B r o ş u r a O. Septembre 1898. A n u l I.

F^oiă eneielopeclică literară lunară.

Sf ADMNISTRAŢIUNEA ţt ABONAMENTUL: ţt REDACŢIUNEA: ft

Ş O I M U Ş (POSTA: NAGY-SAJÖ). f P E AN 6 F L . (15 F R A N C I ) . Ş R E T T E G (RETEAG). §|

jYu-mi huiff la cap

Nti ml huiţi la cap, lăsaţi ml s\iud şdjita gândului, In gândire e comoră şi de suflet fericire;

E atât de tăinuita şi atât de simţitore: lotul ese ca pe masă când chemăm în joc gândire

De-o privire, de-o vibrare, dese sparie, ea more Gândul de doruri îţi spune ce în suflet stau ascunse,

Sau îţi fuge chiar mai iute de cât sborul ventului, Sufletul gândului spune de secrete nepătrunse;
De 'ţl rămâne din tot focul cel de gânduri, numai spuză — In hibire nesciută, în simţiri necunoscute

Ne ''nţelese cad cuvinte fără şir, şi reci pe buză; Să încântă cel cu gândul, de-ţi uiţi dilele pierdute;

De nai haz când eşti cu omeni şi cu chipul de eres. Uiţi de vitrigia sârtei, chinul blând îşi duce traiul;

Fără glas, fără prietini te strecori neînţeles: încercând ca şi braminul, prin sciinţă s'ajungl raiul:

Ş'apoi cine mai veni-va cu şoptirea 'nvietore Sclav devii pe totă viaţa — muncă grea, grea desfătare ...

Se te 'ntrebe, să-'ţi semite rana, sufletul când ddre? Anii tineri cu plăcere, stau la slujbă, ascultare.

Gând de ai, ai un prietin care-ţl spune cine eşti. Dragostei de adevăruri, porţi cununa de martire:

Sufletu-ţl are un frate şi te 'ndemnă să-l iubeşti. Totul ese ca pe masă, dacă pui de foc gândire.

Nu-ml huiţi la cap, lăsaţi-ml s'aud şopta gândului,

E atât de tăinuită, şi atât de simţitore,

Şi de mori, cui ce îl pasă, gândul meu, tu gând de foc?
De o privire, de-o vibrare, de sS sparie, ea more
Cui se i pese, de cât nouă, gând. orfan, far' de noroc;
Sau îţi fuge chiar mai iute decât sborul ventului.
Sortea astfel te slujise, dacă astfel sörte am!
* De n'am fi era mai bine, chinul morţii nu'l sciam.
* *
Slena Voronca.
 C o n s t a n t i n M ora rin =A n ( 1 rie vi ci n
( i N í t r í — 1 S 7 5 . )

Posiţiunea socială a R o m â n i l o r din B u c o v i n a o seim c ă e s t e : A ş a archimandritul Bendela (mai târdiu a r c h i e p i s c o p şi me-

forte g r e a şi devine din di în di şi mai grea. Rutenii, Polonii, I tropolit dela 1874—1875) temându-şî bagsemă popularitatea de
G e r m a n i i şi Ovreii c e inundară B u c o v i n a , au o c u p a t şi o c u p ă mereu j tincrul c a t e c h e t , se p u n e şi raporteză consistoriului român gr. or.
1
vatra Românului. Contra acestei ocupări se r e c e r e resistinţă şi din Cernăuţi în limba gurmand următorele, referitdre la acesta
luptă; resistinţă c a streinii se nu mai p o t ă o c u p a loc, şi luptă c a cuventare:
se s m u l g ă din gliiarele streinilor c e e a c e ei au o c u p a t cu nedreptul, j >I)upă a c e s t a c t ţinu nou denumitul catechet Constantin
La luptă s e r e c e r luptaşi .şi c o m a n d a n ţ i ; la resistinţă cu d e o s e b i r e j Andrieviciu o cuventare în l i m b a r o m â n ă despre scopul unui gim-
învăţătorî, de glasul c ă r o r a se asculte poporul. | nasiu. — — ,
Etă motivele c e ne î n d e m n ă s e s c o t e m la ivelă faptele unui •;De.şi cuvântarea acesta a fost în totalitatea ei cu totul
b ă r b a t vrednic de starea, c e a o c u p a t în s o c i e t a t e a R o m â n i l o r din c o r e s p u d ă t o r e , totuşi unele p a s a g i e sunt forte de dogenit, pentru
Bucovina. E l s'a numit Constantin Morariu-Andrieviciu, văr dulce că-n ele se desfăşură eu p r e a mare căldură prospectul, c ă prin
cu metropolitul Silvestru, d e s p r e care am vorbit în broşura a V l l - a înfiinţarea acestui gimnasiu se va ţinea c a şi în c e l e l a l t e provincii
8
a >Revistei I l u s t r a t e . d e o s e b i t c o n t de cultivarea limbei române. In asta privinţă eu
Constantin Morariu-Andrieviciu a fost fiu de g o s p o d a r (agri­ i-am şi spus oratorului, c ă sunt cu totul nemulţămit, provocâiidu-1
cultor) din Mitocul Dragomirnei, să-mi dee cuventarea inmediat,
lin districtul S u c e a v a , în Buco­ ca se o pot alătura la a c e s t raport*)
vina. S ' a născut la 2 6 Iuliu st. v. D a r ă Andrieviciu nu şi-a împlinit
1835. L a anul 1 8 4 3 îl duse ta- datoria asta nicî p â n ă acuma ''**'.) 1

tâ-s'o la ş c o l a capitală normală Dacă, iubiţi cetitori, unul

(elementară) din Suceava, unde c a r e se n u m e a »al nostru« a pur­
seim din broşura a Vll-a a ces astfel faţă de catechetul A n ­
acestei reviste cum cran tractaţi drieviciu pentru o cuventare »care
copiî de Român. Aci-şî începu a fost în totalitatea ei cu totul
dară Constantin învăţământul, şi corespuiK.lctore* (vorbele d e l e g a ­
p o t e t o c m a i acelei tractărî neu- tului pârâ.ş) atunci se nu ne mirăm
matie a streinilor e de a se mul- că streinii au făcut din ţintar ar­
ţămi că el deveni cu timpul, ceea măsar. Consistorul cerii dela c a ­
ce deveni, a d e c ă R o m â n înflăcărat techetul Andrieviciu — pe basa
întru a p ă r a r e a l i m b e i şi a naţio- raportului lui B e n d e l a se-i su-
nalitatei. A.şa-i în l u m e a a c e s t a : pue fără nicî o a m â n a r e cuven­
când c u forţa voim a face pe ci­ tarea în scris. Ş i c e c r e d e ţ i că
neva se urescă iui lucru, prin c o n ţ i n e a a c e a cuventare? Ade­
aceea îl facem ca tocmai acid vărurile c e l e mai mari! D a r bag­
lucru se-1 îndrăgescă mai tare! s e m ă şi în Bucovina — p'acele
Cercau streinii rău voitori c a s e vremi —- >/i'ine cuteza se vorbesoă
disguste pe copii de Român de ; adevărul, putea lesne u m b l a bă-
limba şi naţionalitatea lor, şi ei ) tut ca mărul,« «vorba] proverbiu-
cu atâta o iubeau şi preţuiau mai 1
lui.
mult. A ş a în B u c o v i n a ca şi la Gimnasiul din S u c e a v a s'a
noi! înfiinţat din fondul religionar al
După absolvirea scoici nor­ bisericei române gr. ort. din Bu­
1
m a l e din S u c e a v a , Constantin fîi covina, şi limba „priypunativa' -
dus la gimnasiul de stat din Cer- trebuia se fie c e a r o m â n ă , con­
năuţ, unde făcu la 1 8 5 5 esamenul form literelor fundaţionale întă­
de maturitate. D u p ă a c e e a întră rite de tote locurile cele mai
în seminariul clerical, unde ,'ab- înalte c o m p e t i n t e . Ş i totuşi acestui
solvi t e o l o g i a la 1 8 5 9 . In a c e s t Constantin Morariu-Andrieviciu. gimnasiu, la înfiinţarea lui, numai
seminar se dedică cu totul studiului, cetind forte multe din opu­ un unic profesor român i s e d e d e , pe Constantin Morariu-Andrieviciu,
rile cele mai valorose t e o l o g i c e şi profane. A b s o l v i n d t e o l o g i a se care era şi c a t e c h e t tot odată. Ceialalţî toţi erau străini .şi pro­
căsători cu fica parochului T e o d o r Cosoviciu din Mologia, puneau tote studiile în l i m b a g e r m a n ă . A c e s t a stare de lucruri
anume V e r o n i c a , şi fu aşedat c a administrator parochial la b i s e r i c a nu mulţămia nicî decât pe învăţătoriul român Constantin Morariu-
S. Paraschiva din Cernăuţ. Andrieviciîi. E l striga sus şi t a r e la tote ocasiunile c ă gimnasiului
I )eschidendu-se la 1 8 6 0 gimnasiul ortodox-oriental din S u ­ acestuia i s e face n e d r e p t a t e ; apela la consistoriu în a c e s t a causă,
ceava, Constantin Andrieviciu fu denumit a c o l o de învăţător su- spunea sus şi tare c ă : la gimnasiul din S u c e a v a , în loc c a t o t e
plent de religiune şi l i m b a română. studiile se se predee în l i m b a română, acestui studiu al l i m b e i
Inaugurarea acestui gimnasiu s'a întâmplat la 4 S e p t e m b r e 1 8 6 0
lf
cu oare ocasiune c a t e c h e t u l Constantin Andrieviciu ţinu o cuven­ ; lîendcla fii.se.se Irimis ca delegai din pârlea consistoriului la sfjniirea
dimiasiului din Suceava. Red. sKev. Iluslr."
tare în limba română despre scopul unui gimnasiu. Publicul român a r e
m a s încântat şi edificat de o aşa cuventare, dar nu aşa au rămas reu- '*j Astfel de aretărî sunt pentru unii fuseeiî scărilor, pre care se urcă până
voitoriî neamului nostru şi duşmanii lui Constantin Andrieviciu, cari rangul de .l^dic", precând fără ele pole u'ar eşi nicî din opincă.
îi făcură multe dile a m a r e din c a u s a a c e s t e i cuvântări. Ked. »Kev. Jhislr."
materne i s e dau numai 2 ore pe săptămână, pe când celorlalte se înveţe pe seminarişti. S ' a pus d e c i pe m u n c ă şi în cinci anî
studii c â t e 3 — 4 o r e . D a r înveţătoriul Constantin Morariu-Andrie- de dile a c o m p u s întregă p a r t e a primă şi j u m ă t a t e din partea a
viciu nu se lăsa p â n ă nu obţinu limbei române 3 ore la septe­ doua a acestui op. D a r n'a avut fericirea să-1 v e d ă gata, c ă în
mână pentru fiecare clasă şi înfiinţa o frumosă b i b l i o t e c ă din primăvara anului 1 8 7 5 Fa ajuns o b o l ă de plămâni, c a r e i-a curmat
opuri r o m â n e , cu ajutorul c ă r e i a elevii s c se potă perfecţiona în dilele în 2 9 Martie ( 1 0 A p r i l ) s p r e nespusa întristare şi daună a
l i m b a lor maternă. bisericei şi naţiei r o m â n e din B u c o v i n a . S ' a stîns când era mai
In 1 8 6 5 fii denumit c a învăţător ordinar al gimnasiului su­ puternic, numai de 4 0 ani, şi chiar când se putea s p e r a mai mult
perior din S u c e a v a , c r la 1 8 6 9 c a profesor ausilier la institutul dela talentele si curagiul lui; s'a stîns a c e l a c a r e cuteza se spună
t e o l o g i c din Cernăuţ, fiind pretutindenea la înălţimea chiemărei sus şi tare c ă l i m b a g e r m a n ă nu e s t e m a t e r n a nostră, pentru că
sale, iubit de elevi, stimat de c o l e g i şi r e s p e c t a t de superiori. noi suntem M o l d o v e n i şi a v e m l i m b a nostră moldovencscă, pre
R ă m a s la 1 8 6 1 văduv în florea etăţii, când era numai de c a r e t r e b u e s e o iubim şi cultivăm mai pre sus d e c â t ori pre
2 6 ani, îşî c o n s a c r a t o t timpul numai studiului, astfel c ă deveni c a r e limbă din lume, fie a c e e a ori c â t de cultă pre l â n g ă a nostră,
nu numai cel mai apt profesor, dar şi un harnic şi zelos autor, s'a stîns a c e l a c a r e nu voia s e c o n c e d ă nimic, din c e e a - c e se
scriind 3 opuri valorose, cari s'au tipărit pe s p e s e l e fondului re- c o m p e t e Moldovenilor din B u c o v i n a , cât d a c ă ar fi avut numai
ligionar al B u c o v i n e i . A c e l e opurî sunt: câţiva ortaci cari s e pună umăr la umăr cu el, s c h i m b a u cu totul
Manuariu pentru învăţătura religionară a bisericei dreptcre- mersul lucrurilor din B u c o v i n a în favorul M o l d o v e n i l o r şi a limbei
dincidse a răsăritului, compus spre folosul clasei întâia gimnasiale, lor. N'a esistat şi nicî adî nu mai esistă în B u c o v i n a un p r e o t mai
Viena lHftli; vrednic, un profesor mai zelos şi mai inteligent, un fruntaş mai
2. Manuariu pentru înre.ţatura istoriei testamentului vechili, energic, mai curăgios şi mai frumos decum era acest bărbat în
compus spre folosul clasei a Iha gimnasiale, Viena 1H6U. a d e v ă r providenţial. E l era înalt de statură, avea faţa rumenă,
8. Manuariu pentru învăţătura istoriei vieţii Măntuitoriului frunte lată şi a l b ă c a neua, ochî marî căpriî în cari vedeai ca
lumii Isus Christos, compus pentru clasa a lll-a gimnasiale. Viena într'o oglindă m i n t e a lui c e a frumosă şi b u n ă t a t e a inimei lui; apoi
1M7. a v e a un g l a s dulce la vorbire şi plăcut la c â n t a r e , dară e r a forte
A f a r ă de a c e s t e a mai publica în F o i a societăţii din 1 8 6 5 riguros întru împlinirea detoriilor şi întru a p ă r a r e a drepturilor bi­
interesantul t r a c t a t „Despre şcdlele creştinescl în evurile cele patru sericei şi a naţiunei sale în c o n t r a nedreptăţilor străine.
dintâiu ale creştinismului", p r e l â n g ă c e lăsă în manuscris o c o l e c - V ă d e n d în 1 8 7 3 ministrul S t r o m a y r din V i e n a pe profesorul
ţiune de cuvântări b i s e r i c e s c ! c o m p u s e şi rostite de el în cei 1 6 Morariu şi vorbind cu el despre felurite lucruri din B u c o v i n a , i-a
anî ai preoţiei sale la d e o s e b i t e sărbători, dumineci ori cu alte pus a m b e manile pe umeri şi i-a a c c e n t u a t m e m o r a b i l e l e c u v i n t e :
ocasiunî, tot predici instructive şi m o r a l e . „Ferice de Bucovina, dacă are mulţi bărbaţi de aceştia!"
Ca profesor al facultăţii t e o l o g i c e din Cernăuţi nu s e odichni E r despre destoinicia lui de profesor învăţat erau siguri şi
până îşî r e v i n d e c â vechiul şi adevăratul n u m e familiar »Morariu«, superiorii lui dela consistor, căci scriind cel mai v e c h i profesor
nume care I a u r e v i n d e c a t şi vărul său metropolitul Morariu şi de t e o l o g i e , l o a n Calinciuc, opul de teologie dogmatică, i l'a dat
care-1 portă şi nepotul seu Constantin, c e l mai valoros scriitor de lui spre c e n s u r a r e , deşi e r a cel mai tinăr din profesori, având
adî în B u c o v i n a , despre a cărui activitate sperăm a putea vorbi a b i a 4 0 de anî!
în R e v i s t a nostră. Ferice va fi B u c o v i n a c â n d o va înzestra Dumnedeu cu
Constantin Morariu-Andrieviciu, când m e r s e ca profesor la mulţi fii vrednici după c u m era fericitul Constantin Andrieviciu-
t e o l o g i e , nu afla a c o l o nicî o carte de morală, a d e c ă c a r t e din c a r e Morariu. P.

jîbtficere.
(Sui...)

S'a stins în pepfu-i ori ce dor JYu-i dragoste de-a cărei foc
Şi dragostea pe veci, S Io ie fii s'ar topi:
Jn locul caldului amor J)ecâ la el n'avu noroc
€ ghiafă şi sloi reci . . . f ' e altu n'a iubi'.
1898. Jîntoniu popp.

J/u mai vorbi. .

(prietinei mele.)

Iu l'ai uri, dér nu pofi face, jYu-mi mai vorbi deră de ură
Căci dór când asta o voesci, Se nu-fi spun verde că m in fesei,
Cu atât mai mult de el îfi place Căci chiar de l'ai uri din gură
Cu cât mai tare 11 uresci... Cu inima altfel s im fesei...
Chinag 1398. Jîntoniu popp.
Despre gemeni cu privire la versta mamei şi la rendul chronologic al copiilor.
(I^a s e m a i n e m e d i c a l e Nr. 1 1SOS.)
(Hygienă).

