Celebritatea – iluzia perfecțiunii

Faima reprezintă idealul – în unele medii tangibil, în altele mai puțin – al omului obișnuit, un Formatted: Justified, Space After: 6 pt, Line spacing:
1.5 lines
shortcut către fericire. Viziunea a ceea ce înțelegem noi prin fericire (“ 1) Stare de mulțumire
sufletească deplină. 2) Stare de satisfacție deplină.”)1 a fost alterată de-a lungul timpului de
mediul online, de aparițiile sporadice ale personalităților celebre improvizate și de derularea
continuă a imaginilor ce susțin un stil de viață perfect, inventat și alimentat zilnic de aceeași
societate flămândă de faimă.

Situația “crearea imaginilor cu care marea masă să se identifice sau în care să creadă” este
prezentă în toate tipurile de mijloace de comunicare în masă: de la televiziunile comerciale
până la cele de nişă, de la presa gen tabloid până la cotidiane, în lumea fashionului și a revistelor
de modă, de la aparițiile vedetelor în revistele de modă până la prezentarea acestora cât și în
mediul online, prin intermediul rețelelor de socializare.

A trecut mult timp de când se spunea că, “dacă nu ai cont de Facebook, nu exiști” (anul 2013).
Și, pentru că majoritatea s-a aliat curentului online, așa s-a ajuns ca astăzi să fii cool dacă NU
ai Facebook. Moda se schimbă și în online, iar pe val este acum Instagram-ul. Un fel de carte
pe care o răsfoiești cu un click și unde găsești cele mai tari imagini din viața vedetelor, tot ce
ține de un stil de viață frumos, armonios și sănătos.

În primul rând, modul de prezentare a vieții unei celebrități în aceast serviciu online afectează
în mod direct consumatorul, fiind spectator/victimă a manipulării și confuziei unei lumi ce dă
impresia de a fi perfectă. Această imagine falsă schimbă percepția urmăritorilor dând impresia
de o lipsă, de la insuficiența prietenilor sau a banilor până la probleme legate de propria
persoana. Potrivit unui studiu realizat de Royal Society for Public Health (RSPH) și Young
Health Movement (YHM) în Marea Britanie2, Instagram-ul este cea mai periculoasă rețea de
socializare apropo de sănătatea mintală a tinerilor adulți. Utilizarea ei a fost asociată cu un nivel
ridicat de anxietate, depresie, bullying, probleme cu stima de sine/imaginea corporală.

Ca de exemplu, Selena Gomez ocupă al treilea loc in topul Instagram3. Tânăra este una
dintre cele mai populare persoane de pe Instagram, având 144 milioane de followers. Postările

1
https://dexonline.ro/definitie/fericire
2
http://time.com/4793331/instagram-social-media-mental-health/
3
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_most-followed_Instagram_accounts
acesteia infățișează numai aspecte pozitive, frumusețea și popularitatea acesteia. Printre
comentarile postărilor de către Selena Gomez se găsesc multe adolescente ce își doresc să fie
ca aceasta, încercând să îi copieze stilul, look-ul, chiar și personalitatea. Apariția în diferite
reviste de modă, evenimetele, petrecerile, locațile exotice și hainele de lux contureză un stil de
viață de invidiat. Doar prin faptul că aceasta câștigă dintr-o singură postare 425.000 de lire
sterline, te face să crezi că faima și banii reprezintă fericirea.

Conturarea imaginii celebrității este compusă din proiectarea acesteia în social media. Însă în
25 septembrie 2018, vedeta a anunțat că va lipsi de pe această rețea de socializare pentru că
vrea să-și trăiască viața. Deși totul pare roz la suprafață într-o lume portretizată perfect pe
Instagram, Selena Gomez și-a luat la revedere de la admiratori cu un selfie. Cântăreața a sugerat
că decizia este determinată de comentariile negative: "Pe cât de recunoscătoare sunt pentru
vocea pe care rețelele de socializare o acordă fiecăruia, pe atât de recunoscătoare sunt pentru
că mă pot opri ca să trăiesc în prezent fiecare clipă care mi-e dată. Amintiți-vă doar -
comentariile negative pot răni sentimentele oricui.”4 , dezvăluind astfel că nu totul este așa
cum pare și nu te-ai născut să fii o apariție bi-dimensională.

