Sunteți pe pagina 1din 598

Theodor Leontescu

Maica Domnului, nădejdea şi ocrotitoarea


creştinilor
(propunere de Calendar Bisericesc pentru anul 2020)

Bucureşti - 2019
ISBN 978-973-0-30149-6
Theodor Leontescu

Maica Domnului, nădejdea şi


ocrotitoarea creştinilor
(propunere de Calendar Bisericesc pentru anul 2020)

Bucureşti - 2019

ISBN 978-973-0-30149-6
2
Cuvânt înainte

Am închinat Maicii Domnului Calendarul Bisericesc pentru anul 2020,


pentru a oferi credinciosului creştin o nouă pavăză împotriva ereziei
ecumeniste, erezie prin care se urmăreşte în modul cel mai perfid desfiinţarea
Bisericii prin scoaterea în afara legii a Ortodoxiei Ei. În Calendarul Bisericesc
pentru anul 2019 am ţinut în mod deosebit să arătăm importanţa esenţială a
credinţei ortodoxe pentru mântuire, căutând, prin citările zilnice din Sfânta
Scriptură, din Sfintele Canoane ale Bisericii şi din scrierile Sfinţilor Ei Părinţi,
să argumentăm că în afara dreptei credinţe şi a dreptei slăviri a lui
Dumnezeu, adică în afara Ortodoxiei, nu există vreun alt fel de Biserică,
vreun alt fel de creştinism şi nici vreo altfel de credincioşie adevărată a
omului faţă de Dumnezeu sau vreo altă cale de mântuire lăsată omului
de către Dumnezeu. Iar Biserica a fost aproape pustiită în urma adunării
trădătorilor Ei în Creta. Ereticii ecumenişti, arătaţi la vedere prin
documentele semnate în Creta, au scos Ortodoxia Bisericii în afara legii,
trimiţând Biserica în catacombă. Canoanele Bisericii ne spun însă că ereticii
dovediţi nu se pot afla în Biserică, nu pot afla har în faţa lui Dumnezeu
şi nu pot avea nici Sfinte Taine. Iar situaţia la care s-a ajuns este
următoarea: Biserica dreptslăvitoare nu mai are biserici, acestea fiind
acaparate de eretici, iar bisericile ereticilor, unele chiar făloase şi nou
împodobite, nu fac cu nici un chip parte din Biserica dreptslăvitoare. Duhul
satanic ecumenist care a cuprins lumea astupă ochi şi urechi, ca sufletul să nu
mai vadă silniciile şi să nu mai audă blasfemiile care se nasc din această
panerezie. Zilele sunt din ce în ce mai rele, iar creştinii care îndrăznesc să
păstreze şi să trăiască Ortodoxia Bisericii sunt din ce în ce mai puţini. Ispitele
care se abat asupra noastră, a celor care încă mai ducem această luptă, sunt
din ce în ce mai mari şi suntem conştienţi că fără ajutor din partea lui
Dumnezeu nu vom izbândi. Iată de ce am alergat şi am îngenuncheat la Maica
Domnului cerându-i Ei ajutorul. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este cea
mai mare mijlocitoare a creştinilor în faţa Domnului nostru Iisus Hristos şi,
alături de credinţa noastră ortodoxă, rugăciunile Ei pentru ajutorarea noastră
sunt cea mai bună pavăză în lupta pe care o ducem. Astfel, ne-am gândit ca în
fiecare zi din an să-l înarmăm pe creştinul care doreşte să se folosească de
Calendarul Bisericesc pentru anul 2020 cu cel puţin o icoană în care este
înfăţişată Maica Domnului, pentru ca acesta să-şi amintească să ceară, prin
rugăciune smerită dar arzătoare către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu,
ajutorul de care avem neapărată nevoie ca să răzbim spre mântuire prin aceste
vremuri de sfârşit de lume.
Cum era şi firesc, am început elaborarea acestui calendar căutând mai
întâi icoanele Maicii Domnului care au dată de prăznuire. Din acest punct de
vedere, Rusia pravoslavnică de dinainte de teroarea bolşevică şi de apostazia
serghianistă era ţara în care icoana Presfintei Născătoare de Dumnezeu se afla
la cea mai mare cinstire, prin multitudinea tipurilor de icoane făcătoare de
minuni sărbătorite anual. În Rusia pravoslavnică, rugăciunile în faţa icoanelor
Maicii Domnului erau urmate de minuni care nu numai că se petreceau
adesea, ci erau şi consemnate de către mai marii Bisericii care stabileau date
de prăznuire anuală a icoanelor legate de zilele săvârşirii minunilor. Am
constatat, însă, că o mare parte a icoanelor Maicii Domnului făcătoare de
minuni prăznuite în Rusia, deşi au o istorie veche, au reprezentări recente,
deoarece icoanele originale vechi nu se mai găsesc. În timpul perioadei
comuniste ele au fost distruse sau furate. Icoanele originale ale Maicii
3
Domnului, pe care Biserica Rusă le prăznuia ca făcătoare de minuni, dar care
astăzi nu se mai găsesc, sunt dovada cea mai concludentă a ceea ce a însemnat
scoaterea Ortodoxiei Bisericii poporului rus în afara legii, atât de către bolşevici
cât şi de către clerul condus de Serghie Stragorodsky prin compromisul cedării
Bisericii în mâinile comuniştilor. În conştiinţa creştinului, Ortodoxia Bisericii
înseamnă, mai presus de toate, o nădejde în harul lui Dumnezeu în vederea
obţinerii vieţii celei cereşti şi veşnice întru mântuirea sufletului. Or slujitorii
fiarei roşii, prin distrugerea icoanei ca sursă de ajutor ceresc şi amăgirea
oamenilor cu minciuna paradisului terestru (care în realitate s-a dovedit un
regat al terorii împânzit de lagărele Gulagului sovietic), tocmai această nădejde
au căutat să o nimicească. Cine doreşte să afle cu adevărat ce s-a petrecut cu
Ortodoxia în URSS, nu are decât să cerceteze istoria icoanelor vechi care s-au
pierdut. Numai aşa se va convinge, poate, că fără condamnarea oficială a ereziei
serghianiste (care susţinea că bucuriile şi tristeţile slujitorilor lui Antihrist care
urmăreau să distrugă Biserica ar fi putut fi şi bucuriile şi tristeţile creştinilor),
în Rusia nu va mai putea fi niciodată Ortodoxie la vedere, ci doar în catacombă.
Din Rusia, sângele milioanelor de mucenici creştini omorâţi pentru faptul că nu
au renunţat la Ortodoxia autentică strigă şi-i învinuieşte pe toţi cei care, prin
tăcerea lor, i-au acceptat şi îi acceptă ca Biserică (ceea ce nu sunt!) pe urmaşii
lui Serghie.
Chiar dacă fenomenul are loc la o scară mai mică decât în Rusia, o altă ţară
ortodoxă în care icoanele Maicii Domnului făcătoare de minuni au date de
prăznuire este Grecia. Aici sunt prăznuite cu precădere icoanele Maicii
Domnului făcătoare de minuni din Muntele Athos şi am inclus în calendarul
nostru o parte importantă din sărbătorile anuale închinate icoanelor din Grecia
ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, între care străluceşte ziua de 12 iulie
închinată prăznuirii icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa”, de provenienţă
românească. Deşi n-a trecut printr-o prigoană a comuniştilor de amploarea
celei din Rusia, nu trebuie să uităm că, în Grecia, icoana Maicii Domnului a
avut de înfruntat atât dezastrul iconoclasmului din perioada bizantină, cât şi
barbaria turcilor de după căderea Constantinopolului.
În calendarul nostru am găsit loc, chiar dacă mai restrâns, atât pentru
icoane din ţări recunoscute ale Ortodoxiei precum Serbia, Georgia, Cipru şi
Bulgaria, cât şi pentru renumite icoane ortodoxe ale Maicii Domnului aflate în
prezent la papistaşi, precum „Salus populi romani” sau „Madona neagră” din
Czestochowa, a căror pictare a fost atribuită Sfântului Evanghelist Luca.
O situaţie cu totul aparte găsim în România. Spre deosebire de Rusia şi
Grecia, în România nu sunt stabilite zile de sărbătorire ale icoanelor Maicii
Domnului, cu excepţia icoanei Maicii Domnului „Lidianca” de la Mănăstirea
Neamţ, a cărei prăznuire se face pe 26 iulie, şi a altor câtorva prăznuiri izolate.
Cu toate acestea, putem afirma fără dubiu că România este ţara în care se află
cele mai multe icoane ortodoxe originale din lume, datând din secolele XVI-XIX.
În Muntenia şi Moldova, în aproape orice biserică de parohie construită între
secolele XVII-XIX şi care îşi păstrează încă până astăzi funcţionalitatea se poate
găsi icoana împărătească originală a Maicii Domnului. Cât despre Transilvania,
în ciuda prigoanei uniate, icoanele originale ale Maicii Domnului au
supravieţuit miraculos, asemenea celei de la biserica de lemn din Urisiu de Jos,
dând seama despre puternica rădăcină românească de pe aceste plaiuri, dar
mai ales despre credinţa ortodoxă nezdruncinată a adevăraţilor creştini
transilvăneni.
Astfel, am reuşit să completez cu icoane, cu preponderenţă din Rusia şi
Grecia, jumătate din zilele calendarului dedicat icoanelor Maicii Domnului, iar
4
cealaltă jumătate am completat-o cu icoane originale româneşti ale Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu, icoane cărora le-am alocat ziua fie după hramul
bisericii în care se găsesc, fie după cum le-am aflat şi mi-au fost la îndemână.
În România, numeroasele icoane originale vechi ale Maicii Domnul, care
încă mai pot fi găsite, dau seamă şi de faptul că, spre deosebire de Rusia, în
ciuda perioadei comuniste în care, prin decrete abuzive ale puterii de stat,
câteva zeci de biserici, mai ales din Bucureşti, au fost demolate sau translatate
de pe locul lor iniţial, sau o bună parte dintre monahi şi monahii au fost daţi
afară din mănăstiri (printre aceştia şi primul meu duhovnic, Părintele de
luminoasă amintire Ioasaf Popa), cine dorea să afle, să păstreze şi să practice
Ortodoxia credinţei strămoşeşti, aşa cum ne mărturisea însuşi Părintele, nu era
împiedicat de nimeni să o facă. Ba chiar, spre deosebire de URSS unde
comuniştii au făcut prăpăd în Biserică, în România, prin decretul din 1948 care
interzicea cultul greco-catolic, comuniştii au retrocedat Bisericii proprietăţile
luate cu forţa de uniaţi. La noi toate abuzurile comuniştilor – deşi de
necontestat – considerăm că nu au fost la fel de grave ca trecerea, în anul 1924,
la calendarul papistăşesc greşit de factură astrologică. Iar criteriul cel mai
important după care ne ghidăm când afirmăm că în Biserica Română au fost
totuşi, prin pogorământ, har şi Sfinte Taine tocmai acesta este: cine dorea să
trăiască creştineşte, conform Ortodoxiei autentice, găsea încă, în mod oficial,
posibilitatea să o facă fără nici o ameninţare sau împiedicare din partea cuiva.
Iată, însă, că după sinodul tâlhăresc din Creta, ale cărui documente eretice
au fost semnate de toţi ierarhii participanţi din România, şi ale cărui hotărâri
au fost legiferate în 16/29 octombrie 2016 prin şedinţa întregului sinod al
Bisericii Ortodoxe Române de atunci, acest criteriu nu mai poate fi aplicabil. De
ce? Pentru că Ortodoxia autentică a fost scoasă în afara legii şi cei care
încearcă să o apere şi să o păstreze suferă consecinţe imediate. Preoţii care,
încercând să apere Ortodoxia, refuză, conform canoanelor Bisericii, să-i
pomenească pe ierarhii eretici sunt imediat caterisiţi şi daţi afară din parohii,
monahii care nu participă la slujbele unde sunt pomeniţi ierarhii eretici sunt
imediat depuşi din călugărie şi daţi afară din mănăstiri, iar mirenii care
obiectează ceva la aceste slujbe sunt imediat scoşi afară din biserici. Ierarhii
ecumenişti sunt mult mai toleranţi faţă de confraţii lor dovediţi homosexuali,
cărora le oferă adăpost şi trai liniştit în locuri ascunse de ochii lumii, decât faţă
de preoţii, monahii şi mirenii care vor să apere Ortodoxia.
Ereticii ecumenişti nu au dreptarul Adevărului absolut care este Hristos Cel
al Ortodoxiei, nu consideră Biserica Cea Una ca fiind Palatul Miresei Celei
neprihănite a Mirelui Hristos. Ei practică un soi de relativism religios şi cred,
asemenea lui Pilat din Pont, că adevărul este ceva relativ ce ar putea fi găsit în
“zestrea” lor de erezii reunite, şi nicidecum Acel Cineva absolut revelat în
Persoana Domnului nostru Iisus Hristos, Adevăr la Care se poate ajunge numai
prin uşa cea strâmtă a Ortodoxiei Bisericii Celei Una. Şi dacă mai sunt încă
creştini care apără Biserica Cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească,
Biserică văzută ca omogenă datorită Ortodoxiei Ei care este credinţa în Hristos
ca Adevăr absolut, aceştia, în viziunea ecumeniştilor, sunt schismatici şi
fanatici, vrednici de osândă tocmai pentru că sunt singurii care nu vor să aibă
nimic de a face cu pseudo-Biserica clădită pe conglomeratul ecumenist.
Ar trebui să ne gândim bine la faptul că includerea Ortodoxiei în
conglomeratul ecumenist este imposibilă, căci dacă s-ar face aşa ceva
Ortodoxia ar înceta să mai existe. Cum ar putea Biserica Cea Una, Sfântă şi
Ortodoxă, Mireasa şi Unicul Trup al lui Hristos, să fiinţeze în frăţietate cu cei
care, prin hulele şi ereziile lor, Îi batjocoresc pe Domnul Iisus Hristos şi pe
5
Preasfânta Sa Maică? Cum ar putea ortodocşii iubitori de icoane dreptslăvitoare
ale Maicii Domnului să se împace cu papistaşii care o scot pe Preasfânta
Născătoare de Dumnezeu din rândul oamenilor şi fac din ea un dumnezeu, prin
dogme nemântuitoare ca Imaculata Concepţie, Înălţarea la Cer prin propriile
forţe, sau Co-Mântuitoare împreună cu Hristos, dogme impuse de papii lor
“infailibili”, sau cu protestanţii care nu-i cinstesc icoanele şi o batjocoresc pe
Preacurata Fecioară negându-i virtutea esenţială, anume pururea-fecioria?
Oare cum ar vedea Domnul nostru alăturarea ortodocşilor, adică a creştinilor,
de aceşti eretici batjocoritori ai Lui, ai Maicii Sale, şi ai Înseşi Bisericii?
Diferenţele esenţiale, ireconciliabile, dintre gândirea creştinească şi
gândirea ereticilor ecumenişti sunt scoase cel mai bine în evidenţă în textul
concluziv, anume alineatul 24 din partea a VI-a, inclusiv fraza de încheiere a
documentelor sinodului acestor trădători ai Ortodoxiei:
«24. Biserica Ortodoxă este conştientă de faptul că mişcarea pentru
restaurarea unităţii creştinilor ia forme noi, pentru a răspunde noilor situaţii şi
pentru a face faţă noilor provocări ale lumii contemporane. Este imperios ca
Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creştină divizată, pe
baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale.
Ne rugăm ca creştinii să lucreze în comun astfel ca să se apropie ziua în care
Domnul va împlini speranţa Bisericilor Ortodoxe şi „va fi o turmă şi un păstor“
(Ioan 10,16).»
Deşi Scriptura ne spune că „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este
acelaşi.” (Evrei 13, 8), ereticii ecumenişti afirmă, arogându-şi dreptul de a
vorbi în numele Bisericii, că există noi situaţii şi noi provocări care determină
noi forme ale mişcării pentru “restaurarea unităţii creştinilor”. Orice creştin ar
trebui, însă, să observe non-sensul acestei declaraţii ecumeniste făcute în
numele Bisericii, declaraţie care, prin scopul ei renovaţionist, se aseamănă mai
degrabă celei masonice de „Novo Ordo Seclorum” (Nouă Ordine Mondială). A
declara pierderea unităţii creştinilor este echivalent cu a declara pierderea
unităţii Bisericii, iar dacă Biserica şi-a pierdut unitatea, înseamnă că din acel
moment Ea a încetat să mai existe ca Biserica Cea Una, atribut esenţial şi
primul dintre atributele Bisericii mărturisit la Crez. Cu alte cuvinte, prin
afirmarea ereziei “restaurării unităţii creştinilor”, ereticii ecumenişti nu
urmăresc altceva decât să dea un atac nimicitor împotriva Bisericii Înseşi,
negându-I unitatea şi prin urmare existenţa. Domnul nostru Iisus Hristos ne
spune, însă, prin glasul Sfintei Evanghelii, că pe temelia mărturisirii lui Petru,
prin care acesta Îl recunoscuse ca Hristos, Fiu al lui Dumnezeu Celui viu: „voi
zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” (Matei 16, 18)
Prin urmare, dacă Biserica nu va fi biruită de porţile iadului, Ea există de la
Cincizecime şi până acum ca Biserica Cea Una, adică Biserica Ortodoxiei, şi nu
are nevoie să se unească cu nici o erezie pentru a exista. Mai mult, teza
“restaurării unităţii creştinilor” distruge în mod perfid şi celelalte atribute
esenţiale ale Bisericii, care izvorăsc din permanenta Sa Unime. Sfinţenia
Bisericii este Una şi este dată de Sfântul Duh, dar papistaşii şi protestanţii care
Îl hulesc pe Sfântul Duh prin erezia Filioque, dovedindu-se eretici
pneumatomahi, s-au rupt de mult de această sfinţenie concretizată în Sfintele
Ei Taine, îndeosebi în cinstitele daruri de pâine şi vin prefăcute de Însuşi
Sfântul Duh în Sfânta Împărtăşanie. Sobornicitatea Bisericii este Una şi este
reprezentată de sobornicitatea Sfinţilor Ei Părinţi, care, insuflaţi de Sfântul
Duh, I-au hotărât dogmele şi canoanele Ei mântuitoare în cadrul Sinoadelor
Ecumenice şi locale, şi nicidecum a papilor care au decretat ex-cathedra dogme
absurde şi nemântuitoare, sau a protestanţilor care, după îndemnul ereticului
6
Luther, interpretează, asemenea papei, Scriptura fiecare după cum îi taie capul,
călcând în picioare sobornicitatea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Apostolicitatea
Bisericii este Una şi rezidă din unitatea şi Ortodoxia învăţăturii despre Domnul
nostru Iisus Hristos, apostolicitate din care ereticii Ortodoxomahi, papistaşi
sau protestanţi, au căzut de mult. Răspunsul creştinesc la această provocare a
“restaurării unităţii creştinilor” este însăşi mărturisirea Bisericii Celei Una de la
înfiinţarea Ei de la Cincizecime şi până astăzi, prin mărturisirea Ortodoxiei Ei,
a Unităţii Ei care nu a fost nicidecum ştirbită vreodată, Biserică în care au fost
de la început toţi creştinii, nefiind niciodată nevoie de nici un fel de
“restaurare”. Spre deosebire de ereticii ecumenişti, noi, creştinii Bisericii,
mărturisim răspicat, prin Ortodoxia noastră, că lumea creştină nu a fost
niciodată divizată, iar cei care îşi arogă denumirea de creştini
non-ortodocşi sunt eretici. Nădejdea noastră, a creştinilor, stă numai în
Ortodoxia noastră şi este îndeplinită prin intermediul Bisericii Celei Una, Cea a
Ortodoxiei, care există continuu de la Cincizecime şi până astăzi şi în Care de
atunci până astăzi este deja o singură turmă şi Un Singur Păstor, Domnul
nostru Iisus Hristos, Acelaşi ieri şi azi şi în veci.
Când ecumeniştii afirmă că creştinii trebuie «să lucreze în comun astfel ca să
se apropie ziua în care Domnul va împlini speranţa Bisericilor Ortodoxe şi „va fi o
turmă şi un păstor“» ei spun o mare minciună şi o uriaşă erezie, negând
apostolicitatea Bisericii şi interpretând Scriptura trunchiat şi greşit, după cum
le convine lor, la fel cum fac sectarii.
Pentru a interpreta corect versetul scripturistic de la Ioan 10, 16, acesta
trebuie analizat în totalitate, nu trunchiat:
„Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să
le aduc, şi vor auzi glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor.”
Aici, Domnul Iisus Hristos se adresa Apostolilor pe care-i trimisese să
propovăduiască Evanghelia numai poporului evreu, după cum ne spune însăşi
Scriptura de la Matei 10, 5-6:
„Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor şi zicând: În calea
păgânilor să nu mergeţi, şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi; ci
mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel.”
Prin urmare, este limpede că oile care nu erau din staulul israelit erau cele
din staulul neamurilor, care au auzit şi au primit glasul Domnului. Şi,
începând cu botezul sutaşului Corneliu, dar mai ales prin propovăduirea
credinţei ortodoxe de către Sfântul Apostol Pavel, acestea s-au reunit cu oile din
staulul israelit, care au primit propovăduirea tuturor celorlaltor Apostoli,
devenind o turmă unică. Condusă de Acelaşi Păstor, Domnul Iisus Hristos,
întreaga turmă se află în Biserica Cea Una, cea de la Cincizecime. Vorbind
despre deja înfăptuita unitate a creştinilor, Sfântul Apostol Pavel spune:
„Iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub călăuză. Căci toţi sunteţi fii
ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus. Căci, câţi în Hristos v-aţi
botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai
este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte
femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.“ (Galateni 3, 25-
28)
Aşadar, Cuvântul Domnului despre o singură turmă păstorită de un
singur păstor, El Însuşi, s-a împlinit încă din timpul propovăduirii
Apostolilor, este viu şi lucrător, şi nu este nicidecum un proiect de viitor,
un deziderat, aşa cum sugerează în mod perfid ecumeniştii.
Iar cine doreşte să intre în turma creştinilor păstorită de Domnul Iisus
Hristos, nu are decât să se lepede de erezii. Faţă de eretici, noi, creştinii, avem
7
doar îndatorirea de a mărturisi Ortodoxia Bisericii prin învăţătura de credinţă
şi prin fapte, nicidecum de a ne tocmi cu ei prin dialog. În Biserică, chiar dacă
turma este mică, se intră numai pe uşa Ortodoxiei mărturisite până la ultima
cirtă. „Haeretici christiani esse non possunt!” Ereticii nu pot fi creştini! Această
afirmaţie (care îi aparţine lui Tertulian, mentorul Sfântului Ciprian al
Cartaginei, Sfânt care a fost poate cel mai înfocat luptător împotriva ereticilor
de dinaintea sinoadelor ecumenice) este mărturisirea Bisericii primare Înseşi. Şi
nefiind creştini, ereticii nu se pot afla în Biserică. Cine afirmă că ereticii
se pot afla în Biserică şi că au har şi Sfinte Taine este el însuşi eretic.
Prin trădarea Ortodoxiei făcută de ierarhi, urmată de cea a preoţilor,
monahilor şi mirenilor care acceptă erezia ecumenistă prin pomenirea publică
de la slujbele lor a apostaţilor, toţi aceştia au ajuns într-o stare mult mai de
plâns decât lapsii, adică cei căzuţi ca urmare a închinării la idoli din vremea
Bisericii primare, în care Biserica era de catacombă şi însuşi faptul de a fi
creştin aducea încercarea muceniciei. Mulţi dintre cei căzuţi de atunci jertfeau
la idoli de frica morţii şi ca urmare a chinurilor insuportabile la care erau
supuşi; astăzi, însă, toţi cei care acceptă să se închine la idolii ecumenismului
prin acceptarea acestei erezii, o fac din pură laşitate, micime sufletească sau
nepăsare, pentru că nimeni nu le ameninţă viaţa. Pentru ei, Hristos este mult
mai puţin important decât agoniseala din pseudo-parohie, în cazul pseudo-
preoţilor, de traiul liniştit de la pseudo-mănăstire, în cazul pseudo-monahilor,
sau de lipsirea de pseudo-slujbele ecumeniste şi de pseudo-Tainele săvârşite în
pseudo-biserici, în cazul mirenilor ecumenişti. Aceştia, care L-au vândut pe
Domnul pentru pentru confortul lor lumesc, adică cel mai ieftin posibil, sunt
lucrătorii fărădelegii ecumeniste, surzi la cuvintele Scripturii, prin care Domnul
Iisus Hristos ne avertizează:
„Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în Împărăţia
Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi Îmi vor
zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am prorocit şi
nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am
făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi.
Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.” (Matei VII,13-23)
De parcă nu ar fi fost suficient răul făcut de ierarhii apostaţi, cu timpul se
adânceşte şi răul teribil făcut de cripto-ecumeniştii pe care am ajuns să îi
recunoaştem uşor după fărădelegea lucrării lor. În ciuda protestului de faţadă,
ei sunt cei mai vajnici predicatori ai ereziei ecumeniste, a cărei esenţă este
aceea de a susţine că ereticii se află în Biserică şi că pot săvârşi Sfintele
Taine. Cripto-ecumeniştii nu ostenesc să trâmbiţeze pe portalurile lor că srl-ul
ecumenist al lui Dan Ilie Ciobotea ar fi Biserica, susţinând că ereticii
ecumenişti sunt în Biserică până la anatematizarea lor nominală de către un
sinod ecumenic, de parcă până la sinoadele ecumenice Biserica nu i-ar fi
cunoscut şi nu i-ar fi îndepărtat niciodată din trupul Ei pe eretici. Pentru
cripto-ecumenişti nu mai există sinoadele locale ţinute de urgenţa
împrejurărilor, prin care s-au anatematizat atât erezia cât şi ereticii, precum
cele din vechime, de dinainte de sinoadele ecumenice, sau precum Sinodul
ROCOR din contemporaneitate, în care, prin textul perfect al anatemei
redactate de Sfântul Filaret de New York, Biserica a recunoscut şi îndepărtat
din Ea nu numai erezia ecumenistă şi pe ereticii făţiş ecumenişti, ci şi pe
ereticii cripto-ecumenişti care recunosc ca valide botezul şi euharistia celor
dintâi. Domnul ne-a spus să priveghem, că El vine curând. Cripto-ecumeniştii
ne spun să dormităm liniştiţi în pseudo-Ortodoxia creată de aceşti ierarhi
eretici până când se vor strânge toţi ierarhii ortodocşi din lume ca să dea
8
anatema ecumenismul. „Toţi ierarhii ortodocşi din lume” - oare câţi mai sunt
aceştia? ROCOR-ul a reuşit să adune, în 1983, 14 ierarhi pe atunci ortodocşi,
cripto-ecumeniştii nu au reuşit să aducă la sinaxele lor nici măcar unul. Dacă
nu recunosc Sinodul ROCOR ca fiind al Bisericii, iar acum cu atât mai puţin
sunt create condiţiile de întrunire a tuturor ierarhilor cu adevărat ortodocşi din
lume, care sunt “criteriile”, după care vor “recunoaşte” vreun sinod ca fiind
ecumenic? Erezia ecumenistă a fost asemenea unui tâlhar care a lovit cu
cuţitul în inima victimei, iar cripto-ecumeniştii au fost cei care, atunci când
muribundul mai putea fi salvat prin intervenţie de urgenţă, au amânat în mod
criminal aplicarea intervenţiei salvatoare sub pretextul întrunirii unei comisii
speciale a tuturor medicilor din lume pentru punerea diagnosticului. Oare când
Îl vor vedea pe Domnul venind înainte de ţinerea utopicului lor sinod ecumenic,
şi când, după dreapta Lui judecată, poate se vor trezi în gheena focului, aceşti
şi ei lupi în piele de oaie vor mai predica necesitatea întrunirii vreunui sinod
care, prin hotărâre luată în unanimitate, să-i scoată de acolo nominal?
În România, pe măsura scurgerii timpului de la impunerea ca “religie” a
ereziei semnate în Creta, lipsirea românilor de Sfintele Taine, mai cu seamă de
Sfânta Euharistie, îşi arată consecinţele. În 2015, când încă mai erau Sfinte
Taine în BOR, românii au reuşit, la îndemnul Bisericii, să strângă uşor
semnăturile necesare în vederea solicitării organizării referendumului pentru
definirea familiei ca având la bază unirea liber consimţită dintre un bărbat şi o
femeie, aşa cum a lăsat-o Dumnezeu pe pământ. A fost pentru prima oară în
România când credincioşii Bisericii au impus în mod legal statului să se
supună unei cerinţe creştineşti. În 2018, otrăviţi cu “tainele” pseudo-Bisericii
ecumeniste şi întraţi în duhul acestei erezii, deşi au avut timp berechet la
dispoziţie, românii n-au mai catadicsit să vină la vot în număr suficient de
mare ca să ducă la bun sfârşit acţiunea salutară iniţiată. Astfel, prin nepăsarea
lor criminală care a dus la invalidarea referendumului, au deschis larg poarta
legii pentru acceptarea familiilor sodomite şi lesbiene în ţara noastră. Faptul că
ereticul papă Bergoglio a venit în România să-i “beatifice” pe urmaşii uniaţilor,
torţionari ai creştinilor din Transilvania, nu l-a deranjat cu nimic pe ereticul
pseudo-patriarh Ciobotea care, din contră, şi-a dat acceptul pentru această
mârşăvie strigătoare la cer printr-o “rugăciune” în comun cu acest papă în
“catedrala” trădării neamului, în văzul şi cu participarea românilor “anesteziaţi”
de “tainele” ecumeniste. Sfinţii Mucenici transilvăneni, dintre care îi amintim pe
Nicolae Oprea din Sălişte, pe ieromonahul Visarion Sarai şi pe preoţii Moise
Măcinic din Sibiel şi Ioan din Galeş, cei cărora le-au putrezit oasele în
închisoarea austriacă Kuffstein pentru îndrăzneala lor de a păstra şi apăra
Ortodoxia autentică, se răsucesc în gropile lor numai de Domnul ştiute.
Devine din ce în ce mai clar că neamul românesc, căzut în erezie în masă
prin “împărtăşirea” cu tainele ecumeniştilor, a început să accepte orice
nelegiuire fără să crâcnească şi fără să mai caute cauze pentru ceea ce se
petrece. Certarea lui Dumnezeu cu tornade, grindină, furtuni violente şi
inundaţii pentru neluarea de atitudine faţă de trădarea Ortodoxiei, este pusă pe
seama explicaţiei oficiale tâmpe a încălzirii globale. Prin lipsa ierarhilor şi
preoţilor ortodocşi, etapele intermediare care duc spre pecetluirea cu pecetea
lui Antihrist, cum ar fi acceptarea documentelor de identitate biometrice cu cip,
tehnologia 5G, desfiinţarea banilor şi obligativitatea cardurilor bancare, vor fi
primite fără nici o împotrivire de către românii lipsiţi de Sfânta Euharistie.
Astfel de vremuri grele ne aşteaptă, aşa cum este scris, iar creştinii de
catacombă ai României au nevoie ca de aer de ajutorul şi ocrotirea Maicii
Domnului, căci numai ea mai poate mijloci ca Domnul să nu verse din gura Sa
9
acest neam căzut în mod oficial, începând cu data de 16/29 octombrie 2016, în
erezia ecumenistă. Timpul arată că, deşi s-ar putea întoarce în Biserică prin
pocăinţă sinceră, anatematizarea ereziei şi credinţă Ortodoxă mărturisită
public, toate acestea constituind, în faţa lui Dumnezeu, garanţia pentru chiar
pogorământul revenirii la starea de dinainte de cădere, pseudo-ierarhii,
pseudo-preoţii, pseudo-monahii şi pseudo-credincioşii mireni din România au
rămas neclintiţi de aproape trei ani în duhul antihristic al ecumenismului. În
viziunea lor iubiristă pentru “fraţii” non-ortodocşi, ei au lepădat cu totul
exemplul iubirii Sfinţilor pentru Domnul nostru Iisus Hristos, Sfinţi care au
suferit nevoinţe, prigoane şi mucenicie pentru apărarea Ortodoxiei.
Mărturisesc că nu ştiam cum să îmi închei munca la acest calendar. Când
am terminat partea de text, mă frământam cum să-i ilustrez coperta din faţă.
Mă gândeam să folosesc un colaj cu numeroasele icoane din România ale Maicii
Domnului care au lăcrimat între anii 1990-2016, dându-ne încă de pe atunci
semne de foarte mare primejdie. Însă un credincios creştin mi-a trimis icoana
pe care o comandase spre pictare în urma unei viziuni recente avute în legătură
cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Când am văzut-o, am constatat că
icoana are un mesaj foarte puternic şi potrivit cu scopul acestui Calendar
Bisericesc, astfel că nu am ezitat să ilustrez cu ea coperta din faţă, lăsând
colajul cu icoane ale Maicii Domnului care au lăcrimat pentru coperta din
spate.
În această icoană, care ilustrează atât versetele din Apocalipsa VI, 9-111 (în
care sufletele sfinţilor mucenici înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu,
adică pentru Ortodoxie, Îl roagă pe Domnul să vină ca să facă Dreapta
Judecată), cât şi răspunsul dat de către Domnul (Apocalipsa XXII,12-152),
Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ocupă un loc central. Prezenţa paradoxală
a Maicii Domnului cu Sfântul ei Acoperământ, ca chezaşă a milostivirii
Domnului, în centrul unei icoane care este prevestitoare a zilei Judecăţii de
Apoi, cea a dreptei mânii a Domnului, este impresionantă, dătătoare de nădejde
pentru creştinii acestor vremuri de sfârşit de lume, şi, întărită de cuvintele din
rama icoanei, îndeamnă la pocăinţă. De altfel, fratele creştin care mi-a trimis
icoana mi-a spus că aceasta poartă numele de „Icoana Maicii Domnului a
Atotmilostivirii lui Dumnezeu”. Sincer să fiu, atunci când am auzit-o prima
dată, denumirea mi s-a părut cam pompoasă, dar atunci când am analizat cu
atenţie elementele icoanei mi-am dat seama că ea este întru-totul potrivită. În
aceste vremuri, Atotmilostivirea dumnezeiască poate fi cerută cu o singură
condiţie: cea a dreptei credinţei, a Ortodoxiei. Ortodoxia este ilustrată prin cel
de-al doilea element neobişnuit al icoanei: un diamant şlefuit, un briliant
aşezat deasupra aurelor sfinţilor, pe fiecare faţetă a căruia se oglindeşte Sfânta
Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Mărturisesc că, de-abia la primirea
acestei icoane, când pentru întâia dată am auzit sintagma „Diamantul

1
„Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi
pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o. Şi strigau cu glas mare şi
ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele
nostru, faţă de cei care locuiesc pe pământ? Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat câte un veşmânt
alb şi li s-a spus ca să stea în tihnă, încă puţină vreme, până când vor împlini numărul şi cei
împreună-slujitori cu ei şi fraţii lor, cei care aveau să fie omorâţi ca şi ei.”
2
„Iată, vin curând şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia, după cum este fapta lui.
Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul. Fericiţi cei care
spală veşmintele lor ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi prin porţi să intre în
cetate! Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce
lucrează şi iubesc minciuna!”

10
Ortodoxiei”, am realizat cât de potrivită este compararea dreptei credinţe în
Dumnezeu cu această piatră preţioasă. Toate însuşirile diamantului sunt şi
virtuţile Ortodoxiei autentice. Transparentă, pură, clară şi tare ca diamantul,
Ortodoxia taie cu cele mai simple argumente toate ereziile, cu atât mai mult
erezia ecumenistă. Strălucitoare, frumoasă, rară şi preţioasă ca diamantul,
Ortodoxia nu se poate compara, nici amesteca cu zgura ecumenistă. Numai
faţeta de diamant bine şlefuită a Ortodoxiei poate reflecta frumuseţea sfinţeniei
din sufletul creştinului care se face vas ales al Sfântului Duh, asumându-şi
Crucea Domnului cu tăria de a înfrunta chiar moartea pentru credinţa în
Hristos, Adevărul. Este limpede că suntem departe de asemenea strălucire
sufletească, dar, pocăinţa, Ortodoxia şi nădejdea noastră în ajutorul Maicii
Domnului Care, după cum ne asigură viziunea icoanei, chiar şi în aceste
vremuri apocaliptice are îndrăzneală şi putere de mijlocitoare în faţa Dreptului
Judecător, sunt singurele căi prin care ne mai putem spăla veşmântul
sufletului ca să putem intra în cetatea Împărăţiei lui Dumnezeu.
Ortodoxie, nădejde în ajutorul Maicii Domnului şi pocăinţă, iată mesajul
acestei icoane. Suntem convinşi că acest mesaj îi va ajuta atât pe creştinii care
păstrează şi apără Ortodoxia să-şi sporească dragostea faţă de Dumnezeu şi
rămână în această stare mântuitoare, cât şi pe fraţii noştri care au căzut de la
dreapta credinţă prin amăgirea ecumenistă să se dezică de erezie şi să revină în
Biserică.

Theodor Leontescu (1/14 august 2019,


începutul Postului Adormirii Maicii Domnului)

11
Explicaţii succinte privitoare la cele mai des întâlnite tipuri de
icoane ale Maicii Domnului

Icoana ortodoxă a Maicii Domnului nu este numai o reprezentare picturală


a chipului Sfintei Fecioare, aşa cum şi l-au imaginat iconarii de-a lungul
vremurilor. Ea este şi o fereastră deschisă către lumea spirituală a Împărăţiei
Cerurilor la care, în calitate de creştini, suntem chemaţi, călăuziţi şi ajutaţi să
ajungem de către cea care, pentru întâia dată în istoria omenirii, prin curăţie,
smerenie şi responsabilitate, a realizat în însăşi făptura ei scopul pentru care a
fost creat omul, anume îndumnezeirea lui. Chipul Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu din icoana ortodoxă iradiază întotdeauna frumuseţea spirituală a
demnităţii umane cu care Fecioara Maria a acceptat taina maternităţii
primindu-L în pântecele ei pe Dumnezeu Fiul, Domnul Iisus Hristos, după ce
Arhanghelul Gavriil i-a binevestit modul în care va zămisli fără să-şi piardă
fecioria. Această taină a fecioriei Maicii Domnului întru maternitate, strâns
legată de taina Întrupării lui Dumnezeu, este întotdeauna evidenţiată, în icoana
ortodoxă, prin cele trei stele (sau capete de înger) de pe veşmântul Preasfintei,
simbolizând pururea-fecioria ei: Fecioară înainte de naştere, Fecioară în timpul
naşterii şi Fecioară după naştere. Astfel, pururea-fecioria, însuşirea cu care
Preacurata Maică L-a pogorât pe Dumnezeu printre oameni, devine pentru
creştinul care se roagă la Dumnezeu prin intermediul icoanei Maicii Domnului,
nu numai o chezăşie că o are în faţă pe mijlocitoarea cea mai de încredere, ci şi
acea unduire de cristal a curăţiei care este capabilă la rândul ei să strălucească
şi în sufletele care vor şi se străduiesc să îşi albească haina întinată de păcate.
În calendarul nostru cititorul va afla majoritatea tipurilor de icoane ale Maicii
Domnului, dintre care noi ne vom strădui să le comentăm pe cele mai des
întâlnite.

Icoana Maicii Domnului Odighitria (Călăuzitoarea)

Icoana Odighitria (în greceşte,


cuvântul înseamnă Călăuzitoarea,
Îndrumătoarea sau Povăţuitoarea)
este cel mai des întâlnit tip de icoană,
având şi simbolismul cel mai simplu
de înţeles. Maica Domnului este
reprezentată, de obicei, ţinându-L pe
Pruncul Iisus cu mâna stângă, iar cu
dreapta îndicând spre El, arătându-L
astfel drept Calea, Adevărul şi Viaţa.
Pruncul ţine în mâna stângă un sul
de hârtie, simbol al Evangheliei, iar
cu dreapta binecuvântează. În multe
dintre icoanele de tip Odighitria,
martori ai îndrumării date de Maica
Domnului sunt Arhanghelii Mihail şi
Gavriil, reprezentaţi în partea de sus.
Icoane renumite, ca Maica Domnului
„Lidianca” de la Mănăstirea Neamţ,
sau Maica Domnului „Portăriţa” de la
Mănăstirea athonită Iviron, sunt de
tip Odighitria.
12
Icoana Maicii Domnului Eleusa (Milostiva)

În acest tip de icoană, Pruncul Iisus îşi ţine faţa mai apropiată, de multe
ori lipită, de faţa Maicii Domnului, şi are cel puţin o mână în jurul gâtului sau
al umărului ei. Tandreţea acestei îmbrăţişări, în care Maica Domnului apare ca
simbol al Bisericii, exprimă iubirea lui Hristos faţă de Biserică şi, prin
intermediul Bisericii, iubirea cu care Dumnezeu îl înconjoară pe om,
destinatarul acestui laborator al mântuirii.