Intr'o şedinţă a societăţii de statistică din Paris a produs Orasul San-Petersburg (1882 —1892).
doctorul Bertillon, nu de mult, unele dovedi none forte interesante
Marne dela 1 6 — 2 0 de ani . . . 60
cu privire la nascerea gemenilor. Cu studiul întrebării, c ă cât
de des provin n a s c e r i g e m e n e , s'or o c u p a t mai mulţi statistici şi > 21 25 . > . . . . 95
cu d e o s e b i r e părintele doctorului Bertillon, dar a c e ş t i a n'au avut , 26 30 •> •> . . . . 142
Ia dispunere e t a t e a relativă a m a m e l o r . D e atunci î n c o c e datele •> 31-35 > . • > . . . . 203
statistice s'au c o m p l e t a t şi cetitoriul pdte v e d e îndată mai la vale
> 36—40 .> . . . . 217
c ă la c e resultate au ajuns.
s v 41—45 > > . . . . 15-5
Oraşul M ü n c h e n publică de vre-o 1 5 ani în tot anul statistica
> 46—50 :> > . . . . 160
nascerilor simple, multiple şi nelegiuite după versta mamelor.
D u p ă numeriî statisticei a c e s t e i a , într'o miă de nasceri sunt 1()T> Preste tot . . 14-7 la o miă.
g e m e n i ; dar d a c ă consideră omul vèrsta m a m e l o r , ajunge la ur- Din a c e s t d o c u m e n t rusesc se v e d e şi a c e e a , c ă în R u s i a
mătdrea înfătoşare : numcrul gemenilor e de 1 4 la o miä de nasceri. — Din iedna
M a m e dela 1 8 -20 de anî . 48 următdre s e v e d e numeru] proporţional al g e m e n i l o r cu privire la
» 21 - 2 5 » :> 7'5 n a s c e r e a c h r o n o l o g i c ă a mamelor, după miia de n a s c e r î g e m e n e :
•:> 26—30 s :> . 121
Din n a s c e r e a c e a dintâiu 81
> 31—35 » » . 16'2
> 36—40 » » . 20'8 » i a doua . 9'9
-, 41—45 » » . 19-5 - a treia . . . . . 134

A ş a dară frecuenta n a s c e r i l o r g e m e n e r e ş c e cu vèrsta m a - I a patra 15-0

mei, încât la femeile dintre 3 6 — 4 0 de anî e de patru ori mai a ciucca . . . . 18'7
mare, c a la c e l e a dintre 1 8 şi 2 0 de anî. •> a şesa 21 1
A c e s t fenomen natural se v e d e adeverit şi prin d a t e l e sta­ a şeptea . . . . 21'5
tistice de pildă din Nouvelle Galle şi cu d e o s e b i r e prin c e l e a din 223
> a opta
San-Petersburg.
;> a nóua 25'7
Nouvelle- Gall.es du Sud (1899—lMkf). a decea 27'3
M a m e dela 1 5 - 1 9 de ani . . 626 din :elea următdre 27'7
> 2 0 -- 2 4 684
P r o g r e s i u n e a a c e s t a e fără întrerupere. O nevastă tineră la
-> 2 5 -- 2 9 » . . . . 8 95
început are cu trei sau patru ori mai puţine şanse de a c ă p e t ă
> 30 - 3 4 » 5 . . . . 12-78 e c e a o r a
g e m e n i , c a o femeia, c a r e e î m p o v o r a t ă a noua sau a d -
•> 35 39 >
:> » . . . . 16-20
A ş a d a r ă în vèrsta roditóre firescă a femeilor ( 1 5 — 5 0 ani) n o r o c u l
•> 40 - 4 4 •» > . . . . 1309
la copii le tot c r e s c e cu numerili nascerilor şi după cum î m b ă t r â ­
> > 45 49 , :> . . . . 9-00
nesc.
Preste tot . . 1 0 - 5 1 1a o miă Dr. T .

Jioriî nopfei
Lin se înalţftn cer de-acuma Ah! şi eu me'nalţ la tine
Luna plină; Noptea tdta,
Dar îşî perile razan spuma Dar de dornice suspine
Norilor ce sorb lumină. Inima mi-e 'ntunecată
Jîlvescu.

Jn farmecul nopţei.
Ori câte stele sunt pe cer, Ori câte f runde blând şoptesc
Iubire n'au zărit In arbori şi 'n castani,
Ca pentru tine cu dureri Cât te iubesc, cât te iubesc,
Şi chin ce am suferit. N'ar spune 'n mii de anî.
Jîlvescu.
 Bicicleta din punct de vedeve higienic.
S u n t mulţi aceia, carî şi adi sunt contrarii bicicletei, deşi ved cu o x i g e n u l , c a r e în u r m a respiraţiunei mai profunde e s t e pus la
cu ochiî avântul şi r ă s p â n d i r e a g i g a n t i c ă de c a r e s e b u c u r ă a c e s t disposiţiunea plămânilor. ) 1

sport folositor şi din punctul de v e d e r e al comunicaţiunei p r a c t i c . D i n t o t e a c e s t e resultă decî, c ă în interesul o m e n i m e i şi din

Nu este s c o p u l m e u a c o n v i n g e p r e c e i c e t r ă i e s c în firma punct de v e d e r e higienic a c e s t a g i m n a s t i c ă , azî p u t e m d e j a d i c e
convingere, că bicicleta este d ă u n o s ă sănâtăţei, despre rătăcirea universală, numai atunci c o r e s p u n d e c h e m ă r i i sale, de a a d u c e fo-
în c a r e a s e află, căci după esperinţa mea de p â n ă acum, ar fi lose trupului o m e n e s c , a-1 întări şi al f a c e s e p r o s p e r e z e dacă
trudă z a d a r n i c ă ; c i vreau c a p e scurt se d o v e d e s c cetitorilor a c e s t e i biciclistul o b s e r v e z ă stricte u r m ă t o r e l e regule:
R e v i s t e , c ă b i c i c l e t a nu numai nu e dăunosă, ci are c h i a r folöse
a ) Posiţia s e fie normală, a d e c ă să s t e e vertical pre şeua bi-
î n s e m n a t e p e n t r u s ă n ă t a t e a nostră, b a e s t e a se considera ca o
ciclului, cu umerii daţi înderăpt şi peptul întins (chiar cum p r e s c r i e
g i m n a s t i c ă forte b i n e f ă c ă t d r e atât p e n t r u trupul c â t şi p e n t r u spi­
»Vorschrift«-ul milităresc), c a atât inima, c â t şi plămânile se fie
ritul o m e n e s c . D e sine se î n ţ e l e g e c ă p r e c u m orî şi la c a r e sport —
l i b e r e în e s e c u t a r e a funcţiunei lor p o t e n ţ a t e , b r a ţ e l e se nu fia p r e a
de folos numai atunci p ö t e fi v o r b ă , d a c ă sportul este e s e r c i a t ra­
întinse, ci să se a ş e d e c o m o d pre c â r m ă , punctul de g r e u t a t e a cor­
ţional, c ă c i n i m i c nu e mai e c l a t a n t c a împrejurarea, c ă un copi
pului se fie t o t d e u n a pre ş e a aşa, c ă biciclistul s e ş e d ă pre bicicle'ta
tiner, c a r e imitând pre emulatori, b i c i c l e z ă cu întreg trupul p l e c a t 2
sa cum şede călăreţul pre calul c e c ă l ă r e s c e ; ) a c e s t a e unica
înainte, va c ă p ă t a cu timpul p e p t îngust şi s p a t e c o v ă ţ i t e .
posiţiune, c a r e a face destul şi c e r i n ţ e l o r e s t e t i c e ;
Putem o b s e r v a la ş c o l a de c ă l ă r i t ; p r i m a fasă, prin c a r e t r e c e
b) Şedutul său s e fie a ş a e s e c u t a t c a a m b e osele să se ra-
fiecare noviţiu, e î n d e l e t n i c i r e a unei ţinute conform p r e s c r i p t e l o r
zime pre p a r t e a mai lată a şelei, er a c e s t a — şeua — s e fie destul
s a n i t a r e . î n t o c m a i aşa e s t e şi la b i c i c l e t ă lucrul cel mai de c ă p e ­
de e l a s t i c ă şi pielea ei se fie nu mole, ci întinsă, tare. P o s i ţ i a c e
t e n i e posiţia, în c a r e a s t ă respectivul pre ş e a u a b i c i c l e t e i .
o o c u p ă şeua, are s e fie astfel î n t o c m i t ă , c a vârful a c e l e i a se fie
P r e b i c i c l e t ă a v e m a ţinea a c e a ş î posiţie verticală şi o b l ă , c a r e a î n c â t v a ridicat în sus, prin -ce e s t e evitată şi v ă t ă m a r e a carnei
o o b s e r v ă călăreţul. E s t e strict oprit din punct de vedere higienic a mijlocie. — Că şedutul la î n c e p u t dore, aceea e un lucru prea
sta cu trupul plecat înainte şi a n u m e din u r m ă t o r e l e c a u s e : natural; călăreţul, la început î n c ă s e p l â n g e că-1 dore şedutul, deşi
a) a o c u p a o astfel de posiţie, face pre r e s p e c t i v u l a a p ă r e a el nu ş e d e p r e b i c i c l e t ă , ci p r e cal. A p o i , »nu e s t e î n c e p u t fără
c a o moimă urcată pre o rotă, er de altă p a r t e se face însuşi greutăţi* şi nimic nu p o t e învăţa omul »în c i n s t e « . P r i v e s c ă d e c î
o b i e c t de rîs şi b a t j o c u r ă pentru p a s â n d şi privitori; începătorii, a c e s t a durere, c a r e a mai târdiu nu o v o r simţi, d r e p t
b) prin p l e c a r e a şi g â r b o v i r e a a c e s t a n e e r t a t ă s t o m a c u l , maiul, didactru;
intestinele, sunt supuse unei presiune şi fiind dela natură părţi
c ă r n o s e sunt împinse dela l o c u l lor în p a r t e a superioră a cavităţei c) î m b r ă c ă m i n t e a biciclistului are se c o n s t e e din următorele:
1
f ö l e l u i ; ) prin c e , peliţa orizontală, carea s e află intre cavitatea pre trup are se f o l o s e s c ă o c ă m e ş e din rociu (ţesetură rară) de

fölelui şi a peptului este împinsă a s e m e n e a în sus şi aşa plăniâ- c â n e p ă , p r e s t e a c e s t a o c ă m e ş ă de lână, c a r e a se nu fie p r e a lungă.

nile, organul c a r e î m p r e u n ă cu inima e s t e mai mult pusă în miş­ F o l o s u l acestui sistem e s t e c l a r : stratul de aer, c e se află între

care, este împedecată în mişcarea sa l i b e r ă n e a p ă r a t de lipsă. c ă m e ş ă şi piele, în locul reservat aceluia prin c ă m e ş ă de rociu,
2 e s t e cel mai bun apărător c o n t r a recifului şi asudatului; are c h i a r
Urmarea a c e s t e i a e s t e ) c ă plămânile nu pot satisface pe
acel rol, ce-1 are aerul dintre ferestrile duple c e întrebuiţăm erna
deplin inspiraţiunei de o x i g e n şi espiraţiunei de carbogen şi aşa
la c a s ă . V e s t m i n t e l e c e l e l a l t e , ciorapii, pantaloni, vesta, cabatul,
d u p ă c e e s t e d o v e d i t , c ă cu c â t l u c r ă m u s c u l a t u r a mai mult, cu
se fie din lână uşoră, mânuşi de p i e l e de spălat (er când e frig
atât mai m a r e c a n t i t a t e de carbogen se produce — carbogenul
din păr), pălărie, eventual chipiu, a s e m e n e a din materia de lână u ş o r ă ;
nefiind din ajuns delăturat din corp, să a b s d r b ă în sânge şi pe
încetul a c e s t a e s t e espus unei înveninare t r e p t a t ă cu carbogenul d) Biciclistul să f o l o s e s c ă un » t e m p o « c o r e s p u n d ă t o r ) , c ă c î a 3

a c e l u i a ş i trup, c a r e a c r e ş t e proporţionat cu durata turei şi inten­ m e r g e p r e a încet, d a c ă biciclistul a t r e c u t p r e s t e g r e u t ă ţ i l e înce­

s i t a t e a cu c a r e a ' s întrebuinţaţi muşchii la a c e s t a . Acesta o ob­ putului, nu c o r e s p u n d e celerităţii atribuite biciclisticei; d a c ă merge
3
servă r e s p e c t i v u l ) uşor din împrejurarea, c ă s i m t e lipsa de a e r — prea repede, atunci inima e s t e e s p u s ă unei activitate p r e a mare,
a d e c ă nu are destul aer la resuflat — er faţa p r e î n c e t u l p r i m e s c e c a r e a p o t e fi dăunosă. In r e s p e c t u l a c e s t a biciclistul are a o b s e r v a
o c o l ö r e albastră, c a r e a se p ö t e o b s e r v a mai e c l a t a n t la finea t u r e i ; u r m ă t o r e l e : î n d a t ă c e el s i m t e c ă pentru respiraţiune nu are de
c) D a c ă respectivul b i c i c l i s t , fie în posiţia g r e ş i t ă amintită ajuns aer, a c e s t a e d o v a d ă c ă i n i m a nu este departe de stadiul
sub punctul b), fie în posiţia n o r m a l - h i g i e n i c ă , comite erörea de opintirei p r e s t e măsură, biciclistul face forte bine, c ă d a c ă s i m t e
4
aşî t r a g e la olaltă umerii, a t u n c i ) el s e l i p s e s c e cu voia proprie lipsa d e aer, se c o b o r e pre c â t e v a minute j o s ;
de c e a mai m a r e b i n e f a c e r e a bicicletei. E s t e adecă fapt medi- e) D a c ă biciclistul e sătos seu flămând atunci t r e b u e s e b e a
c a l m i n t e c o n s t a t a t , c ă » t u b e r c u l ö s a « a c e l m o r b g r o z n i c şi înfioră­ şi se m â n â n c e cu s o c o t e l ă . E fără pericJu a bea ceva rece şi
tor, a t a c ă totdeuna verful plămânilor, e c u n o s c u t şi a c e e a , c ă m e ­ a t u n c i c â n d trupul este înferbintat, d a c ă nu face mai m a r e pauză,
dicii prescriu c a m e d i c a m e n t u l cel mai e f i c a c e aducerea părţilor d e c â t p r e timpul de c a r e are lipsă p â n ă b e a , şi d a c ă îndată c e a
a t a c a t e în c o n t a c t c â t mai intim cu aer c u r a t şi a e r a b u n d a n t în b e u t p l e c ă imediat m a i d e p a r t e . V a r a s e b e a bouilon, t e ă , c a f e a ,
o x i g e n . C e f a c e a c e l biciclist, c a r e îşî t r a g e umerii la olaltă îna­ lapte şi î n c ă călduţe, (căcî d a c ă le b e m r e c i , atunci r e c e l a c a u s a t ă
inte? Ingusteză în c e a m a i m a r e m ă s u r ă locul de m i ş c a r e a plă­ în s t o m a c u l gol resultă o c o n t r a g e r e a v a s e l o r d e s â n g e din pă-
mânilor punând o p e d e c ă c o n s i d e r a b i l ă ventilaţiunei vârfului plă­ reţiî s t o m a c u l u i şi prin a c e e a s â n g e l e este împins c â t r ă suprafaţa
mânilor, c ă c i atunci a c e l e nu pot să vină în c o n t a c t mai mare corpului, cea ce causeză apoi ferbinţală şi sudori,) căcî numai
a c e s t e r ă c o r e s c b i n e şi u s u c ă pielea. Erna, din contră, se bea
') Vedl: Dr. med. O. Fresset, Der Radfahr-Sport vom technisch-praktischen
c o g n a c , vinars, b e r e seu vin, a c e s t e au e r n a c h i a r a c e l a e f e c t c a
und ärztlich-gesundheitlichen Standpuncte. Neuwied 1 8 9 6 .
a
) Vedî: Dr. med, I. Hoffnung, Für Radfahrer. Berlin 1897 ed. I I . şi »Der
Radfahrer« anul 1 8 9 6 . ') Dr. med. Martin Siegfried. Wie ist Radfahren gesund ? Wiesbaden.
2 3
3
) Dr. med. Martin Siegfried. Die Hygiene des Radfahrers. Berlin 1 8 9 7 . ) Di: med. Martin Siegfried op. amintit sub nota ) —
*) Vedl: Dr. med, O. Fresset op. amintit şi Dr. med. Martin Siegfried dtto., ") Dr. med. Martin Siegfried. Wie ist Radfahren gesund.
beuturile călduţe vara, a d e c ă p r e c â n d cele ne r e c o r e s c , c e s t e (erna) c a l e a c e ne stă înaintea ochilorî cu tote p e d e c i l e ei, ne d e c i d e m
ne încălzesc. hotărit şi cu s â n g e r e c e la ori şi c e propus care-1 esecutăm cu
D i n c e l e mai sus espuse s e p o t e face deducaţiunea, c ă bi- b i c i c l e t a , cu un cuvent resultatele sigure, obţinute prin puterea
ciclatul este un sport de m a r e folos pentru fiecare om, c a r e s e ştie individuală resultă o conştiinţă b i n e f ă c ă t o r e aşa c ă atât inteliginţa,
folosi de el î n ţ e l e p ţ e s c e . Abstragend de binefăcătorele influinţe c â t şi înţelepciunea biciclistului este în activitate r e c r e ă t o r e c a r e a
amintite mai sus, biciclatul are c e a m a i m a r e influinţă asupra sis­ e s c h i d e ori c e gânduri g r e l e sau visătore, cari sunt dăundse pentru
temului de nervi — adî în atâtea forme atacat, mai cu s e m ă la nervii orî cărui o m .
noi c e i din oraşe — a cărui resultat b i n e f ă c ă t o r îl o b s e r v ă di de A p o i , c ă şi cei cu s t o m a c u l c a m slăbit, c â t d e m a r e apetit
di fiecare biciclist. Căcî, p r e c u m funcţiunile organelor vegetative au după o tură făcută cu b i c i c l e t a , a c e e a nu s e p o t e s p u n e ; şi
(respirare, b a t e r e a inimei, apetit, mistuire, transpiraţiunea pielei,) d a c ă cineva, dintre on. cetitori ai « R e v i s t e i Ilustrate* e curios:
câştigă o potenţiare în a c t i v i t a t e a lor, tot astfeliu c r e s c e şi c a p a ­ c u m p e r e ş î biciclu, facă cu el o tură şi s e v a c o n v i n g e .
c i t a t e a prestativă a sistemului de nervi v e d e n d cu ochii. Acesta
s e esprimă evident în c a p a c i t a t e a d e a cuprinde repede întregă Ion Niţu Pop.

Stăruinţa.
Se plec . . . sé te las Dar ori şi ce gând
In noptea u itării, Pe tine te <chiama
Dând gândt dui pas Cu zimbetu l blând,
Cu taina visării? ... Iubit fără semă.

Dar ori şi ce ton Prin valuri'. de amar

1
Pe tine te ':ncape, Me lupt cu înotul —
Căci eşti ui i demon 0, dă mi-tt3 dar
Departe şi >aprópe. Cu totului totul!
Jîlvescu.

MÂSâMI JOi IXiXW.

N o v e l ă de André Theuriet.

