Sunteți pe pagina 1din 11

Rolul asistentei medicale

în îngrijirea pacienţilor cu
epistaxis
As.med.principal DOMBY GYONGYVER SYLVIA
SECŢIA CLINICĂ O.R.L
3.1 Definiţie
 Termenul de epistaxis
defineşte din punct de
vedere etimologic o
scurgere picătură cu
picătură. Medical el
defineste toate formele
de hemoragie
endonazală, pentru
formele cele mai grave
folosindu-se mai mult
termenul de rinoragie.
3.2 Etiopatogenie
 A. Epistaxisuri de natură locală-  B. Epistaxisuri de natură
cauzele de natură locală ajung la un generală sunt şi ele numeroase,
procent aproximativ de 95%, ca urmare epistaxisul fiind simptomul unei
a unor particularităţi de structură afecţiuni generale a organismului
anatomică şi condiţii fiziopatologice ale
sau semnalul unei boli infecţioase.
nasului.Ele pot fi datorate:
Aceste afectiuni se datoreaza unor:
• Traumatismelor - la
aproximativ 1 cm de marginea narinei, • Cauze hemopatice
în partea inferioară a septului nazal se • Cauze endocrine
află cunoscuta pată vasculară • Cauze cardio-vasculare.
Kisselbach.
• Inflamaţiilor generale
• Inflamaţiile locale
• Tumori
3.3 Clasificarea epistaxisului
 A. In funcţie de cantitatea de  B. In funcţie de sediul sângerării
sânge pierdută întâlnim: avem epistaxis:
• Rinoragie uşoară sau • Unilateral(cel mai frecvent);
benignă, cu sângerare în cantitate • Bilateral
mică, de cele mai multe ori oprindu- • Anterior-de obicei la nivelul
se spontan; petei vasculare Kisselback;
• Rinoragie mijlocie, cu scurgere • Posterior- in regiunea arterei
de sânge destul de abundentă, fie sfenopalatină;
continuă, fie cu întreruperi, sau o
rinoragie mai puţin abundentă dar • Difuz- în general de cauza
prelungită in timp; hemopatică.
• Rinoragie severă sau malignă,
cu sângerare impresionantă, uneori
cataclismică, putând duce la exitus în
câteva minute sau putând da naştere
unor complicaţii deosebite prin
spolierea de sânge a organismului.
3.4 Tratamentul epistaxisului
A. Hemostaza propriu-zisă constă in
compresiunea ce se exercită asupra
petei vasculare incriminate. Acestă
comprersiune se realizează cu ajutorul
degetelor, injecţiilor, tamponamentului
sau a balonaşului.

• Tamponamentul compresiv anterior


se practică în cazul în care sângerarea
este mai mare, iar vasul lezat este situat
mai posterior. Acest tamponament
acţionează asupra celor ¾ anterioare
ale fosei nazale.
3.4 Tratamentul epistaxisului
• Tamponament compresiv posterior.
Aceasta se efectuează în cazul In care
au fost lezate vasele sanguine
posterioare ale foselor nazale la nivelul
găurii sfeno-palatine, al coanelor sau al
cavumului.

