TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRÂULUI

ROTAŢIA
Importanţa asolamentului pt cultura grâului este cunoscută din antichitate.
Romanii, prin “lex fumentaria” interziceau cultiv. grâului după grâu. Grâul
reacţionează puternic la pl. premerg. Majoritatea pl. de cultură sunt premerg.
bune pt gr. de t-nă. Se poate cultiva şi după el însuşi, dar includerea într-un
asolament raţional este esenţial pt obţ. de recolte mari, în special pe soluri slab
fertile şi infestate cu boli, dăunăt. şi bur.
Totuşi, deoarece se seam. t-na devreme, nu toate culturile agricole pot fi
premerg. pt g. de t-nă. Grâul e şi sensibil la îmbur., boli şi dăunăt. şi are cerinţe
ridicate la preg. terenului şi perioada de sem. La acestea se adaugă ponderea mare
a supr. de grâu.
Principalul criteriu în alegerea premerg. este perioada de eliberare a terenului.
Cele mai bune premerg. sunt cele ce se recolt. devreme (vara), pt. a putea pregăti
solul şi semăna în per. optimă. De asemenea, în solul arat timpuriu se acumulează,
apă şi nitraţi, iar bur. sunt controlate prin diferite lucrări.
Alte criterii pt. aleg. premerg.: lăsarea solului afânat, bine structurat, cu apă
suficientă, fertil, curat de bur., fără boli şi dăunăt. specifici.

MMDuda 2019
 Valoarea diferitelor culturi ca premergătoare grâului
Foarte bune Bune Mediocre Slabe
Legumin. pt boabe Sf. pt zahăr Grâul Sorgul
(mazărea, fasolea, soia Cartofii semitimp. şi semit. Orzul Iarba de Sudan
timp., bobul) Tutunul Ovăzul Grâul, >2 ani pe acelaşi
Borceagul de prim. Pb timp şi semitimp. Pb târziu teren
Borceagul de t-nă Pb pt siloz Soia târzie
Rapiţa Fl.-soarelui
Trifoiul roşu pt fân Cânepa
Cartofii timp. Lucerna
Inul Soia semitimp.

Elib. terenul timp. şi îl Lasă terenul curat de bur., Favorizează ap. Epuizează solul în apă
lasă într-o bună stare fără boli şi dăunăt. specifici, bolilor, dăunăt. şi şi elemente nutritive,
de fertilit., curat de într-o stare bună de fertilit. bur. specifice şi se favoriz. înmulţ. bolilor
bur., fără boli şi dăunăt. recolt. târziu şi dăunăt.
specifici

Sunt diverse clasamente ale premerg. pt grâu (descrescător): 1. cartoful; 2. sf. pt. zahăr; 3.
rapiţa; 4. lucerna; 5. mazărea-bobul; 6. grâul; 7. orzul.
În RO doar 15-20% din grâu ar putea urma după premerg. f. bune. Supr. mari cu gr. de t-nă
urmează după pb, datorită ponderii ridicate a celor 2 culturi în supr. arabilă (cca 60%). Pb e o
premerg. mediocră pt gr. de t-nă ►se recolt. târziu, lasă solul tasat, sărac în apă, cu multe
resturi veg. şi uneori cu bur. Poate fi o bună premerg. în cond. însăm. pb în per. optimă,
hibrizi timp. şi semitimp., cu cant. mari deMMDuda
îngrăş., lucr. de îngrijire corecte, elib. terenului cât
2019
mai rapid.
 Nu se poate cultiva grâu după pb la care s-au aplicat erbicide cu efect
remanent şi nici dacă s-a semnalat fuzarioză (Fusarium graminearum), boală
comună. În acest ultim caz se impune întreruperea cel puţin 5 ani a rotaţiei
pb-grâu. Nu se recomandă cultiv. grâului pe acelaşi teren >2 ani, deoarece se
produce o îmbur. puternică, se înmulţesc bolile (fuzarioza, mălura, tăciunele,
făinarea etc.) şi dăunăt.
(gând. ghebos, viermii sârmă,
viermele roşu al paiului, ploşniţele
etc.) şi se acum. în sol o floră
bacteriană rizosferică ce dăunează
creşt. şi dezv. sist. radicular al
grâului (“oboseala solului”).
Nu se admite cultiv. gr. după el
însuşi la cult. seminciere.
Rotaţiile ≥2 ani au o infl.
favorabilă asupra prod. de grâu,
gradului de îmbur şi atacul de
fuzarioză (fig.). La aceasta se
adaugă aportul favorabil al Influenţa rotaţiei asupra producţiei, îmbur.
asolam. asupra calităţii recoltei. şi frecvenţei fuzariozei la gr. de t-nă
MMDuda 2019
În concluzie, se impune încadrarea gr. în rotaţie, evitându-se monocultura,
mai ales pe solurile infestate cu boli, dăun. şi bur.
La gr. de prim., premergăt. sunt pl. din zona lui de cultură: cartof, sf. pt zahăr,
in pt fibră, pb etc.
Grâul e o bună premerg. pt majorit. pl. deoarece se recolt. devreme, lasă
terenul într-o stare bună de fertilit., curat de bur. şi de resturi veget.
FERTILIZAREA
Deşi consumă cant. moderate de el. nutritive, gr. este pretenţios la fertiliz.,
din cauza sist. radicular puţin dezv., cu o redusă capacit. de solubilizare a
subst. nutr. Totodată, absorbţ. elem. nutr. are loc, în cea mai mare parte,
într-un timp scurt ►de la înc. alungirii tulpinii până la coac. în lapte. În
acest interval de 50-60 de zile, grâul extrage 78-92% din nec. de N, 75-88%
din P2O5 şi 85-88% din K2O. Pentru recolte mari trebuie aplicate cant.
însemnate de îngrăş.
Pt. 1.000 kg boabe + producţia de paie coresp., grâul extrage:
23-33 kg N (s.a.), 11-18 kg P2O5, 19-37 kg K2O.
Din totalul elem. nutr. extrase, cca 70% din N şi 66% din P2O5 ajung în boabe,
iar aprox. 70% din K2O rămâne în paie.
MMDuda 2019
Absorbţia K2O se încheie la înflorire, a N la înc. coacerii boabelor, iar a P2O5 continuă
până la coacerea deplină.
Ritmul absorbţiei substanţelor nutritive la grâu
% de absorbţie din total
Faza de vegetaţie
N P2 O5 K2O
Sf. înfrăţirii (primăvara timp.) 49,6 31,2 45,6
Înc. înspicatului 70,0 64,0 72,1
Sf. înspicatului 80,5 83,5 98,9
Înflorire 95,5 97,7 100,0
Înc. coacerii 100,0 96,5 97,3
Coacerea deplină 95,2 100,0 75,6

