Sunteți pe pagina 1din 76

208

B
ISTORIC. Crescătorii de glanduloşi) şi
Existenţa plantei animale o cu glande
BA pe teritoriul foloseau în hrana sesile; corolă
RBA- României este vacilor care nu dispers
BOIERULUI cunoscută încă stăteau la muls păroasă, cu
(Ajuga laxmanni din Antichitate. (M. Lupescu, M. tubul foarte
(L) Benth), fam. Planta este un Teodorescu, scurt;
Lamiaceae/Labiat element pontico- 1904; V. Butură, androceu, din
ae. Plantă erbacee, panonico- 1979). stamine cu
perenă, balcanic. În DESCRIER filamente mult
hemicriptofită, România de azi, EA SPECIEI. ieşite din tub,
localnicii Rădăcină glandulos
camefită, cu
diferitelor zone i- pivotantă, păroase în
aplicaţii sporadice
a atribuit diverse puternică, puţin partea
în medicina
denumiri ramificată. superioară;
populară, întâlnită
populare Tulpină erectă, gineceu cu
prin fâneţe uscate
(regionalisme). înaltă până la 50 ovar, stil şi 2
şi tufărişuri în
Numele Ajuga cm, simplă, lobi stigmatici,
stepe, silvostepă şi
vine de la rareori puţin la baza
regiunile
cuvintele latine a ramificată spre ovarului cu un
deluroase; se mai
= fără, şi jugum bază, de jur disc nectarifer
numeşte
= jug, pereche, împrejur incomplet.
adamască,
cu referire la lanuginos Înflorire, V–
adămească,
corolă care are viloasă. Frunze VI. Fructe
avramească,
labiul superior eliptice sau nucule
avrâmească,
puţin dezvoltat. alungit eliptice, apocarpoide
avrămeasă,
Ramurile întregi sau reticulat
avrămească,
înflorite erau uneori puţin rugoase
cărstănească,
considerate parte serate, sesile, (zbârcit
cârstăneasă,
bărbătească, iar semiamplexicaul încreţite),
cârstănească,
cele sterile parte e, puescente; cele grupate câte 4.
chica voinicului,
femeiască. De tinere dinspre
creştinească,
acest lucru se vârf galben
cristenească,
ţinea riguros verzui, cele de pe
cristinească,
seama la ramurile sterile
dumbăţ, iarba
folosirea lor, spre vârf evident
boierului, iarbă
când era vorba serate şi cu baza
broştească, limba
de bărbat sau atenuată în
boierului, mila
femeie. Cu peţiol. Flori
Domnului,
fiertura plantei gălbui cu
milostivă,
se făceau vinişoare brune
veninariţă; Magh:
scăldători; pentru purpurii,
Szennyes infű;
bărbaţi se păroase, scurt
Rus: Jivuciâka
foloseau ramurile pedicelate, câte
laksmana. RECOLT
florifere, iar două la subţioara
Răspândită în ARE. Părţile
pentru femei cele frunzelor; caliciu
Europa de aeriene ale
sterile. Planta a campanulat, cu 5
Sud-Est, Caucaz, plantei (Ajugae
fost folosită dinţi
Asia Mică. laxmaniae
pentru mărirea triunghiulari,
herba) se
lactaţiei la glandulos vilos
recoltează în
mame. (cu perişori
209

timpul când se află şi vindecarea ml cu apă. Se decoct şi apoi


în floare, pe timp rănilor de pe fierbe acoperit se pansează.
frumos, după orele corp. Planta mai 10 minute. Se
11. Se usucă în este folosită lasă să se
podurile caselor pentru vacile răcească până la
acoperite cu tablă. care nu stau la călduţ. Se B
Stratul de uscare muls. strecoară. Se fac ARBA-
trebuie să fie MEDICINĂ 2–3 spălături CAPREI
subţire. Se UMANĂ. vaginale cu
FITOTERAP
(Trapogon
păstrează în pungi irigatorul. De dubius Scop
de hârtie. IE. Uz intern. fiecare dată se
Pentru tratarea ssp. major
COMPOZIŢI foloseşte (Jaq) Vollm),
E CHIMICĂ. de diaree şi întreaga cantitate
pentru mărirea fam.
Nestudiată. Părţile de decoct
lactaţiei la femei Asteracea/Com
aeriene conţin preparat (adică
lăuze: a) infuzie, positae. Plantă
taninuri, 500 ml). 2.
din o linguriţă erbacee, anuală
aucubozidă Pentru tratarea
plantă uscată şi sau bienală,
(heterozidă rănilor de pe
mărunţită, peste terofită,
iridoidică), uleiuri corp: decoct, din
care se toarnă o hemicriptofită,
volatile, vitamine, 500 g plantă
cană (250 ml) cu medicinală, se
săruri minerale. uscată la 10 litri
PROPRIETĂ apă în clocot. Se întâlneşte în
apă. Se fierbe toate judeţele
ŢI lasă acoperită acoperit 15–20
FARMACODINA 15–20 minute. prin locuri
minute. Se lasă înierbate, mai
MICE. Părţilor Se strecoară. Se să se răcească
aeriene ale plantei bea conţinutul a mult sau mai
până la călduţ. puţin uscate, pe
aflate în floare li 3 căni pe zi fără Se strecoară şi se
se atribuie a se îndulcii; b) locuri
adaugă apei de pietroase, lângă
proprietăţi decoct, din o baie. 3. Pentru
antidiareeice, linguriţă plantă drumuri, pe
tratarea rănilor rambleuri (pe
antileucoreice, uscată şi de pe corp:
vulnerare şi de mărunţită la o terasamentul
decoct, din 2 destinat să
reconfortare a cană (250 ml) cu linguriţe plantă
organismului. apă. Se fierbe 3– susţină
uscată şi structura unei
Principiile active 5 minute la foc mărunţită la o
intervin favorabil mic. Se lasă la şosele sau a
cană (250 ml) cu unei căi ferate);
în normalizarea răcit până la apă. Se fierbe
tranzitului călduţ. Se se mai numeşte
acoperit 3–4 aglică, barba-
intestinal, combate strecoară. Se bea minute. Se lasă
diareea, combate conţinutul a 3 ţapului,
să se răcească creţuşcă,
leucoreea (scurgeri căni pe zi până la călduţ.
albe din vagin), (dimineaţa, cucuruzi,
Se strecoară. Se floare de câmp
acţionează bine în prânz, seara) fără spală rana cu un
vindecarea rănilor a se îndulcii. Uz galbenă,
tifon sau floarea-soarelu
externe. Utilizată extern. 1. Pentru pansament steril
sporadic în mediul tratarea de i, iarbă dulce,
de mai multe ori lăptugă, salată
sătesc pentru leucoree: decoct, pe zi. Se pot
tratarea de diaree, din 3–4 linguriţe de iarnă, ţâţa-
pune cataplasme caprei, ţâţa
scurgerilor cu vârf plantă cu pansament
vaginale, mărirea uscată şi vacii; Germ:
steril înmuiat în Grosser
lactaţiei la mame mărunţită la 500
210

Bocksbart; Magh: Fruct achenă, COMPOZI o linguriţă cu


Nagy bakaszakál. lung de ŢIE CHIMICĂ. vârf plantă
Răspândită în aproximativ 3 Nestudiată. uscată şi
Europa, Asia mm, cu 5 coaste PROPRIET mărunţită la o
Mică, Caucaz. pronunţate şi ĂŢI cană (250 ml)
FARMACODINA
ISTORIC. între ele cu încă cu apă. Se
Specie pontico- MICE. În mediul
5 coaste mai fierbe 2–3
mediteraneană, slabe, toate sătesc plantei i minute. Se lasă
cunoscută din sinuos se atribuie acoperită să se
vremuri străvechi denticulate, cu proprietăţi răcească până
în flora acestor un rostru neted. sudorifice, la călduţ, se
ţinuturi ca plantă Papus plumos, depurative, strecoară şi se
pentru stimularea alb murdar. diuretice, bea conţinutul
frumuseţii la fete, antidiareeice, a 2–3 căni pe
tratarea bolilor de antiflogistice. zi. Uz extern.
rinichi, de Principiile active Pentru tratarea
urdinare (diaree), pe care le conţin bolilor de piele
reumatism şi a au proprietatea şi a
umflăturilor. de a mări umflăturilor:
DESCRIERE sudoraţia, decoct, din 2
A SPECIEI. activează linguri plantă
Rădăcină procesele de uscată şi
pivotantă, groasă, eliminare a mărunţită la ½
din care se toxinelor prin litru apă. Se
desprind rădăcini glandele fierbe 5
secundare subţiri. sudoripare şi pe minute. Se lasă
Tulpină erectă, cale renală, acoperită să se
glabră, simplă sau acţionează răcească până
ramificată, verde, asupra epiteliului la călduţ. Se
fin striată, des renal mărind strecoară şi se
frunzoasă, la cantitatea de spală de 2–3
rupere abundent RECOLTAR urină eliminată ori pe zi pielea
lăptoasă. Frunze EA. Părţile în timp, intervin afectată de
tulpinale lineare aeriene ale asupra boală. Pe
sau linear plantei afecţiunilor umflături se
lanceolate, cu baza (Trapogoni inflamatorii pun comprese
lată, sesile, dubiusi herba) se externe cu decoctul
semiamplexicaule, recoltează în (umflături) şi de obţinut,
uneori aproape timpul vindecare a unor folosindu-se un
vaginate, atenuate înfloritului, pe boli de piele. pansament
într-un vârf fin, timp frumos MEDICINĂ
steril.
glabre, cu nervuri după ora 11. Se UMANĂ.
usucă la umbră, FITOTERAP
paralele. Flori
de preferat în IE. Uz intern.
ligulate sau
lanceolat subulate, podul caselor Pentru tratarea
acoperite cu de boli renale, B
galbene-sulfurii
tablă. Se diaree, ARBA-
grupate într-un
calatidiu cu foliole păstrează în saci reumatism, ÎMPĂRATU
involucrale de hârtie sau eliminarea LUI
uniseriate. textili. toxinelor din (Mirabilis
Înflorire, V–VII. corp: decoct, din jalapa L), fam.
211

Nyctaginaceae. cercetările sale înflorire.


Plantă erbacee, de hibridizare Înflorirea, VII– B
perenă, între indivizi cu IX. ARBA-ŢAP
hemicriptofită, flori deosebite. ULUI
cultivată, rar Numele genului (Trapogon
sălbăticită; se mai Mirabilis pratensis L),
numeşte ardeiaş, provine de la fam.
chişculiţe, floarea- cuvântul latin Asteraceae/Co
împăratului, flori mirabilis = mpositae.
tomnatice, minunat, Plantă erbacee
frumoasa de referitor la bienală până la
noapte, frumoasa frumuseţea perenă, terofită,
nopţii, frumuseţea florilor. hemicriptofită,
nopţii, garoafe, DESCRIER cu utilizări în
garoafe oloage, EA SPECIEI.
credinţa
holtei, noptiţă, Rădăcină
populară, în
norea, norele de napiformă sau
cosmetică şi
grădină, norete de tuberculiformă.
medicina
grădină, podoaba- Tulpină COMPOZI etnoiatrică;
zilei, tutun, noduroasă, ŢIE CHIMICĂ. întâlnită
tutunaş, zorele de ramificată, înaltă Rădăcinile sporadic în
noapte, zorele de 75–80 cm, la conţin zona de
pitice; Engl: unele soiuri trigonelină, silvostepă şi
Marvel-of-Peru; înaltă de 25–30 galactoză şi etajul
Franc: cm. glabră sau rabinoză. gorunului, prin
Belle-de-nuit; puţin păroasă. PROPRIET locurile
Germ: Frunze ovate, ĂŢI
înierbate şi
Augenblume, acuminate, FARMACODINA
MICE. fâneţe,
Brennende Liebe, glabre, aproape
Substanţele pe tufărişuri,
Feigbohnenblume, cordiforme la
care planta le locuri ruderale;
Wunderblume; bază, peţiolate,
conţine sunt se mai numeşte
Magh: Éjjeli opuse, verzi-
iritante pentru barba-ţapului,
dáma, Pompás intens, uneori
intestine şi barba-vacii,
csodavirág, uşor roşcate.
provoacă o bărbuliţă,
Tökvirág; Rus: Flori scurt-
purgaţie drastică, floarea-soarelu
Nocinaia pedicelate, lung-
cu scaune i de câmp,
krasaviţa. tubulare,
numeroase, iarbă dulce,
Răspândită în galbene, roşii,
lichide. salată de
Mexic. roze, pestriţe, în
MEDICINĂ iarnă, ţâţa
ISTORIC. funcţie de soi,
UMANĂ. caprei; Germ:
Planta este dispuse câte 3–6
FITOTERAP Bocksbart,
originară din în fascicule
IE. Se poate Dotterblume,
Mexic, unde creşte terminale. Miros
folosi sub Gichtblume;
spontan. De aici, a plăcut. Fiecare
supraveghere Magh:
fost adusă în floare este
medicală în Bakszakál.
Europa şi cultivată înconjurată de un
cazurile unei Răspândită
ca plantă involucru tubulos
constipaţii numai în
ornamentală. În cu 5 diviziuni, ce
cronice, repetate. Europa de
ştiinţă Correns K. persistă şi
Nord.
E. a folosit această continuă să ISTORIC.
specie în crească şi după Speciei nu i se
212

menţionează androceu cu acţionează spală de 2–3


vechimea în antere în partea asupra epiteliului ori pe zi pielea
literatură. Având inferioară renal mărind afectată de
în vedere galbene, la vârf cantitatea de boală. Pe
denumirile negru violete. urină eliminată umflături se
populare şi Înflorire, VI– în timp, intervin pun comprese
utilizarea VIII. Fructe asupra cu decoctul
etnoiatrică care achene cu 5 afecţiunilor obţinut,
este asemănătoare muchii, aspru inflamatorii folosindu-se un
cu a speciei verucoase sau externe pansament
Trapogon dubius, neînsemnat (umflături) şi de steril.
ne face să spinuloase, la vindecare a unor
apreciem că ea are vârf puţin boli de piele.
o mare vechime pe îngroşate. MEDICINĂ
aceste teritorii. UMANĂ. B
Probabil specia FITOTERAP
ARBA
vegeta în IE. Uz intern.
Pentru tratarea URSULUI-
Antichitate pe DE-BAHNE
teritoriul Daciei, de boli renale,
diaree, (Equisteum
astăzi teritoriul palustre L),
ţării noastre. reumatism,
eliminarea fam.
DESCRIERE
A SPECIEI. toxinelor din Equisetaceae.
Rădăcina corp: decoct, din Plantă erbacee,
pivotantă, lungă, o linguriţă cu perenă, geofită,
COMPOZI
verticală, ŢIE CHIMICĂ. vârf plantă circumpolar-
neramificată, la Nestudiată. uscată şi boreală, toxică,
cap cu rămăşiţe ale PROPRIET mărunţită la o medicinală,
frunzelor vechi. ĂŢI cană (250 ml) cu întâlnită în
Tulpină erectă, FARMACODINA apă. Se fierbe 2– lunci pe
simplă sau MICE. În mediul 3 minute. Se lasă marginea
ramificată, cu sătesc plantei i se acoperită să se apelor, livezi
ramuri lungi, atribuie răcească până la umede,
frunzoase, glabră, proprietăţi călduţ, se prundişuri
fin striată. Frunze sudorifice, strecoară şi se umede, pe albia
lungi, linear depurative, bea conţinutul a pâraielor, prin
lanceolate, lung şi diuretice, 2–3 căni pe zi. fâneţe umede,
fin ascuţite, sesile, antidiareeice, Uz extern. turbării, în
cu o teacă largă şi antiflogistice. Pentru tratarea regiunea de
lungă, Principiile active bolilor de piele şi câmpie şi
amplexicaule, pe care le conţin a umflăturilor: montană,
glabre, cu nervuri au proprietatea decoct, din 2 frecventă în
paralele. Flori de a mări linguri plantă zona pădurilor
galbene deschis, sudoraţia, uscată şi de stejar până
grupate într-un activează mărunţită la ½ în etajul
calatidiu; cele procesele de litru apă. Se molidului; se
marginale, de eliminare a fierbe 5 minute. mai numeşte
obicei, mai mult toxinelor prin Se lasă acoperită barba sasului,
sau mai puţin de glandele să se răcească barba ursului,
lungimea sudoripare şi pe până la călduţ. coada şopârlei,
involucrului; cale renală, Se strecoară şi se de dânsele;
213

Germ: Sumpf- formează în V– FARMACODINA linguri cu vârf


Schachtelhalm; VIII. MICE. Deşi plantă uscată şi
Magh: Mocsári planta este mărunţită la un
zsurló; Rus: nominalizată ca litru de apă. Se
Hvoscia bolotnâi. toxică, oamenii fierbe 5
Răspândit în din mediul sătesc minute. Se lasă
Europa, Asia, o folosesc ca la răcit până la
Japonia, America plantă călduţ, se
de Nord. medicinală. Ei îi strecoară şi se
ISTORIC. atribuie fac 2 băi pe zi
Din timpuri proprietăţi la zonele
străvechi a fost diuretice şi afectate. În
folosită empiric de mineralizante. cazul
medicina populară Se foloseşte în eczemelor,
în bolile de piept şi bolile de rinichi, zona se spală
de rinichi. În acest RECOLTAR de reumatism, folosindu-se un
scop se folosea E. În scopuri poliarterite pansament
fiertura din terapeutice se cronice, artroze, steril. Atenţie!
tulpinile uscate, de recoltează părţile edemele Tratamentul
munte ori în aeriene (Equiseti picioarelor, intern se face
amestec cu alte herba) prin luna eczeme. cu prudenţă.
plante. iunie–iulie. Se MEDICINĂ
DESCRIERE usucă la umbră UMANĂ. B
A SPECIEI. Rizom în strat subţire, FITOTERAP
IE. Uz intern.
ĂIEŢEI
subteran. Tulpină de preferat în (Veronica
înaltă până la 60 podurile caselor Empiric, pentru
tratarea bolilor spicata L),
cm, groasă de cca acoperite cu fam.
30 mm, verde, cu tablă. Se de piept, de
rinichi şi Scrophulariace
6–8 brazde adânci, păstrează în ae. Plantă
cu lacună centrală pungi de hârtie. reumatism:
decoct, din o erbacee,
mică, vagina COMPOZI perenă,
verde, de două ori ŢIE CHIMICĂ. linguriţă plantă
uscată şi hemicriptofită,
mai lungă decât Studiată parţial. întâlnită în
lată, cu 6–12 dinţi Conţine mărunţită la o
cană cu apă (250 toate judeţele
bruni, lanceolat- alcaloizii ţării prin rarişti
acuminaţi, cu equisetina, ml). Se fierbe 4–
5 minute la foc şi margini de
marginea palustrina şi păduri, poieni,
membranoasă nicotina, o domol. Se lasă să
se răcească până tufărişuri,
albă. Ramuri saponină fâneţe şi
numeroase, erecte equisetonina, la călduţ, se
strecoară, se bea păşuni, în
sau arcuite, hetorozida locuri uscate,
simple, cu 5 galuteolina, conţinutul a 2–3
căni pe zi. Uz uneori
coaste, cu rol în equisetrina, pietroase sau
asimilaţia palustrina o mare extern. Pentru
tratarea de nisipoase, din
clorofiliană. cantitate de regiunea de
Tulpina poartă un dioxid de siliciu afecţiuni
inflamatorii ale câmpie până în
spic lung de 15–30 şi un ulei volatil, cea montană;
mm, cu 4–6 mm cu acţiune mâinilor,
picioarelor şi se mai numeşte
grosime, ovoid- diuretică. buruiene tunse,
oblong, obtuz. PROPRIET şezut, eczeme:
decoct, din 2 ventrilică;
Sporangii se ĂŢI
Germ:
214

Brinkegekraidich, crenată sau din plantă au


Blaues întreagă, scurt acţiune
Schwänzchen, păroase pe stomahică,
Eidechsenblume; ambele feţe. Flori vulnerară şi
Magh: albastre cerulee, astringentă.
Macskafark. uneori violete Favorizează
Răspândită în sau albe, grupate digestia prin
Europa Centrală şi într-un racem stimularea
de Est, Balcanii de terminal secreţiei
Est, Caucaz. compact; caliciu sucurilor
ISTORIC. 4-partit, cu gastrointestinal
Planta este lacinii inegale, e, stimulează
menţionată încă laciniate pe vindecarea
din Antichitate de margini; corolă rănilor,
Dioscoride (70 scurt tubuloasă, produce
dHr) ca existentă păroasă în RECOLTA strângerea
pe pământul interior, limbul RE. Părţile ţesuturilor, a
Daciei, fiind inegal 4-partit; aeriene ale capilarelor şi
folosită în practici androceu din 2 plantei orificiilor. În
magice şi în stamine, cu (Veronicae mediul sătesc,
tratarea rănilor. antere albăstrui; herba) sau oamenii îi
DESCRIERE gineceu din ovar, inflorescenţele atribuie şi
A SPECIEI. Rizom stil evident, (Veronicae proprietăţi
cilindric, subţire, terminat cu un spicatae flos) se galactagoge
orizontal sau oblic. stigmat capitat. recoltează pe utilizând-o în
Tulpină erectă, Înflorire, VI–X. timp frumos, acest scop
înaltă până la 50 Fruct, capsulă după ora 11. Se pentru animale.
cm, de obicei gălbuie, puţin usucă la umbră, Medicina
neramificată, emarginată, în strat subţire, populară
glabră, în partea acoperită slab cu de preferat în foloseşte planta
superioară peri simpli, podurile caselor în tratamentul
abundent zbârlit articulaţi, acoperite cu catarului
păroasă, uneori pe neglanduloşi, cu tablă. Se bronhial şi în
axa inflorescenţei, dehiscenţă prin 2 păstrează în afecţiunile
pe bracteei şi valve. Seminţe pungi de hârtie. hepatobiliare.
caliciu dispers COMPOZI
plan convexe, lat ŢIE CHIMICĂ.
MEDICIN
glandulos păroase. ovate, glabre, Ă UMANĂ.
Frunze inferioare Nestudiată. Se FITOTERA
lungi de 0,7 mm. cunoaşte sumar
opuse, alungit PIE. Uz intern.
eliptice până la lat că planta conţine Pentru tratarea
obovate, scurt flavonozide, catarului
peţiolate, uşor saponozide, bronhial,
dinţat serate sau aucubozidă, afecţiunilor
crenate, spre vârf taninuri, hepato-biliare
întregi, scurt principii amare, şi de stimulare
păroase pe ambele ulei volatil, acizi a digestiei: a)
feţe; cele mijlocii organici. suc proaspăt,
PROPRIET câte 1–2 linguri
şi superioare ĂŢI
uneori alterne, FARMACODINA
pe zi; b)
îngust lanceolate, MICE. infuzie, din 3 g
sesile, cu marginea Principiile active plantă uscată şi
215

mărunţită la 100 strecoară. Se 1961). Planta tubuloasă de


ml apă în clocot administrează este cunoscută 1,5 ori mai
sau o lingură rasă prin breuvaj din vechime ca lungă decât
de plantă uscată şi bucal (se toarnă având efecte caliciul, în
mărunţită peste pe gât). sedative asupra interior cu inel
care se toarnă 100 sistemului păros, labiul
ml apă în clocot. nervos şi a superior mai
Se lasă acoperită opririi scurt decât cel
15–20 minute. Se B pierderilor de inferior;
strecoară. Se bea ĂLBIŞĂ sânge în afara androceu cu
conţinutul a 2–3 (Stachys perioadelor stamine
căni pe zi cu 30 de sylvatica L), menstruale. păroase spre
minute înainte de fam. DESCRIER bază şi
a mânca. Uz Lamiaceae/Labi EA SPECIEI. conectivul
extern. Pentru atae. Plantă Rizom repent. anterei
vindecarea rănilor: erbacee, perenă, Tulpini erecte, prelungit într-
infuzie, din 2 hemicriptofită, simple sau un vârf scurt;
linguri plantă cu miros greoi, ramificate, gineceu cu ovar
uscată şi mărunţită frecventă în zona hipside şi bicarpelar,
peste care se pădurilor de glandulos în superior, stil
toarnă o cană (200 stejar şi până în partea ginobazic,
ml) cu apă în etajul molidului superioară, înalte stigmat bilobat.
clocot. Se lasă prin zăvoaie, până la 120 cm. Înflorire, VI–
acoperită 20 de tufărişuri, Frunze lung VIII. Fruct,
minute. Se margini de peţiolate, ovat nucule de
strecoară. Se spală pădure; se mai cordate, acute, culoare brun
locul afectat, după numeşte dascăl, pe margine închis, glabre,
care se pune un iarba crenat serate, lat ovate, cu
pansament steril păduchilor, jale, păroase pe vârful rotunjit.
udat în infuzie şi păducariţă; ambele feţe.
se pansează. Germ: Flori roşii, scurt
Efectul este mai Ehrenwalt, pedicelate câte
rapid dacă se Madenblatt, 2–6(8) în
foloseşte în acelaşi Ochsenseicher, verticile
scop suc proaspăt Waldzeist, Walt distanţate spre
de plantă. Metregune; bază şi mai
MEDICINĂ Magh: Tisztesfü, apropiate spre
VETERINARĂ. În Tetü; Rus: Cisteţ vârf, constituind
mediul sătesc, lesnoi. cime axilare;
cetăţenii îşi Răspândită în caliciu tubulos
tratează vitele Europa şi Asia. campanulat, cu
pentru a le revenii ISTORIC. 10 nervuri,
laptele: infuzie, Numele Stachys hipsid şi
din 4 linguri dat genului vine glandulos păros,
plantă uscată şi de la cuvântul adesea mai mult
mărunţită peste grecesc stachis = sau mai puţin
care se toarnă un spic, cu referire violet, cu dinţi
litru de apă în la inflorescenţele triunghiular
clocot. Se lasă adeseori sub lanceolaţi, COMPOZ
acoperită timp de formă de spic aristiform IŢIE
30 de minute. Se ascuţiţi; corolă CHIMICĂ.
(M. Răvăruţ,
216

Planta conţine minute. Se America de Frunze lat


betonicină, strecoară. Se bea Nord. canaliculate
turicină, conţinutul a 1-2 ISTORIC. sau plane câte
trigonellină, căni pe zi. Planta este (4) 6–8 (11),
cholină, cunoscută din glabre, verzi
allantoină, acizi Antichitate. sau uşor
organici, tanin, Moşii şi glauscente pe
ulei eteric. B strămoşii noştri faţă. Flori
PROPRIETĂ ĂLUŞCĂ o foloseau contra odorante, albe;
ŢII (Ornithogalum florilor albe perigon din
FARMACODINA (leucoree). tepale pe dos
umbellatum L),
MICE. Principiile Francisca Lutz cu o dungă
fam. Liliaceae.
active au efecte (1939) aduce verde;
Plantă erbacee,
sedative asupra dovezi de androceu din 6
perenă, geofită,
sistemului nervos utilizare stamine cu
întâlnită în
central şi asupra medicinală a antere galbene
părţile vestice şi
ritmului cardiac, plantei din albicioase;
centrale ale ţării
acţionează asupra timpuri gineceu cu ovar
prin pajişti
uterului oprind îndepărtate pe alungit sau lat
uscate, locuri
pierderile de sânge actualul teritoriu cilindric cu 6
necultivate,
în afara al României, coaste
plantaţii de
perioadelor care se mai pronunţate, stil
salcâm, prin
menstruale, ridică menţin încă în mai scurt decât
parcuri etc, în
tonusul uterin. comuna Şanţ, ovarul.
regiunea de
MEDICINĂ judeţul Înflorire, IV–V.
UMANĂ. câmpie şi de
dealuri; se mai Bistriţa-Năsăud. Fruct, capsulă
FITOTERAPIE
numeşte ceapa Numele alungit-ovoidal
. În Rusia planta
ciorii, ceapă Ornithogalum ă, costată.
este oficinală. Se provine de la
ciorească, Seminţe de
foloseşte în cuvintele
găiniţă, garoafă culoare brun
practică de greceşti ornis =
bărboasă, închis sau brun
obstetrică şi pasăre, şi gala =
laptele păsării, negricios.
ginecologie în lapte, aluzie la
perioada luşcă, plisc
păsăresc, culoarea albă a
postnatală, pentru florilor.
atonii uterine şi în rogojea; Engl:
Star-of- DESCRIER
metroragii (Fl. EA SPECIEI. În
Crăciun, O. Bojor, Bethlehem;
Germ: sol are un bulb
M. Alexan, 1977). florifer ovoidal
Uz intern. Pentru Ackerzwiebel,
Nacht-veilchen; sau lat ovoidal,
tratarea atoniei alb, cu gâtul
uterine şi a Magh:
Csillagszekfü, scurt, înconjurat
metroragiilor: de numeroşi
infuzie, din 1 Csillagvirág,
Madártejfu; Rus: bulbili în stare
linguriţă plantă latentă. Tulpină
Belâe branduşki. RECOLT
uscată şi mărunţită lungă de 10–20
Răspândită în ARE. Florile
peste care se (25) cm, netedă,
Europa Centrală, (Ornithogalum
toarnă o cană (250 glabră, erectă,
de Vest, Sud şi ae flos) se
ml) cu apă în poartă o
Sud-Vest, Africa recoltează
clocot. Se lasă inflorescenţă
de Nord; rupând tulpina
acoperită 15-20 corimbiformă.
introdusă în floriferă
217

aproape de la bază. conţinutul a cca /Compostae. steluţe; Engl:


