Sunteți pe pagina 1din 12

CURS Principiile cercetarii stiintifice M 22

1. Importanta cercetarii stiintifice


Pentru a înţelege cadrul cultural în care trăim, cu multipla sa diversitate, pentru
a putea discerne modul de funcţionare al instituţiilor sociale şi posibilităţile
libertăţii umane trebuie să apelăm la principiile de bază ale cercetării.
Zilnic observăm şi interpretăm realitatea şi lansăm speculaţii cu privire la cauzele
şi implicaţiile fenomenelor şi proceselor sociale în care suntem antrenaţi şi care
ne influenţează viaţa.
Procesele sociale complexe, ce se derulează în prezent, au o dinamică proprie ce
solicită specialişti pentru cunoaşterea şi înţelegerea lor. Nevoia de sociologie
apare la două nivele:
- al individului instruit şi educat ce trăieşte în societate şi are nevoie să înţeleagă
mecanismele de organizare socială pentru a acţiona conştient şi responsabil şi
să-şi formeze deprinderi de convieţuire socială şi comportare civilizată;
-al societăţii ( nivelul decizional) unde cel ce guvernează, formulează legi,
imperative,sentinţe morale trebuie să stăpânească şi cunoştinţe referitoare la
realităţile sociale pe care doreşte să le influenţeze prin acţiunea sa.
Perspectivele individuale sunt, inevitabil, parţiale şi incomplete. Există o tipologie
a indivizilor umani, corespunzătoare celor trei tipuri de societăţi:
1.individul conservator care se conduce după preceptele tradiţiei; acest tip
caracterizeazăsocietăţile tradiţionale, marcate de schimbări lente;
2. individul autonom care, trăind într-o societate caracterizată prin schimbări
rapide, seconduce după propria conştiinţă – aparţine civilizaţiei moderne;
3. individul heteronom care se conduce după aşteptările celorlalţi de la el,
acţiunea sa fiindrezultanta variabilei situaţionale a acţiunii altor indivizi.
Simţul comun, de primă mână, semnifică ansamblul cunoştinţelor spontane
fondate pe experienţa directă a agenţilor cunoscători.
Simţul comun, de mâna a doua, reprezintăansamblul cunoştinţelor ştiinţifice,
transformate în imagini şi folosite în practică.
Caracteristicile cunoaşterii comune(spontane)
1.Caracterul iluzoriu al cunoaşterii comune este influenţat de:
- enculturaţie
– transmiterea culturii de la o generaţie la alta;
- are efecte limitative asupra cunoaşterii;
- limba (ca element al culturii), prin îmbogăţirea vocabularuluişi prin sintaxă,
condiţionează modul de a judeca al oamenilor;
- percepţia lumii înconjurătoare este condiţionată de caracteristicile gramaticale
şi semantice ale limbii subiectului cunoscător;
-socializare