• Compresiune prin balonaş. Procedeul


constă în introducerea, prin narină, a
unui balonaşului hemostatic, până în
cavum, după o prealabilă anesteziea
pitutarei cu Xilină 2% şi ungere a
balonaşului cu ulei.
3.5 Cazuri practice
 Cazul I
Pacientul A.C. în vârstă de 17 ani se prezinta în secţia ORL acuzând cefalee, vertij,
rinoragie dreptă recidivantă. Examenul ORL evidenţiază pata vasculară dreaptă cu
ulceraţii şi sângerării secundare probabil unei rinite acute virale.
Bronhoscopia evidenţiază buzele, vestibulul, limba de aspect normal. Piramida
nazală este normal conformată şi situată pe linia mediană, cu orificii nazale libere.
Examenul rinoscopic posterior prezintă cavumul liber.
Se efectuează hemostaza locală prin meşa cu vasoconstricţie la care se asociază
tratament hemostatic general şi antibioterapic. Detamponarea se realizează la 48 de
ore.
Se externează cu hemostaza bună, respectând următoarele recomandări:
-respectă tratamentul ambulatoriu din reteta medicală;
-evita frigul şi umezeala;
-evită curenţii de aer rece;
-alimentaţia trebuie să fie formată din alimente la temperatura camerei, fără
condimente;
-control ORL la nevoie.
3.5 Cazuri practice
 Cazul II
Pacientul B.T. în vârstă de 16 ani se internează în secţia ORL prezentand cefalee, vertij, rinoragie
repetata, stare generală alterată si se stabileste diagnosticul de epistaxis grav recidivant.
Bronhoscopia evidenţiază buzele, vestibulul, limba de aspect normal. Piramida nazală este normal
conformată şi situată pe linia mediană, cu orificii nazale libere. La examen general se observa un
polip sângerând al septului nazal.
Medicul a efectuat extirparea polipului operaţia decurgand fără complicaţii.
Se efectuează tamponamentul nazal pe data de 11.05.2008, după care la 48 de ore se efectuează
detamponarea, care se realizează fară sângerare.
In cursul spitalizării a urmat tratament antibiotic, antialergic, vitamine, antialgic, sedativ prezentând
o evoluţie favorabilă.
Se externează cu următoarele recomandării:
-de a evita frigul şi umezeala;
-de a evita curenţii de aer rece;
-să evite stresul;
-să respecte tratamentul conform reţetei
-să revină la control după 7 zile.
3.5 Cazuri practice
 Cazul III
Pacientul G.M. în vârstă de 47 ani se internează în secţia ORL acuzând
cefalee, vertij, rinoragie, stare generală alterata.
Mucoasa buco-faringiană şi pituitară sunt uşor congestionate. Piramida
nazală normal conformată şi situată pe linia mediană, orificiile narinare sunt
libere, vestibule permeabile, sept median.
La examenul ORL se mai observă cheaguri recente în ambele fose nazale.
Se efectuează hemostaza locală prin mesa cu vasoconstricţie la care se
asociază tratament hemostatic general şi antibioterapic, sedativ cu evoluţie
favorabilă. Detamponarea se realizează la 48 de ore.
Se externează cu hemostaza bună, respectând următoarele recomandări:
-evita frigul şi umezeala;
-evită curenţii de aer rece;
-alimentaţia trebuie să fie formată din alimente la temperatura camerei, fără
condimente;
-control ORL la nevoie.
3.5 Cazuri practice
 Cazul IV
Pacienta T.D. în vârstă de 54 ani, se prezintă în serviciul de urgenţă cu cefalee, vertij, rinoragie
seromucoasă, obstrucţie nazală, stare generală alterată.. Se stabileste diagnosticul de rinoree
dreptă survenită pe fondul unei afecţiuni cronice mai vechi, în context predominând oscilaţia
vlorilor TA.
Examenul clinic general prezinta piramida nazală normal conformată şi situată pe linia mediană.
Orificiile narinare sunt libere, vestibule permeabile, sept median. Congestie moderată a pituitarei.
Rinoscopia anterior: -sept nazal pe linie mediana;
-sânge roşu şi cheaguri în fosa nazală dreaptă;
Rinoscopia posterior –cavum liber. Bronhoscopia pune în evidenţă buzele , vestibulul, limba cu
aspect normal
In cursul spitalizării a urmat tratament antibiotic, antialgic, antiinflamator si de mentinere a
tensiunii constante cu evoluţie favorabilă.
Se externează în curs de vindecare cu următoarele recomandări:
- de a evita frigul şi umezeala;
- de a evita curenţii de aer rece;
-se interzice expunerea la soare şi efort fizic;
-control ORL la 7 zile.
3.5 Cazuri practice
 Cazul V
Pacienta M.D. în vârstă de 53 ani, se prezintă în serviciul de urgenţă pentru sângerare din fosa nazală stângă
apărută în urmă cu 2 zile, după efort fizic şi expunere la soare. De asemenea, pacienta prezinta cefalee, vertij,
rinoragie seromucoasă, obstrucţie nazală, stare generală alterată.
Bronhoscopia pune în evidenţă buzele , vestibulul, limba cu aspect normal.
Piramida nazală normal conformată şi situată pe linia mediană. Congestie moderată a pituitarei si a mucoasei
faringiene. In orofaringe sunt striuri sanghine ce se scurg din cavum.
Rinoscopic anterior: -sept nazal pe linie mediana;
-sânge roşu şi cheaguri în fosa nazală stângă;
-cruste în fosa nazală stângă.
Rinoscopic posterior –cavum liber.
Pacientei i s-a efectuat următoarele:
-examen cardiologic: tulburări de ritm cardiac cu tensiune arterială 120/70 tratat cu Captopril 25 mg 1
capsulă*3/z;
-tamponament nazal anterior drept, urmat la 24 de ore de detamponare care decurge favorabil, fără sângerări.
In cursul spitalizării a urmat tratament antibiotic, antialgic, hemostatic, sedativ cu evoluţie favorabilă.
Se externează în curs de vindecare cu următoarele recomandări:
- de a evita frigul şi umezeala;
- de a evita curenţii de aer rece;
-se interzice expunerea la soare şi efort fizic;
-tratament conform reţetei;
-control ORL la 7 zile.