu, se presupune că această
necesitate nu este acoperită.
3. NEVOIA DE DRAGOSTE Şl APARTENENŢĂ. O dată acoperite necesităţile de bază, aceasta este cea
mai importantă. Nimeni nu poate să se realizeze ca persoană fără a fi dorit şi acceptat de către celelalte fiinţe
omeneşti. Relaţia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obişnuită de a satisface această
necesitate. De exemplu, familia, tovarăşul de viaţă sau prietenul. Lipsa de dragoste şi apartenenţă poate să dea
ocazie la importante dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să aibă o
concepţie potrivită despre propria sa persoană. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea,
de exemplu, a gândi că toată lumea îmi este superioară) are ca rezultat un randament scăzut şi, în consecinţă,
deteriorarea comportamentului.
5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoană din zece simte intens
această nevoie. Cea mai mare parte se concentrează în jurul nevoilor care pot fi prevăzute. Autorealizarea
include obiective mai înalte şi mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfecţiune, bunătate, adevăr, hotărâri
individuale), care sunt tot mai fragile, ca şi vârful piramidei
Toți ar trebui să ne gândim la nevoile altora, care, din ceea ce zice Maslow, se dovedesc a fi la fel ca nevoile
noastre (deci nu ar trebui sa fie greu să fim altruiţi şi în consecinţă, buni). Maslow a generalizat lucrurile într-un
asemenea fel încât nu este nici subiectiv, nici obiectiv. Ne mulţumeşte piramida lui şi ne recunoaştem în ea, nu?

Dupa aceasta teorie nevoile de baza (fiziologice si de siguranta) trebuie sa fie satisfacute intai, pentru ca
persoana sa poata tinde catre satisfacerea nevoilor de ordin superior .
 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

Virginia Henderson a fost descrisa ca fiind prima doamna a nursingului ,cea mai importanta figura a
nursingului secolului XX.
Nascuta in Kansass City, Missoury in 30 noiembrie,1897, a cincilea dintre cei opt copii ai lui Daniel B si ai lui
Lucy Minor (Abbot) Henderson. Tatal sau a fost un reprezentant al Indienilor Americani, iar mama ei provenea
din statul Virginia, in care Virginia Henderson s-a intors pentru a urma scoala primara. A urmat cursurile Scolii
Militare de Nursing in 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit in
1934, iar din 1934 pana in 1948 a predate cursuri de nursing la aceeasi universitate. In 1953 s-a alaturat Scolii
de Nursing Yale, al carei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor in primii ani de activitate
profesionala
Virginia Henderson s-a folosit de titlul de professor emerit pentru a servi ca si consultant de nursing pentru
intreaga lume. Consiliul International al Asistentilor Medicali a recunoscut ca apartine lumii in iunie 1985, cand
i-a fost inmanat primul Premiu Christianne Reimann, admitand ca ideile ei au trecut dincolo de granitele
nationale. Intr-adevar anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) si a afost solicitata sa tina
cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona si la Asociatia Japoneza de Nursing.
Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor editii a volumului Basic Principles of Nursing in 1960
si 1969, si The Nature of Nursing in 1966 si 1991.
Virginia Henderson a definit nursingul ca “un ajutor dat individului pentru a-si castiga independenta
legata de efectuarea activitatilor care contribuie la sanatatea si recuperarea lui”. Ea a impartit activitatile de
nursing in 14 componente bazate pe nevoile umane:
- fiziologice ( 1-10) +14
1. A respira si a avea o buna circulatie
2. A bea si a manca
3. A elimina
4. A se misca si a avea o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. A fi curat, ingirjitde a proteja tegumentele si mucoasele
9. A evita pericolele
10. A comunica
14. A invata cum sa-si pastreza sanatatea
- spirituale 11
11. A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
- sociologice 12+13
12. A fi preocupat in vederea realizarii
13. A se recrea
- psihologice.
V.Henderson a descris rolul asistentei medicale ca fiind unul
- substitutiv (inlocuind persoana),
- suplimentar (ajutand individul), si
- complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se
descurce, pe cat posibil singur.

Incepand din 1960 Virginia Handerson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul carora functia
principala o are asistenta. Una dintre acestea, clasica, este: “ asistenta face pentru altii, ceea ce ar face
acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare”; asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa
devina independent de ea cat de repede posibil.
Scurtă prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi tisulară;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală. este influenţată de următorii factori: emoţii, furia, frica,
exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent,
starea de sănătate etc.
2. A bea şi mânca
a. Dimensiunea bio-fiziologică i-nteresează ritualul mâncatului (ducerea alimentelor la gură,
masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie,
naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii:
3. A elimina: această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie,
cutanată.
a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în acelaşi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică frecvenţa
urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.
4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură
a. Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament. Sistemul
muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă conştient sau
inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată şi de nivelul cultural.
Aceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la
modificări în domeniul motricităţii.
5. A dormi şi a te odihni
a. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta şi starea de
sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează sistemele cardio
vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn manifestă tulburari fizice şi
psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale (muncă).
Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a dormi.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
a. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu cer o anumită
capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de vârsta, starea de sănătate.
b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegerea
veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal, turban
etc.
7. A mentine temperatura corpului în limita normale
a. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în vârstă
temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător. Temperatura
corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând temperatura
corpului.
8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a face gesturile şi
mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
b. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată părului.
Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un grup social la
altul. Curăţenia este influenţată de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi medicamente şi de a
se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie
funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
b. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane aparţinătoare aceleiaşi
comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranţă.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală.
Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală cuprinde
gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului exprimat:
sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă importanta
a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de sine, alegerea
veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie
să fie ajutat de asistentă
11. A-ţi practica religia
a. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini specifice cultului:
poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în funcţie de
fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena
creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educaţie liberală.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să muncească.
Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologică şi
dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O
problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse
activităţi.
13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
a. Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie de starea de
sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi de
recreere decât cei sănătoşi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi
satisfacută atât de familie cât şi de societate.
14. A învăţa. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este
specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
a. Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea acordată
educaţiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare
variate: să facă pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar
etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în acelaşi timp
şi de a fi independent.