1
Prof. Niță Niculina
– procesul de formare a personalităţii în acord cu normele şi valorile societăţii în
care individul se naşte şi trăieşte; socializarea primară are rol primordial în
formarea personalităţii pentru şi, într-o anumită cultură;
- rolul determinant îl joacă părinţii;
- socializarea secundară se realizează în instituţiile specializate, prin transmiterea
de cunoştinţe, formarea de atitudini, deprinderi şi convingeri;
- socializarea se realizează diferit de la un individ la altul ( în cadrul aceleiaşi
culturi indivizii îşi formează abilităţile de cunoaştere spontană foarte diferenţiat);
- socializarea permanentă are loc pe tot parcursul vieţii individului în toate
contextele în care acesta trăieşte;
-implicarea subiectivă a oamenilor în viaţa socială este diferită în funcţie de
scopurile şi interesele lor particulare ( ceea ce îi face să se autoînşele adesea);
2.Caracterul pasional
Pe parcursul vieţii şi activităţii, fiecare om are interese, scopuri, concepţii,
convingeri, prejudecăţi. De obicei, oamenii nu se mulţumesc să constate doar ce
se petrece în jurullor, ci judecă, interpretează, apreciază realitatea, uneori
denaturând-o, falsificând-o. Pentrua-şi forma o imagine obiectivă a realităţii,
oamenii trebuie să dispună de o pregătirespecială, să facă apel la un continuu
examen, exerciţiu critic.
3.Caracterul contradictoriu
Permanent, indivizii oscilează între sentimentul liberului arbitru şi al fatalităţii –
acest mecanism prosocial de fluctuaţie permanentă, la nivel individual, nu este
acceptabil într-un demers ştiinţific
4. Caracterul limitat
Indivizii au experienţe de viaţă care se circumscriu mediilor sociale în care
trăiesc; aflăocazional sau nu cunosc nimic despre ceea ce se întâmplă în alte
grupuri, societăţi,culturi→ceea ce nu le este cunoscut, familiar, adeseori le apare
ca anormal, scandalos.Cunoaşterea comună nu ne oferă o cunoaştere adecvată a
realităţii sociale; a rămâne lanivelul simţului comun în cunoaşterea realităţii
înseamnă a-i acorda acesteia o autoritate pe care nu o mai are de multă vreme.
Cunoaşterea ştiinţifică
Ştiinţa foloseşte metode sistematice de investigare empirică, de analizare a
datelor,gândirea teoretică şi exprimarea logică a argumentelor pentru a forma un
ansamblu de cunoştinţe despre un subiect anume.
Ştiinţa este un proces, o acţiune socială prin care se urmăreşte cunoaşterea
realităţii aşa cum este ea, nu cum ne-o imaginăm.
Ştiinţa este un produs pentru că este constituită din construcţii gnoseologice faţă
de care comunitatea ştiinţifică a ajuns la un acord.
Ştiinţa este o paradigmă etică pentru că modul ştiinţific de determinare a
adevărului îmbină preocuparea pentru aplicarea corectă a metodei de cunoaştere