Azotul →elem. esenţial în nutriţia g., cu o infl. favorabilă pt înrăd. şi înfrăţ.

Influenț. şi form. comp. producţiei ►creşte nr. de spiculeţe/spic şi de flori fertile;
sporeşte nr. şi masa boabelor; îmbunătăţ. conţ. acestora în subst. proteice.
Insuficienţa N ►stagnarea înfrăţ. şi creşt. pl.; îngălben. pl. şi o slabă dezv. a elem. de
productivit. ►producţii mici şi conţ. scăzut în proteină.
Se recom. aplicarea în 3 etape (aprox.): 30% la startul veget. (primăvara); 40% la
primul internod şi 30% la ap. celui de-al doilea nod (Figura urm.).
MMDuda 2019
Se practică frecvent și doar 2 aplicări: 1/3 la desprimăv. si 2/3 la alung. paiului.
Excesul de N ►înfrăţ. exagerată şi creşt. excesivă a pl., întârzie veget. şi
măreşte sensibilitatea pl. la iernare, cădere, secetă şi boli.
Fosforul (P2O5) →o mai bună înrăd. şi înfrăţ. a pl., măreşte rezist. acestora la
iernare, cădere şi boli, îmbunăt. calit. recolt. şi grăbeşte maturiz. Atât carenţa
cât şi excesul de P2O5 sunt dăunăt. prin creşt. şi dezv. slabă a pl. La grâu,
fosforul este necesar pe toate tipurile de sol →superfosfat (simplu sau
concentrat), îngr. complexe ş.a.
Potasiul (K2O) contribuie la sinteza hidraţilor de C şi a altor compuşi organici şi
sporeşte rezist. pl. la cădere, secetă, iernare şi boli. Excesul are efecte
asemăn. azotului, iar carenţa (mai ales pe podzoluri şi unele soluri uşoare),
det. încetinirea creşt. pl., scurtarea internodurilor, îngălb. şi necrozarea
marginală a limbului foliar.
Pt grâu sunt indicate, în primul rând, îngr. chimice cu azot şi fosfor. Cele cu
potasiu sunt necesare, doar în zonele mai umede, pe soluri argilo-iluviale şi
atunci când grâul urmează după pl. tehnice mari consum. de potasiu.