O variantă des întâlnită a icoanei


de tip Eleusa este icoana Maicii
Domnului „Dulcea sărutare”
(Glykofilusa). În icoanele de acest tip
se pune accentul pe o îmbrăţişare
mai strânsă şi mai afectuoasă între
Pruncul Iisus şi Maica Sa, iar cadrul
icoanei Îi cuprinde pe Cei Doi pictaţi
numai până la nivelul umerilor.

Icoane renumite, precum icoana


Maicii Domnului „Axion Estin”
(Axioniţa), icoana Maicii Domnului
din Vladimir sau icoana Maicii
Domnului de la Poceaev sunt de tip
Eleusa.

13
Icoana Maicii Domnului Panakranta (Împărăteasa)

În acest tip de icoană, Maica


Domnului este aşezată, cu Pruncul
Iisus în poală, pe un jilţ
împărătesc străjuit de o parte şi de
cealaltă de Arhanghelii Mihail şi
Gavriil. De acolo ea veghează
împreună cu Hristos asupra lumii.
Jilţul pe care stă Maica Domnului
simbolizează atât demnitatea ei
împărătească cât şi desăvârşirea la
care ea, ca om, a ajuns.
Este de remarcat faptul că
foarte multe icoane împărăteşti
originale ale Maicii Domnului care
s-au păstrat în România, mai ales
cele pictate în secolele XVII-XVIII,
sunt de tip Panakranta.
Renumita icoană a Maicii
Domnului din Cipru, precum şi
icoana Maicii Domnului
„Pantanassa”, binecunoscută ca
vindecătoare de cancer, sunt de tip
Panakranta.

Icoana Maicii Domnului Oranta (Rugătoarea) sau „a Semnului”

În acest tip de icoană, Maica


Domnului este reprezentată cu
mâinile depărtate în rugăciune
şi cu Pruncul Iisus cuprins
într-un cerc suprapus peste
pântecele ei. Denumirea „a
Semnului” face trimitere la
cuvintele prorocului Isaia:
„Pentru aceasta Domnul meu
vă va da un semn: Iată,
Fecioara va lua în pântece şi
va naşte fiu şi vor chema
numele lui Emanuel.” (Isaia
7:14) Şi în icoana Oranta a
Maicii Domnului, Preasfânta
Născătoare de Dumnezeu este
tot simbol al Bisericii, Care,
asemeni pântecelui Fecioarei,
este hristocentrică.
O foarte cunoscută icoană
de tip Oranta este icoana
Maicii Domnului „a Semnului
14
(Rădăcinii)” din Kursk, pe marginea căreia sunt reprezentaţi prorocii mesianici
ai Vechiului Testament.

O variantă des întâlnită, derivată


din icoana Oranta, este icoana Maicii
Domnului „Potirul nesecat”. În acest
tip de icoană cercul din dreptul
pântecelui Maicii Domnului este
înlocuit de Potirul în care se află
Sfânta Euharistie întruchipată de
Pruncul Hristos Care binecuvântează
întreaga lume din Biserică cu ambele
mâini, simbolizând astfel iubirea lui
Dumnezeu pentru oameni şi dorinţa
Lui ca toţi oamenii să se mântuiască
şi la cunoştinţa Adevărului să vină.

Icoana Maicii Domnului din Kazan

O caracteristică a acestui tip


de icoană constă în faptul că
Preasfânta Fecioară este
reprezentată fără a i se arăta
braţele cu care ţine Pruncul. Ea
are o privire smerită, întristată,
dar totodată protectoare şi
fermă, şi îşi ţine capul înclinat
spre Pruncul Iisus Care Se uită
spre privitor şi binecuvântează
cu mâna dreaptă. În această
binecuvântare Pruncul arată
spre Maica Sa, indicând-o
privitorului atât ca model de
trăire cât şi ca Rugătoare pe
care o ascultă. Faptul că mâna
stângă a Pruncului Iisus este
acoperită de veşmânt este un alt
element specific al icoanei, care
întăreşte semnificaţia şi
împortanţa gestului făcut de
Prunc cu mâna dreaptă: acela
de a o arăta pe Maica Sa drept
cea mai puternică Mijlocitoare a
cererilor credincioşilor care aleargă la ajutorul ei.
15
Icoana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”

Acest tip de icoană, în care


Preasfinta Născătoare de
Dumnezeu ţine în mână un buchet
de flori sau un sceptru împărătesc
împodobit cu flori, de multe ori
crini, evidenţiază frumuseţea şi
importanţa virtuţii împărăteşti a
Maicii Domnului, pururea-fecioria,
ca simbol al curăţiei trupeşti şi
sufleteşti, prin care cerul a rezonat
cu pământul, înfăptuindu-se
Întruparea Domnului.

Icoana Maicii Domnului „Galactotrufusa” (Alăptătoarea)

Icoana Maicii Domnului


„Galactotrufusa” scoate cel mai bine
în evidenţă omenitatea Domnului
Nostru Iisus Hristos, Cel Care, prin
întruparea şi naşterea Sa din
Fecioara Maria, cea descendentă din
Adam, a luat asupra Sa toată firea
omenească a trupului adamic celui
slăbit de păcat, în afară de păcat.
Astfel, toate nevoile firii căzute din
viaţa pe care omul trebuie să o ducă
după păcatul strămoşesc şi
blestemarea pământului de către
Dumnezeu, precum foame, sete,
oboseală, nevoia de odihnă etc., au
fost preluate şi de către Domnul în
firea Sa omenească. Imaginea castă a
alăptării, întărită de faptul că, în
icoană, sânul Maicii Domnului nu
este în locul lui natural, ci aproape
de umăr, subliniază sacrificiul Celui
Care, deşi Atotputernic şi Dumnezeu
fiind, pentru mântuirea noastră a

16
acceptat să vină printre oameni şi să îndure şi El toate greutăţile firii omeneşti
încă din pruncie, începând cu nevoia de a suge laptele matern. Mai mult decât
atât, subliniind relaţia specială dintre Pruncul Dumnezeu şi Sfânta Fecioară
care L-a hrănit cu laptele ei, icoana sugerează implicit şi relaţia specială dintre
Dreptul Judecător şi Maica Sa, ca Mijlocitoare a milostivirii Acestuia spre
oameni.

Icoana Maicii Domnului „a Pătimirilor”

Prin contrastele sale pe cât de subtile pe atât de violente, icoana Maicii


Domnului „a Pătimirilor” reprezintă nu numai o realizare artistică deosebită, ci
şi un îndemn spre adâncirea în rugăciune pentru creştinul care se află în faţa
ei. Liniştea indusă de Pruncul Iisus Care Se joacă în chip firesc atât cu degetul
cel mare de la mâna dreaptă a Preacuratei Sale Maici, cât şi cu săndăluţa care
stă să-I cadă din picioruşul drept, este tulburată de apariţia celor doi
Arhangheli. Gavriil Îi vesteşte Crucea, în vreme ce Mihail Îi arată buretele şi
sulița, unelte ale viitoarelor Sale Pătimiri de pe Cruce. Sabia care trece prin
inima Fecioarei în urma acestei vestiri se manifestă printr-o tulburare reţinută,
care este estompată de seninătatea nevinovată, dar în deplină cunoştinţă de
cauză, cu care Pruncul întoarce capul spre Gavriil, semn atât al deplinei
asumări ca Om a acestor pătimiri mântuitoare, cât şi al puterii Sale
dumnezeieşti.
17
Icoane în care Maica Domnului este reprezentată singură

Caracteristica esenţială a tuturor icoanelor ortodoxe în care Maica


Domnului apare singură este starea de rugăciune în care ea este reprezentată.
Cele trei însemne ale pururea-fecioriei ei sunt de asemenea nelipsite, trimiţând
către zămislirea, maternitatea şi naşterea feciorelnică prin care L-a adus pe
lume pe Domnul nostru Iisus Hristos. Permanenta stare de rugăciune în care
se află Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, reprezentată în icoană, ne
reaminteşte faptul că Preacurata este, pentru cererile creştinilor, Mijlocitoarea
cea mai ascultată de către Domnul. Iar ea îşi exercită cu ardoare şi cu cea mai
mare îndrăznire acest privilegiu.
Numeroase icoane renumite ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu fac
parte din această categorie. Dintre ele amintim: cea a Acoperământului Maicii
Domnului, Umilenie, „Îmblânzirea inimilor împietrite” şi „Tânguirea Maicii
Domnului”.

18
Ianuarie

19
Marţi 1 ianuarie (în calendarul civil 14 ianuarie)

(†) Tăierea-împrejur după trup a Domnului nostru Iisus Hristos (icoană


pictată de Bogdan Zugravul în 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

†) Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei

Sfântul Mucenic Teodot


Sfinţii Cuvioşi Vasile şi Emilia, părinţii Sfântului Vasile cel Mare

(Anul Nou. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Tedeum)

20
La Liturghie:

Apostolul la tăierea-împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos -


Coloseni II, 8-12

„Fraţilor, luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu


deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe
ale lumii şi nu după Hristos. Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată
plinătatea Dumnezeirii şi sunteţi deplini întru El, Care este cap a toată domnia
şi stăpânirea. În El aţi şi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de
mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos.
Îngropaţi fiind împreună cu El prin botez, cu El aţi şi înviat prin credinţa în
lucrarea lui Dumnezeu, Cel Care L-a înviat pe El din morţi.”

Apostolul de Marţi din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Evrei XII, 25-29

„Fraţilor, luaţi seama să nu vă lepădaţi de Cel Care vorbeşte. Căci dacă


aceia n-au scăpat de pedeapsă, nevoind să asculte pe cel ce le grăia pe pământ,
cu atât mai mult noi – îndepărtându-ne de Cel Care ne grăieşte din ceruri – al
Cărui glas, odinioară, a zguduit pământul, iar acum, vorbind, a făgăduit: "Încă
o dată voi clătina nu numai pământul, ci şi cerul". Iar prin aceea că zice: "Încă
o dată" arată schimbarea celor clătinate, ca a unor lucruri făcute, ca să rămână
cele neclintite. De aceea, fiindcă primim o împărăţie neclintită, să fim
mulţumitori, şi aşa să-I aducem lui Dumnezeu închinare plăcută, cu
evlavie şi cu sfială. Căci "Dumnezeul nostru este şi foc mistuitor".”

Apostolul la Duminica înaintea Botezului Domnului - 2 Timotei IV, 5-8

„Fiule Timotei, fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de evanghelist,


slujba ta fă-o deplin! Că eu de-acum mă jertfesc şi vremea despărţirii mele s-a
apropiat. Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am
păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o
în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor
ce au iubit arătarea Lui.”

Evanghelia la tăierea-împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos -


Luca II, 20-21; 40-52

„În vremea aceea, s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu,


pentru toate câte auziseră şi văzuseră precum li se spusese. Şi când s-au
împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit
de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece. Iar Copilul creştea şi Se întărea
cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
Şi părinţii Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paştilor la Ierusalim. Iar
când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul
sărbătorii. Şi sfârşindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas
în Ierusalim şi părinţii Lui nu ştiau. Şi socotind că este în ceata călătorilor de
drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude şi printre cunoscuţi. Şi,
negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L. Iar după trei zile L-au aflat
în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. Şi toţi
care Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. Şi văzându-L,
rămaseră uimiţi, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa?
Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi. Şi El a zis către ei: De ce era să
21
Mă căutaţi? Oare, nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu? Dar ei nu
au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor. Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret
şi le era supus. Iar mama Lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte. Şi Iisus
sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni.”

Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Marcu X, 2-12

„În vremea aceea, apropiindu-se fariseii de Iisus, Îl întrebau, ispitindu-L,


dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase femeia. Iar El, răspunzând, le-a zis:
Ce v-a poruncit vouă Moise? Iar ei au zis: Moise a dat voie să-i scrie carte de
despărţire şi să o lase. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Pentru învârtoşarea inimii
voastre, v-a scris porunca aceasta; dar de la începutul făpturii, bărbat şi femeie
i-a făcut Dumnezeu. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va
lipi de femeia sa. Şi vor fi amândoi un trup; aşa că nu mai sunt doi, ci un trup.
Deci ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu mai despartă. Dar în casă
ucenicii L-au întrebat iarăşi despre aceasta. Şi El le-a zis: Oricine va lăsa pe
femeia sa şi va lua alta, săvârşeşte adulter cu ea. Iar femeia, de-şi va lăsa
bărbatul ei şi se va mărita cu altul, săvârşeşte adulter.”

Evanghelia la Duminica înaintea Botezului Domnului - Marcu I, 1-8

„Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, precum este scris
în prorocie (la Maleahi) şi Isaia: "Iată Eu trimit îngerul Meu înaintea feţei Tale,
care va pregăti calea Ta. Glasul celui care strigă în pustie: Gătiţi calea
Domnului, drepte faceţi cărările Lui". Ioan boteza în pustie, propovăduind
botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor. Şi ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi
cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi
păcatele. Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de
piele împrejurul mijlocului şi mânca lăcuste şi miere sălbatică. Şi propovăduia,
zicând: Vine în urma mea Cel Care este mai tare decât mine, Căruia nu sunt
vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu v-am botezat pe
voi cu apă, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt.”

La Tedeum:

Apostolul la Tedeumul de Anul Nou - 1 Timotei II, 1-7

„Fiule Timotei, te îndemn, înainte de toate: Faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri,


mulţumiri, pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi care sunt în
înalte dregătorii, ca să petrecem viaţă paşnică şi liniştită întru toată cuvioşia şi
buna-cuviinţă, că acesta este lucru bun şi primit înaintea lui Dumnezeu,
Mântuitorul nostru, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la
cunoştinţa adevărului să vină. Pentru că unul este Dumnezeu, unul este şi
Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: Omul Hristos Iisus, Care S-a dat pe
Sine preţ de răscumpărare pentru toţi, mărturia adusă la timpul său. Spre
aceasta am fost pus propovăduitor şi apostol - adevăr grăiesc în Hristos, nu
mint – învăţător neamurilor, în credinţă şi adevăr.”

Evanghelia la Tedeumul de Anul Nou - Luca IV, 16-22

„În vremea aceea, a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut, şi, după
obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S-a sculat să citească. Şi I

22
s-a dat cartea prorocului Isaia. Şi, deschizând El cartea, a găsit locul unde era
scris: ‘Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc
săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc
robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc
anul plăcut Domnului’. Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a şezut, iar
ochii tuturor erau aţintiţi asupra Lui. Şi El a început a zice către ei: Astăzi s-a
împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau
de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui.”

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei (icoană


pictată de Irineu Protcenco pentru paraclisul Mănăstirii Sihăstria)
23
Miercuri 2 ianuarie (în calendarul civil 15 ianuarie)

Înainte-prăznuirea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos

(Harţi)

Sfântul Ierarh Silvestru, episcopul Romei


Sfântul Sfinţit Mucenic Teaghen, episcopul Pariei
Sfinţii Cuvioşi Teopempt şi Teodota, mama Sfinţilor Cosma şi Damian din Asia
Sfântul Mucenic Vasile din Ancira
Sfântul Mucenic Serghie
Sfântul Mucenic Teopist
Sfântul Ierarh Cosma I, arhiepiscopul Constantinopolului
Sfânta Cuvioasă Iuliana din Lazarevo
Sfântul Nou Mucenic Zorz Ghiurghiul din Melitina
Sfântul Cuvios Serafim din Sarov
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Umilenie” de la Diveevo

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Iacov I, 1-18
- la Sfântul Ierarh Silvestru - Evrei V, 4-10
Evanghelia: - la Înainte-prăznuirea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos -
Ioan III, 1-15
- de Miercuri din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Marcu X, 11-16

Icoana Maicii Domnului „Umilenie” de la Diveevo

Icoana Maicii Domnului „Umilenie” de la Diveevo este icoana la care se ruga


neîncetat Sfântul Serafim din Sarov. Sfântul a tămăduit mulţi bolnavi ungându-i cu
ulei de la candela pe care o ţinea mereu aprinsă în faţa icoanei. El o mai numea
„Bucuria tuturor bucuriilor”. Sfântul a adormit întru Domnul la 2 ianuarie 1883
rugându-se în faţa acestei icoane. Icoana se mai prăznuieşte la 19 iulie (ziua
prăznuirii aflării moaştelor Sfântului) şi la 28 iulie.

24
Joi 3 ianuarie (în calendarul civil 16 ianuarie)

Sfântul Proroc Maleahi


Sfântul Mucenic Gordie
Sfânta Cuvioasă Genoveva, ocrotitoarea Parisului
Sfântul Cuvios Petru Stegarul din Atroa
Sfinţii 3 Mucenici, o mamă şi fiii săi, care s-au săvârşit prin foc
Icoana Maicii Domnului „Călugăriţa” de la Mănăstirea Rohia

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Iacov I, 19-27
- de Vineri din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Iacov II, 1-13
- la Sfântul Proroc Maleahi - Fapte II, 14-21
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Marcu X, 17-27
- de Vineri din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Marcu X, 23-32
- la Sfântul Proroc Maleahi - Matei XXIII, 29-38

Icoana Maicii Domnului „Călugăriţa” de la Mănăstirea Rohia

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Rohia a fost pictată pe lemn de


chiparos de către călugărul Nicanor din Sfântul Munte Athos. În cei peste 90 de ani de
existenţă a icoanei, prin ea Maica Domnului a dat ajutor atât monahilor din mănăstire
cât şi mirenilor. În anii ’60, când comuniştii doreau să închidă mănăstirea, cereau
mereu la stareţ cheia de la biserică, iar stareţul spunea: „Cheia este la Icoana Maicii
Domnului!” şi nimeni nu îndrăznea să ia cheia de la icoană. În noiembrie 1959, când
vieţuitorii mănăstirii au fost daţi afară din mănăstire în urma Decretului 410, s-a auzit
glasul Maicii Domnului plângând pentru fiii ei. Stareţul mănăstirii, Arhimandritul
Serafim Man, care a fost bolnav de cancer în anii ’80, s-a rugat la icoană spunând:
Maica Domnului, dacă mai ai nevoie de mine, dă-mi sănătate, dacă nu, ia-mă la Tine.
Şi Maica Domnului l-a vindecat şi a mai trăit după aceea 30 de ani. În aprilie 1994, în
prezenţa a peste 10.000 de credincioşi, a avut loc minunea vindecării profesorului
Nuţu Roşca din Sighetul Marmaţiei, care era paralizat.
25
Vineri 4 ianuarie (în calendarul civil 17 ianuarie)

Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli


Sfântul Cuvios Teoctist, egumenul Mănăstirii din Cucumia Siciliei
Sfinţii Mucenici Zosima Monahul şi Atanasie Comentarisiul
Sfânta Cuvioasă Apolinaria din Singlit
Sfântul Mucenic Eftimie, egumenul Mănăstirii Vatoped şi cei 12 Sfinţi Mucenici
monahi vatopedani împreună cu dânsul săvârşiţi prin sugrumare
Sfinţii Mucenici Hrisant şi Eufimia
Sfântul Nou Mucenic Onufrie, cel care a pătimit în insula Chios
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Bujoreni

(Zi aliturgică. Harţi)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Bujoreni

În timpul lui Ştefan cel Mare, călugării din schitul Recea, aflat în apropierea actualei
mănăstiri, au fost nevoiţi să-şi ascundă sfintele odoare - printre care şi icoana Maicii
Domnului, ferecată în argint - pentru ca să nu fie profanate sau distruse de turci.
După ce schitul a fost distrus, vreme de 100 de ani icoana a rămas ascunsă în
pădurea Bujorenilor până când oierul Ion Breţcanu s-a oprit, în jurul anului 1600, în
locul Siliştea Oilor, la 1 km distanţă de actuala mănăstire. Întors de la târg, obosit,
acesta a uitat să-şi lege măgarii şi unul dintre ei, care purta şi punga cu cei 3000 de
galbeni câştigaţi din vânzarea produselor, a fugit în pădure. Împreună cu alţi oieri şi
cu pădurarul, el a plecat să-l caute şi au rămas uimiţi văzându-l îngenuncheat lângă
un stejar secular, în faţa a trei luminiţe aşezate în formă de cruce. Icoana Maicii
Domnului se afla în scorbura stejarului. Văzând minunea, mocanul a hotărât ca, pe
acel loc, să ridice un schit din banii din desagă, schit care s-a numit mai apoi Schitul
Măgarului. Actuala Mănăstire Bujoreni a fost rectitorită pe acest loc în anul 1840.
26
Sâmbătă 5 ianuarie (în calendarul civil 18 ianuarie)

Ajunul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos. (Post)

Sfântul Sfinţit Mucenic Teopempt, episcopul Nicomidiei şi Sfântul Mucenic Teona


Sfânta Cuvioasă Sinclitichia din Egipt
Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita
Sfânta Cuvioasă Tatiana
Sfântul Nou Mucenic Roman din Carpensia
Icoana Maicii Domnului de la Schitul Ostrov, Călimăneşti

La Liturghie:
Apostolul: - din ajunul Botezului Domnului - 1 Corinteni IX, 19-27
- de Sâmbătă înaintea Botezului Domnului - 1 Timotei III, 13 - IV, 5
- de Sâmbătă din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Coloseni I, 1-6
Evanghelia: - din ajunul Botezului Domnului - Luca III, 1-18
- de Sâmbătă înaintea Botezului Domnului - Matei III, 1-11
- de Sâmbătă din Săptămâna a 31-a după Cincizecime - Luca XVI, 10-15

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Ostrov, Călimăneşti

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Ostrov este de tip Odighitria, fiind pictată în
tempera de un meşter anonim din primul sfert al secolului al XVI-lea. Expusă în
naosul bisericii în faţa catapetesmei, icoana adună în jurul ei, la sfintele slujbe,
mulţime de credincioşi care îi cer ajutorul. În anii 1979-1980, când s-a început
construirea barajelor hidroelectrice de pe râul Olt, Elena Ceauşescu a vrut să demoleze
schitul şi parcul, care la acea vreme era considerat un paradis. Pe drumul spre Sibiu a
avut însă un accident de maşină, iar pe patul de spital un vis premonitoriu după care,
în loc să distrugă biserica, a ordonat să fie protejată. Aşa s-a ajuns ca pentru salvarea
schitului, întreaga insulă să fie ridicată cu şase metri deasupra apelor.
27
Duminică 6 ianuarie (în calendarul civil 19 ianuarie)

(†) Botezul Domnului nostru Iisus Hristos. Dumnezeiasca Arătare (icoană


pictată de Bogdan Zugravul în 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

Sfântul Sfinţit Mucenic Roman Lachedemonul


Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul
Icoana Deisis de la Mănăstirea Sihăstria

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Boboteaza)

La Liturghie:
Apostolul la Botezul Domnului - Tit II, 11-14; III, 4-7

„Fiule Tit, harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor,
învăţându-ne pe noi să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti şi, în veacul de
acum, să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie; şi să aşteptăm
fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru
28
Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată
fărădelegea şi să-Şi curăţească Lui popor ales, râvnitor de fapte bune. Iar când
bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu s-au arătat,
El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a
Lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt,
Pe Care L-a vărsat peste noi din belşug prin Iisus Hristos Mântuitorul nostru,
ca îndreptându-ne prin harul Lui, să ne facem, după nădejde, moştenitorii vieţii
celei veşnice.”

Evanghelia la Botezul Domnului - Matei III, 13-17

„În vremea aceea a venit Iisus din Galileea, la Iordan, către Ioan, ca să Se
boteze de către el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de
Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se
cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar botezându-Se
Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu
S-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din
ceruri zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit".”

Icoana Deisis de la Mănăstirea Sihăstria

Icoana Deisis îl înfăţişează pe Mântuitorul Iisus Hristos îmbrăcat în straie


arhiereşti, şezând pe un tron împărătesc, având de-a dreapta şi de-a stânga Lui
pe Maica Sa, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, respectiv pe
Înaintemergătorul Său, Sfântul Ioan Botezătorul. Icoana aflată în Paraclisul
Mănăstirii Sihăstria a fost pictată în jurul anului 1947 de către iconarul
ucrainean Ivan Protcenco, acesta călugărindu-se la Mănăstirea Sihăstria cu
numele Irineu.
29
Luni 7 ianuarie (în calendarul civil 20 ianuarie)

(Începutul propovăduirii Domnului nostru Iisus Hristos)

†) Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

Aducerea la Constantinopol a mâinii Sfântului Ioan Botezătorul


Sfântul Nou Mucenic Atanasie din Atalia
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul,
pictată la începutul secolului al XVI-lea (icoană de tip iconografic rar,
aflată la Centrul Cultural „Petre Ionescu Muscel” din Domneşti, Argeş)

La Liturghie:

Apostolul la Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - Fapte XIX, 1-8

„În zilele acelea, pe când Apollo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut
părţile de sus, a venit în Efes. Şi găsind câţiva ucenici, a zis către ei: Primit-aţi
voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Iar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit dacă
30
este Duh Sfânt. Şi el a zis: Deci în ce v-aţi botezat? Ei au zis: În botezul lui
Ioan. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să
creadă în Cel Ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos. Şi auzind ei, s-au
botezat în numele Domnului Iisus. Şi punându-şi Pavel mâinile peste ei, Duhul
Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau în limbi şi proroceau. Şi erau toţi ca la
doisprezece bărbaţi. Şi el, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de
trei luni, vorbind cu ei şi căutând să-i încredinţeze de împărăţia lui Dumnezeu.”

Apostolul de Luni din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Iacov II, 14-26

„Fraţilor, ce folos dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are?
Oare credinţa poate să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt goi şi
lipsiţi de hrana cea de toate zilele, şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace!
Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi
folosul? Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi. Dar
va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi
eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea. Tu crezi că unul este
Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură. Vrei însă să înţelegi,
omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este? Avraam, părintele
nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe
jertfelnic? Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte
credinţa s-a desăvârşit? Şi s-a împlinit Scriptura care zice: "Şi a crezut
Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate" şi "a fost numit prieten al
lui Dumnezeu". Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai
din credinţă. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a
primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale? Căci precum trupul fără
suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este.”

Evanghelia la Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - Ioan I, 29-34

„În vremea aceea, a văzut Ioan pe Iisus venind către el şi a zis: Iată Mielul lui
Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis:
După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de
mine era, şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu,
botezând cu apă. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se
din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar
Cel Ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul
coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel Care botează cu Duh Sfânt.
Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu.”

Evanghelia de Luni din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Marcu X, 46-52

„În vremea aceea, a venit Iisus în Ierihon. Şi ieşind din Ierihon El, ucenicii Lui
şi mulţime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, şedea jos, pe marginea
drumului. Şi, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să
zică: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă! Şi mulţi îl certau ca să tacă, el
însă cu mult mai tare striga: Fiule al lui David, miluieşte-mă! Şi Iisus,
oprindu-Se, a zis: Chemaţi-l! Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: Îndrăzneşte,
scoală-te! Te cheamă. Iar orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a
venit la Iisus. Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac? Iar orbul I-a
răspuns: Învăţătorule, să văd iarăşi. Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinţa ta te-a
mântuit. Şi îndată a văzut şi urma lui Iisus pe cale.”
31
Marţi 8 ianuarie (în calendarul civil 21 ianuarie)

Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul


Sfânta Cuvioasă Domnica din Cartagina
Sfinţii Mucenici: Iulian, Antonie preotul, Chelsie, Anastasie şi cei împreună cu ei
Sfântul Sfinţit Mucenic Carterie, preotul din Cezareea Capadociei
Sfântul Ierarh Chir, arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Ierarh Attic, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Proroc Sameu Elamitul
Sfântul Cuvios Agathon din Sketis
Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Govora

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Iacov III, 1-10
- la Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul – Evrei XIII, 17-21
Evanghelia: - la După-praznicul Botezului Domnului - Ioan III, 22-33
- de Marţi din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Marcu XI, 11-23

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Govora

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Govora este de tip Odighitria


şi se presupune a fi una dintre primele icoane zugrăvite într-un atelier local. Pe rama
masivă, în partea de jos, a existat o inscripţie în slavonă care a ajutat la datarea
icoanei: "Dorothei... Maicii Domnului şi pururea Fecioarei Maria", care a fost însă
îndepărtată cu prilejul unei restaurări. Despre Dorotei se ştie că a fost egumen al
Mănăstirii Govora în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, şi astfel s-a convenit
datarea icoanei în jurul anului 1530.
32
Miercuri 9 ianuarie (în calendarul civil 22 ianuarie)

Sfântul Mucenic Polieuct


Sfântul Mucenic Nearh împreună pătimitor cu Sfântul Mucenic Polieuct
Sfântul Cuvios Eustratie, egumenul Mănăstirii Avgavrilor
Sfântul Ierarh Petru, episcopul Sevastiei
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nămăieşti

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Iacov III, 11 - IV, 6
- la Sfântul Mucenic Polieuct – 2 Timotei II, 1-10
Evanghelia: - la După-praznicul Botezului Domnului - Marcu I, 9-15
- de Miercuri din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Marcu XI, 22-26

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nămăieşti

Tradiţia spune că Maica Domnului i-a cerut Apostolului Luca să picteze 12 icoane
care să o întruchipeze cu pruncul Iisus în braţe. Ele au fost date apoi câte una fiecărui
apostol care a plecat să propovăduiască credinţa în lumea întreagă. Pe aceste locuri,
icoana, de tip Eleusa, a fost adusă de Sfântul Apostol Andrei, care a propovăduit în
Dobrogea şi a plecat apoi spre Dacia Superioară, poposind lângă un templu păgânesc,
închinat zeului Zamolxes. Apostolul, care crezuse că în grotă trăieşte un slujitor al
zeului, nu a găsit pe nimeni şi s-ar fi adresat celor cu care călătorea: "Nemo est. (Nu
este nimeni.)", de unde şi numele de Nămăieşti. Sfântul Andrei a coborât în grotă şi a
lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe acelaşi loc în care se află acum în
biserica mănăstirii. Tradiţia spune că trei păstori care au înnoptat lângă peşteră au
avut acelaşi vis, în care li s-a arătat un înger care le-a spus că în acea stâncă se află
icoana cu chipul adevărat al Maicii Domnului. Visul s-a repetat şi a doua noapte, iar
într-a treia a venit chiar Fecioara Maria, care i-a condus la intrarea în grotă şi i-a
îndemnat să facă un locaş de închinare acolo unde vor găsi icoana. Astăzi, icoana, care
a fost recent restaurată, este renumită atât pentru ajutorul dat femeilor care se roagă
înaintea ei pentru a avea copii, cât şi pentru vindecări ale unor afecţiuni grave.
33
Joi 10 ianuarie (în calendarul civil 23 ianuarie)

Sfântul Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei


† Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti
Sfântul Ierarh Dometian, episcopul Melitinei
Sfântul Cuvios Marcian preotul, iconomul bisericii Sfânta Sofia
Sfântul Cuvios Amonie Nitriotul
Icoana Maicii Domnului a Sfântului Antipa de la Calapodeşti

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Iacov IV, 7 - V, 9
- la Sfântul Ierarh Grigorie de Nyssa - Efeseni IV, 7-13
Evanghelia: - la După-praznicul Botezului Domnului - Luca III, 19-22
- de Joi din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Marcu XI, 27-33
- la Sfântul Ierarh Grigorie de Nyssa - Matei IV, 25 - V, 12

Icoana Maicii Domnului a Sfântului Antipa de la Calapodeşti

La începutul nevoinţelor sale la Schitul Lacu de la Muntele Athos (unde Sfântul


Antipa a petrecut 15 ani, pentru ca apoi să plece către mănăstirea Valaam, trăind
acolo ultimii 17 ani ai vieţii sale), în chilia care i-a fost rânduită, el a găsit într-un colţ,
prăfuită, o icoană a Maicii Domnului, de tip Eleusa, de care nu s-a mai despărţit
niciodată şi care s-a dovedit a fi făcătoare de minuni. După trecerea la Domnul a
Sfântului Antipa, la mutarea vieţuitorilor Mănăstirii Valaam din Rusia în Finlanda ca
urmare a prigoanei puterii sovietice, monahii au făcut un inventar al tuturor obiectelor
bisericeşti transferate; în acest inventar se regăseşte şi icoana Maicii Domnului a
Sfântului. Cu toate acestea, în Mănăstirea Valaamo (Noul Valaam) din Finlanda nu s-a
ştiut până acum câţiva ani unde este sau care este această icoană. De puţină vreme,
icoana Maicii Domnului a Sfântului Antipa de la Calapodeşti, găsită şi restaurată, se
află expusă spre închinare la loc de mare cinste în biserica Mănăstirii Valaamo.
34
Vineri 11 ianuarie (în calendarul civil 24 ianuarie)

† Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare


Sfântul Cuvios Teodosie din Antiohia
Sfântul Cuvios Vitalie
Sfinţii Cuvioşi Ştefan din Plachidiane, Teodor şi Agapie arhimandritul
Sfântul Mucenic Mair
Sfântul Ierarh Teodosie, egumen al Mănăstirii Filoteu şi episcopul Trapezuntei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Eleţ

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - 1 Petru I, 1 – II, 10
- la Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare - Evrei XIII, 7-16
Evanghelia: - la După-praznicul Botezului Domnului - Luca IV, 1-15
- de Vineri din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Marcu XII, 1-12
- la Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului din Eleţ

Icoana Maicii Domnului din Eleţ, prăznuită la 11 ianuarie, este numită şi „icoana
din brad”, deoarece a apărut în anul 1060 într-un brad de lângă catedrala din oraşul
Eleţ, provincia Orlov, Rusia. Pe locul apariţiei a fost construită în acelaşi an biserica
Adormirii Maicii Domnului de către prinţul Sviatoslav Iaroslav, care mai târziu avea să
se retragă aici şi să fondeze Mănăstirea Eleţ a Adormirii Maicii Domnului. În timpul
stăpânirii sovietice, icoana, făcătoare de minuni, în mod special vindecătoare de boli, a
dispărut, iar în prezent la mănăstire se află doar o copie a acesteia. Mai multe copii ale
icoanei sunt şi ele făcătoare de minuni.
35
Sâmbătă 12 ianuarie (în calendarul civil 25 ianuarie)

Sfânta Muceniţă Tatiana, diaconiţa din Roma


Sfânta Muceniţă Eutasia
Sfântul Mucenic Petru Abesalomitul
Sfântul Mucenic Mertie
Sfinţii 8 Mucenici din Niceea
Sfântul Cuvios Ilie, făcătorul de minuni din Tebaida Egiptului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Galactotrufusa (Alăptătoarea)”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Acatistului”, de pe Muntele Tabor

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă, Săptămâna a 32-a după Cincizecime -1 Tesaloniceni V, 14-23
- la Sfânta Muceniţă Tatiana - 1 Corinteni X, 23-28
Evanghelia: - la După-praznicul Botezului Domnului - Ioan X, 39-42
- de Sâmbătă din Săptămâna a 32-a după Cincizecime - Luca XVII, 3-10

Icoana Maicii Domnului „Galactotrufusa (Alăptătoarea)”

Icoana Maicii Domnului „Galactotrufusa” este prăznuită de două ori pe an, la


12 ianuarie şi la 3 iulie. Reprezentarea cu Maica Domnului care alăptează este foarte
veche în iconografie, apărând încă de la începutul creştinismului. O cunoscută icoană

36
de tip Galactotrufusa, aflată iniţial în Lavra Sfântul Sava cel Sfinţit de lângă Ierusalim,
a fost dăruită mai apoi Mănăstirii atonite Hilandar. Rugăciunea la această icoană a
Maicii Domnului este ajutătoare în dobândirea de prunci, mai ales în familiile care nu
pot avea copii.

Icoana Maicii Domnului „a Acatistului”, de pe Muntele Tabor

La mânăstirea ortodoxă de pe Muntele Tabor, ctitorită în secolul al XIX-lea de către


arhimandritul român Irinarh Rosetti şi cedată ulterior grecilor din lipsa monahilor
români, există o icoană a Maicii Domnului neobişnuită (pare a fi tipărită pe un ziar,
având în centru o reprezentare „Maica Domnului, trandafirul cel neveştejit”, iar pe
laturi reprezentări preluate din Acatistul Maicii Domnului), mare făcătoare de minuni,
prăznuită la 12 ianuarie. În 1958 ea a fost pusă într-o sticlă de către un credincios din
Creta care nu putea ajunge în Ţara Sfântă, şi lăsată pe mare. După trei luni icoana a
ajuns la destinaţie şi credinciosul a primit răspuns de la mitropolitul Ierusalimului.
Curând după aceasta la icoană au început să se facă minuni, mai ales legate de
naşterea de prunci. Icoana este întotdeauna înconjurată de mulţime de fotografii,
plăcuţe metalice şi cruciuliţe, care exprimă cererile pelerinilor către Maica Domnului.
37
Duminică 13 ianuarie (în calendarul civil 26 ianuarie)

Duminica după Botezul Domnului nostru Iisus Hristos

Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic din Singidunum


Sfântul Ierarh Iacob, episcop de Nisibe, participant la Sinodul I Ecumenic
Sfântul Mucenic Atanasie
Sfinţii Mucenici Pahomie şi Papirin
Sfântul Cuvios Maxim Cavsocalivitul din Muntele Athos
Icoana „Tânguirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Sihăstria

Glasul al 7-lea; Voscreasna a 10-a


38
La Liturghie:

Apostolul Duminicii după Botezul Domnului nostru Iisus Hristos - Efeseni IV, 7-13

„Fraţilor, fiecăruia dintre noi, i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos.
Pentru aceea zice: "Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor". Iar
aceea că "S-a suit" - ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale
pământului? Cel Care S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate
cerurile, ca pe toate să le umple. Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii proroci, pe
alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la
lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unitatea
credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit,
la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.”

Apostolul la Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic – 2 Timotei I, 1-2; 8-14

„Pavel, apostolul lui Hristos Iisus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduinţa vieţii
care este în Hristos Iisus, lui Timotei, iubitului fiu: Har, milă, pace de la Dumnezeu-
Tatăl şi de la Hristos Iisus, Domnul nostru! Fiule Timotei, nu te ruşina de a
mărturisi pe Domnul nostru, nici de mine, cel pus în lanţuri pentru El, ci pătimeşte
împreună cu mine pentru Evanghelie după puterea de la Dumnezeu. El ne-a mântuit
şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după a Sa
hotărâre şi după harul ce ne-a fost dat în Hristos Iisus, mai înainte de
începutul veacurilor, iar acum s-a dat pe faţă prin arătarea Mântuitorului nostru
Iisus Hristos, Cel ce a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin
Evanghelie. Spre aceasta am fost pus eu propovăduitor şi apostol şi învăţător al
neamurilor. Din această pricină şi sufăr toate acestea, dar nu mă ruşinez, că ştiu în
Cine am crezut şi sunt încredinţat că puternic este să păzească comoara ce mi-a
încredinţat, până în ziua aceea. Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase pe care le-ai
auzit de la mine, cu credinţa şi cu iubirea ce este în Hristos Iisus. Comoara cea
bună ce ţi s-a încredinţat, păzeşte-o cu ajutorul Sfântului Duh, Care
sălăşluieşte întru noi.”

Apostolul la Sfinţii Cuvioşi Părinţi ucişi în Sinai şi Rait - Evrei VI, 9-12

„Fraţilor, despre voi, deşi vorbim astfel, suntem încredinţaţi de lucruri mai bune şi
aducătoare de mântuire. Căci Dumnezeu nu este nedrept, ca să uite lucrul vostru
şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru numele Lui, voi, care aţi slujit şi slujiţi
sfinţilor. Dorind dar, ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă spre
adeverirea nădejdii, până la sfârşit, ca să nu fiţi greoi, ci următori ai celor
care, prin credinţă şi îndelungă-răbdare, moştenesc făgăduinţele.”

Evanghelia Duminicii după Botezul Domnului nostru Iisus Hristos -


Matei IV, 12-17

„În vremea aceea, auzind Iisus că Ioan a fost întemniţat, a plecat în Galileea. Şi
părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui
Zabulon şi Neftali, ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia prorocul care zice:
"Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea
neamurilor; Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în
latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit". De atunci a început Iisus să
propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor.”