Se usucă la umbră, 2–3 căni pe zi. Plantă erbacee, Daisy; Franc:
în camere aerisite, Reţeta nu a fost perenă, Paquerette,
de preferat în verificată hemicriptofită, Petite
podul caselor deoarece astăzi cultivată şi marguerite;
acoperite cu tablă. tratamentul de spontană, Germ:
Stratul de uscare leucoree se face ornamentală, Bugelauercher,
să fie subţire. Se cu antibiotice. comună prin Bumbutzzer,
păstrează în pungi Fitohomeop fâneţe şi păşuni, Gartcheszisze,
de hârtie. atie . Uz intern. pe lângă Gemeines
COMPOZIŢI 1. Pentru tratarea drumuri, în Gänseblümche
E CHIMICĂ. ulcerului şi a regiunea de n,
Nestudiată. cancerului câmpie şi Knäufelchen,
PROPRIETĂ piloro-duodenal: montană, Mabbliebchen,
ŢI administrarea, frecventă din Härziptcher,
FARMACODINA diluţiilor de la a zona pădurilor Sziszesziptcher
MICE. Sporadic, 3-a decimală la a de stejar şi până ; Magh:
în mediul sătesc, i 5-a centezimală în etajul Fruzsina,
se atribuie a tincturii-mame. molidului; se Fruzsinka
proprietăţi Bolnavul se mai numeşte Furus, Kis
antibiotice şi plânge de dureri astrel, bănuţe, százsorszép,
antifungice. În epigastrice, bănuţei, Százszorszép,
combinaţie cu alte târziu după bănuţele, Százszorszép
plante a fost mese, la blindărei, nevü virág;
utilizată pentru evacuarea boglarcă, Szirány
tratarea de stomacului. boglari, rózsácska,
leucoree. Durerile revin bumbicei, Szilklai rózsa,
MEDICINĂ
noaptea. Durerile bumbişori, Tavaszi fü,
UMANĂ.
FITOTERAPIE
iradiază în toate bumbuşcuţe, Vadszázssorszé
. Uz intern. direcţiile. Sunt bumbuşori, p; Pol:
Empiric, în trecut, agravate atunci bumbuşte, Przypoludnik,
pentru tratarea de când se mănâncă burculiţe, Stekretka; Rus:
leucoree se rece şi se bea cocoşei, Margaritca
practica rece. Balonările dutculiţe, floare mnogoletnaia;
următoarea postprandiale frumoasă, Sârbo-Cr:
combinaţie: devin evidente şi floarea gâştii, Krasuljak
decoct, din o sunt însoţite de floarea paştelui, ozimac; Ucr:
linguriţă cu vârf de eructaţii fetide, floricele Stokrete.
flori uscate şi adeseori însoţite frumoase, Răspândită în
mărunţite în părţi de vomă acidă frumuşică, Europa, Asia
egale de băluşcă, care uşurează fruşiţă, iarbă Mică, introdusă
petale de trandafir, bolnavul (M. frumoasă, în America de
mălin alb şi Neagu Basarab, mărgărită, Nord şi Noua
cariopse de secară 1985). minuţe, Zeelandă.
la o cană cu apă năsturaşi, ISTORIC.
(250 ml). Se fierbe năsturei, ochiul Specia este
5 minute. Se lasă boului, părăluţe, originară din
să se răcească B rotoţele, Europa, de
până la călduţ. Se ĂNUŢI (Bellis scânteioară, unde s-a
strecoară. Se bea perennis L), fam. scântei, răspândit în
Asteraceae scânteuţă, Asia Mică,
218

apoi a fost partea centrală a carotinoide, procesele de


introdusă în discului rezine, substanţe eliminare a
America de Nord tubuloase, amare, urme de toxinelor pe
şi Noua Zeelandă. hermafrodite, ulei gras şi ulei cale
Cunoscută încă galbene. eteric, substanţe gastrointestinal
din Antichitate. Înflorire, III–VI minerale. ă, renală sau
Planta exista în (VII). Înfloreşte PROPRIET prin glandele
flora spontană a tot timpul anului ĂŢI sudoripare,
Daciei. Ea a fost atât timp cât FARMACODINA combate sau
luată şi în cultură, temperatura nu MICE. Planta previne febra în
fără a se şti o scade sub 0oC. are importanţă caz de boală,
anume dată. Hibernează sub terapeutică în favorizează
Înainte de Evul zăpadă cu boboci medicina umană eliminarea
Mediu se folosea în floare. Fructe populară. I se gazelor din
ca leac în bronşite, achene mici, atribuie intestine,
iar în Evul Mediu comprimate, fără proprietăţi acţionează
a fost folosită ca papus. antiinflamatoare, împotriva tusei,
tonic-amară, hipotensive, acţionează
antihelmintică, diuretice, bahice, împotriva
sudorifică şi acţiune durerilor
antiinflamatoare coleretică, uterine.
hepatică. anticolică, MEDICIN
DESCRIERE depurativă, Ă UMANĂ.
A SPECIEI. Rizom febrifugă, FITOTERA
scurt, cu carminativă. PIE. Uz intern.
numeroase Acţionează 1. Pentru
rădăcini fibroase. asupra tratarea
Tulpină glabră sau RECOLTAR
microbilor, durerilor de
alipit păroasă, E. Părţile aeriene
diminuându-le cap, comoţiilor
înaltă de 2–15 (20) ale plantei, acţiunea cerebrale,
cm. Frunze inclusiv infecţioasă, uşurarea
obovat-spatulate, inflorescenţa scade uşor naşterii,
obtuze, distanţat (Bellidis herba) tensiunea inflamaţiei
crenate sau întregi, sau numai arterială, ficatului,
atenuate în peţiol, inflorescenţa acţionează hidropiziei,
uninerve, scurt (Bellidis flos) se asupra epiteliului ascitei,
păroase până la recoltează pe renal mărind eliminarea
glabre, dispuse în timp frumos, în cantitatea de gazelor: suc
rozetă bazală. mai–iunie Se urină eliminată proaspăt
Tulpina poartă un usucă la umbră în timp, obţinut din
calatidiu în strat subţire. stimulează plante. Acestea
(inflorescenţă) cu Se păstrează în secreţiile celulei se recoltează şi
diametrul de (10) pungi de hârtie. hepatice şi fără a le lăsa să
15–16 (30) cm, COMPOZI volumul de bilă se ofilească se
format din ŢIE CHIMICĂ. secretată, introduc în
numeroase flori; Planta conţine atenuează mixer pentru
cele marginale saponine, acizii durerile date de obţinerea de
ligulate, femele, malic şi acetic, colicile suc. Se mai
albe, la vârf adesea oxalaţi, intestinale, poate folosi
roşii până la roşii mucilagii, hepatice, renale, pisarea şi apoi
purpurii; cele din taninuri, inulină, activează stoarcerea lor
219

sau ţinerea lor, tinctură, obţinută surmenajului Ă (Senecio


după pisare, într-o prin macerarea fizic mai ales în erucifolius L),
mică cantitate de plantei în alcool. cazul varicelor fam.
apă cât să le Se pune alcool dureroase: Asteraceae/Co
acopere. După 2–3 cât să le acopere utilizarea mpositae.
ore, planta se puţin. Se lasă la tincturii-mamă, Plantă erbacee,
stoarce peste apa macerat 10 zile. în diluţiile a 3-a perenă,
din vasul unde a Se strecoară. Se sau a 4-a hemicriptofită,
stat şi conţinutul iau de 3–4 ori pe centezimală. 2. întâlnită prin
se bea. Se pot lua zi câte 5–10 Pentru tratarea tufărişuri,
2–3 porţii de picături în puţină congestiilor livezi, la
extracţie apoasă pe apă. 5. Pentru pelviene margini de
zi. 2. Pentru tratarea de rezultate din păduri, pe
tratarea de ascită, bronşită: suc, traumatisme malul râurilor,
boli hepatice, boli stors din frunze fizice, adeseori în
renale, hidropizie îndulcit cu miere surmenajului, pâlcuri; se mai
şi eliminarea sau siropul varicelor numeşte
gazelor intestinale: obţinut prin dureroase (mai bătătarnică,
consum de 3 ori pe fierberea ales la gravide): bătătornică,
zi de frunze frunzelor cu utilizarea cruciuliţă,
proaspete sub miere din care se tincturii-mamă, petimbroasă;
formă de salată iau 1–2 linguri în diluţiile a 4-a Germ:
acrită cu zeamă de pe zi. Cura cu şi a 5-a Raukenblättrig
lămâie la care se suc proaspăt sau centezimală. es Kreuzkraut;
adaugă şi puţin cu frunze Acest tratament Magh:
ulei. 3. Pentru consumate se mai poate Soksallangú
tratarea durerilor primăvara sub aplica în mastite, aggófű; Rus:
de cap, hidropizie, formă de salate antrax, Krestovnik
gaze intestinale, activează furunculoză, zrucolistnâi.
combaterea procesele stază cerebrală la Răspândită în
durerilor cauzate metabolice din vârstnici, Europa, Asia
de căderi, uşurarea organism. Uz ramolisment de Vest.
naşterii: vin de extern. Pentru cerebral cu ISTORIC.
bănuţei, din doi vindecarea vertij, ateroame Specie
pumni de plantă rănilor şi arteriale. Uz vegetează
proaspătă pusă la tumorilor extern. Pentru actualele
macerat în vin alb, externe: decoct, tratarea meleaguri ale
timp de 15 zile. din 2 linguri traumatismelor României încă
Zilnic sticla se plantă mărunţită fizice: compresie din Antichitate.
agită pentru la o cană cu apă locală, cu Ea a fost
uniformizarea (250 ml). Se tinctura-mamă. folosită contra
concentraţiei. Se fierbe 5–10 În acest scop se durerilor de
strecoară. Se minute. Se foloseşte un stomac.
păstrează într-o strecoară. Se pansament DESCRIE
sticlă închisă la tamponează local îmbibat de mai REA SPECIEI.
culoare. Se ia dimineaţa şi multe ori. Rizom
dimineaţa câte o seara. 1. Pentru noduros, oblic,
ceşcuţă. 4. Pentru tratarea din care
calmarea durerilor traumatismelor pornesc stoloni.
uterine însoţite de fizice la indivizii B Tulpină erectă,
hemoragii: foarte obosiţi, ĂTĂTORNIŢ cilindrică, fin
220

muchiată, lanată, teratogene de somnolenţă,


mai târziu glabră, (anomalii, accelerarea
bogat foliată, malformaţii). pulsului etc.
înaltă de 50–100 PROPRIET MEDICIN
(120) cm, uneori ĂŢI Ă UMANĂ.
adânc ramificată. FARMACODINA FITOTERA
Frunze inferioare MICE. Medicina PIE. Uz intern.
dublu penat fidate populară îi Pentru tratarea
sau sectate, cu atribuie plantei afecţiunilor
segmente adânc proprietăţi gastrice:
dinţate, sesile, antispastice la infuzie, din o
semiamplexicaule, nivelul linguriţă plantă
pe faţa superioară musculaturii uscată şi
pubescente sau netede a mărunţită peste
glabre, pe faţa RECOLTAR viscerelor. care se toarnă o
inferioară E. Părţile aeriene Principiile active cană (250 ml)
păienjeniu superioare ale pe care le cu apă în
pubescente sau plantei (Senecio conţine clocot. Se lasă
glabrescente. Flori erucifoli herba) diminuează sau acoperită 15–
radiare se recoltează în împiedică 20 minute. Se
(marginale) timpul spasmul. Folosite strecoară. Se
galbene, cele de pe înfloritului, pe în afecţiunile bea cu
disc tubuloase, timp frumos, gastrice. precauţie pe
hermafrodite, după ora 11. Se TOXICITA nemâncate,
fertile, grupate în usucă în camere TE. Planta este dimineaţa şi
calatidiu. Partea bine aerisite, de toxică pentru seara,
superioară a preferinţă în ficat. Toxicitatea conţinutul unei
tulpinii mai mult podurile caselor speciei este mai căni.
sau mai puţin acoperite cu mică decât la
ramificată, fiecare tablă. Se alte specii de
purtând un păstrează în saci Senecio. Dintre
calatidiu, formează de hârtie. animalele B
un corimb compus. COMPOZI domestice,
ĂTRÂNICĂ
Înflorire, VII–VIII ŢIE CHIMICĂ. toxicitatea se
(Senecio
(IX). Fruct, achenă Planta conţine manifestă mai
bicolor (Willd)
păroasă purtând alcaloizi cu ales la cal, după
Tod. ssp.
un papus de cca 6 nucleu mai multe
cineraria (D C)
mm lungime. pirolizidinic. La săptămâni de
Chater), fam.
modul general, consum, în
Asteraceae/Co
cei mai cunoscuţi cantităţi
mpositae.
dintre ei sunt moderate, ale
Plantă erbacee,
senecionina, plantei sau după
perenă,
senecifilina, ingerarea a unei
camefită,
platifilina, cantităţi mari.
hemicriptofită,
lasiocarpina, Simptoame puţin
cultivată ca
retrorsina. caracteristice:
plantă
Alcaloizii sunt inapetenţă,
ornamentală pe
toxici hepatici. slăbire, mucoase
lângă casele
În anumite doze palide şi icterice,
oamenilor, în
este posibil să colici,
parcuri şi
provoace efecte constipaţie, stare
grădini publice;
221

se mai numeşte anemoreii:


bătătornică, infuzie, din o
cinerarie, linguriţă plantă B
cruciuliţă, uscată şi ĂTRÂNIŞ
petimbroasă. mărunţită peste (Erigeron
Răspândită în care se toarnă o canadensis L.
regiunea cană (250 ml) cu syn Conyza
mediteraneană. apă în clocot. Se canadensis (L)
ISTORIC. lasă acoperită 20 Cronq), fam.
Numele ştiinţific minute. Se Asteraceae/Co
al plan-tei vine de strecoară. Se bea mpozitae.
la cuvântul o jumătate de Plantă erbacee,
latinesc Senex, cană în prima anuală sau
care înseamnă parte a zilei, iar bianuală,
bătrân, cu aluzie la RECOLTAR restul după terofită,
papusul argintiu E. Părţile aeriene amiază. adventivă,
de la fructe. ale plantei Tratamentul întâlnită prin
Probabil planta (Seneci înlătură durerile pârloage,
este cunoscută de cinerariae menstruale. grădini, locuri
pe timpul herba) se Fitohomeop necultivate,
romanilor care au recoltează în atie. 1. Pentru prin arături, pe
cucerit Dacia. timpul înlăturarea lângă drumuri,
DESCRIERE înfloritului, pe labilităţii tăieturi de
A SPECIEI. timp frumos, afective, pădure, pe
Tulpină alb după ora 10. Se dificultăţilor de ruine şi locuri
tomentoasă, usucă în podurile concentrare a ruderale,
ramificată, înaltă caselor acoperite atenţiei, agitaţiei adeseori
de 40–80 cm, cu tablă. anormale a invadantă,
frunzoasă. COMPOZI picioarelor, foarte comună
Frunzele sunt ŢIE CHIMICĂ . insomniei, în întreaga
adânc penat Are conţinut greţurilor ţară; se mai
sectate, cu lobii ridicat de matinale, numeşte
mai lungi decât alcaloizi. menstrelor rare: buruiană de
laţi; cele inferioare PROPRIET tinctura-mamă, dalac,
sunt lung peţiolate, ĂŢI se administrează buruiană de
care se micşorează FARMACODINA în diluţiile de la pete, coada
spre partea MICE. Medicina a 3-a decimală la vacii, coada
superioară până la populară îi a 4-a hulpii, coada
a fi sesile. Flori atribuie centezimală. 2. vulpii, coada
galbene, grupate proprietăţi Pentru tratarea lupului,
într-un calatidiu, antiseptice, cistitei de col cruguliţă,
care alcătuiesc un antibacteriene. uterin, cistitei măturică,
corimb compus. MEDICINĂ catarale, nefritei,
UMANĂ. spirince,
Înflorire, VII–IX. colici nefritice,
FITOTERAP spirincea,
Fruct, achenă tuberculozei
IE. Folosită steluţă, steluţa
brun-gălbuie cu renale: tinctura-
empiric ca plantă şoricelului,
papus lung de 5 mamă, se
medicinală. Uz struţa mirelui,
mm. administrează în
intern. Pentru şoricel; Germ:
diluţia a 3-a Gemeines
tratarea decimală.
dismenoreei şi Ackerunkraut,
Altmann Kraut,
222

Dürrkrautwurz, membranos (inflorescenţă) o linguriţă flori


Wildes marginate. au acţiune uscate şi
Pfefferkraut; Calatidiile sunt antidiareeică, mărunţite la o
Magh: Betyár grupate într-o antiinflamatoare, cană (250 ml)
kóró, Betyárkóró inflorescenţă diuretice. cu apă. Se
küllorojt; Rus: lungă şi densă. Suprimă diareea. fierbe 3–5
Melcolepestnic Înflorire, VI–IX. Acţiunea minute la foc
canadeskii; Ucr: Fructe, achene astringentă a domol. Se
Perelet. mici (1 mm), taninului strecoară. Se
Răspândită în mai mult sau mai precipită răceşte până la
America de Nord, puţin glabre, cu proteinele din călduţ. Se bea
introdusă în papus alb conţinutul conţinutul a 2–
Europa. murdar. intestinal, iar 3 căni pe zi
ISTORIC. uleiurile eterice (dimineaţa,
Originară din au efecte prânz, seara,
America de Nord. antibacteriene, sau dimineaţa
Adusă în Europa diminuând la ora 9 şi după
în anul 1655, unde inflamaţiile. amiaza la ora
s-a răspândit Acţionează 16). De
foarte repede. asupra epiteliului preferat ca în
Notată ca plantă renal mărind ambele cazuri
frecventă în M-ţii cantitatea de (infuzia şi
Carpaţi încă din urină eliminată decoctul) să se
anul 1814. RECOLTAR în timp. Planta bea cu cca 30
DESCRIERE E. Părţile intră în de minute
A SPECIEI. înflorite ale compoziţia unor înainte de a
Rădăcină plantei ceaiuri mânca. Uz
pivotantă. Tulpină (Erigeronae flos) antireumatice. extern.
erectă, cilindrică, se recoltează pe MEDICINĂ Empiric este
ramificată în timp frumos, UMANĂ. folosită pentru
partea superioară, după ora 11. Se FITOTERAP tratarea
cu peri rari, usucă în camere IE. Uz intern. 1. junghiurilor,
abundent foliată, aerisite, de Pentru tratarea dalacului,
înaltă de 15–120 preferat în de albuminurie, lumbago:
cm. Frunze podurile caselor. diaree, decoct,
lanceolate până la Uscare artificială reumatism, boli concentrat din
linear-lanceolate, la 40oC. renale, cistite: 4 linguri flori
glabre sau cu peri COMPOZI infuzie, din o uscate şi
rari, ciliate pe ŢIE CHIMICĂ. linguriţă flori mărunţite la un
margine. Flori Conţine ulei uscate şi litru cu apă. Se
adunate în eteric, taninuri mărunţite peste fierbe acoperit
calatidii mici, cele galenice, colină, care se toarnă o timp de 5–10
marginale ligulate, acizi organici, cană (250 ml) cu minute. Se lasă
alburii, iar cele de săruri minerale. apă în clocot. Se la răcit până la
pe disc tubuloase, PROPRIET lasă acoperită 15 călduţ. Se
alb-gălbui. ĂŢI minute. Se aplică
Foliolele FARMACODINA strecoară. Se bea comprese pe
involucrale liniar MICE. conţinutul a 2–3
Principiile active locurile
lanceolate, căni pe zi. 2. afectate de 2–3
imbricate, glabre, din plantă şi mai Pentru aceleaşi
ales din calatidii ori pe zi.
lat alb şi boli: decoct, din Durata unei
223

comprese, 1–2 ore. Acesta nu se amănunte târziu a derivat


În mediul sătesc deosebea prea privind cultura numele de
planta, după mult de formele de bobului alb şi măzărilă,
fierbere, se aplică cultivate în zilele a bobului negru. măzăroi, iar
pe locul afectat şi noastre. În Asia Cultura lui scade mai târziu a
se leagă. primii care au începând cu fost numit bob.
cunoscut bobul secolul al În România se
au fost chinezii XVII-lea, când cultivă pe
(2800 îHr). Ei au se introduc pe suprafeţe
BO început să-l continentul reduse în
B (Vicia faba L), cultive abia în european Transilvania şi
fam. secolul I îHr. Pe cartoful şi nordul
Fabaceae/Legumi teritoriul fasolea. În Moldovei.
nosae. Plantă Germaniei, prin prezent ocupă pe DESCRIE
erbacee, anuală, anul 1800 îHr, în Glob 3,2 mil. ha REA SPECIEI.
terofită, autogamă, urma încrucişării (FAO, 1986). Se Rădăcină
legumicolă cu naturale între cultivă mult în pivotantă, cu
valoare Faba celtica China ramificaţii
terapeutică, nana şi un alt (1.800.000 ha), secundare
furajeră, bob preistoric a Africa cca 800 prevăzute cu
industrială, rezultat un hibrid mii ha (Egipt nodozităţi
meliferă, cultivată; mai viguros 140 mii ha), colţuroase,
se mai numeşte decât părinţii, cu America de Nord neregulate.
baclale, băclale, seminţe mai şi Centrală 90 Pătrunde în sol
boabă, bobă, mari. Bobul era mii ha, America până la 1,20 m.
bombă, bonă, răspândit în de Sud 200 mii Tulpina în 4
cochie, favă, Troia şi în Insula ha. În Europa se muchii, erectă,
păsule; Engl: Creta. În cultivă pe 310 glabră, slab-
Broad bean; Antichitate era mii ha (Italia, ramificată,
Franc: Fève, apreciat ca o 135 mii ha; goală în
Vesce Fève; plantă Spania, 50 mii interior. Frunze
Germ: Bohne, alimentară de ha; Franţa, 41 paripenat-
Bohnenstaude, egipteni, evrei, mii ha; compuse cu 2–
Feldbohne, greci. În Atena Portugalia, 26 3 perechi de
Kaffee, Saubohne; antică era mii ha etc). foliole mari,
Magh: Bab, rezervată o zi pe Planta este eliptice,
Lóbab bükköny; an cinstirii cultivată în prevăzute cu
Rus: Bobî, Bobî acestei plante. Ea bazinul Dunării nectarii
konkie; Ucr: nu lipsea din încă din neolitic. (glande),
Palevî bob. ofrandele ce se În acest sens Ion reprezentând
Răspândită în aduceau zeilor la Pachia puncte de
Orient, Africa de anumite Tatomirescu atracţie pentru
Nord. sărbători. (1997) în afide. Flori
ISTORIC. Romanii îl lucrarea sa mari, albe, cu o
Bobul este o plantă foloseau la Zalmoxianismul pată neagră pe
foarte veche. În fabricarea pâinii şi plantele aripioare,
Egipt s-au găsit în amestec cu medicinale arată grupate câte 3–
seminţe de bob în grâul. Theofrast că în acea vreme 6 în raceme.
mormintele (371–286 îHr), planta se numea Adesea
dinastiei a XII-a în opera sa, la daci modzulila formează peste
(2400–2200 îHr). furnizează din care mai 200 butoni
224

florali, indicând o când păstăile s- şi păstăile au Pentru tratarea


mare potenţialitate au uscat complet. importanţă albuminuriei,
productivă. O În acest scop se terapeutică în ca diuretic şi
mare parte însă poate folosi medicina sedativ în
avortează. combina tradiţională dureri ale
Înflorire, VI–VII. adaptată. De pe etnoiatrică căilor urinare:
Polenizare suprafeţe mici se umană. a) infuzie, din
entomofilă. Nu recoltează Principiile active 2 linguriţe
este exclusă manual. din plantă au păstăi uscate
autogamia. Fruct, Producţia este de acţiune diuretică mărunţite
păstaie lungă de 25–35 q/ha. şi sedativă. (pulbere) la o
4–10 cm, la Florile (Vici Recomandată în cană (250 ml)
maturitate brun- fabae flos), se tratarea cu apă în
negricioasă, cu 4– recoltează în afecţiunilor clocot. Se
5 seminţe glabre, lunile iunie, aparatului acoperă 15–20
cafenii roşiatice iulie, pe timp urinar, în colici minute. Se
sau negricioase. frumos. Se usucă nefritice, litiază strecoară. Se
în podul caselor renală, inflamaţii bea conţinutul
acoperite cu ale prostatei, a 3 căni pe zi;
tablă. reumatism. Se b) decoct, din
COMPOZI utilizează părţile 100 g seminţe
ŢIE CHIMICĂ. aeriene ale măcinate la 1
Seminţele conţin plantei sau litru apă. Se
proteine (25– cenuşa rezultată fierbe 5–10
34%), hidraţi de din arderea minute. Se lasă
carbon (50– tulpinilor şi acoperit 15–20
55%), grăsimi păstăilor. minute. Se
RECOLTARE (1,5%), celuloză MEDICINĂ strecoară. Se
. Păstăile verzi, se (7,5%), săruri UMANĂ. bea în cursul
recoltează când minerale de Na, FITOTERAP unei zile; c)
acestea ajung la K, P, Ca, Fe, Mg IE. Uz intern. 1. macerat la
mărimea lor (2–4%), mici Pentru tratarea rece, 1
normală şi boabele cantităţi de afecţiunilor linguriţă pudră
încep să se vitamine A, B1, renale acute, seminţe la o
formeze, B2, C. Păstăile colicilor cană (250 ml)
aproximativ la verzi conţin apă, nefritice, în cu apă rece; se
sfârşitul lunii mai. proteine, litiază renală, pregăteşte
Pentru consum grăsimi, inflamaţii seara; se
boabe verzi, substanţe vezicale, acoperă şi se
recoltarea se face extractive reumatism: lasă până
când acestea au neazotate, infuzie, din 2 dimineaţa. Se
început să se celuloză, linguri flori la o strecoară. Se
îngălbenească şi să vitaminele B1, cană (250 ml) cu bea dimineaţa.
se întărească, B2, C. Valoare apă în clocot. Se 3. Pentru
aproximativ la energetică 101 acoperă 10–15 efectul diuretic
începutul lunii kcal la 100 g. minute. Se şi sedativ în
iunie. Pentru PROPRIET strecoară. Se bea bolile
boabe uscate (Vici ĂŢI conţinutul a 3 aparatului
fabae semen), se FARMACODINA căni pe zi urinar,
recoltează la MICE. Tulpina, (dimineaţa, medicina
sfârşitul lunii iunie frunzele, florile prânz, seara). 2. populară
225

recomandă cenuşa, administrându- pământului, satele din mai


obţinută prin li-se silitră în priboi, multe zone din
arderea seminţelor grăunţe, tiriac în pribolnic; Engl: ţară, dar mai
sau a seminţelor şi apă, după care se Broollime; ales în
păstăilor. 4. Pentru afumă cu paie de Franc: Cresson Maramureş şi
tratarea epilepsiei: bob (Ingeborg de cheval; Bucovina.
decoct în vin; Bogdan, 1989). Germ: DESCRIE
planta se fierbe în Bachbohne, REA SPECIEI.
vin (aplicaţii Bachbunge, Rizom lung,
empirice). Se bea Wasserbunge, târâtor,
câte un pahar de 3 B Bachbungen orizontal.
ori pe zi. 5. Pentru OBORNIC Ehrenpreis; Tulpini glabre,
tratarea colicilor (Veronica Magh: cilindrice,
renale, cistitei, beccabunga L), Bribornik, fistuloase,
prostatitei: infuzie, fam. Derécze, înalte până la
din 1 lingură flori Scrophulariacea Derécze fü. 60 cm,
uscate peste care e. Plantă erbacee, Răspândită în ascendente sau
se toarnă o cană perenă, Europa şi Asia. erecte, de
(250 ml) cu apă în spontană, ISTORIC. obicei
clocot. Se lasă hemicriptofită, Cunoscută încă ramificate, spre
acoperită 20 utilizată pe din Antichitate bază cu noduri
minute. Se alocuri în ca plantă utilă radicante.
strecoară. Se bea alimentaţie şi în contra neputinţei Frunze glabre,
conţinutul a 3 căni medicina urinare, a mai mult sau
pe zi. Uz extern. 1. populară hidropiziei şi la mai puţin
Pentru tratarea întâlnită pe curăţarea cărnoase,
amigdalitei: terenuri sângelui, tratarea lucioase, ovate
cataplasme, cu inundabile, de babiţi sau eliptice,
cenuşă obţinută malurile apelor, (tulburări rareori
din arderea mlaştinilor, în digestive la copii lanceolate, de
plantei, inclusiv jurul izvoarelor, în timpul obicei obtuze,
păstăi cu seminţe. din regiunea de apariţiei scurt peţiolate,
2. Pentru câmpie până în dinţilor), orbalţ pe margine mai
spargerea şi cea subalpină; se (erizipel), mult sau mai
vindecarea mai numeşte lumbago, arsuri, puţin crenat
abceselor: bârbornic de hemoroizi. A mai dinţate, uneori
aplicaţii de frunze baltă, bibornic, fost folosită cu marginea
proaspete pe zona blabornic, pentru tratarea aproape
afectată. 3. Pentru blăbornică, rănilor la om şi întreagă. Flori
atenuarea durerilor bobornic, animale şi contra azurii, mai rar
reumatice: decoct, bobâlnic, umflăturilor la roze sau albe
din florile plantei bobohnică, vite. Tradiţiile grupate în
şi din alte plante bobornică, medicinii raceme axilare
antireumatismale borbolnic, etnoiatrice antice laxe, opuse,
se adaugă apei de bribornic, s-au păstrat până multiflore;
baie în cadă. bubolnic, în zilele noastre pediceli glabrii,
MEDICINĂ burbolnic, şi s-au îmbogăţit. de două ori mai
VETERINARĂ. busuiocul Planta este lungi decât
Empiric, animalele broaştei, dreţel, utilizată în caliciul;
se tratează de gheaţă de scopuri caliciul 4-
tetanos pământ, gheaţa medicinale în partit, glabru,
226

cu lacinii mai mult timpul ionilor de sodiu ies dinţii,


sau mai puţini înfloritului şi se corectând stările hidropizie,
egale, lanceolate, foloseşte de retenţie nevralgie, pete,
acute, puţin mai proaspătă. hidrosolubilă, pistrui,
scurte decât corola Culegerea ei se determină hemoroizi şi
şi aproape egale cu face pe timp oprirea tratarea de
capsula; corola frumos, după ora hemoragiilor de cărbune
rotată, cu tubul 10. mică intensitate (dalac).
foarte scurt; COMPOZI prin MEDICIN
androceu cu două ŢIE CHIMICĂ. vasoconstricţie Ă UMANĂ.
stamine mai scurte Conţine ulei locală şi FITOTERA
decât corola, cu eteric, colină, retractarea PIE. Uz intern.
antere mici, acubină, ţesuturilor prin 1. Pentru
ovoidale; gineceu substanţe amare, precipitarea sau tratarea de
cu ovar şi stil acizi organici, coagularea afecţiuni
terminat cu un vitamina C, reversibilă a renale,
stigmat capitat. săruri minerale. proteinelor de prostată,
Înflorire, V–VII. PROPRIET suprafaţă, cistită,
Fruct, capsulă ĂŢI diminuează sau scrofuloză,
FARMACODINA hidropizie,
aproape sferică, înlătură durerile
MICE. În mediul scorbut,
glabră, lungă de resimţite pe
3–4 mm, puţin sătesc plantei i se traiectul nervilor dizenterie,
emarginată. atribuie faciali, combate reumatism,
Seminţe proprietăţi scrofuloza. înlăturarea
elipsoidale, antiinflamatoare, Planta este toxinelor din
reticulate, lungi de antireumatismale folosită de corp,
aproximativ 0,5 , antiscorbutice, medicina inflamaţiilor
mm. diuretice, populară pentru interne:
hemostatice, tratarea, consum de
astringente, combaterea frunze
depurative, inflamaţiilor, a proaspete de
antinevralgice, reumatismului, trei ori pe zi.
antiscrofulozice. scorbutului, Pentru a le
Determină înlăturarea înlătura gustul
diminuarea toxinelor din amar, frunzele
inflamaţiilor, corp, se zdrobesc şi li
diminuează sau îmbunătăţirea se adaugă
înlătură durerile circulaţiei puţină miere.
reumatismale, sângelui, tratarea Atenţie! Se
combate de cistită, consumă cu
scorbutul, adenom de prudenţă. Dacă
îmbunătăţeşte prostată, boli nu apar efecte
circulaţia renale, secundare,
generală şi scrofuloză, atunci fiecare
RECOLTARE realizează dizenterie, îşi dozează
. Părţile aeriene mobilizarea apei arsuri, umflături, porţia de
ale plantei şi sărurilor din erizipel, frunze după
(Veronicae ţesuturi, lumbago, cum doreşte.
beccabungae stimulează tulburări Efectul amar
herba) se eliminarea prin digestive la este
recoltează în urină a apei şi a copiii cărora le dezagreabil. 2.
227