MMDuda 2019
Doza optimă N (DN): DN (kg s.a./ha) = (Rp x Csp x CIN x Cp) - Ng ± Npp ± Ncp, în care:
Rp = recolta planificată (t/ha);
Csp = consumul specific de azot (kg N/t);
CIN = coef. de corecţie după N din sol →indicele de N (IN)= % humus x V %
unde V% = suma bazelor schimbabile 100
valorile IN <1 1-2 2-3 3-4 >4
valorile CIN 1,2 1,15 1 0,95 0,9
Cp = coef. corecţie fcţ de aprov. sol cu P2O5:
mg P2O5/100 g sol <2 2-6 >6
valorile Cp 0,8 0,9 1
Ng = factor corecţie fcţ de gun. aplicat; pt 1 t gunoi aplicat direct, DN-2kg;
pt 1 t gunoi aplicat pl. premerg. sau antepremerg., DN-1 kg, respectiv 0,5 kg;
Npp = factor corecţie fcţ de pl.premerg.: după legumin, DN - 25...30 kg;
după premerg. târzii, nefert., DN + 15....30 kg;
Ncp = factor corecţie fcţ de cant. precipit. oct-febr: pt. fiecare 10 mm deficit sau
surplus faţă de normală (m.m.) - sau + 3 kg N.

Dozele de N la grâu sunt de obicei întreMMDuda

60-1502019
kg s.a./ha, economic max. 100 kg/ha.
Doza optimă de fosfor (DP): DP (kg/ha) = (Rp x Csp x Cp) – Pg, în care:
Rp = recolta planificată (t/ha);
Csp = cons. specific (kg P2O5/t);
Cp = coef. corecţie fcţ de rezerva de P2O5 mobil din sol:
mg P2O5 /100 g sol <2 2-4 4-8 8-16 >16
Valorile Cp 3 2 1,5 1 0,7
Pg = corecţie fcţ de gun. aplicat: pt 1 t gun. aplicat direct DP -1,2 kg; pt 1 t
gun. aplicat pl premerg., DP -0,8 kg.
Dozele de fosfor sunt, în general, între 60-100 kg s.a./ha. De obicei, economic
e max. 80 kg/ha.
Îngr. cu potasiu se admin. numai pe solurile care conţin < 15 mg K2O/100 g
sol, în doze de 40-80 kg/ha K2O.
Perioada de aplic. a îngr. min. - cele fosfatice şi potasice (îngr. de „fund de
brazdă”) se încorporează cu arătura de bază sau cel târziu la preg. patului
germin., datorită mobilităţii reduse în sol.
Sub formă de îngr. complexe, P şi chiar K pot fi aplicate şi după sem., iarna
sau primăvara, caz în care ele vor fi utilizate şi de cult. următoare.
MMDuda 2019
Se ţine cont de solubilizarea mare a îngr. cu N şi levigarea lor uşoară în timpul iernii,
mai ales pe solurile uşoare →grâul poate suferi la pornirea în veget.
Obişnuit, N se aplică fracţionat, 1/3-1/2 t-na şi restul primăvara timpuriu (fertiliz.
fazială), pe terenul încă îngheţat, pt a asigura necesarul la începutul veget.
• Ureea (46% N) →se aplică timpuriu (la temp. mari se pierde prin evaporare cca
25%).
• Azotat de am. (33% N) în faza a ll-a, soluri neutre.
• Nitrocalcar (26-28% N) → pe solurile acide, în faza a ll-a (creste MH).
• Sulfat de am. (21% N şi 24 % S) →pe soluri alcaline.
După legumin. sau pl. fertiliz. cu gun. de grajd, pe terenuri în pantă şi/sau f. umede
întreaga cant. de N se dă primăvara devreme.
Primăvara se poate calcula o „doză corectivă“ fcţ de cum veget. grâul. Dacă este rar,
trebuie stim. înfrăţ. şi nr. de boabe în spic prin admin. N cât mai timpuriu, iar dacă
grâul este des, N se aplică mai târziu, dar niciodată mai târziu de trecerea pl. în
etapa generativă (stadiul „spic la 1 cm”), pt a stim. form. elem. de productivitate.
Aplicarea târzie a N (după alung. paiului şi înspicare) infl. mai mult calităţile furajere
ale boabelor şi mai puţin îns. lor de panificaţie.

MMDuda 2019
 RECOMANDĂRI DE FERTILIZARE LA GRÂUL DE T-NĂ

Dozele de azot în funcţie de planta premergătoare

Planta premergătoare Azot (kg/ha s.a.)
Legumin. sau sole fertilizate în anul precedent cu gunoi de grajd
Culturi furajere sau alte culturi recoltate timp. 60-80
Pb boabe, fl.-soarelui, sf. pt zahăr, cereale păioase 80-100
100-120

Dozele de fosfor în funcţie de gradul de aproviz. a solului cu fosfor

Aprovizionarea solului în fosfor asimilabil Fosfor (kg/ha s.a.)
F. bună (6-8 mg P2O5 /100 g sol) 40-60
Bună (4-6 mg P2O5/100 g sol) 60-80
Mijlocie (sub 4 mg P2O5/100 g sol) 80-100

MMDuda 2019
Gunoiul de grajd →se aplică fie direct, fie culturii premerg. Se recom. pe sol.
greu perm. pt apă şi aer, pe cele erodate, cu strat arabil subţire şi pe cele
acide sau prea uşoare → contr. şi la îmbunăt. îns. fizico-chim. şi biol. ale
solului.