2
Prof. Niță Niculina
cu observarea riguroasă a fenomenelor→pe baza observaţiei obiective, utilizând
metode adecvate, se obţin enunţuri empirice cu valoare de adevăr.
Cunoaşterea ştiinţifică se fondează pe câteva postulate (principii), al
căror adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din ştiinţele
sociale şi comportamentale:
1.Principiul realismului : lumea există independent de observaţiile noastre, nu e
creată de simţurile noastre ;
2. Principiul determinismului : relaţiile din lume sunt organizate în termenii
cauza-efect
3.Principiul cognoscibilităţii : lumea poate fi cunoscută prin observaţii obiective.
4. Principiul raţionalităţii : lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică (acest
principiu poate fi subsumat principiului 3)
5. Principiul regularităţii : fenomenele din lume se produc în mod logic.
Cel mai important dintre cele cinci postulate este « Principiul
determinismului » ale cărui reguli de bază sunt următoarele :
a) viitorul este determinat în trecut ;
b) orice eveniment are o cauza determinată suficientă ;
c) cunoaşterea se întemeiază pe certitudine ;
d) cunoaşterea ştiinţifica poate fi adusă, în principiu, la nivel de cunoaştere
completă ;
e) cunoaşterea şi metoda ştiinţifica pot fi, în principiu, unificate.
METODE ȘI INSTRUMENTE folosite în cercetarea medicală
Metoda (grec. methodos = cale, mijloc, mod de expunere) reprezintă sistemul de
reguli şi principii de cunoaştere și de transformare a realităţii obiective.
Metode de studiu: cantitative de cercetare; calitative și metode integrate de
studiu
Observarea – aici putem folosi Limbajul trupului =semnale transmise prin:ochi,
văz….
Observaţia se poate astfel defini ca metoda de cercetare concretă empirică prin
identificarea, colectarea, analizarea și interpretarea datelor cu ajutorul simţurilor
(văz, auz, miros etc.) în vederea efectuarii de inferenţe psihologice și sociologice
pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic și obiectiv mediul
înconjurător, oamenii şi relaţiile interpersonale, comportamentele individuale și
colective, acţiunile și activităţile, comportamentul verbal, obiectele fizice,
produsele activităţilor creative ale persoanelor și grupurilor umane. Putem vorbi
de observatie stiintifica și observatie nestiintifica. Astfel, observaţia ştiinţifica se
deosebeşte de observaţia neştiinţifică prin aceea că urmăreşte să dea o
semnificaţie lucrurilor şi proceselor percepute, să verifice ipotezele spre a
identifica o regularitate, o lege de producere a lor. Ea presupune cu necesitate
scopul cunoaşterii, planificarea, desfăşurarea după reguli bine stabilite şi
îndelung verificate.
3
Prof. Niță Niculina
Observația clinică
De obicei, cercetătorul face mai întâi o observatie, adică observă ceva. Apoi
emite o ipoteză și apoi, dacă poate, îsi verifică ipoteza printr-un experiment. și
nu trebuie uitat că, datorită variabilitătii și complexitătii fenomenelor, practica
medicală este, de fapt, o cercetare stiintifică aplicativă. Deși prin descoperirea
legilor general valabile stiinta este a generalului, medicina este o stiintă a
individualului. De aceea, medicul practician trebuie să efectueze o observatie
foarte atentă a pacientului, să descopere particularitătile sale, să emită o ipoteză
de diagnostic pe care să o verifice, desigur, nu prin experiment, ci prin
investigatii clinice și paraclinice corespunzătoare.
Observatia face parte din comportamentul orientat al fiintei umane, care solicitat
de foarte multe informatii din toate părtile, îsi îndreaptă atentia spre anumite
surse de informatii care îi atrage în mod deosebit atentia.
Asa spre exemplu, cu ajutorul observatiei, medicul poate depista tipul de
comportament al bolnavului, asa cum ar fi tipul lui H. H. Roserman este mai
predispus la infarct, acesta fiind un tip care vorbeste repede, este încordat,
tensionat, cu miscări rapide ale globilor oculari, cu clipit rapid, de peste 40 de ori
pe minut, râs spastic, strident, voce răsunătoare, iritat, nelinistit etc.
În aceste cazuri, observatia clinică permite medicului avizat să presupună
diagnosticul unor boli chiar și fără ajutorul anamnezei și fără vreun examen clinic
sau de laborator, doar pe baza aspectului exterior al bolnavului.
EXPERIMENTUL
Experimentul este provocarea unui fapt psihic, în condiţii bine determinate cu
scopul de a verifica o ipoteză.Este o observaţie provocată, controlată, iar
conceptele de bază pe care le implică sunt: variabile; situaţie experimentală,
manipulare experimentală.
Variabila semnifică orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fi modificat fie
calitativ, fie cantitativ căpătând grade diferite de intensitate. În experiment sunt
două tipuri de variabile:
– variabile independente – la care variaţia este influenţată direct de
experimentator,pentru a-i observa consecinţele;
– variabile dependente – la care variaţia este în funcţie de variabila
ndependentă.
Schema de bază a experimentului psihologic include următoarele secvenţe:
variabila independentă care se notează în general cu S – stimul; variabila
dependentă care este notată cu R – Răspuns iar relaţia dintre ele apare: R =
f(S).Cea mai cunoscută clasificare este cea care evidenţiază trei tipuri de
experiment: natural, de laborator şi psiho-pedagogic.
ANALIZA DOCUMENTELOR
Ca și în cazul celorlalte metode, vom spune ca oamenii, în viata de zi cu zi, nu
numai ca produc inevitabil documente, în sens larg, adica lasa continuu urme ale
activitatii lor, dar la modul spontan le și analizeaza și interpreteaza (scriem și
4
Prof. Niță Niculina
citim scrisori, jurnale, facem inferente din felul în care sunt decorate și aranjate
locuintele etc.). Practica sociala cunoaste, în acelasi timp, și modalitati mai
sistematice de studiu al documentelor (dosare, dari de seama, lucrari scrise).
Aproape necontenit suntem judecati și apreciati – informal și institutional – prin
ceea ce producem. Istoriografia și alte discipline si-au constituit discursurile, și
continua sa o faca, prin analiza și interpretarea documentelor scrise și
arheologice. Studierea stiintifica a documentelor sociale, nu doar a celor oficiale,
ci și ale lumii practice obisnuite, a devenit o directie principala și în discipline ca
antropologia, sociologia și psihologia sociala, doar de cateva decenii incoace, cu
toate ca existau preocupari inca din anii ‘20.
Alte metode. Testul Who are you? Un exemplu graitor de “intersectie” sau de
cuplare a calitativului cu metode cantitative este testul Who are you ? (Cine esti
dumneata ?) M. Zlate (1989) a adaptat testul ca probă, aplicandu-l cursanților ,
care au fost rugati sa elaboreze acasa lucrari pe tema “Cine sunt eu ?”. Se
castiga astfel pe linia posibilitatii de reflexie asupra identitatii de sine si, prin
urmare, a complexitatii raspunsurilor, dar se pierde, bineinteles, coeficientul de
spontaneitate.
Documentele medicale
Foaia de observaţie clinică e un document medico-legal, ştiinţific și de gestiune
pe care se notează:
o Datele personale de identificare → nume, prenume, vârstă, sex, stare civilă,
copii, cod numeric personal, adresă, carnet de asigurări sociale, medic defamilie)
o Numerele de înregistrare din registrul de intrări-ieşiri din spital, respectiv din
registrul de intrări-ieşiri din secţie.
o Antecedente personale.
o Antecedente familiale.
o Motivele internării.
o Istoricul bolii actuale.
o Diagnosticul de trimitere.
o Diagnosticul de internare.
o Diagnosticul la externare.
Foaia de observaţie împreună cu foaia de temperatură și alte documente
medicale constituie DOSARUL MEDICAL al bolnavului pentru perioada internării,
necesar activităţii medicale unde se sintetizează datele privind:
o Interogatoriu – anamneză → se obţin date de la bolnav sau de la aparţinători
despre identitate, starea civilă, semnele bolii, antecedente personale,
antecedente familiale, regim de viaţă, vaccinări efectuate, motivele internării,
istoricul bolii actuale.
o Examenul clinic → inspecţia, auscultaţia, palparea, percuţia:
– examen fizic → se examinează toracele, membrele
superioare şi inferioare, regiunea tiroidiană a gâtului, abdomenul, cavitatea

