98

G
 schinteuţă, apreciată. COMPOZI
secfiu, secfii, Utilizată în ŢIE CHIMICĂ.
sinferei, trecut sub formă Necunoscută.
G PROPRIE
AROAFĂ DE vâzdoagă, de ceai contra
văzdoance răcelii şi ca TĂŢI
CULTURĂ umplute, liniştitor în FARMACODIN
(Dianthus AMICE.
vâzdoagă, nervozitate.
caryophyllus L), Medicina
vâzdoage, Rădăcina se
fam. populară îi
vâzdoage de plămădea în
Caryophyllacea atribuie
Rusale, ţuică şi se bea
e. Plantă petalelor plantei
vâzdoance contra
erbacee, anuală, proprietăţi
umplute; Engl: gălbinării
bienală sau tonice-cardiace
Carnation; (icter). Decoctul
perenă, cultivată, şi excitante şi
Franc: Giroflée, mai era folosit
heliofilă; se mai totodată
Oeillet Giroflée; pentru spălarea
numeşte sedative în tuse
Germ: Berliner rănilor de
buruiene de şi sudorifice,
Marktnelke; viermi.
ghiţei, buruiene antiseptice şi
Nelke, DESCRIER
de germe, EA SPECIEI. antivirale.
Pracht-Nelke,
calamfir, Tulpină înaltă Substanţele
Steinnelke,
carafilă, de 30–90 cm, active din
Garten-Nelke;
caramfilă, ramificată, plantă au
Magh: Kerti
caranfil, lemnoasă la proprietăţi de
szegfü, Pompás
chirişor, cocoşei, bază. Frunze diminuare a
szegfü, Szagos
cuişoară de linear-lanceolate excitabilităţii
szegfü, Szegfü,
grădină, . Flori mari, nervoase şi
Szegfü bors,
cuişoare, solitare, instalarea unei
Szegfü virág;
cuişoraş, de numeroase, stări de linişte
Rus: Gvozdika.
germe, flori aflate în vârful în organism
sadovaia,
domneşti, fiecărei cazul acceselor
Gvozdika
garoafă de ramificaţii, de tuse;
gollandskaia;
ghiveci, garoafă nemirositoare, provoacă
Ucr: Hvozdek
de grădină, unicolore sau mărirea
sadovei.
garoafle, garofe, pestriţe. Fruct sudoraţiei în caz
Originară din
garofil, garofiţă, capsulă. de răceală, cu
sud-estul
garofiţe, ignele, eliminarea
Europei.
neghină, toxinelor din
ISTORIC.
neghine, Originară din organism;
neghinea, regiunea Mării provoacă
neghinele, Mediterane. distrugerea
negină, neginea, Dacii o numeau microorganisme
pahiu, sacfiu, cariophila, lor, viruşilor.
sacfiu MEDICIN
garofil (I. Ă UMANĂ.
îngrămădit, Pachia
sanfie, sansiu, FITOTERA
Tatomirescu, PIE. Uz intern.
saschiu, 1997). Cultivată
sămferel Pentru tratarea
în toate ţările RECOLTA gripei, tusei şi
scânteuţe, din Europa. În RE. La nevoie,
sâmferel, cu tonic cardiac:
România, este se recoltează infuzie, din 1–2
sâmfireanje, cultivată în sere petalele. Se
sânfireag, linguriţe petale
şi răsadniţe. folosesc proaspete de
sânfiregi, Planta este mult proaspete.
sânvireni tărcaţi, floare, peste
14
care se toarnă o feţişcă, filimică, Antichitate, ea cu referire că
cană (200 ml) cu filimină, fiind cultivată pe florile plantei se
apă în clocot. Se filimini, lângă locuinţele deschid la
lasă acoperită filincică, oamenilor. Din răsăritul
15–20 minute. filumini, floare, secolul al soarelui şi se
Se strecoară. Se floare galbenă, XII-lea, a închid la apusul
bea conţinutul a flori oşeneşti, început să fie lui, indicând
1–2 căni pe zi gălbenare, cultivată pe mişcările
(reţetă din gălbenea, scară largă, în soarelui ca un
medicina gălbenică, scopuri calendar.
populară). Uz gălbenioare, ornamentale. DESCRIE
extern. Pentru gălbinei, Florile ei erau REA SPECIEI.
tratarea durerilor gălbinele, folosite pentru Rădăcină
de cap gălbănuşe, vopsitul în pivotantă, lungă
persistente: oţet gălbinuşe, galben şi în de cca 20 cm.
aromat de gălbinare, medicina Tulpină erectă,
garoafă de hilimică, populară, pentru ramificată,
cultură, se năcoţele, ochi tratarea de înaltă până la
masează galbeni, gălbinare 20 cm,
tâmplele. ochişele, (hepatită), pubescentă,
ochiul-boului, contra bolilor de foliată. Frunze
ogriştene, piele, boli ale sesile, întregi,
G roşioară, tubului digestiv glabre sau
ĂLBENELE roşiori, roşuliţă, şi leziuni pubescente, cele
(Calendula ruginele, uterine. Pentru inferioare
officinalis L), ruguliţă, rujinei, tratarea de spatulat-lanceol
fam. rujinele, gălbinare, planta ate, rotunjite la
Asteraceae/Com rujinică, se fierbea în vin vârf, alterne.
positae. Plantă rujuliţă, şi se bea Flori portocalii,
erbacee, anuală, ruşuliţe, porţionat. grupate într-un
hibernantă, salomie, Decoctul din calatidiu; cele
rustică, sălunină, silinii, flori se lua marginale sunt
medicinală, stâncuţă, tătăişi, contra ulcerului ligulate, cele
comună, vâzdoage; Engl: stomacal, din centru
cultivată, Common duodenal şi tubuloase. Seara
adeseori marygold; leziuni uterine. se închid.
sălbăticită, cu Franc: Souci Florile se Înflorire, VI–
origine nesigură, des jardins; puneau în apa IX. Fructe,
probabil Europa Germ: de scăldat a achene curbate
de Sud; se mai Ringelblume; copiilor, ca să în formă de
numeşte boance, Magh: Kerti adoarmă. seceră, dorsal
calce, calinică, körömvirág; Recent, florile scurt-spinoase.
căldăruşă, Rus: Nogotki ajută bolnavilor
călinică, lekarstvene, de cancer
chilimiche, Kalendula stomacal.
cilimică, lekarstvennaia; Numele
cilimină, Ucr: Nakot. Calendula vine
cilimini, Răspândită în de la cuvântul
cilimnii, Europa de Sud. latinesc
cilimnini, ISTORIC. calendae şi
ciulumnini, Planta este diminutivul ulce
coconiţe, crăiţe, cunoscută din = calendar mic,
 15
glicozizi gastric şi dischineziei
flavonici, duodenal, biliare hipotone
substanţe amare, enterocolite, şi atone, în
gumirezine, hemoroizi, creşterea
mucilagii, dismenoree secreţiei de bilă
vitamina C, acid (menstruaţii cu a celulelor
malic, substanţe dureri), hepatice, contra
proteice, esteri provoacă hemoroizilor
colesterinici ai apariţia fluxului (antiinflamator
acizilor lauric, menstrual; hemoroidal,
margaric, extern, în răni, cicatrizant
RECOLTA miristic şi plăgi greu intern): infuzie,
RE. Florile palmitic. vindecabile, din 2 linguriţe
ligulate ale PROPRIET hemoroizi, flori peste care
calatidiului ĂŢI degerături, se toarnă o cană
FARMACODIN arsuri, eczeme, (200 ml) cu apă
(Calendulae
AMICE. Florile ulceraţii în clocot. Se
flos) sau
au utilizare tegumentare, lasă acoperită
calatidiile florale
terapeutică în acnee, 15–20 minute.
(Calendulae
medicina umană metroragii Se strecoară. Se
cum
şi veterinară. (hemoragie bea fracţionat,
receptaculis) se
Acţiune uterină în afara înaintea meselor
recoltează cu
emenagogă, perioadelor principale, pe
mâna, prin
coleretică, menstruale), stomacul gol. 2.
rupere, după ce
colagogă leucoree, Pentru tratarea
s-a ridicat roua.
antispastică, trichomonas bolilor de
Se usucă în
cicatrizantă, vaginalis, apare stomac: decoct,
straturi subţiri,
antiinflamatoare la cosmetică. din 1 linguriţă
aşezate pe rame,
, bactericidă, Medicina flori şi părţile
la umbră. După
antitricomonazic veterinară aeriene ale
uscare, se
ă. Are bune foloseşte florile plantei uscate şi
înlătură cele
rezultate în de gălbenele mărunţite, la 1
decolorate. Se
tratamentul pentru tratarea litru de lapte
păstrează în
plăgilor, rănilor, gastritelor, dulce. Se fierbe
pungi de hârtie.
COMPOZI înţepăturilor de ulcerelor, până scade la o
ŢIE CHIMICĂ. insecte, cistitelor treime. Se
Florile conţin degerăturilor, hemoragice, strecoară. Se
ulei volatil arsurilor. Au furunculozei la bea fracţionat,
(0,02%), mai fost animale. în timpul unei
saponozide semnalate MEDICIN zile. 3. Pentru
triterpenice, proprietăţi Ă UMANĂ. tratarea
carotenoide antivirale, FITOTERA dismenoreei
(licopina,  şi  antitumorale şi PIE. Uz intern. (tulburărilor
caroten, estrogene. 1. Pentru menstruale
neolicopina A, Acţiunea tratarea constând din
rubixantina, emenagogă se inflamaţiilor menstre
luteina, manifestă mai gastrointestinale neregulate şi
xantofila, ales la femeile , gastritelor dureroase): a)
flavoxantina, anemice. hiperacide, infuzie, din 2
crizantemaxanti Folosite intern ulcerelor gastric linguriţe flori
na etc), în dischinezii şi duodenal peste care se
flavonoizi şi biliare, ulcer colecistitelor, toarnă o cană
16
(200 ml) cu apă aplică presează. Peste MEDICIN
în clocot. Se lasă cataplasme; b) extracţia Ă
acoperită 20 tinctură, din 20 alcoolică VETERINARĂ.
minute. Se g flori la 100 ml obţinută şi Uz intern.
strecoară şi se alcool. Se lasă la plantele Pentru tratarea
bea în cursul macerat 10 zile. zdrobite, se gastritelor,
unei zile; b) Se strecoară. Se adaugă 1 litru ulcerelor,
tinctură, din 20 aplică comprese ulei de cistitelor
g flori la 100 ml locale cu 10 ml floarea-soarelui, hemoragice,
alcool. Se lasă la tinctură diluată fiert cu ceară de furunculozei: a)
macerat 10 zile. cu apă distilată albine. Se ţine infuzie, din 3 g
Se strecoară. Se sau apă fiartă şi pe foc mic (la flori uscate şi
iau 30 picături răcită; acţiune 50–60oC) timp mărunţite peste
odată în puţină antiseptică; de o zi. Se care se toarnă
apă, de trei ori stimulează strecoară 100 ml apă în
pe zi (dimineaţa, circulaţia printr-o sită. clocot. Se lasă
prânz şi seara). periferică şi Plantele se storc acoperită 20
Uz extern. 1. refacerea bine şi se minute. Se
Pentru tratarea ţesuturilor; c) aruncă. Se pune strecoară şi se
leucoreei, alifie, pregătită în borcane de lasă la răcit. Se
tricomonazei: din 3–4 g suc capacităţi administrează
infuzie, din 2–3 proaspăt stors potrivite şi se prin breuvaj
linguri flori la 1 din flori şi 30 g închid bine. La bucal (se toarnă
litru de apă în unt proaspăt. Se nevoie se ung pe gât); b)
clocot. Se lasă freacă bine până părţile afectate. macerat, din
acoperită 30 la uniformizare. Fitohomeop flori uscate
minute. Se Se ung rănile, atie. Uz intern. peste care se
strecoară. Se fac arsurile, Pentru tratarea toarnă apă sau
spălături degerăturile. 3. plăgilor lapte. Se lasă 60
vaginale de mai Pentru tratarea infectate, minute. Se
multe ori pe zi, arsurilor, întârzierea strecoară. Se
din care una abceselor, cicatrizării administrează
seara, înainte de fistulelor, bolilor rănilor, prin breuvaj
culcare. 2. tegumentare, erupţiilor bucal; c)
Pentru tratarea eczemelor, tegumentare, tinctură, din
acneei, crăpăturilor ulceraţiilor 200 g plante
eczemelor, pielii, cojilor de supurate, uscate şi flori
arsurilor, pe pielea corizelor, uscate,
degerăturilor, capului: alifie, arsurilor, mărunţite, peste
rănilor, rănilor pregătită din 50 degerăturilor, care se toarnă
purulente, g flori, 150 g leucoreii, 100 ml alcool
ulceraţiilor: a) părţi aeriene ale adenitelor, de 70o. Sticla se
infuzie, din 2 plantei (frunze, durerilor astupă cu dop.
linguri flori tulpină), peste traumatice, Se lasă timp de
peste care se care se toarnă febrei 8 zile la
toarnă o cană 150 ml alcool de musculare: temperatura
(250 ml) de apă 90o şi 5 ml tinctura-mamă, camerei; se
în clocot. Se lasă amoniac 10%. în diluţiile a 3-a agită în fiecare
acoperită 30 Se lasă acoperit decimală şi a 4-a zi pentru
minute. Se 24 ore, apoi se centezimală. Se uniformizare.
strecoară. Se fac storc plantele administrează şi Se strecoară. Se
băi locale sau se bine şi se per os. administrează
 17
prin breuvaj afectată. Asteraceae/Com la îmbăiere
bucal; înainte de Atenţie! positae. Plantă pentru ologeală,
administrare, Supradozarea în erbacee, perenă, când corpul era
doza se diluează tratamentul hemicriptofită, spuzit, şi pentru
cu apă. Dozele intern, provoacă frecventă în întărit. Decoctul
de tratament: intoxicarea întreaga ţară, în obţinut prin
animale mari animalelor. regiunile fierberea plantei
(taurine, Toate speciile deluroase, prin se bea contra
cabaline), 30– sunt sensibile. tufărişuri, ofticii
50–60 g; Simptoame: zăvoaie, coaste (tuberculoză)
animale mijlocii hipersalivaţie, înierbate, poieni, (N. Leon,
(ovine, caprine, vomă, colici, margini şi 1903). Numele
porcine), 5–10– diaree, rărituri de Serratula vine
15 g; animale meteorism, pădure, mai rar de la cuvântul
mici (pisici, dispnee, prin pajişti şi latin serra =
câini), 0,5–1–3 tulburări fâneţe deschise; ferăstrău,
g. Uz extern. cardiace nu a fost referitor la
Pentru tratarea (tahicardie, indicată în frunzele serate.
degerăturilor, transpiraţii Dobrogea; se DESCRIE
eczemelor, abundente, mai numeşte REA SPECIEI.
plăgilor, plăgilor tremurături cornută, Rizom scurt,
purulente, musculare, gălbănare, gros, noduros,
furunculozei, pareze, gălbenare, cu rădăcini
papilomatozei, paralizii). Se holeră, joldeală, fibroase.
trichomonazei intervine pentru pălămidă, scai Tulpină erectă,
vaginale, evacuarea muscălesc, zveltă,
arsurilor, toxicului prin secerdă, şerpet, cilindrică, fin
conjunctivitelor: spălături şoldeală; Engl: muchiată,
a) infuzie, din gastrice, Saw-wort; glabră, înaltă de
flori uscate şi administrarea de Germ: 20–100 (110)
mărunţite, peste purgative, Färber-Scharte, cm, simplă sau
care se toarnă mucilagii, Färberscharte; mai mult sau
100 ml apă în emoliente, Magh: mai puţin
clocot. Se lasă cărbune, soluţii Festözsoltina; corimbos
acoperită 30 iodate, Rus: Serpuha ramificată.
minute. Se pansamente krasilnaia; Ucr: Frunze
strecoară. Se lasă gastrice, Serpnec. ovat-lanceolate,
la răcit până la calmante, Răspândit în până la
călduţ. Se spală spasmolitice, Europa, Siberia, lanceolate, fie
de mai multe ori tonice generale, Algeria. toate întregi sau
zona afectată, iar cofeină, glucoză, ISTORIC. numai cele
în trichomonază rehidratante, Plantă cunoscută inferioare
se fac spălături tratament din vechime. Ea întregi şi cele
vaginale; b) simptomatic. era folosită superioare
tinctură, pentru vopsit în penat-fidate,
pregătită ca mai galben. Florile până la sectate;
sus; se fierte în vin se frunzele de la
badijonează zona G luau contra bază brusc
afectată; c) must, ĂLBINARE gălbinării (icter) atenuate în
din florile (Serratula (V. Butură, peţiol lung, la
stoarse, se tinctoria L), 1933). Planta vârf brusc
badijonează zona fam. mai era folosită ascuţite. Flori
18
roşii, grupate în (Serratulae strecoară. Se bea lungoare,
calatidii herba) se conţinutul a 3 ruşnici,
cilindrice sau recoltează şi se căni pe zi. Uz silimină, urzică
ovoidal-cilindric usucă în aceleaşi extern. Pentru neagră; Engl:
e; foliolele condiţii ca şi tratarea de Yellow
involucrale florile. spuzeală, dureri loosestrife;
multiseriate, COMPOZI de picioare, Germ:
alipit-imbricate, ŢIE CHIMICĂ. dureri reumatice Gilbweiderich,
lanceolate, lung Necunoscută. şi reconfortarea Friedlos,
şi fin ascuţite, PROPRIET organismului: Munttergekräuti
glabre, numai pe ĂŢI decoct, din 400– g, Weiderich;
FARMACODIN
margini ciliat 500 g plantă la Magh: Lizinka;
AMICE.
pubescente, de 10 litrii de apă. Rus: Verbeinik
Medicina
obicei Se fierbe 20 obâknovennâi;
populară i-a
roşiatic-brun minute. Se Ucr: Zinovep.
acordat în trecut
colorate. strecoară şi se Răspândită în
proprietăţi
Înflorire, VII– adaugă apei de Europa şi Asia.
antivirale,
VIII. Fruct baie. ISTORIC.
antibacteriene, Planta este
achene glabre,
cicatrizante, cunoscută din
lungi de 4–5
reconfortante. Antichitate.
mm, papus MEDICIN G
alb-gălbui, Ă UMANĂ. ĂLBINELE 1 Daco-geţii
compus din peri FITOTERA (Lysimachia foloseau
simpli de diferite PIE. Uz intern. vulgaris L), fam. tulpinile
lungimi. 1. În trecut Primulaceae. florifere pentru
pentru tratarea Plantă erbacee, vopsitul în
de icter: decoct, perenă, întâlnită galben, iar
din o mână flori în locuri umede, rădăcina pentru
uscate la 1 litru băltoase, vopsitul în brun.
de vin. Se mlaştini de turbă Vârfurile
fierbea până (sfagnete), florifere erau
rămânea aninişuri, folosite contra
jumătate. Se bea malurile frigurilor şi a
de 3 ori pe zi lacurilor, febrei tifoide.
câte o jumătate bălţilor, de la Mai târziu, când
de pahar, înainte câmpie şi până s-a cunoscut
de masă cu cca o în regiunea obţinerea
jumătate de oră. dealurilor înalte; alcoolului prin
RECOLTA distilare, planta
2. Pentru se mai numeşte
RE. Florile se plămădea în
tratarea de băsacăn,
plantei rachiu şi se lua
tuberculoză: buruiană de
(Serratulae flos) pentru argint
decoct, din o argint, buruiană
se recoltează pe (sifilis).
lingură plantă de friguri,
timp frumos cu Decoctul plantei
uscată şi filimică, floare
soare, după ora se mai dădea
mărunţită la o de lingoare,
11. Se usucă la vitelor bolnave
cană de apă (250 gălbigioară,
umbră, în strat de sânge.
ml). Se fierbe 5 iarbă de
subţire, eventual Numele
minute la foc lângoare,
în podul caselor Lysimachia este
domol. Se lasă iarba-sângelui,
acoperite cu folosit de
acoperit să se lămâioară,
tablă. Părţile Plinius cel
răcească până la mărul-cucului,
aeriene înflorite Bătrân cu
călduţ. Se rădăcină de
 19
referire la o superioară. antiulceroase, lasă acoperită
plantă Înflorire, VI– analgezice, 15 minute. Se
descoperită de VII. Fruct antifebrile. strecoară. Se
Lysimachus. capsulă. Seminţe Intervine bea conţinutul a
Numele se află şi albicioase, favorabil în 1–2 căni pe zi.
la Dioscorides ca verucoase, cu oprirea Uz extern.
lysimacheios, trei muchii. hemoragiilor Pentru tratarea
indicând o specie mici; suprimă rănilor,
din genul diareea şi abceselor,
Lysimachia şi dizenteria; ulcerelor
probabil dat în inhibă varicoase,
onoarea lui dezvoltarea unor reumatismului:
Lysimachus, germeni infuzie, din 1–2
regele Traciei. patogeni şi, mai linguri pulbere
DESCRIER ales, a plantă la o cană
EA SPECIEI. germenului (250 ml) cu apă
Tulpină erectă, Mycobacterium în clocot. Se
ramificată, tuberculosis; lasă acoperită
muchiată, favorizează 15–20 minute.
acoperită cu RECOLTA vindecarea Se strecoară. Se
pereţi RE. Părţile rănilor grăbind fac spălături
glanduloşi, aeriene ale epitelizarea; locale sau se
înaltă până la plantei se suprimă aplică
150 cm. Frunze recoltează pe temporar sau comprese.
lanceolate, timp frumos, definitiv
scurt-peţiolate, după ce s-a durerea;
dispuse câte 3–4 ridicat roua. Se acţionează G
în raceme la usucă la umbră, hipotermizant în ĂLBINELE2
subsuoara într-un singur febră (Ranunculus
frunzelor strat. normalizând polyanthemos
superioare, COMPOZI temperatura L), fam.
formând în ŢIE CHIMICĂ. corpului.