MMDuda 2019
Aplic. directă a g. de grajd la grâu (15-30 t⁄ha) →doar după premerg. ce se recolt.
devreme, ex. cer. păioase, altfel nu e timp.
Fertiliz. foliară (extraradic.) cu macro şi microelem. e o cale supliment. de nutr. a
grâului ce dezv. elem. de productivit. şi îmbunăt. calit. recoltei. Se aplică, de regulă,
la fiecare aplic. a celorlalte pesticide (au şi efect antistres). Se poate aplica şi azot. de
am. sau ureea în conc. de max. 1% N s.a. (dar nu pe soare).
Sunt f. utili fert. foliari complecşi cu conţ. ridicat în N (F411) în per. creşterii intense,
precum şi cei bogaţi în P (F141) la însp. - form. bobului, în 2 etape:
- o dată cu erbicidul şi, eventual, primul fungicid;
- o dată cu trat. 2 pt boli foliare, în faza de burduf.
Ex. Fertileader (9N, 5 P2O5 4K2O+microel.), Greenzit NPK (70 N, 30 P2O5 şi 39 g/l
K2O), 2,5-5 l/ha sau Plonvit Active 15 N +me + Titanium 2-3l/ha +vitaminE +AA,
Basfoliar 36 Extra 27N+ME3-4l/ha, Plonvit Kali 11/12/38+me +vitaminE +AA 2-3
kg/ha, Plonvit Phospho 11/53/5 +me + vitamin+AA 2-3kg/ha→stim. creşt. şi
vigoarea pl. şi previne carenţa de nutriţie. Alte: Microfert, Murtonic 1 l/ha.
Amend. calcaroase se recom. pe solurile acide cu pH <5,8 %. Doza e fcţ de acidit.
solului. Sub arătură, o dată la 6-8 ani, 5 t/ha, carbon. de Ca măreşte acţ. favorabilă a
îngr. org. şi min.

MMDuda 2019
Lucrările solului - sunt importante pt a obţ. recolte mari.
Arătura se face cu min. 2 săpt. înainte de semănat, pt aşezarea suficientă a
solului. Adânc. arăt. la grâu nu e f. importantă. Esenţial e timpul când se
execută şi calit. acesteia.
Patul germ. →mărunţit, nivelat, tasat în adâncime şi afânat la supr., curat de
bur. şi fără resturi veget.
Pregăt. terenului (arătura şi lucr. superficiale) →acumul., conserv. apei şi
intensific. nitrificării.
După premerg. timpurii (mazăre, fasole, borceag, grâu, rapiţă, cartof timp., in
pt fibră, in etc.) arătura se execută imediat, cu plugul + grapa stelată sau cu
colţi, la 20-25 cm ad., în funcţie de sol. Întârzierea duce la îmbur., pierderea
apei şi întărirea solului.
Când solul e prea uscat şi nu se poate ara, terenul se mobilizează superficial în
2 direcţii perpend. pt conserv. apei.
Arătura de vară se menţine curată de bur. şi afânată prin lucrări superficiale +
(eventual) lamă nivelatoare.
După premerg. târzii (fl.soarelui, soia, pb, cartof, sf pt zahăr etc.), arătura se
face imediat după elib. terenului, la 18-20-25 cm (fcţ de sol, cant. de materii
org. rămase etc.). Urmează o lucrare superficială pt mărunţ. bulgărilor şi a
MMDuda 2019
pregăt. patului germinativ.
Uneori după pb sau fl.soarelui, înainte de arătură, terenul se discuieşte
perpendicular pe dir. rândurilor pt a mărunţi rest. vegetale.
Dacă solul e prea uscat, prea umed sau în când recolt. premerg. este târzie se
preferă o arătură mai superfic., fără bulgări sau o grapa cu discuri grea, mai
ales după premerg. ce lasă terenul afânat şi curat de bur. (soia, cartoful, sf. pt
zahăr).
Pentru reducerea tasării se pot folosi şi semănători combinate ce cobțin sapă
rotativă, tăvălug şi semănătoare + tractoare puternice.
În tehnologia cu semănat direct (no tillage sau low till.), semăn. se face direct
în miriște.
Preg. patului germin. →la 6-8 cm ad.; se asigură cond. optime pt semănat,
încolţire şi răsărire rapidă, uniformă şi energică. Se foloseşte: grapa cu discuri
+grapa reglabilă, grapa rotativă sau combinatorul. Se recomandă ca ultima
trecere să fie perpendicular pe direcţia de sem. Nu se recomandă mărunţ.
exagerată a sol. →distruge structura şi favoriz. spulberarea zăpezii. Bulgării
reţin mai bine zăpada şi protejează pl., iar primăvara se desfac şi acoperă răd.
descălţate.
Deseori preg. pat.germ. se face în aceeași zi cu semănatul.