5
Prof. Niță Niculina
bucală etc., se măsoară funcţiile vitale. Examinarea se face de cca. 2-3 ori pe zi
în cazul bolilor acute și de 2-3 ori pe săptămână în bolile cronice.

o Examinări paraclinice.
o Evoluţia bolii.
o Tratament.
o Epicriza.
o Alte date.
Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG) capată o importanta deosebita,
devenind „depozitarul” unui conglomerat de informatii și date medicale, compus
atat din relatarile pacientului, cat și din constatarile obiective ale medicului și din
rezultatele investigatiilor paraclinice.
Administrarea acestui conglomerat de date medicale confera FOCG o tripla
dimensiune:
1. Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG) – document medical privit și
analizat din perspectiva ghidurilor terapeutice, a ghidurilor de practica medicala
(ca documente ale CMR), a statisticii medicale și a deciziilor medical-
administrative la nivel de ramura sau la nivel de spital.
2. Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG) – document medico-legal privit și
analizat din perspectiva Codului Penal.
3. Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG) – document etic privit și analizat
din perspectiva Codului de Deontologie Medicala.

Alte documente medicale


Documentele de la internare se anexează la foaia de observaţie.
Biletele de internare, biletul de transfer sau biletele de externare sunt anexate la
foaia de observaţie sau păstrate la bolnav.
Inventarierea documentelor şi valorilor pacientului se face pe baza unui proces-
verbal, iar păstrarea lor se face la administraţia unităţii medicale.
Se mai anexează documente specifice secţiei → fișe tehnice, protocoale etc.
Dosarul medical este un instrument de lucru necesar bunei desfăşurări a
activităţii medicale care se completează zilnic cu date observate sau măsurate.
Dosarul medical se păstrează în mapă de plastic, alături de celelalte dosare
medicale → nu se lasă la îndemâna bolnavului care ar putea interpreta greşit
notările (medicul hotărăşte ce, cum și când se informează pacientul despre
starea sa de boală).
După externarea bolnavilor foile de observaţie se păstrează în arhiva secţie sau
în arhiva spitalului → arhivate în funcţie de data externării.