39
Evanghelia la După-praznicul Botezului Domnului - Luca XX, 1-8

„În vremea aceea, pe când Iisus învăţa poporul în templu şi binevestea, au venit
arhiereii şi cărturarii, împreună cu bătrânii, şi, vorbind, au zis către El: Spune nouă,
cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel Care Ţi-a dat această putere? Iar El,
răspunzând, a zis către ei: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, şi spuneţi-Mi: Botezul
lui Ioan era din cer sau de la oameni? Şi ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom
spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-aţi crezut în el? Iar dacă vom zice: De la oameni,
tot poporul ne va ucide cu pietre, căci este încredinţat că Ioan a fost proroc. Şi au
răspuns că nu ştiu de unde. Şi Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac
acestea.”

Evanghelia la Sfinţii Cuvioşi Părinţi ucişi în Sinai şi Rait - Luca VI, 17-23

„În vremea aceea, coborând Iisus împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime
multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de
pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de
bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se
atingă de El, că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre
ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui
Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce
plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă
vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din
pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata
voastră multă este în cer.”

Icoana „Tânguirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Sihăstria

Ivan (Irineu) Protcenco a urmat studii la Şcoala de arte din Kiev, devenind unul
dintre cei mai cunoscuţi pictori bisericeşti din Ucraina. Ca lucrare de licenţă a avut
pictarea bisericii Mănăstirii Suruceni, evidenţiată cu menţiunea "magna cum laude".
S-a căsătorit, a avut trei copii şi a luptat în Armata ţaristă (albă) în timpul Primului
Război Mondial. În război, el şi-a pierdut un ochi şi a fost obligat să picteze restul vieţii
având un singur ochi. Toţi cei trei copii i-au murit de tifos, iar soţia l-a părăsit. După
război, fiind de origine nobilă, a fost nevoit să se refugieze la Chişinău pentru a fugi de
persecuţiile comuniştilor bolşevici. În Basarabia, s-a recăsătorit cu o ucraineancă,
Pelaghia Scobiciova. Odată cu anexarea Basarabiei de către URSS în iunie 1940, Ivan
Protcenco s-a refugiat peste Prut, în România. Neavând acte, el a fost ajutat de un
călugăr de la Schitul Darvari din Bucureşti căruia îi picta icoane, locuind în capitală şi
apoi în casa unui credincios din localitatea Afumaţi. Ivan Protcenco a dus cu el la
Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinaţia Muntele
Athos) şi icoana Axioniţa, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea
la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la
Maica Domnului, el a pictat celebra icoană Tânguirea Maicii Domnului. După cum îi
mărturisea părintelui Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis şi i-a mulţumit
pentru felul în care a pictat-o. Înainte de a se apuca de pictat, el citea Vieţile sfinţilor şi
se ruga. Ivan Protcenco a pictat la Mănăstirea Sihăstria între anii 1947-1953, neavând
în acest timp nici un ucenic şi preferând să lucreze singur.

40
Luni 14 ianuarie (în calendarul civil 27 ianuarie)

Odovania praznicului Botezului Domnului Iisus Hristos (Slujba Sfinţilor se face Duminică)

Sfinţii 38 de Cuvioşi Părinţi ucişi în Muntele Sinai


Sfinţii 33 de Cuvioşi Părinţi ucişi în Muntele Rait
Sfântul Ierarh Sava, arhiepiscopul Serbiei şi ctitorul Mănăstirii Hilandar
Sfântul Cuvios Teodul din Sinai
Sfântul Cuvios Ştefan, ctitorul Mănăstirii Hinolacul din Bitinia
Sfânta Muceniţă Agnia
Sfânta Cuvioasă Întocmai cu Apostolii Nina, luminătoarea Georgiei
Icoana Maicii Domnului Paliastomi din Kutaisi, Georgia

La Liturghie:
Apostolul: - la Botezul Domnului - Tit II, 11-14; III, 4-7
- de Luni din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru II, 21 – III, 9
Evanghelia: - la Botezul Domnului - Matei III, 13-17
- de Luni din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 13-17

Icoana Maicii Domnului Paliastomi din Kutaisi, Georgia

Numele acestei renumite icoane a Maicii Domnului făcătoare de minuni din Georgia,
de tip Odighitria, provine de la cetatea Paliastomi. Acolo, Maica Domnului s-a arătat
preotului bisericii şi i-a spus să ducă icoana în cetatea Kutaisi. După aceea, un potop
a devastat cetatea Paliastomi. Restaurată în anul 1612 de către monahul Rafael şi
păstrată de-a lungul timpului în Catedrala din Kutaisi, icoana a fost mutată în 1923 în
muzeul din oraş.
41
Marţi 15 ianuarie (în calendarul civil 28 ianuarie)

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul


Sfântul Cuvios Ioan Colibaşul
Sfântul Mucenic Pansofie
Pomenirea a 6 Sfinţi Cuvioşi monahi care s-au săvârşit cu pace
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Strâmba

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru III, 10-22
- la Sfinţii Cuvioşi Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşul - Efeseni VI, 10–17
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 18-27
- la Sfinţii Cuvioşi Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşul - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Strâmba

Mănăstirea Strâmba adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului,


de tip Eleusa, pictată în secolul al XVII-lea de preotul Luca Popa din Iclod, autor şi al
icoanei Maicii Domnului de la Nicula, precum şi al icoanei Maicii Domnului de la
Ilişua. Mănăstirea a fost construită de o femeie foarte bogată care avea o deformare a
coloanei vertebrale, motiv pentru care localnicii o numeau "Strâmba". Femeia a apelat
la ajutorul a doi călugări stabiliţi în împrejurimi pentru însănătoşirea fiicei sale grav
bolnave. Ea a promis călugărilor că-i va răsplăti dându-le toată averea sa şi-i va ajuta
să construiască o mănăstire. Rugăciunile celor doi monahi au ajutat la vindecarea
tinerei, iar pe moşia donată călugărilor s-a întemeiat în jurul anului 1470 o sfântă
mănăstire ortodoxă.
42
Miercuri 16 ianuarie (în calendarul civil 29 ianuarie)

Cinstirea lanţului Sfântului Apostol Petru


Sfinţii Mucenici fraţi: Pevisp, Elasip şi Mesip şi mătuşa lor, Neonila
Sfântul Mucenic Danact citeţul
Sfântul Nou Sfinţit Mucenic Damaschin din Gabrovo
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Măru, judeţul Caraş-Severin

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru IV, 1-11
- la Cinstirea lanţului Sfântului Apostol Petru - Fapte XII, 1-11
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 28-37
- la Cinstirea lanţului Sfântului Apostol Petru - Ioan XXI, 15-25

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Măru, judeţul Caraş-Severin

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la parohia Măru este de tipul


„Floarea nepieritoare” şi a fost pictată în muntele Athos în anul 1520. Această icoană
le-a rămas la evlavie credincioşilor prin minunile făcute, salvând din primejdii satul şi
tămăduind bolnavii care s-au închinat înaintea ei cu credinţă.
43
Joi 17 ianuarie (în calendarul civil 30 ianuarie)

†) Sfântul Cuvios Antonie cel Mare


Sfântul Cuvios Antonie cel Nou din Veria
Sfântul Împărat Teodosie cel Mare
Sfântul Cuvios Ahila
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Secu

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru IV, 12 - V, 5
- la Sfântul Cuvios Antonie cel Mare - Evrei XIII, 17-21
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 38-44
- la Sfântul Cuvios Antonie cel Mare - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Secu

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Secu este de tip Odighitria, fiind


cunoscută şi sub denumirea de „Cipriota“, deoarece a fost adusă de domnitorul Vasile
Lupu din Insula Cipru (unde a fost pictată între anii 1541-1546) şi dăruită de acesta în
anul 1647 Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, marele cărturar şi credinciosul
său sfătuitor. În perioada 1647-1718, icoana a stat în Biserica „Sfântul Nicolae“ din
Cetatea Neamţului, supusă canonic Mănăstirii Secu. În 1718, când Cetatea Neamţului
a fost distrusă din ordinul turcilor în timpul domnitorului Mihail Racoviţă, odoarele
Bisericii „Sfântul Nicolae“ au fost aduse la Secu, printre acestea aflându-se şi icoana
Maicii Domnului „Cipriota“, ce va fi aşezată în biserica Schitului „Sfântul Nifon“ până
în 1758, când este dusă în biserica cimitirului mănăstirii. Mult mai târziu, în 1876,
icoana va fi pusă în biserica mare a mănăstirii, unde se află şi astăzi.
44
Vineri 18 ianuarie (în calendarul civil 31 ianuarie)

† Sfinţii Ierarhi Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei (în icoană)


Sfânta Muceniţă Xenia
Sfântul Cuvios Marcian din Cipru
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Putna

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 2 Petru I, 1-10
- la Sfinţii Ierarhi Atanasie şi Chiril - Evrei XIII, 7-16
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XIII, 1-8
- la Sfinţii Ierarhi Atanasie şi Chiril - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Putna

Tradiţia spune că icoana „Maica Domnului cu Pruncul”, de tip Odighitria, a fost


adusă în Moldova în 1472 de către cea de-a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare,
Maria de Mangop, odată cu zestrea sa, şi a fost dăruită Mănăstirii Putna. În
1755, mitropolitul de atunci al Moldovei, Iacob Putneanul, a hotărât să se aplice, peste
cea mai mare parte din suprafaţa icoanei, o fastuoasă ferecătură de argint
care îmbracă aproape integral suprafaţa picturii, decupându-se numai în dreptul
chipului Fecioarei Maria, al Pruncului Iisus, al Arhanghelilor Mihail şi Gavriil şi în
dreptul celor două mici medalioane pe care arhanghelii le susţin şi în care sunt
zugrăvite, miniatural, scena Bunei Vestiri, la stânga, şi scena Învierii, la dreapta.

45
Sâmbătă 19 ianuarie (în calendarul civil 1 februarie)

Sfinţii Cuvioşi Macarie cel Mare (Egipteanul) şi Macarie Alexandrinul


Sfânta Muceniţă Eufrasia
Sfântul Cuvios Meletie Vasiliatul
Sfântul Ierarh Marcu Eugenicul, mitropolitul Efesului, mărturisitorul
Ortodoxiei la Sinodul de la Ferrara – Florenţa
Sfântul Ierarh Arsenie, arhiepiscopul Cherchirei
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 2 Timotei II, 11-19
- la Sfântul Cuvios Macarie cel Mare - 2 Corinteni IX, 6-11
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Luca XVIII, 2-8
- la Sfântul Cuvios Macarie cel Mare - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei este o icoană veche, de tip
Odighitria, care a fost dăruită mănăstirii de o familie evlavioasă din localitatea Putna.
Pe icoană se văd şi astăzi urmele unei tăieturi de sabie, rămase de pe vremea când
turcii au vrut să o distrugă. Mulţi credincioşi care s-au rugat în faţa ei mărturisesc
despre puterea harică deosebită a icoanei.
46
Duminică 20 ianuarie (în calendarul civil 2 februarie)

Duminica a 32-a după Pogorârea Sfântului Duh (a lui Zaheu vameşul)

†) Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare


Sfinţii Mucenici: Vas, Eusebiu, Eutihiu şi Vasilid
Sfinţii Mucenici: In, Pin şi Rim, săvârşiţi prin îngheţ
Sfântul Cuvios Petru Vameşul
Sfinţii Mucenici Tirs şi Agni
Sfânta Muceniţă Ana
Sfântul Împărat Leon cel Mare al Bizanţului
Sfântul Nou Mucenic Zaharia din Patras
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Colţea

Glasul al 8-lea; Voscreasna a 11-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 32-a după Cincizecime – 1 Timotei IV, 9-15

„Fiule Timotei, vrednic de credinţă este acest cuvânt şi vrednic de toată primirea,
fiindcă pentru aceasta ne şi ostenim şi suntem ocărâţi şi ne luptăm, căci ne-am pus
nădejdea în Dumnezeul cel viu, Care este Mântuitorul tuturor oamenilor, mai ales al
47
credincioşilor. Acestea să le porunceşti şi să-i înveţi. Nimeni să nu dispreţuiască
tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea,
cu duhul, cu credinţa, cu curăţia. Până voi veni eu, ia aminte la citit, la îndemnat,
la învăţătură. Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţi s-a dat
prin prorocie, cu punerea mâinilor mai-marilor preoţilor. Cugetă la acestea,
ţine-te de acestea, ca propăşirea ta să fie vădită tuturor.”

Apostolul la Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare - Evrei XIII, 7-16

„Fraţilor, aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui
Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le
credinţa. Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi. Nu vă lăsaţi furaţi de
învăţăturile străine cele de multe feluri; căci bine este să vă întăriţi prin har
inima voastră, nu cu mâncăruri, de la care n-au avut nici un folos cei ce au umblat
cu ele. Avem altar, de la care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortului. Într-
adevăr, trupurile dobitoacelor – al căror sânge e adus de arhiereu, pentru împăcare, în
Sfânta Sfintelor – sunt arse afară din tabără. Pentru aceea şi Iisus, ca să sfinţească
poporul cu sângele Său, a pătimit în afara porţii. Deci dar, să ieşim la El afară din
tabără, luând asupra noastră ocara Lui. Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o
căutăm pe aceea ce va să fie. Aşadar, prin El să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă
de laudă, adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui. Iar facerea de bine şi
într-ajutorarea nu le daţi uitării; căci astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu.”

Evanghelia la Duminica a 32-a după Cincizecime – Luca XIX, 1-10

„În vremea aceea, trecea Iisus prin Ierihon şi, iată, un om bogat, cu numele Zaheu,
care era mai-mare peste vameşi, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de
mulţime, pentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor,
ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind
în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să
rămân. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se. Şi văzând, toţi murmurau,
zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând, a zis către
Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am
năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut
mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit
să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.”

Evanghelia la Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare - Luca VI, 17-23

„În vremea aceea, coborând Iisus împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime
multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de
pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de
bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se
atingă de El, că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre
ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui
Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce
plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă
vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din
pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata
voastră multă este în cer.”

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Colţea

Donată bisericii în anul 1786 de către domnitorul Nicolae Mavrogheni, icoana


Maicii Domnului, de tip Odighitria, cu ferecătură lucrată manual din argint poleit cu
aur, poate fi admirată în partea din stânga a catapetesmei.

48
Luni 21 ianuarie (în calendarul civil 3 februarie)

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul


Sfântul Mucenic Neofit
Sfinţii Mucenici: Evghenie, Candid, Valerian şi Achila
Sfânta Muceniţă Agnia din Roma
Sfântul Ierarh Zosima, episcopul Siracuzei
Sfinţii 4 Mucenici din Tir care s-au săvârşit prin sabie
Sfântul Cuvios Neofit de la Mănăstirea Vatoped
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Odighitria (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Mângâietoarea” de la Mănăstirea Vatoped
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ctitoriţa” de la Mănăstirea Vatoped
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Înjunghiata” de la Mănăstirea Vatoped

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru II, 21 - III, 9
- la Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul - Evrei XIII, 17-21
Evanghelia: - de Luni, Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 13-17
- la Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul - Luca XII, 8-12

Icoana Maicii Domnului Odighitria

Icoana Maicii Domnului Odighitria, prăznuită la 21 ianuarie, este una dintre cele
mai vechi şi mai întâlnite icoane ale Maicii Domnului. Tradiţia o atribuie Sfântului
49
Evanghelist Luca. Icoana o reprezintă pe Maica Domnului arătând cu mâna spre
Pruncul Hristos Care în mâna stângă ţine un sul ce reprezintă Evanghelia şi cu mâna
dreaptă binecuvântează. Sfântul Apostol a trimis icoana la Antiohia, lui Teofil,
împreună cu Evanghelia sa (Luca 1, 3). După moartea lui Teofil, icoana a fost adusă în
Ierusalim, iar de aici a fost trimisă la Constantinopol. Ea îşi datorează numele de
„Îndrumătoarea” sau „Povăţuitoarea de cale” unei minuni prin care Maica Domnului a
călăuzit doi orbi pe drumul spre biserica din Vlaherne în care se afla icoana, unde le-a
redat vederea. În zilele împăratului bizantin Heraclie, după ce au înconjurat cetatea cu
icoana la care s-au rugat cu stăruinţă, locuitorii Constantinopolului au fost izbăviţi în
chip minunat de invazia perşilor şi sciţilor, pe care i-au biruit. De atunci s-a făcut şi
pomenirea acestei minuni, cu cântare de acatist, prăznuită în toţi anii în sâmbăta a
cincea a marelui post. Printre multele copii ale acestei icoane există şi cea pictată în
anul 1512 în Ţara Românească, aflată la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.

Icoana Maicii Domnului „Mângâietoarea” (Paramythia) de la Mănăstirea Vatoped

Icoana Maicii Domnului „Mângâietoarea” (Paramythia) de la Mănăstirea Vatoped


este nefăcută de mână omenească, deoarece s-a săvârşit prin harul lui Dumnezeu
după intervenţia minunată a Maicii Domnului pentru ocrotirea mănăstirii. Exista în
trecut obiceiul ca, ieşind monahii din biserică după slujba de dimineaţă, să se închine
la icoana Maicii Domnului din privdor şi, tot acolo, stareţul să dea portarului cheile de
la poarta cea mare a mănăstirii, închisă peste noapte, pentru a o deschide. În data de
21 ianuarie 1320, când stareţul a dat portarului cheile, icoana Maicii Domnului s-a
însufleţit deodată, iar Născatoarea de Dumnezeu a zis cu voce tare: "Nu deschideţi

50
astăzi porţile mănăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi mai întâi piraţii!". Însă
Pruncul Iisus Şi-a întins mâna şi a acoperit gura Maicii Sale, în semn de tăcere,
zicând: "Nu, Maica Mea, nu le spune. Lasă-i să fie pedepsiţi, după cum merită, căci şi-
au lăsat neîmplinite datoriile lor călugăreşti!". Atunci, cu îndrăzneală de maică,
Născătoarea de Dumnezeu a îndepărtat mâna Pruncului, coborând-o de la gura sa, şi,
întorcându-şi capul spre dreapta, a zis stareţului a doua oară: "Nu deschideţi astăzi
porţile mănăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi piraţii cei ascunşi pe ţărm!" Apoi a
continuat: "Luaţi aminte şi pocăiţi-vă, căci Fiul meu S-a mâniat pe voi!". Şi a zis iarăşi:
"Astăzi nu deschideţi porţile mănăstirii."

Icoana Maicii Domnului Ctitoriţa (Vimatarissa) de la Mănăstirea Vatoped

Icoana Maicii Domnului „Altariţa” (Vimatarissa), de tip Odighitria, este aşezată pe


scaunul arhieresc în sfântul altar al bisericii celei mari a Mănăstirii Vatoped. Icoana
aminteşte de încercarea prin care a trecut mănăstirea în secolul al X-lea. Atunci, în
timp ce arabii năvăleau în mănăstire, ierodiaconul Sava, care era paraclisier
(gr. vimataris), a izbutit ca mai întâi să ascundă această icoană şi împreună cu ea
lemnul Cinstitei Cruci într-o mică fântână din interiorul altarului, îngrijindu-se apoi să
pună în faţa lor, cu evlavie, şi o candelă aprinsă. A acoperit apoi fântâna cu scânduri
şi lespezi de piatră. Arabii jefuiesc tot ce pot jefui, iar părintele Sava este luat şi dus, ca
prizonier, în Creta. După mai bine de 70 de ani, călugărul diacon, care era încă în
51
viaţă, a fost eliberat şi s-a întors în locul unde se afla sfânta mănăstire. Acolo el a mai
găsit doar câţiva călugări care reuşiseră să refacă ceva din ruinele mănăstirii, dar care
nu ştiau nimic de icoană şi de cruce. Bătrânul călugăr a mers în sfântul altar, a căutat
locul unde se afla vechea fântână acoperită cu lespezi de piatră şi a găsit cele lăsate
plutind deasupra apei cu lumânarea încă arzând în faţa lor. Pentru că icoana a fost
găsită în vremea reconstrucţiei mănăstirii, când în acest loc se nevoiau trei fraţi
calugări, Cuvioşii Atanasie, Nicolae şi Antonie, ea se mai numeşte şi "Ktitorissa", adica
"Ctitoriţa" sau "Întemeietoarea". Este prăznuită la 21 ianuarie.

Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) de la Mănăstirea Vatoped

Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni), prăznuită la 21 ianuarie,


datează din secolul al XIV-lea şi se află în Mănăstirea Vatoped, în paraclisul închinat
Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Ea se numeşte astfel din cauza următoarei
întâmplări: un ierodiacon care avea ascultarea de ecleziarh, din cauza îndatoririlor
sale, ajungea cu întârziere în trapeză. Odată a ajuns după terminarea mesei, iar
bucătarul a refuzat să îi mai dea de mâncare, amintindu-i că ar fi trebuit să vină la
timp dacă dorea să mănânce. Cu sufletul plin de revoltă pentru cele petrecute,
diaconul a plecat mâniat în biserică şi, oprindu-se în faţa icoanei Maicii Domnului, nu
s-a gândit să o roage să îl ajute, ci i-a spus: „De câtă vreme îţi slujesc? Am trudit, însă
nu am cum arăta aceasta. Nu te îngrijeşti dacă am sau nu să mănânc?” Apoi, el a lovit
chipul Maicii Domnului cu un cuţit în obraz. Din rana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a izvorât îndată sânge, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid.
Înfricoşat, călugărul a orbit şi a căzut în faţa icoanei, părăsit de simţuri. El a rămas în
starea aceasta vreme de trei ani. Apoi, datorită rugăciunilor stareţului şi călugărilor,
Maica Domnului l-a vindecat. Revenindu-şi, diaconul s-a aşezat în faţa icoanei şi a
petrecut restul vieţii sale în pocăință. La trei ani după moarte, osemintele diaconului
au fost dezgropate, după rânduiala athonită, iar trupul său era descompus după
rânduiala firii, însă mâna sa dreaptă, care a rămas neatinsă de stricăciune, era toată
neagră şi se păstrează până astăzi.

52
Marţi 22 ianuarie (în calendarul civil 4 februarie)

Sfântul Apostol Timotei


Sfântul Mucenic Anastasie Persul
Sfinţii Mucenici: Manuil, Gheorghe, Petru, Leon, Sioniu, Gavriil, Ioan, Parod şi alţi 377
de Sfinţi Mucenici împreună cu dânşii
Icoana Maicii Domnului „Curăţitoarea de patimi” de la Biserica Radu Ceauş

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru III, 10-22
- la Sfântul Apostol Timotei - 2 Timotei I, 3-9
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 18-27
- la Sfântul Apostol Timotei - Matei X, 32 - 36; XI, 1

Icoana Maicii Domnului „Curăţitoarea de patimi” de la Biserica Radu Ceauş

Icoana Maicii Domnului „Curăţitoarea de patimi” de la Biserica Radu Ceauş din


Bucureşti a rezistat în chip minunat incendiului de la 1843, de pe timpul lui Vodă
Bibescu, când au ars 13 biserici. Icoana este făcătoare de minuni, izbăvitoare de
patimi sufleteşti şi trupeşti.

53
Miercuri 23 ianuarie (în calendarul civil 5 februarie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Clement, episcopul Ancirei, şi Sfântul Mucenic Agatanghel,


pătimitor împreună cu dânsul
Sfântul Paulin Milostivul, episcopul Nolei
Sfântul Cuvios Mavisma Sirul
Sfântul Cuvios Salaman Sihastrul
Sfântul Cuvios Eusebie din Siria
Sfinţii 2 Mucenici din Parium săvârşiţi prin aruncare în groapă
Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VI-lea Ecumenic
Icoana Maicii Domnului de la Biserica „Scaune”

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru IV, 1-11
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Clement - Filipeni III, 20 - IV, 3
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 28-37
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Clement - Marcu II, 23 - III, 5

Icoana Maicii Domnului de la Biserica „Scaune”

În Biserica „Scaune” (în spatele Spitalului Colţea din Bucureşti) există o icoană
făcătoare de minuni a Maicii Domnului care atrage aici mulţime de credincioşi.
Documentele vremii spun că prin anul 1928, doctorul Petre Ion, un medic la Spitalul
“Colţea”, grav bolnav, a visat că în clopotniţa bisericii se găsea, neştiută de nimeni, o
icoană a Maicii Domnului care îl va ajuta să se însănătoşească. După ce visul s-a
repetat trei nopţi la rând, doctorul i-a vorbit preotului paroh despre acesta. Căutând în
clopotniţa bisericii, informaţia s-a dovedit exactă şi icoana făcătoare de minuni a fost
descoperită.
54
Joi 24 ianuarie (în calendarul civil 6 februarie)

Sfânta Cuvioasă Xenia din Roma


Sfinţii Mucenici: Pavel, Pavsirie şi Teodotion
Sfinţii Mucenici: Vavila, Timotei şi Agapie
Sfinţii Mucenici Ermoghen şi Mamant
Sfântul Ierarh Filon, episcopul Carpasiei
Sfântul Mucenic Varsim şi cei doi fraţi ai săi
Sfântul Ierarh Zosima, episcopul Babilonului
Sfântul Cuvios Dionisie din Olimp
Sfânta Cuvioasă Xenia din Sankt Petersburg
Icoana Maicii Domnului „Iconiţa” de la Mănăstirea Bisericani

(Tedeum)

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 1 Petru IV, 12 – V, 5
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XII, 38-44

La Tedeum:
Apostolul - Romani XIII, 1-8
Evanghelia - Matei XXII, 15-22

Icoana Maicii Domnului „Iconiţa” de la Mănăstirea Bisericani

Această icoana a Maicii Domnului, de tip Odighitria, a fost găsită după ce tătarii au
incendiat bisericuţa de lemn construită de Sfântul Iosif de la Bisericani pentru obştea
sa monahală. Atunci, călugării, în frunte cu Sfântul Cuvios Iosif, au vrut să se retragă
de la Bisericani spre Sfântul Munte Athos. Într-o zi de iulie a anului 1449, când
coborau valea de la schitul lor, într-un stejar a izbucnit o vedenie de fulger în care
Maica Domnului i-a întrebat: „Unde vă duceţi, părinţilor?” „Mergem în Muntele Athos, în
Grădina Maicii Domnului” „Rămâneţi pe loc, părinţilor, căci şi aceasta este grădina Mea”.
Aplecându-se spre scorbura stejarului, călugării au găsit atunci în ea această icoană a
Maicii Domnului. Pe acel loc ei au înălţat o bisericuţă din lemn, iar după câţiva ani,
prin ajutorul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi al urmaşului său, Ştefăniţă Vodă, a
fost zidită biserica de piatră de la Bisericani, la 800 de metri distanţă.
55
Vineri 25 ianuarie (în calendarul civil 7 februarie)

†) Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, patriarhul Constantinopolului


† Sfântul Ierarh Bretanion, episcopul Tomisului
Sfântul Cuvios Puplie
Sfântul Cuvios Mars
Sfânta Muceniţă Medula împreună cu însoţitoarele sale
Sfântul Cuvios Apollo
Sfântul Ierarh Castin, episcopul Bizanţului
Sfântul Cuvios Dimitrie, schevofilaxul Constantinopolului
Sfântul Nou Mucenic Auxentie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre” (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Bucurie neaşteptată” (sus, dreapta)

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 2 Petru I, 1-10
- la Sfântul Ierarh Grigorie Teologul - 1 Corinteni XII, 7-11
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Marcu XIII, 1-8
- la Sfântul Ierarh Grigorie Teologul - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre”

Icoana Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre” este prăznuită pe


25 ianuarie şi 9 octombrie. Ea a fost adusă de cazaci în anul 1640 şi a fost găsită în
Moscova, în Biserica Sfântul Nicolae din cartierul Pupişevo, când Maica Domnului i s-a
arătat în vis unei femei nobile care trăia departe de Moscova şi suferea de multă vreme
de paralizie, spunându-i: „Porunceşte să te ducă la Moscova în biserica Sfântului
56
Nicolae, unde se află icoana Mea cu inscripţia: Potoleşte întristările noastre. Roagă-te
înaintea ei şi vei primi vindecare”. În timpul vedeniei, femeia a văzut icoana Preasfintei
Fecioare. După un drum greu a ajuns în Moscova la biserica Sfântului Nicolae şi s-a
închinat la toate icoanele, dar n-a văzut icoana care apăruse în visul ei. După ce i-a
povestit preotului visul, acesta a chemat paraclisierul să aducă din clopotniţă toate
icoanele Maicii Domnului care erau păstrate acolo. Printre icoanele vechi şi prăfuite au
descoperit şi icoana Maicii Domnului cu inscripția Potoleşte întristările noastre, iar
femeia a recunoscut-o. După ce s-a săvârşit un acatist al Maicii Domnului înaintea
sfintei icoane, femeia bolnavă s-a ridicat pe picioarele ei şi a plecat din biserică prin
propriile puteri, întorcându-se acasă complet sănătoasă. Tămăduirea a avut loc pe 25
ianuarie 1760, zi pe care Biserica Rusă a închinat-o prăznuirii acestei icoane făcătoare
de minuni, alcătuind slujba şi acatistul în cinstea ei. Icoana „Potoleşte întristările
noastre” o înfăţişează pe Maica Domnului ţinându-şi o mână sub capul uşor înclinat,
ceea ce sugerează că ascultă plânsul şi rugăciunile tuturor credincioşilor care apelează
la ea în necazurile şi întristările lor. Pruncul Iisus ține în mâinile Sale un sul desfăcut,
pe care scrie: „Judecaţi cu dreptate, arătând milă unii faţă de alţii, nu jigniţi văduvele şi
orfanii şi nu ţineţi răutate în inima voastră faţă de fratele vostru”.

Icoana Maicii Domnului „Bucurie neaşteptată”

Icoana Maicii Domnului „Bucurie neaşteptată” este prăznuită pe 25 ianuarie,


1 mai şi 9 decembrie. Această icoană a fost pictată în amintirea următoarei minuni
săvârşite în faţa icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu:
Un tânăr care era stăpânit de o grea patimă trupească, dar care avea evlavie către
Maica Domnului, s-a rugat într-o zi în faţa icoanei Maicii Domnului, înainte să meargă
să păcătuiască din nou. Terminându-şi rugăciunea şi ridicând privirea către icoană, a
văzut că Pruncul Iisus avea, pe mâini şi pe picioare, răni din care curgea sânge.
Privind mai atent el a observat că şi chipul Maicii Domnului se mişca, fiind ca şi viu.
Îngrozit de ce vedea, el a exclamat: „O, Preasfântă Maică, cine a făcut aceasta?”
Atunci, Maica Domnului din icoană i-a glăsuit: „Tu şi ceilalţi păcătoşi, prin păcatele
voastre, răstigniţi pe Fiul meu încă o dată”. Conştientizând adâncul păcătoşeniei sale,
tânărul ceru milă prin rugăciuni stăruitoare cu lacrimi către Preasfânta Fecioară şi
Mântuitorul Hristos, zicând: „O, Stăpână, să nu fie mai presus păcatul meu decât
bunătatea ta neasemuită! Tu eşti nădejdea păcătoşilor. Roagă pe Fiul tău să-mi vină în
ajutor!”. Maica Domnului a rostit de două ori o rugăciune către Pruncul Hristos, vreme
în care El a rămas neclintit, dar după aceea a răspuns rugăciunii stăruitoare a Maicii
Sale: „Voi îndeplini cererea voastră. Pentru rugăciunea ta, păcatele acestui om sunt
iertate. Lasă-l, în semn de iertare, să-Mi sărute rănile”. Păcătosul iertat, în faţa căruia
s-a arătat în chip minunat nesfârşita milă a Maicii Domnului, s-a ridicat şi a sărutat
rănile Mântuitorului cu bucurie nespusă. Din acel moment, el a dus o viaţă curată şi
cucernică. A primit bucuria neașteptată a iertării păcatelor sale.
Această minune a fost consemnată de Sfântul Dimitrie al Rostovului în cartea sa
Lâna rourată. Un credincios, inspirat fiind, a zugrăvit icoana Maicii Domnului „Bucurie
neaşteptată”, în următorul fel: icoana Maicii Domnului se află în biserică, iar lângă ea
este pictat un tânăr îngenuncheat la rugăciune. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
are privirea întoarsă spre tânăr, iar Pruncul Iisus este înfăţişat cu răni pe mâini şi pe
picioare. De obicei, în josul icoanei sunt scrise cuvintele: „A fost cândva un om
păcătos...”. Această icoană făcătoare de minuni din Rusia este cunoscută ca fiind
vindecătoare de diferite boli fizice şi psihice, dar şi ca alungătoare a tristeţii şi
ajutătoare a celor stăpâniţi de patimi trupeşti.

57
Sâmbătă 26 ianuarie (în calendarul civil 8 februarie)

Sfinţii Cuvioşi Xenofont, soţia sa Maria şi fiii lor Arcadie şi Ioan


Sfântul Cuvios Simeon cel Bătrân
Sfinţii Mucenici: Anania preotul, Petru temnicerul şi 7 ostaşi împreună cu ei
Sfântul Cuvios Amona, ucenicul Sfântului Antonie cel Mare
Sfântul Cuvios Gavriil, ucenicul Sfântului Eftimie cel Mare
Sfinţii 2 Mucenici din Frigia care s-au săvârşit bătuţi
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pissiota

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - 2 Timotei II, 11-19
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 33-a după Cincizecime - Luca XVIII, 2-8

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pissiota

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pissiota a fost pictată de Eustaţiu


Stoenescu (1884-1959). În anul 1996, în timpul Postului Mare, timp de o săptămână
întreagă, Maica Domnului din icoană a plâns cu lacrimi de mir. De atunci, fizionomia
Născătoarei de Dumnezeu s-a schimbat. Colţurile gurii sale, care până la acea dată
erau uşor ridicate într-un surâs abia perceptibil, s-au lăsat, iar chipul său a căpătat o
expresie de tristeţe, care devine de la an la an tot mai evidentă. În 1998, tot în timpul
Postului Mare, icoana făcătoare de minuni a început să izvorască mir din vârfurile a
trei degete de la mâna stângă a Maicii Domnului. De atunci, în mulţi ani, în ajunul
praznicelor împărăteşti, icoana a izvorât mir.
58
Duminică 27 ianuarie (în calendarul civil 9 februarie)

Duminica Vameşului şi a Fariseului (a 33-a după Pogorârea Sfântului Duh)

† Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur la Constantinopol


Sfânta Marciana Împărăteasa, soţia împăratului Justin I
Sfântul Cuvios Claudin
Sfântul Cuvios Petru Egipteanul
Sfântul Nou Mucenic Dimitrie din Constantinopol
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Suzana

(Începutul Triodului)

Glasul întâi; Voscreasna întâia

La Liturghie:

Apostolul la Duminica Vameşului şi a Fariseului - 2 Timotei III, 10-15

„Fiule Timotei, tu mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în


credinţă, în îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă, în prigonirile şi
suferinţele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am
răbdat! şi din toate m-a izbăvit Domnul. Şi toţi care voiesc să trăiască
cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi. Iar oamenii răi şi amăgitori vor
merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi. Tu însă
rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine
le-ai învăţat, şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te
înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus.”

59
Apostolul la Aducerea moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur -
Evrei VII, 26 - VIII, 2

„Fraţilor, Un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate,


fără de pată, osebit de cei păcătoşi, şi fiind mai presus decât cerurile. El nu are
nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru
ale poporului, căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se
jertfă pe Sine însuşi. Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe
când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul, desăvârşit în
veacul veacului. Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de
Arhiereu Care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, Slujitor Altarului şi
Cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul.”

Evanghelia la Duminica Vameşului şi a Fariseului - Luca XVIII, 10-14

„Zis-a Domnul pilda aceasta: doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage:
unul fariseu şi celălalt vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga în sine:
Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi,
adulteri, sau ca şi acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână, dau
zeciuială din toate câte câştig. Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii
să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie,
păcătosului. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât
acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe
sine se va înălţa.”

Evanghelia la Aducerea moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur - Ioan X, 9-16

„Zis-a Domnul: Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui;


şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât ca să fure şi să
junghie şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă. Eu sunt
păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel
plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul
venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le risipeşte. Dar cel plătit
fuge, pentru că este plătit şi nu are grijă de oi. Eu sunt păstorul cel bun şi
cunosc pe ale Mele şi ale Mele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaşte
Tatăl şi Eu cunosc pe Tatăl. Şi sufletul Îmi pun pentru oi. Am şi alte oi, care nu
sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, şi vor auzi glasul Meu
şi va fi o turmă şi un păstor.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Suzana

În biserica mare a Mănăstirii Suzana, în naos, se află icoana Maicii


Domnului „Maica Milostivirii”. Călugăriţele din mănăstire au numit-o astfel
deoarece consideră că Maicii Domnului i se datorează existenţa mănăstirii cu
viaţa călugărească neîntreruptă de la întemeiere şi până astăzi. Sunt
confirmate de documente frecventele jafuri ale tâlharilor şi hoţilor de cai care
prădau până şi pivniţele maicilor, furându-le proviziile. De multe ori Maica
Domnului a învăluit colina mănăstirii în ceaţă, făcând ca prădătorii să treacă
pe lângă mănăstire fără s-o zărească. La ultimul jaf, când arhiva mănăstirii a
fost distrusă, icoana a lăcrimat, martore fiind călugăriţele de atunci, care au
transmis peste timp evlavia faţă de această icoană în care, în spatele Maicii
Domnului cu Pruncul Iisus, se află Sfinţii Nicolae şi Ioan Botezătorul.
60
Luni 28 ianuarie (în calendarul civil 10 februarie)

Sfântul Cuvios Efrem Sirul


Sfântul Cuvios Isaac Sirul
Sfântul Cuvios Paladie din Siria
Sfântul Cuvios Iacob Sihastrul din Palestina
Două Sfinte Muceniţe, mamă şi fiică, săvârşite prin sabie
Sfânta Muceniţă Haris
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Totemsk-Sumorinskaia

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 2 Petru I, 20 - II, 9
- la Sfântul Cuvios Efrem Sirul - 2 Timotei III, 16 - IV, 4
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - Marcu XIII, 9-13
- la Sfântul Cuvios Efrem Sirul - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului Totemsk-Sumorinskaia

Această icoană a Maicii Domnului este prăznuită pe 28 ianuarie şi se află în


Mănăstirea Spaso-Sumorin din oraşul Totma, construită în 1554. Coordonator al
lucrărilor de zidire a mănăstirii, călugărul Teodosie a primit ca binecuvântare din
partea egumenului Mănăstirii Priluţk o icoană a Maicii Domnului, numită ulterior
Totemsk-Sumorinskaia (de la Totma, oraşul în care se afla mănăstirea, şi Sumorin,
numele de familie al călugărului Teodosie). După ce monahul Teodosie, primul egumen
al mănăstirii, a trecut la Domnul în 1568, icoana a fost așezată în fața mormântului
acestuia din biserica mănăstirii, de unde este izvor de vindecări minunate celor care se
roagă cu credinţă la ea.
61
Marţi 29 ianuarie (în calendarul civil 11 februarie)

Aducerea moaştelor Sfântului Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul în Antiohia


Sfinţii Mucenici: Filotei, Iperehie, Aviv, Iulian, Romano, Iacob şi Parigorie
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici: Silvan, episcopul Emesei, Luca preotul şi Mochie citeţul
Sfinţii Mucenici Sarvil şi sora sa, Veveea
Sfântul Sfinţit Mucenic Varsemeu, episcopul Edesei
Sfântul Cuvios Afraat Persul
Sfântul Cuvios Achipsima
Sfântul Nou Mucenic Dimitrie din Chios
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ţigăneşti

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 2 Petru II, 9-22
- la Aducerea moaştelor Sfântului Ignatie Teoforul - Evrei IX, 24-28
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - Marcu XIII, 14-23
- la Aducerea moaştelor Sfântului Ignatie Teoforul - Marcu IX, 33-41

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ţigăneşti

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ţigăneşti a fost pictată în secolul al


XVII-lea şi se crede că provine din Transilvania. În timp, ea s-a dovedit a fi
vindecătoare de boli, ocrotitoare a mamelor şi a pruncilor, şi apărătoare de incendii. O
minune s-a întâmplat când un incendiu izbucnit în apropiere ajunsese la porţile
mănăstirii. Maicile au ieşit afară cu icoana, iar vântul şi-a schimbat imediat direcţia,
focul ocolind mănăstirea.