D e l a pretinul meu T r i s t a n audiî î n t â m p l a r e a a c e s t a , e c ă - o •' ani. Eu, c a r e a b i a înplinisemî două decenii, o priviam drept o
» E r a m funcţionar la administraţie, când şeful m e u într'o b u n ă umbră, în c a r e cu greu ai p u t e a află c e v a materialism. In faţa-i
d i m i n e ţ ă m e e s m i t e în un orăşel Picardian şi î n c ă p e ş e s e luni. fină, ovală, numai o c h i i şi-au păstrat focul t i n e r e ţ e l o r : ochii săi
C e se-i faci, p l e c ă şi t e du. vineţi.
Orăşelul din c h e s t i e era destul de frumuşel, s t e t e a din una D a , e a era numai o u m b r ă , dar o u m b r ă nobilă, cel puţin
parte mai nouă, locuită în m a i o r i t a t e de c o m e r c i a n ţ i şi pescari ; la a c e s t a conclusiune am ajuns eu în urma serilor p e t r e c u t e în s o ­
si din una mai v e c h e , unde locuiau omeni măi sărăcuţi şi unde c i e t a t e a ei, c o n v e n i n d în salonul inspectorului.
circulaţia era aşa de s l a b ă încât c r e s c e a è r b a pre strade. Vis-â-vis Pricepea fdrte bine musica, er în cultură predomnea pre
vedeai m a r e a şi s t â n c i l e S a i n t - Q u e n t i n e ; apoi păşuni încunjurate toţi cei din jurul său. Vorbea perfect e n g l e z e s c e , prin urmare
de stejari frumoşi, grădini frumos cultivate, pomăriî minunate, c u n o s c e a din fundament poeţii lirici de dincolo d e M a n c h e , criti-
c a r i t ò t e ne dovedeau, c ă N o r m a n d i a nu potè fi d e p a r t e de noi. sând cu un gust sigur şi espunend c o r e c t proprietăţile b u n e şi
Când sosii eu aici, e r a pre la finea lui Martie şi î n c ă o di erorile acelora. Cu foc luam parte la dispute şi din privirea ei
înorosâ, ploiosă aşa c ă - m i era grozav de urît. D a r n o r o c , c ă nu sentimentală observai, c ă însufleţirea mea-i face bine. Fiind-că
eram chiar părăsit. A v u i o r e c o m a n d a ţ i e la a d r e s a d-lui S a l l e n e l , locuiam în un edificiu, mr. S a l l e n e l , mă r u g ă se-i fiu c a v a l e r ve­
a m i c vechiù al familiei mele, inspector de v a m ă . E l m e primi cinei mele. Confidenţial ne preumblam c ă t r ă cortel de-alungul
b i n e şi f ă c u tot c e - i fù posibil spre a-mi face suferibilă întreţine­ ţărmului; i ofeream braţul, pre care-1 p r i m e a fără g e n a r e ; în s e ­
rea mea acolo. M e p r e s e n t a unei rude a sa, c a r e locuia pre ţăr- rile frumose de Mai, nu o d a t ă ne-am oprit s p r e a asculta c â n t e ­
murul portului şi la c a r e căpătai o chilie m o b i l a t ă , cu ferestrî cul plăcut al filomelei. M a i târdiu îmî p o v e s t e a despre văduvia
c ă t r ă Cap-Hornu şi m a r e . B a c e e mai mult, mă rugă c a serile sa timpuria, m e î n t r e b a despre copilăria m e a , ştirici planurile c e
se le p e t r e c în s o c i e t a t e a lui. a v e a m pentru viitor şi mă p r o v e d e a cu sfaturi, pre cari eu le pri­
A c e l e sări însă — t r e b u e s e r e c u n o s c — mi-au causat c a m m e a m de b u n e şi provenite din impulsul propriu, deşi, d a c ă aşî
s l a b ă distragere. Ospeţiî inspectorului erau cu toţii c e t ă ţ e n i de fi fost mai atent, p r e a uşor p u t e a m o b s e r v ă : cu c â t ă gingăşie îmî
e t a t e şi cartaşi pasionaţi, mie deci, c a r e fugeam de cărţi c a dra­ vorbea. Când ajungeam la t r e p t e şi-i pofteam » n o p t e b u n ă « îmî
cul de tămâie, nu-mî r ă m a s e alt refugiu, d e c â t a - m î p e t r e c e cu strîngea n e r v o s ă m â n a . M m e . J o s s e l i n aşa puţin îmî p ă r e a mie,
ruda d-lui S a l l e n e l : J o s s e l i n e , văduva unui căpitan, c a r e a cu tru­ c ă ea e n e v a s t ă , încât a c e s t a o uitai aprope c u totul. Amiciţia
pul seu subţire, slab, p ă r e a a fi cutare c h i p preraphaelist. Părul nostră să c o n s o l i d a mereu şi cu luna lui Iuliu sosi sesonul de
cărunţit fără v r e m e o f ă c e a bătrână, deşi a b i a număra treidăcî de s c a l d ă maritimă. D e ş i orăşelul nostru era un l o c n e î n s e m n a t , în
decursul sesonului de s c a l d ă era b i n e c e r c e t a t de l u m e a din Paris, A p o i i povestii î n t r e g ă a v e n t u r a şi r e c u n o s c u i pasul greşit
mai cu s a m ă însă de mai multe familii P i c a r d i n e , fiind cuartirul c e făcuse-i.
şi traiul eftin. T i n e r e ţ a nu-mi dădu p a c e şi c u sesonul de s c a l d ă F a ţ a lui J o s s e l i n se schimbă la m o m e n t , ochii sei vineţi
m ă năsuiî şi eu a face c u n o s c i n ţ e . D a r nu rae prea putui lăudă. schinteiau, m â n i a şi p a t i m a erupseră în a c e e a strigând iritată:
Abia putui cuceri inima unei c a m e r i e r ă din Paris. Urmai deci — V a să dică fu a d e v ă r a t !
sfatul lui Ovid, c a r e nu s e g e n a a î m b r ă ţ o ş â pre s c l a v a Carinnei I u b e s c î pre fata a c e e a ? . . . . Ah ! . . . . Scandal! . . .
Cypasis. A p o i era tineră şi frumuşică şi ve spun d r e p t — e r a m p e r s o n e c a a c e e a ar t r e b u i bătute p u b l i c e în p i a ţ !
a m o r e s a t în ea. — Mă uitai uimit la ea. E s p r e s i u n e a de răsbunare a feţei sale,
focul c u c a r e v o r b e a , diferau atât de mult de naturelul său liniştit,
- - N o p t e a când stăpânii ei durmeau, s e furişa din hotel şi
c a m ă aduse în confusiune.
ne întâlneam în chilia m e a . I n s e secretul meu, deşi e r a m cu c e a
E a observă uimirea m e a şi r e a c ţ i u n e a momentan îşî făcu
mai m a r e p r e c a u ţ i u n e , fu descoperit. I n decurs de o lună pur­
servitul, căci cu faţa înblândită, cu ochi lâncedî m ă prinse de
tarea M m e i J o s s e l i n se s c h i m b ă total. E r a mai tăcută, mai m o -
m â n ă şi-mî dise :
rosă şi d a c ă n e ' n t â l n e a m era r e c e şi mă măsura cu o privire duş-
— Scusă, te r o g ! P a r d o n e z ă , c ă aşa departe m'a adus . .
m ă n o s ă d e sus până j o s .
D a r atât de mult te-am preţuit atât de mult te-am
E r a în luna lui S e p t e m b r e c â n d în o după amedî grăbind stimat . . . . atât de mult te-am i u b i t !
c ă t r ă cuartirul meu ajunsei în rădicătura a doua, unde de-odată P l â n g e a . Mă'nbrăţişa şi simţii sărutul ei pe buzele m e l e . . . .
se deschise uşa dela chilia văduvei, care stetea pre p r a g şi-mi Instinctive făcui o mişcare caşi când aşî voi a o d e p ă r t a dela
făcu sămn s e întru înlăuntru. — Ajun$î în salon tristă şi m o r o s ă mine. S ă ruşina, să retrase şi acoperindu-şî faţa cu manile erupse
m ă agrăi cu faţa aprinsă : în plânsăt şi cu ochii scăldaţi în l a c r ă m î îmî dise :
— Mr. T r i s t a n , în c u r t e circulezâ atarî faime, cari nu-ţî ser­ — M e r g i ! . . . Pentru n u m e l e lui D-dău d e p ă r t e z ă - t e ! . . .
v e s c spre onore. S p u n c ă ai amantă, c a r e a t e c e r c e t e z ă noptea. E u c a un s l ă b ă n o g o am ascultat şi am e ş i t ! îmî
Nu vreau a c r e d e aşa c e v a , dar d a c ă chiar aşa ar fi, îţî sunt o făcui însă împutărî, c ă fui aşa de împetrit la inimă, dar tot atunci
amică cu mult m a i sinceră d e c â t să nu te fac atent la urmările mă înfiorai c u g e t â n d la a c e l a m o r nepresupus, imposibil.
a c e l e i relaţie. D o m n u l c a s e i audind de asta s'a scandalisat for­ T i n e r e ţ a e chiar aşa de crudelă c a copilăria. S ă r m a n a M m .
mal şi are de gând se t e p â n d e s c â , apoi d a c ă te prinde, s'a j u ­ Josselin, nu o am mai vădut de a t u n c i !
rat, c ă c o m p l i c e l e d-tale o p ă ţ e s c e cu el. î m î ţinui de datorinţă Finindu-se esmisiunea eu grăbiî îndărăpt la Paris.
a t e face a t e n t şi d a c ă în adevăr ai fi vinovat, să te feresc c e l D e atunci au t r e c u t treidecî de ani. M m e . J o s s e l i n a murit
puţin de scandalul public. şi dacă-mî r e v o c în m e m o r i e părul său alb, ochiî ei vinetî şi adî
L a privirea ei conjurătore răspunsei: simt în peptul meu simţul neperitor de mustrare a consciinţei.
— Merci M a d a m e ! T r a d . de Jfifu.

^.<?_5 ' r. _ X , f , - CU-

Şi stelelor.
Şi stelelor, în nopţi senine Dar când pre razele de lună,
Dacă le-am spus durerea mea, Ţi-am fost trimis întregu-ml dor
Din înălţimea lor albastră Mai viu s'aprinseră în, ceruri,
Au prins într'una a cădea. împrăştiind lumina lor.

Er ventului de sară, dragă, Şi numai ele '« astă lume

Încredinţând suspinul meu, In taina nopţii, ţi-au şoptit,
S'a fost pornit o grea furtună De dragostea-ml fără, hotare,
Prin lume, viscolind mereu. De dorul meu nemărginit!
€nea pop 7}oia.

poveste trista.

Se fereau la întelnire „0 sg ml spui si-uîl spui, ce ţl este" Înzădar te plângi băiete,