Metode și Instrumente folosite în cercetare:


6
Prof. Niță Niculina
Interviul (metoda anchetei)
Testul /Chestionarul (pg.111-…
Ancheta
Sondajul de opinie
Eșantionarea

SCOP Cercetarea in nursing:


-este orientata catre intelegerea mecanismelor fundamentale care sustin
capacitatea indivizilor si a familiilor de afunctiona optim si de a reduce la minim
efectele negative ale starii de boala.
-este critica pentru calitatea cost eficienta a ingrijirilor de sanatate.
TEORII NURSING
Utilizate sa descrie,sa explice,sa prevada .
a)Teoria discriptiva
-identifica caracteristicilei si componentele unei discipline
b)Teoria explicativa
-identifica caracteristicile si componentele legate una de alta si raspunde pentru
cum functioneaza disciplina.
-identifica scopurile si observatiile si descrie scopurile si observatiile .
c)Teoria predictiva
-prevede relatiile dintre componentele unui fenomen si incomponentele unui
fenomen si prevede in ce conditii se va produce acesta.
d)Teoria prescriptiva
-se adreseaza nursingului terapeutic si consecinteleor nursingului terapeutic si
nterventiilor.Scop comun-imbunatatirea ingrijirii pacientului. -furnizeaza judecati
rationale.
-dau necesarul de cunostinte de baza pentru actiunile potrivite. -ajuta la
rezolvarea unor chestiuni curente in nursing. -pregatesc nursele pentru
asumarea si pregatesc nursele pentru adresarea intrebarilor si valorilor. -servesc
cercetarea,educatia si practica.
ETAPELE CERCETĂRII
1. DEFINIREA PROBLEMEI: ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE
Proiectul de cercetare se naşte dintr-o întrebare, ce îşi găseşte originea în
curiozitatea cercetătorului, în calităţile sale de observaţie şi în experienţa
profesională.
Temele de cercetare şi ipoteza sunt legate între ele, dar nu se situează pe
acelaşi plan: existenţa unei ipoteze atestând voinţa şi posibilitatea de a
generaliza rezultatele.
Lectura sistematică şi critică a literaturii medicale, precum şi participarea la
congrese sunt surse de teme de cercetare.
2. REVIZUIREA DOVEZILOR sau trecerea în revistă a bibliografiei

7
Prof. Niță Niculina
Un bun proiect de cercetare trebuie să fie nou. Odată formulată tema de
cercetare, trebuie verificat dacă răspunsul la aceasta nu există deja, urmărind
principala sursă din literatura de specialitate.
3. Clarificarea problemei prin FORMULAREA IPOTEZEI
Se urmărește aici ce se dorește a se proba prin cercetarea de față și care este
relaţia dintre variabile. O ipoteză este o afirmaţie (şi nu o întrebare sau/și
problemă) la adresa posibilei relații între factorii studiaţi şi criteriile de
raţionament.
4. SELECTAREA PLANULUI DE CERCETARE (analogia cu compunerea si
paralelism: înaintea cercetării și după)
Planul de cercetare reprezintă o primă sistematizare extrem de succintă a
raportului de cercetare (un prim CUPRINS). Aici împărțim cercetarea în două
module: cel teoretic, ce cuprinde date esențiale și atestate despre tema de
cercetat și cel științific, unde se expun metodele de cercetare (experiment,
studiu, observaţie, folosirea izvoarelor existente etc.).
5. EFECTUAREA CERCETĂRII. Metode și instrumente folosite.
Strângerea datelor şi înregistrarea informaţiilor.
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
Prelucrarea implicaţiilor datelor adunate.
7. RAPORTUL FINAL prin redactarea raportului de cercetare. De regulă raportul
de cercetare este publicat sub formă unui articol sau cărți și oferă informaţii
precise referitoare la natura cercetării, căutând în acelaşi timp să justifice
concluziile rezultate.REDACTAREA MEDICALĂ. „Ceea ce se concepe bine se
enunta clar". Redactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. Ea
este ghidata de principii care decurg din insasi rigoarea stiintifica. O buna
utilizare a limbii st respectarea regulilor gramaticale sunt,deci, indispensabile. El
conține:Introducere (pentru ce munca a fost facuta), Metode (cum a fost facuta),
Rezultate (ce s-a observat) si Discutii (ce cred eu despre munca mea). Sunt
deopotriva integrate referinte si la nevoie, figuri si tabele.(după modelul în care
am început = Planul cercetării.

Exemplu. Beneficiile teoriilor nursing.


-descrierea problemei;
-formularea intrebarii.
-studierea literaturii.
-stabilirea obiectivelor.
-formularea ipotezelor.
- identificarea variabilelor,esantionului
-selectarea unui model(tip) de cercetare.
-definirea caracteristicilor populatiei studiate
-selectarea esantionului.
-operationalizarea si masurarea variabilelor.
-colectarea datelor.colectarea datelor.
-organizarea pentru analiza.