62
Miercuri 30 ianuarie (în calendarul civil 12 februarie)

†) Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur
(icoană pictată de Bogdan Zugravul în anul 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

Sfântul Sfinţit Mucenic Ipolit, papă al Romei, şi cei împreună cu dânsul


Sfântul Mucenic Teofil cel Nou din Constantinopol
Sfântul Nou Mucenic Teodor Mitilineanul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Tinos

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

63
La Liturghie:

Apostolul de Miercuri din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 2 Petru III, 1-18

„Iubiţilor, aceasta este acum a doua epistolă pe care v-o scriu. În ele caut să
trezesc, în amintirea voastră, dreapta voastră judecată, ca să vă aduceţi aminte de
cuvintele cele mai înainte grăite de sfinţii proroci şi de porunca Domnului şi
Mântuitorului, dată prin apostolii voştri. Întâi, trebuie să ştiţi că, în zilele cele de
apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor, şi vor
zice: Unde este făgăduinţa venirii Lui? Că de când au adormit părinţii, toate
aşa rămân, ca de la începutul făpturii. Căci ei în chip voit uită aceasta, că
cerurile erau de demult şi că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din
apă şi prin apă, şi prin apă lumea de atunci a pierit înecată, iar cerurile de
acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din
ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi. Şi aceasta una să nu vă rămână
ascunsă, iubiţilor, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de
ani ca o zi. Domnul nu întârzie cu făgăduinţa Sa, după cum socotesc unii că e
întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vină
la pocăinţă. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet
mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor
mistui. Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să
umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie, aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului,
din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi! Dar
noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care
locuieşte dreptatea. Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi
aflaţi de El în pace, fără prihană şi fără vină. Şi îndelunga-răbdare a Domnului nostru
socotiţi-o drept mântuire, precum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel după
înţelepciunea dată lui, cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care
sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le
răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. Deci voi, iubiţilor,
cunoscând acestea de mai înainte, păziţi-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de
rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră, ci creşteţi în har şi
în cunoaşterea Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava,
acum şi în ziua veacului! Amin.”

Apostolul la Sfinţii Trei Ierarhi – Evrei XIII, 7-16

„Fraţilor, aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul
lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le
credinţa. Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi. Nu vă lăsaţi furaţi de
învăţăturile străine cele de multe feluri; căci bine este să vă întăriţi prin har inima
voastră, nu cu mâncăruri, de la care n-au avut nici un folos cei ce au umblat cu ele.
Avem altar, de la care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortului. Într-adevăr,
trupurile dobitoacelor - al căror sânge e adus de arhiereu, pentru împăcare, în Sfânta
Sfintelor - sunt arse afară din tabără. Pentru aceea şi Iisus, ca să sfinţească poporul
cu sângele Său, a pătimit în afara porţii. Deci dar, să ieşim la El, afară din tabără,
luând asupra noastră ocara Lui. Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe
aceea ce va să fie. Aşadar, prin El să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă de laudă,
adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui. Iar facerea de bine şi într-ajutorarea
nu le daţi uitării; căci astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu.”

Evanghelia de Miercuri din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - Marcu XIII, 24-31

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: În acele zile, după necazul acela, soarele se va
întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Şi stelele vor cădea din cer şi
puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Atunci vor vedea pe Fiul Omului
venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. Şi atunci El va trimite pe îngeri şi
64
va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până
la marginea cerului. Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi
înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara este aproape. Tot aşa şi voi, când veţi vedea
împlinindu-se aceste lucruri, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Adevărat grăiesc
vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea. Cerul şi
pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.”

Evanghelia la Sfinţii Trei Ierarhi – Matei V, 14-19

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe
vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în
sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Aşa să lumineze lumina voastră
înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească
pe Tatăl vostru Cel din ceruri. Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau prorocii;
n-am venit să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul
şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.
Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe
oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va
învăţa, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor.”

Icoana Maicii Domnului din Tinos

În perioada antică, în insula Tinos din Grecia exista un templu ridicat în cinstea
zeului Dionisos. După creştinarea localnicilor, acesta a fost transformat într-o biserică
închinată Sfântului Ioan Botezătorul. Aici a fost aşezată icoana Bunei Vestiri pictată de
Sfântul Evanghelist Luca. În secolul al X-lea biserica a fost arsă şi demolată de piraţi.
Icoana Bunei Vestiri a rămas îngropată pentru aproape 1000 de ani până în anul
1822, când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat unei maici din Mănăstirea
Kehrovuniou din apropierea oraşului Tinos, poruncindu-i să coboare în oraş şi să
spună episcopului să sape într-un loc anume şi să scoată de acolo icoana sa. În luna
septembrie a aceluiaşi an, locuitorii insulei au început săpăturile şi au descoperit
fundaţiile vechii biserici bizantine, însă nu şi icoana căutată. După mai multe zile de
muncă zadarnică, au abandonat săpătura. Speriaţi de apariţia neaşteptată a unei
epidemii de holeră în insulă, la îndemnul episcopului, ei au reluat lucrul, iar în ziua de
30 ianuarie 1823, au găsit icoana. Cu excepţia faptului că era spartă în două bucăţi,
deşi stătuse atâta timp îngropată icoana se păstrase practic intactă. Odată cu găsirea
sfintei icoane, în chiar acea zi a încetat şi epidemia de holeră care făcuse până atunci
sute de victime zilnic şi, în mod minunat, toţi bolnavii rămaşi în viaţă s-au vindecat.

65
Joi 31 ianuarie (în calendarul civil 13 februarie)

Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan din Edesa


Sfânta Muceniţă Atanasia cu fiicele ei, Teodota, Teoctista şi Eudoxia
Sfânta Muceniţă Trifina
Sfinţii Mucenici: Victorin, Victor, Nichifor, Claudin, Diodor, Serapin şi Papia
Sfântul Nou Mucenic Ilie Ardunul săvârşit prin foc la Kalamata
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Jercălăi

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 1 Ioan I, 8 - II, 6
- la Sfinţii Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan - 1 Corinteni XII, 27 - XIII, 8
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - Marcu XIII, 31 - XIV, 2
- la Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan - Matei X, 1; 5-8

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Jercălăi

Această icoană a Maicii Domnului, de tip Odighitria, a fost adusă de la Sfântul


Mormânt din Ierusalim la Schitul Sfânta Maria-Cricov al Mănăstirii Jercălăi în anii ’50
ai secolului trecut. Cu trecerea timpului, conform mărturiilor credincioşilor care s-au
rugat la ea şi au avut parte de binefacerile ei, ea s-a dovedit a fi făcătoare de minuni.
66
Februarie

67
Vineri 1 februarie (în calendarul civil 14 februarie)

Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos

Sfântul Mucenic Trifon


Sfântul Cuvios Petru din Galatia
Sfântul Cuvios Vendemian
Sfântul Ierarh Vasile Mărturisitorul, arhiepiscopul Tesalonicului
Sfântul Mucenic Tion şi cei 2 fii ai lui
Sfântul Mucenic Carion
Sfintele Muceniţe Perpetua şi Felicitas împreună cu Sfinţii Mucenici: Satir,
Revcat, Satornil şi Secund
Sfântul Nou Mucenic Anastasie Navpliotul
Icoana Maicii Domnului din Catedrala mitropolitană de la Iaşi

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 1 Ioan II, 7-17
- la Sfântul Mucenic Trifon – Romani VIII, 28-39
Evanghelia: - de Vineri din săptămâna Vameşului şi a Fariseului -
Marcu XIV, 3-9
- la Sfântul Mucenic Trifon – Luca X, 19-21

Icoana Maicii Domnului din Catedrala mitropolitană de la Iaşi

Mănăstirea Socola, veche ctitorie a voievodului Alexandru Lăpușneanu, a fost


spaţiul unei minuni văzute şi mărturisite de către mari personalităţi ale epocii,
dar şi de către simpli credincioşi.

68
Aşa cum amintesc cronicile vremii, în dimineaţa zilei de 1 februarie1854,
monahul rânduit cu slujba paracliseriei a deschis biserica mare a Mănăstirii
Socola spre a o pregăti pentru slujba Sfântului Mucenic Trifon. Închinându-se
la icoanele împărăteşti, a ajuns şi în fața icoanei Maicii Domnului aflate în
catapeteasmă. Acolo a văzut că din ochii Fecioarei se prelingeau câteva lacrimi,
restul icoanei fiind uscată. În grabă, l-a chemat pe duhovnicul Isaia, ecleziarhul
bisericii şi profesor de catehetică al seminarului Socola. Faptul minunat a fost
comunicat şi episcopului Filaret Scriban, rectorul seminarului. „Cu mâna
tremurată, acesta a şters chipul Maicii Domnului cu un ştergar, poruncind să
nu se spună la nimeni”. Biserica a fost încuiată până seara, la vecernie, când
profesori, monahi şi elevi au descuiat uşa bisericii cu teamă. Două şiroaie de
lacrimi străluceau pe chipul Maicii Domnului. Uimiţi, au căzut în genunchi şi
au cântat paraclisul Maicii Domnului, sărutând apoi sfânta icoană. Ştirea că la
Iaşi plânge o icoană a Maicii Domnului s-a răspândit imediat. Mitropolitul
Sofronie Miclescu a venit şi a constatat minunea. Pentru că Moldova se afla sub
stăpânirea militară rusească, un general rus a călcat pragul Mănăstirii Socola.
Icoana era uscată şi, dintr-o dată, „din luminile ochilor se zăriră ca două
puncte strălucitoare de briliant”. „Părinților, aceasta este o mare minune”, a
spus în limba rusă generalul, închinându-se icoanei. Izvoarele istorice amintesc
faptul că timp de aproape trei luni, de la 1 februarie până spre sfârşitul lunii
aprilie, zi de zi au curs lacrimi din ochii Maicii Domnului. Vestea minunii de la
Mănăstirea Socola a ajuns în întreaga ţară, trecând dincolo de hotarele
Moldovei. Căutată de credincioşi, icoana a fost desprinsă din catapeteasmă şi
aşezată în mijlocul bisericii. În anul 1886, dorind un spaţiu propice desfăşurării
învăţământului teologic, Mitropolitul Iosif Naniescu a mutat seminarul înfiinţat
de înaintaşul său, Veniamin Costachi, de la mănăstirea Socola, în palatul
familiei Sturza. În acest context, vlădica Iosif şi-a dorit icoana Maicii Domnului
mai aproape. Pentru că lucrările la catedrală erau în desfăşurare, icoana de la
Socola a fost aşezată la biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Anul 1889 a rămas
în conştiinţa ieşenilor prin două mari evenimente: aducerea în noua catedrală a
moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva şi aşezarea în ea a icoanei făcătoare de
minuni a Maicii Domnului.

69
Sâmbătă 2 februarie (în calendarul civil 15 februarie)

(†) Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos (icoană pictată de Bogdan


Zugravul în anul 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

Sfântul Mucenic Agatodor


Sfântul Nou Mucenic Iordan din Trapezunt
Sfântul Nou Mucenic Gavriil care a pătimit la Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „cu şapte săbii” sau „Îmblânzirea inimilor
împietrite”

La Liturghie:

Apostolul la Întâmpinarea Domnului – Evrei VII, 7-17

„Fraţilor, fără de nici o îndoială, cel mai mic ia binecuvântare de la cel mai mare. Şi
aici iau zeciuială nişte oameni muritori, pe când dincolo, unul care e dovedit că este
viu. Şi ca să spun aşa, prin Avraam, a dat zeciuială şi Levi, cel ce lua zeciuială, fiindcă
el era încă în coapsele lui Avraam, când l-a întâmpinat Melchisedec. Dacă deci

70
desăvârşirea ar fi fost prin preoţia Leviţilor (căci legea s-a dat poporului pe temeiul
preoţiei lor), ce nevoie mai era să se ridice un alt preot după rânduiala lui Melchisedec,
şi să nu se zică după rânduiala lui Aaron? Iar dacă preoţia s-a schimbat urmează
numaidecât şi schimbarea Legii. Căci Acela, despre Care se spun acestea, Îşi ia obârşia
dintr-o altă seminţie, de unde nimeni n-a slujit altarului, ştiut fiind că Domnul nostru
a răsărit din Iuda, iar despre seminţia acestora, cu privire la preoţi, Moise n-a vorbit
nimic. Apoi este lucru şi mai lămurit că, dacă se ridică un alt preot după asemănarea
lui Melchisedec, El S-a făcut nu după legea unei porunci trupeşti, ci cu puterea unei
vieţi nepieritoare, căci se mărturiseşte: "Tu eşti Preot în veac, după rânduiala lui
Melchisedec".”

Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - 2 Timotei III, 1-9

„Fiule Timotei, aceasta să ştii, că în zilele din urmă vor veni vremuri grele; că
vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori,
neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie, lipsiţi de dragoste,
neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine, trădători,
necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de
Dumnezeu, având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei.
Depărtează-te şi de aceştia. Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi
robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte, mereu
învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului. După cum
Iannes şi Iambres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului,
oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă. Dar nu vor merge mai
departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.”

Evanghelia la Întâmpinarea Domnului – Luca II, 22-40

„În vremea aceea, au adus părinţii pe Iisus Pruncul în Ierusalim, ca să-L pună
înaintea Domnului, precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de
parte bărbătească să fie închinat Domnului şi să dea jertfă, precum s-a zis în Legea
Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Şi iată era un om în
Ierusalim, cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu,
aşteptând mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era asupra lui. Şi lui i se vestise de
către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul
Domnului. Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus
înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii, El L-a primit în
braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: Acum slobozeşte pe robul Tău,
Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta pe care ai
gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă
poporului Tău Israel. Iar Iosif şi mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc.
Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre
căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Şi
prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi. Şi era şi
Ana prorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care
trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria sa. Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi
patru de ani, şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în
rugăciuni. Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc
tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim. După ce au săvârşit toate, s-au întors
în Galileea, în cetatea lor Nazaret. Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul,
umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui.”

Evanghelia de Sâmbătă, Săptămâna Vameşului şi a Fariseului - Luca XX, 46 – XXI, 4

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în


haine lungi, care iubesc plecăciunile în pieţe şi scaunele cele dintâi în sinagogi şi
locurile cele dintâi la ospeţe, mâncând casele văduvelor şi de ochii lumii rugându-se
71
îndelung; aceştia vor lua mai mare osândă. Şi privind, a văzut pe cei bogaţi, aruncând
darurile lor în vistieria templului. Şi a văzut şi pe o văduvă săracă, aruncând acolo doi
bani. Şi a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât
toţi. Căci toţi aceştia din prisosul lor au aruncat la daruri, aceasta însă din sărăcia ei a
aruncat tot ce avea pentru viaţă.”

Icoana Maicii Domnului „cu şapte săbii”, „Îmblânzirea inimilor împietrite”

Icoana Maicii Domnului „cu şapte săbii”, numită și „Îmblânzirea inimilor împietrite”
se prăznuieşte în Duminica Tuturor Sfinţilor, în 2 februarie de sărbătoarea
Întâmpinării Domnului, şi la 13 august, în ziua dinaintea ajunului sărbătorii Adormirii
Maicii Domnului. În această icoană Maica Domnului este reprezentată singură, cu
inima strapunsă de săbii: fie patru în partea stângă şi trei în dreapta, fie invers, sau cu
trei săbii în dreapta, trei în stânga, şi una verticală sub acestea. Având în vedere cele
două moduri de dispunere a săbiilor, unii consideră că sunt două icoane diferite, una
fiind „Şapte Săbii" şi alta „Îmblânzirea inimilor împietrite", în vreme ce alţii, indiferent
de dispunerea săbiilor (4-3 sau 3-3-1), vorbesc de una şi aceeaşi icoană. Fundamentul
scripturistic pentru icoana Maicii Domnului cu şapte săbii este prorocia Dreptului
Simeon la întâmpinarea Pruncului Iisus, când îi descoperă Maicii Domnului taina
Crucii lui Hristos şi suferinţele ei ca mamă care-şi va vedea Fiul răstignit şi omorât:
„Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn
care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere
gândurile din multe inimi.” (Luca II, 34-35). Icoana Maicii Domnului cu şapte săbii a
fost descoperită în chip minunat, în Rusia, de un om simplu, bolnav de mai mulţi ani.
În urma unui vis, acest om a mers în clopotniţa bisericii „Sfântul Ioan Teologul” de
lângă Vologda, lângă râul Tosin, şi a descoperit icoana. Aceasta fusese întoarsă cu faţa
în jos, astfel încât părea o simplă scândurâ, iar clopotarii mergeau pe ea în drumul
spre clopote. Omul bolnav s-a rugat înaintea icoanei găsite şi a primit vindecare. În
anul 1830, când în Vologda a izbucnit o epidemie de holeră, localnicii au făcut
procesiune cu icoana făcătoare de minuni şi în foarte scurt timp epidemia a încetat.
Icoana a lăcrimat în ziua de 31 iulie/12 august 2000, atunci când s-a produs
dezastrul de pe submarinul Kursk, precum şi pe 29 august/11 septembrie 2001,
atunci când Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York au fost distruse.

72
Duminică 3 februarie (în calendarul civil 16 februarie)

Duminica întoarcerii Fiului Risipitor

Sfântul şi Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu şi Sfânta Prorociţă Ana


Sfinţii Mucenici Adrian şi Evul
Sfântul Mucenic Vlasie Bouarul
Sfântul Proroc Azaria
Sfinţii Mucenici Pavel şi Simon
Sfântul Cuvios Claudiu
Sfântul Ierarh Nicolae din Smolensk, arhiepiscopul şi luminătorul Japoniei
Icoana Maicii Domnului „Madona Dudu” din Craiova

Glasul al 2-lea; Voscreasna a 2-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica întoarcerii Fiului Risipitor – 1 Corinteni VI, 12-20

„Fraţilor, toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi
sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Bucatele sunt pentru pântece

73
şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte.
Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru
trup. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea
Sa. Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci
mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! Sau
nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânată este un singur trup cu ea? "Căci vor
fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup". Iar cel ce se alipeşte de Domnul
este un duh cu El. Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi
omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în
însuşi trupul său. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului
Sfânt Care este în voi, pe Care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi
ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în
trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.”

Apostolul la Sfântul şi Dreptul Simeon şi Sfânta Prorociţă Ana - Evrei IX, 11-14

„Fraţilor, Hristos, venind Arhiereu al bunătăţilor celor viitoare, a trecut prin


cortul cel mai mare şi mai desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea
aceasta; El a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de
ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare.
Căci dacă sângele ţapilor şi al taurilor şi cenuşa junicii, stropind pe cei
spurcaţi, îi sfinţeşte spre curăţirea trupului, cu cât mai mult sângele lui
Hristos, Care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine,
jertfă fără de prihană, va curăţi cugetul vostru de faptele cele moarte, ca
să slujiţi Dumnezeului celui viu?

Evanghelia la Duminica întoarcerii Fiului Risipitor – Luca XV, 11-32

„Zis-a Domnul pilda aceasta: un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre
ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit
averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o
ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a
cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă
lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a
trimis la ţarinile sale să păzească porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din
roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-şi în
sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu
pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune:
Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc
fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, sculându-se, a venit la tatăl
său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a
căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat. Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi
înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis tatăl către
slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi
inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; şi aduceţi viţelul cel
îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim; căci acest fiu al meu
mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească.
Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit
cântece şi jocuri. Şi, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce
înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns: Fratele tău a venit, şi tatăl tău a
înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s-a mâniat şi
nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui
74
său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie
niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a
venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat
pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine
şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm,
căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat.”

Evanghelia la Sfântul şi Dreptul Simeon şi Sfânta Prorociţă Ana - Luca II, 25-38

„În vremea aceea, era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; şi omul


acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel, şi
Duhul Sfânt era asupra lui. Şi lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va
vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. Şi din îndemnul
Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus,
ca să facă pentru El după obiceiul Legii, El L-a primit în braţele sale şi a
binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne,
după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai
gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi
slavă poporului Tău Israel. Iar Iosif şi mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea
despre Prunc. Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată,
Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn
care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere
gândurile din multe inimi. Şi era şi Ana prorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia
lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu bărbatul ei şapte ani de la
fecioria sa. Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se
depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea
în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce
aşteptau mântuire în Ierusalim.”

Icoana Maicii Domnului „Madona Dudu” din Craiova

Pe locul bisericii unde se află astăzi icoana Maicii Domnului se afla o movilă numită
"Dealul Livezii", acoperită cu o livadă peste care trona un dud secular, sădit acolo
înainte ca Mihai Viteazul să fie ban al Craiovei. Aici işi petrecea după-amiezile un
negustor al locului, cam avar. Într-o zi, în timp ce era întins sub dud, el a observat o
lucire ca de aur printre ramurile lui. Urcându-se în pom, a găsit icoana Maicii
Domnului. Luând-o, a ascuns-o în podul unei case cu gândul de a o vinde, dar când
s-a urcat în pod ca să o ia şi să meargă la târg, icoana nu mai era acolo unde o pusese.
La scurtă vreme însă, el a aflat din nou minunata icoana în acelaşi dud unde o găsise
şi întâia oară. După ce minunea s-a repetat de trei ori, proprietarul acelei livezi,
clucerul Chiriac Gaianu, un mare boier al vremii, a hotărât să construiască o biserică
chiar pe locul dudului, şi să aşeze icoana în interior. Prima atestare documentară a
Bisericii Madona Dudu este din anul 1758, când aceasta era deja construită pe locul
unei mai vechi biserici de lemn. În anul 1778, un argintar din Sibiu a cărui fiică, prin
harul icoanei, se ridicase de pe patul de moarte, a dăruit icoanei ferecătura care se
vede şi astăzi. Înmulţindu-se tămăduirile săvârşite de icoană şi mulţimea pelerinilor,
epitropii bisericii au ridicat un azil pentru bolnavi, cunoscut sub numele "Ospiciul
Madona". Icoana, de tip Odighitria, nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în
perfectă stare la Catedrala Episcopală Madona Dudu. Icoana a trecut prin multe
încercări. La 1801, turcii conduşi de Pasvantoglu de Vidin şi de cârjanii paşei Cara
Mustafa au dat foc Cetăţii Banilor, iar biserica a fost cuprinsă de flăcări. A ars toată,
până la pământ, cu tot ce era înăuntru, dar în vreme ce cărau molozul oamenii au
găsit în scrumul fumegând icoana întreagă, acoperită de nişte grinzi. Cutremurul din
1838 a distrus biserica, dar icoana a fost găsită nevătămată.

75
Luni 4 februarie (în calendarul civil 17 februarie)

Săptămâna Lăsatului sec de carne

Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul


Sfântul Cuvios Nicolae Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Studion din
Constantinopol
Sfântul Sfinţit Mucenic Avramie, episcopul Arvilului din Persia
Sfântul Cuvios Ioan din Irinopole, participant la Sinodul I Ecumenic
Sfântul Mucenic Teoctist
Sfântul Cuvios Iasmin, făcătorul de minuni
Sfântul Nou Mucenic Iosif din Alep
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Robaia

La Liturghie :
Apostolul de Luni din Săptămâna Lăsatului sec de carne – 1 Ioan II, 18 – III, 8
Evanghelia de Luni din Săptămâna Lăsatului sec de carne – Marcu XI, 1-11

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Robaia

La Mănăstirea Robaia, în stânga naosului se află icoana făcătoare de minuni a Maicii


Domnului Zastupniţa, sau Ocrotitoarea, de tip Panakranta, realizată în secolul al
XVIII-lea.
76
Marţi 5 februarie (în calendarul civil 18 februarie)

Sfânta Muceniţă Agata


Sfânta Muceniţă Teodula din Anazarbe şi cei împreună cu dânsa
Sfântul Cuvios Teodosie din Scopelon
Sfântul Ierarh Polieuct, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Nou Mucenic Antonie Atenianul
Sfântul Cuvios Mărturisitor Valeriu Gafencu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Aflarea celor pierduţi”

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna Lăsatului sec de carne - 1 Ioan III, 9-22
Evanghelia de Marţi din Săptămâna Lăsatului sec de carne - Marcu XIV, 10-42

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”, de tip Glykofilusa, prăznuită pe


5 februarie şi pe 20 decembrie, este cunoscută ca ocrotitoare a marinarilor şi a
tuturor celor care călătoresc pe ape. Conform tradiției, icoana a fost adusă în biserica
din oraşul Lenkovo purtând hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” de la fosta biserică a
Maicii Domnului şi are următoarea poveste: Pe râul Desno, în dreptul dealului pe care
mai târziu a fost construită biserica, era un vârtej de apă foarte periculos, considerat
greu de traversat chiar şi de către cei mai experimentaţi marinari. Adesea barje enorme
încărcate cu cereale erau prinse în vârtej. În anul 1301, icoana Maicii Domnului a
apărut în dreptul vârtejului şi a venit singură la mal. Găsind icoana, credincioşii
evlavioşi au aşezat-o pe dealul din apropiere, unde mai târziu a fost construită Biserica
Maicii Domnului. Încă din acel moment, cei ce călătoreau pe râu au început să-şi facă
un obicei ca înainte de a trece vâltoarea să se oprească în orașul Lenkovo pentru a se
închina înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul rugăciunii, trăgeau la sorţi pe cel
ce urma să conducă vasul prin vâltoarea periculoasă. Ceilalți pasageri mergeau pe mal,
până ce vasul trecea de pericol, după care îşi continuau drumul. S-a constatat că din
77
momentul apariţiei icoanei Maicii Domnului, tragediile de pe râu au fost din ce în ce
mai rare, ajungând să înceteze complet. Apoi, icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de
la înec” a devenit cunoscută şi datorită multor altor minuni săvârşite, ajungând să fie
cinstită nu doar în zona orașului Lenkovo, ci mult mai departe, în special în oraşele-
port din întreaga Rusie. În secolul al XVIII-lea, icoana a fost mutată în Mănăstirea
„Schimbarea la Față a Mântuitorului” din Novgorod, unde a rămas până la Revoluția
Bolşevică din 1917, în urma căreia icoana originală a dispărut. În ziua de 9/22 mai
2003, cu ocazia sfinţirii Bisericii „Bucurie neaşteptată” (parte a Mănăstirii „Schimbării
la Faţă”), un creştin evlavios, Serghei Viaceslav Babuşkin, a donat mănăstirii o copie
veche a icoanei Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”.

Icoana Maicii Domnului „Aflarea celor pierduţi”

Icoana Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți”, de tip Eleusa, este prăznuită pe
5 februarie. Mai multe astfel de icoane au săvârșit, de-a lungul vremii, minuni în
locurile unde se aflau. În anul 1770, în satul Malizhino, din guberia Harkov, una
dintre ele i-a izbăvit pe locuitori de holeră de trei ori. La mijlocul veacului al XVIII-lea,
în satul Bor din gubernia Kaluga, un ţăran evlavios pe nume Teodot Obukov, a pierdut
drumul în timpul unui viscol puternic, în ziua praznicului Botezului Domnului. El
s-a aşezat în sania sa, unde a început să îngheţe, dar s-a rugat Maicii Domnului să îl
ajute, făgăduind că, dacă va scăpa, va dărui bisericii satului o copie a icoanei Maicii
Domnului „Aflarea celor pierduţi”. Maica Domnului i-a auzit rugăciunea şi l-a izbăvit în
mod minunat trezind un alt ţăran dintr-un sat apropiat care a venit şi l-a găsit. Când
şi-a revenit, Teodot şi-a împlinit făgăduinţa, comandând o copie a icoanei Maicii
Domnului „Aflarea celor pierduţi” din biserica Sfântului Gheorghe din oraşul Bolkov.
Icoana Maicii Domnului aflată în biserica Naşterii Domnului din Moscova a fost mutată
la Biserica Palaşevsk, de unde a fost luată de un bogătaş care curând după asta a
rămas văduv şi pe punctul de a sărăci. După rugăciuni fierbinţi către Maica Domnului,
fiicele sale s-au căsătorit, iar el a înapoiat icoana bisericii. În anul 1812, Biserica
Palaşevsk a fost jefuită de soldații lui Napoleon iar icoana Maicii Domnului a fost
găsită ruptă în trei bucăţi, printre dărâmături. Îndată după descoperirea icoanei s-au
săvârşit numeroase minuni, când mulţi oameni cuprinşi de patima beţiei, săraci sau
suferinzi care s-au închinat înaintea ei au primit alinare şi izbăvire.
78
Miercuri 6 februarie (în calendarul civil 19 februarie)

Sfântul Ierarh Vucol, episcopul Smirnei, ucenicul Sfântului Ioan Evanghelistul


Sfântul Mucenic Iulian, doctorul din Emesa
Sfinţii Mucenici Fausta, Evilasiu şi Maxim
Sfinţii Cuvioşi Varsanufie cel Mare şi Ioan „Prorocul”, ucenicul său
Sfântul Cuvios Ioan din Licos
Sfântul Ierarh Fotie cel Mare, patriarhul Constantinopolului
Icoana Maicii Domnului de la Catedrala episcopală din Constanţa

(Harţi)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna Lăsatului sec de carne - 1 Ioan III, 21 - IV, 11
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna Lăsatului sec de carne - Marcu XIV, 43 - XV, 1

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala episcopală din Constanţa

În Catedrala episcopală din Constanţa se află icoana făcătoare de minuni a Maicii


Domnului, de tip Odighitria, făcută în 1932 după vestita icoană Prodromiţa de la
Schitul Prodromu din Sfântul Munte Athos. Icoana a fost păstrată trei ani în Schitul
Durău-Neamţ, iar în 1935 a fost adusă la Constanţa de către episcopul Gherontie
Nicolau. Primul lucru care atestă că această icoană este într-adevăr făcătoare de
minuni este că, în urma unui incendiu care a avut loc la catedrală în timpul celui de-al
doilea război mondial, icoana a scăpat neatinsă. De asemenea, ea a mai fost salvată
printr-o minune atunci când Catedrala a fost bombardată. Icoana a fost găsită în uşa
bisericii, şi nu în zona altarului, puternic afectată de bombardament, acolo unde se
afla de obicei.
79
Joi 7 februarie (în calendarul civil 20 februarie)

Sfântul Ierarh Partenie, episcopul Lampsacului


Sfântul Cuvios Luca din Eghina
Sfinţii 4 Mucenici tribuni împreună cu cei 1003 slujitori care au pătimit în Nicomidia
Sfântul Mucenic Adac împreună cu 5 Sfinţi Mucenici din Frigia
Sfântul Ierarh Aprion, episcopul Ciprului
Sfântul Cuvios Petru din Menovata
Sfântul Mucenic Teopempt şi cei împreună cu dânsul
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna Lăsatului sec de carne – 1 Ioan IV, 20 – V, 21
Evanghelia de Joi din Săptămâna Lăsatului sec de carne – Marcu XV, 1-15

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul

Catapeteasma paraclisului Mănăstirii Sfântul Ioan Rusul din judeţul Giurgiu este
împodobită cu icoane vechi din secolul al XVIII-lea care au fost transferate de la
muzeul Episcopiei şi au aparţinut Mănăstirii Căscioarele, situate pe malul drept al
Argeşului, pe drumul ce coboară de la Târgovişte la Giurgiu, în satul cu acelaşi
nume. Printre ele impresionează în mod deosebit această icoană a Maicii Domnului, de
tip Odighitria.

80
Vineri 8 februarie (în calendarul civil 21 februarie)

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat


Sfântul Proroc Zaharia
Sfinţii Mucenici Nichifor şi Ştefan
Sfintele Muceniţe surori Marta şi Maria şi Sfântul Mucenic Licarion Pruncul
Sfinţii Mucenici Filadelf şi Policarp
Sfântul Ierarh Macarie, episcopul Pafosului
Sfântul Cuvios Perghet
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Glavacioc

(Harţi)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna Lăsatului sec de carne - 2 Ioan I, 1-13
- la Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat - Efeseni II, 4-10
Evanghelia: - de Vineri, Săptămâna Lăsatului sec de carne - Marcu XV, 22; 25; 33-41
- la Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat - Matei X, 16-22

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Glavacioc

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Glavacioc a fost găsită într-un lemn de


corn de un cioban care a luat-o şi a dus-o acasă. A doua zi dimineaţă icoana a
dispărut, iar el a descoperit-o după câteva zile în acelaşi loc unde o găsise şi i-a dat de
veste părintelui din sat. Părintele a luat icoana şi a pus-o în biserică, dar după două
zile aceasta a dispărut iar şi a fost găsită în acelaşi loc. Vestea minunii din Glavacioc a
ajuns până la domnitorul ţării, astfel că într-una din zile trimşii acestuia au venit să ia
icoana şi să o ducă în cetatea de scaun, numai că după ce a fost luată ea a dispărut şi
a apărut în acelaşi loc unde fusese găsită întâia dată. Domnitorul a poruncit atunci ca
pe locul unde fusese descoperită icoana să se ridice o mănăstire, cea de pe dealul
Glavaciocului, care durează de 600 de ani. Această icoană, de tip Odighitria, este de
mici dimensiuni (45 x 34 cm), iar în vremea Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost
ferecată în argint de către arhimandritul Damian de Glavacioc, după cum reiese din
inscripţia de pe ferecătură, datată 30 aprilie 1700.
81
Sâmbătă 9 februarie (în calendarul civil 22 februarie)

Odovania praznicului Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos

Sfântul Mucenic Nichifor din Antiohia


Sfântul Roman Cilicianul, făcătorul de minuni
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Marcel, episcopul Siciliei, Filagriu, episcopul Ciprului şi
Pangratie, episcopul Tavromeniei, ucenicii Sfântului Petru
Sfântul Sfinţit Mucenic Petru, episcopul Damascului, scriitor filocalic
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Mihai Vodă

(Pomenirea morţilor. Moşii de iarnă)

La Liturghie:
Apostolul: - la Întâmpinarea Domnului - Evrei VII, 7-17
- de Sâmbătă din Săptămâna Lăsatului sec de carne - 1 Corinteni X, 23-28
Evanghelia: - la Întâmpinarea Domnului - Luca II, 22-40
- de Sâmbătă din Săptămâna Lăsatului sec de carne -
Luca XXI, 8-9; 25-27; 33-36

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Mihai Vodă

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti este de tip
Odighitria şi a fost adusă de la Mănăstirea athonită Simonopetra în anul 1666.
82
Duminică 10 februarie (în calendarul civil 23 februarie)

Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne) (în dreapta, icoana


Judecăţii de Apoi pictată pe spatele icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea
Dintr-un Lemn)

† Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie


Sfintele Muceniţe Enata şi Valentina şi Sfântul Mucenic Pavel
Sfântul Ierarh Anastasie al II-lea, arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Cuvios Zenon din Cezareea Capadociei
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (în stînga)
Pomenirea icoanei Maicii Domnului din Areovind sau „Chip de foc (Ognevidnaia)”

(Lăsatul secului de carne pentru Postul Sfintelor Paşti)

Glasul al 3-lea; Voscreasna a 3-a


La Liturghie:

Apostolul la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne) -


1 Corinteni VIII, 8 - IX, 2

„Fraţilor, mâncarea nu ne face mai primiţi în faţa lui Dumnezeu. Că nici dacă vom
mânca, nu ne prisoseşte, nici dacă nu vom mânca, nu ne lipseşte. Dar vedeţi ca nu
cumva această libertate a voastră să ajungă poticnire pentru cei slabi. Căci dacă
cineva te-ar vedea pe tine, cel ce ai cunoştinţă, şezând la masă în templul idolilor, oare
conştiinţa lui, slab fiind el, nu se va întări să mănânce din cele jertfite idolilor? Şi va
pieri prin cunoştinţa ta cel slab, fratele tău, pentru care a murit Hristos! Şi aşa,
păcătuind împotriva fraţilor şi lovind conştiinţa lor slabă, păcătuiţi faţă de Hristos. De
aceea, dacă o mâncare sminteşte pe fratele meu, nu voi mânca în veac carne, ca să nu
aduc sminteală fratelui meu. Oare nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? N-am văzut
eu pe Iisus Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrul meu întru Domnul? Dacă altora nu
le sunt apostol, vouă, negreşit, vă sunt. Căci voi sunteţi pecetea apostoliei mele întru
Domnul.”
83
Apostolul la Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie - 2 Timotei I, 8-18

„Fiule Timotei, nu te ruşina de a mărturisi pe Domnul nostru, nici de mine, cel pus
în lanţuri pentru El, ci pătimeşte împreună cu mine pentru Evanghelie după puterea
de la Dumnezeu. El ne-a mântuit şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după
faptele noastre, ci după a Sa hotărâre şi după harul ce ne-a fost dat în Hristos
Iisus, mai înainte de începutul veacurilor, iar acum s-a dat pe faţă prin
arătarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel Care a nimicit moartea şi a
adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin Evanghelie. Spre aceasta am fost pus eu
propovăduitor şi apostol şi învăţător al neamurilor. Din această pricină şi sufăr
toate acestea, dar nu mă ruşinez, că ştiu în Cine am crezut şi sunt încredinţat
că puternic este să păzească comoara ce mi-a încredinţat, până în ziua aceea.
Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa
şi cu iubirea ce este în Hristos Iisus. Comoara cea bună ce ţi s-a încredinţat,
păzeşte-o cu ajutorul Sfântului Duh, Care sălăşluieşte întru noi. Tu ştii că toţi cei
din Asia s-au lepădat de mine, între care Fighel şi Ermoghen. Domnul să aibă milă de
casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a însufleţit şi de lanţurile mele nu s-a ruşinat, şi
venind în Roma, cu multă osârdie m-a căutat şi m-a găsit. Să-i dea Domnul ca, în ziua
aceea, el să afle milă de la Domnul. Şi cât de mult mi-a slujit el în Efes, tu ştii prea
bine.”

Evanghelia la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne) -


Matei XXV, 31-46

„Zis-a Domnul: când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El,
atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i
va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a
dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui:
Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la
întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-
aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav
am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor
răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi
Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am
îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar
Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia
dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a
stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit
diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc;
însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi
nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde
şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau
bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic
vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi
făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.”

Evanghelia la Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie - Ioan XV, 17 - XVI, 2

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.


Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a
urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi
din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Aduceţi-vă
aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său.
Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul
Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza
numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu
le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru
84
păcatul lor. Cel care Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut
între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi
văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească
cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept". Iar când va veni
Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care
de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Şi voi mărturisiţi, pentru că
de la început sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi. Vă vor
scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă
că aduce închinare lui Dumnezeu.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Tradiţia spune că această icoană de mari dimensiuni (1,5 m înălţime şi 1,1 m


lăţime) şi având circa 8 kg a fost găsită în trunchiul unui stejar uriaş din zona
mănăstirii. Ea ar fi fost pictată înainte de jumătatea secolului al XV-lea, în Bizanţ sau
în Muntele Athos după tehnica de execuţie utilizată, având ca model o icoană de tip
Odighitria aparţinând Sfântului Apostol Luca. În anul 1812 icoana a fost ferecată în
argint şi aşa a rămas până în anul 2002, când ferecătura a fost scoasă în vederea
restaurării picturii. Atunci s-a descoperit că pe spatele icoanei Maicii Domnului mai
există o icoană, reprezentând Judecata de Apoi, aceasta fiind de fapt prima pictată,
într-o tehnică specifică artei sârbe, de către un anume Damaschin. Icoana a suferit un
proces de restaurare incorect în anul 2003, drept pentru care s-a continuat
restaurarea ei şi a fost reexpusă în mănăstire abia în anul 2008.

85
Icoana Maicii Domnului din Areovind sau „Chip de foc (Ognevidnaia)”

Pe 10 februarie, la sfârşitul pomenirii de la Utrenie a sfinţilor zilei, este pomenită


icoana Maicii Domnului din Areovind, un cartier din Constantinopol. Această icoană
făcătoare de minuni a Maicii Domnului este neobişnuită pentru că Preacurata Maică
este zugrăvită fără Prunc, cu capul aplecat spre dreapta, având chipul şi veşmântul de
un roşu aprins, drept pentru care a primit numele „Chip de foc”. Obârşia icoanei este
necunoscută, însă în veacul al XVIII-lea cinstirea ei era deja răspândită în toată Rusia.