Pentru tratarea tratarea de răni, cearceaf şi se stă plantă fiartă în


neputinţei de tăieturi: frunzele aproximativ 3–4 apă timp de
urinare, a proaspete se ore. 5. Pentru 15–20 minute.
hidropiziei şi pisează, se tratarea copiilor Se lasă să se
curăţarea sângelui: aşează pe locul bolnavi de răcească până
decoct, din tulpini afectat şi se erizipel sau la călduţ. Cu
florifere la 1 litru pansează. 2. brâncă: decoct decoctul
de apă. Se fierbe Pentru tratarea concentrat, obţinut se spală
acoperit 5–10 de arsuri: a) obţinut prin locul umflat,
minute la foc părţile aeriene fierberea în apă a apoi plantele
domol. Se lasă să ale plantei se plantei proaspăt fierte se pun pe
se răcească până la aşează pe locul culeasă. Cu locul afectat şi
călduţ. Se afectat şi se leagă decoctul obţinut se bandajează.
strecoară. Se bea cu un se spală
conţinutul a 3 căni pansament; b) bolnavul. 6.
pe zi (dimineaţa, decoct, obţinut Pentru tratarea
prânz, seara). 3. prin fierberea de hemoroizi, B
Pentru tratarea de plantei. Se spală ulceraţii de OBORNIC
afecţiuni locul afectat, natură DE
pulmonare: sirop, după care se scorbutică, MLAŞTINĂ
din părţile aeriene aşează frunze şi pistrui: (Veronica
ale plantei în se pansează. 3. comprese sau anagalloides
amestec cu Pentru tratarea cataplasme cu Guss) fam.
rădăcină de hrean, de umflături: sucul proaspăt de Scrophulariace
frunze de decoct, din plantă, plantă ae. Plantă
pătlagină şi miere. plantă fiartă în zdrobită sau erbacee,
Aceste apă timp de 15– decoct bianuală sau
componente se 20 minute. Se concentrat perenă,
fierb în apă 10 lasă să se obţinut prin spontană,
minute. Se lasă să răcească până la fierberea plantei hemicriptofită-
se răcească până la călduţ. Cu în apă. Rezultate helohidatofită,
călduţ. Se decoctul se spală bune se obţin întâlnită în
strecoară. Se locul umflat, mai ales cu suc locuri
adaugă miere. Se apoi plantele proaspăt sau mlăştinoase,
bea câte o lingură fierte se pun pe plantă proaspăt aluviuni,
la două ore în 6 locul afectat. Se culeasă şi şanţuri, fâneţe
prize. 4. Pentru pansează. 4. zdrobită. şi islazuri
eliminarea Pentru MEDICINĂ
umede, în
toxinelor din corp: înlăturarea VETERINARĂ.
Uz extern. 1. regiunile de
suc proaspăt, durerilor de câmpie şi
obţinut din părţile spate: Pentru tratarea
rănilor şi deluroase,
aeriene ale plantei. cataplasme, cu o frecventă în
Se bea conţinutul a cantitate umflăturilor la
animale: planta judeţele Cluj,
2–3 păhăruţe pe zi suficientă de Braşov, Sibiu,
sau 6 linguri pe zi. plantă proaspăt proaspătă, pisată
se pune pe locul Hunedoara,
Această reţetă este recoltată, se Bihor,
bine să se facă, ea încălzeşte la foc afectat. Se
bandajează. 2. Timişoara,
ajută la (eventual într-un Galaţi, Tulcea,
întreţinerea cuptor) şi se Pentru tratarea
de umflături: Craiova, Ilfov,
sănătăţii. Uz aşează pe spate. Constanţa,
extern. 1. Pentru Se leagă cu un decoct, din
228

Călăraşi etc; se margine întregi RECOLTA definitiv,


mai numeşte sau uşor şi inegal RE. Planta vindecă
băbornic înflorat, dinţate. Flori (Veronicae ulceraţiile de
bobornic mic, palid liliachii, amigdalloidesi natură
busuiocul alburii sau herba) este scorbutică,
broaştei, iarba murdar violete, folosită în stimulează
şarpelui. cu striuri roşcat scopuri fito- diureza şi
Răspândită în întunecate, terapeutice în eliminarea apei
Europa şi Asia dispuse în stare proaspătă. din organism,
(submediteraneană raceme axilare, Se poate folosi şi activează
). opuse, în stare uscată, circulaţia,
ISTORIC. Pe multiflore, dar randamentul stimulează
alocuri, în unele dispers păroase; este mai scăzut. secreţiile
sate din preajma caliciu 4-partit Se recoltează în celulelor
Aiudului, cu lacinii inegali, timpul hepatice şi
Făgăraşului, dispers glandulos înfloritului, pe eliminarea bilei
Remetea Mare, păroase; corolă timp frumos, din vezica
Salonta şi în Delta rotundă, de 2–3 după ora 10. Se biliară, reduce
Dunării planta are mm în diametru, usucă în poduri pierderile de
utilizări sporadice aproape nu acoperite cu sânge prin
în medicina depăşeşte caliciul tablă şi bine micile
populară. Probabil, în lungime; aerisite. Stratul hemoragii
obiceiurile fito- androceu, din 2 de uscare să fie externe sau
terapeutice se stamine, în subţire. gastro-
moştenesc din lungime aproape COMPOZI intestinale.
Antichitate, egală cu corola; ŢIE CHIMICĂ. Utilizată
venind dinspre gineceu, cu ovar, Conţine ulei empiric de
medicina stil şi stigmat eteric, acizi către medicina
salmosiană/zalmox capitat. Înflorire, organici, populară în
iană. V–VI. Fruct, substanţe amare, tratarea de
DESCRIERE capsulă taninuri, dizenterie, boli
A SPECIEI. Rizom elipsoidală, flavonozide, renale, cistite,
scurt, cu rădăcini glabră sau saponozide, boli hepatice,
fibroase. Tulpină dispers glandulos aucobozidă, hemoroizi,
subţire, înaltă până păroasă. Seminţe vitamina C, pecingine,
la 30 cm, mici, netede, săruri minerale. ulceraţii
ascendentă sau rotunde, turtite PROPRIET scorbutice,
erectă, plină, ĂŢI
sau convexe. pistrui.
FARMACODINA
rareori fistuloasă, MEDICIN
MICE. Plantei i
glabră sau mai Ă UMANĂ.
mult sau mai puţin se atribuie FITOTERA
păroasă, proprietăţi PIE. Uz intern.
glanduloasă, antiinflamatoare, 1. Pentru
abundent antiscorbutice, tratarea de
ramificată. Frunze diuretice, afecţiuni
lanceolate sau depurative, renale, cistită,
linear-lanceolate, astringente, scrofuloză,
sesile, cu baza hemostatice. scorbut,
aproape cordată, Reduce dizenterie,
semi- inflamaţiile sau înlăturarea
amplexicaulă, pe le înlătură toxinelor din
229

corp, boli hepatice, ulceraţiile. Torzsikaboglárk actinomorfe.


inflamaţii interne, Tamponarea se a; Rus: Liutik Înflorire, V–
hemoroizi: suc face de mai iadovitâi; Ucr: VIII. Fructe
proaspăt obţinut multe ori pe zi. Diutec. nucule
de la plantele Răspândită în numeroase.
imediat recoltate, emisfera nordică,
câte un păhărel de B circumpolară.
3 ori pe zi înainte OGLARI ISTORIC.
de masă cu 30 de (Ranunculus Cunoscută pe
minute. 2. Pentru sceleratus L), teritoriul actual
aceleaşi boli: fam. al României încă
decoct, din plantă Ranunculaceae. din Antichitate.
proaspătă sau Plantă erbacee, Oamenii satelor
uscată. Se fierbe anuală, terofită, o foloseau pentru
15–20 minute. Se circumpolară, otrăvirea
lasă să se răcească. toxică, comună, animalelor
Se strecoară. Se întâlnită frecvent dăunătoare.
bea câte o jumătate din zona stepei şi DESCRIER
de pahar înaintea EA SPECIEI.
până în etajul
meselor. Uz Rădăcini
fagului prin
extern. 1. Pentru fibroase. Tulpină
locuri
tratarea de erectă, destul de MEDICIN
mlăştinoase,
hemoroizi, groasă, netedă Ă UMANĂ.
mocirloase, prin FITOTERA
pecingine, pistrui: sau fin brăzdată,
livezi umede, PIE. Planta este
cataplasme, cu fistuloasă,
marginea utilizată în
frunze proaspete ramificată de la
lacurilor; se mai unele ţări ca
pisate sau spălarea bază, multifloră.
numeşte bolgari, medicament
locală de mai Frunze în rozete
broschiţă, homeostatic, în
multe ori pe zi cu bazale, lung
buruiană de doze foarte
decoctul plantei. peţiolate, glabre,
friguri, mici, în
Reţetele uneori în apă
gălbenele de tratarea de
menţionate se nutante, cu limb
munte, gălbinele gripă, dispnee,
aplică sporadic, adânc trifidat, cu
de munte, dureri
după caz, în segmentele mai
haţmaţuchi, reumatice
mediul sătesc din mult sau mai
leuşteanul articulare şi
mai multe zone ale puţin lobate, cu
broaştei, musculare. În
ţării. 2. Pentru lobii rotunjiţi.
mătrăgună de România,
tratarea Frunze tulpinale
ape, piciorul empiric, pe
ulceraţiilor descrescente,
cocoşului, alocuri, pentru
scorbutice: suc digitat 3–
potroacă, tratarea de
proaspăt, se 5-sectate, cele
rănitoriu, friguri
tamponează locul din partea
rănunchi, (malarie),
afectat. Dacă nu mijlocie mai
rânzişoară, planta
există aparatura mult sau mai
untişor de baltă; proaspătă se
corespunzătoare de puţin peţiolate,
Germ: pisează, se
scoatere a sucului, cele de la vârf
Fieberkraut, amestecă cu
atunci planta sesile, trifidate
Giftiger sare şi se
proaspăt culeasă se sau simple, cu
Hahnenfuss, aşează pe
zdrobeşte şi prin lacinii întregi.
Wasseralraun; mijlocul
stoarcere se Flori de culoare
Magh: mâinii, în linie
tamponează cu suc galben deschis,
Békavirág,
230

dreaptă cu pulsul. Attichstaude, combaterea drupe


Se ţine până apare Attichweinbeerc răcelii, tusei, baciforme
o băşică. După hen, Bos, durerilor de aproape sferice,
credinţa bătrânilor, Bosestaude, măsele, negre-lucioase.
planta scoate Bosgekraidich, reumatismului,
frigurile din corpul Bosiekirschker, de oftică
bolnavului. Beerenstengel, (tuberculoză) etc.
MEDICINĂ Giëtschestingel, Fructele plantei
VETERINARĂ. Speiscehollunder ajunse la
Planta este , maturitate erau
utilizată empiric Zwerg-holunder; folosite la
pentru otrăvirea Magh: Büdös coloratul fibrelor
animalelor bodza, Földi sau ţesăturilor.
dăunătoare. bodza, Földi Planta a servit şi
bojza, Földi încă mai serveşte
BOZ borza, Gyalog pentru vechi RECOLT
(Sambucus ebulus bodza, Vad rituri de invocare ARE. Rizomul
L), fam. bójza; Rus: a ploii. şi rădăcinile
Caprifoliaceae. Buzina DESCRIER (Sambuci ebuli
Plantă erbacee, voninceaia. EA SPECIEI. rhizoma et
perenă, cu miros Răspândită în Rizom gros de radix) se
neplăcut, Europa şi Asia. 2–3 cm, târâtor, recoltează
hemicriptofită, ISTORIC. din care pornesc toamna cu
medicinală, Planta este rădăcini. Tulpina cazmaua. Se
tinctorială, cunoscută din verde, rigidă, spală într-un
întâlnită frecvent Antichitate, glabră sau curent de apă.
la câmpie şi deal, adevăr dispers păroasă, Se taie în
mai rar în zona reconstituit după înaltă până la porţiuni mici.
montană, pe locuri numele plantei 200 cm, de Se usucă la
unde se din limba regulă soare sau la
depozitează dacogetică neramificată. umbră, în
gunoaiele, pe séboax/séboax(e) Frunze podurile
lângă stâne, la – seboăgz, imparipenat- caselor
marginea ieboăz, boăz, compuse, opuse, acoperite cu
drumurilor, căilor boz, boji, cu 7–11 foliole tablă. Frunzele
ferate, pe lângă iéboziu, iboziu, ovat-lanceolate, (Sambuci ebuli
garduri, locuri séboăsălă(u)/séb margini serate, folium) se
necultivate, oăgzălău, la bază cu stipele recoltează vara,
formând grupuri Soqucsălă(u), verzi, lanceolate, pe timp
compacte; se mai Sogusuclău, serate pe frumos, după
numeşte boj, boji, Sogusuciu, soc- margine. Flori ora 10. Se
bozie, bozii, boziu, mic (I. Pachia actinomorfe cu usucă la umbră
iboziu, scai Tatomirescu, petale albe pe în strat subţire.
mărunt, soc mic; 1967). Planta era interior şi Florile
Bulg: Boz; Engl: utilizată de roşiatice pe (Sambuci ebuli
Dwarf elder; medicina exterior, grupate flos) se
Franc: Hièble; salmosiană/zalm în cime recoltează în
Germ: Attich, oxiană pentru corimbiforme lunile iulie–
Attichgekräutig, tratarea terminale. august. Se
Attichirsche, afecţiunilor Înflorire, VII– usucă la umbră,
Attichnörzchen, renale, VIII. Fructe, în strat subţire.
231

Fructele (Sambuci frunzelor, florile folosită ca strecoară. Se


ebuli fructus) se şi fructele au analgezic în bea dimineaţa
recoltează la importanţă în durerile de dinţi, şi seara câte o
maturitate medicina umană, antispastic, jumătate de
fiziologică, din mai puţin în antialergic faţă cană. 3. Pentru
august până în medicina de înţepăturile combaterea
octombrie. Se taie veterinară insectelor şi constipaţiei:
inflorescenţa de la etnoiatrică. antiinflamator. suc, stors din
ultima ramificaţie. Planta este Folosit în fructe. Se ia
Uscarea se face la folosită de tratarea câte 1 lingură
soare, în strat medicina umană afecţiunilor seara înainte de
subţire, rărit. cultă în renale, ascitei, culcare. 4.
Uscarea artificială tratamentul tusei, Efect laxativ:
la 50–60oC. După homeopatic al constipaţie, în extracţie, prin
uscare, fructele se unor boli; are dureri de dinţi, plămădirea
desprind de largă răspândire reumatism, răni, rădăcinii în
inflorescenţă prin în tratamentul umflături. ţuică, timp de
frecarea pe un ciur tradiţional Frunzele sunt 24–48 ore.
cu ochiuri de 4–5 etnoiatric. Toate folosite ca Acţiune
mm, apoi se trece părţile plantei insectifug. purgativă
prin vânturătoare posedă principii MEDICINĂ drastică,
sau selector. active cu UMANĂ. periculoasă. Uz
COMPOZIŢI proprietăţi FITOTERAP extern. 1.
E CHIMICĂ. diuretice, IE. Puţin studiată Pentru
Planta este laxative şi sub aspect combaterea
insuficient purgative, farmacodinamic. durerilor de
studiată. Florile sudorifice, Uz intern. 1. măsele: decoct,
conţin rutozid, depurative. Pentru tratarea din 4 vârfuri de
amine, derivaţi Provoacă afecţiunilor cuţit pulbere
fenolici. Tulpina şi creşterea renale, rădăcină, la o
frunzele conţin secreţiei şi combaterea cană (200 ml)
ulei volatil, excreţiei de răcelii, tusei cu cu apă. Se
sponine, tanoizi, urină, o purgaţie stimularea fierbe 5
substanţe amare. uşoară fără a eliminării minute. Se
Rizomul şi irita mucoasa flegmei: infuzie, strecoară. Se
rădăcinile conţin intestinală, din frunze uscate ţine în gură
urme de ulei stimulează şi mărunţite, 10–15 minute
volatil, acid transpiraţia, concentraţie 5%; fără a se
valerianic, contribuie la se bea conţinutul înghiţi. 2. În
saponozide, tanin, expulzarea din unei căni (250 cazul răcelilor,
substanţe amare. organism a ml) pe zi. 2. cu dureri
Fructele conţin toxinelor şi a Pentru tratarea musculare şi
urme de ulei produşilor bolilor de febră, după ce
volatil, acid rezultaţi din rinichi, ascită: se face o frecţie
tarctic, acid malic, dezasimilaţie. decoct, din două bună pe întreg
un colorant Frunzelor li se vârfuri de cuţit corpul,
albastru. mai adaugă pulbere rizom şi bolnavul se
PROPRIETĂ însuşiri vomitive rădăcină la o acoperă cu
ŢI şi catarice. În cană (200 ml) cu frunze şi se
FARMACODINA apă fierbinte. Se
unele regiuni înfăşoară cu un
MICE. Rădăcinile, dă în clocot. Se
planta mai este cearceaf. Se stă
232

cca 30–60 minute. strecoară. Se bea sate din judeţul zer de lapte. Se
Stimulează conţinutul a 3 Vrancea. spală de mai
transpiraţia şi păhărele pe zi; b) MEDICINĂ multe ori pe zi
vindecarea magiun şi VETERINARĂ. zonele afectate.
(aplicată de extracţie Uz intern. 3. Pentru
medicina alcoolică din Pentru tratarea tratarea
populară, în fructe; magiunul animalelor de hipodermozei,
comuna Bertea, se prepară prin atonie ruminală, coşurilor,
judeţul Prahova). fierberea a 1 kg medicina strechei:
3. Pentru fructe ajunse la tradiţională decoct, din
periartrită scapulo- maturitate etnoiatrică vârfuri de
humerală (dureri fiziologică cu foloseşte scoarţa tulpini,
ale umărului): 500 g zahăr până albă a tulpinei funingine, sare
decoct, din 150– se obţine o pastă după ce o şi apă. Se
200 g rădăcină sau de consistenţa înlătură pe cea fierbe 20–30
întreaga plantă la marmeladei; un externă. Se minute. Se
5 litri apă. Se alt kilogram de fierbe în lapte şi strecoară. Se
fierbe 20–30 fructe se pune după ce s-a răcit lasă la răcit. Se
minute. Se într-un litru de se administrează aplică
strecoară şi se rachiu de prin breuvaj comprese pe
adaugă apei de calitate, se lasă bucal (se toarnă zona unde
baie la 37–38oC. 10–20 de zile la pe gât). Se există
Se fac 21 băi pe macerat, se practică la afecţiune.
cură. Se repetă de strecoară; bovine, ovine. Eficacitatea
2–3 ori pe an. 4. bolnavul ia zilnic Uz extern. 1. este bună. 4.
Pentru tratamentul câte o linguriţă Pentru tratarea Pentru tratarea
răcelii, de magiun şi câte rănilor, rănilor produse
reumatismului: un păhărel de umflăturilor şi de muşcătura
decoct concentrat, rachiu pregătit ca durerilor de animalelor
din frunze, tulpini, mai sus. 6. picioare: decoct, sălbatice:
eventual rădăcini, Empiric, pentru din 100 g plantă decoct, din 100
fierte într-o tratarea de uscată şi g frunze de boz
căldare. În blenoragie s-a mărunţită la 1 la 500 ml apă.
decoctul obţinut se folosit decoctul litru apă. Se Se fierbe 30
fac băi locale sau din frunze de boz fierbe 20 minute. minute. Se
generale (aplicaţii în vin sau apă. 7. Se lasă la răcit. strecoară. Se
în medicina Empiric pentru Se strecoară. Se fac spălături
populară). 5. tratarea copiilor fac spălături locale. 5.
Empiric, pentru de limbrici: locale. 2. Pentru Pentru
tratarea bolii de decoct, din 1 tratarea febrei combaterea
apă (hidropizie): lingură frunze aftoase: decoct, ectoparaziţilor
a) decoct, din o uscate şi din 100 g (păduchi) la
lingură rădăcină mărunţite la o rădăcină uscată găini se atârnă
uscată şi pisată, cană cu apă (250 şi mărunţită, sau în coteţ ramuri
sau din 4 linguri ml). Se fierbe 4– frunze uscate şi cu multe frunze
cu vârf fructe 5 minute. Se mărunţite, la 1 de boz. Uleiul
maturizate la 1 strecoară. Se bea litru apă. Se volatil şi acidul
litru de apă. Se în cursul unei fierbe 20 minute. valerianic au
fierbe până scade zile. Reţetă Se strecoară. efect insectifug
pe un sfert. Se lasă folosită în unele Soluţia obţinută
la răcit. Se se amestecă cu
233

BR Cam. Munţii Apuseni anii 1560–


AD (Abies alba Longevitate, este puţin 1570, satele
Mill) fam. până la 700 de răspândit. Aici erau obligate să
Pinaceae. Arbore ani. Specie apare abia la 770 dea în fiecare
conifer, spontan şi exclusiv m altitudine ca an un teoc de
cultivat, rustic, europeană cu exemplare răşină.
alogam, montan răspândire în izolate şi apoi în Locuitorii
(colinar) întâlnit regiunea pâlcuri, fără să comunei
spontan în tot montană din formeze Răşinari
lungul Carpaţilor Europa Centrală arboreturi pure. aprovizionau
şi în Munţii şi de Sud. În Munţii cu mari
Apuseni unde Vegetează în Banatului are o cantităţi de
formează, de Munţii Alpi, extindere relativ răşină Sibiul.
obicei, arboreturi Jura, Vosgi, importantă. La începutul
de amestec cu Apenini, Carpaţi, ISTORIC. secolului al
fagul şi molidul, Balcani. În Bradul a avut XIX-lea, în
uneori păduri sau nordul ariei sale răspândire în nordul
arboreturi pure, de vegetaţie, toate zonele Moldovei se
frecvent în parcuri coboară până în cogaionice/mont aduna răşina şi
şi în culturi câmpie, la 200– ane ale Daco- din ea se
forestiere; se mai 250 m altitudine, Geţiei/Daco- fabricau 35.000
numeşte brad alb, iar în sud urcă României, numit ocale
brad nemeş, până la 1.200– Bradua– terebentină,
bradău, brădac, 1.500 m şi pe Bradu/Brad (I. aproape 2,5
brădaică, brădan, alocuri până la Pachia milioane ocale
brădişor, brădoi, 2.000 m. În Tatomirescu, de păcură,
brădui, brădeni, România are un 1997). Arborele 400.000 ocale
brăduleţ, optimum de vegetează în clei pentru
brădoaie, bread, vegetaţie în Carpaţi şi în ciobotari
buhaci, cepi, nordul Moldovei Munţii Apuseni. (cizmari).
haşcă, hăciugă, şi la altitudini El a avut Pădurile de
nemeş, pin alb, joase (400 m) şi întinderi locale brad au
porob, sâlhă, pe clina estică a mult constituit un
sihlă, silhă; Engl: Carpaţilor incomparabil bun adăpost
Silver; Franc: Orientali, unde, mai mari decât pentru
Sapin; Germ: la altitudini de cele existente strămoşii noştri
Edeltanne, 400–1.200 m, astăzi când în vremuri de
Gemeine Tanne, formează întinse ocupă cca 5% restrişte. Aici ei
Silbertanne, arboreturi de din suprafaţa îşi recuperau
Tanne, Pechbaum, amestec cu fagul păduroasă a ţării. forţele, se
Weißtanne; Magh: şi molidul, De-a lungul organizau,
Fésüs fenyő, precum şi timpului lemnul, plănuiau şi
Keresztes fenyő, arboreturi pure. scoarţa, frunzele, porneau lupta
Fehér fenyő, Fejér În Carpaţii răşina, ramurile împotriva
fenyő, Jegenye Meridionali, mai şi vârfurile cotropitorilor
fenyőfa, Fenyőfa; ales la vest de acestui arbore au acestui pământ.
Pol: Syhla; Rus: Olt, deţine un loc avut numeroase DESCRIE
Pihta subordonat, în utilizări. De REA SPECIEI.
evropeiskaia; pădurile de exemplu, după Rădăcină
Sârbo-Cr: Jela, amestec cu fagul rânduielile Ţării pivotantă,
Omora; Turc: şi molidul. În Făgăraşului prin profundă.
234

Tulpină dreaptă, pe faţa inferioară menţin reduse ulei volatil


cilindrică, înaltă cu două dungi până la 15–20 format din l--
până la 50 (60) m, albicioase, ani după care pinen, l-
grosime 1–2 (3–4) paralele, creşterea se limonen, l-
m, se elaghează corespunzătoare activează acetat de
bine în masiv. stomatelor. Sunt considerabil bornil, aldehidă
Scoarţa netedă în dispuse pectinat, până la 100 ani, laurică,
tinereţe, cenuşie, pe două rânduri. când arboreturile sesquiterpene.
uneori cu ritidom Cad după 6–15 pot produce Conţinutul în
solzos, conţine ani. Flori cantităţi mari de substanţe
numeroase pungi unisexuate; cele lemn (10–12 organice al
cu răşină. Mai femele dispuse în m3/an/ha). lemnului din
târziu formează conuri erecte, alburn constă
ritidom cenuşiu, cilindrice, de 10– în celuloză
subţire, solzos. 20 cm lungime, (54,3%),
Lemn fără brun-roşiatice; pentozani
duramen evident, cele bărbăteşti (9,3%), lignină
albicios, slab- grupate în (26,5%), acid
gălbui sau slab- amenţi groşi, acetic (1,7%),
roşiatic, cu nuanţe gălbui. Înflorire, extracte eterice
albăstrui-cenuşii, V–VI. Polenizare (5,5%), ceruri,
moale, uşor, cu anemofilă. grăsimi
inele anuale Sămânţă gălbuie, (0,23%), iar în
vizibile. Coroana concrescută cu o duramen constă
deasă, compactă, aripă rigidă, în celuloză
cilindrică- trunchiată, (50,2%),
RECOLTA
piramidală, cu galbenă- pentozani
RE. Cetina se
vârful ascuţit la roşiatică. (8,6%), lignină
recoltează tot
tinereţe şi lăţită Tegumentul (26,1%), acid
timpul anului în
tabular la conţine pungi de acetic (1,4%),
parchete unde
bătrâneţe. răşină cu extracte eterice
sunt tăieri.
Ramurile terebentină (3,6%),
Mugurii (Abietii
verticilelor întinse frumos extracte cu apă
turiones) se
orizontal. Lujerii mirositoare. (7,7%), ceruri
recoltează
cenuşii-verzui, Fructifică în şi grăsimi
primăvara şi se
scurt-păroşi poartă fiecare an sau la (0,42%).
supun
cicatrice netede, 2–3 ani. Conţinutul
prelucrării.
circulare, ale Seminţele au COMPOZI mineral al
acelor. Mugurii germinaţie ŢIE CHIMICĂ. lemnului
nerăşinoşi, ovoizi, epigee. Conurile de brad constă în
obtuzi, mici, Capacitatea de conţin ulei potasiu
aşezaţi câte 3–5 în germinaţie, 30– volatil bogat în (22,55%),
verticile. Mugurii 50%. Plantula -pinen, fosfor (5,04%),
terminali au răşina posedă 5–6 borneol, un calciu
la bază. Frunze cotiledoane. Are alcool, (33,04%),
aciculare, turtite, creştere înceată sesquiterpene. mangan
uninerve, la vârf la început. Scoarţa conţine (6,17%), fier
obtuze sau Primul verticil de 4–8% tanin, (0,41%), siliciu
emarginate, pe faţa ramuri apare în răşină etc. (3,71%), sodiu
superioară de un anul patru. Frunzele conţin (4,94%) etc.
verde mai deschis, Dimensiunile se
235

PROPRIETĂ FITOTERAP Se acoperă cu o brad. Se fierb


ŢI IE. Uz intern. 1. farfurie şi se lasă la foc domol 15
FARMACODINA Pentru tratarea la soare 5–10 minute. Se bea
MICE. Ramurile afecţiunilor zile până se lasă primăvara. 6.
tinere, mugurii, pulmonare, sucul. Se Empiric,
frunzele şi răşina bolilor nervoase strecoară apoi pentru tratarea
au importanţă în şi ca diuretic: a) prin tifon şi se de junghiuri:
medicina umană şi infuzie, din 2 dă în clocot; se decoct, din
veterinară. linguri muguri trage la sticle cioturi de brad,
Principiile active peste care se mici, se închid din scânduri de
au rol eupeptic, toarnă o cană cu dop; se brad arse şi
diuretic, (200 ml) cu apă păstrează la rece. pisate. Se
astringent, în clocot. Se lasă Se foloseşte fierbe 20 de
antidiareeic, acoperită 10–15 diluat cu apă. 2. minute. Se bea
antireumatic, minute. Se Pentru tratarea de trei ori pe zi
antinevrotic, strecoară. Se nefritei: răşină câte un
vitaminizant. îndulceşte cu proaspătă, în păhăruţ. Uz
Ajută la stabilirea miere; se bea cursul unei zile extern. 1.
unei digestii conţinutul a 2–3 se mestecă şi se Pentru tratarea
normale, provoacă căni pe zi; b) sug 10–15 g. 3. reumatismului:
creşterea secreţiei sirop de muguri, Pentru tratarea decoct, din 1
şi excreţiei de preparat din 1 kg faringo- kg ramuri
urină, produce o muguri la 2 litri amigdalitei: tinere de brad
strângere a apă. Se fierbe în răşină la 3 litri apă.
ţesuturilor cu clocot 15–20 proaspătă, în Se fierbe 10–15
acţiune minute. Se lasă cursul unei zile minute. Se
hemostatică locală, la răcit. La 1 se mestecă şi se strecoară. Se
înlătură starea litru soluţie se sug 20–30 g. toarnă în apa
nevrotică, adaugă 900 g Procedura se de baie. Se stă
precipită zahăr. Se fierbe practică până la în cadă 15–20
proteinele din din nou până dă vindecare. 4. minute. 2.
conţinutul în clocot. Se Empiric, pentru Pentru tratarea
intestinal şi trage apoi în tratarea copiilor nevrozei
diminuează sau sticle mici de sperietură cardiace: băi,
înlătură diareea, închise la (tulburări psihice cu esenţă de
diminuează sau culoare, se puse în legătură brad înainte de
înlătură durerile astupă cu dop şi cu o emoţie culcare. Se pun
reumatice etc. se păstrează la puternică): 10 g esenţă la o
Recomandate în rece. La nevoie răşină, se baie. Se face o
tratarea se foloseşte plămădeşte în cură de 20 băi.
afecţiunilor diluat în apă rachiu de 3. Pentru
pulmonare, minerală sau apă drojdie. Se lasă tratarea
faringo- obişnuită; c) la macerat 7–10 laringitei acute
amigdalitei, sirop din muguri, zile. Se ia şi cronice:
laringitei acute şi pregătit prin dimineaţa câte o inhalaţie, cu
cronice, bolilor stratificarea într- lingură. 5. câteva picături
nervoase, nefritei, un borcan de 5 Empiric, pentru ulei de brad şi
reumatismului, litri a unui rând tratarea de levănţică, în
rănilor, debilitate. de muguri şi scrofule: decoct, apă fierbinte.
MEDICINĂ unul de zahăr, din muguri tineri Procedurile se
UMANĂ. până se umple. şi proaspeţi de fac dimineaţa
236