Planta conţine Ranunculaceae.
ansamblu o MEDICIN Plantă erbacee,
paniculă saponozide Ă UMANĂ.
hemolitice, perenă,
terminală; FITOTERA
hemicriptofită,
caliciu divizat glicozizi, PIE. Uz intern.
tanoizi, comună,
până la bază; Pentru tratarea
întâlnită prin
corola divizată mucilagii, diareei,
primverază, locuri ierboase,
până la bază în 5 dizenteriei,
prin fâneţe,
lobi; androceul silicaţi. scorbutului,
PROPRIET marginea
din 5 stamine cu sângerărilor
ĂŢI pădurilor, în
filamente gastro-intestinal
FARMACODIN tufărişuri, în
glanduloase, e, febrei tifoidă,
AMICE. regiunea de
unite în jurul frigurilor:
Medicina câmpie şi
ovarului în infuzie, din 1–2
populară îi montană; se mai
formă de tub; linguriţe pulbere
atribuie numeşte
gineceu cu stil plantă sau
proprietăţi boglari,
filiform, mai plantă
hemostatice, bolgari, floare
lung decât proaspătă, tocată
antidiareeice, de leac,
staminele şi uşor mărunt, la o
antidizenterice, gălbenele de
îngroşat în cană cu apă (250
tuberculostatice, munte, piciorul
partea ml) în clocot. Se
cicatrizante, cocoşului,
20
rănunchi; sau lineare, 11. Se usucă la înierbate, în
Germ: adânc-dinţate; umbră, în strat special
Vielblütiger frunze tulpinale, subţire, de calcaroase din
Hahnenfuss, asemănătoare cu preferat în podul judeţele Alba,
Gelbes cele bazale, cea caselor acoperite Mehedinţi,
Gekräutig, inferioară cu tablă. Ialomiţa,
Pfingstblume; peţiolată, cele PROPRIET Constanţa,
Magh: următoare sesile, ĂŢI Tulcea, Galaţi;
Sokvirágú mai puţin FARMACODIN se mai numeşte
boglárka; Rus: sectate, cea AMICE. În floare de
Liutic superioară trecut, medicina gălbinare.
monogoţvetcovâ simplu sectată, populară a Răspândită în
i. Răspândită în cu lacinii considerat regiunea
Europa şi Asia lineare, toate planta Pontic-Balcanic
(continental). păroase. Flori antiulceroasă. ă.
ISTORIC. galbene-aurii cu MEDICIN ISTORIC.
Planta este Ă UMANĂ. Plantă
receptacul păros;
FITOTERA
cunoscută din caliciu din 5 cunoscută din
PIE. Uz intern.
vechime. Ea a sepale ovate, vechime de cei
fost folosită de În trecut, pentru care au locuit în
păroase, alipite
medicina tratarea de ulcer zonele unde a
de petale; corolă
populară în gastric şi ulcer vegetat şi
din 5 petale
tratarea de ulcer duodenal: vegetează. În
obovate,
stomacal şi decoct, din 2 împrejurimile
lucioase, lungi
duodenal. linguriţe plantă Galaţiului,
de 7–14 (16)
Decoctul obţinut uscată şi părţile înflorite
mm. Înflorire,
se bea în loc de mărunţită la o ale plantei erau
V–VII. Fruct
apă. cană cu apă (250 folosite în trecut
apocarp
DESCRIER ml). Se fierbe 5 împotriva
globulos-ovat cu
EA SPECIEI. minute la foc gălbinării
multe nucule,
Rizom scurt, cu domol. Se (icterului).
lungi de 3–5
multe rădăcini strecoară. Se bea DESCRIE
mm, turtite
fibroase. Tulpină în loc de apă. REA SPECIEI.
lateral, glabre
erectă, de (20) Tulpini dens
30–60 (75) cm, foliate, erecte
dreaptă, G sau puţin
ramificată, în ĂLBINELE 3 ascendente,
partea inferioară (Haplophyllum înalte de 10–40
cu peri patenţi, suaveolens (D cm, acoperită cu
rigizi, spre vârf C) G. Don), peri mai mult
cu peri culcaţi. fam. Rutaceae. sau mai puţin
Frunze bazale Plantă erbacee, ondulaţi. Frunze
lung peţiolate cu perenă, lanceolate,
peri patenţi, hemicriptofită, îngust-lanceolat
rigizi, palmat 3– RECOLTA sporadică în e sau
5-sectate sau RE. Părţile zona de stepă, eliptic-obovate,
fidate; aeriene înflorite până în zona acute; cele
segmentele (Ranunculusae pădurilor de inferioare,
adânc tripartite, herba) se stejar, întâlnită scurt-peţiolate,
cu lacinii de recoltează pe pe coaste aride, celelalte sesile,
obicei timp frumos, însorite, glabre sau mai
îngust-lanceolate însorit, după ora pietroase, mult sau mai
 21
puţin păroase, pe strecoară. Se bea Bahnei, Valea
margini conţinutul a 2–3 Slătinicului,
scurt-ciliate. căni pe zi, cu Iloviţa pe Valea
Flori de culoare înghiţituri rare. Cernovăţului,
galbenă, pe tipul Reţeta a fost Turnu Severin
5, grupate în folosită în pe Dealul
inflorescenţe trecut, în satele Iorgutovei, Baia
corimbiforme, din judeţul de Aramă); se
dense, cu Galaţi. mai numeşte
bracteei puţin bujorei, bujori,
numeroase, în poranici,
formă de G poroinic,
frunzişoare; EMĂNĂRIŢ sculătoare;
caliciu din 5 RECOLTA Germ:
Ă (Orchis
sepale RE. Florile Knabenkraut;
papilionacea L),
persistente, ovat (Haplophyllumi Magh: Kosbor;
fam.
sau flos) se Rus: Iatrişnik.
Orchidaceae.
triunghiular-lanc recoltează pe Răspândită în
Plantă erbacee,
eolate, acute, timp însorit, regiunea
perenă, geofită,
glabre sau după ora 13. Se mediteraneană,
rară, întâlnită în
păroase, pe usucă la umbră, Peninsula
etajul gorunului,
margini ciliate, de preferat în Balcanică,
până în etajul
lungi de 2–2,5 podul casei România de
fagului, prin
mm; corolă din 5 acoperit cu Sud-Est.
pajişti de pe
petale tablă. Stratul de ISTORIC.
coaste, rarişti şi
persistente, uscare să fie Planta este
margini de
ovate, obtuze, subţire. cunoscută din
PROPRIET
pădure, în
glabre sau pe staţiuni însorite, vechime, de la
faţa exterioară ĂŢI care tuberculii
FARMACODIN adăpostite, pe
puţin păroase, substrat calcaros globuloşi erau
AMICE.
glandulos în judeţul folosiţi pentru
Medicina stimularea
punctate, lungi Braşov; judeţul
populară i-a sexuală. Numele
de 7–10 mm; Caraş-Severin
acordat în trecut Orchis vine de
androceu din 10 (Anina, Sviniţa
însuşiri la cuvântul
stamine, cu la Tricule, Băile
antivirale de grecesc órchis =
filamente libere, Herculane pe
combatere a testicul,
aproape egale, Muntele
hepatitelor. referitor la
spre bază lăţite; MEDICIN Domogled);
gineceu din ovar Ă UMANĂ. judeţul forma celor doi
5-locular, sesil, FITOTERA Mehedinţi tuberculi de la
glabru. Înflorire, PIE. Uz intern. (Plavişeviţa, numeroase
VI–VII. Fruct Empiric, pentru Eşelniţa, specii ale
capsulă aproape tratarea de icter: Ogradena, genului.
sesilă, infuzie, din 2 DESCRIE
Orşova pe REA SPECIEI.
tuberculată, lată linguriţe flori Dealul Olimp,
de 4–5 mm. Tuberculi mici,
uscate şi Dealul Alion, aproape sferici
mărunţite, peste Dealul Cioaca cu rădăcini
care se toarnă o Mică şi Pădurea groase. Tulpină
cană (250 ml) cu Criviţa, rigidă,
apă în clocot. Se Vârciorova cilindrică, spre
lasă acoperită 20 Dealul Mare, vârf muchiată,
minute. Se Dohovana, Valea
22
înaltă de 20–30 încovoiat. potenţei sexuale. Răspândit în
(40) cm, verde Înflorire, IV–V. Tuberculii pisaţi Europa, Africa
deschis, adesea (¼–½ linguriţă) de Nord.
cu nuanţe se pot pune în ISTORIC.
roşietice în mâncarea din Arbustul este
partea farfurie. cunoscut din
superioară, la Antichitate.
bază cu frunze Ruscus este
vaginiforme G numele speciei
acute, palid HIMPE Ruscus
verzi. Frunze (Ruscus aculeatus la
linear-lanceolate aculeatus L), Virgilius şi
sau liniare, cu fam. Liliaceae. Plinius cel
baza vaginată, Subarbust Bătrân. Lăstarii
RECOLTA
acute, cu nervuri sempervirescent, tineri sunt
RE. Tuberculii
evidente. Flori geofit, camefit, comestibili, fapt
se recoltează în
purpurii, grupate întâlnit sporadic semnalat încă
luna iunie.
într-o prin păduri, din Antichitate
Aceştia se lasă
inflorescenţă poieni, rărituri, de Plinius cel
la zvântat, în
compactă, tufărişuri, locuri Bătrân în
contact cu aerul,
ovoidală, cu 6– pietroase Historia
în strat subţire.
10 flori, la PROPRIET deschise, din Naturalis,
maturitate laxă. ĂŢI vestul XXIII. Decoctul
Bracteei FARMACODIN Transilvaniei, a fost folosit
lanceolate, acute AMICE. din sudul contra
sau obtuze, Principiile Banatului şi din umflăturilor,
membranoase, active din bulb Câmpia scrofulelor şi a
roşii-violacee, au proprietăţi Română; se mai dropicei
mai lungi decât afrodisiatice numeşte (hidropizie). Se
ovarul; corolă cu (stimulează angelică, mai folosea
tepale (cu funcţia sexuală). coachezi, pentru alinarea
excepţia MEDICIN ghimpe lat, durerilor
labelului) Ă UMANĂ. ghimpe mare, pricinuite de
conivente, FITOTERA ghimpe pădureţ, înţepăturile
formând un coif, PIE. Uz intern. insectelor.
iederă, iederă
cele externe ovat Pentru spinoasă, Despre
lanceolate, la stimularea mărăcină, utilizarea
vârf obtuze, cele funcţiei sexuale: merişor, merişor acestei plante,
interne puţin extracţie, din 6– ghimpos, cu reţete sosite
mai înguste şi, 8 tuberculi care spinul-şoarecel dinspre
de obicei, mai se pisează ui; Engl: medicina
închis colorate; într-un mojar de Butcher’s-broo salmosiană/zal
labelul întreg, lemn şi se pun la m; Franc: moxiană antică,
rombic sau 100 ml de ţuică. Fragon; Germ: a scris şi I.
labeliform, Se lasă 12 ore Stechender Voiculescu în
rotunjit sau (se pregăteşte Mäusedorn; Toate leacurile
emarginat la seara pentru a Magh: Egér la îndemână,
vârf; pintenul doua zi). Se tövis, Szúrós Bucureşti, 1938,
scurt, conic; strecoară prin csoda-bogy, p. 104 şi S.
gineceu cu tifon. Se dă Tüskés péra; Sofonea-Draguş
ovarul subţire, bărbaţilor pentru Rus: Igliţa in în Plante
ridicarea pontiiskaia. medicinale,
 23
Bucureşti, 1939, pereţilor venoşi, prin lângă drumuri,
p. 32. prevenind hiperuricemie cu garduri, în
DESCRIER trombozele. Se depuneri de apropierea
EA SPECIEI. interzice cu uraţi în aşezărilor
Plantă lemnoasă desăvârşire articulaţii şi în omeneşti prin
cu rizom târâtor, recoltarea ei. jurul acestora. culturi de
subfrutescentă, MEDICIN Atenţie! Pentru prăşitoare,
înaltă de 20–50 Ă UMANĂ. utilizarea în lucerniere,
(70) cm, bogat FITOTERA scopuri adesea în
ramificată, cu PIE. Uz intern. medicinale, grădini de
ramurile lăţite, Pentru tratarea planta se cultivă legume, comună
ovate, numite de artritism în grădinile de în toată ţara în
filocladii, (diateză lângă case. Este zona de câmpie
asemănătoare artritică, diateză declarat şi de dealuri; se
frunzelor, gutoasă): a) monument al mai numeşte
întotdeauna decoct, din 1 naturii şi ocrotit asprică, cătină,
verzi. Flori mici, linguriţă pulbere prin lege. corneci,
campanulat-cilin rizom la o cană Rizomul cornuţă,
drice, apoi cu apă (250 ml). plantelor dracilă,
întinse în stea, Se fierbe 3–4 cultivate pe ganofer,
grupate pe minute. Se lasă lângă case se ghimpe, ghimpe
ramurile lăţite. acoperit 20 poate folosi tare, holeră,
Înflorire, III–IV. minute. Se după 3 ani de lipici,
Fructe, bace strecoară. Se bea vegetaţie. Acesta pălămidă,
roşii. conţinutul a 2 se scoate toamna scaiete
căni pe zi, cu prin octombrie, muscălesc, scai,
înghiţituri rare; se spală repede scai muscălesc,
b) extracţie, din într-un curent de scai rusesc, scai
2 linguriţe apă, se lasă la tătăresc, scăiete
pulbere rizom la zvântat şi apoi muscălesc,
o cană cu apă se usucă la schin, spin, spin
(250 ml). După umbră, unde alb, spin de
ce se pune apă există o bună holeră, spin
peste pulberea aerisire. mocănesc, spin
de rizom, se muscălesc,
agită cu o volbură mică;
COMPOZI lingură de lemn.
ŢIE CHIMICĂ. Engl:
Se lasă acoperită G Cocklebur;
Conţine ulei 12 ore (orele
volatil, rezine, HIMPE DE Franc:
18–6). Se Lampourde;
săruri de potasiu strecoară. Se bea PROSTATĂ
şi de calciu. (Xanthium Germ: Distel,
jumătate Russische
PROPRIET
dimineaţa şi spinosum L),
ĂŢI fam. Kickel; Magh:
FARMACODINA jumătate seara. Szúrós
Menţiune! Una Asteraceae/Com
MICE. positae. Plantă szerbtövis; Rus:
Principiile active din bolile care Durnişnic
determină erbacee, anuală,
din plantă terofită, întâlnită koliucii.
manifestă atacuri repetate Răspândit în
de artrită acută prin păşuni,
proprietăţi locuri America de
diuretice, este guta, boală Sud, adventivă
metabolică necultivate,
antihemoroidale, ruderale în Europa.
tonice asupra caracterizată
gunoite, pe
24
ISTORIC. (paludism). concrescute, fitosteroli,
Planta este Astăzi, prevăzute cu flavonoide,
cunoscută din ghimpele este spini îndoiţi la lactone
Antichitate. folosit pentru vârf, dând (xantatina), acid
Dacii o numeau tratarea aspectul unui cafeic, acid
curionnecum, adenomului de fruct, situat la clorogenic, ulei
curionnecuma, prostată, al subsuoara volatil etc.
thraxila (I. cistopielitelor frunzelor. PROPRIE
Pachia colibacilare şi, Înflorire, VII–X. TĂŢI
Tatomirescu, cu Proteus Fructe, achene FARMACODIN
1997). Ea a fost vulgaris, în închise în AMICE. Părţile
folosită pentru prostatită şi involucru aeriene ale
combaterea litiază renală. bilocular, plantei au
tratării de DESCRIER uncinat-ghimpos utilizare
holeră. Se spune EA SPECIEI. . terapeutică în
că această plantă Rădăcină medicina
a apărut o dată pivotantă. umană. Acţiune
cu holera. Tulpină bogat decongestivă în
Femeile ramificată, adenomul de
culegeau planta începând de la prostată, putând
cu rădăcină, o bază, duce la evitarea
fierbeau într-o pubescentă, cu intervenţiei
oală cu apă şi spini trifurcaţi la chirurgicale. În
beau zeama, sau baza fiecărei medicina umană
fierbeau mai frunze, înaltă tradiţională a
multe rădăcini, între 20–80 cm. diverselor
turnau zeama Frunze popoare
RECOLTA nord-africane şi
într-o putină şi ovat-lanceolate-t
rilobate, cu lobul RE. Părţile sud-europene,
scăldau pe cei
mijlociu mai aeriene ale planta este
bolnavi. Unii, ca
lung decât cei plantei (Xanthii folosită ca
să scape de
laterali, baza herba) se antitumoral,
holeră, pe lângă
uşor atenuată în recoltează în antidiabetic,
băut decoct şi
peţiol, pe faţa timpul verii, sialagog şi
scăldat în
superioară cu iunie–august, pe diuretic. În
decoctul plantei,
peri rari, pe timp frumos, medicina umană
se tăvăleau prin
nervuri deşi, pe după ce s-a empirică rusă,
scăişurile plantei
faţa inferioară ridicat roua. Se este folosită şi
ca să-şi
sur-alb-păroasă. usucă la umbră, ca remediu
completeze
Flori mici, în strat subţire, împotriva
tratamentul şi să
verzui, de preferat în turbării.
scape de holeră.
unisexuat poduri bine Cercetările de
Din această
monoice; cele aerate şi laborator şi cele
cauză, plantei i
mascule grupate acoperite cu clinice,
s-a spus holeră.
în calatidii tablă. efectuate la
Planta a mai fost COMPOZI
folosită pentru globuloase Universitatea de
ŢIE CHIMICĂ.
tratarea de situate în vârful Medicină şi
Sub aspect
diaree. Ghimpele ramurilor; cele Farmacie din
chimic, planta
combinat cu femele grupate Cluj-Napoca, au
este puţin
morcov sălbatic, în calatidii cu pus în evidenţă
studiată.
se lua contra foliole că extractul
Conţine
frigurilor involucrale apos obţinut din
saponine,
 25
plantă posedă căni pe zi, normală. 2. Tratamentul
proprietăţi dimineaţa şi Pentru tratarea durează 6 luni
anticongestive, seara, pe adenomului de continuându-se
cicatrizante şi stomacul gol, cu prostată, dacă este
dezinfectante, cu 30 minute prostatită, necesar încă 3–
rezultate bune în înainte de a cistopielită, 4 luni cu o doză
adenom de mânca, timp de litiază renală, de întreţinere de
prostată, 6 luni, după care hipertiroidismul 40–45 picături
prostatită, se consumă ui: tinctură, din dimineaţa.
cistopielită numai o cană pe frunze şi ramuri Asocierea cu
colibacilară şi, zi, dimineaţa. proaspete. Se iau tratamentul
cu Proteus Pentru 20-30 picături, cardiotonic
vulgaris, litiază cistopielite de 3 ori pe zi, în impune un
renală. Dispar (cistite), puţină apă, control medical
simptoamele tratamentul se înainte de masă periodic pentru
iniţiale ale bolii, face 3–5 luni, cu 15 minute. stabilirea
se reduce iar pentru Contraindicaţii! dozelor de
polakiuria, se adenomul de Se recomandă ca glicoizi
sterilizează prostată 6–18 în timpul necesare.
urina, determină luni, în funcţie tratamentului să Atenţie! A nu se
reţinerea de stadiul bolii nu se mănânce lăsa
selectivă în serul şi de starea de sărat, iute, medicamentul
sanguin a răspuns a piperat, acru la îndemâna
electroliţilor (K+ organismului. (varză, copiilor. Uz
şi Mg2+) Pentru litiază castraveţi, extern. Pentru
protectori ai renală, gogoşari, tratarea
miocardului. tratamentul se gogonele, roşii, adenomului de
MEDICINĂ face toată viaţa. lămâi, portocale, prostată,
UMANĂ. În reţeta grapefruit, hipertiroidism:
FITOTERAP PLAFAR, se bulion, borş, cataplasme cu
IE. Uz intern. 1. menţionează că, lapte acru, sana, tinctură diluată,
Pentru tratarea după 3–5 iaurt, 1 linguriţă la 50
turbării, săptămâni de smântână). Nu ml apă. Pentru
hipertiroidismul tratament, se se va consuma cataplasme se
ui, dar, mai ales, reduc micţiunile alcool (nici vin, foloseşte un
în adenomul de nocturne la nici bere). 3. pansament care
prostată, jumătate şi Pentru tratarea se înmoaie în
prostatită, dispar adenomului de tinctură.
cistopielită, usturimile pe prostată:
litiază renală: uretră, iar adenostop,
decoct, din 1 durerile sau medicament G
linguriţă plantă apăsările pe produs de HINŢURĂ
mărunţită la o vezica urinară Biofarm SA (Gentiana
cană (200 ml) cu sau în zona Bucureşti, se iau cruciata L),
apă. Se fierbe 10 şezutului se 40–45 picături fam.
minute la foc diminuează: pe de 2 ori pe zi, cu Gentianaceae.
domol. Se lasă parcurs, prostata jumătate de oră Plantă erbacee,
acoperită 15 se înainte de masă perenă,
minute pentru a descongestionea în 30 ml apă, hemicriptofită,
se răci. Se ză şi îşi revine la după care se mai întâlnită
strecoară. Se bea volumul şi consumă încă sporadic prin
conţinutul a 2 elasticitatea 150–200 ml apă. pajişti, poieni,
26
crânguri, rarişti s; Rus: Sokolii azurie, aşezate toamna, pe la
şi margini de pereliot. la subţioara sfârşitul lunii
păduri, pe soluri Răspândită în frunzelor septembrie. Se
calcaroase şi Europa şi Asia. superioare; scot din pământ,
uscate, din ISTORIC. caliciul se spală într-un
regiunea de Planta este scurt-campanula curent de apă şi
câmpie până în cunoscută încă t, alburiu se lasă la
etajul subalpin; din Antichitate. membranos, zvântat, după
se mai numeşte Moşii şi lung de 6–8 care se
buruiana strămoşii noştri mm, cu dinţii secţionează în
tăieturii, cupe, o foloseau mult mai scurţi bucăţi de 8–10
engeră, enţură, pentru decât tubul; cm.
fierea stimularea corolă Fragmentele
pământului, digestiei, a cuneat-campanu groase se
fierul poftei de lată, lungă de 2– despică. Se
pământului, mâncare, 2,5 (3,5) cm, de usucă în
fierea ursului, combaterea 3 ori mai lungă podurile caselor
ghinţurea, frigurilor decât caliciul; acoperite cu
gindură, (paludism), androceu din tablă, într-un
ginţură, guzură, tratarea bolilor stamine libere, singur strat.
hierea psihice. cu filamente Uscarea
pământului, DESCRIER scurte; gineceu artificială la 40–
iarba crucii, EA SPECIEI. sesil, fără stil, cu 45oC. În unele
inţură otintă, Rizom gros de stigmat bifurcat, zone din ţară, se
inţurea, 1–2 cm, cu erect, apoi recoltează şi
ochincea, rădăcini răsucit. părţile aeriene
ochincele, fasciculate. Înflorire, VII–X. înflorite
ochinchele, Tulpină simplă, Fruct capsulă (Gentianae
ochişele, alb verzuie, cu lungă de 1,5–2 cruciatae herba
potroacă, nuanţă violacee, cm. Seminţe cum floribus).