86
Luni 11 februarie (în calendarul civil 24 februarie)

Săptămâna albă – a Brânzei (Dezlegare la brânză, lactate, ouă şi peşte)

Sfântul Sfinţit Mucenic Vlasie, episcopul Sevastiei, împreună cu 2 Sfinţi Mucenici


prunci şi cu 7 Sfinte Muceniţe
Aflarea moaştelor Sfântului Proroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul
Sfânta Teodora, Împărăteasa Bizanţului, care a restabilit cinstirea Sfintelor Icoane
Sfântul Nou Mucenic Gheorghe, robul din Kratovo, care a pătimit în Sofia
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Săraca

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna Brânzei - 3 Ioan I, 1-15
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Vlasie - Evrei IX, 11-14
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna Brânzei - Luca XIX 29-40; XXII, 7-39
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Vlasie - Matei X, 1; 5-8

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Săraca

În mănăstirea Săraca din judeţul Timiş se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii
Domnului datând din secolul al XVIII-lea. Datorită ei, fiul paşei de la Vârşeţ, rătăcit
prin mlaştinile din zonă, a fost găsit după trei zile de rugăciuni rostite de credincioşi şi
călugări. Altă dată, după ce fusese furată de un general turc, icoana s-a întors la locul
ei în biserică. Văzând că nu o pot lua, turcii au incendiat mănăstirea. Când s-au întors
călugării, au găsit icoana neatinsă de foc. Şi astăzi, prin rugăciuni la această icoană,
mulţi copii se vindecă de boli grave.
87
Marţi 12 februarie (în calendarul civil 25 februarie)

Sfântul Ierarh Meletie, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari (în icoană)


Sfânta Cuvioasă Maria ce s-a numit Marin şi tatăl ei, Eugeniu
Sfântul Ierarh Antonie al II-lea, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii Mucenici Satornin şi Plutin
Sfântul Nou Mucenic Hristea Grădinarul din Albania
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa”

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna Brânzei - Iuda I, 1-10
Evanghelia de Marţi din Săptămâna Brânzei - Luca XXII, 39-42; 45 - XXIII, 1

Icoana Maicii Domnului „Portăriţa”

Icoana Maicii Domnului „Portăriţa” din Mănăstirea athonită Iviron este prăznuită
pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea icoanei din Iviron în Georgia),
13 octombrie (Sosirea icoanei din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum şi marţi
în Săptămâna Luminată (Arătarea icoanei pe mare într-un stâlp de foc lângă Muntele
Athos şi recuperarea ei de către cuviosul monah Gavriil). Această icoană se află în

88
paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea este numită „Portăriţa” (gr. Panaghia
Portaitissa).
Conform tradiției, icoana a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca şi este de tip
Odighitria („Îndrumătoarea”). Cu excepţia chipurilor, ea este acoperită cu o ferecătură
de aur şi argint, cu pietre prețioase, monede de aur şi o mulţime de alte podoabe
dăruite de împăraţi, regi, egumeni, duci, ofiţeri şi simpli credincioşi cărora Maica
Domnului le-a împlinit cererile. Din sinaxarul icoanei aflăm că ea a fost păstrată cu
mare cinstire în casa unei văduve evlavioase din Niceea, care avea un singur fiu. În
timpul împăratului Teofil, când iconoclaștii controlau casele creştinilor pentru a
distruge icoanele, unul dintre soldaţi a descoperit icoana Maicii Domnului şi,
împungând-o cu o suliţă, îndată a curs sânge din locul acela. Văzând minunea şi
temându-se de distrugerea icoanei, văduva a dat soldaţilor imperiali bani implorându-i
să nu se atingă de icoană până a doua zi dimineaţă. Când soldaţii au plecat, femeia şi
fiul ei (care mai târziu a devenit monah athonit) au luat icoana şi au mers la ţărm,
aşezând-o pe apă. În chip minunat icoana Maicii Domnului s-a îndepărtat, plutind în
poziţie verticală pe apă până la Muntele Athos, unde monahii athoniți au văzut pe
mare un stâlp de foc care ajungea până la cer. Apropiindu-se cu barca au constatat că
stâlpul de foc pornea din icoana Maicii Domnului, dar când doreau să se apropie, ea se
depărta. Văzând acestea, monahii s-au întors în mănăstiri, fiecare rugându-se Maicii
Domnului să dăruiască acea icoană mănăstirii lor. Ea s-a arătat în vis unui monah
evlavios al Mănăstirii Iviron, Cuviosul Gavriil (12 iulie) zicându-i să meargă pe apă
după icoană. Mergând la ţărm, Gavriil a pășit pe valurile mării ca pe uscat,
învrednicindu-se să ia cu mâinile sale icoana grea, de mari dimensiuni, pe care a
aşezat-o în biserica mănăstirii. În ziua următoare călugării nu au mai găsit icoana
Maicii Domnului în biserică, ci au văzut-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții. Atunci
au luat icoana şi au dus-o în biserică, dar iarăşi au găsit-o pe zidul de la poartă. Acest
lucru s-a întâmplat de mai multe ori, până când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
i-a arătat Cuviosului Gavriil voința ei, zicând că nu doreşte ca icoana să fie păzită de
către monahi, ci mai degrabă ea vrea să-i protejeze pe ei, nu doar în viața de acum, ci
şi în cea viitoare. Astfel, icoana a fost așezată în paraclisul de la poarta mănăstirii,
ajungând să fie numită icoana Maicii Domnului „Portăriţa”. Tradiţia spune că Maica
Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul şi mila lui Dumnezeu faţă de călugări,
atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariţia
icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” din Muntele Atos va fi un semn al sfârşitului lumii.

89
Miercuri 13 februarie (în calendarul civil 26 februarie)

Sfântul Cuvios Martinian


Sfinţii Apostoli şi Mucenici Acvila şi soţia sa, Priscila, dintre cei 70
Sfântul Ierarh Evloghie, arhiepiscopul Alexandriei
Sfinţii 2 Mucenici, tată şi fiu, răstigniţi pe cruce
Sfântul Cuvios Simeon Nemania, domnitorul Serbiei, iar apoi monah, ctitor al
Mănăstirii Hilandar din Muntele Athos
Sfântul Ierarh Serafim Sobolev
Icoana Maicii Domnului „Cajnicka Krasnica-Darodarilica”

(Zi aliturgică. Dezlegare la brânză, lactate, ouă şi peşte)

Icoana Maicii Domnului „Cajnicka Krasnica-Darodarilica”

Conform tradiţiei, Icoana Maicii Domnului „Cajnicka Krasnica-Darodarilica”, de


tip Odighitria, a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca. Pe o parte a acestei icoane
este reprezentată Maica Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe cealaltă parte Sfântul Ioan
Botezătorul. Icoana a fost adusă în Serbia pe vremea domnitorilor din dinastia
Nemania. Iniţial icoana s-a aflat la Mănăstirea Banja, dar în timpul unui jaf al turcilor
a fost salvată şi transferată în biserica Cajnicka.
90
Joi 14 februarie (în calendarul civil 27 februarie)

Sfântul Cuvios Auxentie, nevoitor în Muntele Oxeia


Sfântul Cuvios Maron din Siria
Sfântul Ierarh Avraam, episcopul cetăţii Cariei din Palestina
Sfântul Ierarh Filimon, episcopul Gazei
Sfântul Nou Mucenic Gheorghe, croitorul din Metilene
Icoana Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna Brânzei - Iuda I, 11-25
Evanghelia de Joi din Săptămâna Brânzei - Luca XXIII, 1-34; 44-56

Icoana Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu

Icoana Maicii Domnului numită „Siriaca” a fost dăruită Mănăstirii Ghighiu de către
episcopul Patriarhiei Apostolice din Antiohia, Vasilos Samaha de Serghiopolis. Icoana,
pictată pe lemn de santal, este veche de peste patru sute de ani şi reprezintă ca tip
iconografic o variantă a icoanei Maicii Domnului din Kazan. La faptele minunate legate
de această icoană în Siria, se adaugă şi cele săvârşite în România, în special vindecări
miraculoase pentru credincioşii care s-au rugat la ea cu evlavie.
91
Vineri 15 februarie (în calendarul civil 28 februarie)

Sfântul Apostol şi Mucenic Onisim, dintre cei 70, ucenicul Sfântului Apostol Pavel
Sfântul Mucenic Maior
Sfântul Cuvios Eusebiu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vilnius (sus stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Poarta ascuţită (Ostro-Brama)” (sus dreapta)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dalmat sau a Sfântului Dalmat”

(Zi aliturgică. Dezlegare la brânză, lactate, ouă şi peşte)

Icoana Maicii Domnului din Vilnius

Icoana Maicii Domnului din Vilnius este prăznuită pe 15 februarie (ziua mutării
sale în Lituania) şi pe 14 aprilie (ziua pomenirii Sfinţilor Mucenici şi frați Antonie, Ioan
şi Eustaţie din Lituania). Conform tradiţiei, icoana Maicii Domnului din Vilnius a fost
pictată de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Ea a aparţinut vreme îndelungată
familiei împăraţilor greci ai Constantinopolului. În anul 1472, nepoata ultimul împărat
bizantin Constantin al XI-lea Paleologul, Zoe, a primit Sfântul Botez cu numele Sofia şi
s-a căsătorit cu Marele Cneaz al Moscovei Ivan al III-lea, numit şi „cel Tânăr”.
Cneaghina Sofia a adus cu ea la Moscova icoana Maicii Domnului, dar şi alte odoare.
În 1495 Marele Cneaz a dăruit această icoană ca binecuvântare fiicei sale Elena,
înaintea căsătoriei ei cu împăratul Lituaniei, Alexandru. Mai târziu, sfânta icoană a
fost aşezată în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, în care Principesa Elena a fost
înmormântată, după care a fost mutată în Mănăstirea „Sfânta Treime” din Vilnius.
Pentru mulţimea minunilor săvârşite, cinstirea icoanei s-a răspândit, astfel că s-au
zugrăvit multe copii ale acesteia.

Icoana Maicii Domnului „Poarta ascuţită (Ostro-Brama)”

Icoana Maicii Domnului Ostrobramskaia din oraşul Vilnius este prăznuită pe


26 decembrie şi pe 15 februarie. În anul 1363, Marele Duce Algirdas Gediminovici
din Lituania a ocupat oraşul Cherson (Korsun). Printre obiectele luate ca pradă de
92
război era şi icoana Maicii Domnului, pe care a oferit-o soţiei sale Iuliana, care a
aşezat-o în Mănăstirea „Sfânta Treime” nou construită. În secolul al XV-lea, în jurul
oraşului Vilna (Vilnius) a fost construit un zid de piatră, iar deasupra porţii principale
de intrare (Poarta Ostrý – Poarta Ascuţită) a fost ridicată o capelă unde a fost aşezată
icoana Maicii Domnului din Korsun. Cu timpul, numele de Icoana Maicii Domnului din
Korsun a fost uitat, iar sfânta icoană a început să fie numită Icoana Maicii Domnului
Ostrobramskaia (de la numele Ostrý şi Brama care înseamnă poartă în limba polonă).
Icoana are dimensiunile de 2 x 1,62 m şi este pictată pe opt scânduri de stejar. Ea o
reprezintă pe Maica Domnului singură, cu mâinile încrucişate la piept. Preasfânta
Fecioară este încoronată cu o coroană dublă, aura din jurul capului îi este ca Soarele,
iar fundalul icoanei este cerul înstelat. Acestor caracteristici li se adaugă şi voalul
supradimensionat care îi acoperă Fecioarei îmbrăcămintea. Forma de semilună din
partea de jos a icoanei este unică şi reprezintă un dar din partea unui credincios care
a primit ajutor în urma rugăciunilor săvârşite înaintea ei.

Icoana Maicii Domnului „Dalmatskaia sau a Sfântului Dalmat”

Această icoană a Maicii Domnului, de tip Odighitria, este prăznuită la 15 februarie,


împreună cu Sfântul Dalmatus, un monah smerit, retras în peştera din Shandrinsk,
provincia Perm din Rusia. El fusese un om bogat, cu soţie şi copii, dar lăsase totul
pentru numele Domnului, luând cu sine numai această icoană când plecase de la
Neviansk. Locul unde se nevoia Sfântul era sub stăpânirea unui tătar. Aflând că
Sfântul voia să ridice o mănăstire, acesta a încercat să-l alunge, dar i s-a arătat în vis
Maica Domnului care, vorbindu-i pe limba lui, i-a zis să nu îndrăznească să-l atingă pe
Dalmatus sau să oprească ridicarea mănăstirii, ci să-l ajute. Tătarul a devenit blajin şi
în 1644 i-a încredinţat Sfântului terenul pe care, în 1646, a fost ridicată Mănăstirea
Dalmatov. Mănăstirea a fost atacată şi arsă de mai multe ori, dar icoana a scăpat
neatinsă de fiecare dată. În prezent, Mănăstirea Dalmatov este cea mai cunoscută din
Siberia şi mulţi pelerini vin special să se închine icoanei minunate care nu a ars.
93
Sâmbătă 16 februarie (în calendarul civil 29 februarie)

Sfinţii Mucenici: Pamfil, Valent, Pavel, Seleuc, Porfirie, Iulian, Teodul, Ilie, Ieremia,
Isaia, Samuil şi Daniil
Sfinţii Mucenici din cetatea Martiropole din Persia şi Sfântul Ierarh Maruta,
întemeietorul şi episcopul cetăţii cu numele Mucenicilor
Sfântul Cuvios Flavian pustnicul
Sfântul Ierarh Flavian Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Nou Mucenic Roman din Carpenisia
Icoana Maicii Domnului „Eleusa” de la Palatul episcopal din Râmnicu-Vâlcea

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna Brânzei - Romani XIV, 19-23; XVI, 25-27
şi Galateni V, 22 - VI, 2
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna Brânzei - Matei VI, 1-13 şi Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului „Eleusa” de la Palatul episcopal din Râmnicu-Vâlcea

Icoana Maicii Domnului „Eleusa”, aflată la Palatul episcopal din Râmnicu-Vâlcea, a


fost pictată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
94
Duminică 17 februarie (în calendarul civil 1 martie)

Duminica izgonirii lui Adam din Rai

Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron


Sfânta Mariamna, sora Sfântului Apostolul Filip
Sfântul Ierarh Auxiviu, episcopul Solonului din Cipru
Sfântul Cuvios Teostirict
Aflarea moaştelor Sfântului Mina Calicheiadul
Sfinţii Împăraţi Marcian şi Pulheria
Sfântul Nou Mucenic Teodor Vizantiul, care a pătimit în insula Mitilene
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Dakryrousa „Înlăcrimata”

(Lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paşti)


95
Glasul al 4-lea; Voscreasna a 4-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica izgonirii lui Adam din Rai - Romani XIII, 11- XIV, 4

„Fraţilor, acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am
crezut. Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm, dar, lucrurile
întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca
ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă
şi în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o
faceţi spre pofte. Primiţi-l pe cel slab în credinţă fără să-i judecaţi
gândurile. Unul crede să mănânce de toate; cel slab însă mănâncă legume. Cel
ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă
să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. Cine eşti
tu, ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade. Dar
va sta, căci Domnul are putere ca să-l facă să stea.”

Apostolul la Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron - 2 Timotei II, 1-10

„Fiule Timotei, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus, şi cele ce ai


auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la
oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii. Suferă
împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se
încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste. Iar când se
luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa dacă nu s-a luptat după regulile jocului.
Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el mai întâi din roade.
Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate. Adu-ţi
aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după
Evanghelia mea, pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar
cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca
şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava
veşnică.”

Evanghelia la Duminica izgonirii lui Adam din Rai – Matei VI, 14-21

„Zis-a Domnul: dacă veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl
vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru
nu vă va ierta greşealele voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi
smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au
luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu
te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău,
Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ,
unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci
adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde
furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi
inima ta.”

Evanghelia la Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron - Ioan XV, 17 - XVI, 2

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe


altul. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât
96
pe voi M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar
pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea
lumea vă urăşte. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este
sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă
vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar
toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu
cunosc pe Cel Care M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat
nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor.
Cel care Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între
ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au
şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se
împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept". Iar când
va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul
Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Şi
voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am spus,
ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul
când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.”

Icoana Maicii Domnului Dakryrousa „Înlăcrimata”

Această icoană de tip Odighitria a fost pictată în secolul al XVIII-lea. La


17 februarie 1876, paraclisierul Schitului athonit Sfântul Ilie a observat că din
ochii Maicii Domnului curgeau lacrimi. Vestea minunii s-a răspândit cu
repeziciune, mai ales în Rusia. Atunci ţarul Alexandru al II-lea a cerut icoana şi
a luat-o în prima linie în războiul cu Turcia (1877–1878). Astăzi, orice pelerin
care ajunge la Schitul Sfântul Ilie se poate închina la Icoana făcătoare de
minuni a Maicii Domnului „Dakryroúsa” (Înlăcrimata) aşezată în biserica
principală, în partea dreaptă.

97
Luni 18 februarie (în calendarul civil 2 martie)

Începutul Postului Sfintelor Paşti

Sfântul Ierarh Leon, episcopul Romei


Sfinţii Mucenici Leon şi Parigoriu
Sfântul Ierarh Agapit Mărturisitorul, episcopul cetăţii Sinau
Sfântul Mucenic Piuliu
Icoana Maicii Domnului de la Rădăşeni

(Zi aliturgică. Canonul cel Mare)

Icoana Maicii Domnului de la Rădăşeni

La Mănăstirea Râşca, către sfârşitul veacului al XlX-lea, stăreţea


ieroschimonahul Veniamin Piticariu care dorea să lase în urma sa o icoană
98
pictată la Sfântul Munte. Din osteneala sa şi a obştii a strâns galben după
galben, i-a aşezat într-un baston de bambus, gol pe dinăuntru, şi a plecat spre
Sfântul Munte. A luat corabia spre Constantinopol, însă furtuna era cât pe ce
să-i înece. Au scăpat cu viaţă, dar bastonul s-a pierdut în mare. Trist şi sărac,
monahul s-a dus totuşi la Athos, dar nu a mai putut strânge alţi bani şi nu şi-a
putut împlini dorinţa. La întoarcere, în anul 1891, aşteptând corabia la
Istanbul, şi-a văzut bastonul într-o grămadă cu obiecte pescuite din mare care
îşi aşteptau proprietarii. Văzându-l că se interesează de bastonul îmbibat cu
apă, stăpânul dughenei din vecinătate i-a spus că-i prea greu toiagul acela spre
a-i fi de folos, pentru că a stat prea mult în apă şi, ca atare, nu mai poate fi de
ajutor nimănui. La insistenţele monahului, turcul i l-a dat cu plăcere, neştiind
de galbenii purtaţi în el. Având „comoara“ recuperată, Veniamin Piticariu s-a
întors la Athos şi a comandat icoana mult dorită unui vestit pictor de la Schitul
Lacu. Revenind în ţară, arhimandritul Veniamin a dăruit icoana mănăstirii sale
de metanie. În deceniile care au urmat, „Portăriţa“ de la Râşca a ajutat multor
credincioşi, devenind cunoscută în timp ca icoană făcătoare de minuni. De
aceea, de câte ori venea vreme de mare secetă peste satele din împrejurimi,
cunoscându-se faima şi ajutorul primit de la icoană de multe ori în trecut,
sătenii solicitau ieşirea acesteia în procesiune religioasă. Aflând despre puterile
icoanei, locuitorii Rădăşenilor au cerut ca icoana să fie adusă şi în satul lor
năpăstuit de secetă. Aşa că într-una din zilele lunii mai a anului 1921, preoţii
au pornit cu icoana în procesiune de la Râşca spre Rădăşeni. După rugăciunile
şi slujbele din sat şi din livezile cu meri, minunea s-a întâmplat, pentru că, spre
seară, ploaia a venit peste aşezarea oamenilor care îşi dovediseră credinţa de
nenumărate ori şi în trecut dar şi atunci când îşi puseseră ultima nădejde în
puterile „Portăriţei“. S-a mai petrecut însă o mare minune: a doua zi, când să
se pornească alaiul din loc de la biserică, unde se oficiase ultima slujbă pentru
sat şi se înălţaseră rugăciuni de mulţumire pentru ploaia adusă, icoana nu s-a
mai lăsat luată în procesiune. Boii nu au mai putut fi urniţi din loc cu nici un
chip, până ce nu a fost coborâtă icoana din car. De îndată ce aceasta a fost
dusă la adăpost în biserică, carul cu boi s-a pornit fără nici o oprelişte. Pentru
arhimandritul Veniamin Piticariu, vestea celor petrecute la Rădăşeni cu icoana
sa a constituit şi bucurie şi întristare. Bucurie pentru puterile icoanei, care se
dovediseră din nou prin dezlegarea norilor în satul năpăstuit de secetă. Tristeţe
pentru icoana care nu mai voise să se întoarcă la Râşca, unde îşi găsise
adăpost timp de 36 de ani după aducerea ei de la Muntele Athos. Părintele
Piticariu a hotărât să dăruiască sfânta icoană bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel“ din satul de unde aceasta nu s-a mai lăsat dusă. Mai mult decât atât,
şi-a însoţit hotărârea de dorinţa de a fi îngropat şi el în vecinătatea acestui
lăcaş devenit noua casă pentru „Portăriţă“. Ceea ce s-a şi petrecut un an mai
târziu, în 1922, când Dumnezeu l-a chemat pe monahul-pelerin la Athos întru
Împărăţia Sa.
În cartea sa intitulată „Istoria sfintei Mănăstiri Râşca“, tipărită la Fălticeni în
1901, arhiereul Narcis Creţulescu nota despre această icoană: „Icoana mare a
Maicii Domnului făcătoare de minuni, a fost zugrăvită la Sfântul Munte Athos,
de un pictor renumit. Sfânta icoană e preafrumoasă, îmbrăcată peste tot cu
argint bun şi aurită peste tot, la Liov în Galiţia, cu preţ de 1200 lei aur. Are
juvele, stă sub geam cu privaz aurit. (…) Titlul sfintei icoane este «Această
sfântă icoană a Maicii Domnului se numeşte „Portăriţa“». Jos, pe argint, scrie:
«Această icoană s-a făcut şi s-a împodobit cu spesele mele: Veniamin Piticariu,
1892. Sfânta icoană este o copie artistică de pe chipul sfintei icoane „Portăriţa“,
de la Sfântul Munte Athos, de la Mănăstirea Iviru»“.
99
Marţi 19 februarie (în calendarul civil 3 martie)

Sfinţii Apostoli şi Mucenici: Arhip, Filimon şi soţia sa Apfia, din cei 70


Sfinţii Mucenici: Maxim, Teodot, Isihie şi Asclepiodota
Sfântul Cuvios Ravula din Samosata
Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Eugeniu şi Macarie
Sfântul Cuvios Conon din Pentucla
Sfânta Cuvioasă Filoteea, ocrotitoarea Atenei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru

(Zi aliturgică. Canonul cel Mare)

Icoana Maicii Domnului din Cipru

Icoana Maicii Domnului din Cipru este prăznuită pe 19 februarie, pe 20 aprilie, în


ziua Pogorârii Sfântului Duh și pe 9 iulie.
Această icoană a Maicii Domnului este de tip Panakranta, Preasfânta Născătoare de
Dumnezeu fiind reprezentată şezând pe tron, cu Pruncul Iisus în braţe. De fiecare
parte a tronului este zugrăvit câte un înger.
Prima minune săvârşită prin această icoană s-a petrecut în anul 392 pe insula
Cipru, la mormântul Dreptului Lazăr, prietenul lui Hristos, iar icoana se păstrează
într-o mănăstire de acolo.
Copii ale acestei icoane se găsesc în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din
Moscova şi în Biserica Nikolo-Golutvin din satul Stromyn (Episcopia Moscovei), şi sunt
prăznuite în Duminica Ortodoxiei.
100
Miercuri 20 februarie (în calendarul civil 4 martie)

Sfântul Ierarh Leon, episcopul Cataniei


Sfântul Sfinţit Mucenic Sadoc, episcop din Persia, împreună cu 128 de Sfinţi Mucenici
Sfântul Cuvios Visarion cel Mare din Egipt
Sfântul Ierarh Agaton Taumaturgul, episcopul Romei
Sfântul Ierarh Chindeu, episcopul Pisidei
Sfântul Cuvios Plotin
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie. Canonul cel Mare)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam, de tip


Odighitria, a fost adusă în anul 1559 de un călugăr slav. Pentru cinstirea ei a fost
ridicat un schit care ulterior a fost distrus de turci. În anul 1652 a fost ridicată o
mănăstire de către căpitanul Adam Vasile. Evlavia credincioşilor faţă de „Sfânta de la
Adam”, cum îi spun localnicii, cererile de procesiuni prin localităţile din tot sudul
Moldovei, darul acesteia de a aduce ploaie la vreme de secetă dar şi tămăduire bolilor
trupeşti şi sufleteşti sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului.
101
Joi 21 februarie (în calendarul civil 5 martie)

Sfântul Cuvios Timotei din Simboli


Sfântul Ierarh Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei, participant la Sinodul I Ecumenic
Sfântul Ierarh Gheorghe, episcopul Amastridiei
Sfântul Ierarh Ioan al III-lea Scolasticul, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Ierarh Zaharia, patriarhul Ierusalimului
Sfinţii Mucenici Mauriciu şi Fotin, fiul său, şi alţi 70 împreună cu dânşii
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Kozelscianskaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie. Canonul cel Mare)

Icoana Maicii Domnului „Kozelscianskaia”

Icoana Maicii Domnului „Kozelscianskaia” a aparţinut inițial servitoarei din Italia a


împărătesei Elisabeta Petrovna a Rusiei. Mai târziu, icoana a ajuns în altarul de familie
al nobililor ruşi Kapnist. Ea a devenit faimoasă odată cu vindecarea minunată, din ziua
de 21 februarie 1881, a contesei Maria, fiica contelui Vladimir Kapnist, care suferea
de o boală a piciorului încă din 1880. În semn de adâncă recunoştinţă, pe moşia
nobilior Kapnist din satul Kozelscina, a fost construită o capelă pentru icoană, apoi o
biserică din piatră cu hramul Naşterii Maicii Domnului, după care, în 1885, a fost
înfiinţată o mănăstire de maici. Icoana a fost ţinută în mănăstire până la închiderea ei
în 1929, după care a fost ascunsă de către credincioşi şi a fost readusă în mănăstirea
nou deschisă în 1993.
102
Vineri 22 februarie (în calendarul civil 6 martie)

Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici din Evghenia


Sfântul Cuvios Atanasie Mărturisitorul din Pavlopetria
Sfânta Muceniţă Antusa şi cele 12 slujnice ale ei
Sfântul Mucenic Sinet
Sfinţii Cuvioşi Talasie şi Limneu, pustnici din Siria
Sfântul Ierarh Telesfor, episcopul Romei
Sfântul Cuvios Varadat din Antiohia
Sfântul Ierarh Vlasie, episcopul Romei
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Nicolae - Şchei din Braşov

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Nicolae - Şchei din Braşov

Icoana Maicii Domnului din Şcheii Braşovului, de tip Eleusa, datează din anul 1564
şi are inscripţia: “S-au făcut în anul 7072 (1564) de robii lui Dumnezeu Dimitrie, Ilinca
şi fiica Dumnealor Stanca. S-au înnoit în anul 7269 (1761) de robii lui Dumnezeu Hagi
Radu Pricop, Hagica Anastasia şi fiica Dumnealor Maria.” De-a lungul timpului,
această icoană s-a dovedit a fi făcătoare de minuni şi apărătoarea Bisericii din Şcheii
Braşovului. În urmă cu câţiva ani, icoana a fost furată din biserică de către un hoţ care
a vândut-o unor colecţionari din Italia, dar, atunci când aceasta s-a aflat la punctul de
trecere de frontieră, vameşii i-au prins pe intermediarii tranzacţiei şi icoana a fost
recuperată.
103
Sâmbătă 23 februarie (în calendarul civil 7 martie)

Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron – a colivei

† Sfântul Sfinţit Mucenic Policarp, episcopul Smirnei


Sfinţii Cuvioşi: Ioan, Moise, Antioh şi Antonin
Sfânta Cuvioasă Gorgonia, sora Sfântului Grigorie Teologul
Sfântul Mucenic Clement
Sfânta Muceniţă Tea
Sfinţii Cuvioşi: Zevina, Polihroniu, Moise şi Damian
Sfântul Nou Mucenic Damian, pătimitor în Larisa
Sfântul Cuvios Damian de la Mănăstirea Esfigmenu
Icoana Maicii Domnului „Eleusa” de la Biserica Albă din Târgovişte

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna întâia din Post - Evrei I, 1-12 şi
2 Timotei II, 1-10 şi 1 Tesaloniceni IV 13-17
Evanghelia la Sâmbăta din Săptămâna întâia din Post - Marcu II, 23- III, 5 şi
Ioan XV, 17 – XVI, 2

Icoana Maicii Domnului „Eleusa” de la Biserica Albă din Târgovişte

Icoana Maicii Domnului „Eleusa” de la Biserica Albă din Târgovişte a fost pictată în
Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
104
Duminică 24 februarie (în calendarul civil 8 martie)

Duminica Întâi din Postul Sfintelor Paşti, a Ortodoxiei

†) Întâia şi a doua Aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul


Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru de la Stromyn

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Sinodiconul Ortodoxiei)

Glasul al 5-lea; Voscreasna a 5-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica Întâi din Postul Sfintelor Paşti - Evrei XI, 24-26; 32-40

„Fraţilor, prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit
fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu,
decât să aibă dulceaţa cea trecătoare a păcatului, socotind că batjocorirea
pentru Hristos este mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, fiindcă se uita la
răsplătire. Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de
Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de proroci,
care, prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit
făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de
105
ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război,
au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; unele femei şi-au luat pe morţii lor
înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai
bună înviere; alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare; au
fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit
ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi,
rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi,
şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului. Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin
credinţă, n-au primit făgăduinţa, pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi
ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.”

Apostolul la Întâia şi a doua Aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul


- 2 Corinteni IV, 6-15

„Fraţilor, Dumnezeu, Care a zis: "Strălucească, din întuneric, lumina" - El a


strălucit în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa slavei lui Dumnezeu,
pe faţa lui Hristos. Şi avem comoara aceasta în vase de lut, ca să se învedereze
că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu şi nu de la noi, în toate pătimind
necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi fiind, dar
nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi; purtând totdeauna în trup omorârea lui
Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru. Căci pururea
noi cei vii suntem daţi spre moarte pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se
arate în trupul nostru cel muritor. Astfel că în noi lucrează moartea, iar în
voi viaţa. Dar având acelaşi duh al credinţei, - după cum este scris:
"Crezut-am, pentru aceea am şi grăit", – şi noi credem: pentru aceea şi
grăim, ştiind că Cel ce a înviat pe Domnul Iisus ne va învia şi pe noi cu
Iisus şi ne va înfăţişa împreună cu voi. Căci toate sunt pentru voi, pentru
ca, înmulţindu-se harul, să prisosească prin mai mulţi mulţumirea, spre slava
lui Dumnezeu.”

Evanghelia Duminicii Întâi din Postul Sfintelor Paşti - Ioan I, 43-51

„În vremea aceea, a vrut Iisus să meargă în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a
zis Iisus: Urmează-Mi. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui
Petru. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris
Moise în Lege şi prorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. Şi i-a zis Natanael:
Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi. Iisus a văzut pe
Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu
este vicleşug. Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis:
Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin.
Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui
Israel. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub
smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat
zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu
suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.”

Evanghelia la Întâia şi a doua Aflare a capului Sfântului Proroc Ioan


Botezătorul - Matei XI, 2-15

„În vremea aceea, auzind Ioan, în închisoare, despre faptele lui Hristos, şi
trimiţând pe doi dintre ucenicii săi, au zis Lui: Tu eşti Cel Care vine, sau să
aşteptăm pe altul? Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui Ioan
106
cele ce auziţi şi vedeţi: orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă, leproşii se
curăţesc şi surzii aud, morţii înviază şi săracilor li se binevesteşte. Şi fericit
este acela care nu se va sminti întru Mine. După plecarea acestora, Iisus a
început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au
trestie clătinată de vânt? Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine
moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor. Atunci de ce-aţi ieşit?
Să vedeţi un proroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un proroc. Că el este acela
despre care s-a scris: "Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu, care va
pregăti calea Ta, înaintea Ta". Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi
din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în Împărăţia
Cerurilor este mai mare decât el. Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum
Împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe
ea. Toţi prorocii şi Legea au prorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el
este Ilie, cel care va să vină. Cine are urechi de auzit să audă.”

Fragment din Sinodiconul Ortodoxiei – Anatema Sinodului ROCOR din 1983


împotriva ereziei ecumenismului şi a ereticilor ecumenişti

«Celor care atacă Biserica lui Hristos învăţând că Biserica Sa este împărţită în aşa
zise ”ramuri” ce se deosebesc în doctrină şi în felul de viaţă, sau că Biserica nu există
în chip văzut, ci va fi alcătuită în viitor când toate ”ramurile” – sectele, denominaţiunile
şi chiar religiile – vor fi unite într-un singur trup, şi care nu deosebesc Preoţia şi
Tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun că botezul şi euharistia ereticilor
sunt valabile pentru mântuire; prin urmare, celor care cu bună-ştiinţă sunt în
comuniune cu aceşti eretici mai înainte pomeniţi sau celor care susţin,
răspândesc sau păzesc erezia lor ecumenistă sub pretextul dragostei frăţeşti sau al
presupusei uniri a creştinilor despărţiţi, Anatema!»

Icoana Maicii Domnului din Cipru de la Stromyn

Una dintre copiile icoanei Maicii Domnului din Cipru se află în biserica Adormirea
Maicii Domnului din satul Stromyn. Potrivit tradiţiei, această icoană veche a fost
dăruită de către Sfântul Serghie din Radonej ucenicului său Savva, cel de-al doilea
egumen al mănăstirii Stromynsk din Rusia. În 1841, în urma unei vindecări
miraculoase în faţa ei a unei tinere de 18 ani grav bolnave, icoana a devenit foarte
cunoscută şi cinstită în Biserică, fiind prăznuită în Duminica Ortodoxiei.
107
Luni 25 februarie (în calendarul civil 9 martie)

Sfântul Ierarh Tarasie, patriarhul Constantinopolului


Sfântul Mucenic Alexandru din Cartagina
Sfântul Sfinţit Mucenic Righin, episcopul Scopelor
Sfântul Ierarh Ipatie, episcopul din Rufinian
Sfântul Mucenic Antonie
Sfântul Cuvios Teodor cel nebun pentru Hristos
Sfântul Sfinţit Mucenic Marcel, episcopul Apamiei Ciprului
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa

Pictată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea pentru vechea biserică de


lemn a mănăstirii (1824), icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa are
o mare valoare artistică. Ferecătura de argint a icoanei a fost realizată în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. Icoana se mai numeşte „Izbăvitoarea de secetă”,
de la numeroasele minuni pe care le-a făcut în timpul procesiunilor prin
comunele sau satele afectate de lipsa apei. Începând din anii ’80 ai secolului
trecut, de Izvorul Tămăduirii, la Mănăstirea Horaiţa are loc o procesiune în care
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este purtată prin pădure cale de
un kilometru până la Mănăstirea Horăicioara, cu popas de rugăciune la izvorul
de apă aflat la 50 de metri de cea de-a doua mănăstire (vezi date despre acest
izvor la 27 februarie).

108
Marţi 26 februarie (în calendarul civil 10 martie)

Sfântul Ierarh Porfirie, arhiepiscopul Gazei


Sfânta Muceniţă Fotini Samarineanca cu surorile ei: Anatolia, Fotia, Fotida,
Parascheva şi Chiriachi; cu fiii ei Iosie şi Fotinos; şi cu: Sebastian
ducele, Anatolie ostaşul, Victor, Teoclit şi Hristodul
Sfântul Nou Mucenic Ioan Calfa, care a pătimit în Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Mejeţkaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Mejeţkaia”

Icoana „Mejeţkaia” a Maicii Domnului, prăznuită pe 26 februarie, a apărut


lângă Kiev în anul 1492 şi a devenit faimoasă în Rusia pentru multe minuni
petrecute în faţa ei. În această icoană de tip Eleusa, Maica Domnului are o
coroană pe cap şi ţine Pruncul pe mâna stângă.
109
Miercuri 27 februarie (în calendarul civil 11 martie)

Sfântul Cuvios Mărturisitor Procopie Decapolitul


Sfântul Mucenic Ghelasie Mimul din Damasc
Sfântul Cuvios Talaleu Mărturisitorul
Sfântul Cuvios Ştefan, ctitorul bolniţei pentru bătrâni de la Armatios din
Constantinopol
Sfântul Mucenic Nisie
Sfinţii Cuvioşi Asclipie şi Iacob din Siria
Sfântul Cuvios Timotei din Cezareea
Sfântul Ierarh Rafael de Brooklyn
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horăicioara

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horăicioara

În biserica Mănăstirii Horăicioara se află o icoană a Maicii Domnului, care


este cunoscută ca făcătoare de minuni. În urma rugăciunii stăruitoare făcute
de către monahii bătrâni ce vieţuiau în schitul Horăicioara în perioada stăreţiei
arhimandritului Ermoghen, între anii 1837-1877, s-a petrecut o minune. Maica
Domnului a făcut să izvorască apă dintr-o stâncă aflată cam la 50 de metri de
biserica schitului. Această apă are darul de a tămădui bolile sufleteşti şi
trupeşti ale credincioşilor, astfel că s-a ales "Izvorul Tămăduirii" ca al doilea
hram al mănăstirii. A devenit deja o tradiţie ca, de acest hram, să aibă loc o
procesiune în care icoana de la Mănăstirea Horaiţa este purtată până la
Mănăstirea Horăicioara, cu oprire şi cu slujbă specială la acest izvor minunat.
110
Joi 28 februarie (în calendarul civil 13 martie)

Sfântul Cuvios Vasile, Mărturisitorul pentru icoane


Sfântul Sfinţit Mucenic Proterie, patriarhul Alexandriei
Sfântul Sfinţit Mucenic Nestor, episcopul Magidiei
Sfintele Cuvioase Chira şi Marana
Sfinţii Apostoli Nimfas şi Evul, dintre cei 70
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Devpeteruvskaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Devpeteruvskaia”

Icoana „Devpeteruvskaia”, prăznuită pe 28 februarie, este icoana din chilia


Sfântului Pitirim şi reprezintă o imagine de tip Glykofilusa a Maicii Domnului.
Cinstirea acestei icoane s-a răspândit în anul 1833, după ce o femeie, al cărei soţ a fost
întemniţat ca urmare a unei acuzaţii false, a văzut într-un vis un bătrân necunoscut
care i-a poruncit să găsească biserica în care se află icoana de chilie a Sfântului Pitirim
şi să se roage înaintea ei. Femeia a găsit icoana şi s-a rugat în faţa ei, iar curând soţul
i-a fost eliberat. În prezent această icoană se află pe masa din partea stângă a
moaştelor Sfântului Pitirim din Catedrala din Tambov.
111
Vineri 29 februarie (în calendarul civil 13 martie)

† Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea


Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomireşti

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomireşti

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Sfântul Ilie din Dragomireşti


(Maramureş) este opera unui maestru anonim clujean din secolul al XVIII-lea şi are o
caracteristică cu totul specială: piciorul stâng al Pruncului Iisus este reprezentat sub
formă de palmă. Potrivit informaţiilor furnizate de specialiştii de la Muzeul Etnografic
al Transilvaniei, icoana de tip Odighitria, pictată în jurul anului 1750 pentru o biserică
din apropierea Dejului, a fost dusă la Dragomireşti de către monahul Pimen Moldovan,
reîntemeietorul mănăstirii maramureşene în anii 1925-1927. În 1949 noul lăcaş de
rugăciune a fost incendiat dar icoana Maicii Domnului a rămas neatinsă de flăcări,
motiv pentru care de atunci este înconjurată cu o veneraţie specială.
112
Martie

113
Sâmbătă 1 martie (în calendarul civil 14 martie)

Sfânta Muceniţă Evdochia Samarineanca


Sfânta Cuvioasă Domnina din Cir
Sfinţii Mucenici Marcel şi Antonie
Sfinţii Mucenici Silvestru şi Sofronie
Sfinţii Mucenici: Harasie, Nichifor şi Agapie
Sfântul Cuvios Agapie de la Vatoped

(Pomenirea morţilor)

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna a 2-a din Post - Evrei III, 12-16 şi
1 Tesaloniceni IV, 13-17
Evanghelia la Sâmbăta din Săptămâna a 2-a din Post - Marcu I, 35-44 şi Ioan V, 23-30

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Conform tradiţiei, Mănăstirea Hodoş-Bodrog din judeţul Arad este o ctitorie a


credincioşilor din împrejurimi în urma unui fapt minunat: un taur din turma unui
păstor a scos la iveală, dintr-o movilă de pământ, icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit aceasta a luat fiinţă
mănăstirea. Hodoş ar fi fost numele taurului de care legenda leagă începutul
mănăstirii şi provine de la slavul „hudus”, care înseamnă sărbătoresc, maiestuos.
Numele de Bodrog desemnează poziţionarea mănăstirii între ape, între satele Bodrogul
Vechi şi Bodrogul Nou. Pentru a confirma aceste date, se mai păstrează şi astăzi, în
biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi icoana făcătoare
de minuni de tip Eleusa a Maicii Domnului.
114
Duminică 2 martie (în calendarul civil 15 martie)

Duminica a 2-a din Postul Sfintelor Paşti, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama

Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Cirenei Ciprului


Sfântul Mucenic Isihie Singliticul
Sfântul Mucenic Cvint, făcătorul de minuni din Frigia
Sfinţii Mucenici Nestor şi Tribimiu
Sfântul Apostol Parmena, din cei 7 diaconi
Sfântul Mucenic Troadie pruncul
Sfânta Muceniţă Eutalia
Sfinţii Mucenici Andronic şi Atanasia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Împărăteasca (Derjavnaia)”

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare)

Glasul al 6-lea; Voscreasna a 6-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 2-a din Postul Sfintelor Paşti - Evrei I, 10 - II, 3


şi Evrei VII, 26 - VIII, 2

„Întru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi cerurile sunt lucrul mâinilor
Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, şi toate ca o haină se vor învechi; şi ca pe un veşmânt
le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor
115
sfârşi. Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi de-a dreapta Mea până
când voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale"? Îngerii oare nu sunt toţi
duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii?
Pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca
nu cumva să ne pierdem. Căci, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi
orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreapta răsplătire,
cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând
obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei care au
ascultat-o?” şi
„Fraţilor, un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: Sfânt, fără de răutate, fără de
pată, osebit de cei păcătoşi, şi fiind mai presus decât cerurile. El nu are nevoie să
aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului,
căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi.
Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe când cuvântul
jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul, desăvârşit în veacul veacului. Lucru
de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu Care a şezut de-a dreapta
tronului slavei în ceruri, Slujitor Altarului şi Cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt
Dumnezeu şi nu omul.”