şi seara. 4. Pentru din 3 conuri de hemoragii Neagu Basarab,


răni: alifie, brad la 500 ml intestinale, stare 1984).
pregătită din cu apă. Se fierbe tifică: tinctura- Gemotera
răşină şi ceară de 15–20 minute. mamă, se pie. Uz intern.
albine, unt Se lasă să se administrează în 1. Pentru
proaspăt. Se răcească până la diluţiile tratarea
încălzesc şi se călduţ. Se centezimale de la demineralizării
amestecă până se strecoară şi se a 5-a la a 7-a. la copii şi
obţine o pastă ţine în gură cât bolnavul mai adolescenţi,
omogenă. Se ung se poate de mult, prezintă: carenţelor
părţile afectate. 5. se aruncă şi se ia polikiurie, limba minerale la
Empiric, în unele iarăşi o altă uscată, roşie, adulţi,
sate din Munţii porţie. 8. uneori arzătoare decalcifierii,
Apuseni pentru Empiric, pentru (dureroasă), faţa consolidării
tratarea durerilor tratarea bubelor: palidă, sudori fracturilor
de gât şi a alifie, pregătită reci – mai ales la osoase,
umflăturilor: din răşină topită, membrele tulburărilor de
decoct, din scoarţă ceară de albine, inferioare, dureri dentiţie,
de brad la 500 sau pânză de renale surde (cu cariilor
1.000 ml apă. Se păianjen şi făină. arsură în lungul dentare,
fierbe 20–30 Se fierbe totul. ureterelor, diaree paradentozei,
minute la foc Pasta obţinută se apoasă (verzuie hipertrofiei
domol. Se lasă lasă să se sau glandulare şi
acoperit să se răcească până la sangvinolentă, diatezei
răcească. Se călduţ, se aşează arzătoare la limfatice,
strecoară. Se pe o fâşie de nivelul rectului durerilor
bandajează gâtul pânză curată şi şi anusului). 2. osoase de
cu un tifon se aplică pe locul În hemoragiile creştere la
înmuiat în decoct. afectat. pasive din stările copii,
6. Empiric, pentru Fitohomeop infecţioase acute, tulburărilor
tratarea durerilor atie. Uz intern. cu congestia şi neuro-
de ficat: decoct, Terebentina inflamarea musculare
din frunze (răşini şi uleiuri mucoaselor, apărute ca
proaspete de brad volatile) care se paloarea feţei, urmare
la 500 ml apă. Se scurge din prostaţie şi nematabatizării
fierbe 15 minute la trunchiul slăbiciune cu calciului:
foc domol. Se bradului, serveşte arsuri în macerat
acoperă şi se lasă la pregătirea regiunea glicero-hidro-
la răcit până la tincturii mame. organului care alcoolic 1 DH,
călduţ. Cu frunzele 1. În infecţiile sângerează: din muguri
fierte şi cu urinare ale tinctura-mamă, proaspeţi de
decoctul se aplică prostaticilor sau se administrează brad (Abies
comprese pe ficat. vârstnicilor, diluţiile alba). Se iau
7. În satele din nefrită acută, centezimale a 4- 30 picături, de
Munţii Apuseni şi cistită, a şi a 5-a. 1-3 ori pe zi, în
în unele sate albuminurie, bolnavul are funcţie de
montane din hematurie, frecvente vârstă, cu 15
Carpaţii de uretrită acută, hematurii, minute înainte
Curbură, pentru enterocolite hemoragii de masă.
alinarea durerilor acute, dizenterie, intestinale, Pentru a
de măsele: decoct, meteorism, hemoptizii (M. înlătura
237

demineralizarea la tratarea minute înainte iau 50 picături,


copii şi osteoporozei de masă. 5. de 2 ori pe zi,
adolescenţi, se iau infantile şi a Pentru în puţină apă
50-70 picături pe bătrânului: tratamentul de (F. Piterà,
zi. Pentru macerat glicero- adenoidită, 2000).
prevenirea cariilor hidro-alcoolic 1 angine şi rino- MEDICINĂ
dentare, se iau 50 DH, din muguri faringite VETERINARĂ.
picături, de 2 ori proaspeţi de recidivante ale Uz intern. În
pe zi, în puţină brad (Abies copiilor cu gastroenterite,
apă, cu 15 minute alba), în asociere hipertrofie anorexie,
înainte de masă. cu maceratele glandulară: debilitate: a)
La copii se glicero-hidro- macerat glicero- infuzie, din 1 kg
prescriu 20-30 alcoolice 1 DH hidro-alcoolic 1 rămurele tinere
picături în apă, de din mlădiţe DH, din muguri uscate peste care
2 ori pe zi, proaspete de mur proaspeţi de se toarnă 10 litri
dimineaţa şi seara. (Rubus brad (Abies de apă în clocot
2. Pentru tratarea fruticosus) şi din alba), în asociere şi lăsată să-i
tulburărilor de mlădiţe cu maceratele scadă
creştere: macerat proaspete de glicero-hidro- temperatura până
glicero-hidro- arbore mamut alcoolice 1 DH, la 80oC. Se lasă
alcoolic 1 DH, din (Sequoia din muguri acoperită 4–5
muguri proaspeţi giganteum). Se proaspeţi de ore. Se strecoară.
de brad (Abies iau 50 picături, mesteacăn pufos Se administrează
alba), în asociere de 2 ori pe zi, în (Betula prin breuvaj
cu maceratele puţină apă, cu 15 pubeicens), bucal (se toarnă
glicero-hidro- minute înainte de muguri proaspeţi pe gât); b)
alcoolice 1 DH, masă. 4. Pentru de nuc (Juglans decoct, din 1 kg
din muguri tratarea de regia) şi din rămurele tinere
proaspeţi de rahitism şi de mlădiţe uscate la 10 litri
mesteacăn mineralizare la proaspete de de apă. Se fierbe
(Betula pendula), copii: macerat măceş (Rosa 60 minute. Se
din mugurii glicero-hidro- canina). Se iau strecoară. Se
proaspeţi de alcoolic 1 DH, 30 picături, de 2- răceşte. Se
porumbar din muguri 3 ori pe zi, în administrează
(Prunus spinosa) proaspeţi de puţină apă, cu 15 prin breuvaj
şi din mlădiţe brad (Abies minute înainte bucal. Dozele de
proaspete de alba), în asociere de masă. 6. tratament:
măceş (Rosa cu maceratele Pentru tratarea animale mari
canina). Se iau 50- glicero-hidro- spasmofiliei: (cabaline,
70 picături, o dată alcoolice 1 DH, macerat glicero- bovine), 5–10
pe zi, în puţină din muguri hidro-lcoolic 1 litri; la viţeii de 3
apă, înainte cu 15 proaspeţi de DH, din muguri săptămâni li se
minute de masă. mesteacăn proaspeţi de administrează 1
Acest tratament (Betula pendula) brad (Abies litru; animale
este util copiilor în şi din mlădiţe alba), în asociere mijlocii (ovine,
caz de inapetenţă, proaspete de cu maceratul caprine,
rinofaringite, măceş (Rosa glicero-hidro- porcine), 2–3
traheobronşite canina). Se iau alcoolic 1 H, din litri; la purcei şi
cronice şi ca 30-50 picături, muguri proaspeţi miei, 0,250–
stimulator de de 2 ori pe zi, în de tei (Tilia 0,500 litri; la
creştere. 3. Pentru puţină apă, cu 15 tomentosa). Se animale mici
238

(pisici, câini, păsări) ursului, natote, de forma spice, în iulie–


0,100–0,200 litri. netoată, noatătă, reconstituită a august. Se
Mărirea dozelor noatotă, părul denumirii usucă la umbră,
poate duce la porcului, populare a în strat subţire.
intoxicaţii. pedecă, piedica plantei de Pentru spori,
Principiul toxic este ursului, bradutela- spicele se
terebentina. pedicuţă, brădiel-brăduţel adună înainte
Simptoame: febră, şoldină, moştenirea de maturitatea
colici, tremurături ştruţişor; Germ: etnobotanicii lor. Se usucă la
musculare, Kampferkraut, daco-getice (I. soare, apoi se
constipaţie urmată Tannen-Bärlapp; Pachia scutură în
de diaree apoasă şi Magh: Fenyö Tatomirescu, cameră unde
hematurie. Se korpafü, Részeg 1997). nu există
intervine cu györgyfüve, DESCRIER curent.
administrare de Moly, Scrke fü; EA SPECIEI. Produsul
lapte, decoct de in, Rus: Plaun Rădăcini obţinut se cerne
purgative saline, baraneţ. adventive. prin sită.
infuzie de tei, Răspândită în Tulpină scundă, COMPOZ
cărbune, tratament Europa, Asia, de 3–35 cm, IŢIE
simptomatic şi America, ascendentă. CHIMICĂ.
tonice cardiace. Oceania (Noua Frunze linear- Încă insuficient
Zeelandă), lanceolate, cunoscută.
Australia acuminate, Părţile aeriene
BR (Tasmania). rigide, apropiate, ale plantei
ISTORIC. acoperind conţin cel puţin
ĂDIŞOR
Utilizată încă din complet tulpina, 7 alcaloizi din
(Huperzia selago
Antichitate ca alipite de ea. care lycopodina
(L) Bernh. syn
plantă Sporangi şi selagina îi
Lycopodium
medicinală de reniformi, sunt
selago L), fam.
către daco-geţi aşezaţi la baza caracteristici şi
Lycopodiaceae.
pentru a-şi frunzelor, la sunt foarte
Plantă erbacee,
rezolva unele mijlocul toxice, flavone,
perenă,
probleme de ramurilor. o formă de
criptogamică,
sănătate privind Maturitatea nicotină, acizi
camefită,
durerile de cap, sporilor, VII–X. organici etc.
cosmopolită,
căderea părului, Sporii conţin
întâlnită în lanţul
ca insecticid 47% ulei gras,
carpatic prin
contra ceară, alcaloizi
pădurile umbroase,
păduchilor la (licopodina,
puţin umede, prin
oameni şi clavatoxina etc)
turbăriile
animale, acizi organici,
submontane şi
vindecarea de răşini, săruri
montane, în
capcaină (tenie) minerale.
jnepenişuri şi
la oi, contra PROPRIE
locuri înierbate din TĂŢI
regiunea subalpină durerilor de
FARMACODIN
şi alpină; se mai picioare la oi şi
AMICE.
numeşte brăduţ, capre. Existenţa RECOLTA Empiric, în
chedica ursului, plantei încă din RE. Părţile mediul sătesc,
cornişor, cornişor Antichitate pe aeriene plantei i se
de munte, laba teritoriul Daciei (Huperzii herba) atribuie
ursului, liaba este confirmată se recoltează fără
239

proprietăţi lingură sporange părţi aeriene de concentrat,


diuretice, uscat mărunţit la plantă la o cană obţinut prin
dezinfectante, ½ litru de apă. (200 ml) de apă. fierberea
purgative. Se Se fierbe 15 Se fierbe 10 plantei timp de
apreciază că minute. Se lasă minute la foc 30 minute. Se
stimulează acoperit pentru moale. Se răceşte lasă să se
cantitatea de urină răcit 20 minute. până la călduţ. răcească până
eliminată în timp, Se strecoară. Se Se aplică la călduţ. Se
omoară bacteriile bea o cană (200 comprese pe spală de mai
şi alte ml) în cursul zona afectată. 3. multe ori pe zi
microorganisme unei zile; b) Pentru tratarea locul bolnav al
patogene de pe tinctura şi durerilor de cap: animalelor.
piele şi de pe extractul apos decoct, din 5 g
anumite mucoase din plantă, plantă uscată şi
pe care le preparate în mărunţită la o B
sterilizează, farmacie, au cană (250 ml) cu RÂNCĂ
determină efecte similare. apă. Se fierbe 5 (Salicornia
evacuarea 3. Pentru tratarea minute la foc europaea L),
conţinutului litiazei renale, domol. Se fam.
intestinal. Sporii litiazei vezicale, strecoară. Se fac Chenodiaceae.
au proprietăţi ca diuretic şi spălături pe cap. Plantă erbacee,
protectoare laxativ: decoct Reţeta se aplică anuală, terofită,
absorbante şi în vin, din 1 în ţinutul întâlnită prin
sicative. lingură plantă Năsăudului. locuri sărate,
MEDICINĂ uscată şi MEDICINĂ pe lângă
UMANĂ. mărunţită la ½ VETERINARĂ. izvoarele de
FITOTERAPIE litru de vin. Se Uz intern. apă sărată, pe
. Folosit empiric în fierbe 15–20 Empiric, pentru marginea
tratarea diferitelor minute. Se lasă tratarea de bălţilor şi
boli. Uz intern. 1. acoperit pentru a capaină (tenie a lacurilor saline,
Pentru tratarea se răci. Se oilor): decoct, pe ţărmul
calculozei (litiazei) strecoară. Se bea obţinut din mării, în Delta
renale, vezicale, ca fracţionat în fierberea plantei Dunării pe
diuretic şi cursul unei zile. în apă, pe care îl soluri bogate în
purgativ: decoct, Uz extern. 1. În administrează săruri; se mai
din 1 lingură dermatite, oilor bolnave numeşte
plantă uscată şi eczeme şi opăreli prin breuvaj brâncariţă,
mărunţită la ½ la copii: pudra, bucal (se toarnă buberic,
litru de apă. Se constând din pe gât). Uz căpriţă, cornul
fierbe 15 minute. sporii recoltaţi de extern. 1. Pentru salciei,
Se lasă la răcit 20– la plantă, se tratarea de guşterariţă,
25 minute. Se presară pe eczeme umede şi guşteriţă, iarbă
strecoară. Se bea locurile afectate. diverse grasă, iarbă
conţinutul unei Sunt dermatoze la grasă de ghiol,
căni (200 ml) nehigroscopici. animale se fac iarba porcului,
fracţionat în cursul La copii se pudrări locale cu iarbă sărată,
unei zile. 2. Pentru folosesc în loc de sporii plantei. 2. mătură roşie,
combaterea talc. 2. Pentru Pentru tratarea sărătură roşie,
fumatului şi tratarea durerilor de sărigea, smalţ
alcoolismului: a) psoriazisului: picioare la oi şi de sticlă,
decoct, din o decoct, din 20 g capre: decoct soloneţ; Germ:
240

Gemeiner oblică. Tulpină ale plantei e. Plantă


Glasschmelz, erectă, (Salicorniae erbacee,
Brinka, Krautiges ascendentă sau herba) se perenă,
Glasschmalz, culcată, recoltează în hemicriptofită,
Brinkagekreit; articulată, lungă iulie–august. Se întâlnită prin
Magh: de 10–30 (45) usucă la umbră păduri, pajişti
Somócsing, cm, bogat de preferat în în locuri
Sziksófü; Rus: ramificată, podurile caselor umbroase,
Soleros; Ucr: glabră, cărnoasă, acoperite cu şanţuri, locuri
Solenca. la culoare verde tablă. ruderale, pe
Răspândită în închis, până la PROPRIET lângă garduri,
Europa, Asia, gălbui sau ĂŢI din regiunea de
Africa, America. roşcat-purpuriu. FARMACODINA câmpie până în
ISTORIC. Frunze mici, MICE. În mediul cea montană,
Plantă cunoscută rudimentare, câte sătesc i se comună în
în popor din două la fiecare atribuie plantei toate judeţele
timpuri articulaţie a proprietăţi ţării, frecventă
îndepărtate fiind tulpinei. Flori dezinfectante, din zona
folosită în scopuri bisexuate, câte 3 antifungice şi pădurilor de
medicinale în glomerule antibacteriene. stejar şi până în
împotriva brâncii grupate în spice MEDICINĂ etajul
(erizipel), boală UMANĂ.
pedicelate la jnepenişurilor;
FITOTERAP
care reprezintă o vârful ramurilor se mai numeşte
IE. Uz extern.
dermatită acută, sau tulpinii; brâncă,
provocată de Pentru tratarea
perigon buruiană
streptococul de erizipel
nedivizat, în dulce,
hemolitic, (dermatită
formă de sac; buruiană de
manifestată clinic acută): decoct,
androceu din 1–2 pocitură,
prin apariţia unui din 1 lingură
stamine; gineceu drobiţă, mama
placard eritematos, plantă uscată şi
cu ovar care bubelor;
edemaţiat, cu mărunţită la o
închide un ovul Germ:
adenopatie cană (250 ml) cu
cu două Braunwurz,
regională. În apă. Se fierbe 5
integumente. Drüsige
trecutul îndepărtat, minute. Se lasă
Înflorire, VII–X. Braunwurz;
tratamentul acestei să se răcească
Sămânţă învelită Magh:
boli cu această până la călduţ.
de un integument Görvényfü;
plantă era probabil Se strecoară. Se
membranos. Rus:
la ordinea zilei. spală locul
Horiciânic
Salicornia este afectat de 2–3 ori
Scopoli.
numele plantei la pe zi, folosindu-
Răspândită în
Dodonaeus se un pansament
Europa
(Rembert Dodens, steril.
Centrală şi de
1517–1585), după Sud-Est, Asia
numele francez al de Sud-Vest.
plantei, salicorne B ISTORIC.
şi salicor. RÂNCA- Cunoscută în
DESCRIERE PORCULUI popor din
A SPECIEI. (Scrophularia vechime ca leac
Rădăcină aproape scopolii Hoppe), pentru brâncă
lemnoasă, RECOLTAR fam. (erizipel) la
verticală sau E. Părţile aeriene
Scrophulariacea oameni şi
241

brâncă (rujet) la capsulă ovoidală pentru tratarea mâncare şi se


animale, în primul sau aproape de erizipel, bube dă porcilor.
rând la porci, leac sferică. Înflorire, şi tăieturi, iar de
pentru vindecarea V–VIII. Seminţe către medicina
de tăieturi şi bube. elipsoidale, populară B
DRESCRIER întunecat brune, veterinară pentru RÂNCA-
EA SPECIEI. muchiate. tratarea URSULUI
Rizom cilindric, animalelor de (Heracleum
fără noduri, scurt rujet. sphondylium
repent, cu MEDICINĂ L), fam.
numeroase UMANĂ.
Apiaceae/Umb
rădăcini fibroase. FITOTERAP
IE. Uz extern. 1.
elliferae.
Tulpină erectă,
Pentru tratarea Plantă erbacee,
simplă sau
de erizipel bianuală sau
ramificată, înaltă
(dermatită perenă,
de (20) 40–100
acută), bube, hemicriptofită,
cm, cu patru
tăieturi, răni: întâlnită
muchii,
decoct, din o frecvent în
pubescentă în
linguriţă cu vârf fâneţe,
partea inferioară şi RECOLTAR
plantă uscată şi tufărişuri,
abundent E. Planta
mărunţită la o păduri rărite,
glandulos păroasă (Scrophulariae
cană (250 ml) cu pe stâncării
în cea superioară. herba) se
apă. Se fierbe 5 înierbate, din
Frunze ovate sau recoltează şi se
minute. Se lasă regiunea de
alungit ovoidale, foloseşte
acoperit să se câmpie până în
cordate la bază, pe proaspătă. Pentru
răcească până la cea montană;
margine simplu, iarnă se
călduţ. Se se mai numeşte
obtuz sau acut recoltează în
strecoară. Se bădrăgan,
dinţate, până la timpul
spală locul bridă, brânca
dublu pronunţat înfloritului, după
afectat, pe răni şi pământului,
crenate serate, ora 11. Se usucă
bube se pun buruiană de
glandulos păroase la umbră în strat
comprese dalac, crucea
pe ambele feţe. subţire.
folosindu-se un pământului,
Flori brun roşcate, COMPOZI
ŢIE CHIMICĂ. pansament steril. drele, laba
spre bază verzui;
Conţine ulei 2. Pentru ursului,
caliciu 5-partit, cu
eteric, saponine, tratarea de bube, păstârnacul
lacinii ovate,
substanţe amare tăieturi: vacii, sclipet,
glabre sau
şi flavonozide. cataplasme, cu talpa ursului,
glandulos păroase;
PROPRIET frunze zdrobite. urechea
corolă bilabiată, cu
ĂŢI MEDICINĂ porcului;
lobii labiului
FARMACODINA VETERINARĂ. Franc: Berce;
superior de două
MICE. Plantei i Empiric pentru Germ:
ori mai lungi decât
se atribuie tratarea de rujet Bärenklau,
cei ai lobului
proprietăţi (brânca Bärwurz,
inferior; androceu
antiinflamatorii, porcului): Garstiges
din 4 stamine,
dezinfectante, decoct, obţinut Gekräutig,
didiname, cu
cicatrizante. prin fierberea Scherling,
filamente
Utilizată empiric plantei; se Schweinsgekrä
glandulos păroase;
de medicina strecoară şi se utig, Wilde
gineceu cu ovar
populară umană amestecă în Pastinake,
ovoidal. Fruct
242

Wiesen-Bärenklau; cele bazale FITOTERA


Magh: Medvetalp, întregi şi cele PIE. Uz extern.
Termetes tulpinale penat 1. Pentru
medvetalp; Rus: sectate, fie toate tratarea de
Borşcevik penat sectate, cu reumatism:
obâknovennâi. 3–5 segmente decoct, din
Răspândită în asimetrice pe 300–400 g
Europa, Asia, faţa superioară plantă uscată la
Africa de Nord. lung şi moale 10 litri apă. Se
ISTORIC. păroasă sau scurt fierbe 20 de
Plantă cunoscută şi aspru păroasă; minute. Se
din Antichitate. nervurile pe faţa RECOLTA strecoară. Se
Heracleum este inferioară a RE. Planta adaugă apei de
nume de plantă în frunzei setos întreagă baie, după care
Antichitate la păroase. Florile (Heracleumae se îmbăiază. 2.
Plinius cel Bătrân, radiante, albe, herba) se Pentru tratarea
cu sens neprecizat, verzui, gălbui, recoltează în durerilor de
dedus de la Heros, roze, purpurii timpul şale: decoct,
Heracles, sau albăstrui, înfloritului. Se din plantă
Hercules, care ar fi grupate în usucă la umbră, uscată. Cu
descoperit efectul umbele de obicei în strat subţire, zeama obţinută
medical al plantei. mari, până la 25 de preferat în se aplică
În trecut planta a cm în diametru, podul caselor comprese cu o
fost utilizată cu umbelule acoperite cu pânză sau
empiric de către foarte lung şi tablă. prosop. 3.
medicina populară diferit pedicelate; COMPOZI Pentru
pentru tratarea de involucru lipsă; ŢIE CHIMICĂ. reconfortarea
hipertensiune, caliciu cu dinţi Nestudiată. organismului
insuficienţă renală, scurţi şi laţi; Conţine lehuzelor:
epilepsie, corolă cu petale furocumarine decoct, din
reumatism, iar de uşor păroase la (spondilină, această plantă
medicina populară exterior; gineceu heraclenol etc). căruia i se mai
veterinară pentru PROPRIET adaugă frunze
cu ovar glabru ĂŢI
obţinerea laptelui sau scurt păros. FARMACODINA
de nuc şi de
de calitate. Înflorire, VI–IX. MICE. Plantei i
boz. Decoctul
DESCRIERE Fructe se atribuie obţinut se
A SPECIEI. Rizom elipsoidale, adaugă apei de
proprietăţi foto-
gros, gălbui, ovoidale sau baie. 4. Pentru
sensibilizatoare.
fuziform, inelat. aproape rotunde, combaterea
La unele
Tulpină fistuloasă, foarte turtite, durerilor de
persoane
înaltă de (30) 50– emarginate la cap: decoct,
determină stări
150 (200) cm, vârf. din 50 g plantă
alergice (prurit,
puternic muchiată, la 1 litru apă.
erupţii
ramificată, Se fierbe 5
dureroase). Este
acoperită de obicei minute. Se
folosită pentru
cu peri setiformi strecoară. Se
combaterea
mai mult sau mai fac oblojeli cât
reumatismului,
puţin patenţi. mai fierbinţi.
durerilor de şale,
Frunze, fie toate
durerilor de cap.
nedivizate şi MEDICINA
numai lobate sau UMANĂ.
243

BR răul copiilor Fructe, silicve şi seminţele au


ÂNCUŢĂ (epilepsie). Dacii pubescente, importanţă în
(Sisymbrium o numeau alipite de axa medicina
officinale (L) ustronida, racemului. umană
Scop), fam. usturoniţă, Seminţe mai tradiţională
Brassicaceae/Cru usturoiţă (I. mult sau mai etnoiatrică.
ciferae. Plantă Pachia puţin ovoide, Principiile
erbacee, anuală Tatomirescu, turtite, netede, active au rol
sau bienală, 1997). brun-roşcate, antiinflamator,
terofită, întâlnită DESCRIER uniseriate. emolient,
în locuri ruderale, EA SPECIEI. antimicrobian.
necultivate, lângă Rădăcină Conţine, ca şi
drumuri; se mai fusiformă. muştarul,
numeşte brăncuţă, Tulpină erectă, sinigrozidă.
brânculiţă, ramificată, Previne sau
bubolnic, păroasă, mai ales combate
buruiană-de-răul- în partea inflamaţia,
băieţilor, frunza- inferioară unde omoară
voinicului, iarba- perii sunt rigizi bacteriile şi alte
voinicelului, şi îndreptaţi în microorganism
iarba-voinicului, jos, înaltă de 40– RECOLTA e patogene,
miscandre 80 (100) cm. RE. Partea înmoaie
sălbatice, muştar Frunze aeriană ţesuturile
alb, rapinţă, superioare (Sisymbrii congestionate
rapiţă, sâmcuţă, îngust-lanceolate herba), frunzele sau întărite,
usturonidă, sau trifidate, cele (Sisymbrii relaxându-le.
usturoniţă, tulpinale folium) se Folosită în
usturoiţă; Engl: inferioare şi recoltează în tratamentul
Hedge mustard; mijlocii ovat- perioada erizipelului,
Germ: Rauke; triunghiulare, înfloritului, pe tusei, răguşelii,
Magh: Nöstény penat-sectate, timp frumos, guturaiului,
szaporafü, peţiolate, după ora 10. Se faringitei, iar la
Szapora zsombor; păroase. Flori usucă la umbră, copii mici
Rus: Guleavnik galbene deschis, de preferat în împotriva
lekarstvennâi. scurt-pedicelate, poduri acoperite colicilor.
Răspândită în grupate într-un cu tablă, în strat MEDICIN
Europa şi vestul racem; caliciu cu subţire. Ă UMANĂ.
Asiei. sepale erecte, Seminţele FITOTERA
pubescente; PIE. Uz intern.
ISTORIC. (Sisymbrii
Planta vegetează corolă cu petale semen) se 1. Pentru
din Antichitate oblanceolate; recoltează la tratarea tusei
actualele androceu din 2 maturitatea de diverse
meleaguri ale stamine scurte cu fiziologică. Se etiologii,
României. Ea a glande păstrează în răguşelii,
existat pe timpul nectarifere la pungi de hârtie, afoniei
dacilor, a fost bine bază; gineceu cu la loc uscat. faringiene,
cunoscută de către ovar sesil şi PROPRIET combaterea
ei şi folosită pentru stigmat ĂŢI scorbutului:
tratarea bolnavilor asemănător unui FARMACODINA infuzie, din 1
de brâncă disc, slab bilobat. MICE. Partea linguriţă plantă
(erizipel) şi de Înflorire, V–IX. aeriană a plantei proaspătă bine
244

mărunţită, peste îndulceşte cu brânduşiţă, datorită


care se toarnă o miere. Se bea brânduşte, toxicităţii sale.
cană (200 ml) cu câte un păhărel ceapa ciorii, Din timpuri
apă în clocot. Se dimineaţa, crinul mâţii, străvechi în
lasă acoperită 10– prânz, seara. Se ghicitoare, unele zone din
15 minute. Se mai poate folosi ghicitori, teritoriul ţării
strecoară şi se extractul fluid, gâgâţele, jiorele noastre i s-au
îndulceşte cu extractul uscat şi de toamnă, atribuit diferite
miere. Se bea tinctura. ruscea de folosinţe. Se
încet, cu poiană, şofran; credea că
înghiţituri rare. Bulg: florile apără de
Redă vocea B Brenduşka; brâncă
artiştilor şi RÂNDUŞĂ-D Germ: (erizipel), de
dascălilor. 2. E-TOAMNĂ Baschbrandusch aceea se
Pentru tratarea (Colchium , Herbstzeitlose, mâncau
afoniei (dispariţia automnale L), Herbstblume, toamna, iar
vocii) şi răguşelii: fam. Liliaceae. Lichtblume, fiertura
sirop, pregătit din Plantă erbacee, Nackte Jungfer, concentrată din
fierberea plantei în perenă, geofită, Zeitlose; Magh: seminţe sau
sirop simplu. Se toxică, întâlnită Éb virág, Kék bulbi era
bea conţinutul a prin fâneţe kükörics, folosită contra
câte unui păhărel umede, poieni Kikerics, Öszike, râiei. A mai
de 3 ori pe zi umede din zona Öszi kikerics, fost folosită
(dimineaţa, prânz de deal şi munte, Öszi kikerica, pentru tratarea
şi seara), după rar coboară în Öszi kikrics, rănilor,
mese. 3. Pentru zona de câmpie, Öszi kükörcsény, degerăturilor şi
tratarea tusei, frecventă pe Öszi küköcsén, contra
răguşelii, teritoriul Öszi kükötcsin, reumatismului.
guturaiului, judeţelor Cluj, Öszivirág; Pol: În localitatea
faringitei, colicilor Sălaj, Bistriţa- Szafran; Rus: Clopotiva şi
la copii mici: a) Năsăud, Şafran dikii; alte localităţi
infuzie, din 2 g Maramureş, Sârbo-Cr: din Ţara
frunze uscate sau Covasna, Brnduša. Haţegului, cu
mărunţite sau 2 g Harghita, Braşov, Răspândită în zeama obţinută
seminţe peste care Prahova, Europa. din flori
se toarnă 100 ml Dâmboviţa, ISTORIC. oamenii se
apă în clocot. Se Argeş, Vâlcea, Numele ungeau pe
lasă acoperită 15 Gorj, Bacău, Iaşi, Colchicum piele, ca să nu-i
minute. Se Suceava, în provine de la muşte purecii.
strecoară. Se nordul Moldovei, Colchis, În Evul Mediu
îndulceşte cu Bucovina; se mai provincie situată arabii o
miere. Se bea câte numeşte bălură, pe ţărmul de est foloseau în
un păhărel blânduşcă, al Mării Negre. tratarea gutei.
dimineaţa, prânz, brânduş, Plantă cu În 1820,
seara; b) decoct, brânduşa importanţă medicul englez
din 2 g frunze morţilor, pentru medicina Wiliams
uscate şi mărunţite brânduşă, umană şi constată că
sau 2 g seminţe la brânduşei, veterinară cultă seminţele ei
100 ml apă. Se brânduşele, şi etnoiatrică. produc aceleaşi
fierbe 5 minute. Se brânduşi, Cunoscută încă efecte ca
strecoară. Se din Antichitate, bulbul. Astăzi
245