şerpinţă, glabră, erectă elipsoidale, fin Uscarea se face
tăietoare; sau arcuit reticulate, brune, la umbră.
Franc: ascendentă, lungi de 1–1,3 COMPOZI
Croisette, înaltă de 10–40 mm. ŢIE CHIMICĂ.
Gentiane (60) cm. Frunze Em. Grigorescu,
croisette; Germ: radical-ovat-lanc I. Ciulei, Ursula
Blaues eolate sau Stănescu, în
Blümchen, eliptice; cele lucrarea Index
Erdgalle, tulpinale fitoterapeutic,
Kreuzenzian, ovat-lanceolate 1986, p. 183,
Kreuzblättriger sau lanceolate; fac trimitere
Enzian, toate opuse, privind această
Kreuzförmiger lungi de 3–12 specie la
Enzian, cm şi late de 1– Gentiane radix
Sparrenstiche; 2,5 cm, lung a speciei
Magh: vaginate, cu 3–5 RECOLTA Gentiana
Keresztfü, nervuri. Flori RE. Rizomul asclepiadea cu
Kigyófü, 4-mere de (Gentianae privire la
Kigyónyelvfü, culoare cruciatae conţinutul în
Szent murdar-albastră, rhizoma et principii active
Lászlófüve, până la verde, în radix) se şi utilizările
Szentlászlótárnic partea internă recoltează terapeutice.
 27
Aceasta ajutând la limfatism, boli strecoară. Se
înseamnă că stabilizarea unei psihice, malarie, păstrează într-o
Gentiana digestii normale; stimularea sticlă bine
cruciata are intervine, prin funcţiei închisă. Se ia
aproximativ genţianina, în ficatului: a) înainte de mese:
aceeaşi bolile psihotice infuzie, din ½ copiii – câte 5–
compoziţie manifestate prin linguriţă pulbere 10 picături;
chimică şi grave tulburări rădăcină, peste adulţi – 10–15
aceleaşi însuşiri ale afectivităţii, care se toarnă o picături; d) vin
terapeutice ca şi gândirii sau cană (200 ml) cu tonic, pregătit
gentiana comportamentul apă în clocot. Se din 3 linguri
asclepiadea. ui de care lasă acoperită 15 pulbere
Rădăcina şi bolnavul nu este minute. Se rădăcină la 60
rizomul conţine conştient; scade strecoară. Se bea ml alcool 70o.
principii amare temperatura un sfert de cană, Se lasă la
printre care un crescută a înaintea meselor macerat într-o
principiu amar corpului în principale, sticlă bine
(genţiopicrozida) cursul diferitelor pentru închisă 24 de
care prin stări febrile, stimularea ore. Se toarnă
degradare acţionând funcţiilor apoi 1 litru de
formează predominant hepatice, ale vin şi se lasă în
genţiamarina sau prin mecanism sistemului continuare la
genţiamarozida. central; nervos; o macerat 10 zile.
Un alt principiu acţionează jumătate de Sticla se agită
foarte amar este împotriva cană, de 2 ori pe zilnic pentru
amarogentina. malariei, mai zi, pentru omogenizare. Se
Mai conţine ales asociată cu ascaridioză şi adaugă 100 g
alcaloidul chinina, în câte 250 ml de 3 zahăr sau 100 g
genţianina cu special în cazuri ori pe zi, pentru miere; numai
proprietăţi de chinino- gripă; b) decoct, adulţii pot lua
antipsihotice, rezistenţă. din ½ linguriţă câte o lingură
tanin şi alte Planta poate fi pulbere rădăcină înainte de mese;
substanţe. folosită pentru la o cană (250 e) sirop, pregătit
PROPRIET stimularea poftei ml) cu apă. Se din 1 lingură
ĂŢI de mâncare, fierbe 5–10 pulbere
FARMACODINA stimularea minute la foc rădăcină la 250
MICE. Medicina digestiei, în moale. Se ml apă în
populară acordă bolile psihice, strecoară. Se bea clocot. Se
principiilor malarie, febră, un sfert de cană, acoperă şi se
active din plantă anemie, înaintea meselor lasă la macerat
proprietăţi limfatism şi principale; c) 6 ore. Se
amaro-tonice şi combaterea tinctură strecoară. Se
eupeptice, viermilor pregătită din 20 adaugă 250 g
antipsihotice, intestinali. g pulbere zahăr. Se fierbe
antipiretice şi MEDICIN rădăcină la 100 până la
antimalarice. Ă UMANĂ. ml alcool 70o. Se consistenţa
Stimulează FITOTERA lasă la macerat siropoasă. Se ia
secreţia PIE. Uz intern. 7–8 zile. Se 3–4 linguriţe pe
glandelor 1. Pentru agită conţinutul zi, înainte de
digestive, a tratarea de sticlei zilnic mese. 2. Pentru
ficatului, a anorexie, pentru uşurarea
pancreasului, anemie, omogenizare. Se activităţii
28
digestive, prin la răcit. Se tratament Sud-Est (Alpi,
excitaţia sucului administrează simptomatic. Carpaţi,
gastrointestinal prin breuvaj Peninsula
şi pentru bucal (se toarnă Balcanică).
combaterea pe gât); b) G ISTORIC.
viermilor decoct, din 2 HINŢURA-C Planta este
intestinali: a) linguriţe pulbere UCULUI cunoscută din
decoct, din 1 rădăcină la 1 (Gentianella Antichitate. Ea
linguriţă pulbere litru de apă. Se austriaca A. et a fost utilizată
rădăcină la 1 fierbe 10 J. Kern), fam. de medicina
litru de apă. Se minute. Se Gentianaceaei. populară pentru
fierbe 15 minute. strecoară. Se Plantă erbacee, tratarea de
Se strecoară. Se răceşte. Se bianuală, friguri
bea câte o administrează hemiterofită, (paludism),
jumătate de prin breuvaj întâlnită dureri
cană, cu 30 bucal; c) frecvent în etajul abdominale,
minute înaintea pulbere fagului, etajul eliminarea
meselor rădăcină jnepenişului, viermilor
principale; b) administrată prin pajişti intestinali.
pulbere prin breuvaj DESCRIE
umede, în REA SPECIEI.
rădăcină, de 2 bucal; d) regiunea
ori pe zi, câte un extract, din Tulpină erectă,
montană şi glabră,
vârf de cuţit; c) rădăcină; e) subalpină din
tinctură, tinctură, din corimbos
judeţul ramificată,
pregătită ca mai rădăcină. Dozele Bistriţa-Năsăud
sus. Se ia de 2 de tratament: rareori simplă,
(Valea Vinului), cu 6–15
ori pe zi, câte animale mari Muntele Suhard,
10–15 picături. (cabaline, internodii,
Lacul Roşu, înaltă de 6–40
MEDICINĂ taurine), 10–25– Muntele
VETERINARĂ. 50 g drog sau 5– cm. Frunze
Ghilcoş, mijlocii, lungi
Uz intern. 15–25 g extract Muntele de 3–7 cm, mai
Pentru tratarea sau 1–3–8 g Hăghimaşu mult sau mai
anorexiei; tinctură; Mare, Braşov, puţin acute, cu
tulburărilor animale mijlocii Sinaia, Munţii baza lată;
digestive (ovine, caprine, Bucegi (Vârful frunzele
cronice, porcine), 2–5– cu Dor, inferioare
tulburărilor de 10 g drog sau 1– Caraiman etc), peţiolate, cu
metabolism, 3–5 g extract Muntele limbul spatulat
atoniei sau 0,2–0,5–2 g Ceahlău; se mai până la obovat.
prestomacelor, tinctură; numeşte Flori 5-mere,
cistitei animale mici buruiană de lungi de 2–4
hemoragice; a) (pisici, câini), ghing, limba cm, de culoare
infuzie, din 2 0,2–1–2 g drog cucului, iarba violet viu,
linguriţe de sau 0,1–0,5–1 g şirii; Franc: rareori alburie
rădăcină uscată extract sau Croisette; sau gălbuie;
şi mărunţită, 0,05–0,2–0,5 g Germ: Blaues caliciu cu lacinii
peste care se tinctură. Blümchen; aproape de 2 ori
toarnă 1 litru apă Atenţie! Magh: mai lungi decât
în clocot. Se lasă Supradozarea Kereszrfü; Rus: tubul, separate
acoperită 15 duce la Sokolii. prin sinusuri
minute. Se intoxicaţii. Se Răspândită în rotunjite; corolă
strecoară. Se lasă intervine cu Europa de
 29
mare, steroli, săruri malarie, lipsa înaintea meselor
campanulat-hipo minerale. poftei de principale; c)
crateriformă, PROPRIET mâncare etc, tinctură
lungă de 20–45 ĂŢI combaterea pregătită din 20
mm, cu gâtul FARMACODIN viermilor g pulbere plantă
barbulat. AMICE. intestinali. la 100 ml alcool
Înflorire, VI–IX. Principiile MEDICIN 70o. Se lasă la
Fruct capsulă active din rizom Ă UMANĂ. macerat 7–8
lungă de 2–4 cm, şi rădăcini au FITOTERA zile. Se agită
lung pedicelată.. proprietăţi PIE. Uz intern. conţinutul
eupeptice, 1. Pentru sticlei zilnic
stomahice, tratarea gripei, pentru
coleretice, ascaridiozei, omogenizare. Se
colagoge, stimularea poftei strecoară. Se
febrifuge, de mâncare, păstrează într-o
tonic-amare, stimularea sticlă bine
antihelmintice, funcţiei ficatului închisă. Se ia
antimicrobiene, şi a sistemului înainte de mese:
antimalarie. nervos: a) copii – câte 5–
Remediu cu gust infuzie, din ½ 10 picături;
RECOLTA amar; ajută la linguriţă pulbere adulţi – 10–15
RE. Părţile stabilirea unei plantă peste care picături; d) vin
aeriene ale digestii normale; se toarnă o cană tonic, pregătit
plantei se uşurează (200 ml) cu apă din 3 linguri
recoltează în activitatea în clocot. Se lasă pulbere plantă,
timpul digestivă a acoperită 15 la 60 ml alcool
înfloritului, pe stomacului; minute. Se 70o. Se lasă la
timp frumos, măreşte şi excită strecoară. Se bea macerat într-o
după ora 12. Se secreţiile biliare; un sfert de cană, sticlă bine
usucă la umbră, stimulează înaintea meselor închisă 24 de
în strat subţire. contracţia principale. ore. Se toarnă
Se utilizează şi vezicii biliare şi Pentru apoi 1 litru de
rădăcinile. produce stimularea vin şi se lasă în
COMPOZI evacuarea bilei funcţiilor continuare la
ŢIE CHIMICĂ. în intestin; hepatice, ale macerat 10 zile.
Rădăcina conţine produce sistemului Sticla se agită
heterozide amare scăderea febrei; nervos: o zilnic pentru
(genţiopicrina, combate jumătate de cană omogenizare. Se
amarogenţina, malaria, mai de 2 ori pe zi adaugă 100 g
genţiamarina, ales în asociere pentru zahăr sau 100 g
genţiacaulina, cu chinina; ascaridioză şi miere; numai
izogentizina), provoacă câte 250 ml de 3 adulţii pot lua
alcaloidul eliminarea ori pe zi pentru câte o lingură
genţianina, viermilor gripă; b) decoct, înainte de mese;
glucide intestinali; din ½ linguriţă e) sirop, pregătit
(genţianoza, provoacă pulbere plantă la din 1 lingură
genţiobioza), distrugerea unor o cană (250 ml) pulbere plantă
substanţe microbi. cu apă. Se fierbe la 250 ml apă în
colorante Recomandată în 5–10 minute la clocot. Se
(gentisina), anemie, foc moale. Se acoperă şi se
tanoizi, lipide, limfatism, strecoară. Se bea lasă la macerat
convalescenţă, un sfert de cană, 6 ore. Se
30
strecoară. Se linguriţe de 0,05–0,2–0,5 g Gentiane jaune,
adaugă 250 g plantă uscată şi tinctură. Grande
zahăr. Se fierbe mărunţită, peste Atenţie! gentiane;
până la care se toarnă 1 Supradozarea Germ:
consistenţa litru apă în duce la Bitterwurz,
siropoasă. Se ia clocot. Se lasă intoxicaţii. Se Enzian, Insken,
3–4 linguriţe pe acoperită 15 intervine cu Gelber Enzian;
zi, înainte de minute. Se tratament Magh: Dantia
mese. 2. Pentru strecoară. Se simptomatic. fü, Danczia,
uşurarea lasă la răcit. Se Danczka, Szent
activităţii administrează László király
digestive prin prin breuvaj füve, Tárnics,
excitaţia sucului bucal (se toarnă G Encián, Sárga
gastrointestinal pe gât); b) HINŢURĂ tárnics, Danka,
şi pentru decoct, din 2 GALBENĂ Ordögméze;
combaterea linguriţe pulbere (Gentiana lutea Rus:
viermilor plantă la 1 litru L), fam. Goreceavka
intestinali: a) de apă. Se fierbe Gentianaceae. jeltovetnaia.
decoct, din 1 10 minute. Se Plantă erbacee, Element
linguriţă pulbere strecoară. Se perenă, alpino-carpatic
plantă la 1 litru răceşte. Se medicinală, răspândit în
de apă. Se fierbe administrează ocrotită prin Europa, Asia
15 minute. Se prin breuvaj lege ca Mică. Cultivată
strecoară. Se bea bucal; c) monument al pentru scopuri
câte o jumătate pulbere plantă, naturii, geofită, medicinale în
de cană, cu 30 administrată întâlnită pe judeţele Braşov,
minute înaintea prin breuvaj soluri scheletice Prahova,
meselor bucal; d) şi pajişti în Neamţ.
principale; b) extract, din regiunile ISTORIC.
pulbere plantă, plantă; e) montană şi Planta este
de 2 ori pe zi tinctură, din alpină, bogate în cunoscută din
câte un vârf de plantă. Dozele humus; se mai Antichitate.
cuţit; c) tinctură, de tratament: numeşte Dacii o numeau
pregătită ca mai animale mari abrămească, diésema,
sus. Se iau de 2 (cabaline, cahincea, diésthma,
ori pe zi, câte taurine), 10–25– dunţură, engere, deştima,
10–15 picături. 50 g drog sau 5– enţură, deştime (I.
MEDICINĂ 15–25 g extract fierea-pământul Pachia
VETERINARĂ. sau 1–3–8 g ui, ghimbere de Tatomirescu,
Uz intern. tinctură; 1997) şi alte
munte,
Pentru tratarea animale mijlocii denumiri. După
ghinţurică,
anorexiei, (ovine, caprine, Dioscorides,
ginţură, ginţură
tulburărilor porcine), 2–5– denumirea de
amară, ginţure,
digestive 10 g drog sau 1– Gentiana este
hinţură, ianţură,
cronice, 3–5 g extract nume dedicat
ienţură, inţură,
tulburărilor de sau 0,2–0,5–2 g regelui Iliriei
inţură galbenă,
metabolism, tinctură; Gentios
inţurea,
atoniei animale mici (Gentius) mort
inţurică,
prestomacelor, (pisici, câini), în anul 167 îHr,
ochincea,
cistitei 0,2–1–2 g drog care a folosit
strigoaie,
hemoragice; a) sau 0,1–0,5–1 g această plantă
stegeră, ţinţură;
infuzie, din 2 extract sau împotriva
Franc:
 31
ciumei. Numele mai multe flora spontană, amare
ştiinţific actual, rădăcini ci numai din (genţiopicrina,
Genţiana lutea, cilindrice, culturi, când amarogenţina,
a fost dat de brun-gălbui, planta are vârsta genţiamarina,
Linné şi provine lungi până la 90 de 3 ani sau în genţiacaulina,
de la cuvintele cm. Tulpină anul 4–5 de izogentizina),
Gentios = fistuloasă, vegetaţie. alcaloidul
numele regelui cilindrică, Recoltarea se genţianina,
ilir şi luteus = neramificată, face toamna, glucide
galben, cu glabră, prin luna (genţianoza,
referire la florile frunzoasă, înaltă octombrie. genţiobioza),
galbene ale de 40–140 cm. Rizomii şi substanţe
plantei. Planta a Frunze rădăcinile se colorante
fost cunoscută şi lat-ovat-eliptice, dislocă cu (gentisina),
folosită în lungi până la 30 plugul fără tanoizi, lipide,
tratarea cm, late până la cormană sau cu steroli, săruri
diferitelor boli 15 cm, cu 5–7 discuitorul de minerale.
de daco-geţi şi nervuri arcuite, sfeclă. După PROPRIE
de la ei până în proeminente. dislocare, TĂŢI
timpurile de azi. Flori galbene, rădăcinile se FARMACODIN
În numele mari, scutură de AMICE.
populare ale lung-pedicelate, pământ, se Rizomul şi
plantei (în se dispuse în cime strâng în rădăcinile
mai numeşte) se corimbiforme. grămezi şi se plantei au
regăsesc cuvinte Înflorire, VI– taie coletul, utilizare
dacice (dunţură, VIII. Fruct, după care se terapeutică în
hinţură etc). capsulă conică, spală şi se lasă medicina umană
Rădăcinile şi uniloculară, să se zvânte. şi veterinară.
rizomii de lungă de 6 cm, Urmează Principiile
ghinţură galbenă ce conţine până fasonarea care active pe care le
au fost şi sunt la 100 seminţe constă în conţin au
mult apreciaţi ca lat-aripate pe înlăturarea proprietăţi
surse de margine. rădăcinilor prea stomahice şi
substanţe amare subţiri sau tonic amare,
care măresc bolnave, eupeptice,
pofta de secţionarea lor coleretice,
mâncare, în bucăţi de 10– colagoge,
stimulează 15 cm şi febrifuge,
funcţiile motrice despicarea celor antihelmintice.
ale stomacului, groase. Uscarea Recomandată în
ale bilei şi ale pe cale anorexii,
ficatului. Astăzi artificială la convalescenţă,
este folosită mult temperatura de dischinezii
pentru 40–45oC. biliare.
prepararea de Randamentul de Stimulează
băuturi spirtoase uscare este de secreţia salivei,
RECOLTA
amare etc. 5:1. a sucurilor
RE. Rizomul şi
DESCRIER COMPOZI gastrice şi
rădăcinile intestinale,
EA SPECIEI. (Gentianae ŢIE CHIMICĂ.