Evanghelia la Duminica a 2-a din Postul Sfintelor Paşti -


Marcu II, 1-12 (Vindecarea slăbănogului din Capernaum)

„În vremea aceea, a intrat Iisus iarăşi în Capernaum şi după câteva zile s-a auzit că
este în casă. Şi îndată s-au adunat mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii, şi le
grăia lor cuvântul. Şi au venit la El, aducând un slăbănog pe care-l purtau patru inşi.
Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut
acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care
zăcea slăbănogul. Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule,
iertate îţi sunt păcatele tale! Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi
cugetau în inimile lor: Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte
păcatele, fără numai unul Dumnezeu? Şi îndată cunoscând Iisus, cu duhul Lui, că aşa
cugetau ei în sine, le-a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai
uşor a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău
şi umblă? Dar, ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis
slăbănogului: Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta. Şi s-a sculat îndată
şi, luându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe
Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am văzut niciodată.”

Evanghelia la Sfântul Ierarh Grigorie Palama - Ioan X, 9-16

„Zis-a Domnul: Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra
şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât ca să fure şi să junghie şi să piardă. Eu
am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă. Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel
bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit şi cel care nu este păstor, şi ale
cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le
risipeşte. Dar cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu are grijă de oi. Eu sunt păstorul
cel bun şi cunosc oile Mele şi ele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaşte Tatăl şi Eu
cunosc pe Tatăl. Şi sufletul Îmi pun pentru oi. Am şi alte oi, care nu sunt din staulul
acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, şi vor auzi glasul Meu şi va fi o turmă şi un
păstor.”

Icoana Maicii Domnului „Împărăteasca (Derjavnaia)”

Această icoană, de tip Panakranta, a fost aflată în 2 martie 1917, ziua abdicării
Sfântului nou Mucenic Nicolae al II-lea, ţarul Rusiei, în satul Kolomskoie, în apropiere
de Moscova. Atunci, unei bătrâne i s-a arătat în vis Maica Domnului cerându-i să
meargă în Kolomskoie să găsească în biserică o icoană înnegrită de vreme. După ce
116
visul i s-a repetat de 3 ori, aceasta a mers să caute icoana împreună cu părintele şi au
găsit-o în subsolul bisericii. Odată cu îndepărtarea prafului care o acoperise, ei au
putut vedea chipul Maicii Domnului purtând însemnele împărăteşti: coroană pe cap şi
în mâini sceptrul. În ciuda vremurilor tulburi de atunci, vestea aflării icoanei s-a
răspândit în întreaga Rusie şi au început a se săvârşi minuni, unii bolnavi primind
tămăduire. Mai mult, odată cu trecerea timpului, icoana a început a se reface şi a se
înnoi singură, lucru vădit mai ales în culoarea veşmântului Preacuratei Maici care
devenea tot mai purpuriu. Cu timpul s-a aflat că icoana fusese înainte în Mănăstirea
Înălţării Domnului din Moscova, iar în 1812, în timpul invaziei lui Napoleon, a fost
ascunsă în Biserica Înălţării din Kolomskoie. Au fost compuse slujba şi acatistul
icoanei, la a căror scriere a contribuit şi Sfântul Patriarh Tihon. Copii ale icoanei s-au
răspândit în întreaga Rusie, însă au fost confiscate de bolşevici, iar acatistul icoanei a
fost interzis a se mai sluji. În perioada sovietică icoana s-a aflat în Muzeul de Istorie,
iar în 1990 a fost retrocedată Bisericii din Kolomskoie. Această icoană a Maicii
Domnului este icoana principală a monarhiştilor din Rusia.

117
Luni 3 martie (în calendarul civil 16 martie)

Sfinţii Mucenici fraţi: Eutropie, Cleonic şi Vasilisc


Sfântul Sfinţit Mucenic Teodoret, preot în Antiohia
Sfinţii Cuvioşi Zenon şi Zoil
Sfânta Cuvioasă Piamuna din Egipt
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Volokolamsk

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului din Volokolamsk

Această icoană a Maicii Domnului este o copie a icoanei Maicii Domnului


din Vladimir aflate în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova. În ziua
de 3 martie 1572 ea a fost adusă din Zvenigorod în Mănăstirea Adormirii
Maicii Domnului a Sfântului Iosif de Volokolamsk, şi de aici i-a rămas numele.
Icoana îi are zugrăviţi pe margine pe Sfântul Ciprian (dreapta) şi pe Sfântul
Gherontie (stânga), mitropoliţii Moscovei. În anul 1588 această icoană a fost
aşezată în biserica de deasupra porţii de sud a Mănăstirii Sfântului Iosif de
Volokolamsk. La sfârşitul secolului al XVII-lea, când biserica de deasupra porţii
din mănăstire a fost resfinţită cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel,
icoana din Volokolamsk a fost mutată la loc de cinste pe iconostasul bisericii
celei mari a mănăstirii Sfântului Iosif. Pentru mulţimea mare a minunilor
săvârşite prin harul acestei icoane, încă din anul 1578 ea a fost recunoscută ca
făcătoare de minuni. Se spune despre această copie a icoanei din Vladimir că a
fost comandată de un oarecare Grigorie Groznîi, iar tristeţea de pe chipul Maicii
Domnului este o expresie a stării de plângere amară a păcatelor a celui care o
comandase.

118
Marţi 4 martie (în calendarul civil 17 martie)

Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan


Sfinţii Mucenici Pavel şi Iuliana, sora lui, împreună cu Sfinţii Mucenici: Codrat,
Acachie şi Stratonic, chinuitorii lor
Sfântul Ierarh Grigorie, episcopul Constanţianei Ciprului
Sfântul Ierarh Grigorie, episcopul Assosului din Anatolia
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Voronei

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Voronei

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Voronei are dimensiuni mari şi


este o reprezentare unică în lume deoarece Fecioara Maria merge împreună cu Copilul
Iisus, dând impresia unei deplasări în pas alert. Totodată este o reprezentare
nemaiîntâlnită a Copilului Iisus Hristos, zugrăvit la o vârstă atipică în iconografie.
Icoana, cu o vechime de aproape 200 de ani, nu a fost niciodată restaurată, dar cu
toate acestea se păstrează foarte bine. Ea a fost realizată în urma unei revelaţii a unui
monah, numit Vladimir Machedon, care avea 100 de ani când a pictat-o. Tot acest
monah a pictat şi biserica, din vechea pictură păstrându-se doar altarul. Se spune că,
la cei 100 de ani ai săi, acesta mergea pe jos până la muntele Athos. El a terminat
icoana şi pictura bisericii după 15 ani, la vârsta de 115 ani. În trecut, icoana a
lăcrimat înaintea unui cutremur de pământ.
119
Miercuri 5 martie (în calendarul civil 18 martie)

Sfântul Mucenic Conon din Isauria


Sfântul Mucenic Conon Grădinarul
Sfânta Muceniţă Iraida şi Sfântul Mucenic Evloghie din Palestina
Sfântul Cuvios Marcu monahul (Ascetul), scriitor filocalic
Sfântul Mucenic Evlampie
Sfântul Mucenic Arhelau şi 152 Sfinţi Mucenici împreună cu el
Sfântul Nou Mucenic Ioan Bulgarul, Mărturisitor la Constantinopol
Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, episcopul Jicei şi Ohridei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Educaţie (Vospitanie)”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Educaţie (Vospitanie)”

Icoana Maicii Domnului „Educaţie (Vospitanie)”, prăznuită pe 5 martie, este de tip


Odighitria, cu specificul că mâna dreaptă a Pruncului Hristos este întinsă spre fața
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, arătând-o astfel ca arhetip şi model al mamei
creştine. Icoana originală se găsea odinioară în catedrala Kazan din Moscova, dar după
1917, în timpul comunismului, a dispărut sau a fost distrusă. Icoana este renumită
pentru multele minuni săvârşite, mai ales în legătură cu copiii, fapt pentru care
înaintea multelor ei copii, şi acestea făcătoare de minuni, se roagă numeroşi părinţi
pentru ajutor în creşterea pruncilor, pentru păstrarea lor în frica şi în ascultarea de
Dumnezeu, spre mântuire. Există mai multe biserici în lume, mai ales în Rusia,
ridicate în cinstea acestei icoane, între care cea din satul Novoharitonovo (regiunea
Ramensky) şi biserica icoanei „Vospitanie” din Nekrasovka.
120
Joi 6 martie (în calendarul civil 19 martie)

Sfinţii 42 de Mucenici din Amoreea: Teodor, Constantin, Calist, Melisen, Aetios, Teofil,
Vasois şi soţiile lor şi cei împreună cu dânşii
Sfântul Cuvios Arcadie din Cipru
Sfântul Cuvios Isihie pustnicul din Olimpul Bitiniei
Sfântul Mucenic Maxim
Sfântul Mucenic Eufrosin
Aflarea Sfintei Cruci şi a piroanelor de către Sfânta Împărăteasă Elena în Ierusalim
Sfinţii Mucenici Iulian şi Evul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Czestochowa
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „din vatră (Şestokovskaia)”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cer binecuvântat”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite)

La Liturghie:
Apostolul la Sfinţii Mucenici din Amoreea – Evrei XII, 1-10
Evanghelia la Sfinţii Mucenici din Amoreea – Matei XX, 1-16

Icoana Maicii Domnului din Czestochowa

Într-un document din 1474 se precizează că icoana, de tip Odighitria, a fost pictată
de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca la cererea creştinilor din Ierusalim. Ea a
fost adusă de Sfânta Împărăteasă Elena la Constantinopol în secolul al IV-lea, unde a
rămas vreme de cinci secole, săvârşind nenumărate minuni. Leon, principele Prusiei
(Ruteniei), a adus icoana în ţara sa, aşezând-o într-o biserică ridicată în cinstea ei. De
aici icoana a fost dusă mai târziu în Ungaria, apoi în Polonia. Potrivit tradiţiei locale,
după câteva decenii prinţul Vladislav Jagello ar fi dorit să ducă icoana în Silezia, dar
caii de la căruţă nu se urneau din loc şi icoana devenise deodată foarte grea. Dându-şi
121
seama că se întâmplă ceva neobişnuit, el a îngenuncheat şi s-a rugat Maicii Domnului
să conducă ea caii acolo unde doreşte să fie aşezată icoana. În urma rugăciunii, caii au
pornit liberi şi s-au oprit pe culmea Jasna Gora de la Czestochowa, iar prinţul a ridicat
aici o mănăstire unde, după cum confirmă cronicile, a dus icoana pe 7 septembrie
1382. În 1430, husiţii au pătruns în mănăstire chiar în Săptămâna Mare şi au furat
odoarele bisericii. Ei au râvnit să ia şi icoana, dar aceasta a devenit atât de grea încât
nu au putut să o transporte. Înciudaţi, au lovit icoana cu sabia, lăsând trei tăieturi pe
obrazul drept al Maicii Domnului, ale căror urme se mai văd şi astăzi. După acest
sacrilegiu, icoana făcătoare de minuni a fost dusă la Cracovia pentru a fi restaurată.
Cum nu s-a reuşit restaurarea, s-a hotărât copierea icoanei chiar şi cu tăieturile făcute
de husiţi. Printre minunile săvârşite în urma rugăciunii localnicilor la sfânta icoană se
numără şi ridicarea asediilor suedeze din 1655 şi 1657. De atunci pelerinajul la icoană
a sporit an de an, cu precădere la datele de prăznuire ale acesteia: 6 martie, 3 mai şi
26 august.

Icoana Maicii Domnului „din vatră (Şestokovskaia)”

Icoana Maicii Domnului Şestokovskaia sau Şeltomezskaia a apărut la mijlocul


secolului al XVIII-lea la Moscova, în familia unui anumit Nikolai Dimitrievici Skripiţin,
când o servitoare a văzut într-un vis icoana ascunsă în coşul de fum, iar a doua zi un
pachet de pânză a căzut pe vatra cuptorului. Pe această pânză era o imagine mare

122
(2 x 1,5 m) a Maicii Domnului. Pe mâna dreaptă a Maicii Domnului a fost observată o
urmă de arsură. Icoana, numită Şestokovskaia (din vatră), a fost frumos decorată de
gospodar şi aşezată la loc de cinste. Înainte de moartea sa, proprietarul casei a lăsat
icoana moştenire copiilor, iar moştenitorii au dăruit-o bisericii din satul Şeltomezhy,
provincia Tver, motiv pentru care ea a primit al doilea nume, Şeltomezskaia. Icoana
veche, proslăvită de numeroase minuni, a fost purtată cu procesiuni religioase mult
dincolo de limitele eparhiei Tver, pentru vindecarea bolnavilor şi a celor posedaţi de
duhuri rele. În 1887, în cinstea icoanei făcătoare de minuni din satul Şeltomezhy, a
fost înfiinţată Mănăstirea Şestokovski a Înălţăriii Domnului.

Icoana Maicii Domnului „Cer binecuvântat”

Cinstirea largă a icoanei Maicii Domnului de tip „Cer binecuvântat“ se datorează


mitropolitului Filaret (Drozdov) al Moscovei care, în anul 1853, în timpul renovării
iconostasului de la Catedrala Arhanghelului Mihail din Kremlin, a pus să se adune
informaţii istorice despre icoană şi a fixat prăznurea ei de două ori pe an, pe 6 martie
şi în Duminica Tuturor Sfinţilor. Se cunosc două variante ale acestei icoane care o
reprezintă pe Maica Domnului stând pe nori, cu Pruncul în braţe. Prima, în care
Pruncul Iisus are braţele desfăcute ca într-o largă îmbrăţişare, a fost realizată după o
icoană adusă la Moscova în secolul al XIV-lea de la Smolensk, unde se afla împreună
cu alte icoane vechi din Constantinopol. Aducătoarea era Sofia Vitautovna, soţia
prinţului moscovit Vasili Dmitrievici. În cealaltă variantă, realizată după icoana adusă
din Lituania de Sofia Fominicinaia, soţia ţarului Ioan al III-lea, Maica Domnului este
reprezentată cu coroana şi sceptrul regale, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu având
Luna sub picioarele ei. La începutul secolului XX, cu binecuvântarea Sfântului Ioan de
Kronstadt, a fost făcută o copie după prima variantă a icoanei pentru biserica
Adormirii Maicii Domnului din Schitul Romanovo-Borisoglebski, copie care în prezent
se află în Catedrala Învierii din Tutaev, Yaroslavl.
123
Vineri 7 martie (în calendarul civil 20 martie)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici episcopi veniţi din Cherson: Eterie, Elpidie, Evghenie, Vasile,
Capiton, Efrem, episcopul de Tomis şi Agatodor
Sfinţii Ierarhi Nestor şi Arcadie, episcopii Trimitundei
Sfântul Cuvios Pavel cel simplu, ucenicul Sfântului Antonie cel Mare
Sfântul Ierarh Efrem, patriarhul Antiohiei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi”

Icoana Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi” este prăznuită pe 7 martie, pe


29 mai şi în joia de după Duminica Tuturor Sfinţilor. Icoana este cunoscută sub
acest nume datorită inscripţiei de pe ea: „Eu sunt Chezaşa celor păcătoşi dinaintea
Fiului meu, Care m-a încredinţat că îi va auzi pe ei, iar cei care îmi vor aduce
bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veşnică prin mine”. Caracteristic acestei
icoane, în care Maica Domnului Îl ţine pe Pruncul Hristos pe braţul stâng, este faptul
că Pruncul ţine mâna ei dreaptă cu ambele Lui mânuţe, astfel: degetul ei mare este
cuprins de Prunc cu mânuţa dreaptă, iar degetul ei mic este acoperit de mânuţa Lui
stângă. În anul 1848, prin evlavia locotenent-colonelului Dimitrie Bonşeskul din
Moscova, a fost zugrăvită o copie a icoanei Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi”,
pe care acesta a aşezat-o cu cinste în casa lui. Curând, din icoană a început să
izvorască mir cu bună mireasmă. Ungându-se cu acest mir, cei bolnavi de vreme
îndelungată primeau tămăduire. Binecredinciosul locotenent a dăruit icoana Bisericii
Sfântului Nicolae din Kamovniki, unde a fost construită o capelă în cinstea ei.
124
Sâmbătă 8 martie (în calendarul civil 21 martie)

Sfântul Ierarh Teofilact Mărturisitorul, episcopul Nicomidiei


Sfântul Cuvios Pavel Mărturisitorul, din Plusiada Bitiniei
Sfântul Apostol Hermas, dintre cei 70
Sfântul Mucenic Dion
Sfântul Mucenic Dometie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Semnului (a Rădăcinii) din Kursk”

(Pomenirea morţilor)

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna a 3-a din Post - Evrei X, 32-38 şi
1 Tesaloniceni IV, 13-17
Evanghelia de Sâmbătă, Săptămâna a 3-a din Post - Marcu II, 14-17 şi Ioan V, 24-30

Icoana Maicii Domnului „a Semnului (a Rădăcinii) din Kursk”

Icoana Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk), de tip Oranta, este
prăznuită pe 8 martie, 8 septembrie şi 27 noiembrie. Ea a fost descoperită în anul
1295 în pădure, nu departe de orașul Kursk (Rusia), de către un vânător care a găsit-o
la rădăcinile unui stejar şi a construit în cinstea ei un paraclis de lemn unde oamenii
au venit pentru închinare. În anul 1383, preotul Bogoliub, care slujea în paraclis, a
fost capturat de către tătarii care invadaseră Rusia. Aceştia au incendiat paraclisul şi
au rupt icoana în două bucăți pe care le-au aruncat. Când preotul s-a întors din
captivitate, a găsit cele două bucăți ale icoanei şi le-a pus împreună, iar ele s-au prins
la loc. În 1613, oamenii din Kursk au întemeiat Mănăstirea Semnului închinată icoanei
Maicii Domnului care îi scăpase de invadatorii polonezi. Icoana a ajutat de mai multe
ori armatele ruse, printre care şi cea condusă de Kutuzov, să elibereze ţara. În ziua de
12 aprilie 1918 icoana a fost furată şi prădată de îmbrăcămintea de aur, dar pe 2 mai
s-a întors la locul ei. În 1919, Episcopul Teofan de Kursk împreună cu 12 călugări din
mănăstire au dus icoana în Serbia. În 1944 ea a ajuns la München cu Mitropolitul
Anastasie, iar în 1951 a ajuns în America. În 1957 a fost așezată în Catedrala Icoanei
Maicii Domnului a Semnului din New York, reşedinţa întâistătătorului ROCOR.

125
Duminică 9 martie (în calendarul civil 22 martie)

Duminica a 3-a din Postul Sfintelor Paşti, a Sfintei Cruci

†) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei


Sfântul Mucenic Urpasian
Sfântul Cuvios Chesarie, fratele Sfântului Grigorie Teologul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Albazin „Cuvântul S-a făcut Trup”

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare)

Glasul al 7-lea; Voscreasna a 7-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 3-a din Postul Sfintelor Paşti - Evrei IV, 14 – V, 6

„Fraţilor, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui
Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Arhiereu care să nu poată
suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră,
126
afară de păcat. Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă
şi să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit. Căci orice arhiereu, fiind luat dintre
oameni, este pus pentru oameni, spre cele către Dumnezeu, ca să aducă daruri şi
jertfe pentru păcate; el poate să fie îngăduitor cu cei neştiutori şi rătăciţi, de vreme ce
şi el este cuprins de slăbiciune. Din această pricină dator este, precum pentru popor,
aşa şi pentru sine să jertfească pentru păcate. Şi nimeni nu-şi ia singur cinstea
aceasta, ci dacă este chemat de Dumnezeu după cum şi Aaron. Aşa şi Hristos nu S-a
preaslăvit pe Sine însuşi, ca să Se facă arhiereu, ci Cel Care a grăit către El: "Fiul Meu
eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut". În alt loc se zice: "Tu eşti Preot în veac după
rânduiala lui Melchisedec".”

Apostolul la Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia – Evrei XII, 1-10

„Fraţilor, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice


povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta
care ne stă înainte, cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul
credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama
de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu. Luaţi aminte, dar, la
Cel Care a răbdat de la păcătoşi, asupra Sa, o atât de mare împotrivire, ca să
nu vă lăsaţi osteniţi, slăbind în sufletele voastre. În lupta voastră cu păcatul, nu
v-aţi împotrivit încă până la sânge. Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii:
"Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului, nici nu te descuraja, când eşti mustrat de
El. Căci pe cine îl iubeşte Domnul îl ceartă, şi biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte".
Răbdaţi spre înţelepţire, Dumnezeu se poartă cu voi ca faţă de fii. Căci care este fiul pe
care tatăl său nu-l pedepseşte? Iar dacă sunteţi fără de certare, de care toţi au parte,
atunci sunteţi fii nelegitimi şi nu fii adevăraţi. Apoi dacă am avut pe părinţii noştri
după trup, care să ne certe, şi ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atât mai
vârtos Tatălui duhurilor, ca să avem viaţă? Pentru că ei, precum găseau cu cale, ne
pedepseau pentru puţine zile, iar Acesta, spre folosul nostru, ca să ne împărtăşim de
sfinţenia Lui.”

Evanghelia la Duminica a 3-a din Postul Sfintelor Paşti - Marcu VIII, 34 - IX, 1

„Zis-a Domnul: cel care voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi
ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar
cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa.
Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar
putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de
Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului
Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinţii îngeri. Şi le
zicea lor: Adevărat grăiesc vouă, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta
moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere.”

Evanghelia la Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia - Matei XX, 1-16

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Împărăţia Cerurilor este asemenea unui om stăpân de
casă, care a ieşit dis-de-dimineaţă să tocmească lucrători pentru via sa. Şi învoindu-se
cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via sa. Şi ieşind pe la ceasul al treilea, a
văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. Şi le-a zis acelora: Mergeţi şi voi în vie, şi ce va
fi cu dreptul, vă voi da. Iar ei s-au dus. Ieşind iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al
nouălea, a făcut tot aşa. Ieşind pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii, stând fără
lucru, şi le-a zis: De ce aţi stat aici toată ziua fără lucru? Zis-au lui: Fiindcă nimeni nu
ne-a tocmit. Zis-a lor: Duceţi-vă şi voi în vie şi ce va fi cu dreptul veţi lua. Făcându-se
seară, stăpânul viei a zis către îngrijitorul său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata,
începând de cei din urmă până la cei dintâi. Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au
luat câte un dinar. Şi venind cei dintâi, au socotit că vor lua mai mult, dar au luat şi ei
tot câte un dinar. Şi după ce au luat, cârteau împotriva stăpânului casei, zicând:
127
Aceştia de pe urmă au făcut un ceas şi i-ai pus deopotrivă cu noi, care am dus
greutatea zilei şi arşiţa. Iar el, răspunzând, a zis unuia dintre ei: Prietene, nu-ţi fac
nedreptate. Oare nu te-ai învoit cu mine un dinar? Ia ce este al tău şi pleacă. Voiesc
să dau acestuia de pe urmă ca şi ţie. Au nu mi se cuvine mie să fac ce voiesc cu
ale mele? Sau ochiul tău este rău, pentru că eu sunt bun? Astfel vor fi cei de pe
urmă întâi şi cei dintâi pe urmă, că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.”

Icoana Maicii Domnului din Albazin „Cuvântul S-a făcut Trup”

Numele icoanei provine de la numele fortăreţei Albazin de pe râul Amur, ridicată în


1650 de către conducătorul cazac Hierotheus Khabarov pe locul aşezării întemeiate de
prinţul daurian Albaza. În 1658 trupele chineze au cucerit Albazinul şi l-au ars, dar în
1665 ruşii s-au întors şi l-au reconstruit. La Albazin a venit şi preotul Ermoghen de la
Mănăstirea Sfintei Treimi din Kirensk, care a adus cu sine icoana Maicii Domnului
„Cuvântul S-a făcut Trup”. În 1671 el a construit lângă fortăreaţă o mică mănăstire
unde a aşezat icoana spre închinare. Prin mila Maicii Domnului, zona a înflorit. Chiar
şi băştinaşii s-au adaptat culturii ruse, obţinând protecţia Rusiei în faţa raidurilor
chineze. Popoarele daurian şi tungusian s-au botezat în scurt timp. Dar chinezii nu au
abandonat lupta, dorind cucerirea Albazinului. În 10 iulie 1685, o armată de 15000 de
chinezi a înconjurat cetatea în care se aflau doar 450 de soldaţi ruşi şi trei tunuri.
Chinezii au pregătit lemne de jur împrejurul cetăţii, ca să-i dea foc. Fiind în
imposibilitate de a face faţă atacului, ruşii s-au retras din cetate luând cu ei doar
lucrurile sfinte, printre care şi icoana Albazin. Dar chinezii nu şi-au putut împlini
scopul de a distruge inclusiv recolta de grâu a Albazinului. Deodată invadatorii s-au
speriat şi au început să se retragă, ignorând comenzile superiorilor. În 20 iulie 1685
ruşii s-au reîntors în fortăreaţă. În 1690 Albazinul a căzut pentru o lungă perioadă de
timp în mâinile chinezilor, dar icoana fusese mutată din vreme la Sretensk, pe râul
Shilka (afluent al Amurului). După distrugerea Albazinului, localnicii au contribuit la
răspândirea Ortodoxiei în Orientul Îndepărtat. Prizonierii luaţi de chinezi au
propovăduit creştinismul, iar împăratul chinez a ordonat ca un templu budist din
Beijing să fie transformat în biserică ortodoxă în cinstea Sofiei - înţelepciunea lui
Dumnezeu. În 1695 biserica a primit de la mitropolitul Ignatie de Tobolsk un antimis,
cărţi de slujbă şi Sfântul şi Marele Mir. Într-o scrisoare a mitropolitului către un preot
ortodox captiv (Maxim), se menţionează: „Să nu te tulburi, nici pentru tine, nici pentru
cei împreună cu tine, căci cine este în măsură să se opună voii lui Dumnezeu?
Captivitatea voastră nu este lipsită de scop pentru poporul chinez, ca să le dezvăluiţi
lumina credinţei în Hristos.”
Odată cu trecerea timpului, Amurul a fost eliberat de către ruşi. La 1 august 1850
a fost fondat oraşul Nikolaevsk pe Amur dar şi alte aşezări cazace, printre care şi
Blagoveşcensk, sub păstorirea spirituală a Arhiepiscopiei de Kamceatka. Icoana
Albazin, considerată în tot acest timp protectoarea Amurului, a fost mutată în 1868 de
la Sretensk la Blagoveşcensk de către episcopul Veniamin de Kamceatka, iar în 1885
s-a hotărât în mod oficial, prin episcopul Gurie de Kamceatka, sărbătorirea anuală a ei
pe 9 martie.
O altă ameninţare pentru Amur a apărut în 1900, când trupele chineze s-au stabilit
pe malurile Amurului lângă Blagoveşcensk. Orăşenii s-au rugat în biserica Buneivestiri
din oraş, unde se afla şi icoana. Potrivit mărturiilor chinezilor, deasupra Amurului s-a
arătat deodată o femeie strălucitoare care i-a înspăimântat. În grabă ei au ridicat
asediul şi au plecat.
Icoana Albazin, care de peste 300 de ani străjuieşte frontiera Amur a Rusiei, este
venerată în primul rând ca ocrotitoare a soldaţilor, dar şi a mamelor. Mai ales femeile
însărcinate şi cele aflate în preajma naşterii cer ajutor Maicii Domnului rugându-se la
icoană. În 1885 şi 1895 icoana a stopat epidemiile de difterie, scarlatină şi ciumă.

128
Luni 10 martie (în calendarul civil 23 martie)

Sfinţii Mucenici din Corint: Codrat, Ciprian, Anecton, Crescent, Pavel şi Dionisie şi cei
împreună cu dânşii
Sfânta Cuvioasă Anastasia patriciana, numită Anastasie eunucul
Sfântul Mucenic Marcian
Sfântul Nou Mucenic Mihail Mavrudis din Agrafa, care a pătimit în Tesalonic
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Dezmir, Cluj

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Dezmir, Cluj

Găsită la biserica din Dezmir, Cluj, această valoroasă icoană a Maicii Domnului cu
Pruncul Iisus a fost restaurată şi se află astăzi expusă la Muzeul Mitropoliei Clujului.
129
Marţi 11 martie (în calendarul civil 24 martie)

Sfântul Ierarh Sofronie, patriarhul Ierusalimului


Sfântul Sfinţit Mucenic Pionie, preot din Smirna
Sfântul Cuvios Gheorghe, purtătorul de Dumnezeu, făcătorul de minuni din Dimpiu
Sfinţii Mucenici Trofim şi Tal
Aducerea moaştelor Sfântului Mucenic Epimah la Constantinopol
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Teiuş, Caransebeş

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Teiuş, Caransebeş

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Teiuş, Caransebeş, a fost pictată în 1767.


Ea a fost donată mănăstirii în anul 2006 de către o familie care s-a stabilit în SUA.

130
Miercuri 12 martie (în calendarul civil 25 martie)

Sfântul Cuvios Teofan Mărturisitorul din Singriana


Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, episcopul Romei
Dreptul Finees
9 Sfinţi Mucenici săvârşiţi prin sabie
Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog, scriitor filocalic şi Părinte bisericesc
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lida „Lidianca”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului din Lida „Lidianca”

Icoana Maicii Domnului din Lida, de tip Odighitria, este prăznuită pe 12 martie şi
26 iunie. Conform tradiţiei, în anul 35 Sfinții Apostoli Petru şi Pavel predicau în oraşul
Lida, lângă Ierusalim. Ei au construit acolo o biserică închinată Preasfintei Născătoare
131
de Dumnezeu, după care au mers la Ierusalim şi au rugat-o să vină la sfinţire. Ea le-a
promis că va fi acolo şi i-a trimis înapoi în Lida. Întorşi la biserica ce urma a fi sfinţită,
Sfinţii Apostoli au găsit zugrăvit pe un perete chipul Maicii Domnului. Când a ajuns şi
ea la biserică, Maica Domnului s-a bucurat văzând mulţimea oamenilor adunaţi acolo
şi a binecuvântat icoana, înzestrând-o cu darul facerii de minuni.
Împăratul Iulian Apostatul (361-363) a auzit despre icoana Maicii Domnului şi a
încercat să o distrugă. Meşterii trimiși de împărat pentru a distruge icoana nu au
reuşit să-şi îndeplinească fărădelegea: cu cât ciopleau icoana de pe perete, cu atât
culorile ei pătrundeau şi mai adânc în piatră. Vestea despre aceasta s-a răspândit în
tot ţinutul şi mulţime de oameni au venit să cinstească icoana Maicii Domnului.
Sfântul Gherman, viitorul patriarh al Constantinopolului, a trecut într-una dintre
călătoriile sale prin Lida şi, văzând frumuseţea icoanei Maicii Domnului, a comandat o
copie a ei. Atunci când a devenit patriarh, Sfântul a adus icoana în Constantinopol şi a
oferit-o Mănăstirii Heleopatra. La începutul persecuţiei iconoclaste a împăratului Leon
al III-lea, icoana a fost trimisă de către Sfântul Gherman, în secret, Papei Grigorie al
III-lea, la Roma. Icoana Maicii Domnului a rămas timp de 106 ani în Basilica „Sfântul
Petru” din Roma, după care a ajuns din nou la Constantinopol, iar apoi a fost dăruită
Mănăstirii Neamţ. Din acest motiv, icoana Maicii Domnului „Lidianca” de la Mănăstirea
Neamţ, prăznuită în România pe 26 iunie (în imaginea de mai jos, ferecată), mai este
numită în sinaxarele ruseşti şi icoana Maicii Domnului „Romana”.

132
Joi 13 martie (în calendarul civil 26 martie)

Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nichifor, patriarhul Constantinopolului


Sfinţii Mucenici: African, Publiu şi Terenţiu
Sfântul Mucenic Aviv din Ermupolis
Sfânta Muceniţă Hristina din Persia
Sfânta Cuvioasă Ipomoni
Sfântul Sfinţit Mucenic Publius, episcopul Atenei, ucenicul Sfântului Dionisie
Areopagitul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Moldavskaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Moldavskaia”

Despre icoana Maicii Domnului „Moldavskaia”, prăznuită pe 13 martie, nu


se cunosc prea multe informaţii. Are ca specific faptul că Pruncul Iisus este
întors cu spatele la Preasfânta Maica Sa care-L ţine cu mâna dreaptă.
133
Vineri 14 martie (în calendarul civil 27 martie)

Sfântul Cuvios Benedict de Nursia


Sfântul Mucenic Alexandru din Pidna
Sfântul Ierarh Evshimon Mărturisitorul, episcopul Lampsacului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Mănăstirea Sfântului Teodor (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sebejskaia-Opoketskaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântului Teodor

Conform tradiţiei, această icoană de tip Eleusa a fost găsită de fratele Marelui
Voievod Iaroslav Vsevolodovici, tatăl Sfântului Alexandru Nevski, într-o capelă veche de
lemn din apropierea oraşului Gorodeţ. După descoperire, el a zidit pe locul vechii
capele Mănăstirea Sfântului Teodor Stratilat din Gorodeţ. Când locuitorii din Gorodeţ
au părăsit oraşul în urma unui atac mongol, nu au avut timp să ia cu ei şi icoana,
aceasta fiind considerată pierdută. Dar în 1239, la Kostroma, localnicii au văzut icoana
purtată prin oraşul lor de către o persoană luminoasă care semăna cu Sfântul Teodor
Stratilat. A doua zi icoana a fost găsită într-un copac de către prinţul Vasile din
Kostroma, fratele mai mic al Sfântului Alexandru Nevski, în timp ce se afla la
vânătoare în pădure. Icoana a fost așezată în Biserica Sfântului Teodor Stratilat din
Kostroma, ridicată de Voievodul Iaroslav, şi în faţa ei au avut loc multe minuni. Ea este
sărbătorită la 16 august, data aflării ei, dar şi la 14 martie, în cinstea proclamării ca
ţar a lui Mihail Romanov, care a avut loc înaintea icoanei.

134
Icoana Maicii Domnului „Sebejskaia-Opoketskaia”

Încă din vechime, Icoana de tip Eleusa a Maicii Domnului „Sebejskaia”, prăznuită
pe 14 martie, a fost considerată ocrotitoarea arcaşilor cetăţii Sebejsk din Pskov. Când
cetatea a fost cucerită de polonezi, arcaşii au plecat în cetatea Opochka (tot din
regiunea Pskov) şi au luat cu ei icoana Maicii Domnului. Ea a fost aşezată în Biserica
Schimbării la Faţă din Opochka, iar în 1634, în prima săptămână a Postului Mare şi în
iulie, a lăcrimat. De atunci au fost păstrate dovezi scrise ale numeroaselor vindecări
mijlocite prin icoană. După revoluţia bolşevică, icoana a dispărut fără urmă, dar în
bisericile oraşelor Sebejsk şi Opochka există copii ale ei. Pe marginea icoanei sunt
pictaţi Arhidiaconul Ştefan, patronul celor din Sebejsk şi Dreptul Simeon, purtătorul
de Dumnezeu.
135
Sâmbătă 15 martie (în calendarul civil 28 martie)

Sfinţii Mucenici: Agapie, Plisie, Romil, Timolau, 2 Alexandri şi 2 Dionisii


Sfântul Apostol Aristobul, episcopul Britaniei, fratele Sfântului Apostol Barnaba
Sfântul Mucenic Nicandru din Egipt
Sfântul Nou Mucenic Manuil Criteanul, care a pătimit în insula Chios
Icoanele Maicii Domnului de la Mănăstirea Vorona

(Pomenirea morţilor)

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna a 4-a din Post - Evrei VI, 9-12 şi
1 Tesaloniceni IV, 13-17
Evanghelia la Sâmbăta din Săptămâna a 4-a din Post - Marcu VII, 31-37 şi
Ioan V, 24-30

Icoanele Maicii Domnului de la Mănăstirea Vorona

La Mănăstirea Vorona se află două icoane făcătoare de minuni ale Maicii


Domnului, ambele de tipul Odighitria. Icoana ferecată se află în biserica cu
hramul Naşterea Maicii Domnului, în partea stângă a naosului, iar cea
neferecată se află în altarul bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din
acest complex monahal de maici.

136
Duminică 16 martie (în calendarul civil 29 martie)

Duminica a 4-a din Postul Sfintelor Paşti, a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul

Sfântul Mucenic Sabin Egipteanul


Sfântul Mucenic Papa
Sfântul Cuvios Ioan din Rufiane
Sfântul Mucenic Roman din Parion
Sfinţii 10 Mucenici din Fenicia, săvârşiţi prin sabie
Sfântul Ierarh Alexandru I, episcopul Romei
Sfântul Cuvios Anin Taumaturgul din Calcedon
Sfântul Cuvios Hristodul Taumaturgul din Patmos
Icoanele Maicii Domnului „Anufiana” de la Mănăstirile Dălhăuţi (sus, stânga) şi
Brâncoveni (sus, dreapta)

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare)

Glasul al 8-lea; Voscreasna a 8-a

Apostolul la Duminica a 4-a din Postul Sfintelor Paşti - Evrei VI, 13-20

„Fraţilor, Dumnezeu, când a dat făgăduinţă lui Avraam, de vreme ce n-avea pe


nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine însuşi, zicând: "Cu adevărat,
binecuvântând te voi binecuvânta, şi înmulţind te voi înmulţi". Şi aşa, având Avraam
îndelungă-răbdare, a dobândit făgăduinţa. Pentru că oamenii se jură pe cel ce e mai
mare şi jurământul e la ei o chezăşie şi sfârşitul oricărei neînţelegeri. În aceasta,
Dumnezeu voind să arate şi mai mult, moştenitorilor făgăduinţei, nestrămutarea
hotărârii Sale, a pus la mijloc jurământul: ca prin două fapte nestrămutate –
făgăduinţa şi jurământul – în care e cu neputinţă ca Dumnezeu să fi minţit, noi, cei ce
căutăm scăpare, să avem îndemn puternic ca să ţinem nădejdea pusă înainte, pe care
137
o avem ca o ancoră a sufletului, neclintită şi tare, intrând dincolo de catapeteasmă,
unde Iisus a intrat pentru noi ca înaintemergător, fiind făcut Arhiereu în veac, după
rânduiala lui Melchisedec.”