Trişti în suflet amendoi, Le şoptea privirea lor, Frânt de-al vieţii greu talaz
Tresărind aşa 'n neştire Şi cuvintele aceste
Dorul nu vrea sé încete,
Ca de vent a crengii foi. li lăsa cuprinşi de dor.
Şi-al durerilor necaz.
Astfel qlilele sburară Şi de atâta suferinţă,
Palide, cu of şi vai, Şi de atâta dor şi foc, Trist se plânge o véra întregă,
Cu a iubirii primăvară Par că îşi jurau credinţă Căci iubita l-a respins,
Pe al vieţii jalnic plaiu. Pentru al dragostei noroc.
Şi'n viaţa lui pribeagă
Şi 'ntâlnirile ca 'naltul, Dar acum iubirea-şl află Tot mai e de-un vis cuprins.
Depărtatul cer le par, Numai el în sufleţel,
Pe când unul după altul Căci iubita fidanţată Jîhescu.
Mai priveşte înzădar. Şi-a uitat de mult de el.
 Aron Boca Velchereanul.
S ' a născut la anul 1 8 3 8 în 8 luliu st. v. în V e l c h e r u l de orî de a umăr la m a m e l e lor, de numai capurile li se zăreau.
c â m p i a , din părinţi agricultori. D e m i c a fost deprins la lucrurile D u p ă ei câni, porci, la ei în mână găini s p â d u r a t e c u capu-n j o s .
agronomice, ajutând c â t e c e v a părinţilor şi u m b l â n d pe c â m p la O adevărată laie ţ i g ă n e s c ă ! V e d e n d u - i tatăl lui A r o n , îl striga
-
vite, cu d e o s e b i r e la oi, care-i erau dragi c a sufletul. afară- hai A r o n e , de vedî U n g u r i i de c a r e ai fugit tu! Vedî că
V e n i n d anul 1 8 4 8 cu rcvoluţia-n spate, un frate mai mare grdza Ungurilor revoluţionari întrase şi în copii.
alui A r o n , cu n u m e l e Mateiu, s e duse spre a lupta cu alţî voinici P r e s t e nopte ploua, er a d o u a di îşi afla A r o n c a r t e a în mu­
c o n t r a rebelilor. In a c e e a luptă c a d e bravul fecior dinpreună cu şinoiu totă udă. S u p ă r a r e a lui! O u s c ă el, nu-i v o r b ă , de o putu
alţî soţi de a r m e . M a m a lui A r o n , întristându-se fără s e m ă după folosi, dar nu mai era a ş a frumosă.
fiul ei Mateiu, p i c a la pat g r e u b o l n a v ă şi în 8 Decembre 1848 In anul u r m ă t o r se înfiinţa ş c o l a din V e l c h e r i u , unde, dela
repausâ, lăsându-şî soţul cu 5 copii în c e a mai mare jale. Din învăţătoriul I o a n V a l e a învăţa A r o n a ceti şi a scrie cu litere r o ­
toţi, cel mai n e c o n s o l a b i ! era micul A r o n , c a r e atunci era de 1 0 mane. A c u m era o m învăţat! L a anul după a c e e a se duse Ioan
ani. Vedend bunul tată a Lii A r o n c â t e s t e el de întristat, s e V a l e a din V e l c h e r i u , şi în locul lui veni învăţător Ion D a n , cân­
g â n d i mult c ă ore cum l'ar putea mângâia. In urmă, după m u l t ă tăreţ bun, c a r e fusese cântăreţ pe la mănăstirile din Moldova.
b ă t a i e de c a p , îî d e t e D-deu un gând Imn şi dise cătră Aron Dela a c e s t a înveţâ A r o n trebile cantoratului b i s e r i c e s c în totă
aşa." »Fiule, m e r g i la cantorul nostru, şi spune-i c ă a m dls se-ţî regula.
d e e o b u c o v n ă şi s e t e înveţe de pe e a azbuchile, că-i voi plăti D a r lui A r o n nu-i era destul atâta. E l voia se înveţe în
eu, c e va pofti. K r tu s e te apuci se înveţi ş c o l e l e cele mari din oraş. T a t ă l său însă
carte, c ă apoi te-oiu duce la ş c o l e l e cele nu era cel o m avut, ca se chipsuescă că
mari, c a se se alegă din tine om ales.« va putea da piept cu t o t e chieltuelile, c e se
La aucjirea a c e s t o r cuvinte dispăru de pe c e r pentru de a înveţa un copil la ş c o l e l e
faţa lui A r o n t o t ă întristarea c a prin fer- c e l e mari. D u p ă multe insistărî din p a r t e a lui
mec, şi s e dusă aţă la cantorul şi-i spusă Aron însă, se hotări şi-1 duse în tomna
c e - a dis tată-so. Cantorul, om de omenie, anului 1 8 5 4 la ş c o l a n o r m a l ă r o m â n e s c ă din
numai decât îî c ă u t a o b u c o v n ă şi prinse Reghin.
a-i s p u n e azbuchile. In t o m n a anului 1 8 5 6 se duse Aron
Din minuta a c e e a A r o n era şcolar, sin­ în c l a s a I gimnasială din Blaşiu, unde a
gurul şcolar, al cantorului. A c e l a - i a r ă t a az­ stat până după a b s o l v i r e a clasei a I l I - a gim­
b u c h i l e , îl învăţa a sloveni şi a l e g a cuvin­ nasială fiind pururea între cei mai emi­
tele, er A r o n , a c a s ă , singur din capul lui. nenţi, atât cu privire la studii, cât şi la
înveţâ a scrie alfabetul chilian pe o scân­ purtarea morală.
dură cu c ă r b u n e , căci dela cantor acesta In anul 1 8 5 9 , ne mai având s p e s e spre
înaltă învăţătură nu o putu înveţa, de ore a-şî putea continua studiile, făcu esamenul
ce singur dise cu gura lui cătră Aron: d e cualificaţiune pentru de a putea fi învă­
» A s c r i e învaţă cum îi putea, că eu m'am ţător. A p o i să aplica c a învăţător în Sân-
p e t r e c u t din lume şi fără scrisore « Martinul de Câmpia, unde nu stătu de c â t
D u p ă c e g ă t â b u c o v n ă , s e duse A r o n un an, c ă c i fii ales de învăţător la Cianul
c u tată-so la cantorul a c a s ă , dădu p r o b ă pre­ mare unde era ş c o l a c e a mai vestită din
cum că scie bucovnă totă »şi-n ainte şi tot ţinutul Câmpiei. A c i stătu 1 2 anî, în c a r e
p e sărite«. Decî dădură b u c o v n ă înderept t i m p funda pe s p e s e l e sale o p o m â r i e prac­
cantorului, îî plătiră pentru învăţătură şi lui t i c ă pentru instruarea tineretului şi o încun-
Aron îî cumpăra tată-so o psaltire dela giurâ cu gard viu de acaţî. L a eşirea lui
un om. D i n psaltire învăţa A r o n singur diua din aceea comună, curatorul b i s e r i c e s c îl
n o p t e a până o g ă t â şi pe a c e e a . îmbiâ se i-se r e s c u m p e r e s p e s e l e avute, ci
V e n i n d p r i m ă v a r a anului 1849, Aron umbla la păşune cu el nu primi nici un crucer.
oile t ă t â n e s e u , purtând »psaltirea« t o t cu sine, cetind şi cântând E t ă un adevărat învăţător, care din îndemnul său propriu
din ea, c â t e r a diulica de lungă. funda şcolă de pomi pe s p e s e l e sale, c a r e b i n e v e d e a că pomă-
C a se p o t ă el c e t i n e c o n t u r b a t , s e a l e g e a singur cu oile lui ritul e s t e un mijloc de c â ş t i g pentru p o p o r , şi decî voia sub orî
de c ă t r ă alţî copii, cari îl aveau forte în drag, pentru multele j u - c e preţ a da în m â n a poporului a c e s t m i j l o c .
c ă r e i c e scia face, c a pluguri, morî în apă pe la păraie ş. a. D a r V ă d e n d u - l e a c e s t e a s e nu s e ruşineză ore sutele şi miile de
a c u m el e r a ocupat, nu a v e a t i m p s e s t e e la j u c ă r e i , de aceea învăţători, cari nici la m a n d a t mai înalt nu se d e s m o r ţ e s c spre a
s e a l e g e a dintre ei, şi u m b l a singur. cultiva gradinele ş c o l a r e p r e c u m e p r e s c r i s ; cari nicî până adî nu
O d a t ă aude el c e v a svon şi larmă, şi v e d e venind pe v a l e a fac şcdle de pomi, pentru instruarea tineretului?
P o g â c e l e i un transport m a r e pe drum. A h a ! îşi c u g e t a A r o n , a c e i a In Cianul m a r e fiind, A r o n B o c a s e căsători la 1 8 6 3 cu o
sunt U n g u r i ! D e află c a r t e a la mine — mă omora, îmi iau şi j u n ă , fică de p l u g a r de a c o l o şi ambii fiind omeni de omenia,
c a r t e a şi mieiî! D e frică, se p u n e iute şi îngropa psaltirea într'un diligenţi şi cruţătorî, şi-au c u m p ă r a t la V e l c h e r i u vre-o 3 0 j u g e r e
muşinoiu »pe rîtul din dosul tăului«, apoi apucă fuga cu oile de p ă m â n t şi o c a s ă cu o g r ă d i n ă din c e l e mai bune. M a i venin-
c ă t r ă sat, c a l e de 2 chilometri, şi pân' a c a s ă nu s e o p r e s c e . Ce-i du-i lui Aron şi din m o ş i a p ă r i n ţ e s c ă parte cam 2 0 de jugere
c u t i n e ? îl întrebară ai lor, vădendu-1 atât de înspăimântat. — Ktă, c o m a s a t e în o t a b l ă , în a p r o p i e r e a c a s e i sale, d e v e n i între c e i de
vin Ungurii, r e s p u n s e el, de frica lor a m fugit! — P r e s t e vr'un întâiu fruntaşi ai comunei.
c e a s , orî p o t e şi mai curând, s e v e d e c ă întră în s a t un transport L a 1 8 7 3 dimisionâ dela postul seu din Cianul m a r e şi se
m a r e de ţigani corturarî, unii călări, c e i mai mulţi p e j o s , cu c o ­ t r a s e în locul lui natal, la Velcheriu, unde-şî avea proprietatea.
pii c e i mai mărişori după ei, er cei mai mici în desagi pe cai, V o i a se instrueze şi copii din satul lui natal şi s e d e e consăte-
nilor sei e s e m p l u despre purtarea economiei. A c i er funcţiona Şi alte c â t e v a cărticele menite pentru popor, scrise după
timp d e 12 anî, apoi după. o m u n c ă d e 2 5 am, pe terenul instruc- p r i c e p e r e a lui, din c a r e până a c u m a a distribuit gratis prin popo­
ţiunei — se retrase pentru t o t d e a u n a de pe a c e s t teren, unde-.şî rul din deosebite părţi preste 4 0 0 0 (di patru mii de e s e m p l a r e )
împlinise c h e m a r e a cu c e a mai mare acurateţa. R e m a s e la eco­ numai c a se c o n t r i b u e c â t de cât la desvoltarea gustului spre c e ­
n o m i e . D a r numai scurt timp stătu c a a g r o n o m , câ-1 aleseră con­ tire în poporul nostru.
sătenii lui de primar, c o l e c t o r .şi c a s s a r comunal, care oficii le Pre l â n g ă a c e s t e a a mai scris în d e o s e b i t e foi de ale nostre
purtă 8 anî de dile, spre c e a mai mare mulţămire a tuturor. D a r a b - articliî instructivi, pentru p o p o r şi mai are în manuscris o mulţi­
dise şi de a c e s t e a , r e m â n c n d simplu a g r o n o m şi curatore primar m e de opşore, cari' încă se vor tipări încet pe încetul şi se vor
al sântei biserici, c a r e oficiu îl portă de 1 8 anî. Cum şi-a purtat împărţi prin popor.
oficiul de curatort> b i s e r i c e s c , se vede din împregiurarea, c ă bise­
D e s p r e activitatea şi zelul dlui A r o n B o c a V e l c h e r e a n u l c a
rica şi şeola din V e l c h e r i u dispunea, când a primit el a c e s t ofi­
învăţător, s e r v e s c mulţime de dovedi şi d o c u m e n t e dela superiorii
ciu, a m b e l e laolaltă de 3 fi. 7 6 cr. di" trei florenî 76 er. v. a. Ş i
s e i ; astfel în testimoniul p r o t o p o p e s c din 1 8 5 9 , c â n d era învcţător
se vedeţî minune:
în Sân-Martinul de Câmpia, s e d i c e : „cu totul destingendu-se cu mo­
Adî capitalul bisericei e s t e a p r o p e 16 mii, <pi şesespre/ţece destia, blâudiîţu, acurata împlinire a oficiului seu" e t c .
mii fi., er al ş c o l e i preste 1 0 0 0 (di: una mie fi, v. a.), c a r e c a ­
L a 1 8 6 1 i-se dă T e s t i m o n i u dela parochul (lanului mare,
pital s a făcut în a c e ş t i 18 anî de când e curator primar domnul
unde între altele s e d i c e : „In tot decursul acestui an scolastic, cu
A r o n R o c a Y e l c h e r e a n u l , prin î n ţ e l e p t a sa c o n d u c e r e , prin buna
rîvna şi zelul, şi cu acomodată lui. purtare cu şcolarii, fac ca în
î n ţ e l e g e r e cu poporul, prin dotaţiunî în bani gata, prin conlucra­
adever se meriteze frumosul nume de înv Iţă tor; esamenul ce-l dădu
r e a întregului popor. E t ă c e pote face un om harnic şi conscien-
cu şcolarii sei ne convinseră deplin, cât pote desteritatea. zelul şi si­
ţios! In adevăr, a aduna spre scopuri b i s e r i c e s c î şi ş c o l a r e în 1 8
linţa unui învi'ţător bun. Apoi bunele lui însuşiri, ce le posede, blân.-
anî o avere de 17 mii tl. din capital fundaţional de 3 fl. 7 6 cr.
deţa, evlavia, şi purtarea lui morală omni rnodi îl arată, a fi desti­
e mult mai mare minune, d e c â t a păpa în câţiva anî s u m e marî,
nat de a fi nu numai la şcolari, dar şi la popor bun învăţător, cr
după cum — daună şi ruşine! s'a întâmplat în multe locurî.
nu mercenar."
I )omnul A r o n B o c a V e l c h e r e a n u l cu soţia sa au din fericita
lor c ă s ă t o r i a trei c o p i i : doue fice — a m b e l e măritate şi un ficior E r testimoniul dat la 3 0 Iuliu 1 8 6 1 din p a r t e a protopopului
— N i c o l a e — pe care l'a purtat la ş c o l â până a a b s o l v a t c l a s e l e C o ş o c n e i a d e v e r e s c e c ă : Atâta energie a misiunei sale a arătat, dând
gimnasiale şi t e o l o g i c e în Blaşiu, er de present e student la litere esamenul cu 81 învăţăcei în. presenţa mea, cât cere meritul seu, nu
în universitatea din B u c u r e s c î . renume forte bun şi de mare laudă demn, cu atât mai vertos, că şi
Dl Aron Boca Y e l c h e r e a n u l scie multe, de a c e e a omenii din moravurile cele bune creştineştii (juxta illud Senecae bis docet,
m e r g la el cu m a r e încredere, căcî c e scie, bucuros î m p ă r t ă ş e s c e qui exemplo docet) cu vieţa sa cea esemplară, adevărat esemjd.u de
fiecui. Cu d e o s e b i r e s c i e arta de a trăi în lume, c a r e este c e a imitat, s\i arătat nu mimai învăţăceilor sei, ci şi tot poporului da­
mai g r e a artă în dilele a c e s t e grele. A p o i e omul poporului, ce-i nului mare,
spune d-sa e spusă. F i i n d şi cântăreţ vestit în C â m p i a întregă, e P. V . Consistor din Blaşiu dta 26/1.4 Iuliu 1 8 6 1 trimise ofi­
poftit la I o t e adunările o n e s t e de popor, unde pe toţi îî delecteză ciului p r o t o p e s c al C o ş o c n e i următorea scriptă, c a r e merită se o
cu cântările lui; urmând sf. scripturi: »bucură-te cu cel c e s e bu­ p u b l i c ă m în întregul e i :
cură şi p l â n g e cu cei c e p l â n g « , îşî folosesce darul dat de D d e u „O prea plăcută. însciinţare a Frăţiei Sale parocktdui din (Jia­
al cântării, pentru de a înveseli lumea la ospeţe .şi la alte adunări nul mare, Demetriu Sabo, despre singulera activitate şi energiosul
de voie bună, şi pentru de a s t o r c e lacrămî de j a l e , când cântă la zel, a docentului, de acolo Aron Boca, în instituţiunea învăţăceilor şco­
înmormântări c â n t e c e de j a l e , împrovisate de dini după starea lari, cu cel mai bun progres şi admirarea, şi îndestulirea tuturor,
repausatului. cetindu-se în sesiunea consistorială de astădi, a făcut o impresiune
D a r nu numai atâta, domnul A r o n Boca V e c h e r e a n u l a şi atât de plăcută, în toţi membrii consistoriali, cât unanimi voto, s'a
scris şi scrie pentru p o p o r c ă r t i c e l e de un cuprins desfătător şi decretat a i-se trimite un lăudătoriu recunoscător şi demn de un do-
d e cuprins instructiv şi le t i p ă r e s c e şi î m p r â s c i e gratuit prin popor. chite, precum s'a recomandat Aron Boca, care cunoscendu-şi misiunea
A s t f e l de c ă r t i c e l e a scris şi împărţit până acum: sa, 'prin activitatea şi zelul seu cel mare au produs lucruri de mirare
cu înveţăceii din Cianul mare. Acesta recunoscinţă cu aceea însărcinare
A) De cuprins religios-moral.
se împărtăşesce cu Prea onorat frăţia ta, ca făcend a se publica in
1. L a c r e m î funebrale seu versuri la înmormântări. Sibiiu, 1 8 8 0 .
comuna Cianul mare, se fie şi docentului de o mângăiosa recompen-
2. L i r a Sionului seu c â n t a r e a sărbătorilor. Gherla, 1 8 9 4 . saţiune a zelului seu, şi părinţilor pruncilor de o datorie muJţi'nuitore
3. Omul şi lumea, versuri la înmormântări. Gherla, 1 8 9 3 . şi recunoscinţă a meritelor crescătoriului băieţilor sei. Am dori ca
B) Instructive. gloriosul progres care Fa făcut Aron Boca cu şcolarii sei, s( se pu­
4 . Sfaturi de aur. Gherla, 1 8 9 4 . blice şi. în Gazetele naţionale, ca se fie un impuh puternic şi altor
spre urmare, tare dela întrepunerea şi învieţiunea Frăţiei Tale şi
5. F i l o x e r a omenimei seu vinarsul. Gherla, 1 8 9 5 .
asceptăm.
6. A l b i n a şi leneşul. Gherla, 1 8 9 7 .
7. R e g u l i şi sfaturi bune pentru pruncii de ş c o l ă . Gherla. 1 8 9 7 . Blaşiu 26/14 Iuliu 1861. Ştefan Manfi m. p.
notar consistorial.
8. M e d i c u l fără de argint. Gherla, 1 8 9 7 .
T o t astfel îî sunt tote d o c u m e n t e l e relative la a c t i v i t a t e a lui
9. P o v e s t e a Pascului seu credinţă deşertă. Gherla, 1 8 9 6 .
c a învăţător în d e c u r s de 2 5 ani.
1 0 . Ţ i g a n u l şi m a g n a t u l seu vraja şi fermecile. Gherla, 1 8 9 5 .
D r e p t a c e e a învăţătorii noştri şi-1 pot lua esemplu demn de
C) Pentru petrecere. imitat, c a şi ori c a r e R o m â n , c ă c e e mai demn de imitat d e c â t mo­
1 1 . D o i n e l e şi j o c u l ţiganilor. B r a ş o v , 1 8 9 2 . ralitatea, diliginţa şi păstrarea, c a r e sunt t r e i m e a n e d e s p ă r ţ i t ă de
1 2 . Dialogul ţiganului cu S â n - P e t r u la porta raiului. Gherla, 1 8 9 3 . omul de o m e n i a şi c a r e în domnul A r o n B o c a V e l c h e r e a n u l sunt
1 3 . Ţiganul la mănăstire. Gherla, 1 8 9 5 . plantate şi cultivate cu totă îngrijirea.
14. Ţiganul în raiu. G h e r l a , 1 8 9 5 . Un bun cunoscut.
 Din 1 3 r i t i \ n i i i o mătuşei.
( A u d i t ă în c o m u n a natală V ă l i u g în Bănat.)

