Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B
ISTORIC. Crescătorii de glanduloşi) şi
Existenţa plantei animale o cu glande
BA pe teritoriul foloseau în hrana sesile; corolă
RBA- României este vacilor care nu dispers
BOIERULUI cunoscută încă stăteau la muls păroasă, cu
(Ajuga laxmanni din Antichitate. (M. Lupescu, M. tubul foarte
(L) Benth), fam. Planta este un Teodorescu, scurt;
Lamiaceae/Labiat element pontico- 1904; V. Butură, androceu, din
ae. Plantă erbacee, panonico- 1979). stamine cu
perenă, balcanic. În DESCRIER filamente mult
hemicriptofită, România de azi, EA SPECIEI. ieşite din tub,
localnicii Rădăcină glandulos
camefită, cu
diferitelor zone i- pivotantă, păroase în
aplicaţii sporadice
a atribuit diverse puternică, puţin partea
în medicina
denumiri ramificată. superioară;
populară, întâlnită
populare Tulpină erectă, gineceu cu
prin fâneţe uscate
(regionalisme). înaltă până la 50 ovar, stil şi 2
şi tufărişuri în
Numele Ajuga cm, simplă, lobi stigmatici,
stepe, silvostepă şi
vine de la rareori puţin la baza
regiunile
cuvintele latine a ramificată spre ovarului cu un
deluroase; se mai
= fără, şi jugum bază, de jur disc nectarifer
numeşte
= jug, pereche, împrejur incomplet.
adamască,
cu referire la lanuginos Înflorire, V–
adămească,
corolă care are viloasă. Frunze VI. Fructe
avramească,
labiul superior eliptice sau nucule
avrâmească,
puţin dezvoltat. alungit eliptice, apocarpoide
avrămeasă,
Ramurile întregi sau reticulat
avrămească,
înflorite erau uneori puţin rugoase
cărstănească,
considerate parte serate, sesile, (zbârcit
cârstăneasă,
bărbătească, iar semiamplexicaul încreţite),
cârstănească,
cele sterile parte e, puescente; cele grupate câte 4.
chica voinicului,
femeiască. De tinere dinspre
creştinească,
acest lucru se vârf galben
cristenească,
ţinea riguros verzui, cele de pe
cristinească,
seama la ramurile sterile
dumbăţ, iarba
folosirea lor, spre vârf evident
boierului, iarbă
când era vorba serate şi cu baza
broştească, limba
de bărbat sau atenuată în
boierului, mila
femeie. Cu peţiol. Flori
Domnului,
fiertura plantei gălbui cu
milostivă,
se făceau vinişoare brune
veninariţă; Magh:
scăldători; pentru purpurii,
Szennyes infű;
bărbaţi se păroase, scurt
Rus: Jivuciâka
foloseau ramurile pedicelate, câte
laksmana. RECOLT
florifere, iar două la subţioara
Răspândită în ARE. Părţile
pentru femei cele frunzelor; caliciu
Europa de aeriene ale
sterile. Planta a campanulat, cu 5
Sud-Est, Caucaz, plantei (Ajugae
fost folosită dinţi
Asia Mică. laxmaniae
pentru mărirea triunghiulari,
herba) se
lactaţiei la glandulos vilos
recoltează în
mame. (cu perişori
209
cca 30–60 minute. strecoară. Se bea sate din judeţul zer de lapte. Se
Stimulează conţinutul a 3 Vrancea. spală de mai
transpiraţia şi păhărele pe zi; b) MEDICINĂ multe ori pe zi
vindecarea magiun şi VETERINARĂ. zonele afectate.
(aplicată de extracţie Uz intern. 3. Pentru
medicina alcoolică din Pentru tratarea tratarea
populară, în fructe; magiunul animalelor de hipodermozei,
comuna Bertea, se prepară prin atonie ruminală, coşurilor,
judeţul Prahova). fierberea a 1 kg medicina strechei:
3. Pentru fructe ajunse la tradiţională decoct, din
periartrită scapulo- maturitate etnoiatrică vârfuri de
humerală (dureri fiziologică cu foloseşte scoarţa tulpini,
ale umărului): 500 g zahăr până albă a tulpinei funingine, sare
decoct, din 150– se obţine o pastă după ce o şi apă. Se
200 g rădăcină sau de consistenţa înlătură pe cea fierbe 20–30
întreaga plantă la marmeladei; un externă. Se minute. Se
5 litri apă. Se alt kilogram de fierbe în lapte şi strecoară. Se
fierbe 20–30 fructe se pune după ce s-a răcit lasă la răcit. Se
minute. Se într-un litru de se administrează aplică
strecoară şi se rachiu de prin breuvaj comprese pe
adaugă apei de calitate, se lasă bucal (se toarnă zona unde
baie la 37–38oC. 10–20 de zile la pe gât). Se există
Se fac 21 băi pe macerat, se practică la afecţiune.
cură. Se repetă de strecoară; bovine, ovine. Eficacitatea
2–3 ori pe an. 4. bolnavul ia zilnic Uz extern. 1. este bună. 4.