şi Efeseni V, 8-19

„Fraţilor, ca fii ai luminii să umblaţi, pentru că roada luminii e în orice


bunătate, dreptate şi adevăr. Încercând ce este bineplăcut Domnului. Şi nu fiţi
părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă osândiţi-le
pe faţă. Căci cele ce se fac întru ascuns de ei, ruşine este a le şi grăi. Iar tot ce este pe
faţă, se descoperă prin lumină, căci tot ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru
aceea zice: "Deşteaptă-te, cel ce dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos".
Deci luaţi seama cu grijă cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei
înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără
de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care
este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul. Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări
duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului în inimile voastre.”

Evanghelia la Duminica a 4-a din Postul Sfintelor Paşti -


Marcu IX, 17-32 (Vindecarea fiului lunatic)

„În vremea aceea, a venit un om la Iisus şi, îngenunchind înaintea Lui, I-a zis:
Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi oriunde-l apucă, îl
aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis
ucenicilor Tăi să-l alunge, dar ei n-au putut. Iar El, răspunzând lor, a zis: O, neam
necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceţi-l la Mine.
Şi l-au adus la El. Şi văzându-L pe Iisus, duhul îndată a zguduit pe copil, şi, căzând la
pământ, se zvârcolea spumegând. Şi l-a întrebat pe tatăl lui: Câtă vreme este de când
i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: din pruncie. Şi de multe ori l-a aruncat şi în foc şi
în apă ca să-l piardă. Dar de poţi ceva, ajută-ne, fiindu-Ţi milă de noi. Iar Iisus i-a zis:
De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede. Şi îndată strigând tatăl copilului, a
zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele. Iar Iisus, văzând că mulţimea dă
năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut şi surd, Eu îţi poruncesc: Ieşi
din el şi să nu mai intri în el! Şi răcnind şi zguduindu-l cu putere, duhul a ieşit; iar
copilul a rămas ca mort, încât mulţi ziceau că a murit. Dar Iisus, apucându-l de mână,
l-a ridicat, şi el s-a sculat în picioare. Iar după ce a intrat în casă, ucenicii Lui L-au
întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim? El le-a zis: Acest neam de
demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post. Şi, ieşind ei de
acolo, străbăteau Galileea, dar El nu voia să ştie cineva. Căci învăţa pe ucenicii Săi şi
le spunea că Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor şi-L vor ucide, iar după ce-L
vor ucide, a treia zi va învia. Ei însă nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-L întrebe.”

şi Matei IV, 25 - V, 12 (Predica de pe munte – Fericirile)

„În vremea aceea, după Iisus mergeau mulţimi multe, din Galileea, din Decapole, din
Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în
munte şi, aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El. Şi deschizându-Şi gura, îi învăţa
zicând: Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce
plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei
milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe
Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi
cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor. Fericiţi veţi fi
voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva
voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă
este în ceruri, că aşa au prigonit pe prorocii cei dinainte de voi.”

138
Icoanele Maicii Domnului „Anufiana” de la Mănăstirile Dălhăuţi şi Brâncoveni

Icoana de la Mănăstirea Dălhăuţi a fost adusă în secolul al XV-lea de la Ierusalim


de către monahul Anufie din Moldova, fapt pentru care se mai numeşte şi „Anufiana”.
Ea este de tip Odighitria şi datează din perioada iconoclasmului, fiind zugrăvită după o
icoană pictată de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. În drumul său spre ţară,
ajungând în apropierea Constantinopolului, Anufie a fost jefuit de turci iar icoana a
fost tăiată cu toporul şi aruncată într-un grajd. Când a fost lovită, din icoană a ţâşnit
sânge, iar în noaptea aceea toţi caii care se aflau în grajd s-au muşcat şi s-au lovit cu
picioarele până au murit. Dându-şi seama că este vorba de o minune legată de sfânta
icoană, monahul a încercat să îi convingă pe turci să i-o redea, însă aceştia au hotărât
să îl omoare. Cel care trebuia să-l ucidă, un român robit, i-a cruţat viaţa, sfătuindu-l
să părăsească Constantinopolul. Întors în ţară, aflat în rugăciune pe malul Mării
Negre, Anufie a văzut venind pe apă, dreaptă şi îmbrăcată în lumină, chiar sfânta
icoană pe care o părăsise de nevoie în Constantinopol şi pe care puterea lui Dumnezeu
o aducea de la sute de kilometri depărtare. El s-a rugat Maicii Domnului să îi îngăduie
să o ia şi a dus-o cu mare bucurie la Mănăstirea Dălhăuţi, acolo ctitorind, între anii
1464-1469, biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii, unde icoana a făcut de atunci
nenumărate vindecări şi a adus, în procesiuni, ploaia în caz de secetă.
Icoana ferecată în argint a Maicii Domnului Povăţuitoarea, aflată în biserica mare a
Mănăstirii Brâncoveni, este făcătoare de minuni şi este copie a icoanei făcătoare de
minuni de la Mănăstirea Dălhăuţi. Mănăstirea Brâncoveni s-a redeschis, ca mănăstire
de maici, în anul 1952. Preotul duhovnic care a fost chemat să slujească aici, fiind mai
înainte slujitor la Mănăstirea Dălhăuţi, şi-a dorit foarte mult o copie a acestei sfinte
icoane, pe care a adus-o la Mănăstirea Brâncoveni. Ea aduce tămăduire, uşurare şi
ajutor tuturor celor care se roagă cu credinţă şi cu inimă curată Maicii Domnului,
căutând cele de folos mântuirii sufletelor lor.

139
Luni 17 martie (în calendarul civil 30 martie)

Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu


Sfântul Mucenic Pavel din Creta
Sfântul Cuvios Teostirict Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Pelechitului
Sfântul Mucenic Marin soldatul
Sfântul Ierarh Patrick, episcopul şi luminătorul Irlandei
Icoana Maicii Domnului „Anufiana” de la Mănăstirea Izbuc

(Liturghia darurilor înainte sfinţite)

La Liturghie:
Apostolul la Sfântul Cuvios Alexie – Galateni V, 22 – VI, 2
Evanghelia la Sfântul Cuvios Alexie – Luca IX, 12-18

Icoana Maicii Domnului „Anufiana” de la Mănăstirea Izbuc

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Izbuc este o copie din anul 1928 a
icoanei „Anufiana” de la Mănăstirea Dălhăuţi şi se remarcă prin faptul că faţa Fecioarei
este brăzdată de o tăietură de la ochiul drept până la obrazul stâng. Se spune că
această tăietură s-ar fi accentuat după ce, în 1947, aşezământul a fost atacat de
tâlhari şi cei mai mulţi dintre călugări au fost ucişi. Tăieturi există şi pe faţa Pruncului
Iisus, deasupra urechii drepte şi pe partea dreaptă a nasului. Icoana este cunoscută
pentru că aduce pacea şi liniştea celor care se roagă cu tot sufletul la ea, dar mai ales
pentru că ajută femeile care-şi doresc copii să rămână însărcinate.
140
Marţi 18 martie (în calendarul civil 31 martie)

Sfântul Ierarh Chiril, arhiepiscopul Ierusalimului


10.000 de Sfinţi Mucenici săvârşiţi prin tăierea capului
Sfinţii Mucenici Trofim şi Evcarpion din Nicomidia şi cei împreună cu dânşii
Sfânta Cuvioasă Maria Mironosiţa, sora Sfântului Lazăr cel înviat din morţi,
cea care a uns cu mir picioarele Mântuitorului
Icoana Maicii Domnului „Cucuzeliţa” de la Mănăstirea Hadâmbu

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Cucuzeliţa” de la Mănăstirea Hadâmbu

Această icoană a Maicii Domnului este o copie după icoana „Cucuzeliţa” de


la Muntele Athos (vezi la 1 octombrie). Ea este aşezată în faţa altarului bisericii
Mănăstirii Hadâmbu, şi a izvorât mir în Postul Sfintelor Paşti din anul 1997.
Anterior ea se aflase în chilia unui călugăr, căci fusese scoasă din vechea
catapeteasmă a bisericii înainte de renovare. Într-o zi de primăvară, când s-a
întors în cămăruţa lui pentru rugăciunile după-amiezii, călugărul a rămas
înmărmurit în pragul uşii: icoana atârnată pe perete răspândea în jur o lumină
suprafirească. Apropiindu-se cutremurat de evlavie, monahul a descoperit că
sfânta icoană izvora mir din trei locuri. Vestea s-a întins ca fulgerul în
mănăstire, iar a doua zi odorul a fost mutat în biserică printr-o procesiune
religioasă. De atunci icoana a mai izvorât mir de câteva ori din veşmintele
Maicii Domnului. Tot în biserica Mănăstirii Hadâmbu se află şi Icoana Maicii
Domnului „Axioniţa” (vezi date la 24 decembrie).
141
Miercuri 19 martie (în calendarul civil 1 aprilie)

Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria, împreună cu Sfinţii Mucenici: Claudiu


Tribunul, chinuitorul lor, soţia sa, Ilaria, şi fiii lor Iason şi Mavros
Sfântul Mucenic Panhariu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dulcea sărutare” din Smolensk (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lubiatov

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie. Denia Canonului Mare)

Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” din Smolensk

Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare”din Smolensk, prăznuită pe 19 martie, s-a


proslăvit prin minuni în anul 1103. Între anii 1611-1613 această icoană a Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu s-a aflat în tabăra militară a armatei ruse care apăra oraşul
Smolensk de asediatorii polonezi. Soldaţii ruşi, conduşi de comandantul Sein, s-au
rugat fierbinte înaintea sfintei icoane a Maicii Domnului, iar asediatorii polonezi au
fost învinşi.
142
Icoana Maicii Domnului din Lubiatov

Icoana Maicii Domnului din Lubiatov este prăznuită tot pe 19 martie. Ea datează din
secolul al XV-lea, când s-a aflat pentru o vreme spre închinare în biserica Mănăstirii
„Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov, regiunea Pskov. Pe spatele icoanei este prinsă o
plăcuţă de argint cu o inscripţie datând din anul 1890, din care aflăm că ţarul Ivan cel
Groaznic a venit în anul 1570 să pedepsească locuitorii din Pskov pentru o presupusă
trădare. Novgorodul şi Pskovul erau bănuite de ţar că s-ar fi aliat cu prinţul Lituaniei.
Aflând aceasta, locuitorii din Pskov s-au rugat cu toţii, în prima săptămână a Postului
Mare, ca ţarul să se îmblânzească şi să-şi schimbe hotărârea. În drumul său spre
Pskov, ţarul a poposit la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov. În timpul
Utreniei, pe când se ruga înaintea icoanei Maicii Domnului, el a strigat: „Fiţi milostivi în
sufletele voastre, puneţi înapoi săbiile şi opriţi uciderea!”. Gândul cel bun al ţarului a
rămas statornic şi în privinţa Pskovului. Atunci locuitorii au ieșit la porţi cu pâine şi
sare, făcându-i ţarului primirea cuvenită. În 1928 comuniștii au confiscat icoana, iar
în 1930 ea a fost mutată în Galeria Tretiakov din Moscova. Această icoană a Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu are elemente combinate din două tipuri iconografice: gestul
Pruncului de a sta cu fața lipită de cea a Maicii Sale este asemănător celui din icoana
Maicii Domnului „Dulcea sărutare” din Smolensk, iar gestul Fecioarei de a indica cu
mâna dreaptă spre Pruncul Hristos este specific icoanei de tip Odighitria.
143
Joi 20 martie (în calendarul civil 2 aprilie)

Sfinţii 20 de Cuvioşi Părinţi ucişi de arabi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit
Sfântul Ierarh Nichita Mărturisitorul, episcopul Apoloniadei
Sfintele Muceniţe: Alexandra, Claudia, Eufrasia, Matroana, Iuliana, Eufimia şi
Teodosia din Aminsos
Sfântul Mucenic Rodian
Sfântul Mucenic Achila Eparhul
Sfântul Mucenic Lolion
Sfântul Mucenic Manuil
Sfântul Nou Mucenic Miron Criteanul, săvârşit prin sugrumare
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Mavromol din Galaţi

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Mavromol din Galaţi

Numită şi „Mavromolissima”, icoana de tip Odighitria a Maicii Domnului de la


Biserica Mavromol din Galaţi (odinioară mănăstire ctitorită de voievodul Constantin
Duca la începutul secolului al XVIII-lea) este aşezată în partea dreaptă a naosului şi
este recunoscută ca fiind făcătoare de minuni. Ea ar fi venit pe apă tocmai de la
Schitul Mavromol din Constantinopol, căruia mănăstirea de atunci îi era închinată.
Numele Mavromol înseamnă în limba greacă "stâncă neagră".
144
Vineri 21 martie (în calendarul civil 3 aprilie)

Sfântul Ierarh Iacob Studitul, mărturisitor al Sfintelor Icoane


Sfântul Ierarh Toma I, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii Mucenici Filimon şi Domnin din Roma
Sfântul Ierarh Viril, episcopul Cataniei
Sfântul Cuvios Serapion Sidonitul
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Ersig, Caraş Severin

(Liturghia darurilor înainte sfinţite. Denia Acatistului Bunei Vestiri)

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Ersig, Caraş Severin

La Biserica de lemn din Ersig, Caraş Severin, se află o icoană cu totul deosebită, de
tip Panakranta, a Maicii Domnului cu Pruncul, datând din anul 1838 conform
inscripţiei de pe ea: „Acestea sfinte icone lea inpreuna cu dverile si cu rastignirea de
sus au platit Petru Neagu sumari erarial 1838”.
145
Sâmbătă 22 martie (în calendarul civil 4 aprilie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Vasile, preotul din Ancira


Sfintele Muceniţe Calinica şi Vasilisa
Sfânta Muceniţă Drosida, fiica împăratului Traian, împreună cu 5 Sfinte
Muceniţe monahii
Sfântul Nou Mucenic Eftimie, săvârşit prin sabie la Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vlaherne „Vlahernitissa”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Ierusalim
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Odighitria „Îndrumătoarea” (vezi 21 ianuarie)

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna a 5-a din Post – Evrei IX, 24-28 şi
Evrei IX, 1-7 şi 1 Tesaloniceni IV, 13-17
Evanghelia de Sâmbăta, Săptămâna a 5-a din Post - Marcu VIII, 27-31 şi Ioan V, 24-30

Icoana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”

Icoana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră” a fost
zugrăvită în anul 1894 de maicile Mănăstirii Leuşinski cu binecuvântarea Sfântului
146
Ioan de Kronstadt, care mai apoi a sfinţit-o şi s-a rugat înaintea ei, numind-o
"Mântuitoarea Rusiei". Trei ani mai târziu, Sfântul Ioan l-a binecuvântat pentru
rugăciune şi nevoinţă dinaintea acestei icoane pe viitorul monah Serafim de Viriţa care
pe atunci vieţuia încă în lume, şi i-a poruncit să repete nevoinţa Sfântului Serafim de
Sarov: să se roage Preacuratei Maici a Domnului să trimită pace ţării. Odată, o familie
din Sankt Petersburg şi-a adus copilul bolnav ca monahul Serafim să se roage pentru
sănătatea acestuia, însă când au intrat la el, copilul era deja mort. Părinţii plângeau şi
îl rugau pe monah să le ajute. El s-a rugat Maicii Domnului, iar copilul a înviat. Vestea
minunii s-a răspândit cu repeziciune, iar autorităţile au hotărât să confişte icoana. În
acest timp la Serafim a venit o fiică duhovnicească, Lidia, pe care el o tunsese în
monahism cu numele Varsanufia, şi ei i-a fost încredinţată icoana spre păstrare. În
1997, icoana Maicii Domnului a fost dăruită maicilor din Mănăstirea Sfântul Gheorghe
din localitatea Cernigov, Ucraina. De îndată ce icoana a poposit în obştea lor, întreaga
viaţă monahală a renăscut şi obştea s-a mărit. Icoana este prăznuită în sâmbata din
Săptămâna a cincea a Postului Mare. (n.n. cu toate nevoinţele şi minunile făcute,
acest monah a făcut parte până la sfârşitul vieţii din pseudo-Biserica serghianistă)

Icoana Maicii Domnului din Vlaherne „Vlahernitissa”

Icoana Maicii Domnului din Vlaherne (cartier al Constantinopolului), Vlahernitissa,


este prăznuită pe 2 iulie, pe 7 iulie şi în sâmbăta a cincea din Postul Mare. Această
icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost descoperită la Ierusalim de către
împărăteasa Evdochia şi a fost adusă la Constantinopol. Sfânta Împărăteasă Pulheria
a așezat-o în Biserica din Vlaherne, acolo unde era păstrat şi veşmântul Născătoarei de
Dumnezeu. În anul 626 Constantinopolul a fost izbăvit în chip minunat de asediatorii
avari, atunci când Patriarhul Serghie a purtat sfânta icoană în procesiune pe zidurile
oraşului. În amintirea acestei izbânzi şi a altora care au fost dobândite prin mijlocirea
Maicii Domnului, a fost stabilită o sărbătoare anuală a icoanei în sâmbăta a cincea a
Postului Mare (Sâmbăta Imnului Acatist al Maicii Domnului). Prima prăznuire a avut
loc în Biserica din Vlaherne. În secolul al IX-lea, sărbătoarea a fost inclusă în Tipicul
cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit de la Mănăstirea Studion. Mai târziu această
sărbătoare a fost introdusă şi în Triod, şi a devenit universală pentru Ortodoxie. După
căderea Constantinopolului în anul 1453, icoana Maicii Domnului din Vlaherne a fost

147
mutată în Muntele Athos unde a stat până în anul 1654, când a fost trimisă de către
călugării din Sfântul Munte Ţarului Alexei Mihailovici, la Moscova.

Icoana Maicii Domnului din Ierusalim

Icoana Maicii Domnului din Ierusalim (alta decât „Ierusalimitissa”, icoana Maicii
Domnului de la Mormântul ei din Ghetsimani) este de tip Odighitria şi este prăznuită
pe 12 octombrie, 13 noiembrie şi în sâmbăta a cincea din Postul Mare. Conform
tradiţiei, ea a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca, după 15 ani de la Înălţarea
Domnului. În anul 463 icoana a fost mutată de împăratul Leon I la Constantinopol
unde a fost aşezată în Biserica „Izvorul Tămăduirii”. Armata bizantină a purtat în
luptă această icoană atunci când sciţii au invadat Constantinopolul. În anul 988
icoana a fost mutată în Rusia, la Korsun, fiind dăruită Sfântului Cneaz Vladimir. Când
locuitorii Novgorodului s-au creştinat, Sfântul Vladimir le-a dăruit lor această icoană.
În anul 1571 Ţarul Ivan cel Groaznic a cucerit Novgorodul şi a mutat icoana în
Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova. În timpul invaziei napoleoniene din
1812, icoana originală a fost furată de francezi şi dusă în Catedrala Notre-Dame din
Paris. În Catedrala Adormirii Maicii Domnului a fost aşezată o copie identică a icoanei
Maicii Domnului din Ierusalim, care are zugrăviți pe margine pe Sfinții Apostoli, dar și
sfinţi mucenici.
148
Duminică 23 martie (în calendarul civil 5 aprilie)

Duminica a 5-a din Postul Sfintelor Paşti, a Sfintei Cuvioase Maria


Egipteanca

Sfântul Sfinţit Mucenic Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui


Sfântul Cuvios Gherghe cel Nou din Dipiu
Sfântul Mucenic Dometie din Frigia
Sfântul Nou Mucenic Luca, săvârşit prin sabie în Mitilene
Icoana Maicii Domnului „Eghiptissa”

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare)

Glasul întâi; Voscreasna a 9-a


149
La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 5-a din Post – Evrei IX, 11-14

„Fraţilor, Hristos, venind Arhiereu al bunătăţilor celor viitoare, a trecut prin cortul
cel mai mare şi mai desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta; El a
intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu
însuşi sângele Său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare. Căci dacă sângele ţapilor şi
al taurilor şi cenuşa junicii, stropind pe cei spurcaţi, îi sfinţeşte spre curăţirea
trupului, cu cât mai mult sângele lui Hristos, Care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus lui
Dumnezeu pe Sine jertfă fără de prihană, va curăţi cugetul vostru de faptele cele
moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu?”

Apostolul la Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca - Galateni III, 23-29

„Fraţilor, mai înainte de venirea credinţei, noi eram păziţi sub Lege, fiind închişi
pentru credinţa care avea să se descopere. Astfel că Legea ne-a fost călăuză spre
Hristos, pentru ca să ne îndreptăm din credinţă. Iar dacă a venit credinţa, nu
mai suntem sub călăuză. Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în
Hristos Iisus. Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat. Nu mai
este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi
parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus. Iar dacă voi sunteţi ai
lui Hristos, sunteţi deci urmaşii lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.”

Evanghelia la Duminica a 5-a din Post - Marcu X, 33-45

„În vremea aceea, luând Iisus pe cei doisprezece ucenici ai Săi, a început să le spună
ce aveau să I se întâmple: că, iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat
arhiereilor şi cărturarilor; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor. Şi-L
vor batjocori şi-L vor scuipa şi-L vor biciui şi-L vor omorî, dar după trei zile va învia. Şi
au venit la El Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: Învăţătorule, voim să ne faci
ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voiţi să vă fac? Iar ei I-au zis: Dă-ne
nouă să şedem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stânga Ta, întru slava Ta. Dar Iisus
le-a răspuns: Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă
botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu? Iar ei I-au zis: Putem. Şi Iisus le-a zis:
Paharul pe care Eu îl beau îl veţi bea, şi cu botezul cu care Eu mă botez vă veţi boteza.
Dar a şedea de-a dreapta Mea, sau de-a stânga Mea, nu este al Meu a da, ci celor
pentru care s-a pregătit. Şi auzind cei zece, au început a se mânia pe Iacov şi pe Ioan.
Şi Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: Ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai
neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi nu
trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru. Şi care
va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se
slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi.”

Evanghelia la Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca - Luca VII, 36-50

„În vremea aceea, unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând
în casa fariseului, a şezut la masă. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că
şade la masă în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. Şi, stând la spate, lângă
picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului
ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. Şi văzând, fariseul care-L
chemase a zis în sine: Acesta, de-ar fi proroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se
atinge de El, că este păcătoasă. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Simone, am să-ţi
spun ceva. Învăţătorule, spune, zise el. Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator
cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a
iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult? Simon, răspunzând, a zis:
Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat. Şi
întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa
150
ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă cu lacrimi Mi-a udat picioarele şi le-a şters
cu părul ei. Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute
picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă
puţin, puţin iubeşte. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele. Şi au început cei ce şedeau
împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta care iartă şi păcatele? Iar către
femeie a zis: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.”

Icoana Maicii Domnului „Eghiptissa”

Tradiţia spune că această icoană este aceea care se afla în Biserica Învierii de la
Ierusalim şi pe care Cuvioasa Maria Egipteanca a luat-o ca martoră în faţa lui Hristos
când a mers să se închine la Lemnul Sfintei Cruci, pentru că, din cauza păcatelor ei, o
putere nevăzută o oprea să intre în biserică. Imediat ce a pus-o martoră pe Maica
Domnului „Eghiptissa”, făgăduindu-I lui Hristos că, dacă va putea să se închine, va
înceta să mai păcătuiască şi va începe o nouă viaţă, curată şi cinstită, Cuvioasa Maria
Egipteanca a fost lăsată să intre şi să se închine Sfintei Cruci. După aceasta ea şi-a
dus la îndeplinire promisiunea făcută, plecând în pustiul Iordanului şi trăind plăcut
lui Dumnezeu, iar la sfârşitul vieţii sale pământeşti a ajuns în ceata sfintelor. După
tradiţie, icoana Maicii Domnului „Eghiptissa” a ajuns în Sfântul Munte adusă de
monahi care s-au retras aici din cauza năvălirilor persane din Ţara Sfântă. Icoana
Maicii Domnului „Eghiptissa” a Sfintei Maria Egipteanca se află astăzi în Peştera
Sfântului Atanasie Athonitul din apropierea Schitului Românesc Prodromu.

151
Luni 24 martie (în calendarul civil 6 aprilie)

Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri

Sfântul Ierarh Artemon, episcopul Seleuciei din Pisida


Sfântul Sfinţit Mucenic Artemon, preotul din Laodiceea
Sfântul Cuvios Zaharia monahul
Sfinţii 8 Mucenici din Cezareea Palestinei, săvârşiţi prin sabie
Sfântul Cuvios Martin Tebeul
Sfântul Sfinţit Mucenic Partenie, patriarhul Constantinopolului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Muntele netăiat”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „Muntele netăiat”

Icoana Maicii Domnului „Muntele netăiat” mai este numită şi „Muntele umbrit”. Ea
s-a aflat pentru aproximativ 300 de ani într-o mănăstire de monahi din Tver, Rusia,
după care a fost dăruită de stareţul ei unuia dintre ctitorii mănăstirii, şi transmisă în
familia lui până când un strănepot, considerând-o învechită, a aruncat-o în pod.
Acesta îşi insulta soţia care, necăjindu-se, şi-a pus în gând să se sinucidă, dar i s-a
arătat un monah care a sfătuit-o să caute icoana din pod şi să se roage la ea. După ce
femeia a găsit icoana (în ajunul Bunei Vestiri), în familie s-a restabilit pacea şi icoana a
fost păstrată la mare cinste. La 15 iulie 1866 icoana a fost aşezată într-o capelă
construită de soţul ultimei descendente a familiei şi a fost trecută în sinaxarele ruse cu
data de prăznuire la 24 martie. Această icoană de tip Odighitria are specificul că în
mâna dreaptă Maica Domnului are reprezentat un munte pe care se află o biserică.

152
Marţi 25 martie (în calendarul civil 7 aprilie)

(†) Buna Vestire (icoană pictată de Bogdan Zugravul în anul 1668, aflată la
Mănăstirea Cozia)

Sfântul Cuvios Senufie Nitriotul, purtătorul de semne


Sfintele Muceniţe Pelaghia şi Teodosia din Nicomidia
Un Sfânt Cuvios, fost gealat, care a cunoscut pe Hristos în temniţă
Sfântul Dismas, tâlharul de pe cruce care a dobândit Raiul
Sfântul Sfinţit Mucenic Tihon, Patriarhul Moscovei şi al Rusiei - pomenirea adormirii
Sfântul Ierarh Iustin Popovici - pomenirea adormirii

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:

Apostolul la Buna Vestire - Evrei II, 11-18

„Fraţilor, Cel Care sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc, dintr-Unul sunt toţi; de aceea nu se
ruşinează să-i numească pe ei fraţi, zicând: "Spune-voi fraţilor Mei numele Tău. În
153
mijlocul Bisericii Te voi lăuda". Şi iarăşi: "Eu voi fi încrezător în El"; şi iarăşi: "Iată, Eu
şi pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu". Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi
sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin
moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe acei
pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa. Căci, într-adevăr, nu a luat firea
îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat. Pentru aceea, dator era întru toate să Se
asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu,
pentru curăţirea păcatelor poporului. Căci prin ceea ce a pătimit, fiind El însuşi ispitit,
poate şi celor ce se ispitesc să le ajute.”

Evanghelia la Buna Vestire - Luca I, 24-38

„În zilele acelea, Elisabeta, femeia lui Zaharia, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe
sine, zicând: că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre
oameni ocara mea. Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu,
într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un
bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi
intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine.
Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi
cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te
teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi
vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi
Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste
casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Şi a zis Maria către înger:
Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a
zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru
aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Şi iată
Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună
pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis
Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la
ea.”

(uşile împărăteşti de la biserica de lemn din Ocişor, judeţul Hunedoara)

154
Miercuri 26 martie (în calendarul civil 8 aprilie)

Odovania praznicului Bunei Vestiri

Soborul Arhanghelului Gavriil


Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa Maxima
Sfinţii 26 de Mucenici din Goţia, printre care preoţii Vatus şi Virca, cu cei
2 fii şi cele 3 fiice ale sale, şi monahul Aprilla
Sfinţii Mucenici: Codrat, Teodosie, Emanuel şi alţi 40 împreună cu ei
Sfântul Cuvios Ştefan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Triglia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Meletinskaia”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite. Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - la Buna Vestire - Evrei II, 11-18
- la Soborul Arhanghelului Gavriil - Evrei II, 2-10
Evanghelia: - la Buna Vestire - Luca I, 24-38
- la Soborul Arhanghelului Gavriil - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului „Meletinskaia”

Este posibil ca această icoană a Maicii Domnului, prăznuită pe 26 martie,


despre care nu se cunosc prea multe informaţii, să-şi tragă numele de la oraşul
Meletin din Armenia, unde au pătimit mulţi sfinţi mucenici.
155
Joi 27 martie (în calendarul civil 9 aprilie)

Sfânta Muceniţă Matroana din Tesalonic


Sfântul Cuvios Chiric din Apro
Sfântul Ierarh Pavel, episcopul Corintului
Sfântul Cuvios Eutihie
Sfinţii Mucenici Ioan egipteanul şi Baruh
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Glykofilusa - „Dulcea sărutare”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului Glykofilusa - „Dulcea sărutare”

Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” (Glykofilusa) de la Mănăstirea


Filoteu este prăznuită pe 27 martie şi în lunea din Săptămâna Luminată. Ea
a fost salvată în timpul perioadei iconoclaste şi a ajuns în chip minunat în
Muntele Athos. Icoana a aparţinut unei femei evlavioase din Constantinopol,
Victoria, soţia senatorului Simeon. Victoria cinstea sfintele icoane, mai ales pe
cele ale Maicii Domnului, în faţa cărora se ruga în fiecare zi, dar soţul ei îl
susţinea pe împăratul Teofil iconoclastul (829-842) în combaterea cinstirii
sfintelor icoane. Din porunca împăratului, soldaţii cercetau casele oamenilor şi
156
ardeau icoanele pe care le găseau. Prin urmare şi Simeon i-a zis soţiei sale să-i
dea icoana Maicii Domnului ca să o ardă. Victoria a încercat să salveze icoana
Maicii Domnului, ducând-o pe ascuns la malul mării unde i-a dat drumul pe
apă. După un timp, icoana Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu a apărut pe
ţărmurile de la Muntele Athos, în apropiere de Mănăstirea Filoteu, unde a fost
primită cu mare cinste şi bucurie de stareţ şi de obştea mănăstirii. Maica
Domnului însăşi i s-a arătat stareţului într-o noapte, indicându-i locul unde va
găsi icoana ei. Când monahii au luat icoana din mare şi au aşezat-o pe ţărm,
din acel loc a izvorât imediat apă dulce. Aceasta izvorăşte şi astăzi. În fiecare
an, în lunea din Săptămâna Luminată, Părinţii de la Mănăstirea Filoteu merg în
procesiune cu icoana Maicii Domnului până la izvorul de pe ţărmul mării, la
locul minunatei aflări. Despre această icoană se spune că ar fi una dintre cele
70 făcute de către Sfântul Apostol Luca. Ea revarsă multe minuni asupra celor
care îi cer ajutorul cu credinţă.
Tipul iconografic al icoanei Maicii Domnului „Dulcea sărutare-Glykofilusa”
are specific faptul că Pruncul Hristos are fața lipită de a Maicii Sale într-un gest
de mare tandreţe. În această icoană Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Îl
îmbrăţişeaza pe Prunc mai strâns decât în alte icoane, şi chipurile Amândurora
exprimă iubire.

157
Vineri 28 martie (în calendarul civil 10 aprilie)

Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului


Sfântul Cuvios Ştefan Mărturisitorul, făcătorul de minuni
Sfinţii Mucenici: Filit Singliticul, soţia sa, Lidia, cei 2 fii ai lor, Teoprep şi
Macedon, Cronid comentarisiul şi Amfilohie ducele
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Şuia-Smolensk

(Liturghia darurilor înainte sfinţite, fără Apostol şi Evanghelie)

Icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod

Icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod este de tip Oranta şi


este prăznuită pe 28 martie şi 27 noiembrie. În această icoană, Preasfânta
Născătoare de Dumnezeu îşi ţine mâinile înălţate în rugăciune, Pruncul fiind
înfăţişat în dreptul pântecelui ei, înconjurat de un nimb luminos şi
binecuvântând. Această reprezentare este considerată una dintre primele
imagini iconografice ale Fecioarei Maria. În România este numită „Oranta”, în

158
Grecia „Platitera”, iar în Rusia această icoană este cunoscută ca Icoana Maicii
Domnului „a Semnului”, primind acest nume din secolul al XII-lea, când Maica
Domnului a făcut un semn minunat pentru locuitorii oraşului Novgorod în anul
1170. Atunci, forţele aliate ale cnejilor ruşi au mărşăluit spre Novgorod pentru
a-l cuceri. Fiind fără apărare, locuitorii din oraş şi-au pus toată nădejdea în
Dumnezeu, rugându-L zi şi noapte să-i izbăvească. După trei zile de rugăciuni,
arhiepiscopul Ilie de Novgorod a auzit un glas minunat care i-a poruncit să
scoată icoana Maicii Domnului din Biserica Schimbării la Faţă a Domnului de
pe strada Ilina şi să o poarte în procesiune pe zidurile oraşului. În timp ce
icoana era pe ziduri, asediatorii au tras o salvă de săgeţi spre cortegiu, iar una
dintre ele a străpuns faţa Maicii Domnului. Din ochii Fecioarei au început să
izvorască lacrimi şi atunci icoana s-a întors singură cu spatele la asediatori.
După acest semn divin, aceştia au fost cuprinşi de o panică de nedescris şi au
început să se atace între ei, iar locuitorii Novgorodului au profitat de tulburarea
creată şi, ieşind afară din cetate, i-au gonit pe asediatori. În amintirea acestei
minuni, arhiepiscopul Ilie a stabilit o zi de sărbătoare în cinstea icoanei Maicii
Domnului „a Semnului” din Novgorod, pe care Biserica Ortodoxă Rusă o
prăznuiește şi în zilele noastre. Timp de 186 de ani după aceea, icoana
făcătoare de minuni a rămas în Biserica Schimbării la Față a Mântuitorului de
pe strada Ilina. În anul 1356 icoana a fost aşezată în biserica construită în
cinstea ei, biserica devenind mai apoi Catedrala Mănăstirii Semnului. În toată
Rusia sunt cunoscute numeroase copii ale icoanei Maicii Domnului „a
Semnului”. Câteva dintre ele, ca icoana Maicii Domnului „a Rădăcinii din
Kursk”, icoana Maicii Domnului „Abalaţk”, icoana Maicii Domnului „Ţarskoe
Selo”, icoana Maicii Domnului „Korchemnaya”, icoana Maicii Domnului
„Serafim Ponetaevski” şi altele sunt prăznuite în aceeaşi zi cu icoana originală,
27 noiembrie, dar au şi zile separate de cinstire.

159
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Şuia-Smolensk

Icoana Maicii Domnului din Şuia-Smolensk este prăznuită pe 28 martie,


28 iulie, 2 noiembrie şi marţi în Săptămâna Luminată. Ea a fost pictată în
anii 1654-1655 în parohia „Învierea Domnului” din oraşul Şuia. În vremea
aceea oraşul era lovit de ciumă. Nădăjduind în mila lui Dumnezeu şi în
mijlocirea Maicii Sale, credincioşii de la Biserica Învierii Domnului au comandat
unui călugăr evlavios o copie a icoanei Maicii Domnului din Smolensk, care era
cunoscută ca salvatoare a poporului rus de duşmani şi nenorociri. Icoana,
având caracteristic faptul că Pruncul Iisus stă în braţele Maicii Sale cu piciorul
drept puţin ridicat, a fost pictată în şapte zile, timp în care locuitorii oraşului
au postit, s-au împărtăşit şi s-au rugat fierbinte Domnului şi Maicii Sale. Când
pictura a fost gata, preotul împreună cu credincioşii au purtat icoana Maicii
Domnului în procesiune până la biserică, unde au aşezat-o într-un loc special
pregătit. Din acel moment ciuma a început să dispară, mai întâi din zona
parohiei „Învierea Domnului” şi apoi din tot oraşul. În faţa icoanei Maicii
Domnului din Şuia-Smolensk au avut loc multe vindecări minunate, în special
de boli ale ochilor. În anul 1831, o nouă epidemie de ciumă izbucnită în Şuia a
încetat prin mijlocirea Maicii Domnului.

160
Sâmbătă 29 martie (în calendarul civil 11 aprilie)

Sâmbăta Sfântului Lazăr cel înviat din morţi

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici: Marcu, episcopul Aretuselor, Chiril diaconul şi cei


împreună cu dânşii
Sfinţii Mucenici Iona şi Varahisie şi alţi 9 Sfinţi Mucenici împreună cu dânşii
Sfântul Ierarh Eustatie Mărturisitorul, episcopul Chiosului Bitiniei
Sfinţii Apostoli: Sosten, Apolo, Chifa şi Epafrodit, dintre cei 70
Sfântul Ierarh Diadoh, episcopul Foticeii din Epir, scriitor filocalic
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Valea Neagră, judeţul Vrancea

La Liturghie:
Apostolul la Sâmbăta din Săptămâna a 6-a din Post - Evrei XII, 28 - XIII, 8
Evanghelia la Sâmbăta din Săptămâna a 6-a din Post - Ioan XI, 1-45

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Valea Neagră, judeţul Vrancea

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Valea Neagră a fost pictată la Moscova, în


anul 1688. Ea fost adusă de la Kiev prin Moldova, în vremea ţarinei Ecaterina cea
Mare, chiar de către Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care era de origine ucrainean.
Sfântul s-a refugiat în judeţul Vrancea, la Schitul Poiana Mărului. De aici icoana a fost
trimisă, împreună cu alte odoare sfinte, prin nişte călugări ce aveau ca misiune
înfiinţarea unui nou schit, în Valea Neagră. Multe minuni au fost săvârşite de sfânta
icoană prin vindecarea celor bolnavi, dar şi în vreme de secetă, aducând ploaia. Cea
mai recentă minune de aducere a ploii s-a petrecut în vara anului 2013, când nu
plouase de trei săptămâni, iar la cererea credincioşilor părintele duhovnic a scos
icoana din biserică şi imediat a început să plouă numai în acea zonă.
161
Duminică 30 martie (în calendarul civil 12 aprilie)

Duminica a 6-a din Postul Sfintelor Paşti, a Floriilor


(†) Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim (icoană de la
biserica din Hărniceni-Maramureş)

Sfântul Cuvios Ioan Scărarul


Sfântul Proroc Ioad
Sfânta Euvula, mama Sfântului Mucenic Pantelimon
Sfântul Cuvios Ioan de la Fântână, din Capadocia
Sfântul Ierarh Ioan, patriarhul Ierusalimului
Sfântul Sfinţit Nou Mucenic Zaharia, episcopul Corintului
Icoana Maicii Domnului de la Biserica din Spitalul Vechi din Suceava

(Denie. Dezlegare la peşte)


162
La Liturghie:

Apostolul la Duminica Floriilor – Filipeni IV, 4-9

„Fraţilor, bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă.


Îngăduinţa voastră să se facă ştiută tuturor oamenilor. Domnul este aproape.
Nu vă împovăraţi cu nici o grijă. Ci întru toate, prin închinăciune şi prin rugă
cu mulţumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu. Şi pacea lui
Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugetele
voastre, întru Hristos Iisus. Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt
de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte
sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul. Cele
ce aţi învăţat şi aţi primit şi aţi auzit şi aţi văzut la mine, acestea să le faceţi, şi
Dumnezeul păcii va fi cu voi.”

Apostolul la Sfântul Cuvios Ioan Scărarul - Efeseni VI, 10-17

„Fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi întru puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă


cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor
diavolului. Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci
împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor
întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh.
Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în
ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare. Staţi deci tari,
având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa
dreptăţii, şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia
păcii. În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate
săgeţile cele arzătoare ale vicleanului. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia
Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.”