Rizom gros (2–3 Rădăcina ajutând la
rhizoma et realizarea unei
cm), scurt (5–7 radix) nu se conţine
cm), cu 3–5 sau heterozide digestii
recoltează din
32
normale, măreşte ascaridioză şi zahăr sau 100 g Fitohomeo
secreţiile biliare câte 250 ml, de miere; numai patie . Pentru
şi ca urmare 3 ori pe zi, adulţii pot lua tratarea
evacuarea bilei. pentru gripă; b) câte o lingură tulburărilor
Evacuând bila în decoct, din ½ înainte de mese; dispeptice cu
intestin, scade linguriţă pulbere e) sirop, pregătit balonare
febra, provoacă rădăcină la o din 1 lingură abdominală sau
eliminarea cană (250 ml) cu pulbere rădăcină gastrică,
viermilor apă. Se fierbe 5– la 250 ml apă în durerilor şi
intestinali. Se 10 minute la foc clocot. Se sensibilităţii
utilizează sub moale. Se acoperă şi se periombilicale,
diverse forme strecoară. Se bea lasă la macerat 6 vertijului
farmaceutice. un sfert de cană, ore. Se agravant de
Intră în înaintea meselor strecoară. Se ridicare în
compoziţia principale; c) adaugă 250 g picioare:
Ceaiului tonic tinctură zahăr. Se fierbe tinctura-mamă,
aperitiv pregătită din 20 până la în diluţiile
(PLAFAR). g pulbere consistenţa decimale de la
MEDICINĂ rădăcină la 100 siropoasă. Se iau 1-a la 1 3-a (M.
UMANĂ. ml alcool 70o. Se 3–4 linguriţe pe Neagu Basarab,
FITOTERAP lasă la macerat zi, înainte de 1985).
IE. Uz intern. 1. 7–8 zile. Se mese. 2. Pentru MEDICIN
Pentru tratarea agită conţinutul uşurarea Ă
gripei, sticlei zilnic activităţii VETERINARĂ.
ascaridiozei, pentru digestive prin Uz intern.
stimularea poftei omogenizare. Se excitaţia sucului Pentru tratarea
de mâncare, strecoară. Se gastrointestinal anorexiei;
stimularea păstrează într-o şi pentru tulburărilor
funcţiei ficatului sticlă bine combaterea digestive
şi a sistemului închisă. Se ia viermilor cronice,
nervos: a) înainte de mese: intestinali: a) tulburărilor de
infuzie, din ½ copii – câte 5– decoct, din 1 metabolism,
linguriţă pulbere 10 picături; lingură pulbere atoniei
rădăcină, peste adulţi – 10–15 rădăcină la 1 prestomacelor,
care se toarnă o picături; d) vin litru de apă. Se cistitei
cană (200 ml) cu tonic, pregătit fierbe 15 hemoragice; a)
apă în clocot. Se din 3 linguri minute. Se infuzie, din 2
lasă acoperită 15 pulbere rădăcină strecoară. Se bea linguriţe de
minute. Se la 60 ml alcool câte o jumătate rădăcină uscată
strecoară. Se bea 70o. Se lasă la de cană, cu 30 şi mărunţită,
un sfert de cană, macerat într-o minute înaintea peste care se
înaintea meselor sticlă bine meselor toarnă 1 litru
principale, închisă 24 de principale; b) apă în clocot. Se
pentru ore. Se toarnă pulbere lasă acoperită
stimularea apoi 1 litru de rădăcină, de 2 15 minute. Se
funcţiilor vin şi se lasă în ori pe zi, câte un strecoară. Se
hepatice, continuare la vârf de cuţit; c) lasă la răcit. Se
sistemului macerat 10 zile. tinctură, administrează
nervos; o Sticla se agită pregătită ca mai prin breuvaj
jumătate de zilnic pentru sus. Se ia de 2 bucal (se toarnă
cană, de 2 ori pe omogenizare. Se ori pe zi, câte pe gât); b)
zi, pentru adaugă 100 g 10–15 picături. decoct, din 2
 33
linguriţe pulbere punctata L), (stimularea
rădăcină la 1 fam. poftei de
litru de apă. Se Gentianaceae. mâncare,
fierbe 10 minute. Plantă erbacee, stimularea
Se strecoară. Se perenă, funcţiilor
răceşte. Se hemicriptofit-ge motrice ale
administrează ofită, întâlnită stomacului,
prin breuvaj pe locuri stimularea
bucal; c) pulbere pietroase, funcţiei
rădăcină ierboase, ficatului, contra
administrată tufărişuri din frigurilor,
prin breuvaj zona alpină, a durerilor de
RECOLTA
bucal; d) munţilor abdomen etc). RE. Rizomul şi
extract, din Apuseni, a DESCRIER
rădăcinile
rădăcină; e) Carpaţilor EA SPECIEI.
Rizom cilindric, (Gentianae
tinctură, din Orientali şi rhizoma et
rădăcină. Dozele Meridionali; se gros până la 1,5
cm, oblic sau radix) nu se
de tratament: mai numeşte recoltează din
animale mari dinţură, enţură, vertical, cu
rădăcini oblice flora spontană,
(cabaline, fierea-pământul ci numai din
taurine), 10–25– ui, ghimbere, sau verticale.
Tulpină simplă, culturi. Se scot
50 g drog sau 5– ghimbere de din pământ cu
15–25 g extract munte, gimbere, slab-muchiată,
fistuloasă, înaltă sapa sau cu
sau 1–3–8 g inţură, inţură plugul. Se spală
tinctură; animale roşie, inţurea, până la 60 cm.
Frunze ovate, într-un curent
mijlocii (ovine, ochincea, de apă. Se taie
caprine, ochincele eliptice până la
ovate, acute, în bucăţi de 10–
porcine), 2–5–10 galbene, 15 cm. Uscarea
g drog sau 1–3–5 potroancă; sesile, cu 5
nervuri se face la soare
g extract sau Franc: sau în poduri
0,2–0,5–2 g Croisette; proeminente.
Flori acoperite cu
tinctură; animale Germ: Blaues tablă. Uscarea
mici (pisici, Blümchen; galbene-deschis,
des artificială, la
câini), 0,2–1–2 g Magh: 45–60oC.
drog sau 0,1– Kereszrfü; Rus: punctate-purpuri
COMPOZI
0,5–1 g extract Sokolii. u, dispuse
ŢIE CHIMICĂ.
sau 0,05–0,2–0,5 Răspândită în capituliform în Rădăcina
g tinctură. Europa, mai ales vârful tulpinii şi conţine
Atenţie! Peninsula solitar la baza heterozide
Supradozarea Balcanică. frunzelor amare
duce la ISTORIC. superioare. (genţiopicrina,
intoxicaţii. Se Planta este Înflorire, VII– amarogenţina,
intervine cu cunoscută din IX. Fructe, genţiamarina,
tratament Antichitate. capsulă. genţiacaulina,
simptomatic. Moşii şi izogentizina),
strămoşii noştri alcaloidul
au folosit genţianina,
rizomul şi glucide
G rădăcinile în (genţianoza,
HINŢURĂ aceleaşi scopuri genţiobioza),
PĂTATĂ medicale ca şi substanţe
(Gentiana ghinţura galbenă colorante
34
(gentisina), aperitiv pregătită din 20 până la
tanoizi, lipide, (PLAFAR). g pulbere consistenţa
steroli, săruri MEDICIN rădăcină la 100 siropoasă. Se ia
minerale. Ă UMANĂ. ml alcool 70o. Se 3–4 linguriţe pe
PROPRIET FITOTERA lasă la macerat zi, înainte de
ĂŢI PIE. Uz intern. 7–8 zile. Se mese. 2. Pentru
FARMACODINA 1. Pentru agită conţinutul uşurarea
MICE. Rizomul tratarea gripei, sticlei zilnic activităţii
şi rădăcinile ascaridiozei, pentru digestive prin
plantei au stimularea poftei omogenizare. Se excitaţia sucului
utilizare de mâncare, strecoară. Se gastrointestinal
terapeutică în stimularea păstrează într-o şi pentru
medicina umană funcţiei ficatului sticlă bine combaterea
şi veterinară. şi a sistemului închisă. Se ia viermilor
Principiile active nervos: a) înainte de mese: intestinali: a)
pe care le conţin infuzie, din ½ copii – câte 5– decoct, din 1
au proprietăţi linguriţă pulbere 10 picături; lingură pulbere
stomahice şi rădăcină peste adulţi – 10–15 rădăcină la 1
tonic amare, care se toarnă o picături; d) vin litru de apă. Se
eupeptice, cană (200 ml) cu tonic, pregătit fierbe 15
coleretice, apă în clocot. Se din 3 linguri minute. Se
colagoge, lasă acoperită 15 pulbere rădăcină strecoară. Se
febrifuge, minute. Se la 60 ml alcool bea câte o
antihelmintice. strecoară. Se bea 70o. Se lasă la jumătate de
Recomandată în un sfert de cană macerat într-o cană, cu 30
anorexii, înaintea meselor sticlă bine minute înaintea
convalescenţă, principale închisă 24 de meselor
dischinezii pentru ore. Se toarnă principale; b)
biliare. stimularea apoi 1 litru de pulbere
Stimulează funcţiilor vin şi se lasă în rădăcină, de 2
secreţia salivei, a hepatice, ale continuare la ori pe zi, câte
sucurilor gastrice sistemului macerat 10 zile. un vârf de cuţit;
şi intestinale, nervos; o Sticla se agită c) tinctură,
ajutând la jumătate de zilnic pentru pregătită ca mai
realizarea unei cană, de 2 ori pe omogenizare. Se sus. Se ia de 2
digestii normale, zi, pentru adaugă 100 g ori pe zi, câte
măreşte ascaridioză şi zahăr sau 100 g 10–15 picături.
secreţiile biliare câte 250 ml, de miere; numai MEDICIN
şi ca urmare 3 ori, pe zi adulţii pot lua Ă
evacuarea bilei. pentru gripă; b) câte o lingură VETERINARĂ.
Evacuând bila în decoct, din ½ înainte de mese; Uz intern.
intestin, scade linguriţă pulbere e) sirop, pregătit Pentru tratarea
febra, provoacă rădăcină la o din 1 lingură anorexiei;
eliminarea cană (250 ml) cu pulbere rădăcină tulburărilor
viermilor apă. Se fierbe 5– la 250 ml apă în digestive
intestinali. Se 10 minute la foc clocot. Se cronice,
utilizează sub moale. Se acoperă şi se tulburărilor de
diverse forme strecoară. Se bea lasă la macerat 6 metabolism,
farmaceutice. un sfert de cană, ore. Se atoniei
Intră în înaintea meselor strecoară. Se prestomacelor,
compoziţia principale; c) adaugă 250 g cistitei
Ceaiului tonic tinctură zahăr. Se fierbe hemoragice; a)
 35
infuzie, din 2 sau 0,05–0,2– folosit planta ca cm cu 5 lacinii
linguriţe de 0,5 g tinctură. leac pentru mult mai scurte
rădăcină uscată Atenţie! bolile de decât tubul;
şi mărunţită, Supradozarea plămâni, iar androceu din
peste care se duce la extern pentru a stamine cu
toarnă 1 litru apă intoxicaţii. Se trata beşica cea filamente lăţit
în clocot. Se lasă intervine cu rea (cărbune). aripate spre
acoperită 15 tratament DESCRIER bază şi antere
minute. Se simptomatic. EA SPECIEI. concrescute;
strecoară. Se lasă Rizom scurt, gineceu cu stil
la răcit. Se cilindric, gros de linear, cu
administrează G 3–10 mm, cu stigmat la
prin breuvaj HINŢURĂ numeroase maturitate
bucal (se toarnă rădăcini bifurcat şi
VÂNĂTĂ
pe gât); b) cărnoase. răsucit.
(Gentiana
decoct, din 2 Tulpină erectă, Înflorire, VII–
pneumonánthe
linguriţe pulbere simplă, mai rar X. Fruct capsulă
L), fam.
rădăcină la 1 puternic îngustată spre
Gentianaceae.
litru de apă. Se ramificată de la bază, lungă de
Plantă erbacee,
fierbe 10 minute. bază, înaltă (10) cca 3–4 cm.
perenă,
Se strecoară. Se 25–50 (65) cm. Seminţe
hemicriptofită,
răceşte. Se Frunze opuse, fusiforme,
întâlnită
administrează lineare sau acoperite cu un
sporadic prin
prin breuvaj linear-lanceolate ţesut spongios,
păşuni, livezi,
bucal; c) pulbere , cu marginea lungi de 1,5
fâneţe umede,
rădăcină limbului adesea mm.
uneori şi
administrată răsucită, la bază
mlaştini, din
prin breuvaj îngustate într-o
regiunea de
bucal; d) vagină scurtă,
câmpie, până în
extract, din lungi de 3–7 cm,
cea montană; se
rădăcină; e) late de 2–6 mm
mai numeşte
tinctură, din cu o nervură rar
lumănărea,
rădăcină. Dozele 3–5 nervuri,
lumânărea,
de tratament: glabre. Flori de
ochincea
animale mari culoare azurie,
albastră, otinţea
(cabaline, mai rar aproape
vânătă; Germ:
taurine), 10–25– albă sau
Erdgalle,
50 g drog sau 5– roz-roşiatică, în
Wiesenenzian,
15–25 g extract partea internă RECOLTA
Lungenblume;
sau 1–3–8 g maculate, cu RE. Rizomul şi
Magh:
tinctură; animale striaţiuni verzi; rădăcinile se
Tüdötárnics,
mijlocii (ovine, caliciu recoltează prin
Kornistárnics.
caprine, campanulat, cu luna octombrie.
Răspândită în
porcine), 2–5–10 dinţi După ce se scot
Europa şi Asia.
g drog sau 1–3–5 îngust-lineari din pământ, se
ISTORIC.
g extract sau Planta este sau spală într-un
0,2–0,5–2 g cunoscută din linear-lanceolaţi curent de apă.
tinctură; animale Antichitate. , ascuţiţi, lungi Se lasă la
mici (pisici, Medicina de 5–10 mm; zvântat, apoi se
câini), 0,2–1–2 g populară venită corolă porţionează în
drog sau 0,1– dinspre campanulată bucăţi de 8–10
0,5–1 g extract geto-daci a lungă de 2,5–5,3 cm.
36
Fragmentele digestivă a un sfert de cană, macerat într-o
groase se stomacului; înaintea meselor sticlă bine
despică, se usucă măreşte şi excită principale, închisă 24 de
în podul caselor secreţiile biliare; pentru ore. Se toarnă
acoperite cu stimulează stimularea apoi 1 litru de
tablă, într-un contracţia funcţiilor vin şi se lasă în
singur strat. vezicii biliare şi hepatice, continuare la
Uscarea produce sistemului macerat 10 zile.
artificială la 40– evacuarea bilei nervos, o Sticla se agită
45oC. în intestin; jumătate de zilnic pentru
COMPOZI produce cană, de 2 ori pe omogenizare. Se
ŢIE CHIMICĂ. scăderea febrei; zi, pentru adaugă 100 g
Rădăcina conţine combate ascaridioză şi zahăr sau 100 g
heterozide amare malaria, mai câte 250 ml, de miere; numai
(genţiopicrina, ales în asociere 3 ori pe zi, adulţii pot lua
amarogenţina, cu chinina; pentru gripă; b) câte o lingură
genţiamarina, provoacă decoct, din ½ înainte de mese;
genţiacaulina, eliminarea linguriţă pulbere e) sirop, pregătit
izogentizina), viermilor rădăcină la o din 1 lingură
alcaloidul intestinali; cană (250 ml) cu pulbere
genţianina, provoacă apă. Se fierbe 5– rădăcină la 250
glucide distrugerea unor 10 minute la foc ml apă în
(genţianoza, microbi. moale. Se clocot. Se
genţiobioza), Recomandată în strecoară. Se bea acoperă şi se
substanţe anemie, un sfert de cană, lasă la macerat
colorante limfatism, înaintea meselor 6 ore. Se
(gentisina), convalescenţă, principale; c) strecoară. Se
tanoizi, lipide, malarie, lipsa tinctură adaugă 250 g
steroli, săruri poftei de pregătită din 20 zahăr. Se fierbe
minerale. mâncare etc. g pulbere până la
PROPRIET MEDICIN rădăcină la 100 consistenţa
ĂŢI Ă UMANĂ. ml alcool 70o. Se siropoasă. Se ia
FARMACODINA FITOTERA lasă la macerat 3–4 linguriţe pe
MICE. PIE. Uz intern. 7–8 zile. Se zi, înainte de
Principiile active 1. Pentru agită conţinutul mese. 2. Pentru
din rizom şi tratarea gripei, sticlei zilnic uşurarea
rădăcini au ascaridiozei, pentru activităţii
proprietăţi stimularea poftei omogenizare. Se digestive prin
eupeptice, de mâncare, strecoară. Se excitaţia sucului
stomahice, stimularea păstrează într-o gastrointestinal
coleretice, funcţiei ficatului sticlă bine şi pentru
colagoge, şi a sistemului închisă. Se ia combaterea
febrifuge, nervos: a) înainte de mese: viermilor
tonic-amare, infuzie, din ½ copii – câte 5– intestinali: a)
antihelmintice, linguriţă pulbere 10 picături; decoct, din 1
antimicrobiene, rădăcină peste adulţi – 10–15 linguriţă
antimalarie. care se toarnă o picături; d) vin pulbere
Remediu cu gust cană (200 ml) cu tonic, pregătit rădăcină la 1
amar; ajută la apă în clocot. Se din 3 linguri litru de apă. Se
stabilirea unei lasă acoperită 15 pulbere rădăcină fierbe 15
digestii normale; minute. Se la 60 ml alcool minute. Se
uşurează strecoară. Se bea 70o. Se lasă la strecoară. Se
activitatea
 37
bea câte o bucal; c) păduri, poieni, Antichitate.
jumătate de cană pulbere tufărişuri, de la Dacii o numeau
cu 30 minute rădăcină câmpie, până în aibsara (I.
înaintea meselor administrată zona alpină; se Pachia
principale; b) prin breuvaj mai numeşte Tatomirescu,
pulbere bucal; d) aişoară, aişor, 1997). Ea a fost
rădăcină, de 2 extract, din aiuşoară, apreciată pentru
ori pe zi câte un rădăcină; e) aiuşor, clocoţăi frumuseţea ei.
vârf de cuţit; c) tinctură, din de omăt, Pe lângă aceasta
tinctură, rădăcină. Dozele clopoţei, i s-a atribuit
pregătită ca mai de tratament: clopoţei albi, proprietăţi
sus. Se ia de 2 animale mari clopeţi de antireumatismal
ori pe zi, câte (cabaline, primăvară, e şi
10–15 picături. taurine), 10–25– coconei, antimicrobiene.