Multe povesti frumo.se .şi fel de fel de întâmplări minunate ne T o c m a i îmî spunea c ă mâne-dî o să vină la t a i c a să mă
m a i s p u n e a mătuşa Ioana, când ş e d e a m la u m b r a nucului, unde c e r ă şi-i e c a m frică . . .
v e c i n e l e se adunau, tote cu furcile'n brâu ) 1
ori cu cusătură pre­ ----- T r e c i după fântână, Ionică, iată taica, t e v e d e ; vai se-
cum, unele civiau, altele coseau la chei, şabacurî ori p o m e d a l ă r a e a de mine c e s ă m e fac...
seu c ă făceau la samuri şi nu arare orî şi vr'una c â n t â n d cu d o r — Nu vedu-.şî p'aci g â ş c i l e , h e i ! cine-i după fântână, d'apoi
dela inimă, c ă c i : j tu Ionică, ce-i cu tine, cui duci tu a p ă ?
Da cina dorul sa legă i Eu încremenisăm.
Nn mai portă mintea 'ntregă; Ionică se prefăcu c ă ţine de i o t ă şi c ă v r e a s'o slobodă din nou.
Da sa lega de-o nevasta — Nimărui, respunse Ionica, t o c m a i întorc dela moşie şi-mî
Nu-ş lucră orânda'n casă era tare sete, vream să-mî s c o t c â t a apă.
Iotă dina iese'n prag — Sciu, sciu, las' nu b e a apă, văd că escî tot asudat,
Cu jirnţn tras în ac ci haid' la noi, că şi-aşa aş avea o v o r b ă . . . dise t a i c a .
Pămhirind pe citii drag. E u îmî luai cărciagu şi plecai. T a i c a cu I o n i c ă p l e c a r ă şi ei-
Intr'o di eram iarăş la u m b r a nucului, m ă t u ş a Ioana, d o d a ) 2
I o n i c ă vru să t r e c ă lângă mine, taica însă, spuindu-i c ă să-1
Măria, C a l i n a lui Trifon şi alte v e c i n e şi c a - s ă nu le c a d ă fusu a ş t e p t e pân' se uită după g â s c î î-1 opri 'napoi. Nicî nu sciu cum
din m â n ă , î n d e m n a r ă pe mătuşa să le spună ea vr'una din vre- ajunsei a c a s ă . M a i c a m'a.ştepta în prag.
mile bătrâne, când era c a fată c r e s c u t ă g a t a de măritat, cum e — l o a n o dragă, te-ai cam zăbovit cu apa, unde-i taică-ta?
b u n ă oră a c u m F l o r i c a ei, cu un trup.şor subţirel, faţa drăgostosă, — V i n e de loc, respunsei şi tremuram totă, nu sciu c e - m î
o c h i negrişorî şi cu c h i c ă c a p e n a corbului, sch după disa cân­ era, mi s e ' n c l e ş t a s e gura.
tecului: — Ce-i cu tine, de c e eştî aşa roşie, spune-mî iute, pân'
Mândruţa cu ochii negri nu vine taică-tu, c e s'a întîmplat?
Mult mie dragă, mân ce-o vermitl — M a i c o iartă-mă . . .
Dar mândra cu ochii nerdt — Nu sciu c e - a m mai dis, c ă m a i c a sârutându-me şi şter-
1
Nici odată să no crerţl gendu-me la ochî îmî spuse, să trec în soba ) ceealaltă, c ă vine taica,
Că te lasă adormit mai cu cineva.
Şi plecă după iubit . . . Când mă vădui singură, nu sciam să plâng orî c e să fac.
Mătuşa, glumeţă dela fire, era tare veselă şi făgădui c ă v a T a i c a cu I o n i c ă ajunseseră.
spune c e v a din păţaniile ei. — B u n ă diua, măicuţo, c ă c î aşa-i d i c e a I o n i c ă m a i c e i .
— Eram de vr'o 17 anî — începu mătuşa, când năvăliră — S ă trăeşeî eu bine, dragă Ionică, dar de mult n'ai mai
să-mi umple capul cu de-ale măritişului; iar feciorii veniau cu fost pe la noi.
g r ă m a d a la fiertatul tată, b a g s e m ă s e m e c e r ă . — T a r e de mult, căcî abia am gătat cu moşiile şi ( l e u !
E u , când venia cineva la t a i c a s ă v o r b e s c ă intre patru ochi, pân' nu g a t cu lucrul, nicî la m a s ă nu m'aş pune.
îmi f ă c e a m de lucru prin grădină, de unde puteam v e d e a tare — Hai să t r e c e m în s o b ă , audiî pe taică.
bine c i n e întră şi cine esă. E u eşiî în cuină unde aflai pe m a i c a . I-î spusei apoi t o t ă
A ş a t r e c u r ă vr'o doue-trei luni, tot veniau şi tot eşeau. D a r î n t â m p l a r e a şi c ă I o n i c ă vine m â n e să m e c e r ă .
nu venise încă cela, c e aş fi voit se vină. Ve puteţî închipui cum era acum m a i c a de bucurosâ, şi
Ş'apoi t a i c a iar era la gândul meu, nicî el nu v r e a se-şî ia după ce mai ţinu cu m i n e c ă t a s p o v e d a n i e îmî crici*) să văd de
un ginere e a c ' a ş a numai c a să fie şi el cu ginere'n c a s ă . foc, căcî e a t r e e e ' n s o b ă .
Maica însă, c a tote m a m e l e , m o r t ă de frică că-oi r ă m â n e a R ă m a s e i acum la foc, dar urechile îmî erau la c e să vor­
c u m v a nemăritată, t o t d e a n a la prând î n c e p e a v o r b a acuş de unul bia'n s o b ă .
acuş de altul; t a i c a vădii apoi c ă mie nu-mî p l ă c e a de nicî unul Intre alte multe c e - o r vorbit, ce am înţeles mai bine, a fost
3
şi când î n c e p e a u vorba, me sculam dela m a s ă s ă pun apă'n bora, ) c ă I o n i c ă n'a mai vrut să a m â n e t r e b a pe m â n e , ci m'a cerut
orî c ă a d u c e a m lui t a i c a lemnuşe căci, la taica după mâncare î n c ă atunci.
lula era, de ce prindea mai întâiu. M'au c h e m a t apoi în l'untru şi ca să nu lungesc treba,
Cum ve spusei, a b i a t r e c u r ă c â t e v a luni şi satul n'avea altă eram peţită.
de vorbit, decât c ă I o a n a lui Niculuţă alege, tot alege, acuş o S'au făcut apoi tote gătirile de nuntă. S a u strigat în b i s e r i c ă ,
culege. s'a ţinut l o g o d n a ş'apoi ne-am cununat.
D a r c e - m î păsa mie de c e să vorbia'n sat. Imî căutam de D a r sciţî cum e la nunţî, miresa dă daruri lucrate de ea,
lucru şi îmî era mai m a r e grija, s ă văd g ă t a t o d a t ă pânza c e mai dar şi ea capătă dela nemuri, naşi şi s o c r i daruri de nuntă.
aveam a c ă ţ a t ă ' n războiu, vedî, eram tineră, dar me p r e c e p e a m la Intre alte daruri, c ă p ă t a s e m dela s o c r ă - m e a — fiertată şi o l a d ă
războiu, s c i a m năvăgi*) s c i a m urdfî), eram cum dicea t a i c a părinte frumosă. A m ţinut-o vr'o 5 seu 6 anî în sobă, apoi am suit-o în
când venia cu b o t e z u l : fată harnică şi c i n s t e a casei. pod, căcî ţolele, c e le-am ţinut în ea, le b ă g a s e m în dulap.
Intr'o di e r a m la fântână după apă, I o n i c ă m'aştepta-se, eram T r e c u r ă vr'o c ă t e v a săptămâni decând o suisem şi s'apropia
amândoi şi ne p r i n s e s e m în vorbă. ruga din satul R . unde s c i a m că mergem, căcî pretenul lui I o ­
l
nică ne c h e m a în tot anul şi nu ne da p a c e pană c e nu m e r g e a m .
; brâu ^ încingetore, pe carea o portă femeile sub brăein. lîrâul e ţesut
Petruţ e r a de vr'o 6 anî, F l o r i c a era a b i a de vr'o 4 anî. N e
clin lână mai dură numită per şi e mai lat ea brăcirile.
*) Duda simil — mătuşă. hotărirăm să lăsăm copilaşii amăndoi a c a s ă în g r i j a m a i c e i .
,r
; llorc — earciag, dlă cu mănuşă. S o s i n d diua d e p l e c a r e , grijirăm cociaF) şi Ghiţă scia cum s e
4
) Năvăgî a aduna urzala pe sul.
l'rcji = a sistemisa firele, cart vin ţesute cu bătela. In alte locuri femeile ' ) Sobă — chilie, odae.
uruesc acăţând tirul de parii atărui gard ; la noi (Vălugeniî) însă folosesc un instru­ *) l'rici — a face băgător de semă.
ment anumit, ur^tU'ire.a, construit ca rota a mare a morii de apă. I ^ C'ocia — trăsură.
mână, căci să merge la rugă, de aceea cu el n'aveam mull Ghiţă m â n a de s c ă p ă r a u roţile şi peste un pătrariu de c e a s
d e lucru. ajunserăm la portă.
Cine era mai veselă d e c â t mine, când plecarăm. In s o b ă era lumină.
A j u n g e n d în sat traserăm la pretenţii Sofron, c a r e ne a ş t e p t a Curtea era plină de omeni. N e d e s c h i s e r ă porta ş'apoi in­
cu p o r t a deschisă. trarăm şi noi.
1 2
U u p ă c e ne mai gostirăm, ) sarica ) M â n u ţ a m e dusă în altă I o n i c ă sărise din c o c i e şi c a fulgerul se repedi în s o b ă .
s o b ă , c a să me 'nbrac de j o c . S c o b o r î n d u - m e şi eu a b i a putui sui treptele, căci m o r fost
Me î n b r ă c a s ă m şi a v e a m numai se-mî mai c h i c h e s c perul. lăsat picidrele.
Mersei să m e uit în oglindă când — I ) 6 m n e , par'că ş'acum D o m n e , m e prind fi orî c â n d me g â n d e s c . M a i c a m e a p l â n g e a
o ved — pe c i n e v e d e a m în c a ? şi sta î n c r e m e n i t ă cu o lumină'n mână, bagsemă căutase ceva.
Era o faţă c e - o c u n o s c e a m şi era la s p a t e l e meu. Petruţ d e - a s e m e n e a plângea.
încremenită cum eram, totuş me 'ntorsei şi vedui că-i Nicî nu putui dice vr'o v o r b ă , ochiî mi s e umplură şi mie
socră mea. de 1 aerăm?, p l â n g e a m toţî.
— Nu la j o c , ci acasă, şi-ţi vedî de ladă, atât tu c e vorbi — F l o r i c a nu-i, atât putu vorbi, şi apoi iar începu se plângă
şi n'o mai vedui. de ţi-se sfăşia inima.
6 E l o r i c ă E l o r i c ă , ! strigai apoi.
T o c m ' atunci întră şi I o n i c ă s ă v a d ă mis' ) g a t a ore.
— Ce-i cu tine, Dne, c e ţi-sa întemplat de e.ştî t o t ă g a l b i n ă ? — O c ă u t ă m mai de când aţî p l e c a t şi n'o aflăm, a perit!
- L a s ' că ţi-oi spune, a c u m dute di lui Ghiţă să prindă nu-i, nu-i şi iar nu-i!
— Ionică, I o n i c ă , c ă c î a p u c a s e s'o c a u t e prin sob'ailaltă, in
c a i î şi caută să plecăm cât mai iute!
pod, în ladă . . . c a u t ă . . . şi m e repediî la s c a r a podului.
— D a r spune-mi barem c e v a să sciu, c ă altfel nu ne lasă
Fonu*) să p l e c ă m . Nu sciu cum m'am suit, destul c ă I o n i c a cu lămpa.şu'n mână
îmî ajută de d e s c i n s e r ă m l a d a .
— V o i a m să-mî grijesc perul şi când m'apropiai de oglindă,
D o m n e , şi copiî ă ş t i a ! F l o r i c a era'n ladă. Buzele-i erau mai
vedui c ă c i n e v a era la spate-mî.
do venăte, manile recî, c r e d e a m că-i mortă.
Mă 'ntorsei să ved cine-i . . . mi tare frică de copii, c ă li-
— M'am j u c a t cu Petruţ de-a ascunsul şi el m'o tot aflat
s'o fi întemplat c e v a .
şi m'am b ă g a t în ladă c a să nu me afle. Ş i când so 'nchis lada,
— D a r spune-mi c e ai vedut? am î n c e p u t se plâng, am strigat şi Petruţ n'o mai venit.
— E r a m a i c a ta fiertată şi-mî spuse, c ă nu la j o c ci a c a s ă
şi să-mî ved de Iadă, apoi n'o mai vedui.
Mătuşa I o a n a privi la F l o r i c a şi începu a l ă c r ă m a .
Ne rugarăm apoi de E o n u şi de S o r i c a se ne erte. că t r e b u e Da drago, dise F l o r i c e i , c a r e a roşise c a un bujor, acum cred
să p l e c ă m spunendu-le şi lor î n t e m p l a r e a . că n'ai mai face, atunci erai m i c ă ; iar c ă F l o r i c a e a c u m miresă,
i
a s t a v'a spuso t a i c a părinte ieri, dac'aţî fost la biserică.
) vioslirăm - ospclarăm.
Sunt 1 4 anî, ducând s'o ascuns în ladă.
Sorica dini. sor".
!!
) mis — suni. V r e m e a t r e c e şi fetele c r e s c .
4
) Fonu dtin. Sofroniu. Ke.şiţa-montană 1 8 9 8 . Jostf Velcean.

S I N (x T J K
Nicî odată nu fusesem aşa de indispus, c a a c u m ! pe ea, şi cât de mult e iubit! D i n t r ' o scrisore cădură c â t e - v a hâr-
Norî plumburii acoperiseră ceriul primăveratic, şi când şi tiuţe: erau pasagiî mai s e n t i m e n t a l e din scrisorile ei. » S e te uit
când de geamul ferestriî se l o v e a câte un picur de ploie aprope vre-odată? o, nu-rî t r e c ă aşa c e v a prin minte, tu fericirea vieţiî m e l e ,
îngheţat. tu îngerul meu s c u m p ! ' — îî scria ea odată. »Pe v e c î am se te
V o i a m se lucru c e v a , dar nu a v e a m p l ă c e r e spre n i m i c ! i u b e s c cu aceea-şî d r a g o s t e s i n c e r ă c a a c u m ! " — îl asigura ea de
Ce s c fac? am desfăcut lădiţa m e s e i de scris şi am început altădată.
se-mî pun scrisorile în ordine. E r a u o mulţime de hârtii împră- E r m ' a m turburat, sciind cât de puţin au ţinut aceste jură­
sciate, o sumedenie de epistole de la prietini şi prietine. minte, şi apucând t o ţ c scrisorile lui le-am aruncat în foc.
Etă un fragment de n o v e l ă scrisă p e c â t e va p a g i n e . Mai aveam chiar dela ea c â t e v a epistole, dela iubita prie­
V o i u ceti-o şi apoi am s e o termin! E r a drăguţă i d e a : o tinului meu. Nicî n'am mai c e r c a t se le desfac! De bună semă
prietină p o v e s t e s c e alteia prima sa iubire. a-.şî fi avut se c e t e s c declaraţii tot aşa de false, c a şi cele de mai
Credeţi c ă am făcut c e v a ? A m mai scris doră doue paginî înainte! S i n c e r i t a t e a ei fusese o frasă g o l ă şi j u r ă m i n t e l e ei îs per­
şi vedend c ă nu merge, am s g o m o l o ţ i t hârtia şi am aruncat'o în fidie. E a îl purtase cu v o r b a c â t e v a d,unî, (ăcendud se-şî regrete
cuptor. un timp de aur şi de libertate din tineVeţa lui. spre a-i întorce
A h , e c ă n e s c e e p i s t o l e ! a c e s t e a doră vor pune în renduelă spatele, chiar atunci, când el ţinea mai mult la e a ; când o iubea
gândirea-mî turburată! Mi-am forţat paciinţa, pân c e am ales scri­ ca pe un ideal aflat după multe lupte şi suferinţe!
sorile. In sferşit m-am trezit de a b i a cu câte-va, pe celealalte îmî mai r e m a s e r ă n e s c e scrisori de la o copilă, c a r e me iu­
le a r u n c a s e m ; mai multe din acelea ce-mî remaseră erau dela b i s e o d a t ă cu a t â t a s e n t i m e n t !
un prietin, c â t e - v a dela doue fete. A m recetit tot ce-mî scrisese odată, şi p a r c ă cu fiecare cu-
Prietinul îmî spunea fericirea şi nefericirea lui. Când era vent, cu fiecare şir, î n t r e v e d e a m prin negura trecutului aşa de
fericit, scrisorea lui era aşa de mgrijită, încât p a r c ă simţai radiind depărtat, chipul ei pal, ochiî mari, din carî o rază de a b i a licu-
fericire şi viaţă din a c e l e litere morte. M ' a m înseninat puţin r e c e - rândă, c e r c a se pătrundă cu luminile ei până în inima mea spre
tindu-i c â t e v a scrisori, în carî îmî spunea, cât de mult o i u b e s c e ai afla tainele.
 Cetirea a c e s t a m e mai liniscise. S e r m a n ă copilă! tu a i avut d r e p t a t e ! ai trăit până am vrut
In locul nepăsării şi mâniei de mai înainte o moleşală me e u ! . . . dar nu! prevederile ei nu au fost drepte, eu făr' de voie
cuprinse, şi apoi s i m ţ e a m c u m o tristeţă c e r c ă tot mai mult se am dat flăcărilor scrisorile e i ! . aşa e! dar acum ele nu mai
me stăpănescă. sunt, au cădut p r a d ă flăcărilor mistuitdre şi eu n'am se-mî mai
Ş i atunci am a p u c a t fără grijă puţinele scrisori c e - m i erau aduc aminte nici o d a t ă de e a ! . . .
înaintea mea, şi deschidend uşa cuptorului, le-am aruncat în lăuntru. Iubire, . . . aduceri a m i n t e . . . c e v o r b e înşelătdre . . .
Cum nu fusese foc încă, ci de a b i a câţî-va cărbuni, flăcările S e r m a n e prietin! chiar aşa a trecut şi iubirea ei faţă de tine
nu c o n s u m a s e r ă încă scrisorile prietinului meu- Căldm'a le desfă­ cum s'a prefăcut în cenuşe a c e s t e scrisori: au fost şi nu m a i sunt.
c u s e filă de filă şi eu m a i putu-i ceti c â t e - v a şire, c e îmî a d r e s a s ă T u c r e d e a i în sfinţenia v o r b e l o r ei, şi a c e l e n-au r e m a s s t a t o r n i c e
o d a t ă : » T u n'ai c r e d e cât de mult o i u b e s c ! Chipul ei m e urmă- nici m ă c a r atâta, c â t au trăit scrisorile t a l e ! O, nu te mai î n c r e d e
r e s c e cu n e a s t î m p e r şi ţine sub stăpânirea sa tdte facultăţile mele. în făgăduinţe o m e n e s c î , ele sunt mai uşdre c a frunda b ă t u t ă de
O i u b e s c mai mult c a orî c e în l u m e a a c e s t a , aprdpe ca — ventul tdmnei şi mai puţin de c â t spuza!
şi atunci flăcările se încinseră şi scrisorile prietinului dispărură în
K t ă acum au t r e c u t tdte! s'au prefăcut în cenuşe, atâta hârtie
vecînicia, c a r e le fusese d e s t i n a t ă ! . . . .
plină de a t â t e a gândiri, de a t â t e a s e n t i m e n t e , cari turburară inimi
A m stat mult înaintea cuptorului, privind cum flăcările ni­
şi aprinseră crerî. Ce s'au ales din td1e a c e s t e a ? N i m i c a ! din
m i c e s c totul, şi cum îşi întind furia distructivă şi asupra episto­
hârtie, nimica din s e n t i m e n t e l e puse p e h â r t i e !
lelor a r u n c a t e în urmă, — şi n'am putut opri în c u r g e r e a ei o
lacrimă, când am zărit pe o filă cuvintele: » Ş i eu trăiesc până A s t a e s o r t e a tuturor, tdte s e sfârşesc o d a t ă ! unele, fiindcă
vrei tu!« M'au sguduit a c e s t e c â t e v a cuvinte, şi am vrut se smulg le-au sosit ceasul, er altele sub forţa împregiurărilor. Ş i noi? noi
flăcărilor jertfa acesta, a c e s t a scumpă reminiscienţă, dela fiinţa r e m â n e m cu regretul c a r e ne a m ă r e s c e puţinele ceasuri ale vieţii,
c a r e m c avuse atât de drag . . . dar, n'am putut! flăcările mi-au cu mult mai mult, de cum ni le-a îndulcit c â t e v a clipite de fe­
ars m â n a si aşa a trebuit se privesc, cum se nimisce dinaintea ricire t r e c ă t d r e .
ochilor m e i ultimul ei suvenir . . . Praf şi c e n u ş ă ajunge t o t u l ! . . . A.

jîmintirea.

0 speranţă îmi mal resare Ka-mi apare înainte

Luminând în ceţa sării, Surifţend ca sS mi chem.e . . .
Ca luntraşului pe mare, Şi-o ador cu dulci cuvinte
Depărtat de malul ţdriî. Făr' a vrea, ca 'naltă vreme.

Şi amintirea-mî licăresce Ah, de ce n'apui în, nopte,

Tristă, palidă şi mică Se te uit pe viaţa 'ntreţjă,
Şi în inimă cum cresce, Şi se nu ml mai spui la şapte
Par că sunt cuprins de frică Şi se, nu-mi mai fi tu dragă,?

jTlvescu.

Şl
(Novelă e n g l e s ă tradusă de Iulia Pran.)

— D a r iubită ladi Hamilton, d a c ă spun c ă o uresc. a i b ă mai multişor per pe cap. Pentru-câ c e a p s a îi a c o p e r e tot
— A h I l e n r y ! c e v o r b e sunt a c e s t e a ! E a este c e a mai bună capul, er desupt ea se veci a b i a n e s c e perişori c a m roşieticî, a c e i a
fată c e numai c u n o s c . Ş i de-i c u n d s c e inima ei nu t e vei mai nu sunt p r e a frumoşi. Cu un cuvent ea e o fată c a m figuratică,
retrage. dar e forte cultă şi spiritudsă.
— D e o voiu c u n d s c e ? H m ! D a p o i c ă pre d e n s a nu o mai D a r ă fata a c e a care mi-o c o m a n d e z dumniata mie, nu s c i e
pot c u n d s c e . Nici c ă stă în v o r b ă cu omul. vorbi nici o v o r b ă bună, p r e c â n d miss M o r g a n aşa e de plăcută,
— T e înşeli H e n r y , ea s e intereseză de tine şi chiar d o r e s c e aşa e de isteţă, aşa de c u m i n t e şi plină de spirit . . .
a te c u n d s c e mai de aprdpe.
Tinerul lord, cu totul s'a înferbentat în vorbire. O c h i i frumoşi
— S e r i o s ? Ş o d , c ă eu dorinţa a c e s t a a ei, nu o am o b s e r v a t
negri rugători erau ţintiţi spre miladina Hamilton.
nici când. Cu s e p t e m â n e l e m'am o c u p a t numai cu densa c a se-i
— A ş a dară m â n e voiescî a ne părăsi, dise miladina, întor­
fac p e t r e c e r e , dar e a e o g â s c ă prdstă . . .
când v o r b a spre alt o b i e c t .
— O h H e n r y , tu nu i-ai curtisat ei. S u m sigură c ă miss M o r ­
gan nu îţî p ă r e a g â s c ă ? ! — Inse sperez, c ă t e vei reîntdrce de g r a b ă ?