MMDuda 2019
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa (s.) →să aparţ. unui soi zonat, din cat. biologice sup. şi să coresp. indicilor de
calitate: P ≥98%, G ≥85% şi MMB (calibru) cât mai mare.
Germin. e f importantă la toate sem. → uniformit. culturii! Tratarea sem. contra
bolilor şi dăun.
Împotriva ag. patogeni ce se transmit cu sporii de pe s.: mălura comună (Tilletia sp.),
fuzarioza (Fusarium sp.) şi septorioza (Septoria tritici); cât şi a ag. patogeni cu spori în
int. s. cum ar fi tăciunele zburător (Ustilago tritici), dar şi contra celor ce se transmit
prin sol (mălura, fuzarioza) şi împotriva dăun. din sol ca gândacul ghebos (Zabrus
tenebrioides) sau viermi sârmă (Agriotes sp.) se recom. o gamă largă de pesticide.

Pesticidul pt tratarea s.
se alege în fcţ de ag.
patogen sau dăun. ce
trebuie combătut.
Produsele trebuie
combinate și alternate.
MMDuda 2019
Produse omologate pentru tratarea seminţelor de grâu

MMDuda 2019
MMDuda 2019
MMDuda 2019
MMDuda 2019
 Produse noi pt tratarea semințelor

Denimirea Doza
Substanța activă Avizat pt.
comercială recomandată
Erysiphe graminis (făinare)
Fluxapiroxad 333 Septoria tritici (septorioză)
Systiva 333 FS* 1,5 l/t săm.
g/l Fusarium nivale (Mucegaiul de
zăpadă)

MMDuda 2019
Per. de semănat a gr. de t-nă se
stabileşte a.î. pl. să ajungă la intr.
în iarnă înfrăţite, cu 3-5 fr. şi 2-3
fraţi formaţi →cea mai bună
iernare. Pt aceasta →necesar
aprox. 40-50 zile de veget., cu
temp. >5°C, până la venirea
iernii →o sumă a temp. (>0°C) de
450-500°C. Astfel, s-au stabilit
datele limită de încheiere a sem.
gr. între 25 sept. şi 20 oct. (Fig.).
Pt. majorit. zonelor agric., per. optimă e în prima dec. a lunii oct.
Grăbirea sau întârz. sem. →scăderi de prod. Semăn. prea timpuriu favoriz.
atacul unor boli (făinare, rugini) şi dăunăt. (muştele cer., afide), apariţia unui nr.
mai mare de bur., dezv. abundentă a pl., form. mai superf. a nodului de înfrăţire
→scade rezist. la ger şi predispoziție la cădere. Totodată, în t-nele călduroase şi
secet., la sem. prea devreme, răsărirea e neuniformă din cauza umid.
insuficiente din sol.

MMDuda 2019
Întârzierea sem. →pl. intră în iarnă neînfrăţite sau chiar nerăsărite →răsărire
slabă, înfrăţire insufic., călire incompletă; pl. sensibile la descălţare şi ger,
desime mai mică, îmbur. uşoară, întârzier. veget., pericol de şiştăvire a
boabelor.
Per. optimă de sem. a gr. de prim. este f. timpurie (în „epoca” I, urgenţa I),
chiar în ferestrele iernii, pentru favoriz. înfrăţirii şi parcurgerii primelor etape
de organogeneză.
Desimea culturii se apreciază la maturitate prin nr. spice productive /unit. de
supr. Se stabileşte încă de la sem. prin nr. de b.g. însămânţ. la m2. Este o
componentă de prod. esenţială. La stabilirea ei se ţine cont de partic.
biologice ale soiurilor (ex. capacit. de înfrăţire) şi de cond. de cultură: per. de
sem., calit. patului germ., tipul de sol şi fertilit. acestuia, U solului, asprimea
iernii, gradul de infest. a solului cu boli şi dăun. etc.
La semănat: 450-600 b.g./m2 →500-700 spice/m2 la recoltare (info).
În sud (Insula Mare a Brăilei) se seamănă 350 b.g./mp, cu tendinţă de scădere
(la desime mare fraţii nu sunt fertili ci paraziţi).
Fcţ de desime şi valoarea culturală a sem., cant. de săm. / ha (norma de
semănat) este între 200-300 kg.

MMDuda 2019
Pt ca o cultură agricolă să reuşească la maxim
(indiferent de sistemul de agricultură – intesiv, min. de
lucrări, ecologic ș.a.) solul trebuie să fie complet
acoperit cu plantele de cultură (buruieni cât mai puține
sau deloc), cultura să fie sănătoasă și să i se asigure
hrana şi apa necesară.