MEDICINĂ 50 g drog sau 5– gheocei mici, Se folosea la
VETERINARĂ. 15–25 g extract ghilicei, scăldători
Uz intern. sau 1–3–8 g ghiligei, ghiocei contra
Pentru tratarea tinctură; de ghioc, reumatismului.
anorexiei; animale mijlocii ghiocei mici, Mai târziu,
tulburărilor (ovine, caprine, ghioci, ghiorele, ceaiul se lua
digestive porcine), 2–5– gioare, gioarele, pentru poală
cronice, 10 g drog sau 1– giorele, luşte, albă (leucoree),
tulburărilor de 3–5 g extract primăvăruţă, iar cu decoctul
metabolism, sau 0,2–0,5–2 g primăveriţă, se făceau
atoniei tinctură; usturoiţă; Engl: spălături
prestomacelor, animale mici Snowdrop; vaginale.
cistitei (pisici, câini), Franc: Numele genului
hemoragice; a) 0,2–1–2 g drog Perceneige; Galanthus vine
infuzie, din 2 sau 0,1–0,5–1 g Germ: de la cuvintele
linguriţe de extract sau Schneeglöckche greceşti gala=
rădăcină uscată 0,05–0,2–0,5 g n, Glöckchen, lapte, şi anthos
şi mărunţită tinctură. Glockenblume, = floare, cu
peste care se Atenţie! Waisz referire la
toarnă 1 litr apă Supradozarea Kekeschker, culoarea albă a
în clocot. Se lasă duce la Marienzähnche florilor.
acoperită 15 intoxicaţii. Se n, DESCRIE
minute. Se intervine cu Märzglöckchen, REA SPECIEI.
strecoară. Se lasă tratament Pitzblam, Bulb globulos
la răcit. Se simptomatic. Schneeblümche sau ovoidal, cu
administrează n, tunici brune,
prin breuvaj Wintertörichte, fără bulbili;
bucal (se toarnă G Zettel-blümchen rădăcini
pe gât); b) HIOCEI ; Magh: fasciculate.
decoct, din 2 (Galanthus Gyócavirág, Tulpină aeriană
linguriţe pulbere nivalis L), fam. Hóvirág; Rus: lungă de 15–30
rădăcină la 1 Amaryllidaceae. Voiasisjnik; cm, cu frunze
litru de apă. Se Plantă erbacee, Ucr: Snijnoţvet. liniare, la bază
fierbe 10 minute. perenă, geofită, Răspândit în înconjurate de o
Se strecoară. Se întâlnită Europa. teacă
răceşte. Se frecvent în toată ISTORIC. membranoasă
administrează ţara, exceptând Planta este transparentă,
prin breuvaj Dobrogea, prin cunoscută din transversal-trun
38
chiată. Floare homolycoramină poliomielitei. periferici:
albă, solitară, , tazetină, Favorizează decoct, din 1
aşezată în vârful nartazină, reluarea linguriţă bulbi,
tulpinii, nutantă, narvedină etc. transmisiei flori, frunze
bisexuată, Alcaloizii pe impulsurilor mărunţite la o
actinomorfă; care îi conţine nervoase, cu cană (200 ml)
perigon din 3 au acţiune efecte asupra cu apă. Se fierbe
tepale interne citostatică. tonusului 5 minute. Se
mai mici şi 3 PROPRIET vaselor sanguine strecoară. Se
tepale externe; ĂŢI şi a organelor. bea conţinutul
androceu din 6 FARMACODIN Tratamentul unei căni pe zi.
stamine; gineceu AMICE. Bulbii, determină o Uz extern. 1.
tricarpelar, cu frunzele şi îmbunătăţire Pentru tratarea
ovarul inferior. florile sunt moderată până paraliziilor şi
Înflorire, II–III. folosite în scop la marcată în parezelor
Fruct, capsulă terapeutic de hemiplegii şi nervilor
ovoidală, medicina umană hemipareze, periferici:
alungit-cilindric etnoiatrică. hemoragii decoct, din 50–
ă. Seminţe cu Folosite intern cerebrale, 100 g bulbi,
tegument în tratarea tromboze sau flori, frunze la
subţire, albicios paraliziilor şi boli 3–4 litri de apă.
sau bruniu. parezelor tromboembolice. Se fierbe 15
nervilor Bromhidratul de minute. Se
periferici, iar galantamină strecoară. Se
extern în potenţează efetul adaugă la apa
tratarea aminofilinei şi de baie (37oC).
scurgerilor al adrenalinei. Zilnic se face o
vaginale, Previne efectul baie. 2. Pentru
paraliziilor şi paralizant al tratarea
parezelor PARANION-ulu scurgerilor
nervilor i. Favorizează vaginale
periferici. În regenerarea şi (leucoree,
Bulgaria formarea candidoze):
RECOLTA
RE. Bulbii, alcaloidul fibrelor decoct, din 50 g
frunzele şi florile galantamona musculare (Em. bulbi, flori,
(Galanthusae este condiţionat Grigorescu, I. frunze la 2 litri
herba) se sub formă se Ciulei, Ursula apă. Se fierbe
recoltează la soluţie Stănescu, 1986). 15 minute. Se
nevoie. injectabilă. În unele zone lasă la răcit 15
COMPOZI Fiolele conţin 1 din ţară planta minute. Se
ŢIE CHIMICĂ. sau 5 mg este folosită strecoară. Se fac
Planta conţine galantamonă, pentru tratarea 2–3 spălături
alcaloizii sub formă de unor forme de vaginale cu
galantamona, bromhidrat; se cancer. irigatorul, din
hipeastrină, comercializează MEDICIN care una seara.
masonină, sub denumirea Ă UMANĂ.
nivalină, Nivalin. Se FITOTERA
crivelină, administrează PIE. Uz intern.
tazetina, lycorină subcutanat sau Pentru tratarea G
(galatidină), intramuscular ca paraliziilor şi HIOCEI
lycorenină, mitotic şi în parezelor
schelele nervilor BOGAŢI
lycoramină, (Leucojum
 39
vernum L), fam. Gyócsvirág, solitară înaltă formă de rostru,
Amaryllidaceae. Tőzika. până la 35 (50) lungă de 7 mm
Plantă erbacee, Răspândit în cm, bimuchiată,
perenă, geofită, Europa la bază
toxică, întâlnită Centrală. îmbrăcată în 2–4
sporadic în ISTORIC. tunici
păduri umede, Plantă cunoscută membranoase,
prin tufărişuri, din vechime. lipsită de frunze.
fâneţe umede, Dacii o numeau Flori solitare,
mai mult sau aebsara, albe cu tepalele
mai puţin umettuta (I. la vârf mai mult
mlăştinoase şi Pachia sau mai puţin
Tatomirescu, COMPOZI
pajişti de luncă; imbricate, cu o
ŢIE CHIMICĂ.
se mai numeşte 1997). Numele pată verde sau
Leucojum vine Conţine
cocoşei, gălbuie; pedicel
de la cuvintele galantamonă,
gheocei, gheocei nutant, lung de
greceşti leukos = toretină,
bogaţi, gheocei 25–30 mm;
alb şi ion = lycoramină,
mari, ghiocei, periant cu
violet, aluzie la hemolycoramin
ghiocei mari, foliole
culoarea şi ă, lycorenină,
ghiocei albi, perigonale lat
mirosul florilor. lycorină,
ghioci, luşte, lanceolate sau
Folosită în trecut pseudolycorină,
luscuţe, luşti, eliptic ovate,
la vopsitul în tazetină etc.
noduţe, omăluţe, subobtuze, lungi PROPRIE
omătuţe, galben a de 15–22 (25) TĂŢI
ometuţe, pelsci; sculurilor de mm; androceu FARMACODIN
Engl: lână şi ouă. din stamine AMICE.
Snowflake; Medicina lungi cât Alcalorii pe
Franc: Nivéole; populară a jumătatea care îi conţine
Germ: folosit-o contra perigonului, cu au acţiune
Rrühlingsknoten rastului filament mult citostatică.
blume, Großes (inflamaţia mai scurt decât MDICINĂ
Schneeglöckche splinei). antera; gineceu UMANĂ.
n, Bruchblume, DESCRIER cu stil obconic FITOTERA
Gartenschneeglö EA SPECIEI. dilatat, sub PIE. Aceleaşi
ckchen, Glocke, Bulb ovoidal, cu stigmat cu o utilizări ca la
Glockenblume, gâtul alungit, bandă ghiocel
Himmelsschlüss lung de (20) 25– transversală (Galanthus
elchen, 40 mm şi verde. Înflorire, nivalis). Planta
Keckeschker, diametrul de III–IV. Fruct este utilizată în
Klopezelltscher, 10–20 mm, capsulă ovoidală China împotriva
Knotenblume, acoperit cu sau piriformă, diferitelor forme
Luschtcher, tunici cenuşii cu pereţii moi, de cancer.
Volles deschise, cu 8– cărnoşi, care se
Mareinzähnchen 12 solzi deschid numai
, Märzblume, tubuloşi, întregi. la umezeală, pe G
Schlüsselblume, Frunze 3–5, lat secetă rămân HIOCEI DE
Sommertürchen, lineare, obtuze, pieloase.
lungi de 13–15
BALTĂ
Schneeglöckche Sămânţă (Leucojum
n, mm şi late de 4– globuloasă sau
15 (24) mm, mai aestivum L),
Wintertörichte; alungit eliptică, fam.
Magh: Árva scurte decât cu apendicele în
tulpina. Tulpină Amaryllidaceae.
virág, Plantă erbacee,
40
perenă, geofită, vopsitul în inegali, la bază
toxică, întâlnită galben a cu bracteei
sporadic prin sculurilor de filiforme. Flori
locuri umede, lână şi a ouălor. campanulate cu
mlăştinoase, Pe alocuri, a mai foliole
stufărişuri, fost folosită de perigonale,
grinduri, pajişti medicina lat-lanceolate
şi păduri umede populară pentru sau
din judeţele rast (inflamaţia eliptic-obovate,
Hunedoara, Dolj, splinei). subobtuze la
Argeş, Prahova, DESCRIER vârf cu o pată COMPOZI
Giurgiu, Ilfov, EA SPECIEI. galbenă-verzuie; ŢIE CHIMICĂ.
Tulcea (Delta Bulb ovoidal, perigon din 6 Planta conţine
Dunării, în până la 30–60 foliole; androceu alcaloizii:
stufăriş, până la mm diametru, din stamine homolycorina,
Sulina), cu tunici lungi cât lycoreina,
Călăraşi, Galaţi, albicioase sau aproape lycoramină,
Iaşi etc; se mai cenuşii, jumătate din izotazetina,
numeşte membranoase; perigon, cu tazetina,
cocoşei, solzii anului filamente mai hipeastrina,
gheocei, gheocei curent tubuloşi, scurte decât hemantamina,
bogaţi, gheocei în număr de 5–7 anterele; galantamina etc
mari, ghiocei, (9), toţi foliferi, gineceu cu stil cu acţiune
ghiocei mari, cei externi cu lung, depăşind citostatică.
imetuţe, luşe, lamina scurtă, staminele, la MEDICIN
luşte, noduţe, următorii cu bază filiform, la Ă UMANĂ.
omăluţe, lamina din ce în vârf slab FITOTERA
omătuţe, ce mai lungă. îngroşat PIE. Uz intern.
peleşei; Germ: Frunze în număr obconic, sub În China este
Nyári tőzike; de 5–7 (9), stigmat cu un folosită în
Rus: Beloţvetnik lat-lineare, inel de culoare diferite forme
letnii. concav-caniculat verde. Înflorire, de cancer. În
Răspândită în e, lucioase, V–VI, uneori România,
Europa adesea depăşind sfârşitul lunii medicina
(mediteranean – tulpina, late de aprilie. Fruct populară îl
atlantic). (6) 8–12 (15) capsulă sferică foloseşte în
ISTORIC. mm. Tulpină sau ovoidală. aceleaşi
Planta este lungă, de 30–65 Sămânţă afecţiuni ca la
cunoscută din mm, aproape ghiocel
vechime ca fiind comprimată. globuloasă, (Galanthus
toxică, ea putând Spat-lanceolat, lipsită de nivalis).
provoca uneori lung de 50 mm, apendice, cu
intoxicaţii în membranos, integument de
masă la vite. Era prevăzut cu 2 culoare neagră,
cunoscută de carene verzi. lucios, fragil. G
daci sub numele Inflorescenţă HIZDEI
de umettia (I. umbeliformă, cu (Lotus
Pachia (2) 3–5 (8) flori corniculatus),
Tatomirescu, albe, grupate în fam.
1997). Planta a cime unipare. Fabaceae/Legu
fost folosită de Pediceli minosae. Plantă
femei pentru alungiţi, nutanţi, erbacee, perenă,
 41
hemicriptofită, nordul şi estul până la 60 cm,
alogamă, Africii. glabri sau
entomofilă, ISTORIC. dispers păroşi.
furajeră, Planta este Frunze cu 5
medicinală, cunoscută din foliole, cele 3
spontană şi Antichitate. mijlocii
cultivată, Dacii o numeau apropiate, cele
comună în toate mizelela, inferioare
judeţele ţării, miezărelă, îndepărtate,
întâlnită prin măzărel (I. glabre sau puţin
locuri ierboase Pachia păroase pe
uscate sau Tatomirescu, margini şi pe
RECOLTA
umede, 1997). Cu dosul nervurii RE. Florile
tufărişuri, din numele de mediane. Stipele (Lotusae
zona de stepă, Lotus, au fost rudimentare, corniculaţi flos)
până în etajul denumite în reduse la sete se recoltează în
pajiştilor alpine; acea vreme sau papile. Flori scopuri
se mai numeşte diferite plante galbene grupate medicinale
bichină folositoare. A câte 3–9 în numai în zilele
sălbatică, fost luată în inflorescenţe senine, după
culbecească, cultură cu peste umbelate; orele 11. Se
drob, 250 de ani în caliciul 5-dinţat; usucă în poduri
ghiara-mâţii, urmă. Această corolă cu vexil acoperite cu
ghizdei mărunt, leguminoasă rotund sau tablă, în strat
ghizdel, furajeră se lat-ovat, aripi subţire. Prin
măzăriche, impune cu lat-ovate, carenă uscare, florile
moartea-găinilo deosebire în scurtă, devin verzi. Se
r, motocei, condiţii puţin perpendicular-ar păstrează în saci
rochia-rândunic prielnice pentru cuită în sus, textili (C.
ii, sămătişe, lucernă şi trifoi. formând un Pârvu, 1997).
trifoişte, Ea poate da o rostru; androceu Recoltarea
unghia-găinii, producţie tot atât din 10 stamine pentru furaj se
visdei; Germ: de mare sau diadelfe; face în timpul
Gemeiner chiar mai mare gineceul cu ovar înfloririi pentru
Schotenklee, decât aceste sesil. Înflorire, obţinerea
Daugekräut, două plante. În V–IX. fânului, iar dacă
Erdhopfen, 1963, ghizdeiul Polenizare se foloseşte ca
Gelbes se cultiva în alogamă, rar nutreţ verde, se
Gekräutig, judeţul autogamă. Fruct, coseşte înainte
Gemeiner Maramureş pe o păstaie de înflorire,
Hornklee, suprafaţă de cilindrică. când acesta este
Holzklee, Harter 2.900 ha. Seminţe
DESCRIER mai fraged şi
Klee, Honigklee, globuloase, mai puţin
Lehmstock, EA SPECIEI. mărunte.
Rizom vertical, amărui. În anii
Steinklee, Wilder de producţie
Ginster; Magh: ramificat.
Tulpină cu colet deplină,
Szarvas kerep; ghizdeiul dă 2–
Rus: Liadveneţ multicapitat din
care pornesc 3 coase pe an.
rogatâi; Ucr: El lăstăreşte
Komaneţa. numeroşi lăstari
culcaţi la bază rapid după
Răspândit în coasă. În anii
Europa, Asia, în sau erecţi, înalţi
secetoşi se
42
obţine o singură FARMACODIN întâlnită în formă de sete
coasă. Nu se AMICE. Florile regiunile sudice sau pipernicite.
recomandă sunt folosite în ale ţării, prin Flori galbene, în
păşunatul în terapeutica livezi umede, boboc roşiatice,
primul an de medicală şanţuri, pe lângă grupate câte (4)
cultură, deoarece populară ca şosele, prin 6–12 (15) într-o
micşorează antispastic, tufărişuri, inflorescenţă;
rezistenţa la calmant în păduri umede, caliciu cilindric,
iernare a stările de pajişti umede; se lung-păros, cu
plantelor. În anii excitaţie mai numeşte dinţi mai mult
următori, se nervoasă. Efect culbecească, sau mai puţin
poate păşuna sedativ în ghizdei, ghizdei egali cu tubul,
după prima sau a insomnii, stări mare; Germ: ciliaţi,
doua coasă. de anxietate, Sumpf-Hornklee linear-subulaţi,
Uscarea se face nelinişte. ; Rus: înainte de
pe locul unde a MEDICIN Liadveneţ înflorire curbaţi
avut loc cosirea. Ă UMANĂ. topianoi. şi panteţi;
Brazdele se FITOTERA Răspândită în corolă cu vexil
întorc pentru o PIE. Uz intern. Europa şi Asia. ovat, aripi
uscare uniformă. Utilizată de ISTORIC. obovate, lungi
După uscare, medicina Plantă cunoscută aproape cât
fânul de ghizdei populară ca din Antichitate. carena arcuită şi
este băgat în antispastic, Era recoltată şi erectă, lent
depozite speciale calmant în dată vitelor ca atenuată într-un
de unde sunt stările de furaj sau vitele rostru lung.
hrănite excitaţie erau păscute în Înflorire, VI–
animalele (N. nervoasă, în zonele unde VIII. Fruct
Zamfirescu, V. insomnii, vegeta planta. păstaie
Velican, N. nelinişte: DESCRIER cilindrică,
Săulescu, I. infuzie, din 1–2 EA SPECIEI. dreaptă, lungă
Safta, F. Canţăr, linguriţe flori Rizom scvamos de 2–3 cm, lată
1965). uscate peste care orizontal. de cca 2 mm, de
COMPOZI se toarnă o cană Tulpină culoare brună;
ŢIE CHIMICĂ. (200 ml) cu apă ascendentă sau la maturitate,
Planta conţine în clocot. Se lasă erectă, valvele se
proteine acoperită 10–15 fistuloasă, uşor răsucesc.
(10,87%), minute. Se comprimabilă, Sămânţa
albumină strecoară. Se bea ramificată, aproape
(8,89%), lipide conţinutul a 1–2 glabră sau globuloasă.
(2,04%), căni pe zi. păroasă, de 30–
substanţe 90 cm înălţime.
extractive Frunze 5-foliate,
neazotate cu foliole
(35,92%), G eliptice sau
celuloză HIZDEI obovate, cele
(35,31%), MARE (Lotus inferioare
substanţe uliginosum lat-oblic-ovate,
minerale Schkuhr), fam. depărtate de
(4,70%) cu K, Fabaceae/Legu celelalte, cu
Ca, P, Mg etc. minosae. Plantă aspect de stipele, RECOLTA
PROPRIET erbacee, perenă, pe margini toate RE. Florile
ĂŢI hemicriptofită, ciliate. Stipele în (Lotusae
 43
uliginosi flos) se calmant în erbivore de pe
recoltează în stările de lângă case
zilele senine, excitaţie (bovine, ovine,
după orele 10. Se nervoasă, în caprine).
usucă în poduri insomnii, DESCRIER
acoperite cu nelinişte: EA SPECIEI.
tablă, în strat infuzie, din 1–2 Tulpini înalte de
subţire. Prin linguriţe flori 20–40 cm, tufos
uscare, florile uscate peste care ramificate,
devin verzi. Se se toarnă o cană subţiri, arcuite,
păstrează în saci (200 ml) cu apă ascendente sau
textili. în clocot. Se lasă erecte, glabre.
COMPOZI acoperită 10–15 Frunze cu foliole RECOLTA
ŢIE CHIMICĂ. minute. Se linear-lanceolate RE. Florile
Planta conţine strecoară. Se bea , linear sau (Lotusae tenuisi
proteine (cca conţinutul a 1–2 oblanceolat-cune flos) se
8%), albumină căni pe zi. ate, ascuţite. recoltează în
(8%), lipide Flori galbene, zilele senine,
(1,9-2%), grupate până la după orele 10.
substanţe 6, într-o Se usucă în
extractive G inflorescenţă poduri acoperite
neazotate (33- lung cu tablă, în strat
HIZDEI DE
35%), celuloză pedunculată. subţire. Prin
(35,31%), SĂRĂTURĂ Caliciul cu dinţi uscare, florile
substanţe (Lotus tenuis W. triunghiulari, devin verzi. Se
minerale et K), fam. brusc atenuaţi păstrează în saci
(4,70%) cu K, Fabaceae/Legu într-un vârf textili.
Ca, P, Mg etc. minosae. Plantă subulat; corolă COMPOZI
PROPRIET erbacee, perenă, cu vexil rotund ŢIE CHIMICĂ.
ĂŢI hemicriptofită, ovat, aripi Planta conţine
FARMACODINA întâlnită prin alungite şi proteine
MICE. Florile livezi sărate, rotunjite la vârf (10,87%),
sunt folosite în umede, pajişti care nu acoperă albumină
terapeutica umede şi în total carena, (8,89%), lipide
medicală sărăturate din carenă brusc (2,04%),
populară ca stepă, până în arcuită în sus substanţe
antispastic, etajul gorunului, formând un extractive
calmant în altitudine 600 rostru. Înflorire, neazotate
stările de (700); se mai V–VIII. Fruct (35,92%),
excitaţie numeşte floarea păstaie dreaptă, celuloză
nervoasă. Efect câmpului, lungă de 15–25 (35,31%),
sedativ în jongea. mm, netedă. substanţe
insomnii, stări Răspândită în Sămânţă brună, minerale
de anxietate, Europa, Asia, globuloasă. (4,70%) cu K,
nelinişte. Africa de Nord. Ca, P, Mg etc.
MEDICINĂ ISTORIC. PROPRIE
UMANĂ. Planta este TĂŢI
FITOTERAP cunoscută din FARMACODIN
IE. Uz intern. Antichitate. Ea a AMICE. Florile
Utilizată de fost folosită în sunt folosite în
medicina scopuri furajere terapeutica
populară ca pentru hrănirea medicală
antispastic, animalelor populară ca
44
antispastic, până la 950– arborete pure Rădăcină
calmant în 1.000 m în (gorunete), sau pivotant-trasant
stările de Carpaţii arborete de ă. Tulpină
excitaţie Orientali amestec cu alte dreaptă,
nervoasă. Efect (Munţii Bârsei, foioase (şleauri cilindrică,
sedativ în Perşani, de deal). În elegantă, înaltă
insomnii, stări Breţcului ş. a), România, ocupă până la 40–45
de anxietate, excepţional până suprafaţa de m. Scoarţa cu
nelinişte. la 1.300 m 600.000 ha. ritidom
MEDICINĂ altitudine Răspândit în cenuşiu-închis,
UMANĂ. (Muntele Cozia Europa. îngust-brăzdat,
FITOTERAP versanţii sudici); ISTORIC. cu solzi
IE. Uz intern. spre câmpie Arbore indigen mărunţi, cu un
Utilizată de coboară în cunoscut din conţinut de 10%
medicina pâlcuri sau Antichitate, care tanin. Lemn cu
populară ca izolat, numai în a avut areal duramen
antispastic, câteva puncte întins în toate brun-gălbui sau
calmant în din zona dealurile brun-roşiatic,
stările de Bucureştilor, mijlocii şi înalte, alburn
excitaţie sudul Dobrogei, precum şi alb-gălbui, raze
nervoasă, în Moldova; se mai insular în medulare mari,
insomnii, numeşte munte, bine evidenţiate,
nelinişte: infuzie, brumat, creţar, participând la inele anuale
din 1–2 linguriţe gorim, gorin, formarea vizibile.
flori uscate, goron, grădun, gorunetelor Coroana
peste care se gurun, jip, (Querceto globuloasă,
toarnă o cană stajar, stejar, sessiliflorae) bogată, cu
(200 ml) cu apă stejar alb, grupă de ramuri evident
în clocot. Se lasă stejerel, stânjer, formaţii ascendente.
acoperită 10–15 slodun, tufan; forestiere Lujerii verzui,
minute. Se Bulg: Gorun, zonale, glabrii, cu
strecoară. Se bea Stezer; Engl: cuprinzând puţine lenticele
conţinutul a 1–2 Durmast oak; arboreturi pure eliptice.
căni pe zi. Germ: de gorun şi Mugurii ovoizi
Eichbaum, amestecuri cu sau ovoconici,
Eiche, Grüne alte specii de lungi de cca 8
Eiche, foioase. Arborele mm,
G Steineiche, a fost utilizat de îngrămădiţi spre
ORUN Traubeneiche, geto-daci, de vârful lujerului.