8
Prof. Niță Niculina
-analizarea datelor.
-interpretarea rezultatelor.
-comunicarea rezultatelor
-utilizarea rezultatelor.
Categorii de intrebari si ipoteze
Intrebari despre aspecte clinice:
-cum pot fi interpretate datele culese?
-ce teste se pot utiliza pentru precizarea corecta a diagnosticului in nursing?(ex.
Hipotermie copil)
- care este testul care poate aprecia cel mai fidel deshidratarea -persistenta
pliului cutanat sau determinarea densitatii urinare?
Intrebari de cauzalitate sau diagnostic
-care este cea mai probabila etiologie pentru diagnosticul actual? -ce diagnostice
putem formula cu scopul de a evita complicatii?
Intrebari cu privire la interventii
-care este cea mai sigura interventie intr -un caz specific?
Intrebari cu caracter de preventie
-care sunt metodele optime pentru a preveni aparitia bolii? -care sunt varstele la
care interventia preventiva este eficienta?preventiva este eficienta?(ex. Educatia
sexuala)
Intrebari prognostic(ex: risc la copil cu febra la care se aplica interventii non
farmacologice?)
Cercetarea cantitativa obiectiva:
-formala -sistematica,logica,factori puternici -explicatii/cauze -lotul de subiecti
este mare,reprezentativ
Cercetarea calitativa
Subiectivă - informala-bazata pe experienta,fenomenologica bazata
pe experienta,fenomenologica-permite intelegerea-lotul este mic,informativ-
descriere verbala-este subiectiva(intelegerea fenomenelor
este subiectiva(intelegereafenomenelor folosind experienta sociala)
Interviul- Conversatie fata in fata in care o persoana obtine informatii; bazata
pe comunicareverbala ce presupune si intrebari raspunsuri.
PREGATIREA CERCETARII
Examinarea critica a bibliografiei.
Odată subiectul formulat, urmează depistarea şilectura critică a principalelor
lucrări din tema aleasă, culegerea de materiali nformativ începând cu cercetarea
principalelor lucrări de sinteză pentru orientareaîn problemă şi pentru a găsi
puncte de plecare.După adunarea bibliografiei urmează lectura critică
a acestora şi alcătuirea unui plan de lucru cuprinzând problemele
mari.Stabilirea contextului teoretic siratiunea unui studiu (stadiul
cunostintelor)Intelegerea a ceea ce s-a scris despre problema respectivă, a
metodelor utilizate, a ceea ce s-a rezolvat şi aspectele care mai sunt încă
nelămurite .Dacă la sfârşitul acestei etape răspunsul la întrebarenu există sau
dacă este incomplet, atunci realizarea unei cercetari pe tema

9
Prof. Niță Niculina
respective este justificata.
Pertinenta datelor clinice.
Principiile fundamentale ale medicinei bazate pedovezi (MBD)
Cei 5 pasi ai practicarii MBD
Formularea unei intrebari “specifice”
Cautarea celor mai valoroase dovezi stiintifice cu privire la aspectul
indiscutie Evaluarea critica a dovezilorstiintifice existente in acest moment
.Aplicarea in practica a informatiilor relevante, tinand cont de simtul clinic side
valorile si preferintele pacientului .Evaluarea intregului proces de mai sus din
punct de vedere al eficacitatii sial eficientei
Utilitatea informatiei medicale
VALIDITATE: masura in care informatia respectiva descrie adevarul(vezisurse de
informare medicala)RELEVANTA: masoara frecventa cu care ne intalnim in
practica de zi cu zicu dovada/ tipul de dovada respectivEFORTUL: cantitatea
de timp, costul accesului, nevoia de deprinderi etc.
MODELUL GENERAL AL UNUI PROIECT DE CERCETARE
În viziunea lui Sackett și Larson Jr. (1990) modelul ideal al unei cercetări în
domeniul psihologiei industrial-organizaționale are structura

Frankfort-Nachmias și Nachmias (2000) propun un model al etapelor cercetării


care pune accentul pe caracterul procesual-ciclic al cercetării și scoate în
evidență rolul central al teoriei