se ştie că acţiunea lung-decurente, brunificare spre obţinut


farmacologică a îndoite, vârf. Recoltarea următoarele
plantei este papiloase. lor se face în valori raportate
antigutoasă şi Înflorire, IX–X. august. la substanţa
anticanceroasă. Fruct, capsulă Capsulele se uscată: 0,030–
DESCRIERE mare (3–4/3 cm), usucă la soare 0,062% în
A SPECIEI. umflată, se puse pe prelate, bulbotuberi;
Bulbotuber formează pe timp urât se 0,130–0,142%
ovoidal, primăvara prin ţin în camere în teaca
voluminos, lung de luna mai şi încălzite, bine frunzei; 0,063–
4–5 cm, gros până ajunge la aerisite. Se 0,080% în
la 3 cm, cu tunici maturitate în lopătează zilnic, limbul frunzei;
externe aproape septembrie, când pentru o uscare cca 0,173% în
negre, prelungite devine brună. Se uniformă. flori; 0,012–
într-un gât lung, în deschide prin trei Capsulele uscate 0,018% în
partea inferioară linii se bat într-un capsulele
cu numeroase longitudinale. sac, apoi se cern mature; 0,244–
rădăcini adventive, Seminţe sferice, prin site cu 0,307 în
filiforme, scurte brun-negricioase. ochiuri de 2–3 seminţe.
(1–2 cm), iar spre mm. Cele Colchicina s-a
vârf cu 3–5 rămase se desfac identificat şi în
muguri. Frunze cu mâna. După rădăcini.
lanceolate, glabre, vânturare, Conţinutul în
erecte, cu seminţele se lasă colchicină din
nervaţiuni la soare 1–2 zile seminţe creşte
paralele, una din pentru uscare. spre maturitate,
ele mai groasă şi Uscarea iar în teaca şi
cu vagină (25– artificială, la limbul frunzei
40/3–3,5 cm); apar 50oC. Conţinutul scade, pe
primăvara de în alcaloizi este măsură ce
timpuriu şi se RECOLTAR mai constant în seminţele se
veştejesc la E. Din flora seminţe. maturizează (L.
sfârşitul lui august. spontană bulbul COMPOZI Muntean,
Flori violacee, (Colchici bulbus) ŢIE CHIMICĂ. 1990).
mari, lungi de 20– se recoltează Seminţele conţin PROPRIE
30 cm, apar toamna după alcaloizi (0,30– TĂŢI
toamna după încetarea 0,60%), între FARMACODIN
veştejirea vegetaţiei sau care predomină AMICE.
frunzelor, câte 1–3 primăvara până colchicina şi alţii Principiile
la fiecare la pornirea în similari notaţi cu active din
bulbotuber; vegetaţie. Din A, B, C, D, E, F plantă au
perigon cu 6 flora spontană şi etc; alcaloidul F acţiune
foliole lanceolate cultivată este un desacetil- antigutoasă şi
până la ovate, seminţele metil-colchicină; anticanceroasă,
lungi de 4–6 cm; (Colchici semen) glicozizi, stimulează
androceu cu 6 se obţin prin zahărul şi acidul peristaltismul
stamine mai scurte culegerea galic etc. Mai intestinal, au
decât perigonul, capsulelor, când recent, efect depresor
antere galbene; au culoarea determinându-se asupra
gineceu cu albicioasă cu un conţinutul în terminaţiilor
stigmate început de colchicină, s-au nervoase şi
246

totodată analgezic. al periplegiilor proaspete sau 3 g el toxic. Se


Colchicina se spastice şi ale flori uscate la o intervine prin
acumulează uşor fenomenelor de cană (250 ml) cu administrarea
în organism şi se rigiditate (Em. apă. Se fierbe 3- de lapte, apă cu
elimină încet. Grigorescu, I. 4 minute. Se lasă albuş de ou,
Absorbită pe cale Ciulei, Ursula să se răcească apă cu tanin
orală, străbate Stănescu, 1986). până la călduţ. (5–10 %), apă
ciclul MEDICINĂ Se strecoară. Se cu tinctură de
enterohepatic şi se UMANĂ. aplică pe locul iod (5 g
fixează în FITOTERAP afectat sub formă tinctură de iod
majoritatea IE. Colchicina se de comprese. la 1 litru apă),
ţesuturilor, dar mai administrează Fitohomeop mucilagiu de
ales în mucoasa bolnavilor de atie. Uz intern. altee, clisme cu
intestinală, ficat, gută sub formă Pentru tratarea cloralhidrat şi
rinichi, splină. Nu de comprimate, reumatismului, tonice cardiace
se fixează în asociate cu gutei, cu dureri (E. Neagu, C.
miocard, plămâni milurit. Dozele agravate de timp Stănescu,
şi muşchii se prescriu de umed şi rece, sau 1985).
scheletici. medic. foarte cald, Empiric, în
Eliminarea se face Profilactic, cu dizenteriei, unele zone ale
prin fecale şi trei zile înaintea diaree, ţării, decoctul
urină. Colchicina unor intervenţii meteorismului din seminţe sau
este utilizată în chirurgicale, flatulent: bulbi este
tratamentul bolnavilor de administrare, a folosit la
leucemiei, gută li se tincturii-mame tratarea
puseelor de gută administrează în diluţiile a 4-a animalelor de
acută şi subacută, câte 1,5 mg şi a 5-a râie. Corpul
reumatismului colchicină. În centezimale. animalelor se
cronic. Măreşte această doză (1,5 Tinctura-mamă spală cu soluţia
secreţia biliară, mg) dă rezultate se prepară din obţinută. Are
intestinală şi foarte bune în bulbul proaspăt, rol
urinară. Este tratamentul recoltat antiinflamator
contraindicată în morbului lui primăvara. Uz şi analgezic,
nefrite. Behcet. extern. Pentru efectul
Demecolcina este Colchicina tratarea de antiscabios este
de 10 ori mai intervine bine şi reumatism, gută: puţin probabil.
activă decât în boala comprese, cu Uneori,
colchicina şi este Hodgkin. tinctura-mamă decoctul plantei
mai puţin toxică. Experimental s-a până la cea de a este utilizat şi
Utilizare majoră în aplicat în terapia 3-a diluţie în tratarea
neoplasm. Acţiune anticanceroasă. decimală. porcilor de
inhibitoare a Uz extern. MEDICINĂ rujet. Decoctul,
diviziunii celulare Empiric, florile VETERINARĂ. în doze mici, se
în limfopatii se folosesc extern Colchicina se administrează
maligne, pentru tratarea recomandă prin în mâncare.
carcinoame reumatismului, prescripţie Are acţiune
dermice. Intervine degerăturilor şi medicală. antiinflamatoar
citostatic. grăbirea Ingerată în e şi analgezică.
Tiocolchicozida vindecării cantităţi mari Ştiinţific nu
este activă în rănilor: decoct, devine toxică; este
tratamentul ascitei, din 5 g flori laptele devine şi recomandată în
247

tratarea acestei Glockenblume, transmisă din foliole trifidat


boli din cauza Kerzen-blume, generaţie în sau multifidat
toxicităţii sale Kucksblume, generaţie, din sectate, cu
(Ingeborg Bogdan, Pfingstchen, timpuri segmente din
1989). Prällblam, Wat îndepărtate. nou lobate,
Puikamaul, Numele segmentul
Wingertge- Corydalis vine mijlociu mai
BR kräutig, de la cuvântul mult sau mai
EBENEL Wingerthüterin; grecesc puţin lung
(Corydalis cava Magh: Odvas korydalis = cuneat spre
(L) Schw. et keltike, ciocârlie cu moţ, bază, cu vârf
Koerte, syn C. Szenrgyörgy probabil după acut. Ssp.
bulbosa Auct), virága; Rus: pintenii florilor marschalliana
fam. Hohlatka. cu referire la are tubercul
Papaveraceae. Răspândită în corolă. adesea
Plantă erbacee, Europa, Asia DESCRIER compact.
perenă, geofită, Mică, Caucaz. EA SPECIEI. Frunze
reprezentată prin ISTORIC. Rădăcini mici, tulpinale
două subspecii Planta este filiforme, pornite biternate, cu
(cava şi cunoscută din dintr-un tubercul foliole de
marschalliana), Antichitate. mai mult sau obicei întregi
întâlnită frecvent Dinspre mai puţin sferic. sau lat 2–3-
în păduri medicina Tulpină erectă, lobate, cu lobul
luminoase, salmosiană/zalm cărnoasă, glabră, mijlociu lat
margini de pădure, oxiană sunt verde sau brun- eliptic sau lat
livezi, din indicaţi de roşiatică, înaltă ovat, cu vârf
regiunea de folosirea plantei de 10–30 cm. obtuz sau
câmpie până în cea în tratarea de Frunze tulpinale, rotunjit, mai
montană; se mai rofii (impetigo), biternate, cu lung decât cei
numeşte breabăn, argint (sifilis), foliole invers- laterali. Flori
breabăn alb, talan (cărbune ovate, glabre, albe-gălbui sau
breabăn roşu, sau antrax), iar peţiolate. Flori purpurii
breabăni, breben, mai târziu la purpurii, roşii-
brebenea, tratarea violete, albe-
brebenel alb, parkinsonului, gălbui, rar roşii-
brebenel roşu, paraliziilor, brune, cu
brebenele, tulburărilor pinteni,
brebeni, breberei, nervoase de mirositoare,
breberi, floarea origine grupate în racem
Sângeorgiului, vestibulară etc. simplu, erect.
grebeni albi, Planta înflorită a Înflorire, IV–V.
grebeni roşii; fost folosită la Fruct, capsulă.
Germ: Erdrauch, gătirea morţilor Seminţe negre,
Hohlwurz, sau a vaselor ce sferice, cu
apendice cărnos. RECOLT
Gemeiner oder se da de pomană
Ssp. cava, cu ARE. Bulbii
hohler morţilor. Planta
îşi are o anume tubercul gol în (Corydalidisi
Lerchensporn, tuber) se
Hohler legendă interior, rar
cunoscută în masiv. Frunze recoltează la
Lerchensporn, sfârşitul
April, Aprilblume, Banat şi în alte tulpinale
zone din ţară, biternate, cu perioadei de
Buschor, Wilde
248

vegetaţie. Se scot salutară pentru alcaloizi în stare intestinali,


din pământ cu bolnav. de substanţă provoacă
sapa sau cazmaua. Paralizează pură. Ele se apariţia
Se usucă în strat nervii motorii şi prescriu ca fluxului
subţire, în pod inversează sedativ, menstrual
acoperit cu tablă. efectul narcotice, întârziat sau
Se păstrează în hipertensor al hipotonice şi suprimat,
pungi de hârtie. adrenalinei. depurative. omoară
COMPOZIŢI Intervine Medicina microbii din
E CHIMICĂ. favorabil în empirică organism.
Tuberculii conţin parkinsonism, foloseşte MEDICIN
până la 5% paralizii însoţite preparaţiile de Ă UMANĂ.
alcaloizi, din care de stări de brebenei în FITOTERA
cei mai importanţi agitaţie, în afecţiuni ale PIE. Uz intern.
pentru medicină tremurăturile de sistemului 1. Pentru
sunt glaucina, origine cerebrală nervos central, tratarea
bulbocapnina şi şi hemiplegii. afecţiuni parkinsonismul
coridalina, care au Acţionează hepatobiliare, ca ui, paraliziilor
structură pozitiv în antihelmintice, însoţite de stări
aporfinică. Mai tratamentul emenagoge şi de agitaţie,
conţine coreei minor. antimicrobiene. hemiplegiilor,
dihidroberberină, Alcaloizii Substanţelor pe tulburărilor
tetrahidroberberin gindarina au care le conţine nervoase de
ă, protopină, acţiune sedativă, tuberul li se origine
tetrahidroizochinol iar berberina şi atribuie vestibulară:
ină, gindarină sanguinarina proprietăţi preparate, cu
(alcaloid terţiar), sunt inhibitori ai sedative asupra bulbocapnină,
sanguinarină colinesterazei. sistemului în doze de
(alcaloid Coridalina are nervos, 0,05–0,2 g pe
cuaternar). proprietăţi deprimante zi.
PROPRIETĂ narcotice asupra asupra celulelor Administrarea
ŢI animalelor şi în special se face pe cale
FARMACODINA orală sau
poikiloterme (cu asupra celulelor
MICE. Tuberculii injectabilă. 2.
sânge rece). sistemului
plantei au utilizare Pentru nervos central, Empiric,
în medicina tratamentul pot provoca un pentru tratarea
umană cultă şi tulburărilor somn profund şi afecţiunilor
tradiţională. nervoase de relaxarea sistemului
Alcaloizii origine musculaturii nervos central,
aporfinici vestibulară, se scheletice, afecţiunilor
(glaucina, prescriu doze de contribuie la hepatobiliare,
bulbocapnina, 0,05–0,2 g pe zi. expulzarea din helmintozei, ca
coridina, Tratamentul se organism a emenagog şi
izocoridina) au face pe cale orală toxinelor şi a antimicrobian:
acţiune sau injectabilă. produşilor infuzie, din 10
adrenalitică. Infuziile şi rezultaţi din g bulbi peste
Acţiunea decocturile de dezasimilaţie, care se toarnă
bulbocapninei este tuberculi au un stimulează 100 ml apă în
asemănătoare efect mult mai funcţia hepatică, clocot. Se lasă
scopolaminei, pur bun decât expulzează din acoperită 20
simptomatică, dar folosirea de organism viermii minute. Se
249

strecoară. Se bea 15–20 minute. Magh: Szélfü, 12 sau chiar


câte un păhărel de Se administrează Elvelö szolfü; mai multe
3 ori pe zi. prin breuvaj Rus: Proleskia stamine. Florile
Alcaloidul bucal (se toarnă mnogoletneaia. femele sunt
bulbocapnina este pe gât). Răspândită în solitare sau
utilizat în clinici Europa, Asia de câte două la
de boli nervoase. Vest şi Africa de subsioara
Acţionează asupra B Nord. frunzelor, lung
sistemului nervos REI ISTORIC. pedunculate;
central ca (Mercurialis Cunoscută în gineceu cu ovar
anestezic, perennis L), fam. popor din bilocular şi loje
provocând o Euphorbiaceae. vremuri uniovulate.
imobilitate Plantă erbacee, îndepărtate ca Înflorire, IV–
catatonică. 3. perenă, dioică fiind o plantă VI. Fruct,
Empiric, pentru (plantele femele toxică, dar cu capsulă.
tratarea de sifilis mai mari, cele utilizări în Seminţe
(argint): decoct, mascule mai medicina aproape
din tulpinile scunde), tradiţională rotunde,
florifere de hemicriptofitoge etnoiatrică rucinate, alb
brebenel şi din ofită, întâlnită pentru tratarea murdare, lungi
frunzele de splină frecvent prin de răceală, de 3 mm.
(Chrysosplenium păduri, locuri reumatism şi
alternifolium). Se umbroase, bogate pentru creşterea
lua de 3 ori pe zi în humus, uneori părului.
câte o jumătate de şi pe grohotişuri DESCRIER
pahar. Uz extern. EA SPECIEI.
calcaroase, de la
Empiric, pentru Rizom târâtor,
câmpie până în
tratarea de ramificat cu
etajul subalpin,
impetigo, eczeme: noduri. Tulpini
dar mai ales în
decoct, din erecte, simple,
zona de deal şi
tulpinile florifere înalte până la 40
de munte; se mai
în lapte dulce. Se cm, cu două RECOLT
numeşte bree,
fierbe 15–20 muchii ARE. Rizomul
brei de pădure,
minute. Se lasă la pronunţate, plantei
breiul părului,
răcit până la foliate numai (Mercurialisae
breiul
călduţ. Se spre vârf. Frunze rhizoma) se
pământului,
strecoară. Cu lanceolate sau recoltează
bresecăn, brie,
decoctul obţinut se ovate, crenate pe toamna prin
briu, briu negru,
spală zonele margine, glabre septembrie–
brâie, buruiană
afectate folosindu- sau păroase, cu octombrie. Se
câinească,
se un pansament peţiol de 0,5–2 spală într-un
slăbănog,
steril. cm lungime, curent se apă şi
slobonov,
MEDICINĂ dispuse opus. se foloseşte
slobonov de
VETERINARĂ. Flori dioice. proaspăt.
câmp, spicul COMPOZ
Pentru tratarea Florile mascule
ierbii, IŢIE
cailor de cărbune cu perigon verde,
trepădătoare; CHIMICĂ.
(talan): decoct, din lung de 2 mm,
Engl: Dog’s Planta conţine
întreaga plantă sau grupate într-o
mercury; Germ: mercurialină (o
numai din inflorescenţă
Ringelkraut, bază aminată
tulpinile aeriene. spiciformă;
Ausdauerdens volatilă) care
Se fierbe în apă androceu, cu 9–
Bingelkraut;
250

este un izomer al declanşează o contra răcelii. positae. Plantă


metilaminei, intoxicaţie gravă. Este o plantă erbacee,
monometilamină, Simptoamele periculoasă în a perenă,
trimetilamină, o intoxicaţiei se fi folosită intern. hemicriptofită,
saponină şi exteriorizează Sub formă de foarte comună
hermidină prin tristeţea cataplasme are în Carpaţi pe
(substanţă animalelor, efect pozitiv ambele
cromogenă). anemie, lipsă de pentru versante şi în
Hermidina apetit, înlăturarea M-ţii Apuseni,
produce prin tremurături durerilor uneori şi în
oxidare musculare reumatismale. regiunea
cianohermidina şi generale, MEDICINĂ colinelor, în
crisohermidina greutate în UMANĂ. toate cazurile
care colorează deplasare, FITOTERAP este întâlnită la
urina în roşu. respiraţie IE. Uz extern. 1. marginea
Planta este toxică dispneică, diaree Empiric, pentru pădurilor unde
în stare verde şi sanguinolentă, tratarea de există
uscată. Conţinutul poliurie, răceală: umezeală, prin
cel mai mare în albuminurie, cataplasme, cu tufărişuri
principii toxice îl hematurie etc. La rizom proaspăt umede, pe
are în perioada om sunt dat prin malul
înfloririi şi semnalizate răzătoare. pâraielor, pe
maturizării aceleaşi efecte Rizomul ras se lângă izvoare,
seminţelor. ale intoxicaţiei aşează pe zona pe coaste
TOXICITATE dacă se folosesc răcită şi se ţine umede şi
. Planta este toxică infuziile plantei 1–2 ore. 2. umbroase; se
atât în stare în scopuri Empiric, pentru mai numeşte
proaspătă, verde, diuretice sau tratarea de barba caprei,
cât şi uscată. laxative (V. reumatism: bruscălan,
Dozele mortale Zanoschi, Eg. alifie, pregătită brustur, brustur
pentru animale Turenschi, M. din rizom ras şi dulce,
sunt: 9–10 kg Toma, 1981). pisat amestecat brusture,
plantă proaspătă PROPRIET în unsoare. brusture
pentru o bovină ĂŢI Astfel pregătit se căpresc,
adultă. Pentru alte FARMACODINA lasă o zi sau brusture creş,
animale domestice MICE. Planta două ca brusture oiesc,
cantităţile sunt conţine principii substanţele să brusturi
mai mici. active care difuzeze în galbeni,
Intoxicaţia apare imprimă o unsoare. Cu brusturul
după mai multe purgaţie drastică, alifia obţinută se caprei,
zile de la vărsături, unge partea brusturul oii,
consumarea somnolenţă. Este dureroasă. clococean,
plantei. citată, ca fiind clocociou,
Intoxicarea se folosită în trecut cocean, cocean
poate face şi ca remediu B căpresc, floare
treptat prin împotriva RUSTAN de brusture
consumul a 2–3 hidropiziei şi ca (Telekia amar, lăptuca
kg/zi. Substanţele galactofug. speciosa oii, lăptucul
se acumulează în Rizomul lung al (Schreb) oii, lăpuş de
organism şi după plantei, fiert în Baumg), fam. oaie, ochiul
câteva zile se vin, se folosea Asteraceae/Com boului, ruji;
251

Germ: ştiinţific dat inferioară la iarba mare


Herzblättriger plantei vine de la nervurile sunt involucrul are
Sonnenstern, numele contelui pubescente, cu foliole moi.
Koschänkoprescht, Samuil Teleki de glande sesile.
Mutternblatt, Széked (1739– Calatidiul are
Mutterngekräutig, 1822) cancelar al foliole
Wundkraut; Transilvaniei şi involucrale
Magh: Burusztur, fondator al imbricate. Florile
Csalán csattogató, bibliotecii Teleki discului sunt
Kescrülapú, din Târgu Mureş, hermafrodite,
Mályva; Rus: sprijinitorul lui J. brun galbene,
Telekia Ch. Baugarteh cele marginale
precrasnaia. (1765–1843), sunt femele,
Răspândită în medic şi botanist galbene, ligulate. RECOLT
Alpii de Sud-Est, german, stabilit Înflorire VII–IX. ARE. Frunzele
Carpaţii de Sud- în Transilvania, Fructe achene (Telekiae
Est, Balcani, autor al primului glabre, lungi de folium) se
Caucaz. conspect critic în cca 6 mm, la recoltează pe
ISTORIC. latineşte (4 vârf cu o timp frumos, în
Cunoscută din volume) al florii coronulă. timpul
timpuri din Transilvania. Atenţie! Cel mai înfloritului. Se
îndepărtate de DESCRIER adesea această folosesc
către oamenii EA SPECIEI. plantă este proaspete.
satelor din Rădăcină groasă, confundată cu Pentru sezonul
regiunea montană cilindrică, iarba mare de iarnă se
ca o plantă bună la noduroasă. (Inula helenium usucă în poduri
toate bolile şi la Tulpină erectă, L) care are o acoperite cu
vopsitul în negru viguroasă, morfologie tablă şi bine
împreună cu alte ramificată în asemănătoare şi aerisite. Stratul
plante cum sunt partea aceeaşi ecologie. de uscare să fie
brusturul amar, superioară, înaltă Trebuie urmărite foarte subţire.
anin, sovârf şi coji de 90–200 cm, următoarele Florile
de nucă. În Ţara alipit păroasă, cu caractere: la (Telekiae flos)
Oltului femeile o glande sesile. brustan baza se recoltează pe
culeg când merg la Frunze mari, cele frunzelor este timp frumos
Mănăstirea bazale lat ovate cordată, pe faţa imediat după
Sâmbăta şi o duc (late până la 30 superioară înflorire. Se
acasă. Îi spun cm şi chiar mai aproape glabră, usucă la umbră
buruiană de la mult), adânc la iarba mare în poduri
mănăstire. O cordate, pe baza frunzelor acoperite cu
folosesc crudă la margine mai este atenuată în tablă. În unele
tratarea tăieturilor, mult sau mai peţiol, pe faţa sate se
bubelor, în băi puţin lobat superioară aspru recoltează şi
pentru reumatism, dinţate, cele scurt şi rigid rădăcina
lingoare (febră mijlocii mai păroase; la (Telekiae
tifoidă). O mai reduse ca brustan, radix). După
folosesc la tratarea mărime cu peţiol involucrul scoaterea din
bolilor de piele, de scurt, cele inflorescenţei are pământ se
ficat, boli ale superioare sunt foliole late, spală într-un
aparatului urinar. sesile şi mai aspre, dure, curent de apă.
Telekia nume mici, pe faţa uneori recurbate;
252

Se despică şi se sistemul nervos glandelor frunze


usucă. central; suprimă mamare; vindecă proaspete
COMPOZIŢI sau diminuează rănile. Este mărunţite care
E CHIMICĂ. senzaţia de folosită pentru se introduc
Nestudiată. durere; tratarea bolilor într-o sticlă de
PROPRIETĂ diminuează sau aparatului un litru până
ŢI înlătură urinar, trece de
FARMACODINA contracturile afecţiunilor jumătate. Se
MICE. Este muşchilor netezi hepatice, gutei, adaugă rachiu
considerată de din organele tusei, de 30–50o. Se
medicina populară interne; provoacă helmintozei, astupă cu dop
ca un adevărat eliminarea anorexiei şi şi se lasă la
panaceu, bună la viermilor pentru macerat 10
toate bolile. intestinali; stimularea zile. Zilnic
Plantei i se stimulează digestiei, sticla se agită
atribuie proprietăţi secreţiile afecţiuni ale pentru a se
dezinfectante, salivare, gastrice prostatei, uniformiza
antiseptice, şi intestinale afecţiuni ale concentraţia.
analeptice, favorizând pielii, rănilor Se strecoară.
analgetice, digestia; etc. Extracţia
antibiotice, acţionează MEDICINĂ alcoolică
antiflogistice, antitusiv; UMANĂ. obţinută se
antihelmintice, stimulează FITOTERAP păstrează în
antispastice, funcţiile inimii; IE. Uz intern. sticlă închisă la
aperitive, favorizează Empiric, pentru culoare. Se ia
aromatice, bahice, eliminarea tratarea de boli în primele 2
cardiotonice, gazelor din renale, gută, zile, dimineaţa,
carminative, intestine; afecţiuni la prânz şi
cicatrizante, favorizează hepatice, seara câte o
colagoge, procesul de helmintoză, lipsa linguriţă, în
coleretice, epitelizare poftei de restul zilelor se
depurative, (vindecare) a mâncare, ia câte o
febrifuge, rănilor; stimularea lingură
galactogoge, stimulează digestiei, dimineaţa şi
stomahice, secreţiile celulei prostatită: a) seara.
vermifuge, hepatice şi decoct, din 5 g Administrarea
vulnerare. favorizează frunze proaspete extractului se
Acţionează asupra eliminarea bilei la o cană cu apă face pe
bacteriilor şi a din vezica (250 ml). Se stomacul gol;
altor biliară; activează fierbe 5 minute c) decoct, din o
microorganisme procesele de acoperit. Se linguriţă frunze
patogene pe piele eliminare a strecoară. Se bea sau flori uscate
şi anumite toxinelor pe cale călduţ conţinutul şi mărunţite la
mucoase, pe care gastrointestinală, a 1–2 căni pe zi, o cană (250 ml)
le sterilizează; renală sau prin cu înghiţituri cu apă. Se
împiedică glandele rare, pe stomacul fierbe acoperit
dezvoltarea sudoripare; gol, cu 30 de 3 minute. Se
microoganismelor; diminuează minute înainte lasă să se
diminuează stările febrile; de a mânca; b) răcească până
inflamaţiile; stimulează extracţie la călduţ. Se
stimulează secreţia alcoolică, din strecoară. Se
253

bea conţinutul a 2– suc, extras din ciulină, cârcei, se puneau pe


3 căni pe zi; d) frunze. Se ung de clococean, răni, buboaie,
infuzie, din o 2–3 ori pe zi ghimpoasă, uime (adenită),
linguriţă frunze părţile afectate. iarba boierului, umflături,
sau flori uscate şi De două ori pe lapuc, lipean, pălituri. Contra
mărunţite peste săptămână băi cu lipan, nădai, junghiurilor,
care se toarnă o decoctul scai, scai lingoarei
cană (250 ml) cu concentrat mărunt, scaiul (febrei tifoide)
apă în clocot. Se obţinut din oii, scaiul vacii, frunzele
lasă acoperită 15 plantele scaete, scaete proaspăt
minute. Se proaspete. mare, sgăice; recoltate se
strecoară. Se bea Franc: Bardane; puneau pe cap
conţinutul a 2—3 Germ: Gemeine ca să-i tragă
căni pe zi; e) B Klette, Klete, răutatea. La
infuzie, din frunză RUSTUR Guarzluet, febră mare
proaspătă (Arctium lappa Kuauzelklett, când pielea
fragmentată peste L), fam. Polzter, Pouzter, ardea ca focul
care se toarnă o Asteraceae/Com Polzterblett, pentru
cană (250 ml) cu positae. Plantă Polzterngekraidi ameliorare
apă în clocot. Se erbacee, ch, Stachelchen, corpul
lasă acoperită 15 bianuală, Grobbe Klette; dezbrăcat se
minute. Se hemiterofită, Magh: înfăşura în
strecoară. Se bea întâlnită pe Bojtorján, frunze
conţinutul a 2 căni terenuri Brustuj, Keserü proaspete de
pe zi (dimineaţa şi necultivate, pe lapu, brustur.
seara). Uz extern. marginea Közönséges Înlăturarea
1. Pentru tratarea drumurilor, bábakalács, durerilor de
de tăieturi, bube, căilor ferate, pe Közönséges şale se făcea
umflături: lângă garduri, bojtorján, Lapu, prin
cataplasme, cu zăvoaie Széles lapu, cataplasme
frunze proaspete, inundabile, Nagy lapu, Nagy locale cu
crude, puse pe comună în bojtorján; Rus: frunze
locul afectat după întreaga ţară, de Lapuşnik bolşoi; proaspete udate
care se bandajează. la câmpie până Ucr: Lopuk. cu oţet.
Peste o zi se spală în zona montană; ISTORIC. Durerile de
locul cu un decoct se mai numeşte Brusturul a fost piept, frunzele
obţinut din plantă blustur, unul din cele proaspete de
şi apoi iar se bruscălan, mai importante brustur se
aplică frunze şi se brusculan, şi cele mai vechi ungeau cu unt,
bandajează. 2. brustan, leacuri practicate se aşezau pe
Pentru tratarea de brustulan, de medicina piele în zona
reumatism şi boli brustur mare, noastră umană dureroasă şi se
de piele: băi, cu brusture, etnoiatrică. legau cu o
decoctul plantei. brusture negru, Cunoscut din pânză. Durerile
Planta proaspătă brustur amar, Antichitate de de inimă şi
se fierbe într-o caftalan, către geto-daci. junghiurile se
oală mare şi zeama calcoceni, Utilizările înlăturau cu
obţinută se adaugă capitlai, plantei au trecut frunze
apei de baie. 3. captalan, capul sub numele de proaspete pălite
Pentru tratarea călugărului, leacuri băbeşti. la foc şi aşezate
bolilor de piele: căpcălan, ciulin, Frunzele crude în zona
254

afectată. grele, lehuzei i se decoct din caractere, dar


Reumatismul era da să bea zeama frunze. Rănile cu descresc ca
tratat cu îndulcită viermi la dimensiune cu
cataplasme de obţinută prin animale se tratau înălţimea. Flori
frunze proaspete fierberea cu frunze de purpurii cu
de brustur pe care frunzelor de brustur, coji de corolă
se punea rădăcină brustur. nucă verde şi tubuloasă,
de păpădie prăjită Bătăturile de la piatră vânătă. alungit
amestecată cu picioare se tratau Acestea se pisau campanulată,
smântână cu aplicaţii împreună şi grupate în
proaspătă. Buba locale de frunze pasta obţinută se calatidii
neagră (cărbunele) pisate şi legate aşeza pe locul globuloase,
era tratat cu frunze local cu o altă afectat. protejate de un
proaspete pisate, frunză. DESCRIER involucru cu
puse pe o altă Combaterea EA SPECIEI. ţepi ce au
frunză, se aplica în căderii părului şi Rădăcină vârful întors,
zona afectată şi stimularea pivotantă, aşezate în
apoi se bandaja. creşterii lui se puternică, corimb larg.
Pentru aceeaşi făcea prin cărnoasă, Înflorire, VII–
boală se mai făcea spălarea pe cap ramificată, VIII. Fructe,
un decoct cu zeama brună, lungă achene negre,
concentrat din rezultată din până la 60 cm. puţin
plantă şi se făceau fierberea Tulpină erectă, comprimate,
spălături locale. În frunzelor şi cilindrică, obovate, lungi
unele sate pentru tulpinilor de păroasă, de cca 6 mm,
greutate de inimă brustur. ramificată, înaltă late de 2 mm.
(indigestie) se Vindecarea de 1–2 m, se
făceau legături la crampelor la formează în anul
buric (ombilic) cu copii se făcea cu al doilea.
trei rădăcini de aşezarea pe Frunze, în
brusture şi trei abdomen şi primul an sub
rădăcini de hrean legarea de frunze formă de rozetă,
pisate şi fierte în proaspete. În foarte mari, cu
borş, îngroşate unele zone din limb lung până
apoi în tărâţe de ţară, mamele îşi la 50 cm, lat-
grâu. Contra oblojeau copiii triunghiular sau
vătămăturii cu frunze de ovat, pe margine
(hernie) se lua brustur unse cu dinţat- RECOLT
rădăcină de unt. Planta a denticulate, pe ARE.
brustur plămădită avut utilizări şi faţa superioară Rădăcinile
în rachiu. Contra în medicina glabre, verde- (Bardanae
boşorogelii veterinară închis, pe faţa radix sau
(hernie) se pisa etnoiatrică. inferioară Arctiumae
sămânţa de Vitelor cornute albicios- lappae radix)
brustur, se care nu rumegau tomentoase, se recoltează
plămădea în li se administra peţiol lung de primăvara (III–
rachiu de drojdie prin breuvaj cca 30 cm, IV), pentru
sau în apă bucal decoct de compact; în anul plantele de 2
neîncepută şi se rădăcină, iar în al doilea, frunze ani, şi toamna
bea în mai multe bolile de stomac tulpinale cu (X–XI), pentru
rânduri. La naşteri li se administra aceleaşi cele de un an.
255

Se scot din pământ FARMACODINA dezvoltarea asupra


cu cazmaua. Se MICE. tumorilor. La celulelor
spală imediat într- Rădăcinile animale hepatice
un curent de apă. prezintă acţionează mărind secreţia
Se curăţă de importanţă laxativ, diuretic, biliară,
părţile aeriene. Se terapeutică sudorific, stimulează
îndepărtează pentru medicina depurativ, digestia. La om
exemplarele seci şi umană şi hemostatic, uşor este utilizată
ciotoase. Dacă veterinară. carminativ, pentru tratarea
sunt groase se Principiile active antiinflamator, de răceală,
despică în 2–4 la om au acţiune antifurunculos, gripă, afecţiuni
părţi. Se usucă la diuretică, coleretic şi uşor renale, litiază
soare în strat sudorifică, ruminator (E. biliară,
subţire. Uscarea depurativă, Neagu, C. eliminarea
artificială la 35– coleretică, Stătescu, 1985). toxinelor din
50oC. Frunzele hipoglicemiantă, Provoacă o organism,
(Bardanae folium antitumorală (G. purgaţie uşoară, hipertensiune,
sau Arctiumae A. Dombardi, fără a irita cancer, diabet
lappae folium) se 1966). Activează mucoasa zaharat,
recoltează fără secreţia şi intestinală, disfuncţia
peţiol în lunile excreţia de urină, măreşte glandelor
mai-iunie, înainte stimulează cantitatea de sudoripare
de înflorire. Se secreţia urină eliminată (hiperfuncţie,
usucă la umbră glandelor în timp, hipofuncţie),
într-un singur sudoripare contribuie la furuncule,
rând, în poduri favorizând eliminarea pe afecţiuni
acoperite cu tablă. eliminarea cale renală a bucale, herpes,
Se întorc zilnic. toxinelor prin toxinelor, dermatite,
Uscarea artificială sudoraţie, stimulează eczeme,
la 40oC. Se măreşte sudoraţia şi rănilor, rănilor
păstrează în saci cantitatea de eliminarea prin cu ulceraţii,
textili la loc uscat. urină eliminată transpiraţie a acnee, căderea
COMPOZIŢI în timp, toxinelor din părului,
E CHIMICĂ. contribuie la corp, opreşte mătreaţă. La
Rădăcina conţine expulzarea din hemoragia de animale planta
inulină (cca 40%), organism pe cale intensitate mică, este folosită
acizii palmitic şi renală a linişteşte durerile pentru tratarea
stearic, sitosterol, toxinelor şi a abdominale şi stărilor toxice,
stigmasterol, acid produşilor expulzează stării afrigore,
cafeic, ulei volatil rezultaţi din gazele din furunculoză
(0,10%), vitamine dezasimilaţie, intestin, înlătură mamară, atonie
din complexul B, acţionează inflamaţia ruminală,
săruri de potasiu asupra ficatului necrozată de dermatite,
etc. Frunzele mărind secreţiile natură eczeme,
conţin substanţe biliare, scade stafilococică care furunculoză,
antibiotice concentraţia de generează plăgi, plăgi cu
insuficient glucoză din furunculul, larve. Este
studiate. În fructe sânge, previne combate în utilizată în
se găseşte arctiină. formarea general tratamentul
PROPRIETĂ cancerului, inflamaţia, maladiilor
ŢI inhibă acţionează renale şi
256

cutanate. minute la foc lingură pe zi. Uz se fac frecţii. 4.