(Quercues Wintereiche; înaintaşii lor, Frunze mari (8–
petraea), fam. Magh: precum şi de 16 cm),
Fagaceae. Kocsántalan urmaşii lor la rombic-ovate,
Arbore foios, tölgy, diferite sinuat-lobate, la
megafanerofit Kocsánytalan construcţii, bază îngustate,
până la tölgyfa, obiecte de uz neauriculate, cu
microfanerofit, Muzsdaly tölgy, casnic, peţiol relativ
întâlnit pe Tölgy, Tölgyfa; combustibil, lung,
dealurile mijlocii Rus: Dub scoarţa a fost îngrămădite
şi înalte (400– skalnâi; folosită în spre vârful
800 m Sârbo-Cr: vopsitorie. lujerului. Flori
altitudine), Gorun. DESCRIER unisexuat-mono
insular în munţi, Formează EA SPECIEI. ice; cele
 45
mascule sunt tanin în decoct, se interne, ciclu
grupate în cantitate mare administrează în abundent,
amenţi; cele (tanin galic, gargarisme, ca incontinenţă
femele dispuse, tanin catechic), loţiuni urinară, colici
aproape sesile, la derivaţi hemostatice, în abdominale:
vârful lujerilor. flavonici, acid tratamentul decoct, din 2
Înflorire, IV–V. quercitanic şi stomatitelor, sub linguriţe
Fructe, achene quercitanina formă de pulbere scoarţă
(ghinde) mari (15-20%), acid instilaţii în la o cană (200
(1,2–2,5 cm), galic, acid leucoree, ml) cu apă. Se
ovoid-elipsoidale elagic, pectină, metrite, sub fierbe 5 minute.
, sesile, aşezate resină, gumă, formă de clisme Se acoperă şi se
într-o cupă substanţe amare, în tratarea lasă la răcit 10–
conic-hemisferic oxalat de calciu hemoroizilor, în 15 minute. Se
ă, pubescente, etc. frunzele tratarea diareei. strecoară. Se
grupate (1–5). conţin acid Scoarţa de cer îndulceşte cu
Maturaţia quercitanic, acid intră în miere. Se
anuală. galic, flavonoizi, compoziţia fracţionează în
tanin, amidon, ceaiului timpul unei zile.
clorofilă, acizi antidiareeic Uz extern. 1.
organici, (PLAFAR). Mult Pentru tratarea
substanţe folosită în amigdalelor,
minerale. medicina rănilor
Ghindele conţin empirică. purulente,
tanini în Frunzele, stomatitelor,
procente mugurii şi durerilor de
crescute. Galele rădăcinile dinţi, faringitei,
de pe frunze tinere, galele au hemoragiilor
conţin tanini utilitate în nazale,
RECOLTA
până la 65%. medicina hemoroizilor,
RE. Scoarţa
Rădăcinile populară. poalei albe,
(Quercus cortex)
conţin tanini MEDICIN transpiraţiei
se recoltează de Ă UMANĂ.
(20-22%) şi picioarelor:
pe ramurile FITOTERA
substanţe decoct, din 1
tinere, până la 3 PIE. Uz intern.
polichinonice. lingură pulbere
ani. Se usucă la 1. Pentru
PROPRIET scoarţă la o
umbră, în strat ĂŢI tratarea diareei: cană (200 ml)
subţire. Se FARMACODIN decoct, din 1 cu apă. Se fierbe
prezintă sub AMICE. Scoarţa linguriţă pulbere 5 minute. Se ia
formă de bucăţi are importanţă scoarţă la o cană de pe foc, se
plate sau rulate terapeutică în (200 ml) cu apă. acoperă şi se
în tuburi, altele medicina Se fierbe 5 lasă 15–20
sub formă de umană. Utilizată minute la foc minute. Se
jgheab. Gust ca astringent, potrivit. Se strecoară. Se
astringent, hemostatic şi acoperă şi se badijonează
inodoră. Prin antidiareeic. lasă la răcit 15– rănile sau
înmuiere în apă, Până nu demult, 20 minute. Se amigdalele, se
degajă un miros era folosită strecoară. Se bea face gargară în
de materie pentru pudrarea conţinutul a 2–3 stomatite,
tanantă. plăgilor, mai căni pe zi. 2. În
COMPOZI
faringite, dureri
ales în arsuri. caz de de dinţi; se fac
ŢIE CHIMICĂ. Sub formă de hemoragii
Scoarţa conţine băi la picioare
46
pentru Pentru tratarea se poate toate cazurile de
transpiraţie, glandelor combina cu alte combinaţie a
spălări în nas endocrine, macerate de la maceratelor se
pentru hemoragii asteniei, alte specii: cu iau 70 picături,
nazale, clisme şi hipotensiunii, maceratul o dată pe zi, în
spălături anale senescenţei glicero-hidro- puţină apă, cu
pentru precoce, alcoolic 1 DH, 15 minute
hemoroizi, rahitismului: din seminţe de înainte de masă.
spălături macerat glicero- mesteacăn
vaginale pentru hidro-alcoolic 1 (Betula pendula)
poală albă. 2. DH, din muguri pentru tratarea
Băi proaspeţi de depresiei; cu G
reconfortante cu gorun (Quercus maceratul RÂU (Triticum
decoct din 300 g petraea). Se iau glicero-hidro- aestivum), fam.
pulbere scoarţă 50-70 picături, alcoolic 1 DH, Poaceae/Grami
la 3–4 litri apă. de 1-2 ori pe zi, obţinut din neaae. Cereală
Cu această în puţină apă, cu muguri de de toamnă,
concentraţie se 15 minute porumbar erbacee, anuală,
pot face spălături înainte de masă. (Prunus terofită,
vaginale, în caz 3. Pentru spinosa) pentru unisexuat-mono
de vaginite; tratarea asteniei tratarea ică, se mai
spălături anale şi sexuale senile surmenajului numeşte arnăut,
clisme, în caz de (de bătrâneţe), fizic şi grân, grâu de
hemoroizi; andropauzei, intelectual; cu primăvară,
spălarea menopauzei, maceratul grâu cârnău,
picioarelor adinamiei glicero-hidro- grâu de
pentru gonodice: alcoolic 1 DH, tomană, grâu
combaterea macerat glicero- din amenţi rusesc, grâu
transpiraţiei; hidro-alcoolic 1 proaspeţi de alb, hulcă,
gargară în DH, din mesteacăn leşiţă, ulcă,
stomatită, ghindele (Betula pendula) ulică; Engl:
faringită, proaspete ajunse sau mesteacăn Wheat; Franc:
amigdalită etc. la maturitatea pufos (Betula Blé; Germ:
Gemoterapi fiziologică. Se pubescens), Weizen; Magh:
e. Uz intern. 1. iau 50-70 pentru tratarea Búza; Rus:
Pentru tratarea picături, de 1-2 asteniei sexuale, Peşniţa.
asteniei sexuale, ori pe zi, în asteniei de Răspândit de la
adenomiei puţină apă, cu primăvară sau a tropice, spre
gonadice, 15 minute celei nord, până la
frigidităţii, înainte de masă. postinfecţioase; paralela 64o
impotenţei: 4. Pentru cu maceratele (Canada), iar
macerat glicero- tratarea glicero-hidro- spre sud, până
hidro-alcoolic 1 diferitelor boli alcoolice 1 DH la paralela 50o
DH, din amenţi sau afecţiuni, obţinute din (Argentina).
proaspeţi de maceratul mlădiţe tinere de Altitudinal, în
gorun (Quercus glicero-hidro- zmeur (Rubus Alpi se ridică
petraea). Se iau alcoolic 1 DH a idaeus) şi din până la 1 600
30-50 picături, mugurilor amenţi de salcie m. Ocupă 90%
de 1-2 ori pe zi, proaspeţi de (Salix alba) din suprafaţa
în puţină apă, gorun, a pentru tratarea mondială
înainte de masă ghindelor, tulburărilor cultivată de
cu 15 minute. 2. inflorescenţelor, menstruale. În grâu. În
 47
România cultura există din (Mangalia de erau folosite
datează de peste perioada astăzi) şi Histria pentru
2500 ani. neolitică, 300– poartă pe ele cataplasme
ISTORIC. 2300 îHr. spice de grâu numite de ei
Cultivat din Originar din etc. Din legături la
timpuri lumea veche, perioada de scrântituri,
preistorice, cu grâul s-a formare a contra durerilor
centrul de răspândit treptat poporului de piept,
origine în zonele cuprinzând tot român, există durerilor de
muntoase din Globul. Uneori dovezi de pântece
Asia Centrală şi el s-a extins cultivare a (abdomen).
de Sud-Vest rapid prin grâului, prin Tărâţele se mai
(Iran, Irak, cuceritori şi cuptoarele foloseau la
Afganistan şi colonişti. Pe pentru copt ceaiuri contra
India de teritoriul cuprins pâinea, prezenţa tusei etc. Din
Nord-Vestică). între graniţele plevei în Antichitate
Grâul comun are ţării noastre, construcţia încoace, grâul
origine grâul datează în vetrelor de foc, s-a cultivat
polifiletică. cultură de peste recipiente şi neîntrerupt pe
Provine din 2.600 ani. Încă gropi special suprafeţe
încrucişarea din Antichitate, pregătite pentru variabile,
speciilor grânare păstrare etc. impuse de
Triticum renumite din Vechi împrejurările
monococcum câmpiile documente istorice. O
ssp. beoticum bazinului atestă frecvenţa restrângere a
(2n=14) cu Dunării de Jos morilor de apă şi culturilor a avut
Aegilops aprovizionau cu prezenţa loc în timpul
speltoides cereale Grecia timpurie a celor dependenţei
(2n=14) antică. Aceasta cu cai. Din Munteniei şi
rezultând este dovedită Antichitate, Moldovei de
Triticum prin strămoşii noştri Imperiul
dicocoides descoperirile au folosit făina Otoman care
(2n=28) iar arheologice de grâu şi în monopolizase
aceasta s-a recente precum scopuri comerţul de
încrucişat cu şi prin medicinale. grâu, impunând
Aegilops inscripţiile de pe Amestecată cu preţuri
squarossa monumentele smântână, nerentabile
(2n=14) din care vechilor cetăţi untură şi diferite pentru
a rezultat de pe malul plante, se făceau cultivatori. În
Triticum Mării Negre. De unsori, legături anul 1830, prin
aestivum exemplu, şi oblojeli pentru tratatele de la
(2n=42) specie monedele cetăţii bube, buboaie, Adrianopol, se
hexaploidă. Tomis umflături. desfiinţează
Omul a cultivat (Constanţa de Pentru a trata acest monopol
încă din timpuri astăzi) poartă pe beşica cea rea şi comerţul cu
preistorice o parte chipul (antrax), se grâu ia
diferite tipuri de Demetriei, zeiţa puneau legături amploare pe
grâu agriculturii, iar cu făină de grâu, toate pieţele de
ajungându-se la pe altă parte borş şi gândaci desfacere. Grâul
grâul de astăzi. spice de grâu, de turbă pisaţi, era căutat mai
Date despre monedele găsite descântaţi. ales în Europa
această specie la Kallatys Tărâţele de grâu Occidentală ca
48
urmare a DESCRIER se dă boabelor, cât mai urgent
creşterii EA SPECIEI. în funcţie de de paie în
centrelor Rădăcini metodele de vederea
muncitoreşti adventive recoltare şi arăturilor de
datorită fasciculate mijloacele cu vară. În ţara
dezvoltării (firoase). care se noastră,
industriei. Din Tulpina (paiul) recoltează. În producţia medie
această cauză, cu 5–6 loturile de grâu s-a
cultura grâului internodii semincere, ridicat la 22,1–
s-a impus pe lacunoase, recoltarea se 26,8 q/ha.
suprafeţe tot mai glabră, netedă, face în faza de COMPOZI
mari în Ţările înaltă de 40–150 coacere deplină ŢIE CHIMICĂ.
Româneşti, iar cm; noduri cu pentru a obţine Cariopsele
dintre ele mai meristeme cea mai mare (boabele) conţin
ales în zona secundare, care capacitate de proteine (8–
stepei din permit ridicarea germinaţie. 24%), substanţe
Câmpia Dunării. tulpinilor Recoltarea extractive
Astăzi, grâul se căzute. grâului de neazotate (61–
cultivă pe Glob Înfrăţirea tufei toamnă se face 75% din care
pe cele mai mari are loc la când boabele au amidon peste
suprafeţe. În nodurile bazale. umiditate 90%), zahăr (2–
anul 1981, Frunze liniare scăzută (16%), 3,5%), dextrină
suprafaţa cu ligulă, glabre. plantele să nu (2,3%), grăsimi
semănată cu Spic cu spiculeţe fie căzute. (2,0%),
grâu se ridica la din 3–7 flori cu Recoltarea se vitamine A, B,
peste 240 paleele face cu combina. E, K, D, PP,
milioane hectare. inferioare Când grâul este fitosteroli, mici
Cele mai mari aristate sau căzut, acesta se cantităţi de
suprafeţe nearistate, seceră cu coasa substanţe
cultivate de grâu neaderente la sau cu minerale.
se găsesc în cariopsă. secerătoarea, se Proteinele
Rusia, China, Înflorire, V–VI. leagă în snopi şi conţin
SUA, India, Polenizare se aşează în clăi aminoacizii
Australia, anemofilă. Fruct pentru uscarea şi arginină (5,0%),
Canada, Turcia, cariopsă. maturarea histidină
Pakistan, Iran, completă a (2,1%),
Franţa şi boabelor. După isoleucină
Argentina. 7–14 zile se (4,3%), leucină
România în treieră prin (5,9%), lizină
prezent seamănă trecerea cu (2,8%),
grâu pe suprafeţe combina de la metionină
cuprinse între claie la claie. În (0,8%),
2,10–2,15 toate cazurile de feninlalanină
milioane hectare, treierat, paiele (5%), triptofan
ceea ce de grâu se (1,1%), valină
reprezintă 35% balotează cu (3,9%).
din suprafaţa RECOLTA maşini speciale PROPRIE
semănată cu RE. Momentul de presat sau se TĂŢI
FARMACODIN
cereale şi 2,3% recoltării se adună cu maşina
AMICE. Grâul
din suprafaţa stabileşte în formându-se
arabilă a ţării. funcţie de căpiţe. Terenul posedă
trebuie eliberat proprietăţi
întrebuinţarea ce
 49
terapeutice sugativă umedă. miere şi se minerale: suc,
pentru medicina După încolţire consumă. Cura din tărâţe de
umană. se usucă pe durează 2–4 grâu; se pun
Principiile active cuptor. 2. Pentru săptămâni. Se va tărâţe de grâu
pe care la tratarea constata proaspete
conţine îi durerilor de cap, îmbunătăţirea într-un borcan,
conferă asteniei, stării de cam pe un sfert,
proprietăţi demineralizării, sănătate. Grâul apoi se
nutritive, rahitismului, încolţit conţine completează cu
emoliente, tuberculozei, 1 050 mg% apă rece, se
laxative, bronşitelor, fosfor, 342 mg% amestecă bine,
antidiareeice, tromboflebitelor, magneziu, 71 se acoperă şi se
sedative (grâu bolilor cronice mg% calciu, lasă să stea la
încolţit), ale sângelui, enzime, macerat într-un
remineralizant, polinefritelor, vitamine A, B, E loc întunecos,
reconfortant, tumorilor (germen), K, D, timp de 8–10
tonic (grâu stomacului, PP, diastaze, ore, după care
încolţit). Este tumorilor în proteine, glucide se strecoară şi
folosit ca general, bolilor etc. 3. Pentru se foloseşte în
adjuvant în intestinale, combaterea aceeaşi zi (se
tratarea artritelor, bolilor constipaţiilor bea conţinutul a
diferitelor boli ginecologice, cronice la copii 3 pahare pe zi);
ale aparatului bolilor de ochi, şi bătrâni, ca sucul obţinut
digestiv, durerilor de laxativ: decoct, mai poate fi
respirator, dinţi etc: din tărâţe de folosit la diferite
cardiovascular, consum zilnic de grâu în apă sau preparate
renal, genital, boabe încolţite. lapte. Se prepară culinare. Uz
sistemului Se spală 100 g asemănător extern. Pentru
nervos, în boabe cu apă grişului. Se tratarea bolilor
tratarea bolilor rece. Boabele îndulceşte uşor de piele (eritem,
de piele etc. Se umezite la spălat şi se mănâncă urticarie etc):
utilizează grâu se pun pe o drept desert. 4. decoct, din 5 kg
încolţit, făină de farfurie. Se Pentru tărâţe grâu la 10
grâu, tărâţe de acoperă cu apă combaterea litri apă.
grâu. şi cu un şerveţel diareei şi Tărâţele se
MEDICINĂ de hârtie. După durerilor introduc într-un
UMANĂ. 24 ore încolţesc hemoroidale: săculeţ de
FITOTERAP (colţişori de 1 clismă, cu pânză, apoi se
IE. Uz intern. 1. mm). Se spală soluţie pregătită aşează în vasul
Pentru tonifierea cu apă şi se din 50 făină la 1 cu apă. Se fierbe
generală a consumă litru de apă în 25–30 minute.
organismului la sfărâmându-le clocot. Se fierbe Soluţia obţinută
copii, bătrâni şi bine în gură. Se 10–15 minute. se toarnă în apa
ca sedativ: mai poate Se diluează şi se de baie din cadă
consum zilnic, pregăti prin utilizează la temperatura
câte 2–3 trecerea călduţă. 5. de 37oC. Se
linguriţe boabe boabelor prin Pentru spală tot corpul,
încolţite şi râşniţă. Se revigorarea mai ales locurile
uscate. Se amestecă apoi cu organismului, afectate.
pregătesc prin apă fiartă sau aprovizionarea MEDICIN
punerea la lapte în proporţii cu vitamine, Ă
încolţit pe egale. Se adaugă enzime şi săruri VETERINARĂ.
50
Uz intern. porcine), 10–50 de primăvară, în Egipt cu 100
Pentru tratarea g; animale mici grâu turcesc; de ani înainte
enteritelor, ca (pisici, câini), Germ: de Hristos. Ca
antiinflamator al 0,20–5 g. Rol Hart-Glas-oder repartizare
intestinului gros, sicativ, Gerstenweizen; geografică, se
plastic pentru absorbant, Magh: menţionează
tineret şi protector. Keménybuza; Asia Centrală,
animale adulte Etnoiatric, Rus: Pşeniţa Iran, Irak,
în convalescenţă, ţăranii din tviordaia, Turcia,
antidot în judeţul Bihor Tviordaia Abisinia,
intoxicaţiile cu administrează pşeniţa. Ca Europa Sudică.
iod, ca vacilor, după ce importanţă, Cultura
pansament au fătat, boabe ocupă locul doi reprezintă astăzi
gastric: a) de grâu, de după grâul cca 10% din
mucilagiu de porumb, de comun. totalul
amidon, din o ovăz, de orz şi Cuprinde forme suprafeţelor
parte amidon şi fasole pentru a de primăvară şi ocupate cu grâu
patru părţi apă elimina mai de toamnă. de pe Glob. La
rece; se amestecă repede placenta. Există în cultură noi, se cultivă
energic şi Administrarea în Federaţia pe suprafeţe
continuu, peste se face după ce a Rusă, ţările reduse, câteva
acestea se fost muls bazinului mii de hectare,
adaugă 4–5 părţi colostrul. Uz mediteranean, în regiunile de
apă fierbinte, se extern. Pentru Irak, Pakistan, stepă şi
amestecă tratarea China, SUA, silvostepă din
continuu; vasul dermatitelor, Canada, sud-estul ţării.
se aşează pe foc eczemelor, Argentina, Este apreciat
15 minute, ariceală: Uruguay, Chile. pentru
amestecându-se cataplasme cu ISTORIC. fabricarea
continuu. Se amidon; băi cu Grâul tare îşi are pastelor
obţine o masă amidon. Rol originea în făinoase.
coloidală albă. absorbant şi centrul din DESCRIE
Se lasă la răcit adsorbant Orientul REA SPECIEI.
până la călduţ. Apropiat Rădăcini
Se administrează (interiorul Asiei adventive
prin breuvaj Mici, Iranul, fasciculate
bucal (se toarnă G Transcaucazia, (firoase).Tulpin
pe gât); b) RÂU TARE Munţii din a (paiul), cu
pulbere simplă (Triticum Turkmenia), internodul
de amidon; c) durum), fam. Centrul superior plin de
amidon în Poaceae/Grami abisinian măduvă, înaltă
diverse mixturi. neae. Cereală de (Etiopia şi o de 70–140 cm.