— Ce s e ţine de a c e s t a milladină, adeverat spun c ă mult — D a , ddră sciţî c ă sum silit a m e r g e .

mai b u c u r o s aş lua de nevastă pe miss M a r g a n , d e c â t pe . . . — S p e r e z . D i u a reîntdrcerei m e l e o voiu însciinţâ domniilor
— Ce v o r b e s c î ? ! ! p e miss M o r g a n ? ! D a r ochilariî şi c e p s a e i ? Vdstre.
— D a , a c e e a - i drept, c ă ochilariî şi ceapsa ei sunt forte — AII right! D a r a c u m chiar c l o p o ţ e s c la prânz. Trebue
urîte, şi chiar şi a c e e a o permit c ă nu iar strica la miss M o r g a n se se-mî s c h i m b toaleta.
 C o n v e r s a r e a a c e s t a s'a p e t r e c u t într'un castel mai vechiu clin V o r b e l e din urmă le a p ă s a mai tare, şi H e n r y îndată a pri­
A n g l i a , în oraşul Midland-Cauntry. Ş i fiind-că de vre-o câţi-va ani ceput c ă miss M o r g a n ţinteşte cu ele la c e a p s a ei urită, ce o
H e n r y C h o n v a y a r e m a s orfan, şi numai singur sta în l u m e a largă, p o r t ă pe c a p , şi la ochilariî c e i negri.
bătrâna miladină H a m i l t o n l'au cuprins pre el c a o m a m ă dulce, — Nu ai dumniata o soră, la care îî s e m â n ă v o c e a cu a
fiind c e a mai bună a m i c ă a m a m e i lui H e n r y . D a r de un timp d-tale ?
î n c ô c e s'a hotărit se-1 însôre. Ladi Hamilton a fost convinsă c ă — Ş i a c ă r e i a figură, sau statură de l o c nu s a m â n ă cu m i n e r
mai bună muiere nu pôte se-şî afle Henry ca pe miss Aglaia î n t r e b a miss M o r g a n naiv.
Vernis. Miss V e r n i s e r a o fată orfană, forte avută şi destul de — A c e e a nu o am dis, ba nici nu o am gândit, răspunsă
frumosă, dar c a m neisteţă. I n s ë H e n r y nu a arătat ceva aplicare tinărul lord, dar v o c e a îî tremura.
s p r e c ă s ă t o r i a cu miss A g l a i a . H e n r y încă a fost forte b o g a t , şi — O r i c e ai gândit milord, sciu c ă reu nu, despre mine.
pentru a c e e a s'a şi decis că el numai din a m o r s'a căsători. B a şi altcum D a r d u m n e a t a mai nainte mi-ai făcut o întrebare la c a r e voesc
domnişorul H e n r y a avut forte r o m a n t i c e idei despre căsătorie. T o t - a-ţî respunde.
déuna la a c e e a s'a c u g e t a t ; c e frumos ar fi, că el să se amoriseze într'o Nu domnule, eu nu am nici fraţi nicî surori, nici nu am avut,
fată s ă r a c ă , c a r e pe el î n c ă l'ar iubi şi c a r e ar c r e d e despre el, c ă şi den­ b a nicî rudenî nu am, părinţii mi-au murit. Cu totul orfană stau
sul e sărac. D a r după cununie i-ar d e s c o p e r i muierei sale că el cât e în lume.
de avut, şi apoi ar trăi la olaltă în c e a mai m a r e iubire si fericire. — Chiar c a şi eu, dise H e n r y .
Prel i n g ă aşa c u g e t e nici nu-i mirare c ă H e n r y nici nu voia In a c e s t m o m e n t s e d e s c h i s e uşa, şi ladi Hamilton întră în o d a e .
s e scie de căsătoria cu miss A g l a i a . D a r înaintea a c e s t e i căsătorii — S u n t e ţ î singuri? Intru adevăr m c bucur, pentru c ă am
a mai stat şi alt c e v a în cale. Miladina Hamilton a avut l â n g ă trei c u g e t a t c u m e ă ospeţiî m ă aşteptă. A ş a cred c ă pentru voi nu am
n e p ô t e ale sale o guvernantă. G u v e r n a n t a a c e s t a a fost forte isteţă, causat nicî o v ă t ă m a r e c ă v'am lăsat singuri.
forte plăcută, dar forte hâdă, (nefrumosă).
Purtă p e c a p o c e a p s ă mare, negră de dantelă, desupt c a r e Sărmana guvernantă! D e c â n d s'au dus H e n r y îî p ă r e a c a s a
îi spânzura pe frunte numai c â ţ i v a ciupi c a m roşieticî. E r ochii golă, şi timpul t r e c e a m o n o t o n . Pentru-ce i-a răsărit în c a l e a c e s t
îi f ă c e a neveduţî n e s c e ochilarî negri, şi miss M o r g a n a adeverit, om, a c u m de a doua o r ă ? ! D a , a două oră, deşi H e n r y nu-şî mai
c ă fără de ei nu p ô t e face nici m ă c a r un pas. a d u c e aminte, şi numai v o c e a îî p ă r e a cunoscută. »Cât de iute
Henry cu c o m p l e s a n ţ a lui, îndată a început a face semă m'a uitat«, g â n d e a în sine miss M o r g a n .
de b e a t a guvernantă. I-a fost şi milă de densa pentru figuranta într'un oraş a p r o p e de L o n d o n s'au întâlnit prima oră. H e n r y
ei. E r ceilalţi ospeţî a casei nu o lua nici într'o semă. D a r ele­ a fost în visită la a c e a familie, u n d e era miss M o r g a n atunci gu­
vele ei o aderau. Ş i de o p a r t e a c e s t a a fost causa, c ă milordul vernantă. D a r staţiunea ei de atunci trebuea să o p ă r ă s e s c ă şi
şi miladina H a m i l t o n ţineau mult despre guvernantă. Pe Henry numai cu greu şi-a găsit alt l o c . Acum erăşî o încungiură pri­
l'a f e r m e c a t mintea şi v o r b e l e spirituôse a dşorei M o r g a n , şi forte mejdie. In c a s a a c e s t a nu p o t e se rămână mai mult, pentru că
bucuros c o n v e r s a cu ea. In decursul iernii, la c a s a lordului Ha­ simte c ă îl i u b e s c e pre tinărul lord, şi cu amorul a c e s t a fără s p e ­
milton mai de multe ori a r a n g e a c â t e un j o c teatral, şi la a c e s t e ranţă nu pote se mai trăiască într'un c a s t e l cu H e n r y . Pentru c e
p e t r e c e r i miss Morgan era prima arangiătore. Cu gustul ei fin a fost aşa de n e b u n ă ? Pentru-ce şi-a dat inima la un tinăr aşa
s c i e a a r a n g e a bina, şi participa în rolurile a c e l e a , cari alţi n i m e n e a de avut şi galant? P e n t r u - c e nu a sciut iubi e a pe un om c a r e o
nu voia a-le primi. Ş i fiind-că H e n r y încă lua parte la teatru c a p u t e a luă de muiere, şi cu c a r e ar fi putut fi fericită?!
arangiator, a d e s e ori a avut ocasiune s e v o r b e s c ă timp mai înde- [ P e s t e c â t e - v a dile H e n r y o se s e r e î n t o r c ă în castelul Ha­
lungat cu guvernanta. Atenţiunea d a m e l o r însă nu a încungiurat milton, p â n ă atuncî trgbuie finită s t a r e a a c e s t a amară. Miss Mor­
c ă miss M o r g a n şi H e n r y aşa de bine s e pot înţelege. B a chiar gan s'a hotărit. D e ş i i u b e a forte mult pe elevele sale, er miladina
o d a m ă c a m guralivă, a şi î n s e m n a t c ă cât de şod e gustul b ă r ­ H a m i l t o n dimpreună cu lordul hirte o onorau pre densa, — pe
baţilor şi c â t de c o m i c e a c e e a , c ă un lord aşa de galant, care l â n g ă t o t e s i m ţ e a c ă t r e b u e să se d e p a r t e de c a s a asta iubitore,
putea s e curtiseze la c e l e mai b o g a t e fete, pune frumosul la o c a r e pentru e a a c u m era locul nefericirei. T r e b u e să se departe
guvernantă atât de » n i m e « , hâdă, cu ochilarî negri şi aşa de fi- înainte de a s e r e î n t o r c e H e n r y .
guratică, cu un c u v e n t în t o t ă privinţa de rîs. O r e căuta-va pre miss M o r g a n ? î n t r e b a - v a despre densa? Orî
— M â n e dimineţa o se c ă l ă t o r e s c la L o n d o n miss Morgan, nicî nu va gândi' la fata a c e a , cu c a r e a p e t r e c u t a t â t e a o r e plă­
dise H e n r y . D u p ă c o n v e r s a r e a cu miladina H a m i l t o n el s'a dus cute. D e altcum a c e s t a ar fi mai bine pentru ambii.
în salon şi a c o l o era numai g u v e r n a n t a singură, forte s'a bucurat Cu trei dile mai târdiu ladi Hamilton şi miss Morgan erau
c ă pôte vorbi cu d e n s a în patru ochi. singure în salon.
— îmî pare rău c ă ne părăsesc!, răspunsă miss M o r g a n eu D a m e l e s e retrase mai d e g r a b ă în chiliile lor s e p a r a t e , er
v o c e a ei plăcută. Ş i cu iubire te aşteptăm îndărăpt. domnii discureau şi s e disputau în pipătoriu.
Fiinţele acelea figuratice — cum era şi miss M o r g a n , — au —• Miss M o r g a n , de-mî vei permite că-i ţinea în secret, o să-ţî
a c e a libertate, c ă pot vorbi a m i c e s c e cu tinerii. spun un lucru forte interesant. Ş i a d e c ă : o am invitat p e miss
— Intru adevăr mi-i simţi a b s e n ţ a , miss? î n t r e b a lord H e n r y Aglaia V e r n i s c a s e p e t r e c ă vre-o c â t e v a dile la noi. P e s t e două
C h a n v a y cu ton môle. <Iile o s e s o s e s c ă . Puţin v o m fi c a m îndesaţi în locuinţă, pentru
Oh da, răspunsă miss Morgan simplu şi sincer. Altcum c ă aştept şi pre familia D r u m m o n d , d'apoi totuşi v o m face c u m v a .
cred c ă cât de î n g r a b ă o se te re'ntorcï la noi, p r e c u m îmi spusă D e A g l a i a am lipsă, pentru c ă v o i e s c a da ocasiune de întâlnire
ladi Hamilton. la tinera p ă r e c h e .
— S p e r e z c ă în curênd mă voiu r e n f o r c e . — A dă ocasiune de întâlnire la tinera p ă r e c h e ? la c a r e p ă ­
— Ş i eu s p e r e z . r e c h e , milladină?
Glasul ei resuna dulce şi d e ş t e p t a simţăminte ciudate în inima — Cum, dumniata nu mă pricepî?
lui Henry. — S e r i o s nu, miladină. A ş a să v e d e suin forte n e p r i c e p ă t o r e .
— Sciţi, dise tinărul lord, c ă v ô c e a d-vôstre m ă a d u c e în — E c ă dar, — pe H e n r y v o e s c se-1 însor. Aşa cred că
confusie? A ş a mi s e p a r e c ă a c e s t glas l'am mai audit undeva, bărbaţi? numai a t u n c e a se pot ferici, d a c ă s ă însoră?
şi atunci suni convins c ă ne-am mai întâlnit odată în vieţă. — L a tot caşul, murmură miss M o r g a n ; numai ca să dică
— D e ne-am vrut întâlni deja, — respunse miss M o r g a n cu şi densa c e v a .
v ô c e a tremurendă, atunci d u m n e a t a de sigur ţi-ai a d u c e a m i n t e — D u m n e a t a de sigur sciî miss M o r g a n , c ă bărbaţiî de a c u m
d e statura mm. numai la bani şi la frumseţe se uită. D a r c e i mai mulţî numai de
bani s e interescză, înse H e n r y nu-i dintre aceştia, pentru c ă mai I E r a deja sara târdiu, c â n d au s o s i t H e n r y în castel. Ş i
mult dă pe frumseţn. P e l â n g ă t o t e a c e s t e nicî a v e r e a nu o u r e s c e . ; fiind-că căseniî durmeau deja, H e n r y a voit se între în odaia sa sepa-
D e c î dar, eu i-am găsit lui o fată c a r e e şi frumoşii şi avută. I A U i rată, fără s g o m o t . Insă a observat, c ă în pipător e s t e lumină, şi
H e n r y numai »da« trebuie s e dică, şi t r c b a e în ordine. Drept aşa a întrat în lăuntru încet, acolo era n u m a i domnul casei singur!
că miss A g l a i a V e r n i s nu-i fiinţă prea isteţă, dar eu aşa cred — S c i î că pre miss Morgan o p e r d e m nu p e s t e multă vreme,
c ă tinerii din A n g l i a , nicî nu doresc s e le fie muierile cuminte dise lord Hamilton după o pausă mai lungă. Prima oră adecă
şi prea sciute. c o n v e r z a s e despre lucruri politice.
~ • D d r ă nu, g e m e a miss M o r g a n . H e n r y în a c e s t m o m e n t chiar la g u v e r n a n t ă g â n d e a , şi a c u m a
— Nu. nu d o r e s c ! B a nicî nu le p l a c e ! A ş a cred că nicî a simţit c ă la v o r b e l e lordului forte a roşit la faţă. D'apoi după
H e n r y nu a pofti, că m u i e r e a lui se fie cultă şi spirituosă. a c e e a cu nepăsare, numai arătată, — a răspuns:
O h nu, pentru c e se d o r c s c ă ? dise miss M o r g a n forte — Imî pare reu. Ş i pentru ce se depărta?
încet. j — Nicî eu nu ştiu. Intru adevăr e lucru şod, c ă nime nu
— A g l a i a Vernis e forte m a r e g â s c ă , a c e e a bine o sciu eu. j o a v ă t ă m a t nicî cu o vorbă. Ş i ea a fost mâna dreptă a muierii
Ce se ţine de mine, eu nicî nu o aşî lud de muiere d'apoi mele.
a c e s t a e cu totul alt lucru. E u nu sum b ă r b a t . . . i — Ş i nicî miladină nu scie, c e c a u s ă are depărtarea acesta
— D a r miladină, răspunsă miss Morgan, î n c â t v a ironic, dum- repede?
niata eştî o femeia forte isteţă şi pentru a c e e a totuşi cât de b i n e Nicî densa nu scie de sigur. D u m n e d e u singur scie de sigur
duceţi cu lord Hamilton. c e i s'a întemplat la fata a c e s t a .
L a d i H a m i l t o n rîse. — Ş i când m e r g e ?
— A c e e a e aşa, drăguţă, pentru că lord Hamilton, scumpul — M â n e . S ă r m a n ă fată, noi toţî o am iubit forte. D a r nu
meu b ă r b a t , e un om forte bun, dar de loc nu-i isteţ. Precând pot negă, — nu sciu ce era într'ensa t o t d e a u n a c e v a s e c r e t . P a g u b ă
H e n r y , — d'apoi c ă dumniata s c i î . . . E om forte isteţ şi e x p e r t , eă nu-i mai scuturată puţin. C e a p s a a c e a şi ochilariî a c e i negri
şi pentru a c e e a nu are lipsă de femeie c u m i n t e . o fac chiar hâdă. A ş a cred H e n r y c ă nicî ţie nu ţi-ar p l ă c e a o
Miss Morgan, d-ta d a c ă te vei hotărî c â n d v a se te măriţi.. muiere cu ochilarî negri, şi se porte pre c a p aşa o bazaconie'!
— D a c ă m c voiu hotărî! I — E u aşa cred, răspunsă Henry, c ă mai bine ar fi pentru
— Numai după om neisteţ te mărită. - Eu o se-ţî caut noi bărbaţii, se nu dăm aşa mult pe frumseţa t r e c ă t o r e . Pentru
dumnitale de b ă r b a t ; un om bun, c h a r a c t e r rar, — d a r c a m pro- ce se nu pot iubi eu pe o d a m ă c a r e portă ochilarî negri p e nas?
s tăi an . . . — A d e v ă r , adevăr, nicî nu neg. Ş i mie mi-ar p l ă c e a să aibă
— Oh miladină, îţî m u l ţ ă m e s c frumos, mc forte deobligaţî. b i a t a miss c e v a n o r o c bun, deşi nu-i frumosă, dar cei drept, mai
Ş i miss M o r g a n p r o b ă se rîdă. plăcută şi mai bună la inimă, ca şi densa, nu e x i s t ă . D e u ar
— A ş a dară d r a g ă miss. D - t a îmî vei sta într'ajutoriu se pot merita bun n o r o c . D a r ndpte bună! A c u m a s e m e r g e m la odihnă.
g r e b l a la olaltă p e miss A g l a i a V e r n i s cu H e n r y ; A ş a - i ? D a r c e — P A I m e r g în odaia m e a nu-i aşa ?
ţî s'a întemplat dumnitale miss M o r g a n ? — S e înţelege. D e sigur a c o l o ţi-au arangeat un pat. Eu
S e r m a n a guvernantă începuse a plânge, şi-i m e r g e a lacre- a d e c ă t o t ă diua nicî n'am fost a c a s ă . Dar ce am mai voit se-ţî
mile tot şiroiu pe obraz în j o s . spun? . . . P â n ă unde eştî deja cu miss A g l a i a V e r n i s ?
— Miladină, eu nu ve pot fi într ajutor domnilor vostre. Eu — T r e b e - i la dracu miss A g l a i a ! striga H e n r y cu mânie.
nu oot face nimica! D - t a nu o poţî lua a c e s t a în nume de reu dela — I )ar voiescî a o părăsi pe fata a c e a ?
mine, d a c ă eu aşa V e i u b e s c , c ă în totă vieţa m e a sum d e o b l i g a t ă — D'apoi cum se o p ă r ă s e s c , când nicî nu i-am cerut m â n a ?
pentru binefacerile în carî m'aţî înpărtăşit . . . [ D a c ă tl-şora a c e e a nu scie alta, d e c â t aşî face toalette, .şi nu are
— Nu te pricep, miss . . . S e înţelege c ă ne iubeşti pre | altă grije d e c â t de toaletele cele frumose. Mie nu-mî t r e b u e aşa
noi, c ă .şi noi te iubim pe d-ta . . . J o p ă p u ş ă de modă!
— T r e b u e se mc depărtez pentru totdeauna . . . T r e b u e i —• D a p o i că femeia mea, pe asta t i o a menit de soţie.
se ve p ă r ă s e s c pre D-vdstră miladină . . . -- D a r sperez că miladină mi-a p e r m i t e c a în lucrul a c e s t a
— JMe-ai părăsi pre noi?! Miss M o r g a n ! C e ţ am g r e ş i t d-tale? se-mî preţuesc p l ă c e r e a m e a numai?
— N i m i c , oh nimic. Ş i totuşi t r e b u e se mă depart pentru — O, da, se înţelege, acesta-i treaba ta. Că muerea mea
totdeauna. Nu întrebaţi c ă pentru c e , me rog, nu întrebaţi. Per- îtî vrea numai binele. D a r nopte bună.
miteţi'mî, se me depart.
In capul lui H e n r y se luptau cele mai diverse gânduri, şi
L a d i Hamilton p r e l â n g ă t o t e fixiile ei mărunte, era o f e m e i a
tinerul lord se preumbla fără ele nicî o voie, prin odaie, în sus
forte fină şi nobilă. O î m b r ă ţ o ş e a pe b e a t a guvernantă, şi a în­
şi în jos. D o r nu va lua de muiere pe g â s c ă aceea recomandată
c e p u t să o m â n g ă e . — A c u m a vădut curat. Nu i-au încungiurat
de miladină H a m i l t o n ! A h ! lângă aşa o muiere i-ar fi viaţa c e a m a i
atenţiunea, că Henry a fost forte c o m p l e s a n t totdeauna, faţă de
m o n o t o n ă . Nu, nicî decât pe miss A g l a i a . . .
miss M o r g a n . Ş i ladi H a m i l t o n a dis de multe ori aşa întru sine,
-— D a r miss M o r g a n ! Pentru c e v o i e s c e a părăsi castelul
»mai b i n e ar fi c ă tinerii avuţi şi din r a n g înalt, s e lasă în p a c e
Hamilton? A c e s t cuget cu totul l'a supărat. Bunule Dumnedeu!
pre fetele s ă r a c e * .
dorii nu-i amorisat el în miss M o r g a n ? A c e s t a ar fi lucru comic!
A u vădut miladină, c ă miss M o r g a n are drept. Mai bine a
Dar pentru c e se fie c o m i c ? Pentru c ă miss M o r g a n nu-i frumosă ?
fi se se departe din a c e s t a c a s ă , şi a rămânea departe până atunci,
Pentru c e dă aşa mult sexul b ă r b ă t e s c pe frumseţe!!!
până ce s'a cununa H e n r y cu domnişora V e r n i s .
— Nu v o e s c se-ţî fac n ă c a z cu întrebări, miss M o r g a n . E ă Intre aşa gânduri a părăsit Henry pipătoriul, ca se mergă
aşa cum vei afla de bine. D a r nu uita c ă la c e a mai principală în odaia sa.
dorinţă mi face destul, când te vei înturna îndărăpt. Aici întru H e n r y s'a dus clealungu p r e s t e un coridor lung şi nu p r e s t e
acesta casă dumneta totdeauna vei fi primită cu c e a mai mare multă v r e m e s'a p o m e n i t în uşa odăiei sale. H e n r y d e s c h i d e uşa
bucurie. şi spre mai m a r e a lui mirare o b s e r v ă c ă în odaie e s t e c i n e v a .
După aceste vorbe miladină Hamilton a căutat pe lordul Lângă mesa de t o a l e t t â ş e d e a o damă, în vestmânt alb.
şi i-a spus c e s'a întemplat. Milordului încă i-a părut forte rău, Chiar îşi d e s f ă c e a părul. Părul ei b l o n d ca şi o v a l e de aur se
c ă g u v e r n a n t a îî p ă r ă s e s c e , şi în p ă r e r e a mare de rău au uitat lăsa pe umerele ei în j o s , până la călcâie. D a m a şi-a fost plecat
se-i spună muierei sale, c ă H e n r y au telegrafat c u m c ă ; în a c e s t a capul ei admirabil pe masă, .şi nicî nu a observat c ă cine vine.
s a r ă o s e s o s e s c ă în castelul Hamilton. H e n r y a voit a se r e t r a g e , când şi-a adus aminte c ă n i c i nu scie
îneătrâu se m e r g ă , c ă c i asta deu e s t e odaia lui. Mai bine ar fi In mai mare confusie sunt eu, d e c â t Miss M o r g a n , dise
se î n t r e b e de d a m a acesta, c ă unde i au arangiat lui o altă chilie? H e n r y cu z i m b e t forţat.
Pentru a c e a a dis: — V i n ă afară, de se p o t e miss, te rog, de se pote, vino
— Me r o g de pardon, aşa se vede am rătăcit. miss, afară, striga miladina.
La a c e s t a v o c e , dama a sărit în sus şi s'a întors c ă t r ă tine­ Uşa s'a d e s c h i s î n c e t şi pe p r a g s'a ivit miss M o r g a n .
rii] lord. Ochii ei mari albaştri nu erau acoperiţi de ochilariî urîţî,
Doi ochi albaştri, scăldaţi în lacrămî privea spăriaţî la H e n r y . er perul ei auriu era lăsat liber pe umeri în j o s .
— D o m n u l e C h a n v a y ! strigă dama. — Miss M o r g a n ? Intru a d e v e r eşti d-ta? întrebă uimită mi­
Nu v o c e a d o m n i ş o r c i M o r g a n era asta? V o c e a acea dulce, ladina.
fermecătore? — M â n e t o t e le voifi spune, respunsă miss cu frică.
Dar unde-i c e a p s a , unde sunt ochilarii? A m b e l e erau arun­ — Oh, nu aş putea durmf de curiositate nici un c e a s , disă
c a t e pe măsuţă. miladina şi milordul Hamilton. V o r b e s c e miss.
— O mergi! Depărtate! striga cu ton înnăbuşit de plăns Kr H e n r y s e uita cu uimire la a c e s t a ivire frumdsă.
tinera fată. — Nu am mult de a spune, începu miss M o r g a n :
Henry o a prins de mană, şi i-a di- s c u t o n
duios: A m lost orfană, s e r a c ă , eram silită se dau bre, c a se-mî p o t
— Pentru ce plângi d-ta? Ş i ce fel de j o c ţi-ai bătut d-ta căuta pânea de tote dilele. Staţiunea mea de mai nainte am
de noi ? fost silită a o părăsi, nici nu sciu cum s e ve spun. Mi-au dat dru­
Tinera fetiţă a aretat pe m a s ă . mul de acolo, fiind c ă miladina L a u r a n c e a , d o m n a c a s e i a aflat c ă
— Me rog, nu î n t r e b a n i m i c a şi tc depărta. tinerii (aici privea la H e n r y şi roşi) mai mult se ocupă cu mine
— Nu, te mărturisesee p r i m a d a t ă ! O schiţam eu că noi ne decât cu . . . cu domnişora casei. D e n s a aşa a credut, c ă eu de
a m mai întâlnit încă. guvernantă sunt p r e a . . . prea frumosă . . . Acesta mi-i totă
D-ta eşti a c e a tineră fată, caro era cândva în castelul ba­ istoria; aşa dară am p r o b a t , cum m a ş putea face hâdă . . . Nu
ronului L a u r a n c e a , c a guvernantă, şi de-acolo odată ai dispărut. a m voit se p l a c la nime, nu c u m v a s e me trimită şi din alt loc!
lYliss Morgan a roşit. I s t o r i a a c e s t a miss M o r g a n o urmări cu un rîs cu hohot. D a r
In momentul acesta s'au audit despre coridor sunet de ladi H a m i l t o n p e s t e doue minute, şi-a venit la sine, şi a înbrăţişat
paşi, şi H e n r y a eşit afară fiind-că audise glasul lordului Hamilton cu iubire pe tinera fată.
p e eare'l urmărise m u e r e a sa. L a d i Hamilton încă din depărtare — S c u m p a m e a copilă, dise c ă t r ă d e n s a sărutându-o, apoi
striga cătră Henry: mai mult se nu te s c h i m o n o s e ş t i a ş a ! T e asigurez că în c a s a m e a
— O h iubite H e n r y c e i n c i d e n ţ ă ! Dar la tote e de vină cu mult mai tare sunt iubite fetele frumose, adecă despre mine
bărbatul meu. A uitat se-mî spună c ă sosescî. A ş a s'a întâmplat şi despre moşul meu e vorba. C ă c e vot îşi dă tinerul lord (mi­
c ă pe miss M o r g a n o a m îneuartirat în odaia ta, pentru că cele- ladina a r u n c a o privire z i m b i t o r e la H e n r y ) a c e a nu o sciu.
l:\ltv odăi t o t e sunt o c u p a t e cu ospeţî. Dacă bunul cetitoriu nu pote se g â c e s c ă capătul istoriei
— Sperez că nu o ai adus inse în conlusie pe miss? acesteia, atunci e de vină autoriul; c ă c i nu o a povestit bine, ci reu.