10
Prof. Niță Niculina
Căutarea unei idei de cercetare (ancoră)
CONSULTAREA LITERATURII ASUPRA SUBIECTULUI
Discutarea ideii cu colegii
Conceptualizarea proiectului
Determinarea populației adecvate proiectului
Formularea ipotezei(lor)
PROIECTAREA MODELULUI DE CERCETARE
Obținerea materialelor și datelor deja disponibile
Construirea materialelor și efectuarea măsurărilor inexistente
Obținerea asistenților de cercetare
Aplicarea procedurilor de testare pilot
Rafinarea modelului de cercetare pe baza rezultatelor pilot
Selectarea subiecților (eșantionul cercetării)
COLECTAREA DATELOR
Codificarea și organizarea datelor
ANALIZA DATELOR
Decizia cu privire la ipoteza cercetării
Prezentarea rezultatelor la o conferință sau ședință de lucru
Realizarea unei revederi finale a literaturii relevante
SCRIEREA VERSIUNII INIȚIALE A RAPORTULUI DE CERCETARE
Primirea feedbackului la versiunea inițială
Trimiterea lucrării spre publicare
Efectuarea modificărilor după evaluarea referenților
Publicarea lucrării (ancoră)
Teme de cercetare din domeniul sănătății ocupaționale, în România,
comparativ cu revista OHP, pentru perioada 2005-2011
Stress (coping, suport social etc.) 32.0 15.7 - -
Relaţia muncă-familie 10.7 1.5 - -
Violenţă, agresiune, discriminare 8.7 2.0 - -
Burnout 8.5 1.0 - -
Siguranţă 7.8 2.9 - -
Angajare/Şomaj 5.6 3.4 -
Genul şi locul de muncă 3.6 1.0 -
Insecuritatea la locul de muncă 3.2 3.9 =
Contract psihologic 3.2 3.9 =
Conflict 2.8 4.4 +
Sănătatea şi starea de bine 2.6 15.2 + +
Abuz de substanţe 2.2 0.5 -
Leadership 2.0 12.3 + +
Proiectarea muncii şi mediului 1.8 14.2 + +
Justiţie 1.8 2.9 +
Îmbătrânirea forţei de muncă 1.6 0.0 -
Comportament organizaţional pozitiv 1.2 15.7 + +
Recuperare 0.4 0.0 =

11
Prof. Niță Niculina
Notă: Semnificația simbolurilor ”--” diferență negativă importantă; ”-” diferență
negativă; ”++” diferență pozitivă importantă; ”+” diferență pozitivă; ”=”
diferențe minore (egalitate).
Managementul proiectului de cercetare – diagrama Gant
Odată stabilit, planul unei cercetări trebuie să capete o formă concret-
documentară. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât unele proiecte pot fi
deosebit de complexe, incluzând cooperarea mai multor persoane sau organizații,
care trebuie să își coordoneze contribuțiile. Cea mai cunoscută formă de
gestionare a planului unei cercetări este diagrama Gant. Realizarea acesteia
cuprinde următoarele elemente de bază:
• lista completă a activităților din planul de cercetare;
• precizarea datei de început, duratei și caracterului (secvențial sau paralel) al
fiecărei activități în raport cu alte activități din planul cercetării;
• precizarea condiționărilor, atunci când ele există, ale fiecărei activități în funcție
de alte activități din planul cercetării.
Întrebări recapitulative
• Care sunt principalele premise de la care pornește o cercetare?
• Care sunt factorii interni care determină întrebările cercetării?
• Care sunt factorii externi care determină întrebările de cercetare?
• Care este modelul general au unei cercetări după Sackett și Larson Jr.?
• Ce se înțelege prin diagrama Gant?

Adrese web recomandate:


Sănătate ocupațională
http://www.cdc.gov/niosh/topics/ohp/
http://www.colostate.edu/Depts/Psychology/iapr/ohp.shtml
http://www.socialpsychology.org/health.htm

Psihologie clinică și psihologia sănătății


http://psychology.about.com/od/academicresources/a/clinical-psychology-
research-topics.htm
http://www.brandeis.edu/departments/psych/masters/thesistopics.html
http://www.allpsychologycareers.com/topics/clinical-psychology-research.html
http://psychology.about.com/od/academicresources/a/health-psychology-
research-topics.htm
http://www.socialpsychology.org/health.htm

12
Prof. Niță Niculina