Se administrează stepă, erbacee, parte din frunze liniare,
prin breuvaj anuală, Somalia) şi glabre sau
bucal. Dozele de unisexuat-monoi centrul glabrescente,
tratament: că; se mai mediteranean palid-verzui.
animale mari numeşte arnăut, (teritoriile din Spic relativ
(cabaline, ghircă, grâu bazinul scurt (4–10 cm),
taurine), 50–200 alb, grâu mediteranean). cu contur
g; animale arnăut, grâu de A fost semnalat pătratic în
mijlocii (ovine, primăvară, grâu prima dată ca secţiune
caprine, tare, grâu tare plantă cultivată transversală;
 51
rahisul cu conţin proteine cardiovascular, dinţi etc:
muchii păroase; (22–24%), renal, genital, consum zilnic
ariste mai lungi substanţe sistemului de boabe
decât spicul şi extractive nervos, în încolţite. Se
paralele cu el. neazotate tratarea bolilor spală 100 g
Glume groase, (amidon, zahăr, de piele etc. Se boabe cu apă
carenate, dextrină), utilizează grâu rece. Boabele
gălbui-roşietice grăsimi, încolţit, făină de umezite la
sau negricioase. vitamine (B, E), grâu, tărâţe de spălat se pun pe
un spiculeţ are substanţe grâu. o farfurie. Se
5–7 flori. minerale. MEDICIN acoperă cu apă
Înflorire, V–VI. Aminoacizii din Ă UMANĂ. şi cu un şerveţel
Polenizare proteine sunt FITOTERA de hârtie. După
anemofilă. Fruct, arginina, PIE. Uz intern. 24 ore încolţesc
cariopsă histidina, 1. Pentru (colţişori de 1
alungit-ovoidală, isoleucina, tonifierea mm). Se spală
sticloasă, albă, leucina, lizina, generală a cu apă şi se
cenuşie sau metionina, organismului la consumă
roşiatică. fenilalanina, copii, bătrâni şi sfărâmându-le
triptofanul, ca sedativ: bine în gură. Se
valina. consum zilnic, mai poate
PROPRIET câte 2–3 pregăti prin
ĂŢI linguriţe boabe trecerea
FARMACODIN încolţite şi boabelor prin
AMICE. Grâul uscate. Se râşniţă. Se
posedă pregătesc prin amestecă apoi
proprietăţi punerea la cu apă fiartă sau
terapeutice încolţit pe lapte, în
pentru medicina sugativă umedă. proporţii egale.
umană. După încolţire, Se adaugă miere
Principiile se usucă pe şi se consumă.
RECOLTA active pe care le cuptor. 2. Pentru
RE. Recoltarea Cura durează 2–
conţine îi tratarea 4 săptămâni. Se
se face cu conferă durerilor de cap,
combina. Când va constata
proprietăţi asteniei, îmbunătăţirea
grâul este căzut, nutritive, demineralizării,
acesta se seceră stării de
emoliente, rahitismului, sănătate. Grâul
cu coasa sau cu laxative, tuberculozei,
secerătoarea, se încolţit conţine
antidiareeice, bronşitelor, 1 050 mg%
leagă în snopi şi sedative (grâu tromboflebitelor,
se aşează în clăi fosfor, 342 mg%
încolţit), bolilor cronice magneziu, 71
pentru uscarea şi remineralizant, ale sângelui,
maturarea mg% calciu,
reconfortant, polinevritelor, enzime,
completă a tonic (grâu tumorilor
boabelor. După vitamine A, B,
încolţit). Este stomacului, E (germen), K,
7–14 zile se folosit ca tumorilor în
treieră prin D, PP, diastaze,
adjuvant în general, bolilor proteine,
trecerea cu tratarea intestinale,
combina de la glucide etc. 3.
diferitelor boli artritelor, bolilor Pentru
claie la claie. ale aparatului ginecologice,
COMPOZI combaterea
digestiv, bolilor de ochi, constipaţiilor
ŢIE CHIMICĂ.
respirator, durerilor de cronice la copii
Cariopsele
52
şi bătrâni, ca intestinului gros, porcine), 10–50 numeşte
laxativ: decoct, plastic pentru g; animale mici băşicuţa-porcul
din tărâţe de tineret şi (pisici, câini), ui,
grâu în apă sau animale adulte 0,20–5 g. Rol brânza-vacii,
lapte. Se prepară în sicativ, calce mică,
asemănător convalescenţă, absorbant, ceairot,
grişului. Se antidot în protector. ciubotele-cucul
îndulceşte uşor şi intoxicaţiile cu Etnoiatric, ui, fetică,
se mănâncă iod, ca ţăranii din grâuşor mărunt,
drept desert. 4. pansament judeţul Bihor iarba-rândunel
Pentru gastric: a) administrează ului, salată de
combaterea mucilagiu de vacilor, după ce câmp,
diareei şi amidon, din o au fătat, boabe salata-cucului,
durerilor parte amidon şi de grâu, de salata-mielului,
hemoroidale: patru părţi apă porumb, de salată mică,
clismă, cu rece; se ovăz, de orz şi salată
soluţie pregătită amestecă fasole pentru a nemţească,
din 50 g făină la energic şi elimina mai salată
1 litru de apă în continuu, peste repede placenta. sălbatică, sălci
clocot. Se fierbe acestea se Administrarea mici, scânteiuţă
10–15 minute. adaugă 4–5 părţi se face după ce a galbenă,
Se diluează şi se apă fierbinte, se fost muls untişor,
utilizează amestecă colostrul. Uz untişorul-vacii,
călduţă. Uz continuu; vasul extern. Pentru untul-vacilor;
extern. Pentru se aşează pe foc tratarea Engl: Lesser
tratarea bolilor 15 minute, dermatitelor, celandine,
de piele (eritem, amestecându-se eczemelor, Pilewort;
urticarie etc): continuu. Se ariceală: Germ:
decoct, din 5 kg obţine o masă cataplasme cu Scharbockskrau
tărâţe grâu la 10 coloidală albă. amidon; băi cu t; Magh:
litri apă. Se lasă la răcit amidon. Rol Salátaboglárka;
Tărâţele se până la călduţ. absorbant şi Rus: Cisteak
introduc într-un Se adsorbant. vesennii; Ucr:
săculeţ de pânză, administrează Zaiacea salat.
apoi se aşează în prin breuvaj Răspândit în
vasul cu apă. Se bucal (se toarnă Europa, Asia
fierbe 25–30 pe gât); b) G Centrală.
minute. Soluţia pulbere simplă RÂUŞOR ISTORIC.
obţinută se de amidon; c) (Ranunculus Plantă
toarnă în apa de amidon în ficaria L), fam. cunoscută din
baie din cadă, la diverse mixturi. Ranunculaceae. Antichitate.
temperatura de Se Plantă erbacee, Dacii o numeau
37oC. Se spală administrează perenă, salmos-astra,
tot corpul, mai prin breuvaj hemicriptofit-ge samolastra (I.
ales locurile bucal. Dozele de ofită, comună Pachia
afectate. tratament: prin păduri, Tatomirescu,
MEDICINĂ animale mari tufişuri, livezi, 1997). Ea a fost
VETERINARĂ. (cabaline, parcuri şi folosită în
Uz intern. taurine), 50–200 grădini, de la decursul
Pentru tratarea g; animale câmpie până în timpului în
enteritelor, ca mijlocii (ovine, regiunea alimentaţie sau
antiinflamator al caprine, montană; se mai în medicină. Ea
 53
era folosită petale sfârşitul mărunţită peste
primăvara de alungit-eliptice, vegetaţiei. Se care se toarnă o
timpuriu, până la la bază cu usucă într-un cană (200 ml)
înflorire, pentru gropiţe singur strat, în cu apă în clocot.
salate, crude sau nectarifere poduri acoperite Se lasă
gătite. Pe acoperite cu cu tablă. Poate fi acoperită 15–20
alocuri, planta în solzi; androceu folosită şi minute. Se
întregime se cu numeroase proaspătă. strecoară. Se fac
fierbea şi zeama stamine galbene; COMPOZI spălături locale;
se folosea contra gineceu cu ŢIE CHIMICĂ. b) alifie,
bolilor de piele stigmat sesil. Planta conţine preparată din 5
sau ca leac Înflorire, III–V. anemonină, g extract plantă
contra Fructe, mucule protoanemonină, şi 50 g
hemoroizilor şi a cu cioc foarte acid ficaric, unguentum
scorbutului. scurt. ficarină etc, populeum; se
Planta mai era formate după amestecă bine,
dată vacilor în înflorire. până la
tărâţe, cu sare, PROPRIET omogenizare; se
ca să aibă lapte ĂŢI ung părţile
FARMACODIN
mai mult, mai afectate.
AMICE.
gras şi untul să
Rădăcinile şi
fie galben.
frunzele au
DESCRIER
EA SPECIEI. utilizare
terapeutică în G
Rădăcini subţiri, RICIOREI
unele din ele medicina umană
tradiţională. (Primula
tuberizate. RECOLTA vulgaris Huds.
Tulpină glabră, Ameliorează
RE. Frunzele circulaţia syn P. acaulias
înaltă de 15–30 (Ficariae L), fam.
cm, cu frunze, venoasă. Au
folium) se efecte Primulaceae.
până aproape de recoltează Plantă erbacee,
floare. Frunze antihemoroidale,
înainte de se folosesc în perenă,
întregi, lucitoare, înflorire. După hemicriptofită,
cărnoase, rotund tratamentul
înflorire, devin varicelor şi al întâlnită
sau toxice. Se sporadic prin
triunghiular-cord bolilor de piele.
formează Sub formă de tufărişuri
ate, peţiolate, anemonină care luminoase, pe
adesea la extract 25%
este un iritant intră în lângă pâraie,
subsuoară cu puternic. Pot fi livezi şi fâneţe,
tuberule (muguri compoziţia unor
folosite pomezi sau margini şi
mici, ovoizi, proaspete sau luminişuri de
tuberizaţi) prin unguente.
uscate. Se usucă MEDICIN păduri de
care se la umbră, în foioase, din
Ă UMANĂ.
înmulţeşte strat subţire, în FITOTERA etajul gorunului
vegetativ. Flori poduri acoperite PIE. Uz extern. – etajul fagului,
galbene, cu tablă. Pentru tratarea altitudine 300 m
lucitoare; caliciu Rădăcina hemoroizilor, până la 1 200
cu 3 sepale, (Ficariae radix) varicelor şi m; se mai
pieloase, glabre, se recoltează bolilor de piele: numeşte aglice,
gălbui-albe sau primăvara, până a) infuzie, din aglicea, aglicei,
albe-verzui; la înflorire, sau 1–2 linguriţe agricele,
corolă cu 8–12 toamna, câtre plantă uscată şi eglicele,
54
greciulei, târziu mai mari, RECOLTA înfloritului. Se
greciurei, iglice, ruguloase, RE. Florile spală într-un
iglicele, olicele, membranoase, (Primulae curent de apă.
oliştei; Germ: pe faţă glabre, vulgarisae flos) Se usucă la
Stengellose pe dos, în lungul au caliciul cu soare sau în
Schlüsselblume; nervurilor, muchii ascuţite poduri învelite
Magh: posedă peri verde-închis, iar cu tablă.
Szárnélküli simpli şi peri corola este Uscarea
Kankalin; Rus: glanduloşi. Flori galbenă-sulfurie, artificială la 40–
Pervoţvet de culoare care se 50oC. La flori,
obâknovennâi. galbenă, la înverzeşte la randamentul de
Răspândită în uscare devin uscare Ele se uscare este de
Europa Centrală verzui, cu recoltează în 7/1, iar la
şi de Sud, Africa pedicel lung de timpul rizomi şi
de Nord. 5–10 cm; înfloritului, pe rădăcini, 4/1.
ISTORIC. bracteei lat timp frumos şi COMPOZI
Plantă cunoscută linear, palid, după ora 11. ŢIA CHIMICĂ.
din Antichitate. mai scurte decât Floarea în Florile conţin
Ea a fost folosită pedicel; caliciu întregime saponozide şi
în afecţiunile cilindric, cu (caliciu + flavone.
căilor muchii verzi, în corolă) se Frunzele
respiratorii, rest galben, lung recoltează cu proaspete conţin
tuberculoză de 10–15 mm, mâna, prin cantităţi
pulmonară, cu dinţi linear ciupire. La apreciabile de
contra bolilor de triunghiulari, comandă, se vitamina C (3–5
rinichi, mai scurţi decât poate recolta g%) şi
împotriva jumătatea numai corola -caroten.
degerăturilor şi tubului; corolă (Primulae Rizomii şi
abceselor. Din cu tubul puţin elatiorae sine rădăcinile
flori, se făcea un mai lung decât calicibus). conţin până la
decoct care se caliciul, gâtul cu Florile recoltate 10% saponozide
bea pentru boli 5 petale se strâng într-un triterpenice
respiratorii. triunghiulare. coş, fără a fi (primulina,
Decoctul de Înflorire, III–IV. presate. Se acidul
rădăcină se lua Fruct, capsulă usucă la umbră, primulinic A
contra bolilor de elipsoidală. într-un singur etc.), heterozide
rinichi, în Seminţe brune, strat, în camere generatoare de
special a verucoase, lungi bine aerate. ulei volatil,
calculilor renali. de cca. 2,5 mm. Uscarea primverozida şi
DESCRIER artificială la 35– primulaverina
EA SPECIEI. 40oC. Rizomii şi etc. Rădăcinile
Rizom scurt. rădăcinile proaspete conţin
Tulpină înaltă de (Primulae glicozizi
5–10 (20) cm. vulgarisae fenolici –
Frunze rhizoma cum primverina şi
alungit-ovate, la radicibus) au primulaverina.
vârf rotunjite, la culoarea brună Când se usucă,
bază treptat sau roşie-brună primverina se
îngustate în şi se recoltează scindează în
peţiol lat-aripat, primăvara de primverigenină,
lungi la înflorire timpuriu şi în iar
de 3–6 cm, mai timpul primulaverina
 55
se scindează în cu apă în clocot. infuzie, din 1 acoperită 15
primulaverigeni Se lasă acoperită linguriţă flori la minute. Se
nă şi în 15 minute. Se o cană (250 ml) strecoară. Se
primverozid. strecoară. Se bea cu apă în clocot. bea conţinutul a
Primulagenina A conţinutul a 2–3 Apa se toarnă 1–3 căni pe zi.
se transformă în căni pe zi; b) peste flori. Se Uz extern. 1.
cinci produşi decoct, din 1–2 lasă acoperită Pentru
diferiţi. linguriţe pulbere 15–20 minute. combaterea
PROPRIET rizom şi Se strecoară. Se hemoragiilor
ĂŢI rădăcină la o bea conţinutul a externe,
FARMACODINA cană (250 ml) cu 2–3 căni pe zi; calmarea şi
MICE. apă. Se adaugă b) decoct, din 1 tratarea rănilor,
Principiile active un vârf de cuţit linguriţă pulbere cu efect
din rizomi şi de bicarbonat de rizom şi cicatrizant: a)
rădăcini au Na, se fierbe 5– rădăcină la o infuzie, din 2–3
acţiune 10 minute. Se cană (250 ml) cu linguriţe la o
expectorantă, strecoară. Se bea apă. Se fierbe 10 cană (250 ml),
emetică şi conţinutul a 2–3 minute, se cu apă în clocot.
secretolitică. căni pe zi. 2. adaugă un vârf Se lasă
Acţionează ca Pentru tratarea de cuţit de acoperită 20
topic. Uşurează bronşitei: a) bicarbonat de minute. Se
expectoraţia, infuzie, din 1–2 Na. Se strecoară. strecoară; b)
împiedică linguriţe flori la Se bea decoct, din 1
formarea de o cană (250 ml) conţinutul a 2–3 linguriţă
secreţii. cu apă în clocot. căni pe zi. 4. pulbere rizom şi
Recomandată Se lasă acoperită Pentru tratarea rădăcină la o
intern în 15 minute. Se durerilor de cap, cană (250 ml)
bronşite, gripă, strecoară. Se bea nevralgii şi ca cu apă. Se fierbe
guturai, iar treptat, în cursul tonic nervos: 10 minute. Se
extern în unei zile; b) infuzie, din 1 lasă acoperită
tratamentul decoct, din linguriţă flori la apoi 15 minute
contuziilor. pulbere rizom şi o cană (250 ml) pentru a se răci.
Florile sunt utile rădăcină la o cu apă în clocot. Se strecoară. Cu
în tratarea cană (250 ml) cu Apa se toarnă infuzia sau
durerilor în apă. Se fierbe peste florile din decoctul obţinut
piept, rinitelor, 10–15 minute, cană. Se lasă se aplică
rinosinuzitelor, se adaugă un acoperită 15 cataplasme
pneumoniei, vârf de cuţit de minute. Se calde pe locurile
dureri de cap etc. bicarbonat de strecoară. Se bea afectate. 2.
MEDICINĂ
Na. Se lasă conţinutul a 2–3 Pentru calmarea
UMANĂ.
FITOTERAP
acoperit 10 căni pe zi. 5. durerilor de
IE. Uz intern. 1. minute, se Pentru tratarea măsele şi de
Pentru tratarea strecoară. Se bea astmului cap: tinctură,
tusei de diverse conţinutul a 1–2 bronşic, răcelii: din 1 linguriţă
etiologii, linguri, la infuzie, din 1 pulbere rizom şi
rinitelor, intervale de 2–3 linguriţă rădăcină la o
rinosinuzitelor, ore. Cantitatea amestec părţi cană de 200 ml
pneumoniei se consumă egale de flori de oţet de vin. Se
(adjuvant): a) într-o zi. 3. griciorei şi flori lasă 5 zile. Se
infuzie, din 1–2 Pentru tratarea de soc, la o cană păstrează în
linguriţe flori la gripei, (200 ml) cu apă sticle închise la
o cană (250 ml) guturaiului: a) în clocot. Se lasă culoare. La
56
nevoie soluţia se noştri foloseau de 25 cm, cu
aspiră pe nas. vârfurile florale tulpini
MEDICINĂ ale subarbustului târâtoare,
VETERINARĂ. G la vopsitul în radicante.
Uz intern. ROZAMĂ galben, de multe Ramuri
Pentru tratarea (Genista ori în amestec ascendente,
afecţiunilor sagittalis L), cu alte plante. În simple sau
pulmonare, fam. sudul ramificate
renale, cistitelor: Fabaceae/Legu Transilvaniei, uneori de la
a) infuzie, din 5– minosae. ceaiul din flori, bază, cu 3–6
10 g flori uscate Subarbust îndulcit cu internodii pe
şi mărunţite hemicriptofit, miere, se lua care se află 2
peste care se camefit, întâlnit contra durerilor aripi laterale,
toarnă 100 ml pe coline şi de stomac. tari, glabre,
apă în clocot. Se coaste uscate, Tulpinile lucitoare, verzi,
lasă acoperită mai ales pe florifere se întrerupte la
30–40 minute. locuri sărace în fierbeau şi cu noduri.