tura română şi cultura popo­

Casa lui
Avram Janeu.
La pagina 32, 33 şi 34
a »Revistei Ilustrate« am fost
adus schiţa biografică şi por­
tretul eroului Avram Jancu;
atunci am spus că el s'a năs­
cut în comuna Vidra de sus
în creriî munţilor apuseni, la
Moţi. Aci înfăţişăm adî casa
în care s'a născut acel brav
fiu al naţiunei nostre, acel
erou care cu atâta vrednicie
şi-a aperat munţii în contra
rebelilor, în cât chiar duşma­
nii lui şi ai noştri l'au po­
reclit »Regele munţilor.« Casa
lui Jancu este proprietatea
A s o c i a ţ i u n e i pentru
rului român; însuşi Jancu a
donat'o, dinpreună cu totă
averea sa. Ha este o casă de
munte frumos ă, cu acoperişul
înalt, şi ţuţuiat ca la tote ca­
sele de munte ca se nu potă
sta multă neuă pe el.
Dinaintea porţii sunt doi
plopi înalţi, »Plopii lui Jancu«
sădiţi de mâna lui. Cu fală
stau aceşti doi plopi aci, nu­
mai cât nu pot spune trecă­
torilor: l)escoperiţi-ve cape­
tele, muritori, că noi nu sun­
tem nisce plopi comuni, sun­
tem plopii lui Jancu, sădiţi
chiar de mâna lui, dinaintea
porţii căsiî lui, ca se stăm
aci, se aretăm trecătorilor
acest cuib de vultur, la care
litera­ voi iî diceţî Casa Jancului!
C a s a lui Avram J a n c u .
 Bt.isx.iiocu.1 şi Rodiul.
(Legendă.)

B i e t e l e m a m e multe lacrămî pot vărsa s i n multe nopţi mai Tinerul şi gingaşul copil al îngrigitorei şi b u n e i m a m e întru
pot v e g h i â până îşî c r e s c copii, dar nici dupăce a c e i a au c r e s c u t atât s e străfdrmase, că m a m ă s a era pe aci se c u g e t e c ă nu-i al ei.
mari şi s'au făcut bărbaţi, g r i g e a pentru ei nu s e d e s l i p e s c e din In loc s e i se supună îî făcea imputări şi o ameninţa cu
inimile lor cele bune. morte, e a înse nu c e d e z ă . P r e s t e voia şi binecuvântarea mea o
A fost o m a m ă , c a r e a avut numai un singur băiat. Era poţî lua, altcum nu, căci eu ca mamă ţin cu sfinţenia la d a t o -
slab micuţul din n a s c e r e şi nime nu d i c e a c ă o r e când va rade rinţele şi dreptul c e ' l am faţă de t i n e . T u e.ştî sedus de vraja inimei
.şi el b a r b ă . ei pecătdse, eu înse t e voiu apăra de cursele ei.
S e r m a n a femeia, între c e l e mai mari grigî şi suspine se rugă — Nu me laşi s e o ieu? întreba de nou, mânios, crişnend
la D u m n e d e u pentru s ă n ă t a t e a lui. »Ddmne de-ai făcut b i n e şi din dinţî şi ţipând scliintei din ochî.
mi l'ai dat, dăi s ă n ă t a t e şi mi-1 ţine c a se m e î m p ă r t ă ş e s c şi eu
— Nu; răspunsă e a blând şi cu îngrigire cum era.
de c e a m a i m a r e bucurie în lume.
— Nu te lasă şerpele răutăţii.
I )umnedeu sfântul a ascultat'o. Pruncul se reînsănătoşâ. C r e s c e a
şi se desvolta vedend cu ochii". — Nu grija părintescă cu c a r e ţi-s dator nerecunoseătorule.
Când ajunsă la v e r s t a de însurare era ca minunatul fet frumos _ Fiul se înfuria şi luând un cuţit c e era p e m a s ă îl împlânta
C â t e fete erau, tdte îl aveau în drag, el însă numai la una în sinul m a m e i sale. A c e s t a a fost primul c a s în c a r e m a m a a
cugeta, der pe a c e a m a m a sa v a fi sciut pentru c e nud lăsa se cădut mdrtă în luptă omorită de fiul ei pentru c ă a vrut se-1 a p e r e
o iee, căci d i c e a e a : până ai fost m i c şi neputincios te-am apărat de cel mai mare ren al v i e ţ e i ; de o consdrtă rea şi n e c r e d i n c i o s ă .
de foc şi de apă, acum când viaţa îţî stă nainte cu atât mai vârtos
t e voi apăra de cursa femeilor c e l o r rele. E r a pe la începutul primăverei. Mugurii învertjeau er florile
E l t ă c e a şi se supunea în ascuns înse îşî da l o c de întâlnire eşiau şi ele din p ă m â n t c a r e la rândul său d e ş t e p t â n d u s e din somn
cu fata. îşî freca ochii spre a î m b r ă c a vestmintele s ă r b ă t o r e s c ? ale naturei
D e nu vei sfârma lanţurile cu cari crudul uriaş, mama ta, reînviate.
t e ţine î n c a t e n a t s e nu te poţî apropia de mine, nu me mai a m ă g i Cu inima mamei sale la m â n ă tinerul p l e c a s e la alesă lui.
cu a c e l viitor c a r e e mai departe de noi pote d e c â t m a r e a de c e r . Cum m e r g e a gonit de dorul seu nebun, şi de dragostea lui pă-
S l o b o z e s c e - m î calea, c a se-mî urmez norocul ori n e n o r o c i r e a de c ă t d s â într'un loc se î m p e d e c â de un b o l o v a n ce-i sta în c a l e şi
mi-a fi ea dată. pica la pământ, er inima m a m e i sale c â t c o l o într'o rîpă.
Tinerul o mângâia dulce, şi-i promise, c ă în scurtă vreme
— F i u l e dragă, ore nu tea-i lovit prea t a r e ?
spereză se pdtă înduplica pe m a m ă sa se-1 lese se o iee.
Cine mă î n t r e b ă ore? c u g e t a el, dar de vorbit nu putu, cum
E a drept mulţămită pentru a c e l e mângâieri duidse şi m o l c o m e
s a m â n ă cu glasul m a m e i m e l e !
îl săruta dar prin farmecul a c e l e i sărutări dulcî şi înşelătdre smulse
din inima lui supunerea şi iubirea de p â n ă a c o l o faţă de mamă — E u , inima m a m e i tale, c a r e şi după mdrte-mî încă v e g h e z
sa. E l î m b ă t a t de amorul ei o luă în b r a ţ e , o alintă şi o l e g ă n a spre tine.
p r e c u m candida flore l e g ă n ă fluturelui înşelător. L a audul a c e s t o r cuvinte în inima lui se tredi consciinta şi
— D e nu me vei c e r e nici mâne, se nu m^i viî la mine. simţi mustrări durerdse, dar era prea târdiu, căci Dumnedeu în
— D e r de nu voi put^a chiar m â n e înduplica «pe m a m a ? s e m n de pedepsâ îl prefăcu B o z i u în margina drumului, şi de
— S c d t e - i inima, căci ş e r p e l e răutăţii sălă.şluesce în ea, şi atunci sunt pe marginile drumurilor bozii, er din inima mamei sale
a c e l a nu o lasă. A s t a de nu o vei face, unul al altuia nu vom fi făcu busuioc, c a tinerii s e d porte la pălării, fetele în sin, er preoţii
nici c â n d . se binecuvinte şi se s t r o p e s c ă cu el din apa c e a sfinţită cununile
S e mai sărutară şi se despărţiră. c e l o r c e se c ă s ă t o r e s c .
Anton in Popp.

Jn asfinfit

De câte ori m'a săgetat Şi mi-a şoptit arcaşul orb

In inimă Amor Ai vieţii greu destin:
Şi ademe in suflet mi-a săpat Amarul tristei lumi se-l sorb
Un dor . . . Deplin.

Şi-acum, când, iar m'a nimerit,

N'ar dice nici: regreţi
Şi-mi piere viaţa'n asfinţit
încet. Jîlvescu.
 Pavdosiiomi romàni din Bisfirifâ.

R o m â n i i die oraşul Bistriţă trăiesc din măiestrii, c u d e o s e - l d u c e r e a dlui Mufeşan din Bistriţa în lucrare la p a v a r e a unei s t r a d e .
bire sunt e i vestiţi cărămidari, zidari şi pardositorî (pavagiî). C u - D s a stă înainte c u planul în mână, calfele c u instrumentele în
trieră ţinuturi îndepărtate c a zidari şi pardositorî. Ş i din a c e s t e mânî s e a p u c ă d e lucru. Cetăţenii privesc cu mulţămire la h a r n i c i i
maeştrii onorifice au ajuns unii la averi frumuşele, e r traiii cinstit lor c o n c e t ă ţ e n i pardositorî: sunt mândrii c ă au în sinul lor m a e ­
duc toţî. ştrii a ş a harnici şi aşa pricepuţi.
Ilustraţiunea p r e s e n t ă n e arată c e t a d e pardositorî sub c o n - Onore măiestrilor!

Descântece.
d e s c â n t e c e ele deoeliiat. Să-i curgă laptele

Partea practicii. S ă d e s c â n t ă în o ulcică c u a p ă n e î n c e p u t ă Să-i mdră copilul de fdme.

cu un fir d e m ă t u r ă şi s e dice d e s c â n t e c u l d e trei orî. Apoi se Se se minune lumea şi ţera.
dă bolnavului s ă b e a din apă dimineaţa p e inima n e m â n c a t ă şi se De o fi deoeliiat din fată mare
spală p e ochî. S ă m a i d e s c â n t ă şi împungând cu un a c în m e r Să-i cadă cosiţa
pară e t c . r e c i t â n d d e s c â n t e c u l : Se remăe chială
De o fi deoeliiat din vent Sg se minune lumea şi ţera.
Să-i sece nările. De o fi deoeliiat din mordică:
De o fi deoeliiat tfm sore Iu mordică
Să-i chera razele. lu strigdică
De o fi deoeliiat din fem.ee Kti veni cu ocfii beliţi
Să-i crepe ţiţele Cu dinţi rinjiţt la cutare se-1 înfioredi
 PAG. 178.