Maladiile cutanate moale. Se lasă extern. 1. Pentru Pentru tratarea
pot fi eczeme cu acoperit 15 tratarea rănilor, rănilor
descuamare, minute pentru a afecţiunilor cu ulceraţii,
seboree a feţei, se răci. Se bucale: tinctură, bolilor de piele:
exantem hepatic strecoară. Se din 300 g frunze alifie, pregătită
cu ulceraţii, îndulceşte. Se proaspete din o jumătate
seboree uscată a bea conţinutul a mărunţite la ½ pahar suc de
pielii capului, mai 3–4 căni pe zi, litru alcool. Se frunze obţinut
este folosită în din care una lasă 7 zile într-o la mixer şi o
tratamentul seara. 2. Pentru sticlă astupată cu jumătate pahar
alopeciei (cheliei), tratarea dop. Se agită ulei sau alt
afecţiunilor diabetului zilnic. Se unguent. Se
hepato-biliare şi zaharat: infuzie, strecoară. Se amestecă bine.
creşterea părului. dintr-o lingură badijonează Se aplică
Acţionează rădăcină cavitatea bucală unguente
eficient în tratarea mărunţită, peste de mai multe ori locale. 5.
furunculozei. care se toarnă o pe zi sau se Pentru tratarea
Extractul din cană (250 ml) clăteşte gura cu furunculelor, cu
rădăcini posedă apă în clocot. Se soluţie fără a se diminuarea
acţiune acoperă 15 înghiţi. 2. Pentru durerilor:
antitumorală. minute. Se tratarea cataplasme, cu
MEDICINĂ strecoară. Se bea herpesului: suc obţinut prin
UMANĂ. conţinutul a 2–3 decoct, din 4 stoarcerea
FITOTERAPIE căni pe zi. 3. linguri rădăcină rădăcinilor
. Uz intern. 1. Pentru tratarea mărunţită la 300 proaspete (mai
Pentru răceală, disfuncţiei ml apă. Se fierbe ales cele
gripă, afecţiuni glandelor 15 minute. Se recoltate
renale, litiază sudoripare pun comprese primăvara).
biliară, (hipersecreţiei şi sau se fac Fitohomeo
hipertensiune, hiposecreţiei): tamponări de patie . Uz
eliminarea macerat la cald, mai multe ori pe intern. 1.
toxinelor din din 3–4 linguri zi. 3. Pentru Pentru tratarea
organism: a) rădăcină la 1 tratarea congestiilor
decoct, din 3–4 litru apă dermatitelor, cronice ale
linguri pulbere fierbinte. Se lasă eczemelor: uterului,
rădăcină la 1 litru acoperită 30 decoct, din 25 g metritelor
apă în clocot. Se minute. Se pulbere rădăcină cronice,
continuă fierberea strecoară. Se bea la 1 litru de apă prolapsului
2 minute la foc în cursul unei sau 30 g vaginal sau
scăzut. Se zile. 4. Pentru rădăcină tăiată uterin:
strecoară. Se tratamentul mărunt. Se fierbe administrare, a
îndulceşte; furunculelor: 20 minute. Se tincturii-mame
întreaga cantitate elixir, 32 g lasă apoi în diluţie de la
se bea în timpul extract fluid de acoperit 15–20 a 3-a decimală
unei zile; b) rădăcină, 20 g minute. Se la a 4-a
decoct, dintr-o alcool 95o, 40 g strecoară. Se centezimală. 2.
lingură pulbere sirop simplu, 5 g aplică spălături Pentru tratarea
rădăcină la o cană tinctură de locale, folosindu- bolnavilor care
(250 ml) cu apă. vanilie, 200 g se un tampon cu acuză gust acid
Se fierbe 15 apă. Se ia câte 1 vată; în răceală în gură şi vomă
257

acră: administrare, mărunţită peste Simptoame: căptălaci,


a tincturii-mame care se toarnă tulburări căptălan,
în diluţiile a 4-a 100 ml apă în digestive, nefrite, căstălan,
centezimală. 3. clocot. Se lasă transpiraţii, clococean,
Pentru tratarea acoperită 30–40 poliurie sau cucuruz,
furunculozei, minute; se anurie. Se cucuruzi,
erupţiilor strecoară. Se intervine cu cucuruz roşu
tegumentare răceşte şi se purgative saline, de captalan,
umede cu administrează apă de var, floarea ciumei,
adenopatii, prin breuvaj cărbune vegetal, gulă de baltă,
transpiraţiilor bucal (se toarnă tanin, injecţii cu iarba pălăriei,
axilare fetide, pe gât); b) tonice cardiace, iarba părului,
acneei infectate, decoct, din 5–10 tratament lipan, podval
ulcioarelor la ochi, g rădăcină uscată simptomatic. mare, rădăcina
impetigo: şi mărunţită la ciumei,
administrare, a 100 ml apă. Se smântânică,
tincturii-mame în fierbe 15 minute B sudoarea
diluţiile a 3-a la foc moale. Se RUSTUR laptelui; Engl:
zecimală. 4. strecoară. Se DULCE Butterbur;
Pentru tratarea răceşte şi se (Petasites Germ: Bastard
reumatismelor administrează hybridus (L) Pestwurz,
cronice, tendinite prin breuvaj Gaertn, Mey. et Arzneiliche
şi sinavite: bucal. Dozele de Scherb), fam. Pestwurz,
administrare, a tratament: Asteraceae/Com Gebräuchliche
tincturii-mame în animale mari positae. Plantă Pestwurz,
diluţia a 4-a (cabaline, erbacee, perenă, Polzterbledder
centezimală. bovine), 20–50 hemicriptofită, ; Magh:
Durerile reumatice g; animale întâlnită frecvent Édeslapu,
ale coloanei mijlocii (ovine, pe malul Kalap fü,
vertebrale sunt caprine, pâraielor, în Mirigy fü,
simţite mai ales la porcine), 5–15 g; viroage Szamárlapú;
a 8-a vertebră animale mici umbroase, Rus:
toracală. Bolnavul (pisici, câini, umede, în jurul Belocopâtnik
acuză şi urinări păsări), 1–2–5 g. izvoarelor, în gibridanâi;
abundente, uneori Uz extern. toate zonele de Ucr:
lăptoase sau Pentru tratarea deal şi munte, Kluboknek.
fosfaturice. Uneori dermatitelor, uneori şi în Răspândit în
apare şi o stare de eczemelor, regiunea de Europa şi Asia.
amorţeală în furunculozei, câmpie; se mai ISTORIC.
lambe şi gambe. plăgilor, plăgilor numeşte Plantă
MEDICINĂ cu larve: a) broscălan, cunoscută din
VETERINARĂ. Uz spălături, locale Antichitate.
brustur, brustur
intern. Pentru cu infuzie sau dulce roşu, Numele
tratarea stărilor decoct din brusturul ştiinţific
toxice, stărilor a rădăcină; b) măgarului, Petasites este
frigore, cataplasme, cu buedea ciumei, dat de
furunculoză macerat la rece. captalaci, Dioscoride şi
mamară, atonie Supradozarea captalan, vine de la
ruminală: a) poate determina captălan, cuvântul
infuzie, din 5–9 g fenomene toxice căptalaci, grecesc pétasos
rădăcină uscată şi la animale. = margine lată
258

a unei pălării de picioare şi de tomentoase (peri primăvara de


paie, cu referire la orice boală se mici şi deşi), timpuriu sau
asemănarea făceau spălături lung-peţiolate. toamna. Se
acesteia cu cu decoctul Flori roşiatice, curăţă de
frunzele mari ale plantei. Tratarea hermafrodite şi pământ, apoi se
acestei specii. ochilor de femele, grupate spală într-un
Dacii îi spuneau albeaţă se făcea în mici calatidii, curent de apă.
riborastela/borast prin spălarea lor iar acestea Se usucă la
erela-brusturel (I. cu un decoct adunate într-un soare sau la
Pachia obţinut din racem, apar umbră într-un
Tatomirescu, fierberea înaintea strat subţire.
1997). Folosită din frunzelor de frunzelor. Uscare
timpuri brustur dulce şi Înflorire, III–IV. artificială la
îndepărtate ca crăpuşnic Fructe, achene 35–40oC. Se
plantă medicinală. (Cirsium cu papus alb- păstrează în
Dacii numeau decussatum). murdar. saci textili.
această plantă DESCRIER Produsul
Ribórastela/Bórast EA SPECIEI. vegetal intră în
arela (I. Pachia Rizom gros, compoziţia a
Tatomirescu, noduros, numeroase
1997). Rădăcina ramificat, cu ceaiuri
pisată se folosea la noduri de 4–5 medicinale.
legături, contra cm diametru şi COMPOZ
durerilor de cap internodii conice, IŢIE
sau se fierbea mai subţiri, din CHIMICĂ.
planta, i se adăuga care pornesc RECOLTA Frunzele conţin
sare şi cu zeama rădăcini groase, RE. Frunzele derivaţi
obţinută cei în foarte lungi şi (Petasitidis terpenici, ulei
suferinţă se spălau stoloni groşi de 1 folium) se volatil,
cu ea pe cap. Un cm, netezi, lungi recoltează la mucilagii,
alt procedeu de peste 1 m. completa lor inulină, o
pentru înlăturarea Tulpini florifere maturitate, substanţă
durerilor de cap simple, înainte de a se amară
consta în fierberea neramificate, îngălbeni. Se glicozidică,
frunzelor de erecte, înalte de usucă la umbră, substanţe de
brustur dulce şi de 15–40 cm, alb- în strat subţire. natură proteică,
stupitul cucului tomentoase şi Se păstrează în acid -
(Cardamine solzi roşiatici, saci textili sau de aminoadipic,
amara), moi; terminal hârtie. Florile rezine, tanin,
amestecate cu sare. poartă (Petasitidis flos) săruri
Cu zeama obţinută inflorescenţa. se recoltează în minerale;
se spălau pe cap. Frunze mari, luna aprilie. Se rizomii şi
Bolnavii de rotunde cu baza usucă şi se rădăcinile
lungoare (febră cordată, margini păstrează la fel conţin ulei
tifoidă) pentru a se multiangulate şi ca frunzele. volatil,
vindeca se legau la mărunt- Rizomul şi glucoză,
cap, la inimă şi la acuminat- rădăcinile zaharoză,
picioare cu frunze dinţate, pe faţa (Petasitidis inulenină,
zdrobite de brustur superioară rhizoma et radix) heliotenină,
dulce. Contra glabre, pe cea se scot din colină, acid
durerilor de inferioară pământ protocatechic,
259

alcool diterpenic, disfuncţiilor preparate din la 1 litru apă.


-sisterol, săruri vegetative pure această plantă Se fierbe 15–20
de K, Mg etc. sau asociate alegându-se una minute. Se lasă
PROPRIETĂ (stări febrile din următoarele acoperit 30
ŢI neurovegetative, modalităţi: a) 45 minute. Se
FARMACODINA nevroze injecţii strecoară. Se
MICE Rizomul şi vegetative intramuscular; fac spălături
rădăcinile plantei Maranon- b) 6–8 linguri de locale în cazul
au importanţă Greene, sirop; c) 12–14 hemoroizilor şi
terapeutică în hipertensiune comprimate în rănilor, iar
medicina umană şi arterială, 24 ore; d) 0,05– pentru dureri
veterinară. În sindrom 0,10 g extract de picioare se
fitoterapia umană, neurodistonic la uscat; e) 2–5 g fac băi. 2.
principiile active tuberculoşi, extract fluid. 2. Pentru
au acţiune ataxie Pentru tratarea combaterea
antispastică la vasomotorie astmului, tusei, migrenelor:
nivelul Solis-Cohen, răguşelii, rădăcina
musculaturii nevroze artritei, febrei proaspătă, se
bronşice, acţiune cardiovasculare, sau ca diuretic: zdrobeşte şi se
spasmolitică şi angor decoct, din 10 g aplică pe
neurosedativă coronarian, astm, plantă mărunţită frunte.
asupra ulcer (frunze, rizom) MEDICIN
musculaturii gastrointestinal). la ½ litru vin Ă
netede, acţiune Folosit în natural. Se fierbe VATERINARĂ.
reglatoare asupra medicina 10–15 minute la Uz intern.
tensiunii arteriale tradiţională foc domol. Se Pentru tratarea
(scade tensiunea la umană ca lasă acoperit 2–3 afecţiunilor
hipertensivi şi o aperitiv, ore. Se strecoară. renale, stărilor
ridică la valori sudorific, bahic, Se ia câte 1 febrile, stărilor
normale la expectorant, linguriţă pe zi. 3. toxico-
hipotensivi). În antiseptic, Ca adjuvant în infecţioase: a)
pediatrie s-au antiinflamator tratarea infuzie, din 5–
obţinut rezultate etc. În medicina cancerului: 10 g rizom şi
bune în tratarea veterinară decoct, din 1 rădăcini uscate
copiilor serveşte ca linguriţă rizom şi mărunţite
hiperexcitabili, sudorific, mărunţit la 250 peste care se
hiperemotivi, diuretic, ml apă rece. Se toarnă 100 ml
impulsivi, depurativ, fierbe 10–15 apă în clocot.
suferinzi de emenagog, minute. Se Se lasă
insomnie, de vasodilatator, strecoară. Se bea acoperită 20
diverse fobii, de musculotrop, conţinutul a 2–3 minute. Se
pavor nocturnus. spasmolitic, căni pe zi. Uz strecoară. Se
Normalizează antiseptic, iar extern. 1. Pentru răceşte. Se
activitatea extern ca tratarea administrează
tiroidiană în antiparazitar. hemoroizilor, prin breuvaj
Basedow şi în MEDICINĂ cicatrizarea bucal (se toarnă
hipertiroidism. A UMANĂ. rănilor, contra pe gât); b)
dat rezultate bune FITOTERAP durerilor de infuzie, din 5–
în terapia IE. Uz intern. 1. picioare: decoct, 10 g frunze sau
maladiilor din Parenteral, zilnic din 2–3 linguri flori uscate şi
sfera emotivă şi a se pot administra rizom mărunţit mărunţite peste
260

care se toarnă 100 nodosa L), fam. Tatomirescu, animalelor de


ml apă în clocot. Scrophulariacea 1997). Ea a fost brâncă
Se lasă acoperită e. Plantă erbacee, folosită din (erizipel) şi
15–20 minute. Se perenă, timpuri guşter (crup
strecoară. Se spontană, îndepărtate de difteric).
administrează prin hemicriptofită, către medicina DESCRIE
breuvaj bucal; c) întâlnită prin tradiţională REA SPECIEI.
macerat, din 10 g păduri de populară pentru Rizom
rizom şi rădăcină foioase, tăieturi vindecarea unor orizontal,
uscată şi mărunţită de pădure, boli. A fost şi a noduros, din
la 100 ml apă rece. pajişti, pe lângă rămas un leac care pornesc
Se lasă acoperită garduri, tufişuri bun pentru bube rădăcini
60 minute. Se umede, marginea şi tăieturi, după adventive.
strecoară. Dozele bălţilor şi cum arată şi Tulpină erectă,
de tratament: pâraielor, de la numele. cu patru
animale mari câmpie până la Erupţiile de piele muchii, simplă,
(cabaline, taurine), regiunea se tratau cu înaltă de 40–
20–50–100 g; montană; se mai decoctul plantei 125 cm. Frunze
animale mijlocii numeşte brâncă, care se bea şi se alungit-ovate,
(ovine, caprine, brânca porcului, făceau spălături acute, cu baza
porcine), 10–15– bubernic, sau tamponări rotunjită, cu
20 g; animale mici buruiană de locale. Pentru marginile acut-
(pisici, câini, bubă, cartofe de tratarea de dublu-serate,
păsări), 1–2–5 g. germe, căpriţă, brâncă (erizipel) scurt-peţiolate,
Uz extern. Pentru frunză de iarbă, se făceau mai ales cele
tratarea grumăzare de spălături cu din partea
inflamaţiilor, porci, guşter, decoctul plantei, superioară,
edemelor şi râiei la iarbă de trânji, iar pentru gâlci opuse. Flori
oi: infuzie, din 150 iarba-porcului, (amigdalită, zigomorfe,
g rizom şi iarbă neagră, anghină grupate într-o
rădăcină uscate şi iarbă sărată, difterică) se inflorescenţă
mărunţite peste poală, urzică, realizau legături paucifloră,
care se toarnă 1 urzică neagră; cu planta în jurul laxă, formată
litru apă în clocot. Engl: Figwort; gâtului, iar cu din dicazii cu
Se lasă acoperită Germ: Knotige decoctul se făcea 3–4 flori pe
60 minute. Se Braunwurz; gargară şi se bea. câte un
strecoară. Se Magh: Göcsös Durerile de peduncul
răceşte până la görvéyfű; Rus: picioare şi comun;
călduţ. Se aplică Noricinik reumatismul se pedicelii florali
cataplasme cu un siskovatâi. tratau cu băi în sunt prevăzuţi
pansament pe Răspândită în decoctul obţinut cu peri
locul afectat sau se Europa, Asia, din tulpinile glanduloşi;
spală cu soluţia America de florifere. caliciu glabru
obţinută locul Nord. Rizomul cu 5 lacinii lat-
afectat de mai ISTORIC. tuberizat se da ca ovate; corolă
multe ori pe zi. Plantă cunoscută vermifug. urceolată,
din Antichitate. Medicina brună-roşie,
Dacii îi spuneau veterinară spre bază
BU zuúster, zired etnoiatrică verzuie;
BERIC (Dioscoride, III, folosea planta androceu cu 4
(Scrophularia 113; I. Pachia pentru tratarea stamine
261

didiname, vor spăla bine pe orificiilor; adenitelor şi


glandulos-păroase; mâini cu apă şi înlesneşte inflamaţiilor
staminodiu verzui, săpun. vindecarea hemoroidale:
aproape reniform, COMPOZI rănilor; decoct, din 1
provine din ŢIE CHIMICĂ. diminuează sau lingură (15 g)
reducerea celei de Părţile aeriene înlătură febra; plantă uscată şi
a 5-a stamine; ale plantei conţin combate mărunţită la ½
gineceu cu ovar alcaloizi, acizii inflamaţiile; litru apă. Se
ovoidal şi stil lung ferulic, cinamic, provoacă fierbe la foc
de cca 4 mm. vanilic, eliminarea domol. Se
Înflorire, VI–VIII. protocatechic, viermilor strecoară. Se
Fruct, capsulă lat- cumaric, cafeic, intestinali. bea în cursul
ovală, brun- cinapic, Planta este unei zile. 2.
verzuie, glabră. hidroxibenzoic; folosită de Pentru tratarea
Seminţe diosmină, medicina anghinei
elipsoidale, brune. linarină, populară umană difterice,
aucubozid, în tratarea urticariei,
fructoză, anghinei amigdalitei:
glucoză, difterice, infuzie, din 1,5
zaharoză, urticariei, g plantă uscată
rafinoză, amigdalitei, şi mărunţită
stachioză, dulcit, piodermitelor, peste care se
manitol, săruri plăgilor toarnă 100 ml
minerale. Părţile deschise, apă în clocot.
subterane conţin inflamaţiilor Se lasă
acid cafeic, acid hemoroidale, în acoperită 10–
cinamic etc. combaterea 15 minute. Se
RECOLTARE
PROPRIET viermilor strecoară. Se
. Părţile aeriene ĂŢI
ale plantei intestinali. bea în cursul
FARMACODINA
(Scrophulariae Medicina unei zile. În
MICE. Părţile veterinară tratarea
nodosae herba) se aeriene ale
recoltează în etnoiatrică o amigdalitei se
plantei au foloseşte cu face gargară de
timpul înfloritului. importanţă
Se pot recolta şi predilecţie mai multe ori
terapeutică extern în tratarea pe zi, din care
rizomi pentru medicina
(Scrophulariae plăgilor atone. ultima seara la
umană şi Rar este folosită culcare. Uz
nodosae rhizoma). veterinară. Au
Se scot din pământ intern pentru extern. 1.
miros puternic, tratarea de rujet Pentru tratarea
cu cazmaua. neplăcut.
Părţile recoltate se şi pasteureloză la hemoroizilor:
Principiile active mamifere. alifie, pregătită
usucă la umbră, în au rol astringent,
strat subţire, de MEDICINĂ din pulbere
antihelmintic UMANĂ. rizom, rădăcină
preferat în poduri (mai ales FITOTERAP
acoperite cu tablă. şi unt proaspăt.
tuberculii), IE. Uz intern. 1. Se amestecă
Planta se antifebril, Pentru tratarea
manevrează cu până devine o
cicatrizant. anghinei pastă omogenă.
precauţie pentru că Provoacă o difterice,
este toxică. După Se aplică local.
strângere a combaterea 2. Pentru
recoltare, cei ce o ţesuturilor, a viermilor
manipulează se tratarea rănilor,
capilarelor şi a intestinali, nodulilor
262

scrofuloşi, de buberic se Plantă erbacee, Frunze bazale


afecţiunilor administrează anuală, terofită, în rozetă, lung
cutanate: decoct, pentru tratarea întâlnită frecvent peţiolate, cu 5–
din 2 linguri (30 bovinelor, de la câmpie 9 segmente
g) pulbere plantă, porcinelor, până la munte cuneate, la vârf
inclusiv, seminţele galinaceelor şi (etajul fagului), inegal crenate;
la ½ litru apă. Se palmipedelor de prin locuri frunzele
fierbe 10–15 pasteureloză. ruderale, tulpinale scurt
minute la foc Aceste boli margini de peţiolate până
domol. Se infecto- drumuri, la sesile. Flori
strecoară. Se pun contagioase se islazuri, curţi şi palid violaceu
cataplasme pe tratează astăzi cu semănături; se purpurii, rar
noduli şi se ajutorul mai numeşte albe; caliciu
masează, se aplică sulfamidelor, buruiană de din petale lungi
cataplasme pe răni antibioticelor, junghiuri, priboi de 2 mm, cu
şi zonele serului imun sălbatic, unguiculă fin
tegumentare cu specific. săgeţică; Germ: ciliată;
diferite afecţiuni. Animalele Kleinster androceu din
3. Pentru tratarea beneficiază de Storchschnabel; stamine externe
reumatismului: imuno-profilaxie Magh: Apró adesea fără
decoct, din plantă eficace, constând gólyaorr; Rus: antere; gineceu
uscată şi din vaccinuri la Geran cu ovar
mărunţită. Se bovine, porcine, malencaia. superior.
adaugă în apa de palmipede. Uz Răspândită în Înflorire, V–X.
baie (baie extern. Pentru Europa. Fructe
medicinală). 4. tratarea plăgilor ISTORIC. capsulare,
Pentru tratarea atone: decoct, Cunoscută de dehiscente, cu
piodermitelor şi din 10 g plantă oamenii satelor valve netede,
plăgilor deschise: uscată şi din timpuri alipit păroase şi
tinctură, din mărunţită sau îndepărtate ca rostru scurt
plantă uscată şi rizom uscat şi plantă utilă glandulos
mărunţită sau din mărunţit la 100 împotriva păros.
rizom la care se ml apă. Se fierbe varicelor, a
adaugă spirt. Se 15–20 minute la junghiurilor şi a
aplică pe locul foc domol. Se durerilor de
afectat. strecoară. Se stomac.
MEDICINĂ răceşte până la DESCRIER
VETERINARĂ. Uz călduţ. Se fac EA SPECIEI.
intern. 1. Empiric spălături locale. Rădăcini subţiri.
şi rar, în unele Se mai aplică Tulpini solitare
zone din ţară, cataplasme cu până la
planta se foloseşte macerat. numeroase
pentru tratarea ascendente sau
culcate pe RECOLT
porcilor de rujet. ARE. Părţile
Se administrează pământ, lungi de
B aeriene ale
în mâncare 7–50 cm, cu peri
UCHET scurţi, moi, plantei
decoctul obţinut (Geranium (Geranii
din plantă. 2. Ca patenţi, de obicei
pusillum Brum), în partea pusillii herba)
remedii populare fam. se recoltează în
foarte vechi părţile superioară cu
Geraniaceae. peri glanduloşi. timpul
aeriene şi rizomul
263

înfloritului, pe FITOTERAP cataplasme şi fam.