În al doilea rând, o altă reflexie ce învelește universul denaturat protejat de concepete și

ideologii false este lumea modeiramura de fashion, mai exact Fashion Magazines. Publicul
consumator de media este influențat și de apariția celebrităților în pe diverse reviste și
publicațiide modă, unde frumusețea este pusă în prim plan, alături de o avalanșă de alte
subiecte: informații despre modă, viața de cuplu, secretele vedetelor, trucuri de styling, beauty.
Toate acestea sunt omogenizate într-o singură marcă, cea a manipulării, conturând fața perfectă
a vieții celebrităților. Deşi arealul modei e din ce în ce mai larg, mai permisiv şi mai ofertant,
societăţile actuale se confruntă din ce în ce mai mult cu uniformizarea. Astfel, dorinţa de a fi
la modă depăşeşte sfera vestimentară ducând, de cele mai multe ori, spre un anumit tip de
manifestare conformistă.

De exemplu, Vogue este o revistă americană de modă înființată în anul 1892. Ideea primară
ce a susținut introducerea revistei în societate a fost de a le oferi un sfat onest în materie de stil
fashionde viață și vestimentar și lifestyle, femeilor de pretutindeni, dar scopul acesteia a fost
alterat în timp. La momentul curent revista Vogue nu reusește să numere pe degete în câte
controverse a fost implicată odată cu editorii și stiliștii aleși de-a lungul timpului. Problema
principală care apare în mod perpetuu în secțiunea de reproșuri a publicației este reprezentată

4
https://www.eva.ro/divertisment/vedete/selena-gomez-se-retrage-de-pe-instagram-vreau-sa-mi-traiesc-
viata-articol-190271.html?pagina=1
de cazurile dezgustătoare de supra-editareover-editing. Revista a fost de multe ori demascată
în încercarea de a transpune pe coperțile revistelor figuri inumane și chipuri toxic de
modificate, creând astfel o audienta cu așteptări false, care mai apoi se va înfrupta din
multitudinea de sfaturi goals din paginile condamnate ale unei reviste cu potențial, ruinată de
comerțul lumii moderne.

În martie 2017 revista a scos pe piață un

număr nou, ceea ce părea a fi doar un vis
frumos prin universul drastic al modei, cum s-
a a și dovedit a fi. Coperta aniversară a
publicației înfățișa 7 femei, fiecare cu o
cultura, fizionomie și frumusețe aparte.
Conceptul ales era unul clar: “Beauty in
Diversity” 5. La o primă privire, ca și cititor
sau poate doar internaut, lauzi revista pentru
inițiativă, remarcând intenția acestora de a
introduce tipuri de înfățisări mai puțin
obișnuite în lumea modeifashion-ului. Totuși
publicația și coperta ei “revoluționară” nu a
stârnit altceva decât furie în mediul online.
Cititorii au observat încercarea editorilor de a
acoperi corpul voluptuous al modelului controversat Ashley Graham ce a cucerit scena fashion
cu formele ei, făcând loc și altor modele în aceeași situație. Brațul colegei (Gigi Hadid) a fost
modificat pentru a o acoperi cât mai mult cu putință, aceasta ajungând să arate în mod straniu,
cu câteva kilograme în minus și cu o figură mult mai suplă decât cea cu care și-a obișnuit fanii.

Concluzionând, viața perfectă a vedetelor este doar o utopie, dar reflexia celebrităților în
mediul online, cât și în cel tangibil își pun ampreta pe viziunea publicului contemporan, aceasta
lăsând impresia unui stil de viață de invidiat și a unei imagini impecabile, degradând total
proiecția fericirii și a perfecțiunii.

Formatted: Space After: 6 pt, Line spacing: 1.5 lines

5
Sursă imagine: https://assets.vogue.com/photos/5899e8049dbb61790e9941ea/master/pass/march-cover-
story.jpg