Sunteți pe pagina 1din 3

Marea Schisma de la 1054

Profesor Coordonator: Asist.Univ.Dr. Sebastian Nazaru

Student: Ghencea Alexandru George


Teologie Pastorala, anul II.

Bucuresti 2019
Introducere

Pana la 1054 Biserica din Rasarit si Biserica din Apus formau o singura Biserica
nedespartita. Din vina unor neintelegeri, atat religioase cat si politice, cele doua aveau sa se
desparta,eveniment ce a ramas in istorie drept „Schisma cea mare de la 1054”.

Trebuie precizat inca de la inceput ca aceasta nu s a intamplat strict la 16 iulie 1054, ci


un proces inceput in secolul al noualea si incheiat in viziunea unor autori abia in 1204,odata
cu cea a patra cruciada. Schisma a cunoscut doua faze ,prima avand in centru conflictul dintre
patriarhul Fotie si papa Nicolae I ,iar a doua faza ,avand in centru conflictul dintre Leon al
noualea si patriarhul Mihail Cerularie. Cele doua tabere se acuza reciproc ,grecii spunand ,ca
latinii au adus inovatie in credinta, iar latinii acuzandu i pe greci ca au un orgoliu mult prea
mare.

Cauzele Schismei
Referitor la cauze, putem afirma ca ,o prima cauza care a determinat ruperea Bisericii
a fost chiar impartirea imperiului de catre Diocletian in Imperiul de Rasarit cu capitala la
Nicomidia, respectiv Imperiul de Apus cu capitala la Roma, fapt ce a facut sa existe practic
doua lumi diferite intre Orient si Occident. Desi Iustinian cel Mare are reunificat imperiul,
unitatea lui nu avea cum sa reziste dupa moartea imparatului. Pentru ca cei din Rasarit nu erau
capabili si nici interesati sa i ajute pe cei din Apus, episcopii latini au cerut ajutorul regelui
francilor Pepin cel Scurt care a distrus regatul longobarzilor din Italia, redand pacea
crestinilor de acolo. Pentru acest motiv, Pepin cel Scurt a si donat teritoriul cucerit papei care
avea sa fie un stat papal pana la 20 septembrie 1870 ,cand a fost desfiintat de statul italian, dar
nu pentru multa vreme, fiind reinfiintat la 11 februarie 1929 ca un stat papal minuscul.

O cauza politica si mai importanta care a condus la Marea Schisma ,a fost legata de
imparatul Leon al treilea Isaurul care in 731-732 a trecut provinciile Iliricului oriental, Italia
de Sud, Sicilia si Creta sub autoritatea patriarhului de Constantinopol, confiscand astfel
veniturile Romei din aceste provincii.

Nu in ultimul rand si poate cel mai important ,a fost faptul ca in noaptea de Craciun
din anul 800 papa Leon al treilea l a incoronat pe regele Carol cel Mare ca imparat roman al
Apusului,pecetluind prin acest act existenta a doua imperii diferite in Europa, unul bazandu se
din punct de vedere religios pe autoritatea patriarhului de Constantinopol, iar celalalt avand,
incepand de acum in centru autoritatea papala,independenta de Constantinopol.

Cu privire la cauzele religioase Pr Ioan Ramureanu ,spune in Istoria Bisericeasca


Universala, ca Schisma dintre Roma si Constantinopol a inceput in octombrie 482, in urma
edictului de unire intre monofiziti si ortodocsi dat de imparatul Zenon, eveniment ramas in
istorie sub numele de ”Schisma Acachiana”, de la numele patriarhului Acachie al
Constantinopolului, aceasta durand 35 de ani (484-519) . In secolul al saselea avea sa fie o

2
noua neintelegere intre Roma si Constantinopol, data de faptul ca patriarhul Ioan al patrulea
Postitorul si a luat titlul de Patriarh Ecumenic . In raspuns , oarecum ironic, papa Grigorie I
cel Mare si a luat titlul de ”Servus Servorum Dei”, cu toate ca prin titlul de papa se considera
patriarh peste intregul Apus1.

CTRL +ALT +F

1
Pr. Pof. Ioan Ramureanu, Istoria Bisericeasca Universala, Editura Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2007, p. 253-256

S-ar putea să vă placă și