Se-l incuţitezi Pe sub lume

Şi, te du unde popa nu toci Ca puiî se-i zăpâiicescă.
Unde cocoş nu cântă. Nime-n lume nu o vede
Acolo se te încăldesci Nime-u lume nu o aude
Acolo se odiclinesci Fără Maica sfântă
Pe (cutare) st-l laşi hi porta raiului sta
Curat, luminat Şi bine o întreba:
Ca maica de Va făcut, Da tu pasere de fier
Ca qliua in care s'a născut Cu clonţ de fier
Leac din mâna mea Cu, tote de fier
Şi dela Maica Precesta. Incătrău, încătrău te duci
— Me" duc în lume
IDesseAiitec <le fjipleefite. Pe sub lume
Puii se mii zâpâticesc,
Partea practică. S ă t r a g e bolnavul eu scuipat sau c u unt d e
Că iiam cu ee-i hrăni,
lemn p e mâini, printre ochi (sprâncene) .şi s e dice d e trei orî
Şi cu ce i sbunităci.
căscând câte odată c a să aibă lec:
Şi a <}is Maica, sfântă:
A p l e c a t e vârsurose, greţurose, din b e r e , din m â n c a r e , din
înapoi- înapoi te-ntornă,
culcare, din sculare d e noue-decî şi none d e feluri, s ă eşiţî dela
Şi la . . . . (cutare) te d,n
(cutare) din creeriî capului, din faţa obrazului, din sgărciu nasului,
Şi, bine alege-i
din rărunchi, d e sul) rărunchi, din ficaţi, de sub ficaţi, din plămâni,
Şi bine culege-i,
de s u b plămâni. S ă v e duceţi în m a ţ e d e c ă ţ e a , în m a ţ e de pur­
Sorele din cap
cea, a c o l o s ă v e stăviţî, a c o l o s e v e opriţi. L e a c din m â n a mea şi
Din, faţa obrazului
din Maica Precesta.
Din faţa nasului
S p u s e de Ş t e f a n a Marin D . R u s u , corn. C s o i c e a - M i c ă , Doljiu.
Din, tdte-nchieturle
St. Zufescu.
Şi crepătunle,
Şi, cu ala puii ţii sburăt.ăcesce
Descântec de :sc3re.
Şi-i, hrănesce şi-i, cresce!
Se ia paserea de fer Fi.e-ţi leac din gura mea
Cu, clonţu.l de fier Şi. folos din, mâna meni
Cu totul de fier
Se duce'it pădure de fier S e d e s c â n t ă cu năframa p e mătură, l a muierî, e r l a b ă r b a ţ i
Se sue-n ciungul de fier cu ştergariul p e mătură, în orî c a r e di înainte d e răsăritul sore-
Jşl face cuibul de fier
lui. C o m u n i c a t ă de Vila S ă l ă g e a n u din R e t e a g şi scrisă d e
Se ouă, ăue de, fier
Şi, sare-u. Iunie Ioan Pop L'etegauul,

Cântece poporale.
Eşî mândra pâii la ferestă Pe voie şi mângâiere
Şi, te uită, sus pe costă Pe plăcerea ochilor
Eşî mândruţă din chilie Pe voia părinţilor.
Şi, te nif.a'n, sus spre vite Când, porunca mi-a picat
Vefi pe drum, cine cobora Domne ren m'am supărat
Un, car mare cu povară Când, am prins a, o ceti,
Şi te suie 'ntrun. măr dulce Inima mi, se topi.
Vedi bădiţa cum se duce Mândra mea mândră iubită
Cu câmeaşa lui cea nouă Nu ţi face vóia urîtă
Cu inima ruptWn două; Şi inima rèu scârbită
Eşi mândruţă'n drumul teu Că de-a fi'n lume vrhin bine
Şi-i dă, tu inelul teu Eu er voiU veni la tine
Şi te uită, după el Şi de-a fi'n lume ur'o pace
Cum se duce cătinel. Eu eră m6 voiu întorce
Nu pote merge mai tare Dar de a fi răutate
Că rin inima. îl dâră, Moi lipi ,
lâng o cetate
Şi se duce fiuerân.d Şi ţi-oi scrie mândr'o carte.
Şi din ochi tot, lăcrămând Ai bădica bădişor
Şi, din gură cuventând: Ser ierni ser ierni că mi-i dor
Plânge-mă mândră, cu dor Dar H'O scrie cu cernelă
Că ţi-am fost, voinic ficior Că de-aceia-i multă''n ţeră,
Şi ţi am fost, drag pe plăcere Şi n'o scrie cu, cărbune,
 Că de-acela-i mult în lume. Eu me duc mândră'n cătăne
Ci mi-o scrie cu argint Tu rimai şi, spală haine
Si sciu că-i dela iubit Croiesce câmeşea mem
Cărticica'n cor mirele O croesce bărbătesce
Fe de laturi cu mărgele Şi o cosă cătănesce
Cine-o prinde s'o cetescă Pe latul ce dinapoi
Lacrămile si-l pornescă. Scrie părinţii amândoi
Şi no scrie tare greu Şi pe latul dinainte
Si o pot ceti şi eu Scrieţi atale cuvinte
Eu oiu ceti prin grădină Pe mâneca de-a drepta
Şi sara pela lumină Scriete pe dnmniata
Şi-oiu ceti prin pomişori Si-ml mai stempăr inima.
Cu lacrăml din ochişori jY. Bodnari,
u res
gendarm c. r. în X P (Bosnia).

T e r ă n i î nostri,
Măicuţă dragă măicuţă, * -~fc\
rr

JJat-ai inu spinilor

Şi pe mine strinilor
lnu spinii că-l înecă
Pe mine strinit mi secă,
lnu maitoQ, nu 'njioresce
Şi inima mea rin teujesce.

Mi tot mir maică mi mir

Că mai curge dunărea
Măicuţă de jelea mea:
Şi mi mir maică, mi mir
t'ă, mai curge cel pariu
Măicuţă de dorul meu.

Când dice bădiţa'u frundă (\\(

Cod.ru pote si-l pitrundă.

Când. dice el cu dulceţă
Inverdesce frunda'n faţă
Dar când dice el duios
Cade şi frunda din dos!
Vendetoriu de pome in Sibiiu O română bănătană.
(după fotografie de I. Stoica)

Frundă verde siminic ^< Mândră pan nu te-am iubit

Mama m'a făcut voinic Fost-a lună fără nor
Fetelor bun ibovnic; Şi nici nu sciam, de dor,
Mama m'a făcut pe mine Fost-a, ceriul plin de stele
Până 'n resărit de sdre Şi nici nu sciam de jele,
Se fiu drag la fetişdre Dar de când, eu te iubesc:
Şi, când mama m'a făcut Nu e lună, numai nor
A cântat cucu în dos Şi eu duc atâta dor
Se iubesc cei mai frumos! Şi e ceriul fără stele
Şi, eu duc atâta jele.
La totă casa lumină «-
Plângu-ml ochii şi suspină, ^
Numai la mândruţa ddui
Dar sirmanii nu-8 de vină
Că-ml cosă cămeşă noui
Ci-i de vină inima
Mândră mândruliţa mea
Că o strică dragostea
Cosă tu cămeşa mea
Şi o pasce pacostea.
Tot cu d'albe fioricele
Tot cu mândre cărujele Eu cunosc pe badea meu <
Si nu duc atâta jele, După mers după umblat,
Tot cu flore de bujor Că se, duce legănat;
Tot cu flori dela isvor Se legănă pe picidre
Se nu duc atâta dor. T r e i j u m din apropierea Sibiiului. După el inima-mi mare, ^
(după' fotografie de I. Stoica)
J. Stanca.
 A apărut a c u m d e curund în tipografia A . Murăşianu din
Bibliografia. Hraşov P i n t e a vitézul, tradiţiunî, l e g e n d e şi s c h i ţ e i s t o r i c e din
vièta acelui vitéz, de Ioan Pop Re.tegauul. B r o ş u r a s e estinde p e
96 p a g i n e şi c o s t ă 3 0 c r . - j - 5 cr. p o ş t ă . S e pote c o m a n d ă d e l a
sus disa tipografie orî d e l a autorul, în R e t t e g , T r a n s i l v a n i a .
î n s e m n ă t a t e a dilei d e 3 (15) Maiu 1848. Studiu făcut cu
o c a s i u n e a a 5 0 - a aniversare a a c e s t e i dile d e M. Strajanu profesor
în C r a i o v a 1 8 9 8 . U n minunat studiu, c a t o t c e - î eşit din măestra
p e n ă a D o m n u l u i M. S r a j a n u , c a r e ar trebui se-1 c e t e s c ă t o t R o ­ Invitare la însertiunî.
mânul, c ă c i în el s e oglindeză t o t e nedreptăţile şi asupririle ce
au venit asupra ndstră, î n c e p e n d dela i n c a l c a r e a patriei, facerea
iobăgiei, până în p r e s e n t tot lucruri, cari t r e b u e s c bine ţinute în In tipografia C a r o l C s a l l n e r în B i s t r i ţ ă v a a p ă r e a p e n t r u
minte. a n u l 1899 u n c ă l i n d a r d e b u z u n a r i u , e d a t d e dl I o a n B a c i u ,
p r e o t g r . c a t . în Ş o i m u ş , e d i t o r - p r o p r i e t a r a l „ R e v i s t e i I l u s t r a t a "
Scolastice. P r o g r a m a X I I . a s c o l e i civile d e fete cu internat
a v e n t i u n c o n ţ i n u t forte v a r i u şi folositor. P e n t r u a c e s t c ă l i n ­
a A s o c i a ţ i u n e i conţine 1. un studiu de d-şora profesoră Măria
11
d a r s e p r i m e s c s p r e i n s e r a r e a n u n c i u r î c u p r e ţ u l d e 3 fi. d e
Cioban: „Holul mumei în familie şi 2 . Ş c i r î ş c o l a r e . D i n a c e s t e o p a g i n ă î n t r e g ă . T i r a g i u l c ă l i n d a r i u l u i v a fi d e 1000 1500
aflăm, c ă personalul ş c o l e i şi al internatului în anul şcol. 1897/8 esemplare.
a c o n s t a t din u r m a t . : D r . V a s . B o l o g a , învăţător o r d . şi d i r e c t o r ;
„ R e v i s t a I l u s t r a t ă " foie e n c i c l o p e d i c ă - l i t e r a r ă a p a r e în ti­
E u g e n i a M o g a n. Trif, înveţătore ord. d e f . ; I o a n Popovicî, înv. ord.
pografia C. C s a l l n e r în B i s t r i ţ ă , T r a n s i l v a n i a , în f i e c a r e l u n ă
clei".; E u g e n i a I o v e s c u înv. ord. def.; Măria C i o b a n , înv. supl. provis. l
o d a t ă în v o l u m d e 2/s> c ó l e , f o r m a t m a r e şi c u u n tiragiu d e
Nicolau T o g a n , c a t e c h . gr.-eat. ; D r . Petru S p a n , c a t e c h . gr.-ort. 3000 e s e m p l a r e .
Instructori de m u s i c ă : G e o r g e D i m a , Iulius S c h a e f f e r , S a b i n a P r o t e , In a c é s t a foie se primesc anunciurî spre înserare cu
D i r e c t o r a internatului: E l e n a Petrascu, tot-odată instr. de l i m b a preţ redus.
francesă. Medic: D r . 1. B e u . Numărul elevelor înmatriculate: Prin a c e s t e onoratul public este invitat a participă c u
cl. 1 = 1 6 ; cl. 1 1 = 2 3 ; cl. 1 1 1 = 2 1 ; c l . I V = 2 0 ; cursul complemen- î n s e r a r e a l a c ă l i n d a r şi „ R e v i s t a I l u s t r a t ă " c a r i prin a p è r e r e a
lor n u m a i foióse îî p o t a d u c e .
t n r = 9 , d e t o t e 8 9 eleve, din cari 5 7 în internat. A r fi de dorit
Terminul de înserare pentru călindar e până 1 Octobre
c a numerul elevelor se fie c â t de m a r e la a c e s t a .şcolă română
a. e. s t . n.
naţională, unică în felul ei.
Inserţiunile s e fac la Tipografia Carol Csallner, gistrifă.
A l m a n a c h u l învăţătorului r o m â n c e va a p a r e cu î n c e p e r e a
anului s c o l a s t i c 1 8 9 8 / 9 9 e d e j a s u b tipariu.
Diferitele cestiunî cronologice, genealogice, calendaristice, Telefonul redactiunei.
tipicale, e t c . p r e c u m şi alte referinţe de interes pentru înveţăto-
rimea ndstră, — planul de învăţământ, diverse consemnări, con­
s p e c t e , statistice, şi altele din sfera ş c o l e i p o p o r a l e , ••— e s t r a s e l e „In nopţî de ghiaţă'' în broşura urm.llâre.
şematismelor ambelor Metropoliî, dar m a i vertos a reuniunilor Turturica. Baş oum spuneţi. Mulţămită. Ye rog a-nn descrie portul nmeresc
învăţătorescî, — datele referitore la m i ş c a r e a literaturei nostre şi cel bărbăl-sc a] Frffluţtlor şi a Bufonilor, scriind numirile hat cum se esprimă
p'acolo. Nu-i grăbit mare. Aveţi timp până în Decembre, că pân' alune" nie" n'ar
p e d a g o g i c e în legătură cu un c o n s p e c t a învăţătorilor c a autori şi avea loc. Complimente!
în fine t r a c t a t e l e cuprinse în p a r t e a literară sunt tot a t â t e a motive Dl Iosif V e l c e a n . .Primit. Se va fac-- după cum spuneţi. Din opurile mele
eu nu lin decât câte un esemplar; sunt ale ediloiilor. Salutare.
î n b u c u r ă t o r e , c ă » A l m a n a c h u l învăţătorului român' la noi unic în
Dlui Ad. Ung. Credem din .suflet cele spuse dar şi dvostră ne puteţi crede
felul seu, nu numai v a deveni adevăratul călăuz al învăţătorimei ,,Nimic sub cer statornic, ci tot deşertăciune!" Ş i erăşi: „Nimic perfect de bun, dar
şi t a b l o u s i n c e r a ş c o l e l o r nostre, ci v a u m p l e a — s p e r — şi un nici perfect de reu!" In nrul viitor veţi vedea lot, ce se pole. J'entru nrul acesta
sosiră târdiu. Multămită şi salutări.
gol prea simţit în literatura nostră pedagogică.
Tot astfeliu şi adjustarea t e c h n i c ă î n c ă v a satisface aşteptă­
rilor, apărând legat frumos, cu hârtie fină şi tipariu acomodat.
Anunţ pentru publicul nostru cetitor.
Rog d e c i pe toţi doritorii d e a a v e a a c e s t o p ş o r şi în d e o ­
La editorul „Revistei Ilustrate" Ioan tiaeiu în Şoimuş p. u. Nagy-Sajó. se
s e b i fraţii colegi s e g r ă b e s c ă a se însinuâ, căci având în v e d e r e mai alla esemplare din „Revista Ilustrată" de pe semestrul I compactate în legătură
s p e s e l e c e l e m a r i şi în d e o s e b i îngrigirile s e r i o s e d e c a r i sunt cu­ de lux şi se vènd cu următorele preţuri:
Ediţia de salon cu 5 11.
prinse m a i vertos adî t o t e întreprinderile literare, A l m a n a c h u l să Ediţia poporală cu 3 fl.
t i p ă r e s c e în număr c â t m a i restrîns. Pentru înveţătoril dela şcolele poporale, apoi pentru ţărenl (economi), stu-
denţl şi soldaţi mai ieftină câte cu 1 fi. fiecare ediţia. Kr la comande mai mari
Preţul unui e x e m p l a r a b o n a t e 1 fl. plus s p e s e l e p o ş t a l e . se acorda un rabat considerabil.
D e s p r e modul de p r o c u r a r e voiu încunoscinţâ îndată ce a Tot de aci se pote procura şi broşura „Komdh '.naintea tribunalului isto­
riei" despre care ./tribuna" în nrul 178 ex a. c. scrie următorele: „Atragem
apărut A l m a n a c h u l — p e fie c a r e d o m n abonent. atenţiunea cetitorilor nostri asupra broşurei lui Zimândy Ignâtz, Kosauth Lujos a
vilăgtiirtenelem itelo széke elott. Lucrarea se extinde pe 3 6 0 pagini şi-1 presenta
Recita montană, ( R e s i c z a b â n y a ) în A u g u s t 1 8 9 8 .
pe „sfântul dela Turino" în adeverata lumină. Cartea are cu atât mai mare preţ
Iosif Velcean pentru noi, cu cât e scrisă de un L'ngur şi se baseză pe date positive. O recoman­
dăm cetitorilor nostri, cari sciu unguresce cu atât mai vèrtos, că broşura costă
înv. român. numai 20 cr. plus 1 0 cr. porto poştal."
Un vis. Naraţiune din vieţa unui preot, d e Gavriil Hang o Asemenea se mai pot comanda de aci „Revista Ilustrată", broşurile de ţie
întreg anul curente, de cuprins variu, instructiv şi distractiv .şi cu ilustraliunile
preot ort. r o m . R e d a c t o r , în T i p o g r a f i a a r c h i d i e c e s a n ă din S i b i i u , cele mai frumóse, numai din vièta nòstra naţională, preţul ediţiei de salon numai
1897. S e r e c o m a n d ă spre c e t i r e c e l o r năcăjiţi, în d e o s e b i preo­ 6 fi. ér a ediţiei poporale numai 3 fl. pe anul întreg. Cine a vtyut acesta revistă
s'a putut convinge at-i cea mai frumosă si tot odată cea mai eftină revistă pentru
ţilor văduvi. familii.

Cuprinsul broşurei I X . »Nu-ml huiţi la cap» (poesiă) pag. 1 6 1 . — .Constantin Morariu-Andrieviciu" (cu ilustraţiune) pag. 1 6 2 — 1 6 3 . — «Abui-
cere", »Nu mai vorbi" (poesiî) pag. 163. — «Despre gemeni cu privire la versta mamei şi la rendul chronologic al copiilor" (hygienă), «Norii nopţei", »In farmecul
nopţei" (poesil) pag. 164. — «Bicicleta din punct de vedere higienic" pag. 1 6 5 — 1 6 6 . — «Stăruinţa" (poesiă) pag. 1 6 6 . — «Madame Josselin" pag. 166—167. —
8
«Şi stelelor', «Poveste tristă" (poesil) pag. 167. — «Aron Boca Velchereauul" (eu ilustraţiune) pag. 168—169. — «Din păţaniile mătuşei pag. 1 7 0 — 1 7 1 . — «Singur"
pag. 171—172. — «Amintirea" (poesiă) pag. 172. — «Ceapsă şi ochilarî" pag. 1 7 2 — 1 7 5 . — «Casa lui Avram Jancu" (cu ilustraţiune) pag. 175. --- «Busuiocul şi
Boziul" pag. 176. — «In asfinţii" (poesiă) pag. 176. — «Pardositorî români din Bistriţă* (cu ilustraţiune) pag. 177. - - «Descântece" pag. 177—178. — «Cântece
poporale» pag. 178—179. — „Ţăreniî noştri" (cu ilustraţiune) pag. 1 7 9 . — Bibliografie, Invitaţiune la însertiunî şi Telefonul redactiunei pag. 180.

Tipografia Carol Csallner, Bistriţă.