MMDuda 2019
 Desimea la sem. a gr. de t-nă în fcţ de soi şi cond. de cultură
Soiuri tardive sau
Preg. pat Per. de Soiuri timp Grâu durum
U solului mijlocii
germin. semănat şi mijlocii (Tr. durum)
(rezist. la ger)
Optimă Optimă Optimă 400 450 500
Optimă Optimă Întârziată 450 500 525
Optimă Medie Optimă 450 500 525
Optimă Medie Întârziată 500 550 550
Insuficientă Optimă Optimă 450 500 525
Insuficientă Optimă Întârziată 500 550 550
Insuficientă Medie Optimă 500 550 550
Insuficientă Medie Întârziată 550 600 600

Dist. între rânduri. Gr. se seamănă cu sem. universale (tip. SUP-21, SUP-29, SUP-
48), la 10-18 cm între rânduri. În ţările cu climat maritim din V Europei →14-20 cm.
La SCDA Turda s-au obț. rezultate f bune la 18 cm între rânduri (390 b.g./mp).
Se practică frecvent sem. cu „cărări tehnologice” ce permite accesul în lan şi în faze
mai avansate (<înc. form. boabelor) pt tratamente şi fertiliz. faziale. Se poate
ajunge la 6-8 treceri în cursul per. de veget. Avantaje: nu se distrug pl. prin călcare,
nu mai trebuie jalonat terenul şi se evită greşelile la aplicarea trat. fitosanitare
(supradozări, fâşii rămase netratate). Cărările se realizează prin suspend. a 2 tuburi
ale semănăt. pe urmele roţilor de tractor şi/sau coresp. ecartamentului roţilor
tractorului şi lăţimii de lucru a maşinilor pt tratat.
MMDuda 2019
Adânc. de sem.: 4-6 cm fcţ de tipul de sol, textura şi U sol., per. de sem., zona
de cultură, soiul cultivat, mărimea sem. etc. Sem. mai superficial →pe sol. grele
şi umede: →mai adânc pe sol. uşoare, în cond. de U insufic., în cazul sem.
întârziat şi la MMB mare. Ad. mai mare asigură şi o iernare mai bună a pl.
Ad. prea mare →consum mai mare a energ. sem. pt. alung. axului mezocotil şi
străbat. solului de către coleoptil, se întârzie răsăr., se reduce capacit. de
înfrăţire şi se form. un nr mai mic de răd. adventive.

MMDuda 2019
Lucrările de îngrijire
Dacă solul e prea afânat sau uscat se face tăvălugitul imediat după sem., pt
punerea sem. în contact cu particulele de sol, se favoriz. ascensiunea apei
capilare din straturile mai profunde şi răsărirea e mai uniformă. Tăvălugitul
poate fi înlocuit prin ataşarea rolelor de tasare în urma semănătorii.
Lucr. cu tăvălugul inelar se mai face la înc. primăv. când pl. de grâu sunt
dezrăd. (descălţate) din cauza îngheţului şi dezgh. repetat, mai ales pe solurile
grele (argilo-iluviale) şi umede. Astfel se pun răd. şi nodul de înfrăţire în
contact cu solul →form. de noi răd. şi refacerea pl.
Dezrăd. se poate preveni prin sem. optim, în sol aşezat, la o adânc. mai mare
şi prin evacuarea apei ce bălteşte pe parcele.
Prevenirea băltirilor de apă pe semănături (→asfixierea pl.) se face prin
deschiderea după sem., pe porţiunile depresionare, a unor şanţuri pt
scurgerea apei din ploi sau zăpezi.
Lanurile de grâu ieşite epuizate din iarnă din cauza autoconsumului sub un
strat gros de zăpadă se refac prim. printr-o fertiliz. suplim. cu azot.
Controlul stării de veget. →prin ridicarea de monoliţi (calupuri de 30 cm L, 20
cm l şi 20 cm g) pentru a cunoaşte pagubele şi stabili măsurile necesare.
MMDuda 2019
Distrugerea crustei (crusta apare pe solurile grele, cu exces temp. de apă sau dacă
se mărunţeşte exagerat solul) →printr-o lucr. cu sapa rotativă perpend. pe direcţia
rândurilor. Astfel se distrug şi bur. tinere răsărite.
Contr. îmburuien. →princ. lucr. de îngrijire la grâu. În RO, pagubele provocate de
bur. la grâu sunt între 10-20% din recoltă, uneori mult mai mari.
Contr. integrat al bur. cuprinde, alături de mijl. preventive (rotaţia raţională, lucr.
solului, săm. pură, des. optimă de sem. etc.) şi contr. chimic →verigă f. importantă
şi eficace împotriva bur.
Alegerea erb. →fcţ. de: selectivit. acestora, spectrul de bur., momentul optim de
aplic., sensibilit. soiurilor, remanenţă ş.a.
Se respectă doza recomandată şi per. optimă de aplic. Administr. erbic. să fie
corectă şi uniformă. Se aplică 1-3 erbicidări, în ultimul timp, primul tratament
făcându-se chiar toamna, după termin. înfrăţirii, iar prim. după ce au început să
apară bur.