Pentru tratamentul câte o linguriţă Pentru tratarea Pentru tratarea
răcelii, de magiun şi câte rănilor, rănilor produse
reumatismului: un păhărel de umflăturilor şi de muşcătura
decoct concentrat, rachiu pregătit ca durerilor de animalelor
din frunze, tulpini, mai sus. 6. picioare: decoct, sălbatice:
eventual rădăcini, Empiric, pentru din 100 g plantă decoct, din 100
fierte într-o tratarea de uscată şi g frunze de boz
căldare. În blenoragie s-a mărunţită la 1 la 500 ml apă.
decoctul obţinut se folosit decoctul litru apă. Se Se fierbe 30
fac băi locale sau din frunze de boz fierbe 20 minute. minute. Se
generale (aplicaţii în vin sau apă. 7. Se lasă la răcit. strecoară. Se
în medicina Empiric pentru Se strecoară. Se fac spălături
populară). 5. tratarea copiilor fac spălături locale. 5.
Empiric, pentru de limbrici: locale. 2. Pentru Pentru
tratarea bolii de decoct, din 1 tratarea febrei combaterea
apă (hidropizie): lingură frunze aftoase: decoct, ectoparaziţilor
a) decoct, din o uscate şi din 100 g (păduchi) la
lingură rădăcină mărunţite la o rădăcină uscată găini se atârnă
uscată şi pisată, cană cu apă (250 şi mărunţită, sau în coteţ ramuri
sau din 4 linguri ml). Se fierbe 4– frunze uscate şi cu multe frunze
cu vârf fructe 5 minute. Se mărunţite, la 1 de boz. Uleiul
maturizate la 1 strecoară. Se bea litru apă. Se volatil şi acidul
litru de apă. Se în cursul unei fierbe 20 minute. valerianic au
fierbe până scade zile. Reţetă Se strecoară. efect insectifug
pe un sfert. Se lasă folosită în unele Soluţia obţinută
la răcit. Se se amestecă cu
233
îndulceşte cu DESCRIER
puţină miere. Se EA SPECIEI.
bea conţinutul a Rizom scurt,
câte 2–5 vertical, cu
linguriţe rădăcini fibroase
dimineaţa, prânz foarte
şi seara. numeroase, la
colet cu resturi
de frunze vechi.
Tulpină înaltă de
BUR 15–40 cm, cu 1–
RECOLTARE 3 ramuri. Frunze
. Părţile aeriene
UIANĂ-DE-
bazale 1–3, cu
ale plantei NOUĂ-
peţiolul lung şi
(Seseliae herba) se DATURI limb rotund,
recoltează în (Ranunculus cordat sau RECOLT
timpul înfloritului, auricomus L), reniform, pe ARE. Părţile
pe timp însorit, fam. margine dens şi aeriene ale
după ora 11. Se Ranunculaceae. mărunt dinţate; plantei
usucă la umbră, în Plantă erbacee, frunzele cele (Ranunculusae
strat subţire, de perenă, tulpinale sectate herba) se
preferinţă în hemicriptofită, până la bază, cu recoltează în
podurile caselor întâlnită prin lacinii mai mult timpul
acoperite cu tablă. fâneţe umede, sau mai puţin înfloritului, pe
PROPRIETĂ păduri semiverticilate, timp însorit,
ŢI luminoase, în oblanceolate sau după ora 11. Se
FARMACODINA regiunea de lanceolate, usucă la umbră
MICE. Plantei i se câmpie şi atenuate spre în strat subţire.
atribuie de către montană, bază. Flori COMPOZ
medicina populară frecventă din IŢIE
galbene, de 1,5– CHIMICĂ.
proprietăţi zona pădurilor 2 cm diametru;
antidiareeice, uşor de stejar până în Conţine, ca şi
caliciu din 5 alte specii
sedative, etajul fagului; se sepale lat
liniştitoare. mai numeşte înrudite,
eliptice, în formă anemonină şi
Aspectul în sine luna-şi-soarele, de luntre,
trebuie studiat. piciorul- protoanemonin
păroase; corolă, ă.
MEDICINĂ cocoşului, din 5 petale mai
UMANĂ. soarele-şi-luna, PROPRIE
FITOTERAPIE lungi decât TĂŢI
talpa-cocoşului. caliciul,
. Uz intern. Pentru FARMACODIN
Răspândită în câteodată numai
prevenirea AMICE. La
Europa şi Asia. 1–3; androceu,
tulburărilor tubului ISTORIC.
sate, medicina
digestiv la copiii din numeroase populară îi
Folosită de multă
care se înţarcă: stamine, cu atribuie plantei
vreme, mai ales
decoct, din o antere lineare; proprietăţi
în părţile Iaşului,
linguriţă plantă gineceu cu ovar dezinfectante,
contra bubelor şi
uscată şi mărunţită apocarp, ovat. antimicrobiene,
eczemelor,
la o cană (250 ml) Înflorire, IV–VI. cicatrizante.
ultimele
cu apă. Se fierbe 5 Fruct nuculă, Folosită la
crezându-se că
minute la foc lungă de 3 mm, tratarea bubelor
sunt date de
domol. Se păroasă. şi eczemelor.
duşmani.
strecoară. Se
281
RECOLTARE
. Părţile aeriene
ale plantei (Inulae
herba) se culeg în
timpul înfloritului,