timp frumos, după IE. Uz intern. 1. apoi se Orhidaceae.
ora 11. Se usucă la Pentru tratarea bandajează. 2. Plantă erbacee,
umbră în strat durerilor de Pentru tratarea perenă, geofită,
subţire. Se stomac, de junghiuri: întâlnită
păstrează în pungi enteritelor, decoct frecvent în
de hârtie. cistitelor: a) concentrat, toată ţara, prin
COMPOZIŢI decoct, din 1½ obţinut ca mai păduri,
E CHIMICĂ. linguriţă plantă sus. Se pun tufărişuri,
Nestudiată. uscată şi comprese pe poieni, în
Conţine ulei mărunţită la o locul dureros. staţiuni
volatil, taninuri, cană de apă (250 MEDICINĂ umbrite, din
substanţe amare. ml). Se fierbe 3 VETERINARĂ. regiunea de
PROPRIETĂ minute. Se lasă Planta este dealuri până în
ŢI acoperit să se folosită de cea montană;
FARMACODINA răcească până la medicina se mai numeşte
MICE. Medicina călduţ. Se populară buhăeş,
populară îi atribuie strecoară. Se bea veterinară pentru buhăiuş;
proprietăţi conţinutul a 2–3 tratarea de Germ:
analgetice, căni pe zi pe cistite, cistite Zweiblatt;
antiseptice, stomacul gol; b) hemoragice, Magh:
antiflogistice, decoct sau gastroenterite, Békakonty.
diuretice, infuzie dintr-un hepatite, plăgi, Răspândit în
depurative, amestec părţi fistule, eczeme. Europa şi Asia.
astringente şi egale de buchet, Uz extern. ISTORIC.
vulnerare. coada- Pentru tratarea Folosit în trecut
Suprimă sau şoricelului, de cistite, de oamenii
diminuează sunătoare gastroenterite, satelor pentru
senzaţia de durere, (pojarniţă) şi hepatite: decoct, crearea
distruge mentă de baltă. din 5 g plantă apetitului
microorganismele, Se foloseşte o uscată la 100 ml sexual la vaci
diminuează linguriţă cu vârf apă. Se fierbe 5 pentru ca să se
inflamaţiile, la o cană de 250 minute. Se lasă gonească.
măreşte cantitatea ml apă. Se bea să se răcească DESCRIE
de urină eliminată conţinutul a 2–3 până la călduţ. REA SPECIEI.
în timp, activează căni pe zi. Uz Se strecoară. Se Rizom drept,
procesele de extern. 1. Pentru administrează cilindric,
eliminare a tratarea de prin breuvaj repent din care
toxinelor din corp, varice: decoct bucal (se toarnă pornesc
are acţiune concentrat, din pe gât) în dozele: numeroase
hemostatică locală. plantă proaspătă 20–50–100 g rădăcini
Planta este folosită sau uscată. Se pentru cabaline, filiforme.
pentru tratarea fierbe 10 minute. taurine; 10–20 g Tulpină erectă,
durerilor de Se lasă să se ovine, porcine şi viguroasă,
stomac, enteritelor, răcească până la 2–5–10 g pentru înaltă de (20)
cistitelor, contra călduţ. Cu pisici şi câini. 30–50 (60) cm,
junghiurilor şi decoctul obţinut scurt glandulos
varicelor. se spală locul păroasă sub
MEDICINĂ inflorescenţă.
afectat, iar cu B
UMANĂ. Frunze în
plantele fierte se UHAI (Listera
aplică ovata (L) R. Br), număr de două,
264

patente, lat ovate, se amestecă în rujă, rujă bujă, provine de la


eliptice, lungi de tărâţe şi se dă rujă bujă roşie, cel al lui
5–10 cm, late de vacilor să rujă de Rusalii, Paeon, un
3–8 cm, cu 9–18 mănânce. După rujămbujă, rujă discipol al lui
nervuri. Flori verzi ingerare se roşie, rujie, ruji Esculap, zeul
sau gălbui-verzui, declanşează mari, rujioară, medicinii.
uneori nuanţate dorinţa de ruşii de Rusalii, Planta
roşiatic, grupate în montă. ruşioară, vegetează din
racem îngust, lung ruşoară, Antichitate
de 7–25 cm. tubarojă, teritoriul
Înflorire, V–VII. B tubaroză; Bulg: României şi
Fruct capsulă. UJOR (Paeonia Bozur; Engl: teritoriile
Seminţe officinalis L), Peony; Franc: ţărilor sudului
numeroase foarte fam. Pivoine femelle, şi vestului
mici. Ranunculaceae. Pivoine des Europei. De
Plantă erbacee, jardius; Germ: exemplu, locul
perenă, Gichtrose, clasic al ssp.
hemicriptofită Paeonie, banatica sunt
(geofită), rustică, Päonie, nisipurile
cultivată, Blutrose, Dicke Deliblatului din
ornamentală, Rose, Iugoslavia,
medicinală; ssp. Dreifaltigkeitsro aproape de
eufeminea se, frontiera
frecvent cultivată Füllfa blume, noastră. Ea este
în toată ţara, Palaschblam, întâlnită rar la
RECOLTARE uneori Pfingstrose, Baziaş, Lugoj,
. Recoltarea sălbăticită; ssp. Weberrose; Buziaş,
rizomului banatica Magh: Dumbrăviţa
(Listeraie spontană, Basarósa, Bazs, (Beiuş). Specia
rhizoma) se face geofită, moderat- Bazsal, Bazsál, este folosită de
primăvara. Pentru termofilă spre Bazsarózsa, Pios secole în
iarnă se usucă. termofilă, slab bazsarózsa, scopuri
Primăvara se acid-neutrofilă, Pünkosdi rozsa. ornamentale şi
foloseşte proaspăt. întâlnită prin Răspândită în de tratare a
PROPRIETĂ locuri ierboase, Europa ca diferitelor boli
ŢI coaste cu element Pontico- de către
FARMACODINA tufărişuri, păduri Balcanic. medicina
MICE. Medicina rărite din Banat; ISTORIC. populară
populară se mai numeşte Planta este (epilepsie,
veterinară îi bajaruji, originară din isterie,
atribuie proprietăţi bajoroji, centrul şi sudul convulsii, tuse
afrodisiace pentru băbărujă, bojor, Europei. Numele de natură
femelele bovinelor, bonjur, bujă, de Paeonia este nervoasă, tuse
stimulându-le bujoară, bujor dat după numele convulsivă,
instinctul sexual. alb, bujor de plantei de dureri de
MEDICINĂ grădină, bujor poionia, care la piept).
VETERINARĂ. Uz roşu, bujorel, Theophrast DESCRIE
intern. Pentru buşor, poionia, (372–287 îHr) REA SPECIEI.
declanşarea râjioară, înseamnă bujor. Are în pământ
apetitului sexual la roşioară, roză de Numele ştiinţific tuberculi
vaci: rizomul pisat Rusalii, ruj, al plantei radicali,
265

alungiţi, cultură se chiar Se strecoară. Se


pedunculaţi. recoltează pe hemostatice. îndulceşte cu
Tulpină, de obicei, timp frumos, Inhibă puţină miere.
neramificată, după ora 10. Se dezvoltarea şi Se bea
uniformă, glabră, usucă pe ziar, la înmulţirea conţinutul a 2–
înaltă de 30–60 umbră, de microbilor, chiar 3 infuzii pe zi;
cm. Frunze de 2–3 preferat în îi distruge; b) decoct, din
ori trenate, cu poduri acoperite măreşte 1 lingură petale
foliole îngust cu tablă. cantitatea de flori uscate sau
lanceolate până la Rădăcinile urină eliminată 1 linguriţă
lat lanceolate, (Paeoniae radix) din organism; pulbere
acute, mai mult se recoltează calmează sau rădăcină la 200
sau mai puţin toamna spre înlătură ml apă. Se
întregi sau sfârşitul sau la temporar fierbe 5–10
unilateral lobate, sfârşitul durerea; combate minute. Se
cele terminale perioadei de convulsiile şi strecoară. Se
bilateral lobate sau vegetaţie. Se cârceii bea conţinutul
sectate, pe partea usucă în poduri muşchilor; a 2–3 căni pe
inferioară mai acoperite cu înmoaie zi, cu
mult sau mai puţin tablă. Se ţesuturile înghiţituri rare.
răzleţ păroase păstrează în congestionate 2. Empiric,
nervuri pungi de hârtie. sau întărite, pentru tratarea
proeminente. Flori Seminţele au relaxându-le; de epilepsie,
mari, roşii; corolă proprietăţi activează viermi
cu 5–8(10) petale purgative şi procesul de intestinali şi
libere, de 5–6 cm emetice oprire a cârcei la
lungime. Înflorire, COMPOZI sângerării. picioare:
V–VI. Fructe ŢIE CHIMICĂ. Utilizate în infuzie, din o
folicule catifelat- Rădăcinile, tratarea de gută, linguriţă cu
dens-păroase. florile şi artrită, dureri de vârf rădăcină
Seminţe mari, seminţele conţin piept, pisată peste
ovate, negre ulei eteric, reumatism, care se toarnă o
albăstrui. peonină, tanin, cistită cană (250 ml)
substanţe hemoragică. cu apă în
mucilaginoase. MEDICINĂ clocot. Se lasă
PROPRIET UMANĂ. acoperită 20
ĂŢI FITOTERAP minute. Se
FARMACODINA IE. Uz intern. 1. strecoară. Se
MICE. Petalele Pentru tratarea bea conţinutul
florilor şi de gută, arterită, a 2–3 căni pe
rădăcinile au reumatism, zi. 3. Empiric,
importanţă în dureri de piept, pentru tratarea
medicina umană cistită de poală albă
şi veterinară. hemoragică: a) (leucoree): a)
RECOLTARE Principiile active infuzie, din 1
. Plantele florilor decoct, din
au acţiune lingură petale floare de bujor
(Paeoniae flos) se antiseptică, flori peste care
culeg când au fiartă în vin cu
diuretică, se toarnă 200 ml flori de crin
început să cadă la analgezică, apă în clocot. Se
exemplarele puse (Lilium
antispasmodică, lasă acoperită candidum),
în glastră. Din emoliante şi 15–20 minute. salcâm
266

(Robinia 200 g petale flori răcire se toarnă Magh:


pseudacacea) şi peste care se pe gât Golyóvirág,
sulfină albă toarnă 1–2 litri animalelor Galambvirág,
(Melilotus albus); apă în clocot. Se bolnave. Zergeboglár;
b) decoct, din lasă acoperită 30 Rus: Kipalniţa
rădăcină de bujor, minute. Se evropeiskaia;
flori de sulfină strecoară. Se B Ucr:
albă (Melilotus răceşte şi se ULBUCI DE Knitveţea.
albus) şi trifoiaş administrează MUNTE Răspândită în
alb (Trifolium prin breuvaj (Trollius Europa,
repens). Reţeta se bucal (se toarnă europaeus L), America de
aplică în M-ţii pe gât); decoct, fam. Nord, zona
Apuseni. Uz din 100–200 g Ranunculaceae. arctică.
extern. 1. Empiric, petale flori la 1– Plantă erbacee, ISTORIC.
pentru tratarea 2 litri apă. Se perenă, Planta este
durerilor de fierbe 15–20 hemicriptofită, cunoscută din
picioare şi a minute la foc întâlnită în Antichitate şi
umflăturilor: domol. Se poieni de pădure, folosită de
unguent, obţinut strecoară. Se tufişuri, pajişti medicina
prin pisarea răceşte şi se din etajul populară
rădăcinilor administrează montan şi pentru tratarea
proaspete şi a prin breuvaj subalpin, de gălbinare
frunzelor bucal. Dozele de frecventă din (hepatită
amestecate cu tratament: etajul fagului virală). Florile
unsoare. Locul animale mari până în etajul ei se folosesc şi
afectat se unge de (cabaline, jnepenişurilor; se astăzi în unele
3 ori pe zi şi se stă taurine), 1–2 litri mai numesc sate din
la foc pentru infuzie sau balbor, Maramureş şi
încălzire. 2. decoct, de 1–2 bălboare, din Olt contra
Empiric, pentru ori în 24 ore; bălbor, bâlbor, gălbinării.
tratarea durerilor animale mijlocii DESCRIE
belbor. Bulbuci, REA SPECIEI.
de cap: se afumă (ovine, caprine, bulbor, bulbucei,
cu bujori. 3. porcine), 0,250– Rizom scurt,
bulbucei de din care
Pentru întărirea 0,500 litri munte, calce,
dinţilor şi ca infuzie sau pornesc
calcea calului, numeroase
aceştia să nu cadă: decoct, de 1–2 capră
decoct, din bujor ori în 24 de ore; rădăcini
nemţească, adventive.
alb fiert în oţet; animale mici gloanţă,
acesta se ţine în (pisici, câini), Tulpină erectă,
leuşteanul glabră, simplă
gură, după care se 0,050–0,100 litri broaştei, măr
înlătură. Reţeta se infuzie sau sau slab-
auriu, ochiul ramificată.
practică în decoct, de 1–2 boului,
localitatea Măguri ori în 24 ore. 2. Frunze palmat-
plăcinţele, setate, pe
din Munţii Empiric, pentru scălci; Engl:
Apuseni tratarea de tulpină sesile,
Globe flower; cele bazale
MEDICINĂ hematurie: Germ:
VETERINARĂ. Uz decoct, din flori lung-peţiolate.
Bulbusch, Flori mari,
intern. 1. Pentru de bujor, coajă de Dotterblume,
tratarea cistitei mur verde globuloase (4–5
Gemeine cm diametru),
hemoragice: (Rubus caesius) Trollblume;
infuzie, din 100– în vin roşu. După actinomorfe,
267

solitare sau mai COMPOZI apă; b) infuzie, Răspândit în


multe; periant cu ŢIE CHIMICĂ. din o linguriţă de Peru.
5–15 tepale Pe lângă alte flori uscate şi ISTORIC.
galbene, rar substanţe, mărunţite, peste Scrierile antice
verzui, concave, ce conţine care se toarnă o atestă că India
se acoperă una pe protamina cană (250 ml) cu a fost primul
alta; nectarii, 5 sau (substanţă apă în clocot. Se centru de
mai multe toxică). lasă acoperită 15 cultură şi
îngustate, aproape PROPRIET minute. Se prelucrare a
liniare; androceu ĂŢI strecoară. Se bea bumbacului.
FARMACODINA Săpăturile
cu numeroase pe parcursul unei
MICE. Medicina arheologice
stamine. Înflorire, zile cu
VI–VII. Fruct, populară îi înghiţituri rare. efectuate pe
polifoliculă. atribuie Atenţie! Reţetele malurile
Subspecii: proprietăţi nu sunt Indusului au
europaeus, înaltă antiseptice, verificate. Ele au scos la iveală
de 30–50 cm, antibiotice, fost culese din ţesături de
stigmat drept, de antiflagistice, zona Munţilor bumbac de o
0,3–3 mm diafaretice etc. Penteleu, extraordinară
MEDICINĂ
lungime, întâlnită interlocutor fiind fineţe, realizate
UMANĂ.
în etajul montan şi FITOTERAP un cioban găsit cu peste 3.000
subalpin din M-ţii IE. Utilizată la păscut oile. ani îHr. De aici
Ţibleşului, Rodnei, empiric, în unele s-a răspândit în
Meseşului, zone, de către multe zone ale
Bihorului, medicina B lumii. În Egipt,
Călimani, populară, pentru UMBAC bumbacul
Giurgeului, tratarea hepatitei (Gossypium ajunsese o
Harghita, virale, numită de hirsutum), fam. cultură
Trascăului, localnici Malvaceae. principală cu
Retezat, Făgăraş, gălbinare, Plantă anuală, 2–3 veacuri
Bucegi etc; exteriorizată prin terofită, cultivată îHr. Prin
transsilvanicus îngălbenirea în exclusivitate intermediul
(Schur) Simk, pielei şi în climatul maurilor planta
înaltă de 10–20 mucoaselor din temperat, textilă, s-a extins în
cm, stigmat de 3–5 cauza alogamă, nordul Africii
mm lungime, impregnării lor originară din şi sudul
curbat, întâlnită în cu pigmenţi Mexic, unde Europei
M-ţii Bârsei, biliari. Uz creşte ca arbust; (secolele IX şi
Bucegi, Făgăraş. intern. Pentru se mai numeşte X dHr). Alt
tratarea de icter bumbăcar, centru de
(gălbinare): a) bumbăcel; Bulg: origine îl
tinctură, din 2 g Bumbak; Engl: reprezintă
rizom proaspăt la Cotton; Franc: America.
100 ml alcool Coton; Germ: Columb, la
90o. Se lasă la Baumwolle; debarcarea pe
macerat 10 zile. Magh: Gyapott, noul continent
Se strecoară. Se Pamuk; Rus: (1492), a găsit
iau 10-20 Hlopciatnic; băştinaşii
picături, de 2 ori Sârbo-Cr: îmbrăcaţi cu
pe zi, în puţină Bumbak. veşminte
confecţionate
268

din pânzeturi de ramificată, ovată sau maturitatea


bumbac. Aztecii şi adâncă, uneori globuloasă. deplină, prin
triburile Maya până la peste 2 Deschiderea are scoaterea din
cunoşteau m. Sistemul loc de-a lungul pământ.
meşteşugul de a radicular liniilor de sudură Rădăcina se
colora minunat explorează un a carpelelor, prin spală de
ţesăturile. Cu volum de sol de răsfrângere în pământ.
timpul bumbacul a 9–11 m 3. afară şi Scoarţa se
devenit cea mai Majoritatea evidenţierea jupoaie. Se
importantă plantă rădăcinilor se fibrelor. Seminţe usucă în strat
textilă. Mai sunt găsesc răspândite piriforme, subţire în
cunoscute: la 25–30 cm acoperite de peri poduri
bumbacul erbaceu adâncime. lungi, albi, acoperite cu
sau guza (G. Tulpină erectă, unicelulari, care tablă.
herbaceum), ramificată, reprezintă fibrele COMPOZ
spontan în păroasă, înaltă textile (lint-ul) şi IŢIE
Belucistan (estul de 90–120 cm. peri scurţi, CHIMICĂ.
Iranului şi sud- Ramificaţiile cenuşii-verzui, Seminţele
vestul sunt vegetative care formează conţin cu
Pakistanului), (monopodiale) şi pâsla (linters-ul). aproximaţie 8–
estul Africii, de fructificaţie Numărul fibrelor 11% apă, 19–
cultivat în Orientul (simpodiale). este de cca 19,94%
Apropiat, Frunze peţiolate, 100.000 la o substanţe
Peninsula Arabică, trilobate (uneori sămânţă, lungi proteice, 20–
vestul Chinei; până la 5-lobate), de 20–50 mm, 23% substanţe
bumbacul păroase mai ales groase de 15 grase, 22–31%
egiptean (G. pe faţa (20)–30µ. După extractive
barbadense), inferioară. Flori atingerea neazotate,
spontan în Peru, solitare, albe, dimensiunilor 15,31–18,93%
cultivat în Africa albe-gălbui până maxime, fibra se celuloză, 4–
de Sud, Egipt, la galbene, răsuceşte şi se 4,53% cenuşă.
Sudan, Nigeria, pedunculate, aplatizează. Fibrele conţin
Asia Centrală; protejate de trei Fructificare, IX– 6,74% apă,
bumbacul bractee cu X. 1,50%
arborescent (G. marginile substanţe
arboreum), puternic dinţate, proteice, 5,79%
spontan în Asia rar întregi, verzi, extractive
(Pakistan, Sri câte 4–8 pe o neazotate,
Lanka), cultivat în ramură 83,71%
India, simpodială celuloză,
Afghanistan, medie. Înflorire, 0,61%
Birmania, Japonia, VII–IX. substanţe grase,
etc. Cultivat, Polenizare 1,65% cenuşă.
bumbacul entomofilă. După PROPRIE
RECOLTA TĂŢI
egiptean ocupă fecundare RE. În scopuri FARMACODIN
primul loc în petalele se medicinale AMICE.
lume. colorează roz, scoarţa Scoarţa
DESCRIERE apoi liliachiu şi rădăcinilor rădăcinii
A SPECIEI. cad. Fruct, (Gosypii radicis
Rădăcină prezintă
capsulă cortex) se importanţă
pivotantă, puternic dehiscentă, mare, recoltează la
269

pentru medicina uleiul gros din Ă (Eriophorum Euriphorum


umană. Principiile seminţe, latifolium provine de la
active reprezentate constituie un Hoope), fam. cuvintele
de rezine, betaină, anticoncepţional Cyperaceae. greceşti erion =
vitamina E, un masculin. Plantă erbacee, lână, şi phérion
principiu Diminuează perenă, = a purta, cu
vasoconstrictor şi vitalitatea hemicriptofită, referire la
ocitocic, gosipiol, spermatozoizilor, circumpolară, setele
manifestă acţiune inhibând la foarte comună în perigoniale
emenagogă şi nivelul lor întreaga ţară, lânoase ale
ocitocică. În SUA biosinteza întâlnită prin acestei specii şi
sunt folosite ca lactatdehidrogen locuri a altor specii
succedaneu al azei. După mlăştinoase, înrudite ce
cornului de secară, întreruperea turboase, din aparţine acestui
dar cu o mai mică tratamentului, la regiunea de gen.
intensitate a o scurtă perioadă câmpie până în DESCRIE
activităţii se revine la cea subalpină; se REA SPECIEI.
farmacodinamice. normal. mai numeşte Rădăcini
Preparatele din MEDICINĂ bumbac de fasciculate.
scoarţa rădăcinilor UMANĂ. câmp, bumbăcel, Tulpină înaltă
se folosesc în FITOTERAP linariţă, de 20–60 cm,
tratamentul IE. Uz intern. lânariţă, glabră,
metroragiilor, Pentru lânăriţă; Franc: prevăzută cu
menoragiilor sau tratamentul Linaigrette; trei muchii slab
hemoragiilor metroragiilor, Magh: reprezentate.
determinate de menoragiilor sau Nyulacska; Ucr: Frunze plane,
inflamarea hemoragiilor Kloceanka. cele bazale cu
organelor pelviene. determinate de Răspândită în teci negre
Pentru tratamentul inflamarea Europa, Asia, brunii, cele
dismenoreei se organelor America de tulpinale îngust
asociază cu pelviene: extract Nord. lanceolate,
Hydrasitis, iar ca fluid, din scoarţa ISTORIC. ascuţite, pe
ocitocic, cu rădăcinilor câte Cunoscută în margini mai
preparate din con 1–2 linguri de 2– mediul sătesc din mult sau mai
de secară (Em. 4 ori pe zi. timpuri puţin scabre.
Grigorescu, I. Extractul fluid se îndepărtate, Bracteole
Ciulei, Ursula prescrie pentru a probabil încă din drepte, cele
Stănescu, 1986). favoriza Antichitate. superioare
După îndepărtarea naşterea, După setele patente, negre
substanţelor contracarând perigoniale cu la bază.
toxice, seminţele inerţia uterului aspectul firelor Spiculeţe 5–12,
erau folosite sub în timpul de bumbac i s-a alungite, cu
formă de pulbere travaliului (Em. dat numele pedunculii
de către femei, Grigorescu, I. popular pe care uneori
pentru mărirea Ciulei, Ursula îl poartă ramificaţi,
secreţiei glandelor Stănescu, 1986). bumbăcăriţă. foarte scurt
mamare (efect Acestea se păroşi. Glume
galactogog). puneau pe răni alungit ovate,
Gosipiolul, prezent după o anume uninerve, brune
în scoarţa B preparare. cenuşii, cu o
rădăcinilor şi în UMBĂCĂRIŢ Numele dungă mediană
270

neagră. Înflorire, Asteraceae/Com dracului, făcut destul de


V–VI. Fruct positae. Plantă busuioc sălbatic, repede. În anul
nuculă obovată, erbacee, anuală, busuiocel, 1797 a fost
3-mucheată, terofită, întâlnită gălbinioară, cultivată la
trunchiate sau pe locuri iarba cătanelor, Brema, în anul
rotunjite, brune ruderale şi iarbă 1807 a fost
închis până la necultivate, cătunească, semnalată în
aproape negre. grădini, mirişti, iarba porcului, Prusia la
vii, ogoare, iarba sărăciei, Osterode şi
aluviunile năsturei, ochiul Memel, în anul
râurilor, comună găinii, râie, râie 1808 apare la
în toată ţara, din rusească, râia Karlsruhe în
regiunea de pământului, Baden, în anul
câmpie până în rocoină, rocoină 1812 este pusă
cea subalpină ca grasă, sărăcie, în evidenţă în
buruiană slăbănog, jurul
adventivă, slobonog, Berlinului, în
invadând spernică, anul 1820
culturile de ureşchiţă; apare la Tirol,
MEDICINĂ cartof, porumb şi Germ: în anul 1844
UMANĂ. ale altor Gängelkraut, este întâlnită în
FITOTERAPIE prăşitoare, Knopfkraut, Lombardia, în
. Uz extern. ajunge să Franzosenkraut, anul 1850 este
Empiric, în trecut invadeze şi Hungerkraut, observată la
pentru tratarea marginile Wassergekräutig Viena, în anul
rănilor: culturilor de ; Magh: 1856 în
cataplasme, cu cereale; se mai Gombvirág, Bratislava, în
puful de numeşte ardei Kicsiny anul 1858 a
bumbăcăriţă sălbatic, gombvirág; Rus: apărut în
amestecat cu albuş buruiana Galinosoga Ungaria la
de ou, peste care se cătanelor, melkoţvetkovaia. Buda şi la Pécs,
turna ulei de buruiana Răspândită în în anul 1859 la
cânepă şi ulei de sărăciei, America Cracovia, în
seminţe de buruiană Centrală, anul 1863 în
dovleac, la care se nemţească, introdusă în Elveţia şi în
adaugă zeama de buruiană rea, Europa. Anglia, în anul
furnici mari de buruiană rea şi ISTORIC. 1864 invadează
pădure. Totul se lipicioasă, Plantă originară regiunile
frământa până se buruiană ca din Peru. În Austriei
obţinea o turtiţă ardeica, Europa a fost inferioare, în
care se aplica pe buruiană creaţă, cultivată în anul 1866 este
rană (V. Butură, buruiana grădinile semnalată în
1979). viermilor, botanice de la Ardeal (Sibiu şi
busuioceasă, Madrid şi Paris, Braşov), în anii
busuiocească, de unde s-a 1877–1879 a
busuioc de răspândit în ajuns în Rusia
BU câmp, busuioc toată Europa. A şi în anul 1880
SUIOACĂ pentru porci, fost descrisă în în Norvegia.
(Galinsoga busuioc de anul 1794. Grecescu, o
parviflora Cav), cucuruz, busuioc Răspândirea ei publică pentru
fam. nebun, busuiocul în Europa s-a prima dată în
271

anul 1909. În singur an extins în


România, pe 300.000 de B cultură în
coastele de sud- seminţe. USUIOC Rusia,
vest ale Munţilor (Ocimum Bulgaria,
Harghita este basilicum L), Franţa, Spania,
foarte răspândită, fam. Italia, Africa şi
ca şi când ar fi fost Lamiaceae/Labi America de
semănată. atae. Plantă Nord. În
DESCRIERE erbacee, anuală, România se
A SPECIEI. alogamă, cultivă în toate
Rădăcină condimentară, judeţele.
fusiformă, originară din Rezultate bune
ramificată, cu India şi China; se obţin în
numeroase se mai numeşte zonele din
rădăcini laterale PROPRIET basic, băsileac, sudul şi sud-
subţiri. Tulpină ĂŢI biesnioc, vestul ţării. În
erectă, înaltă de FARMACODINA
bizilioc, mediul sătesc
10–80 cm, MICE. În unele este foarte
borjolică, bosioc
ramificată numai sate, plantei i se apreciat ca
roşu, bosiog,
în partea atribuie plantă
bosioace,
superioară sau proprietăţi decorativă şi
bosoioc, busioc
extins ramificată antibiotice. medicinală.
de grădină,
de la bază, glabră MEDICINĂ Practicile
UMANĂ. busâioc,
în partea mălăcină, medicale vin
inferioară, FITOTERAP
mătăcină, din timpuri
pubescentă numai IE. Uz extern.
mejioran, îndepărtate şi
pe ramurile Empiric, pentru
văsileac; Bulg: încă se menţin
superioare. Frunze înlăturarea
Basilek, Vasilki; în satele ţării
opuse, peţiolate, negilor păroşi de
Engl: Basil; noastre.
ovate, rotunjite la pe corp:
Franc: Basilic; Tratarea de
bază, la vârf cataplasme cu
Germ: Basilie, uimă (adenită)
acuminate, sinuat părţile aeriene
Bossiock; Magh: se face prin
denticulate pe ale plantei.
Bazsalikom; legarea de
margine. Flori Planta se culege,
Rus: Bazilik busuioc în zona
marginale se fierbe într-o
ogorodâi, afectată. Pentru
(radiante) 5, albe, oală acoperită.
Bazilik grăbirea
cele de pe disc Se lasă să se
camfornâi; vindecării
galbene, tubuloase răcească până la
Sârbo-Cr: bubelor şi
pe disc, scurt călduţ. Plantele
Bosiljok. tăieturilor pe
păroase, cele se aplică pe negii
Cultivat pe tot ele se aşează
marginale sunt păroşi şi se
Globul. frunze de
femele, grupate în bandajează.
ISTORIC. busuioc. Pentru
calatidii câte 2–3 Operaţiunea are
Busuiocul este combaterea
la vârful ramurilor. loc zilnic fără
originar din guturaiului şi a
Înflorire, V–X. întrerupere. În
India şi China, tusei, busuiocul
Achene păroase, 5–10 zile, dacă
de unde s-a se pune pe
obconice, la vârf tratamentul este
răspândit în jăratic, iar
cu 8–20 scvame făcut corect,
toate ţările de pe fumul este tras
albe. O plantă aceştia cad.
Glob. Cultivat în în piept. Tot
produce într-un China încă cu contra tusei se
800 ani îHr. S-a foloseşte şi
272

decoctul plantei. Randamentul de Crăciun, O.


Bolile de stomac şi uscare este de Bojor, M.
rinichi se tratează cca 6:1. Alexan, 1977).
cu ceai făcut din Producţia de PROPRIE
frunze şi vârfuri herba verde este TĂŢI
florale de busuioc. de 80–100 q/ha FARMACODIN
Seva plantelor şi herba uscată AMICE. Părţile
crude, din de 20–30 q/ha. aeriene ale
primăvară, se Recoltarea plantei prezintă
foloseşte contra loturilor importanţă în
durerilor de ochi. semincere se medicina
Negii se ard cu face atunci când umană şi
tulpini de busuioc. 50–60% din veterinară.
DESCRIERE RECOLTAR inflorescenţe au Principiile
A SPECIEI. E. Se culeg ajuns la active
Rădăcină fibroasă, tulpinile şi maturitatea acţionează ca
ramificată. Tulpină ramurile tinere fiziologică. antiseptic
cu patru muchii, acoperite cu Inflorescenţele se intestinal,
erectă, înaltă până frunze, terminate taie cu secera, pulmonar şi
la 60 cm, cu sau fără dimineaţa pe renal,
ramificată de la inflorescenţă rouă. După antiinflamator
bază , păroasă în (Basilici herba). recoltare se intestinal şi
partea superioară. Uscarea se face aşează la soare renal,
Frunze opuse, la umbră, în în strat subţire antifungic,
ovate, vârf ascuţit, straturi subţiri. pentru a se usca, febrifug,
marginea cu dinţi Uscarea iar apoi se carminativ,
rari, atenuaţi. Flori artificială la treieră. antiemetic,
albe sau roz, mici, maximum 35oC. Seminţele diuretic,
grupate câte 4–6 în În timpul uscării obţinute se galactogog,
pseudoverticile, produsul nu se condiţionează. stimulează
formând întoarce. Se COMPOZI digestia.
inflorescenţe păstrează în ŢIE CHIMICĂ. Distrug
spiciforme pungi de hârtie. Frunzele, florile, bacteriile din
întrerupte. Caliciu Femeile de la ramurile tinere organism, cu
bilabiat. Corolă cu ţară culeg conţin ulei predilecţie din
labiul superior cu busuioc şi îl volatil (0,10– intestine, din
4 dinţi rotunjiţi. usucă în buchete 0,20%), compus plămâni şi
Staminele (4) şi agăţate de grinda din linalol, arborele
stilul ies de sub casei. Pentru metilcavicol sau bronşic, din
corolă. Înflorire, extragerea estragol, cineol, rinichi şi căile
VII–IX. Polenizare uleiului volatil camfor, -pinen, de conducere a
entomofilă. Fructe, plantele se cinamat de urinei, înlătură
nucule ovate, predau unităţilor metil, eugenol, inflamaţiile
brune-negricioase, industriale în acid oleanolic, intestinale şi
grupate câte 4 la stare proaspătă, -sitosterol, renale, combat
baza caliciului iar distilarea se anetol; ciupercile şi
persistent. face imediat cu saponozide levurile ce
vapori direcţi. triterpenice, parazitează
Pentru alte tanoizi etc. organismul,
scopuri plantele Seminţele conţin scad febra,
se usucă. mucilagii (F. liniştesc
273

durerile igienice, anorexie, diaree, vindecării


abdominale şi reconfortante. colită de rănilor:
expulzează gazele MEDICINĂ fermentaţie, frunzele
din intestin, UMANĂ. gripă, răceală: proaspete, se
înlătură senzaţiile FITOTERAP infuzie, din 1– aşează pe locul
de vomă, IE. Uz intern. 1. 1,5 g pulbere afectat şi se
determină Pentru tratarea, plantă peste care pansează. 5.
creşterea secreţiei în general, a se toarnă 100 ml Pentru
şi excreţiei de bolilor tubului apă în clocot. Se vindecarea
urină, stimulează digestiv, lasă acoperită crăpăturilor
secreţia laptelui la eliminarea 10–15 minute. buzelor,
femei în perioada gazelor, Se strecoară. Se călcâielor,
de alăptare a stimularea poftei bea de 3 ori pe zi sfârcului
copilului, de mâncare, câte o infuzie sânului, rănilor
stimulează digestia tratarea neîndulcită. Uz cu puroi: alifie,
gastrică şi bronşitei, gripei, extern. 1. Pentru din 20 g
intestinală. Planta inflamaţiei căilor combaterea pulbere frunze,
este indicată a fi urinare: infuzie, aftelor: decoct, 30 g ceară albă,
folosită în balonări din 1 linguriţă din 1 lingură 30 g seu de
intestinale, colici pulbere frunze la frunze plantă la oaie, 30 g
intestinale, vomă, o cană de apă în o cană apă. Se terebentină, 60
gripă, bronşită clocot. Se lasă fierbe până dă în g colofoniu, 90
acută şi cronică, acoperită 10–15 clocot. Se g untură porc.
răceală, cefalee minute. Se acoperă pentru Amestecul
(dureri de cap), strecoară. Se bea 10 minute. Se introdus într-un
ulcer gastric, conţinutul a 3 strecoară. Se vas curat se
infecţii urinare, căni pe zi. În face gargară de topeşte la foc
anorexie (lipsa colitele de mai multe ori pe slab. Se dă la o
poftei de fermentaţie nu se zi, din care una parte şi se
mâncare), diaree, îndulceşte. 2. seara înainte de amestecă până
colită de Pentru tratarea culcare. Se la răcire. Se
fermentaţie. La bolilor renale şi clăteşte bine ung zonele
animale este ca febrifug: gura şi apoi afectate. 6.
folosit în tratarea infuzie, din 1 soluţia se scuipă. Pentru tratarea
afecţiunilor renale, lingură seminţe, 2. Pentru rinitei
cistitelor, cistitelor la ½ litru apă în combaterea (inflamarea
hemoragice, în clocot. Se lasă congestionării mucoasei
stări a frigore şi în acoperită 20–25 urechilor: suc, nazale):
tulburări minute. Se stors pe pavilion inhalaţie, din
gastrointestinale. strecoară. Se bea şi în conductul fierberea unei
Apa în care se conţinutul a 2–3 auditiv. 3. Pentru linguri plantă
înmoaie busuiocul căni pe zi. 3. combaterea mărunţită la o
capătă proprietăţi Pentru tratarea guturaiului: a) cană apă (250
speciale. de colici pulbere din ml). Una
Fitoncidele şi intestinale, frunze; se aspiră dimineaţa, alta
uleiul volatil balonări pe nas; b) seara înainte de
dizolvat în apă, îi intestinale, pulbere din culcare.
conferă acesteia bronşită acută şi frunze, pusă pe MEDICIN
proprietăţi cronică, cefalee, jăratic se inspiră Ă
dezinfectante, ulcer gastric, fumul. 4. Pentru VETERINARĂ.
infecţii urinare, grăbirea Uz intern.
274