MMDuda 2019
Bur. frecvente, anuale: Abutilon teophrasti (teişor, floarea pâinii), Chenopod.
album (loboda porcească), Matricaria inodora (muşeţel nemirositor), Setaria
viridis (mohor), Xanthium strumarium (cornac, scaietele popii). Centaur. cyanus
(albăstriţa), Matr. inodora (muşeţelul nemirositor), Galium aparine (turiţa), Pap.
rhoeas (macul), Polyg. convolvulus (hrişca urcătoare), Sinap. arvensis (muştarul
sălbatic), Vicia sp. (măzărichea), Apera spica venti (iarba vântului), Av. fatua
(odosul), Bromus sp. (obsiga), ş.a.
perene: (produc pagube f. mari): Agropyrum repens (pirul târâtor), Cirsium
arvense (pălămidă), Convolvulus arvensis (volbură), Cynodon dactylon (pirul
gros), Equisetum arvense (coada calului), Rumex acetosella (măcriş), Sorghum
halepense (costrei, bălur), Cirs. arvense (pălămida), Conv. arvensis (volbura),
Sonch. arvensis (susaiul) ş.a.
B. parazite: Cuscuta sp. (torţel), Orobanche sp. (lupoaie)

MMDuda 2019
 Produse chimice omologate (2015+) pt. contr. îmburuienării la grâu
Den. comercială a Doza/ha produs Per. de
Conţinutul în substanţa activă Testul pentru care a fost avizat
erbicidului comercial aplicare
1 2 3 4 5
2,4-D 660 SL 1l dicotil. sensibile la 2,4-D

DAMINE (SL) Acid 2,4-D 1- 1,2 l dicotil. sensibile la 2,4-D

DICOPUR D (SL) (sau
1l dicotil. sensibile la 2,4-D
PRODATE 2,4-D SL)
MCPA acid 2,4-D din sare DMA dicotil. sensibile la 2,4-D, excl. Viola,
DICOPUR M (SL) 2,4 l
750 g/l Anthemis, Convolvulus
DMA 6 (SL) Acid 2,4-D 660 g/l 0,8 l

DMA EXTRA 600 SL Acid 2,4-D din sare DMA 600 g/l 0,9 l
Acid 2,4-D din esterul 2 etil hexil
DICOTERON 60 SL 0,6-0,8 l dicotil. sensibile la 2,4-D
850 g/l
Postem.
ESTERON EXTRA 600 EC Acid 2,4 D din 2 EHE 600 g/l 0,8 l
SDMA SUPER (XX)* 1l
Acid 2,4-D 600g/l
AMINO 600 SL 1l dicotil. an. şi unele perene
dicotil. an. şi perene, incl. Galium, Stellaria,
CERLIT (EC) sau 0,8 l (singur)
Convolvulus, Galeopsis, Rubus sp., excl. Cirs.
STARANE 0,4 l (asociat)
arvense
TOMIGAN 250 EC Fluroxipir 250 g/l 0,8 l (singur) 0,5-0,6 l
dicotil. an. (Galium,Viola, Convolvulus,
asociat cu 2,4-D sau
BARCLAY HURLIER Polygonum, Stellaria, Capsella)
sulfonil.)
200 (sau HUDSON) idem + turiţa, mur ş.a.
dicotil. perene (Cirsium, Sonchus) şi unele
LONTREL 300 (EC) Clopiralid 300 g/l 0,3-0,5 l
an. (excepţie Galium, Sinapis,Raphanus)

MMDuda 2019
* XX = alte tipuri de formulări
 1 2 3 4 5
GLEAN 75 DF (FG)
Clorsulfuron Post-
dicotil. an. şi perene
RIVAL 75 GD (FG) 75% emergent
GRANSTAR 75 DF
(WG) 15-20 g
dicotil. an. şi perene (excl. Viola, Convolvulus şi Geranium) „
HELMSTAR 75 WG Tribenuron metil 75%
RIVAL STAR 75 GD
dicotil. an. şi perene „
(FG)
HARMONY 75 DF
Tifensulfuron metil 75% 40-60 g dicotil. an. şi perene „
(WG)
LOGRAN 20 WG (SG) Triasulfuron 20% 37,5 g dicotil. an. „
dicotil. an. şi perene (excl. Viola, Convolvulus, Geranium,
ISOMEXX 60 WG „
Metsulfuron-metil 60% 10 g Chenopodium)
LAREN 60 WP dicotil. an. şi perene „
LAREN PRO 20 SG Metsulfuron-metil 20% 30 g dicotil. (excl. Convolvulus, Viola, Geranium) „

PRIMSTAR SUPER (FG) Metsulfuron-metil 60% 10 g dicot. an. şi perene, excl. Viola, Convolv., Chenopod., Geranium „

0,4-0,6 l (s.) Postem.