Se mai răceşte calcar, prin decoctul lor se Frunzele sunt
dacă este cazul. poieni şi pe făceau băi alterne, fără
Se administrează lângă păduri, în contra stipele, sesile,
prin breuvaj regiunea de reumatismului. lungi de 1–2
bucal (se toarnă câmpie şi Decoctul plantei cm, late de 5
pe gât); b) montană; se mai era folosit mm, acute sau
decoct, din 10 numeşte pentru obtuze, mai
linguri pulbere buruiană închegatul mult sau mai
rădăcină la 1 păroasă, laptelui. Despre puţin moi. Flori
litru de apă. Se ginistră, utilizările galbene-aurii,
fierbe 15–20 groancă, acestei plante în grupate câte 3–
minute. Se grozană, trecut, V. Butură 16 în
strecoară. Se lasă închegătoare, aducea preţioase inflorescenţe
la răcit. Se iarba informaţii în globuloase până
administrează întruielelor; articolul Plante la racemoase, cu
prin breuvaj Germ: cunoscute şi bracteei
bucal. Dozele de Pfeil-Gingster; întrebuinţate de subuliforme;
tratament: Magh: Szárnyas români din pedicel floral
animale mari rekettye. Ardeal, În: Bul. mai lung decât
(cabaline, Răspândit în Grăd. Bot, tubul caliciului;
taurine), 10–20 Europa Centrală Cluj, vol. XV, caliciu bilabiat,
g; animale (atlantic – 1935, nr. 1–4, p. moale păros;
mijlocii (ovine, mediteranean). 218–227, corolă cu petale
caprine, În Moldova, se precum şi în egale în
porcine), 2–5–10 află la limita Enciclopedia de lungime,
g; animale mici estică a arealului etnobotanică persistente, cu
(pisici, câini, său. românească, aripi lineare,
păsări), 0,5–1 g. ISTORIC. Editura alungit-obtuze,
Uz extern. Subarbust Ştiinţifică şi vexil-glabru,
Pentru tratarea cunoscut din Enciclopedică, uneori uşor
zonelor Antichitate. Bucureşti, 1979, ciliat. Înflorire,
traumatizate: Genista era p. 110. V–VII (uneori a
cataplasme numele latin la DESCRIER doua oară
locale cu decoct Vergilius. Moşii EA SPECIEI. toamna). Fruct,
sau infuzie. şi strămoşii Subarbust înalt păstaie turtită,
 57
lungă de 1,5–2 are utilizare în plantă (frunze şi brozbă,
cm şi lată de 5 medicina umană flori), peste care calarabe,
mm, gheboasă, tradiţională care se toarnă o cană caralambe,
scurt îi atribuie (250 ml) cu apă carababe,,
alipit-păroasă, cu proprietăţi în clocot. Se lasă cararabe,
2–6 seminţe depurative, acoperită 10–15 călărabe,
ovale, diuretice, minute. Se călărubă,
brune-gălbui, laxative. strecoară. Se bea chelărabe
lucitoare. Contribuie la conţinutul a 1–2 vinete,
eliminarea din căni pe zi, cu 30 chelărabi,
organism a minute înainte chelărabie,
toxinelor şi a de a mânca. Uz chelărade,
produşilor extern. Empiric, corelabe,
rezultaţi din pentru tratarea corolob,
dezasimilaţie; de reumatism: curechi, gulie
determină decoct, din 200– de iarnă,
creşterea 300 g părţi gulioare,
secreţiei şi aeriene înflorite gulimani, nap
excreţiei de şi uscate la 10 porcesc; Engl:
urină, mărind litri apă. Se Turnip-cabbage
cantitatea de fierbe 15–20 ; Franc:
RECOLTA
urină eliminată minute. Se Chou-rave;
RE. Vârfurile
în timp; strecoară şi se Germ:
plantei înflorite
provoacă o pune în apa de Kohlrabi,
(Genistae
purgaţie uşoară, baie. Cu Kleine
tinctoriae herba
fără a irita decoctul obţinut Kohlrüben,
cum flos) se
mucoasa se aplică şi Kohlrüben;
recoltează pe
intestinală; i se comprese calde Magh:
timp însorit,
mai atribuie pe locurile Karlábé,
după ora 12. Se
proprietăţi de dureroase. Kalóráb, Répa
usucă la umbră,
stimulare a káposzta, Téli
într-un singur
funcţiei kalerábé, Korai
strat, de preferat
ficatului, splinei G kalerábé, Kései
în podurile
şi tiroidei. ULIE kalerábé; Pol:
caselor acoperite
MEDICIN (Brassica Kalarepa; Rus:
cu tablă. Uscarea Ă UMANĂ. oleracea, var. Kolrabili
artificială la 30– FITOTERA
gongylodes (L) rednaia
40oC. PIE. Uz intern.
COMPOZI Duches), fam. kapusta,
Empiric, pentru Kolrabi; Ucr:
ŢIE CHIMICĂ. Brassicaceae/Cr
tratarea de Calarepa.
Conţine uciferae. Plantă
afecţiuni renale, Răspândit în
alcaloizii erbacee, bienală,
hipotiroidie, Europa Centrală
citizina, alogamă,
constipaţie, şi de Vest, în
metilcitizina, legumicolă din
afecţiuni Federaţia Rusă
sparteina, grupa
hepatice şi ale şi în alte ţări.
angirina, vărzoaselor,
splinei, ISTORIC.
substanţe cultivată pentru
eliminarea Cunoscută şi
flavonice. tulpina ei
toxinelor din cultivată ca
PROPRIET îngroşată,
organism, legumă din
ĂŢI cărnoasă,
FARMACODINA reumatism: Antichitate.
gustoasă folosită
MICE. Partea infuzie, din o Originară din
în alimentaţie;
aeriană înflorită linguriţă pulbere specia sălbatică
se mai numeşte
58
Brassica Înflorire, V–VII. sau combine cană, de 3 ori pe
rupestris, care Fructe, silicve. adaptate special zi (dimineaţa,
creşte spontan în Seminţe mici. în acest scop. prânz şi seara).
Bazinul După treierat,
mediteranean. seminţele se
Are acelaşi areal condiţionează cu
de răspândire ca selectorul. G
şi varza. Astăzi, Producţia de URA-LEULU
ocupă suprafeţe seminţe este de I (Antirrhinum
cultivate 300–400 kg/ha majus L), fam.
însemnate, în la gulioare şi Scrophulariace
ţările din centrul 500–600 kg/ha ae. Plantă
şi vestul la gulii. erbacee, perenă,
Europei, COMPOZI hemicriptofită,
Federaţia Rusă şi RECOLTA ŢIE CHIMICĂ.
cultivată
alte ţări. În RE. Recoltarea În stare
frecvent prin
România, este se face în a doua proaspătă,
grădini la oraşe
cultivată mai jumătate a lunii conţine apă
şi sate ca plantă
mult în iulie – începutul (91,7%),
ornamentală, pe
Transilvania, lunii august. În proteine (1,8 g
alocuri
Banat, în jurul cadrul acestei %), lipide (0,1 g
sălbăticită; se
capitalei, al altor perioade, se %), glucide (6 g
mai numeşte
oraşe cu pondere începe recoltatul %), vitamina B1
aslan, buruiană
industrială. când o parte din (0,06 mg%),
de in, capul
DESCRIER silicvele de la vitamina B2
câinelui,
EA SPECIEI. baza plantei (0,05 mg%),
căscate, floarea
Rădăcină capătă culoarea vitamina PP (0,2
cataimei, gură
pivotantă, galbenă, mg%), vitamina
dragă, gura
ramificată. seminţele sunt C (68 mg%),
mielului, gura
Tulpina se brun-roşcate, au sodiu (55 mg%),
moroiului, gura
hipertrofiază tegumentul tare potasiu (340 mg
morunului, gura
prin dezvoltarea şi sunt %), calciu (70
ursului, guriţa
ţesutului dezvoltate mg%),
leului, guriţa
parenchimatic şi normal. magneziu (40
mielului, leoaie
depunerii Tulpinile florale mg%), fier (0,5
mare; Bulg:
substanţelor de se taie de la mg%), fosfor
Ilini iratika;
rezervă. bază. tăierea se (35 mg%), sulf
Engl:
Dimensiunile, face dimineaţa (54 mg%), clor
Snapdragon;
forma şi culoarea când este rouă, (60 mg%).
Franc:
constituie se leagă în snopi MEDICIN
Ă UMANĂ. Gueule-de-loup
caractere de soi. şi se transportă
FITOTERA ; Germ:
Frunze sub şoproane, cu
PIE. Uz intern. Löwenmaul;
lung-peţiolate, ajutorul
Pentru tratarea Magh:
cu marginea remorcilor
bolilor de Oroszeánszáj;
laminei dinţată, căptuşite cu
stomac (gastrită, Pol: Levyky,
culoare verde polietilenă. Aici,
ulcer gastro- Lvyna past;
sau violacee. snopii se ţin
duodenal): suc Rus: Lvinâi zev
Frunzele sunt pentru
obţinut din sadovâi;
inserate rar, în definitivarea
gulie, prin Sârbo-Cr:
spirală, cu teaca uscării.
centrifugare. Se Zjevalica; Ucr:
mult lăţită, Flori Treieratul se
bea câte o Vuvancek.
galbene. face cu batoze
jumătate de Răspândită în
 59
regiunea de (20) 30–70 timp însorit,
mediteraneană. cm, des-foliată, după ora 12. Se
ISTORIC. în partea usucă într-un
Plantă cunoscută superioară singur strat, la
din timpuri glandulos-păroa umbră, de
străvechi. să. Frunze preferat în
Numele lanceolate, podul casei
Antirrhinum vine întregi; cele acoperit cu
de la cuvântul inferioare, opuse tablă.
grecesc sau alterne, COMPOZI
antirrinon, îngustate în RECOLTA ŢIE CHIMICĂ.
compus din peţiol; cele RE. Recoltatul Planta conţine
prepoziţia anti superioare, în scopul glicozide de tip
cu sens de linear-lanceolate comercializării aucubinic:
comparaţie, şi , glabre. Flori de sau pentru antirinozid,
din rhin, rhinos culoare roşie decorarea glucozilantirino
= nas, cuvânt purpurie, roză interioarelor, se zid; alcaloidul
care indică sau albă, grupate face când 4-metil-2,7-naft
forma capsulei în raceme jumătate din hidrină şi alte
plantei terminale laxe; florile baze terţiale,
asemănătoare bracteei inflorescenţei colină, depside
întrucâtva cu ovat-lanceolate, sunt deschise. ale acizilor
botul unui acutiuscule, mai Soiurile mai des chinici, cafeic,
animal (E. scurte decât folosite pentru cumaric, ferulic
Ghişa, 1960). corola; caliciu cultura forţată etc; flavonoide
Medicina glandulos-păros, sunt: Alaska, cu (aurone,
etnoiatrică i-a cu lacinii ovate, flori albe; Ethel, bracteatin-6-
atribuit mai scurte decât cu flori glicozid),
proprietăţi corola; corolă galben-sulfurii; antocianidină,
astringente şi lungă de 20–30 Hlen, cu flori camferol,
vulnerare. A fost mm, portocaliu cvercitină etc
folosită în uzul larg-tubuloasă, strălucitor; (Fl. Crăciun, O.
extern ca cu tub saciform. indian Summer, Bojor, M.
rezolutiv şi Înflorire, VI–IX. cu flori de Alexan, 1977).
emolient. În Fruct, capsulă PROPRIE
culoare
prezent este glandulos TĂŢI
roşu-închis; FARMACODIN
insuficient pubescentă, Princess AMICE.
valorificată sub lungă de 12–17 Elisabeth, cu
aspect Principiile
mm. Seminţe flori roz-deschis;
fitoterapeutic. active din
numeroase, Vulkan, cu flori
DESCRIER plantă au
alungit ovoidale, roşu-închis. În
EA SPECIEI. proprietăţi
brune scopuri
Rădăcină rezolutiv şi
negricioase, fitoterapeutice,
ramificată. emoliente.
lungi de 0,6–0,8 părţile aeriene
Tulpină erectă, Extern, produc
mm, cu înflorite
uneori o congestie
suprafaţa (Antirrhinumae
ascendentă, locală
pronunţat flos) sau părţile
simplă sau superficială,
reticulat aeriene înflorite
ramificată, la având ca efect
alveolată. şi cu frunze
bază mai mult decongestionare
(Antirrhinumae a în
sau mai puţin herba cum flos) profunzime;
lignificată, înaltă se recoltează pe relaxează
60
ţesuturile şi mai numeşte Crimeea, Carol cel Mare.
diminuează alămâioară, sud-estul şi estul În Anglia,
starea gădunie, gâtâi, Europei, nordul Chaucer
inflamatorie. gutai, gutaie, Africii. În pomeneşte
Poate fi folosită gutani, gutăi, Antichitate, despre gutui
extern pentru gutăn, gutâi, gutuiul se târziu, în
vindecarea gutei,gutie, cultivă pe secolul al
rănilor sau a gutâie, măr suprafeţe întinse XIV-lea. Ceva
inflamaţiilor butii, pom cotei; în insula Creta, mai târziu,
pielii. Engl: Quince; în jurul oraşului coloniştii
MEDICINĂ Franc: Cydon, de unde spanioli şi
UMANĂ. Coignassier se apreciază că francezi au
FITOTERAP commun; Germ: vine şi numele introdus gutuiul
IE. Uz extern. Gemeine Quitte, genului. El era în America de
Pentru tratarea Quitte, Quitt, cunoscut în Nord. Astăzi,
rănilor, a Rite, Grecia antică gutuiul are un
bubelor, Quittenbaum, sub numele de areal vast de
inflamaţii ale Gemeiner Chrysomela răspândire. Se
pielii: decoct, Quittenbaum; (măr de aur). cultivă în
din o lingură Magh: Birs, Scriitorii romani Extremul
flori uscate şi Közönséges Cato, Varro, Orient, în Asia
mărunţite, sau o birs, Birsalma, Columella, Centrală, în
lingură flori şi Birskörte, Plinius cel sudul Rusiei, în
frunze uscate şi Birsalmafa, Bătrân şi centrul şi sudul
mărunţite la o Közönséges Virgilius Europei. În
cană (250 ml) cu birsalma; Rus: amintesc de ţările
apă. Se fierbe 5 Aiva gutui ca de o mediteraneene,
minute la foc obâknovennaia, specie comună. gutuiul se
domol. Se lasă Aiva Romanii au întâlneşte şi
acoperit 15–20 prodolgovataia; cunoscut gutuiul semispontan.
minute. Se Ucr: Gutei, şi unele soiuri Spre nord,
strecoară. Se fac Pegva Răspândit ale lui cu gust gutuiul ajunge
spălături locale, aproape pe tot plăcut şi lipsit până în centrul
se pun comprese Globul. de astringenţă, Ucrainei, sudul
pentru cca 1 oră ISTORIC. încă înaintea Poloniei şi sudul
şi apoi iarăşi se Originar din erei noastre. Ei Germaniei. În
spală cu decoct. insula Creta şi îl numeau România, este o
Se repetă de mai din Asia de Cotonea sau specie pomicolă
multe ori pe zi. Sud-Vest. În Malus areum. cu răspândire
ţările de origine, Gutuiul a fost limitată. El
a fost luat în răspândit în ocupă cca 14%
G cultură cu cca imperiul roman din totalul
UTUI (Cydonia 4.000 ani în de unde a pomilor
oblonga Mill), urmă. Se cultivă pătruns în multe cultivaţi.
fam. Rosaceae. în China, Iran, alte regiuni din Culturile de
Arbust sau Transcaucaz şi Europa. Târziu, bază sunt
arbore fructifer Asia Mică. Din în anul 812 grupate în
rustic, exotic, aceste regiuni, gutuiul, sub centrele Huşi,
cultivat pentru cultura lui a numele de Mizil, Delta
fructele sale, dar pătruns în Asia Coing, era Dunării, Arad,
şi în scopuri Centrală, recomandat în Oradea etc. Pe
ornamentale; se Caucaz, Franţa de către altitudine,
 61
gutuiul se ridică parfumate, gust recoltează în minerale de Ca,
până la 800 m în astringent. urma Fe, P, K, Cu,
Caucaz, până la Lăstăreşte, consumării Mg, S.
1.500 m în drajonează, se fructelor sau PROPRIE
Daghestan şi înmulţeşte uşor prelucrării lor TĂŢI
până la 2.500 m prin butaşi de casnice sau FARMACODIN
în Republica lujeri şi industriale. Se AMICE.
Tadjică. rădăcini. usucă în strat Fructele,
DESCRIER foarte subţire, în seminţele,
EA SPECIEI. adăposturi florile şi
Sistem radicular acoperite cu frunzele au
superficial. tablă. Frunzele aplicaţii
Tulpină înaltă, (Cydoniae terapeutice în
până la 8 m, folium) se medicina umană
scoarţă recoltează în tradiţională.
cenuşie-brună; iulie–august pe Principiile
lemn alb-roz, timp frumos, active din fructe
uniform, raze după orele 10. acţionează
medulare Se usucă la astringent,
vizibile cu lupa, umbră, în strat stomahic,
RECOLTA
inele anuale subţire, de aperitiv şi
RE. Fructele de
vizibile. Ramuri preferat în fortifiant,
gutui (Cydoniae hepatic.
nespinoase, fructus) ajung poduri acoperite
orizontale, erecte cu tablă. Se Determină o
târziu la strângere a
sau pendule. maturitatea de păstrează în saci
Lujerii textili. Florile ţesuturilor, a
recoltare. Ele se capilarelor şi a
slab-muchiaţi, recoltează când (Cydoniae flos)
bruni-verzui, se recoltează în orificiilor;
culoarea realizează o
cenuşii-tomentoş fructelor virează timpul
i, cu muguri înfloritului; se acţiune
de la verde spre hemostatică
lat-conici, alipiţi, gălbui, iar puful usucă în poduri
cenuşii-păroşi. acoperite cu locală prin
se şterge cu precipitarea
Frunze ovate sau uşurinţă sau se tablă, în strat
eliptice, întregi subţire. Se proteinelor;
desprinde în favorizează
pe margini, în mod natural. păstrează în
stadiul de pungi de hârtie. digestia prin
Timpul de excitaţia
tinereţe recoltare este COMPOZI
pubescente pe ŢIE CHIMICĂ. sucurilor
luna octombrie, gastrointestinale
ambele feţe, apoi începutul lunii Fructele conţin
numai pe faţa apă (70–72%), ; stimulează
noiembrie. funcţiile
inferioară. Flori Desprinderea lor zaharuri (6,6–
albe-roz, sesile, 12,9%), acizi hepatice şi ale
se face cu grijă, pancreasului.
solitare, mari pentru a nu organici (0,60–
(diametrul 4–5 1,76%), pectine Recomandate
afecta mugurii intern în diaree,
cm). Înflorire, rodului din anul (0,69–1,13%),
V–VI. protide, tanin, dizenterie (mai
următor. Se ales la
Polenizare păstrează în mici cantităţi de
entomofilă. grăsime, convalescenţe,
încăperi bătrâni, copii),
Fructe poame, răcoroase. vitamina C
galbene, (10,8–38,1 mg tuberculoză
Seminţele (hemoptizii),
dimensiuni mari, (Cydoniae %), vitaminele
frumos A, B, PP. Săruri vomă, salivaţie
semen) se
62
abundentă hemoptizii adaugă 50 g convulsive: a)
(sialoree), (eliminarea pe zahăr. Se infuzie, din 30 g
guturai, gură de sânge consumă în 2–3 flori uscate
leucoree, curat, roşu reprize, în peste care se
inapetenţă, însoţit sau nu de cadrul unei zile toarnă 1 l apă în
insuficienţă tuse): a) consum (dimineaţa, clocot. Se lasă
hepatică, zilnic de fructe prânz, seara); acoperită 15–20
hemoroizi, în stare conţinutul se minute. Se
hemoragii proaspătă sau bea; b) decoct, strecoară. Se
uterine, produse obţinute din 40 g gutui consumă în
dispepsii, atonie din ele ca: sirop, uscate la 1 litru cursul unei zile;
gastrică, iar suc, jeleu; b) de apă. se fierbe b) infuzie, din
extern, în decoct, din o în clocot 10 50 g frunze
prolaps rectal şi gutuie mare, minute. Se uscate şi
uterin, fisuri rasă, la 1 litru foloseşte după mărunţite peste
anale, crăpături de apă. Se fierbe dorinţă. 3. care se toarnă 1
ale sânilor, până când Pentru tratarea l apă în clocot.
iritaţii ale pielii, lichidul se răguşelii, tusei, Se lasă
plesnituri ale reduce la bronşitei: acoperită 20–30
pielii. Seminţele jumătate. Se infuzie, din 1 minute. Se
conţin mucilag îndulceşte cu linguriţă strecoară. Se
ozuronic, care le zaharină; seminţe peste consumă în
conferă întreaga care se toarnă o cursul unei zile.
proprietăţi cantitate se bea cană (200 ml) cu Calmează tusea.
laxative şi în cursul unei apă în clocot. Se Uz extern. 1.
emoliente, zile, în 2–3 lasă acoperită Pentru tratarea
îndeosebi la reprize. 2. 10–15 minute. laringitei,
nivelul căilor Pentru tratarea Se bea amigdalitei,
respiratorii. Se enteritelor acute, conţinutul a 2 stomatitelor:
administrează în a digestiilor căni pe zi. 4. gargară, cu
tratamentul anevoioase, Pentru tratarea decoct de fructe,
traheitelor şi tuberculozei diareei: infuzie, pregătit după
bronşitelor. pulmonare din 2 linguriţe reţeta de mai
Atenţie! Conţin (adjuvant), frunze uscate sus. 2. Pentru
0,4% insuficienţei mărunţite, peste tratarea
amigdalozidă. hepatice, care se toarnă o hemoroizilor,
Frunzele au insuficienţă cană (250 ml) cu inflamaţiilor,
proprietăţi pancreatică, apă în clocot. Se eczemelor şi
antidiareeice. hemoroizilor, lasă acoperită arsurilor:
MEDICINĂ hemoragiilor 15–20 minute. macerat la rece
UMANĂ. uterine: a) Se strecoară. Se din 1 linguriţă
FITOTERAP decoct, dintr-o bea conţinutul a seminţe la o
IE. Uz intern. 1. gutuie 2 căni pe zi. 5. cană. Timpul de
Pentru tratarea necurăţată, se Amestecate cu macerare, 4 ore.
diareei, taie în felii frunzele de mur, Se aplică
hemoroizilor, subţiri peste care zmeur, fructe de comprese locale
hemoragiilor se toarnă 1 litru măceş, se obţine de mai multe ori
uterine, de apă. Se fierbe un ceai pe zi. 3. Pentru
dispepsiilor, până se reduce alimentar cu tratarea
atoniei, la jumătate. Se gust foarte degerăturilor,
insuficienţei strecoară prin plăcut. 6. Pentru hemoroizilor,
hepatice, vomei, apăsare. Se tratarea tusei crăpăturilor
 63
sânilor,
crăpăturilor
pielii, arsurilor,
inflamaţiilor
pielii: emulsie,
din o mână
seminţe de gutui
pisate. Se lasă la
macerat în o
jumătate de
pahar apă
călduţă. Se ung
zonele afectate
de mai multe ori
pe zi (cel puţin
de 3 ori).