Pentru tratarea Rus: DESCRIE


unor afecţiuni B Cernogolovca REA SPECIEI.
renale, cistite, obâcnovenaia. Rizom repent
USUIOC
cistite hemoragice, Răspândit în sau oblic, cu
SĂLBATIC rădăcini
stări a frigore, (Prunella Europa, Asia,
tulburări Africa de Nord, adventive.
vulgaris L), fam. Tulpini erecte
gastrointestinale: Lamiaceae/Labi America de
infuzie, sau decoct Nord, Australia. sau ascendente,
atae. Plantă glabre sau
din planta întreagă erbacee, perenă,
ISTORIC.
uscată şi Plantă cunoscută dispers-
rar anuală sau păroase, înalte
mărunţită, în din Antichitate.
bienală, de 8–40 (50)
concentraţie de La daci şi de la
hemicriptofită, cm. Frunze
1,5–2%. ei încoace planta
circumpolară opuse, ovate
Cantitativ, infuzia a fost cunoscută
(boreală), sau ovat-
se pregăteşte în sub numele de
comună prin alungite,
funcţie de mózulloax/bódsu
fâneţe, păşuni, glabre,
mărimea lloax –
poieni, tufărişuri, peţiolate, cele
animalului. Peste bósuloc/busuioc,
păduri, livezi, pe de la baza
planta uscată şi busuioc sălbatic
malul apelor, de inflorescenţei
mărunţită se (I. Pachia
la câmpie până ovoidale, dense
toarnă apa Tatomirescu,
în regiunea sau alungit
clocotită. Se lasă 1997). Folosită
subalpină; se mai spiciforme;
acoperită 50–60 de medicina
numeşte caliciu bilabiat,
minute. Se populară din
bosuloc, în mare parte
strecoară şi se vremuri
buruiană de violet, cu
administrează prin îndepărtate ca
bubă rea, partea
breuvaj bucal (se plantă utilă
busuioc roşu, inferioară lung-
toarnă pe gât). pentru alinarea
busuioc sălbatic, păroasă; corolă
Dozele de durerilor de cap,
coroabă, gluga- bilabiată, cu
tratament cu contra
ciobanului, tub drept, egal
soluţia extractivă antraxului,
iarba lui sau mai lung
obţinută: animale buboaielor,
Antonie, iarba- decât caliciul,
mari (cabaline, bubelor, lupoarei
lupăriei, iarbă cu labiul
taurine), 1–2–3 (formaţiune
neagră, iarba- superior boltit,
litri; animale tumorală
şopârlei, izmă cel inferior cu
mijlocii (ovine, subcutanată),
sălbatică, lobul median
caprine, porcine), rupturilor
plescăiţă, dinţat;
0,250–0,500 litri; (blenoragie,
rupturi, androceu cu
animale mici poluţii) şi ca
şopârlaiţă, stamine
(pisici, câini), afrodisiac.
şopârliţă; Engl: adăpostite de
0,050–0,100 litri; Pentru
Self-heal; Germ: labiul superior,
cantităţile se pot stimularea
Braunseil, cu un dinte mai
repeta în 24 ore. sexuală
Eidechsengekräu lung decât
Supradozarea busuiocul
tig, anterele;
produce tulburări sălbatic este
Kirchlerblättche gineceu cu stil
digestive. Se folosit singur sau
n, glabru, cu lobii
intervine cu în amestec cu
Krebetzblietcher stigmatici
tratament dumbăţ
; Magh: Gyék- ascuţiţi.
simptomatic. (Teucrium
fü, Gyik-fü, Înflorire, VI–
chamaedris).
Székfü, Szilvafü; VIII. Fructe,
275

nucule, ovoidale, inflamaţiile strecoară. Se


brune, lucioase. intestinale, spală local cu un
combate tampon cu vată B
inflamaţiile înmuiat în USUIOCUL-
cavităţii bucale şi infuzie, apoi se CERBILOR
laringelui, tusea, aplică o (Mentha
răguşeala, cataplasmă cu un pulegium L),
astmul, pansament steril fam.
gingivita, înmuiat în Lamiaceae/Lab
migrenele, infuzie, după iatae. Plantă
stimulează care se pun pe erbacee,
funcţia sexuală. furuncul frunze perenă,
MEDICINĂ proaspăt spălate hemicriptofită,
UMANĂ. în infuzia
RECOLTARE FITOTERAP
întâlnită pe
. Părţile aeriene călduţă şi se malurile apelor,
IE. Uz intern. În bandajează. 2.
(Prunellae herba) diaree, în şanţurile
se recoltează în Pentru tratarea umede, locuri
hemoroizi, tuse, bubelor, rănilor:
timpul înfloritului, astm, afecţiuni inundabile,
prin tăierea de la se spală local cu mlaştini; se
ale gurii, infuzia pregătită
bază. Se usucă la inflamaţii ale mai numeşte
umbră, în strat mai sus, apoi se apărătoare,
laringelui, aplică frunze
subţire, în camere răguşeală, busiocul-
aerisite sau în proaspete spălate cerbilor,
amigdalită, în infuzie, după
poduri acoperite cu migrenă şi brânolă,
tablă. care se busuiocul-calu
pentru bandajează. 3.
COMPOZIŢI stimularea lui, busuiocul-
E CHIMICĂ. Pentru tratarea fetelor, diană
funcţiei sexuale: afecţiunilor
Părţile aeriene infuzie, din 1 sălbatică, izmă
conţin tanin, bucale, pe lângă proastă,
linguriţă pulbere tratamentul
substanţe amare, plantă sau plantă muşeţel de
rezine, ulei eteric, intern indicat câmp, mintă
uscată şi bine anterior se face
rutozid, hiperozid, mărunţită peste flocoasă, nintă,
ceară, săruri şi o clătire a polegină,
care se toarnă o gurii cu infuzia
minerale. cană (200 ml) de polei, trandafir
PROPRIETĂ obţinută. 4. de baltă,
apă în clocot. Se Pentru tratarea
ŢI trandafirul-
FARMACODINA lasă acoperită hemoroizilor, pe
15–20 minute. broaştelor;
MICE. Părţile lângă Germ:
aeriene ale plantei Se strecoară. Se tratamentul
bea conţinutul a Flöhkaut,
au proprietăţi intern indicat, se Poleiminze;
antidiareeice, 1–2 căni pe zi. spală regiunea
Uz extern. 1. Magh:
antiinflamatorii, anală cu infuzia Csombor-mént
antitusive, Pentru tratarea pregătită pentru
furunculelor: a, Putnok fü;
antimigrenice. În uz extern, după Rus: Miata
mediul sătesc i se infuzie, din 2–3 fiecare defecaţie.
linguriţe pulbere bloşniţa.
atribuie şi 5. În migrene, Răspândit în
proprietăţi plantă la o cană infuzia se aplică
(200 ml) cu apă Europa, Asia
afrodisiace şi sub formă de de Sud, Africa
antigonoreice. în clocot. Se lasă comprese pe
acoperită 15–20 de Nord.
Suprimă diareea şi frunte şi ceafă. ISTORIC.
vindecă minute. Se
Cunoscut din
276

Antichitate de rotunjite, lungi strat subţire. respiratorii,


către daci. În de 2–3 cm şi late Uscarea gută, pentru
constelaţia de 1–1,5 cm, pe artificială la stimularea
sinonimică a margine întregi 35oC. Se sistemului
numelor populare sau cu dinţi păstrează în saci nervos: infuzie,
există şi denumiri foarte mici. Flori de hârtie. din 1 linguriţă
dacice date plantei palide-violacee, COMPOZI frunze (sau
ca de exemplu, dispuse în cime ŢIE CHIMICĂ. frunze şi
brânolă, brinolă. contractate, Conţine tanin, inflorescenţe)
Frunzele tinere ale axilare, diosmină, ulei uscate şi
plantei se aplicau distanţate; eteric format din mărunţite peste
pe bube, pe zgaibă caliciu tubulos, pulegonă (90%), care se toarnă o
(rană care a prins cu 10 nervuri mentonă, cană (200 ml)
coajă). Copiii care proeminente, piperitonă, cu apă în
sufereau de gâtul închis de piperitenonă etc. clocot. Se lasă
lupoare un inel de peri; PROPRIET acoperită 15
(formaţiune corolă tubuloasă, ĂŢI minute. Se
FARMACODINA
tumorală cilindrică; strecoară. Se
subcutanată) se androceu din 4 MICE. Părţile bea conţinutul
spălau cu decoctul stamine; gineceu aeriene ale a 2–3 căni pe zi
plantei sau se cu stil scurt, plantei sunt reci sau calde,
scăldau în decoctul bifid. Înflorire, folosite în în cazul
plantei. Frunzele VII–IX. Fructe, medicina umană inflamaţiilor
tăiate şi ţinută în nucule tradiţională. bronşice,
undelemn se elipsoidale, Principiile active pentru
puneau pe frunte brune, lucioase, acţionează stimularea
pentru alinarea fin-punctate. favorabil în secreţiei şi
durerilor de cap. afecţiuni ale uşurarea
Se mai foloseau aparatului expectoraţiei.
contra buboaielor digestiv (gastrite,
şi antraxului. dispepsii),
Intern decoctul din afecţiuni ale
tulpinile florifere căilor
respiratorii,
B
se lua contra URUIANA
diareei, în bolile stimulând
secreţia bronşică JUNGHIUL
de gât şi gură. A UI (Potentilla
mai fost folosită şi expectoraţia.
MEDICINĂ arenaria
împotriva UMANĂ. Borkh), fam.
rupturilor (sifilis) FITOTERAP Rosaceae.
şi ca afrodisiac. RECOLTAR
E. Părţile aeriene IE Uz intern. Plantă erbacee,
DESCRIERE Pentru tratarea
A SPECIEI. (Menthae pulegii perenă,
herba) se gastritei, hemicriptofită,
Rădăcini
recoltează pe tulburărilor comună în
adventive. Tulpină
timp frumos, în digestive întreaga ţară pe
ascendentă sau
timpul funcţionale, coaste
prostrată, înaltă de
înfloritului, după eliminarea stâncoase,
10–60 cm,
ce s-a ridicat gazelor din însorite, în
stoloniferă,
roua. Se usucă la intestine, în locuri nisipoase
ramificată la bază.
umbră (poduri, afecţiuni ale sau uscate, cu
Frunze eliptice,
şoproane), în căilor pietriş, prin
obtuze sau
277

fâneţe, izlazuri, la linear alungite, COMPOZI bacteriile,


margini de pădure, mai scurte decât ŢIE CHIMICĂ. diminuează
prin rărituri de cele interne; Conţine flavone, inflamaţiile,
pădure, de la corolă cu petale taninuri galice şi suprimă sau
câmpie până în de două ori mai elagice, colină, diminuează
regiunea montană, lungi decât sforoli, glucide. senzaţia de
frecventă în zona sepalele; TOXICITA durere,
pădurilor de stejar androceu cu 20– TE. Toxicitatea favorizează
până în etajul 30 stamine; este parţial procesul de
fagului; se mai gineceu cu stil cunoscută. Se epitelizare
numeşte subţire, manifestă numai (vindecare) a
scrintitoare, claviform, cu la cal. Semnele rănilor.
scrintitoare bună, stigmat dilatat. bolii constau MEDICIN
scrântitoare. Înflorire, III–V. într-o constipaţie Ă UMANĂ.
Răspândită în Fructe persistentă, FITOTERA
Europa. nucuşoare. însoţită de colici PIE. Uz intern.
ISTORIC. violente, Pentru tratarea
Plantă utilizată prelungite şi de junghiuri:
mult în trecut şi în sudori reci, decoct, din o
prezent la tratarea ultimele linguriţă plantă
rănilor, a precedând mărunţită la o
tăieturilor, moartea cană cu apă
scrântiturilor şi animalului. (200 ml). Se
contra PROPRIET fierbe 5 minute
junghiurilor. ĂŢI la foc domol.
FARMACODINA Se lasă să se
Produce calmarea
durerilor. MICE. Plantă răcească până
DESCRIERE utilizată de către la călduţ. Se
A SPECIEI. RECOLTAR medicina strecoară. Se
Tulpini subţiri, E. Rizomul populară pentru bea conţinutul
ascendente, de la împreună cu tratarea de bube, a 1–2 căni pe zi
mijloc lax cimos părţile aeriene tăieturi (plăgi cu înghiţituri
ramificate, (Potentillae sângerânde), rare. Uz
acoperite cu peri arenariae scrântituri extern.
rari seracei alipiţi. rhizoma et (luxaţii), Empiric,
Frunze bazale herba) se traumatisme şi pentru tratarea
digitat 5-foliate, recoltează în tratarea plăgilor
cele tulpinale timpul junghiurilor sângerânde
ternate. Stipelele înfloritului. manifestate prin (tăieturi),
frunzelor bazale Rizomul se durere intensă luxaţii,
foarte alungite, smulge sau se intermitentă, de bubelor:
îngust lineare. scoate din obicei cu decoct, din o
Foliolele frunzelor pământ cu un localizare lingură plantă
alungit obovate cu şpaclu sau cuţit. toracică. I se uscată şi
3–5 dinţi, des Se usucă la atribuie mărunţită la o
stelat tomentoase umbră în strat proprietăţi cană cu apă
sau glabrescente subţire, de bactericide, (250 ml). Se
pe ambele feţe, preferat în podul antiflogistice, fierbe 5 minute
verzi. Flori caselor acoperite analgezice, la foc domol.
galbene; caliciu cu cu tablă. cicatrizante. Se lasă să se
sepale externe Omoară răcească până
278

la călduţ. Se cultivate şi mici, reunite în la umbră, de


strecoară. Se fac necultivate, glomerule, preferat în
spălături locale, prundişurile dichazii sau poduri
după care un râurilor; se mai pleiochazii acoperite cu
pansament steril se numeşte axilare sau tablă.
îmbibă în decoct şi boşoroagă, terminale; PROPRIE
se aplică pe locul buruiană de caliciu 5-laciniat TĂŢI
afectat, după care surpătură, ale căror sepale FARMACODIN
se bandajează. măsăluţă, au vârful ascuţit, AMICE.
Luxaţiile sincerică; glabre sau Medicina
(scrântiturile) se Germ: dispers păroase, populară îi
înfăşoară într-un Bruchkraut, la maturitate mai atribuie însuşiri
pansament înmuiat Mutterngekräuti lungi decât analgezice. Are
în decoct şi se g; Magh: fructul; corolă rolul de a
bandajează. Parlagi lipsă; androceu diminua sau
MEDICINĂ szikárka; Rus: din 10 stamine, curma durerile.
VETERINARĂ. Uz MEDICIN
Divala de 3–4 ori mai
Ă UMANĂ.
extern. Pentru odoletnaia. scurte decât FITOTERA
tratarea rănilor de Răspândită în sepalele; gineceu PIE. Uz extern.
la animale: decoct, Europa. cu ovar Empiric pentru
din 4 linguri ISTORIC. monolocular, tratarea de
plantă uscată şi Planta este închis în tubul hernie şi a
mărunţită la un cunoscută din caliciului şi durerilor de
litru de apă. Se vechime. Ea a terminat cu 2 dinţi: decoct,
fierbe 5 minute. Se fost de multă stile şi stigmate din 2 linguri
lasă acoperit să se vreme folosită capitate. plantă uscată şi
răcească până la contra surpăturii Înflorire, V–IX. mărunţită la
călduţ. Se sau boşorogelii Fruct nucuşoară 500 ml apă. Se
strecoară. Se spală (herniei) şi pieloasă, glabră. fierbe 5
rănile de mai contra durerilor
minute. Se
multe ori pe zi de dinţi. În
acoperă şi se
folosindu-se un timpuri
lasă să se
pansament steril. îndepărtate ea a
răcească până
constituit un
la călduţ. Se
posibil remediu
strecoară. În
pentru aceste
cazul herniei se
BU afecţiuni.
DESCRIER
pun comprese
RUIANA cu decoctul
EA SPECIEI.
SURPĂTURII obţinut. În
Tulpini culcate
(Scleranthus cazul durerilor
sau ascendente,
annuus L), fam. de dinţi
scurt păroase sau
Caryphyllaceae. RECOLTA decoctul plantei
glabre, verzi sau
Plantă erbacee, RE. Planta se se ţine în gură.
brune, înalte
anuală, terofită, recoltează în
până la 20 cm.
întâlnită în întregime
Frunze linear
întreaga ţară, pe (Scleranthusae
subulate, acute,
coline sterpe, herba) când este B
concrescute la
coline şi câmpuri în floare. Se URUIANA
bază, glabre sau
însorite, nisipoase, scoate din
scurt păroase. VÂNTULUI
pietroase, uscate, pământ, se usucă
Flori verzui, (Seseli rigidum
prin locuri
279

W. et K), fam. sectate, lacinii FITOTERAP înţărcatului în


Apiaceae/Umbellif lineare. Flori IE. Uz extern. scopul
erae. Plantă albe sau purpurii, Pentru tratarea prevenirii
erbacee, perenă, mici, dispuse în de răceală: tulburărilor
hemicriptofită, umbele mari, cu decoct, din 300– aparatului
întâlnită pe 10–25 (30) radii 400 g plantă digestiv (M.
stâncării aproape egale; uscată fiartă în Băcescu,
calcaroase caliciu cu 5 dinţi apă timp de 20 1934).
înierbate din mici; corolă cu de minute. DESCRIE
zonele muntoase, petale lat ovate, Decoctul obţinut REA SPECIEI.
prin chei, în pe dos scurt se adaugă în apa Rizom viguros.
Transilvania, păroase, de baie, unde cel Tulpină erectă,
Oltenia, Banat, emarginate. bolnav trebuie să înaltă de 15–45
Muntenia (Cozia); Înflorire, VII–IX. stea 20–25 cm, puţin
se mai numeşte Semifructe. minute. Un alt ramificată spre
buruiană de vânt; procedeu constă vârf, glandulos
Germ: Steifer în spălarea vâscos păroase
Bergfenchel; locurilor în partea
Magh: Törékeny dureroase cu superioară.
gurgolya. decoctul obţinut. Frunze
Răspândită în inferioare
Balcani, România. obovate sau
ISTORIC. B ovat lanceolate,
Plantă cunoscută URUIANĂ DE cele superioare
de multă vreme de BAGHIŢĂ lanceolate sau
oamenii satelor (Silene linear
din zonele noctiflora L), lanceolate,
RECOLTAR dispers
montane ca fiind fam.
E. Părţile aeriene
utilă contra celor Cariophyllaceae păroase, cu
ale plantei margini întregi.
din vânt (boli de . Plantă erbacee,
(Seseliae herba) Flori roze sau
natură diferită anuală, comună
se recoltează în albe; caliciu
stârnite de în întreaga ţară,
timpul tubulos, umflat,
răceală). prin fâneţe,
DESCRIERE
înfloritului, pe scurt glandulos
timp frumos, locuri virane, pe
A SPECIEI. Rizom păros prevăzut
după ora 11. Se ogoare, pe lângă
pivotant, gros, garduri, prin cu 10 nervuri şi
lignificat, bruniu, usucă la umbră. dinţi linear
Se păstrează în plantaţii de
gălbui, cu resturi salcâm, subulaţi; corolă
de frunze în saci de pânză la bifidă cu
loc uscat. tufărişuri.
regiunea coletului. Răspândită în coronule
PROPRIET
Tulpină dreaptă ĂŢI Europa, Asia. crenate;
sau ascendentă FARMACODINA ISTORIC. androceu din
surie sau suriu MICE. Medicina Planta este 10 stamine;
verzuie, uneori populară din cunoscută din gineceu cu ovar
purpurie, înaltă mediul sătesc îi vechime. Din inferior şi trei
până la 50 cm, atribuie însuşiri tulpinile ei stile. Înflorire,
ramificată de înlăturare a florifere se făcea VII–IX. Fruct
corimbiform. răcelii. un ceai îndulcit capsulă lat
Frunze rigide, MEDICINĂ cu miere şi se da ovată, cu dinţi
lungi până la 30 UMANĂ. copiilor în recurbaţi.
cm, 2–3 (4)-penat timpul
280

îndulceşte cu DESCRIER
puţină miere. Se EA SPECIEI.
bea conţinutul a Rizom scurt,
câte 2–5 vertical, cu
linguriţe rădăcini fibroase
dimineaţa, prânz foarte
şi seara. numeroase, la
colet cu resturi
de frunze vechi.
Tulpină înaltă de
BUR 15–40 cm, cu 1–
RECOLTARE 3 ramuri. Frunze
. Părţile aeriene
UIANĂ-DE-
bazale 1–3, cu
ale plantei NOUĂ-
peţiolul lung şi
(Seseliae herba) se DATURI limb rotund,
recoltează în (Ranunculus cordat sau RECOLT
timpul înfloritului, auricomus L), reniform, pe ARE. Părţile
pe timp însorit, fam. margine dens şi aeriene ale
după ora 11. Se Ranunculaceae. mărunt dinţate; plantei
usucă la umbră, în Plantă erbacee, frunzele cele (Ranunculusae
strat subţire, de perenă, tulpinale sectate herba) se
preferinţă în hemicriptofită, până la bază, cu recoltează în
podurile caselor întâlnită prin lacinii mai mult timpul
acoperite cu tablă. fâneţe umede, sau mai puţin înfloritului, pe
PROPRIETĂ păduri semiverticilate, timp însorit,
ŢI luminoase, în oblanceolate sau după ora 11. Se
FARMACODINA regiunea de lanceolate, usucă la umbră
MICE. Plantei i se câmpie şi atenuate spre în strat subţire.
atribuie de către montană, bază. Flori COMPOZ
medicina populară frecventă din IŢIE
galbene, de 1,5– CHIMICĂ.
proprietăţi zona pădurilor 2 cm diametru;
antidiareeice, uşor de stejar până în Conţine, ca şi
caliciu din 5 alte specii
sedative, etajul fagului; se sepale lat
liniştitoare. mai numeşte înrudite,
eliptice, în formă anemonină şi
Aspectul în sine luna-şi-soarele, de luntre,
trebuie studiat. piciorul- protoanemonin
păroase; corolă, ă.
MEDICINĂ cocoşului, din 5 petale mai
UMANĂ. soarele-şi-luna, PROPRIE
FITOTERAPIE lungi decât TĂŢI
talpa-cocoşului. caliciul,
. Uz intern. Pentru FARMACODIN
Răspândită în câteodată numai
prevenirea AMICE. La
Europa şi Asia. 1–3; androceu,
tulburărilor tubului ISTORIC.
sate, medicina
digestiv la copiii din numeroase populară îi
Folosită de multă
care se înţarcă: stamine, cu atribuie plantei
vreme, mai ales
decoct, din o antere lineare; proprietăţi
în părţile Iaşului,
linguriţă plantă gineceu cu ovar dezinfectante,
contra bubelor şi
uscată şi mărunţită apocarp, ovat. antimicrobiene,
eczemelor,
la o cană (250 ml) Înflorire, IV–VI. cicatrizante.
ultimele
cu apă. Se fierbe 5 Fruct nuculă, Folosită la
crezându-se că
minute la foc lungă de 3 mm, tratarea bubelor
sunt date de
domol. Se păroasă. şi eczemelor.
duşmani.
strecoară. Se
281

MEDICINĂ resturi de frunze bună uscare. Se sus, se ţine în


UMANĂ. la colet. Tulpină păstrează în gură. 2.
FITOTERAPIE dreaptă, săculeţ de pânză. Empiric,
. Uz extern. flexuoasă, PROPRIET pentru
Empiric, pentru cilindrică, fin ĂŢI combaterea
tratarea de bube şi striată, înaltă de FARMACODINA eczemelor:
eczeme: decoct, 20–50 cm, MICE. Fructelor alifie, pregătită
din 100 g plantă ramificată de la li se atribuie din cenuşa
uscată la 5 litri de bază, suriu proprietăţi rezultată din
apă. Se fierbe 10 verzuie. Frunze carminative şi arderea
minute. Se bazale 3–4-penat emenagoge. rădăcinii şi a
strecoară. Se sectate, groase, Favorizează tulpinii,
adaugă în apa de glabre, rigide, eliminarea amestecată cu
baie. În unele sate triunghiulare, gazelor din săpun. Se ung
din Moldova, cu scurt peţiolate, intestine, părţile afectate.
decoctul plantei se cu vagine apariţia ciclului
spală zona cu alungite, cele menstrual.
eczema de două tulpinale sesile. MEDICINĂ
ori pe zi. UMANĂ.
Flori albe gălbui, B
FITOTERAP
pe dos URUIANĂ
IE. Uz intern.
pubescente, PENTRU
BU Empiric, pe
grupate în VÂNT (Inula
alocuri pentru
RUIANĂ DE umbele foarte
eliminarea ensifolia L),
STUDENIŢĂ numeroase, cu 3–
gazelor fam.
(Seseli tortuosum 6 (10) radii Asteraceae/Co
intestinale sau
L), fam. inegale, mpositae.
pentru
Apiaceae/Umbellif muchiate, aspru Plantă erbacee,
declanşarea
erae. Plantă pubescente. perenă,
menstruaţiei: a)
erbacee, bianuală, Înflorire, VII– hemicriptofită,
decoct, din o
hemiterofită, rară VIII. Semifructe întâlnită prin
linguriţă de
în zona de stepă şi cu 5 coaste. fâneţe aride, la
seminţe la o cană
silvostepă, prin (250 ml) cu apă. marginea
păşuni, fâneţe, Se fierbe pădurilor, pe
poieni din judeţele acoperit 5 coaste
Dolj, Ialomiţa, minute. Se lasă stâncoase şi
Constanţa, Tulcea; să se răcească însorite, din
se mai numeşte până la călduţ. zona de stepă
sâncâti. Se bea conţinutul până la munte
Răspândită în a 1—2 căni pe în etajul
Europa de Sud şi zi; b) seminţe, fagului; se mai
Sud-Est. câte o jumătate numeşte
ISTORIC.
linguriţă, se ia buruiană-de-v
Planta a fost
cu o jumătate de ânt.
folosită în trecut la RECOLTAR ISTORIC.
pahar cu apă. Uz
tratarea eczemelor E. Seminţele Planta este
extern. 1.
şi a durerilor de (Seseli semen) se cunoscută din
Empiric, pentru
dinţi. recoltează când vechime ca
DESCRIERE
combaterea
au ajuns la durerilor de fiind utilă în
A SPECIEI. Rizom maturitate. Se dinţi: decoct, afecţiuni
gros, pivotant, întind la umbră pregătit ca mai stomacale, în
ramificat, cu pentru o mai
282

eliminarea gazelor pe timp frumos.


intestinale şi Se usucă la
combaterea umbră.
diareei. PROPRIET
DESCRIERE ĂŢI
A SPECIEI. Rizom FARMACODINA
lemnos, orizontal, MICE. Plantei i
ramificat. Tulpină se atribuie
la bază proprietăţi de
ascendentă, eliminare a
muchiată, glabră, gazelor din
înaltă de 10–40 intestin şi
(60) cm, foarte des înlăturare a
foliată. Frunze diareei.
lineare sau linear MEDICINĂ
lanceolate, cu UMANĂ.
FITOTERAP
nervuri paralele,
IE. Uz intern.
de obicei glabre,
pe margini uşor Empiric, în
scurt ciliate. Flori localităţile din
galbene aurii, judeţul Galaţi,
grupate într-un pentru
calatidiu de 3–5 eliminarea
cm în diametru. gazelor
Involucru intestinale şi
emisferic. Foliole diaree: decoct,
involucrale sunt din o linguriţă cu
lanceolate, vârf de plantă
imbricate, cu uscată şi
margini păroase. sfărâmată la o
Înflorire, VII–VIII. cană (250 ml) cu
Fructe achene, apă. Se fierbe 3–
glabre, lungi de 3 4 minute. Se lasă
mm. să se răcească
până la călduţ.
Se strecoară. Se
bea conţinutul a
1–2 căni pe zi cu
înghiţituri rare.

RECOLTARE
. Părţile aeriene
ale plantei (Inulae
herba) se culeg în
timpul înfloritului,

S-ar putea să vă placă și

  • ZZ
    ZZ
    Document19 pagini
    ZZ
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • SS
    SS
    Document155 pagini
    SS
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Ulm de Câmp: (Ulmus
    Ulm de Câmp: (Ulmus
    Document32 pagini
    Ulm de Câmp: (Ulmus
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • TT
    TT
    Document83 pagini
    TT
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • VV
    VV
    Document45 pagini
    VV
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • GG
    GG
    Document52 pagini
    GG
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • TT1
    TT1
    Document10 pagini
    TT1
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • RR
    RR
    Document53 pagini
    RR
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • SS2
    SS2
    Document13 pagini
    SS2
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • PP
    PP
    Document120 pagini
    PP
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Obligeană: Engl: Sweet Flag Franc: Acore
    Obligeană: Engl: Sweet Flag Franc: Acore
    Document28 pagini
    Obligeană: Engl: Sweet Flag Franc: Acore
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • MM
    MM
    Document109 pagini
    MM
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Index Med Vet
    Index Med Vet
    Document8 pagini
    Index Med Vet
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • DD
    DD
    Document46 pagini
    DD
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • JJ
    JJ
    Document6 pagini
    JJ
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Plante Medicinale
    Plante Medicinale
    Document75 pagini
    Plante Medicinale
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Index Med Um
    Index Med Um
    Document33 pagini
    Index Med Um
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Nalbă: Magh: Nagyvirágú Pojzo-Sajt Rus
    Nalbă: Magh: Nagyvirágú Pojzo-Sajt Rus
    Document45 pagini
    Nalbă: Magh: Nagyvirágú Pojzo-Sajt Rus
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Index Cosm
    Index Cosm
    Document7 pagini
    Index Cosm
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • HH
    HH
    Document14 pagini
    HH
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • FF
    FF
    Document47 pagini
    FF
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Cuprins
    Cuprins
    Document41 pagini
    Cuprins
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • II
    II
    Document52 pagini
    II
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Cuvant Inainte
    Cuvant Inainte
    Document22 pagini
    Cuvant Inainte
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • CC
    CC
    Document144 pagini
    CC
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Date Autori
    Date Autori
    Document1 pagină
    Date Autori
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Index Cosm
    Index Cosm
    Document3 pagini
    Index Cosm
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • Aspecte Practice
    Aspecte Practice
    Document12 pagini
    Aspecte Practice
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări
  • II1
    II1
    Document4 pagini
    II1
    anamaria spinu
    Încă nu există evaluări