ECOPART 2 SC Piraflufen etil 2% dicotil. an.
0,3 l (asociat) timpuriu
dicotil. an. şi perene(excl. Convolvulus,Geranium, Veronica, Post-
IUDITH (SC) Dicamba 480 g/l 0,4 l
Viola) emergent
BUCTRIL UNIVERSAL Bromoxinil 280 g/l + 2,4-
1l dicotil. an. şi perene „
(EC) D 280 g/l
GRANSTAR SUPER 50 Tifensulfuron metil 25%
40 g dicotil. an. şi perene „
SG (WG) + Tribenuron metil 25%
GRANSTAR COMBI Tribenuron metil 10
0,8-1 l dicotil. an. şi perene „
(FG) g/kg + MCPP-P 734 g/kg
HARMONY EXTRA Tifensulfuron metil 50%
40 g dicotil. an. şi perene (Cirsium) „
(WG) + Tribenuron metil 25%

MMDuda 2019
 1 2 3 4 5
ALLIANCE 660 WG
dicot. an. şi per. (excl. Conv., Geranium, Viola)
PELICAN DELTA Diflufenican 60% + Metsulfuron metil 6% 0,1 kg
în 2-4 frunze
606 WG (EG)
POINTER ULTRA (WG) Metsulfuron metil 14,3%+Tribenuron meil 14,3% 35 g

RIVAL SUPER STAR 75 PU

(WP) Tribenuron metil 37,5% +
15-20 g
RIVAL SUPER STAR 75 Clorsulfuron 37,5%
GD (FG)
CEREDIN SUPER 40 SL 1l dicot. an. şi per.
ARIL SUPER SL (XX) 1l
DIALEN SUPER 464 SL Acid 2,4-D + Dicamba 0,9 l
DICOPUR TOP 464 SL 0,8-1 l
PREMIANT (SL) 0,9 l
TURBO FLO (SC)
Acid 2,4-D + Florasulam 0,4-0,6 l
MUSTANG (SE)
LANCELOT Aminopiralid acid din sare de potasiu 30% + 30-33g dicotil. an. şi perene (Cirsium, sub 15 cm
450 WG Florasulam 15% înălţime)
LINTUR 70 WG Triasulfuron 4,1% + Dicamba 65,9% 0,15 l Post-
ARRAT (FG) Tritosulfuron 25%+ Dicamba 50% 0,2 kg + em.
dicotil. an. şi per.
0,5 l ad.
AGESHIO (FG) Mecropop-P 28% + Piraflufen etil 0,45% 2 kg
ISOGUARD 500 SC Isoproturon 500 g/l 5l Apera spica venti
TOLUREX 50 SC Clortoluron 500 g/l 2-3 l monocot. an.: Apera spica venti, A. fatua
SEKATOR PROGRESS OD Amidosulfuron 100 g/l + Iodosulfuron metil 25 g/l 0,15 l monocot. an. (Apera spica venti)
(SC) + Mefenpir dietil (safener) 250 g/l 0,1-0,15l dicot. an. şi per. (Cirsium, <10 cm înălţime)

HUSSAR 400 OD (SC) Iodosulfuron metil sodiu 100 g/l + Mefenpir dietil 0,1 l an. dicot. şi monocot. (Avena şi Apera)
(safener) 300 g/l
AXIAL 050 EC Pinoxaden 50 g/l + 0,9 l monocot. an.: Apera spica venti, Avena fatua
Cloquintocet-metil (safener) 12,5 g/l
AXIAL ONE (EC) Pinoxaden 45 g/l + Florasulam 5 g/l + 1,3 l
monocot. an. (Apera, Avena) şi unele dicotil.
Cloquintocet-metil (safener) 11,25 g/l an. (Galium, Matricaria, Anthemis, Capsella,
Galeopsis, Raphanus)
FLORAMIX (piroxsulam 70.8 g/kg + florasulam 14.2 g/kg) (0,12- monocot. an. (Apera, Avena, Alopec., Bromus,
+ cloquintocet-mexil 70.8 g/kg (safener)
MMDuda 20190,26) kg Echinochl., Lolium, stagnare pt Agropyron) şi
+ 0,6 l dicot.(Adonis, Amaranth., Brassic., Galium,