Evanghelia la Duminica Floriilor - Ioan XII, 1-18

„În vremea aceea, mai înainte de Paşti cu 6 zile, Iisus a venit în Betania,
unde era Lazăr pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta
slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luând
o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters
cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. Iar Iuda
Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: Pentru ce
nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor? Dar el
a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având
punga, lua din ce se punea în ea. A zis deci Iisus: Las-o, că pentru ziua
îngropării Mele l-a păstrat. Că pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine
nu Mă aveţi totdeauna. Deci mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au
venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr pe care-l înviase din morţi.
Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare. Căci din cauza lui mulţi
dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus. A doua zi, mulţime multă, care venise
la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic şi au
ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau: Osana! Binecuvântat este Cel Ce vine
întru numele Domnului, Împăratul lui Israel! Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a
şezut pe el, precum este scris: "Nu te teme, fiica Sionului! Iată Împăratul tău
vine, şezând pe mânzul asinei". Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început,
dar când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea I le-au făcut
163
Lui. Deci da mărturie mulţimea care era cu El, când l-a strigat pe Lazăr din
mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că
auzise că El a făcut minunea aceasta.”

Evanghelia la Sfântul Cuvios Ioan Scărarul - Matei XI, 27-30

„Zis-a Domnul: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu
cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni,
decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine
toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu
asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima
şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea
este uşoară.”

Icoana Maicii Domnului de la Biserica din Spitalul Vechi din Suceava

Icoana Maicii Domnului de la Biserica din Spitalul Vechi din Suceava, de tip
„Dulcea Sărutare”, a fost remarcată de credincioşi după ce a lăcrimat de două
ori: la 18 august 2003 şi în Duminica Floriilor a anului 2006.
164
Luni 31 martie (în calendarul civil 13 aprilie)

Sfânta şi Marea Luni (Pomenirea Smochinului celui neroditor şi a Dreptului Iosif cel
Preafrumos)

Sfântul Sfinţit Mucenic Ipatie, episcopul Gangrelor din Paflagonia


Sfântul Ierarh Acachie Mărturisitorul, episcopul Meletinei
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici din Persia, Avdas episcopul şi Veniamin diaconul
Sfântul Cuvios Vlasie din Amoreea
Sfântul Mucenic Menandru
Sfântul Cuvios Ştefan Taumaturgul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” (vezi la 12 februarie)

(Liturghia darurilor înainte sfinţite. Denie)

La Liturghie:
Evanghelia la Sfânta şi Marea Luni – Matei XXIV, 3-35

Icoana Maicii Domnului „Portăriţa” de la Mănăstirea Vlădiceni, judeţul Iaşi

Icoana Maicii Domnului „Ivirita” (Portăriţa) de la Mănăstirea Vlădiceni, de tip


Odighitria, este aşezată în biserica mare a mănăstirii în partea stângă a naosului şi a
fost pictată la Muntele Athos în anul 1930. Ea a stat în biserica veche a Mănăstirii
Vlădiceni, construită în anul 1923 pe locul alteia, din anul 1908, distruse la explozia
unui depozit de muniţii din gara Socola. Vreme de 40 de ani această icoană a mângâiat
şi alinat suferinţele celor care i s-au rugat cu credinţă. După anii ’70, icoana a fost
luată de parohia Tomeşti, deoarece mănăstirea se desfiinţa în urma decretului 410
care alunga călugării din mănăstiri. În anul 2010, în luna noiembrie, icoana s-a întors
la Mănăstirea Vlădiceni, unde a fost restaurată.
165
Aprilie

166
Marţi 1 aprilie (în calendarul civil 14 aprilie)

Sfânta şi Marea Marţi (Pomenirea pildei celor 10 fecioare din Evanghelie)

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca


Sfântul Cuvios Macarie Mărturisitorul, egumenul Pelechitului
Sfinţii Mucenici Gherontie şi Vasilid
Sfântul şi Dreptul Ahaz
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Olari din Bucureşti

(Liturghia darurilor înainte sfinţite. Denie)

La Liturghie:
Apostolul la Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca - Efeseni V, 8-19
Evanghelia: - la Sfânta şi Marea Marţi - Matei XXIV, 36 - XXVI, 2
- la Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca - Ioan VIII, 3-11

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Olari din Bucureşti

În Biserica Olari este păstrată cu mare evlavie icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului, ferecată în argint aurit şi având împrejur 24 de medalioane ce înfăţişează
câteva dintre minunile săvârşite. Această icoană a fost adusă aici în anul 1810 de
către preoţii care fuseseră alungaţi din Mănăstirea Arnauchiul din Turcia în urma
războiului ruso-turc.
167
Miercuri 2 aprilie (în calendarul civil 15 aprilie)

Sfânta şi Marea Miercuri (Ungerea din Betania)

Sfântul Cuvios Tit, făcătorul de minuni


Sfânta Muceniţă Teodosia din Tir
Sfinţii Mucenici fraţi Amfian şi Edesie
Sfântul Mucenic Policarp din Alexandria
Sfântul Cuvios Grigorie sihastrul din Nicomidia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cheia raţiunii”

(Liturghia darurilor înainte sfinţite. Denie)

La Liturghie:
Evanghelia la Sfânta şi Marea Miercuri - Matei XXVI, 6-16

Icoana Maicii Domnului „Cheia raţiunii”

În această icoană, prăznuită pe 2 aprilie, Sfânta Fecioară este pictată pe


nori stând pe o cheie şi fiind încoronată de către Sfânta Treime. În partea de
sus este pictată Naşterea Maicii Domnului. În faţa acestei icoane părinţii fac
rugăciuni pentru reuşita copiilor la învăţătură. Icoana se află în biserica
cimitirului din oraşul Balakina, provincia Nijni Novgorod.
168
Joi 3 aprilie (în calendarul civil 16 aprilie)

Sfânta şi Marea Joi (Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină – icoană
din Basarabia, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea Domnului)

Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Midichiei


Sfinţii Mucenici din Persia: Elpidifor, Dios, Vitonie şi Galic
Sfântul Cuvios Ilirie din Muntele Mirsiona
Sfântul Nou Mucenic Pavel Rusul, săvârşit prin sabie la Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”

(Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Denia celor 12 Evanghelii )

La Liturghie:
Apostolul la Sfânta şi Marea Joi - 1Corinteni XI, 23-32; 1Tesaloniceni IV, 13-17
Evanghelia la Sfânta şi Marea Joi - Matei XXVI, 2-20; Ioan XIII, 3-17;
Matei XXVI, 21-39; Luca XXII, 43-44; Matei XXVI, 40 - XXVII, 2

Icoana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”

În icoana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare”, prăznuită pe 3 aprilie,


Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este reprezentată purtând pe cap coroană
şi ţinându-L pe Pruncul Iisus Hristos cu o mână, în cealaltă având un sceptru
împodobit cu un buchet de flori între care sunt nelipsiţi crinii albi.
169
În unele icoane, pe lângă crini sunt zugrăviţi trandafiri, bujori sau alte flori.
Şi Pruncul Hristos poartă coroană, fiind îmbrăcat cu veşminte împărăteşti şi
ţinând într-o mână un glob pământesc cu o cruce deasupra, ceea ce înseamnă
că El este Stăpânul lumii şi Mântuitorul tuturor. În unele reprezentări Pruncul
Hristos ţine în cealaltă mână sceptrul, ca simbol al autorităţii supreme.
170
Vineri 4 aprilie (în calendarul civil 17 aprilie)

Sfânta şi Marea Vineri (Răstignirea pe Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos -


pictură de pe peretele bisericii de lemn din Bodeşti, judeţul Arad, realizată în
anul 1831 de către Ioan Demetrovici Zugravul)

Sfântul Cuvios Iosif Melodul din Tesalonic


Sfântul Cuvios Gheorghe din muntele Maleon
Sfânta Muceniţă Fervuta din Persia împreună cu sora şi cu roaba sa
Sfântul Cuvios Puplie monahul din Egipt
Sfinţii Cuvioşi Teona, Simeon şi Forvin
Sfântul Cuvios Zosima, cel care a împărtăşit-o şi îngropat-o pe Sfânta Maria
Egipteanca
Sfântul Ierarh Teona, episcopul Tesalonicului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Gherontissa „Stareţa” de la
Mănăstirea athonită Pantocrator (vezi la 2 decembrie)

(Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului nostru Iisus Hristos)

171
Sâmbătă 5 aprilie (în calendarul civil 18 aprilie)

Sfânta şi Marea Sâmbătă [Punerea în Mormânt (icoană de la Muzeul Mănăstirii


Bistriţa, judeţul Neamţ, pictată la jumătatea secolului al XVI-lea)
şi Pogorârea la iad a Domnului. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]

Sfinţii Mucenici din Corint: Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion şi
Nichifor
Sfinţii Mucenici Agatopod diaconul şi Teodul citeţul
Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic
Sfinţii Mucenici Teodora şi Didim din Alexandria
Sfântul Mucenic Termu
2 Sfinte Muceniţe, stăpână şi slujnică, săvârşite prin sabie
Sfântul Mucenic Zinon
Sfinţii Mucenici Maxim şi Terentie
Sfintele 5 Muceniţe din Lesbos, săvârşite prin sabie
Sfântul Nou Mucenic Gheorghe din Efes, săvârşit prin sabie

La Liturghie:
Apostolul la Sfânta şi Marea Sâmbătă - Romani VI, 3-11
Evanghelia la Sfânta şi Marea Sâmbătă - Matei XXVIII, 1-20
172
Duminică 6 aprilie (în calendarul civil 19 aprilie)

(†) Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paşti) (icoană pictată la anul
1789 de către iconarul Urs Broină din Stoboru, aflată la biserica de lemn din
Cubleşu, judeţul Sălaj, cu hramul „Învierea Domnului”)
Sfântul Ierarh Eutihie, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii 120 de Mucenici săvârşiţi prin foc în Persia
Sfânta Cuvioasă Platonida din Nisibe
Sfinţii 2 Mucenici din Ascalon îngropaţi în pământ
Sfântul Cuvios Grigorie Sinaitul, scriitor filocalic
Sfântul Cuvios Grigorie, sihastru în munţii de lângă Marea Lavră din Athos
Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium
Icoana Maicii Domnului de la biserica Mănăstirii Suceviţa

La Liturghie:
Apostolul la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos – Fapte I, 1-8

„În cartea cea dintâi am scris, o Teofile, despre toate câte a făcut şi a învăţat Iisus,
până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care
i-a ales, cărora S-a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne
doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind cele despre Împărăţia
lui Dumnezeu. Şi cu ei petrecând, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să
173
aştepte făgăduinţa Tatălui, pe care (a zis El) aţi auzit-o de la Mine: Că Ioan a botezat
cu apă, iar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, nu mult după aceste zile. Iar ei,
adunându-se, Îl întrebau, zicând: Doamne, oare, în acest timp vei aşeza Tu, la loc,
împărăţia lui Israel? El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii sau vremile pe care
Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa, ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi
veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea
pământului.”

Evanghelia la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos – Ioan I, 1-17

„La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a
făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina
luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o. Fost-a om trimis de la
Dumnezeu, numele lui era Ioan. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească
despre Lumină, ca toţi să creadă prin el. Nu era el Lumina, ci ca să mărturisească
despre Lumină. Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul
care vine în lume. În lume era şi lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a
cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. Şi celor câţi L-au
primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui
Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă
bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a
sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har
şi de adevăr. Ioan mărturisea despre El şi striga, zicând: Acesta era despre Care am
zis: Cel Care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era. Şi
din plinătatea Lui noi toţi am luat, şi har peste har. Pentru că Legea prin Moise
s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Suceviţa

Această icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus este de tip Odighitria şi se află
la biserica Mănăstirii Suceviţa care are hramul „Învierea Domnului”.
174
Luni 7 aprilie (în calendarul civil 20 aprilie)

(†) Sfintele Paşti

Sfântul Mucenic Caliopie din Perga Pamfiliei


Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei din insula Lesbos
Sfântul Mucenic Rufin diaconul din Sinope
Sfânta Muceniţă Achilina din Sinope
Sfinţii 200 de Mucenici din Sinope, săvârşiţi prin sabie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Glykofilusa - „Dulcea sărutare”
(vezi la 27 martie)
Pelerinaj la icoana Maicii Domnului din Bacikovo (detaliu cu icoana)

175
La Liturghie:

Apostolul de Luni din Săptămâna Luminată – Fapte I, 12-17; 21-26

„În zilele acelea, de la muntele ce se cheamă al Măslinilor, şi care este


aproape de Ierusalim, cale de o sâmbătă, Apostolii s-au întors la Ierusalim. Şi
când au intrat, s-au suit în încăperea de sus, unde se adunau de obicei: Petru
şi Ioan şi Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu
şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov. Toţi aceştia, într-un cuget, stăruiau în
rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Iisus şi cu fraţii Lui. Şi în
zilele acelea, sculându-se Petru în mijlocul fraţilor (iar numărul lor era ca la o
sută douăzeci), a zis: Bărbaţi fraţi, trebuia să se împlinească Scriptura aceasta
pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care
s-a făcut călăuză celor ce L-au prins pe Iisus. Căci era numărat cu noi şi luase
sorţul acestei slujiri. Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi, care s-au adunat
cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, începând de la botezul
lui Ioan, până în ziua în care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi
martor al învierii Lui. Şi au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis şi
Iustus, şi pe Matia. Şi, rugându-se, au zis: Tu, Doamne, Care cunoşti inimile
tuturor, arată pe care din aceştia doi l-ai ales, ca să ia locul acestei slujiri şi al
apostoliei din care Iuda a căzut, ca să meargă în locul lui. Şi au tras la sorţi, şi
sorţul a căzut pe Matia, şi s-a socotit împreună cu cei unsprezece apostoli.”

Evanghelia de Luni din Săptămâna Luminată - Ioan I, 18-28

„Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul Cel Unul-Născut, Care
este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut. Şi aceasta este mărturia lui
Ioan, când au trimis la El iudeii din Ierusalim, preoţi şi leviţi, ca să-l întrebe:
Cine eşti tu? Şi el a mărturisit şi n-a tăgăduit; şi a mărturisit: Nu sunt eu
Hristosul. Şi ei l-au întrebat: Dar cine eşti? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu sunt. Eşti tu
Prorocul? Şi a răspuns: Nu. Deci i-au zis: Cine eşti? Ca să dăm un răspuns
celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine însuţi? El a zis: Eu sunt glasul
celui ce strigă în pustie: "Îndreptaţi calea Domnului", precum a zis Isaia
prorocul. Şi trimişii erau dintre farisei. Şi l-au întrebat şi i-au zis: De ce botezi
deci, dacă tu nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici Prorocul? Ioan le-a răspuns,
zicând: Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L
ştiţi, Cel Care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt
vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. Acestea se petreceau în Betabara,
dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.”

Pelerinajul la icoana Maicii Domnului de la Bacikovo

Icoana de tip Eleusa a Maicii Domnului aflată la Mănăstirea Bacikovo şi


moaştele Sfântului Ioan de Rila sunt considerate cele mai de seamă odoare
sfinte din Bulgaria. În cea de-a doua zi a Sfintelor Paşti, la această icoană are
loc un grandios pelerinaj în Munţii Rodopi, când Maica Domnului revarsă prin
icoana sa har tămăduitor, aducând vindecare de felurite boli ori dezlegând
pântecele sterpe. Mănăstirea care adăposteşte cea mai vestită icoană făcătoare
de minuni din Bulgaria este supranumită „perla gruzină a Munţilor Rodopi” şi a
fost întemeiată la începutul celui de-al doilea mileniu creştin (1083) de către
generalul bizantin Grigorie Bakuriani, de neam din Gruzia.

176
Marţi 8 aprilie (în calendarul civil 21 aprilie)

(†) Sfintele Paşti

Sfinţii Apostoli: Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit şi Ermis, dintre cei 70
Sfântul Ierarh Celestin, episcopul Romei
Sfântul Cuvios Pavsilip
Sfântul Nou Mucenic Ioan Corăbierul, săvârşit prin foc în insula Cos
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” (vezi la 12 februarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Şuia-Smolensk (vezi la 28 martie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Rojen din Bulgaria (sus)

177
La Liturghie:

Apostolul de Marţi din Săptămâna Luminată – Fapte II, 14-21

„În zilele acelea, stând Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a vorbit:
Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută şi luaţi în
urechi cuvintele mele; că aceştia nu sunt beţi, cum vi se pare vouă, căci este al treilea
ceas din zi; ci aceasta este ce s-a spus prin prorocul Ioil: "Iar în zilele din urmă, zice
Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul şi fiii voştri şi fiicele voastre vor
proroci şi cei mai tineri ai voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa. Încă şi
peste slugile Mele şi peste slujnicele Mele voi turna în acele zile din Duhul Meu şi vor
proroci. Şi minuni voi face sus în cer şi jos pe pământ semne: sânge, foc şi fumegare
de fum. Soarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua
Domnului cea mare şi strălucită. Şi tot cel ce va chema numele Domnului se va
mântui".”

Evanghelia de Marţi din Săptămâna Luminată - Luca XXIV, 12-35

„În vremea aceea, sculându-se Petru, a alergat la mormânt şi, plecându-se, a


văzut giulgiurile singure zăcând. Şi a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se
întâmplase. Şi iată, doi dintre ei mergeau în aceeaşi zi la un sat care era departe de
Ierusalim, ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Şi aceia vorbeau între ei
despre toate întâmplările acestea. Şi pe când vorbeau şi se întrebau între ei, Iisus
Însuşi, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei. Dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L
cunoască. Şi El a zis către ei: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu
altul în drumul vostru? Iar ei s-au oprit, cuprinşi de întristare. Răspunzând, unul cu
numele Cleopa a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au
întâmplat în el în zilele acestea? El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Iisus
Nazarineanul, Care era proroc puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi
a întregului popor. Cum L-au osândit la moarte şi L-au răstignit arhiereii şi mai-marii
noştri; iar noi nădăjduiam că El este Cel Ce avea să izbăvească pe Israel; şi, cu toate
acestea, astăzi este a treia zi de când s-au petrecut acestea. Dar şi nişte femei de ale
noastre ne-au spăimântat ducându-se dis-de-dimineaţă la mormânt, şi, negăsind
trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu.
Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa precum spuseseră femeile, dar
pe El nu L-au văzut. Şi El a zis către ei: O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima ca să
credeţi toate câte au spus prorocii! Nu trebuia oare, ca Hristos să pătimească acestea
şi să intre în slava Sa? Şi începând de la Moise şi de la toţi prorocii, le-a tâlcuit lor, din
toate Scripturile cele despre El. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se
făcea că merge mai departe. Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: Rămâi cu noi că este spre
seară şi s-a plecat ziua. Şi a intrat să rămână cu ei. Şi, când a stat împreună cu ei la
masă, luând El pâinea, a binecuvântat şi, frângând, le-a dat lor. Şi s-au deschis ochii
lor şi L-au cunoscut; şi El s-a făcut nevăzut de ei. Şi au zis unul către altul: Oare, nu
ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile? Şi, în
ceasul acela sculându-se, s-au întors la Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei
unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că a înviat cu adevărat
Domnul şi S-a arătat lui Simon. Şi ei au istorisit cele petrecute pe cale şi cum a fost
cunoscut de ei la frângerea pâinii.”

Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Rojen din Bulgaria

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus de la Mănăstirea Rojen, de tip Odighitria,


este cunoscută sub numele de „Portăriţa din Bulgaria (Vratarniţa)” şi este prăznuită în
fiecare an, în a treia zi a Sfintelor Paşti. Credincioşi suferind de SIDA sau de cancer,
precum şi de infertilitate, au primit vindecare prin rugăciune în faţa acestei icoane.

178
Miercuri 9 aprilie (în calendarul civil 22 aprilie)

Sfântul Mucenic Eupsihie


Sfinţii 270 de Mucenici care s-au săvârşit în robie în Persia
Sfântul Mucenic Avdiisus
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Kasperovskaia”

(Harţi)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna Luminată - Fapte II, 22-38
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna Luminată - Ioan I, 35-51

Icoana Maicii Domnului „Kasperovskaia”

Icoana de tip Glykofilusa a Maicii Domnului „Kasperovskaia” este prăznuită pe


29 iunie, pe 1 octombrie şi în miercurea din Săptămâna Luminată. Tradiţia spune
că ea a fost adusă la sfârşitul secolului al XVI-lea din Transilvania la Cherson (Rusia)
de către un sârb. Moştenită din generaţie în generaţie, icoana a ajuns în anul 1809 la o
anume Iuliana din satul Kasperovski. În februarie 1840, când se ruga înaintea ei,
credincioasa a observat că icoana, care era întunecată de trecerea vremii, a devenit
dintr-odată luminoasă. În 1852, locuitorii Chersonului au cerut ca această icoană să
fie adusă în mijlocul lor în fiecare an la praznicul Înălţării Domnului. Iar icoana a
ajuns să petreacă mai puţin de trei luni pe an în satul său de provenienţă; în restul
timpului era purtată în procesiuni prin Odessa, Nikolaev, Cherson şi în alte oraşe din
sudul Rusiei. În timpul Războiului Crimeii, icoana a fost purtată în procesiune prin
Odessa asediată de inamic, şi prin mijlocirea Maicii Domnului oraşul a fost salvat.
179
Joi 10 aprilie (în calendarul civil 23 aprilie)

Sfinţii Mucenici din Cartagina: Terentie, Pompie, African, Maxim, Zinon,


Alexandru, Teodor şi alţi 36
Sfânta Prorociţă Olda
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iacov preotul şi Aza diaconul
Sfântul Mucenic Dima din Smirna
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Cozancea, judeţul Botoşani

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna Luminată - Fapte II, 38-43
Evanghelia de Joi din Săptămâna Luminată - Ioan III, 1-15

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Cozancea, judeţul Botoşani

În afară de tămăduirile minunate de care s-au învrednicit de-a lungul


timpului mulţi credincioşi care s-au rugat fierbinte în faţa ei, icoana Maicii
Domnului de la Mănăstirea Cozancea este renumită pentru faptul că aducea
ploaia atunci când, pe vreme de secetă, era scoasă din biserică de către
călugări şi purtată în procesiune pe câmp şi prin satele de prin partea locului.
180
Vineri 11 aprilie (în calendarul civil 24 aprilie)

†) Izvorul Tămăduirii (sus, icoană a Izvorului Tămăduirii de la Mănăstirea


Horăicioara)

Sfântul Sfinţit Mucenic Antipa, episcopul Pergamului


Sfânta Cuvioasă Trifina din Cizic
Sfântul Cuvios Farmutie din Egipt
†) Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev

(Harţi)

La Liturghie:

Apostolul de Vineri din Săptămâna Luminată - Fapte III, 1-8

„În zilele acelea, Petru şi Ioan s-au suit la templu pentru rugăciunea din
ceasul al nouălea. Şi era un bărbat olog din pântecele mamei sale, pe care-l
aduceau şi-l puneau în fiecare zi la poarta templului, zisă Poarta Frumoasă, ca
181
să ceară milostenie de la cei ce intrau în templu, care, văzând că Petru şi Ioan
vor să intre în templu, le-a cerut milostenie. Iar Petru, căutând spre el,
împreună cu Ioan, a zis: Priveşte la noi; iar el se uita la ei cu luare-aminte,
aşteptând să primească ceva de la ei. Iar Petru a zis: Argint şi aur nu am; dar
ce am, aceea îţi dau. În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te
şi umblă! Şi apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat şi îndată gleznele şi
tălpile picioarelor lui s-au întărit. Şi sărind, a stat în picioare şi umbla, şi a
intrat cu ei în templu, umblând şi sărind şi lăudând pe Dumnezeu.”

Apostolul la Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica - Evrei VII, 26 - VIII, 2

„Fraţilor, un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: Sfânt, fără de răutate,


fără de pată, osebit de cei păcătoşi, şi fiind mai presus decât cerurile. El nu are
nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru
ale poporului, căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se
jertfă pe Sine însuşi. Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe
când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul, desăvârşit în
veacul veacului. Lucrul de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de
Arhiereu Care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, Slujitor Altarului şi
Cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul.”

Evanghelia de Vineri din Săptămâna Luminată - Ioan II, 12-22

„În vremea aceea, a venit Iisus în Capernaum, El şi mama Sa şi fraţii şi


ucenicii Săi, şi acolo n-a rămas decât puţine zile. Şi erau aproape Paştile
iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce
vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici
din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor
le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis:
Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au
adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Râvna casei Tale mă mistuie". Au
răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea? Iisus a
răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica. Şi au zis
deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica
în trei zile? Iar El vorbea despre templul trupului Său. Deci, când S-a sculat din
morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut
Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Iisus.”

Evanghelia la Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica - Ioan X, 9-16

„Zis-a Domnul: Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi


va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât ca să fure şi să junghie
şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă. Eu sunt
păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel
plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul
venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le risipeşte. Dar cel plătit
fuge, pentru că este plătit şi nu are grijă de oi. Eu sunt păstorul cel bun
şi cunosc oile Mele şi ele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaşte Tatăl, şi
Eu cunosc pe Tatăl. Şi sufletul Îmi pun pentru oi. Am şi alte oi, care nu sunt
din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, şi vor auzi glasul Meu şi va fi
o turmă şi un păstor.”

182
Icoana Maicii Domnului de la Poceaev

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Poceaev, de tip Eleusa,


este prăznuită pe 23 iulie, pe 8 septembrie şi în vinerea din Săptămâna
Luminată. Ea se află în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” a Lavrei
Poceaev din Ucraina, vechi bastion al Ortodoxiei, care de aproximativ 400 de
ani adăposteşte această icoană. Mutarea sfintei icoane a Maicii Domnului la
Mănăstirea Poceaev este prăznuită pe 8 septembrie. Minunile săvârşite înaintea
acestei icoane sunt numeroase şi sunt relatate, în registrele pe care mănăstirea
le ţine, cu explicaţii detaliate şi semnături ale credincioşilor care prin rugăciune
la ea au dobândit eliberare de duhuri necurate sau din captivitate, sau care au
fost aduşi pe calea cea dreaptă. Sărbătoarea de pe 23 iulie în cinstea icoanei
Maicii Domnului de la Poceaev a fost stabilită în amintirea minunii eliberării
Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de asediul tătarilor din anul 1675. În
1721 Mănăstirea Poceaev a fost ocupată de uniați (greco-catolici). Revenirea
Mănăstirii Poceaev în sânul Ortodoxiei, în 1832, a fost marcată de vindecarea
miraculoasă a unei fete oarbe, Ana Akimciukova, care venise din Cameniţa în
pelerinaj la icoană împreună cu bunica sa de 70 de ani.
183
Sâmbătă 12 aprilie (în calendarul civil 25 aprilie)

Sfântul Ierarh Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion


Aducerea la Constantinopol a Brâului Maicii Domnului
Sfânta Cuvioasă Antusa, fiica împăratului Constantin Copronim
Sfinţii Mucenici: Mina, David şi Ioan, monahi din Palestina
† Sfântul Mucenic Sava Gotul de la Buzău
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Murom

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna Luminată - Fapte III, 11-16
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna Luminată - Ioan III, 22-33

Icoana Maicii Domnului din Murom

Icoana Maicii Domnului din Murom, Rusia, prăznuită pe 12 aprilie, a fost mutată
de la Kiev la Murom de către Sfântul Cneaz Constantin, în secolul al XII-lea. Sfântul
le-a cerut păgânilor din Murom să se convertească la creştinism, dar aceştia au refuzat
şi chiar şi-au propus să-l ucidă. Cunoscând intenţia lor, Sfântul a venit între păgâni
cu icoana Maicii Domnului. Harul răspândit din chipul Maicii Domnului a mişcat
inimile păgânilor, care i-au cerut iertare şi au primit cu bucurie botezul creștin.
184
Duminică 13 aprilie (în calendarul civil 26 aprilie)

Duminica a 2-a după Sfintele Paşti, a Sfântului Apostol Toma

Sfântul Sfinţit Mucenic Artemon, preot din Laodiceea


Sfântul Nou Mucenic Dimitrie Peloponezianul, săvârşit în Libia
Sfinţii Mucenici: Maxim, Chindian şi Dada
Sfântul Mucenic Elefterie Persul
Sfântul Mucenic Teodosie din Persia
Sfântul Mucenic Zoil Romanul
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Rarău

Glasul întâi; Voscreasna întâi

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 2-a după Sfintele Paşti, a Sfântului Apostol Toma -


Fapte V, 12-20

„În zilele acelea, prin mâinile apostolilor se făceau semne şi minuni multe în popor,
şi erau toţi într-un cuget, în pridvorul lui Solomon. Şi nimeni dintre ceilalţi nu cuteza
să se alipească de ei, dar poporul îi lăuda. Şi din ce în ce mai mult se adăugau cei ce
185
credeau în Domnul, mulţime de bărbaţi şi de femei, încât scoteau pe cei bolnavi în
uliţe şi-i puneau pe paturi şi pe tărgi, ca venind Petru, măcar umbra lui să umbrească
pe vreunul dintre ei. Şi se aduna şi mulţimea din cetăţile dimprejurul Ierusalimului,
aducând bolnavi şi bântuiţi de duhuri necurate, şi toţi se vindecau. Şi sculându-se
arhiereul şi toţi cei împreună cu el – cei din eresul saducheilor – s-au umplut de
pizmă. Şi au pus mâna pe apostoli şi i-au băgat în temniţa obştească. Iar un înger al
Domnului, în timpul nopţii, a deschis uşile temniţei şi, scoţându-i, le-a zis: Mergeţi şi,
stând, grăiţi poporului în templu toate cuvintele vieţii acesteia.”

Evanghelia la Duminica a 2-a după Sfintele Paşti, a Sfântului Apostol Toma -


Ioan XX, 19-31

„În ziua întâia a săptămânii (duminica), fiind seară şi uşile fiind încuiate acolo
unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis:
Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat
ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe
Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi
Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.
Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a
venit Iisus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis:
Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul
meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi
crede. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma împreună cu ei. Şi a
venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis
lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune
în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis:
Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut, ai crezut.
Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! Deci şi alte multe minuni a făcut Iisus
înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca
să credeţi că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în
numele Lui.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Rarău

Această icoană, de tip Odighitria, a fost dăruită schitului Rarău chiar de către
ctitorul lui, domnitorul Petru Rareş. Ea dispărea misterios din faţa altarului, călugării
găsind-o la ieşirea din biserică. Intrând în post şi rugăciune, stareţul de atunci,
ieroschimonahul Sisoe, a făcut priveghere toată noaptea, împreună cu întreg soborul,
până ce Maica Domnului i-a vorbit din sfânta icoană, avertizând obştea să mute de
acolo odoarele şi puţina avere agonisită. Întrebată fiind Maica Domnului de ce pleacă
icoana din schit, s-au auzit vorbe minunate: "Unde pleacă icoana mea, acolo să mutaţi
schitul, căci austriecii îi vor da foc." Atunci, cu mare spaimă, vornicul Sabie a poruncit
obştii: "Fraţilor, să ducem schitul de partea cealaltă a Rarăului, până trece ceasul de
cumpănă!" Nu peste mult timp, mănăstirea a fost incendiată de austriecii generalului
Bukow. Înainte de asta însă, în mare taină şi călăuzite de icoana Maicii Domnului,
atelajele trase de cai şi catâri au transferat întregul inventar al schitului pe versantul
dinspre apa Bistriţei al muntelui Rarău. Robii ce se aflau pe moşia de acolo au dat de
veste boierului Balş, care s-a înfăţişat a doua zi cu 20 de călăreţi şi a donat cu grăbire
600 de hectare de pădure şi fâneţe pentru mănăstirea căreia i-a pus piatra de temelie,
clădind-o pe propria-i cheltuială. Ieroschimonahul Sisoe, egumenul schitului, a adus
laudă lui Dumnezeu prin săvârşirea Sfintei Liturghii.
În anul 1935, stareţul Martinian Conut a mutat sfânta icoană în pronaos. A doua
zi, icoana era din nou la vechiul ei loc, anume în naos, în faţa sfântului altar. Speriat
de acest semn, stareţul a cerut răspuns, prin post şi rugăciune, şi noaptea Maica
Domnului i s-a aratat în vis, spunându-i să facă în faţa catapetesmei o strană pe sub
care să treacă mulţimea credincioşilor, pentru împlinirea rugăciunilor şi pentru
sănătate. Atunci icoana a fost îmbrăcată în ferecătură de argint.
186
Printre minunile săvârşite în faţa icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Rarău
amintim următoarele:
Un tânăr de 18 ani, care în urma unei bătăi cumplite făcea crize de epilepsie la
două-trei săptîmâni, a încercat să se vindece prin multe spitale. Apoi a cerut ajutorul
Bisericii şi, la Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi, i s-au citit Moliftele Sfântului Vasile cel
Mare. Deşi starea generală i s-a îmbunătăţit, crizele de epilepsie nu au dispărut.
Disperat, tânîrul a căzut la rugăciune în faţa icoanei Maicii Domnului şi mintea i s-a
luminat cu îndemnul de a merge la Mănăstirea Rarău. Aici, vindecarea s-a produs
într-o clipă. Doar atingând icoana făcătoare de minuni, tânărul a simţit că boala îl
părăseşte şi că devine alt om. Bucuria a fost atât de mare, încât el nu a mai părăsit
mănăstirea şi a rămas la Rarău devenind preot slujitor şi duhovnic.
Un vieţuitor al mănăstirii, părintele Silvestru, a suferit de o paralizie facială,
pierzându-şi graiul şi auzul. Nu l-au ajutat nici măcar rugăciunile stareţului de atunci
al mănăstirii, Părintele Daniil Tudor. După praznicul Naşterii Domnului, la
sărbătoarea Soborului Maicii Domnului, părintele Silvestru a venit singur în biserică
şi, atingând icoana făcătoare de minuni, sufletul i s-a umplut de o bucurie imensă şi
s-a trezit cântând Maicii Domnului cântece de laudă şi de mulţumire. Atraşi de
frumuseţea glasului, ceilalţi călugări au intrat în biserică şi, văzându-şi fratele
vindecat, au izbucnit cu toţii în lacrimi, continuând alături de el frumoasele cântări.
În anul 1970, în galeria 20 din munţii Căliman, şapte mineri au fost surprinşi în
adânc de o inundaţie. Nimeni nu le mai dădea vreo şansă de salvare. Problema
ortacilor era să golească galeria de apă şi să recupereze cadavrele celor înecaţi. Totuşi
nu toate soţiile minerilor au căzut în disperare. Cu râvnă şi credinţă în ajutorul lui
Dumnezeu, unele au mers la Mănăstirea Rarău şi s-au rugat cu lacrimi fierbinţi în faţa
icoanei făcătoare de minuni. Nu peste mult timp, cei şapte mineri au fost salvaţi, spre
uimirea tuturor, chiar şi a celor mai bătrâni, care nu-şi aminteau să se mai fi petrecut
ceva asemănător. Timp de zece zile, cei şapte mineri stătuseră înghesuiţi într-un loc
salvator, rezistând fără apă şi fără mâncare, închişi ca într-un mormânt. Rugăciunile
soţiilor în faţa icoanei Maicii Domnului de la Rarău i-au salvat.

187
Luni 14 aprilie (în calendarul civil 27 aprilie)

Sfântul Ierarh Martin I, episcopul Romei, şi Sfinţii Ierarhi: Serghie, Pir şi Teodor
Sfânta Muceniţă Tomaida din Alexandria
† Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vilnius (vezi la 15 februarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Ostro-Brama „Poarta ascuţită” (sus,
vezi la 15 februarie)

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte III, 19-26
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan II, 1-11

188
Marţi 15 aprilie (în calendarul civil 28 aprilie)

Sfinţii Apostoli: Aristarh, Pud şi Trofim, dintre cei 70


Sfântul Mucenic Crescent din Mira Lichiei
Sfintele Muceniţe Vasilisa şi Anastasia din Roma, ucenicele Sfinţilor Apostoli
Petru şi Pavel
Sfântul Ierarh Leonid, episcopul Atenei
Sfântul Sfinţit Mucenic Teodor preotul şi Sfântul Mucenic Pavsolipie din Tracia
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dumbrava, judeţul Alba

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte IV, 1-10
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan III, 16-21

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dumbrava, judeţul Alba

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dumbrava a fost pictată în jurul


anului 1700 şi a aparţinut unei biserici de lemn care a fost incendiată în timpul
prigoanei uniate, fiind singurul odor care a scăpat nevătămat. Ulterior ea a fost
ascunsă în tencuiala de pe bolta bisericii din Dumbrava, satul aflat peste deal
de mănăstirea cu acelaşi nume, şi, după ce a fost aflată în chip minunat în
zilele noastre în timpul lucrărilor de restaurare a bisericii, icoana a fost
reaşezată în mănăstire.
189
Miercuri 16 aprilie (în calendarul civil 29 aprilie)

Sfintele Muceniţe surori: Agapia, Irina şi Hionia


Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Filic episcopul şi Ianuarie preotul şi Sfinţii Mucenici
Fortunat şi Septemin
Sfinţii Mucenici: Leonid, Harisie, Nichi, Galini, Calid, Nunehia, Vasilisa şi
Teodora
Sfânta Muceniţă Irina din Acvileea
Sfânta Muceniţă Irina din Corint
Sfântul Nou Mucenic Mihail Vurliotul, săvârşit prin sabie în Smirna
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Ilyn-Cernigov din Rusia (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Tambov

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte IV, 13-22
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan V, 17-24

Icoana Maicii Domnului Ilyn-Cernigov din Rusia

Icoana Maicii Domnului „Ilyin-Cernigov”, de tip Odighitria şi prăznuită pe 16 aprilie,


a fost pictată în anul 1658 de către iconograful Grigorie Dubenski (care a intrat mai
apoi în monahism, luând numele de Ghenadie). În anul 1662 din icoana Maicii
Domnului au curs lacrimi timp de opt zile (16-24 aprilie). În acelaşi an tătarii au atacat
190
şi devastat Cernigovul. La miezul nopţii au atacat Mănăstirea „Sfânta Treime”. Intrând
în biserică, tătarii au răsturnat toate icoanele şi au luat toate podoabele, dar icoana
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a rămas neatinsă. O putere nevăzută i-a izbit pe
necredincioşi, împiedicându-i să se atingă de sfânta icoană. Împărăteasa Cerului nu
le-a permis duşmanilor nici să intre în peştera Sfântului Antonie al Peşterilor, unde se
aflau fraţii din mănăstire. Imediat după tentativa lor de a intra în peşteră, tătarii au
avut o vedenie de care s-au îngrozit, fugind de îndată din acele ţinuturi. Minunea
săvârşită de Maica Domnului prin icoana Sa din Cernigov a fost descrisă de Sfântul
Ierarh Dimitrie, Mitropolitul Rostovului, în cartea sa „Lâna rourată”. Harul revărsat
prin această icoană se manifestă, de asemenea, şi prin copiile sale. Cea mai cunoscută
copie a acestei icoane este icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani”, prăznuită
pe 1 septembrie, care se află la Schitul Ghetsimani, aparţinător de Lavra Sfintei
Treimi-Serghiev.

Icoana Maicii Domnului din Tambov

Icoana Odighitria a Maicii Domnului din Tambov este prăznuită pe 16 aprilie şi


pe 28 iulie. Înainte de a fi preamărită, icoana era aşezată în biserica închinată
Sfântului Arhidiacon Ştefan, care se afla în cimitirul din oraşul Tambov. În anul 1692,
la cererea unui creştin grav bolnav, icoana a fost luată din biserică şi dusă în casa lui.
Acestuia i se descoperise în vis că se va vindeca dacă înaintea icoanei se vor face
rugăciuni pentru el. În timp ce preotul a săvârşit Sfântul Maslu, bolnavul s-a rugat
fierbinte înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul slujbei creştinul era vindecat,
aceasta fiind numai una din minunile înfăptuite prin icoană. În 1888, Sfântul Sinod al
Bisericii Ruse a hotărât ca icoana Maicii Domnului din Tambov să fie trecută în
sinaxar.
191
Joi 17 aprilie (în calendarul civil 30 aprilie)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Simeon, episcopul Persiei, şi Avdela preotul, împreună


cu Hotazat şi Fusic şi alţi 1150 de Sfinţi Mucenici
Sfântul Ierarh Acachie, episcopul Melitinei Armeniei
Sfântul Ierarh Agapit I, episcopul Romei
Sfântul Mucenic Adrian
Sfântul Ierarh Macarie, episcopul Corintului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Izbăvitoarea”

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte IV, 23-31
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan V, 24-30

Icoana Maicii Domnului „Izbăvitoarea”

Icoana Maicii Domnului „Izbăvitoarea”, prăznuită pe 17 aprilie şi pe 17 octombrie,


este de tip Odighitria şi a fost adusă la Muntele Athos de schimonahul Martinian, care
o primise cu mare evlavie de la pustnicul Teodul. În anul 1841, locuitorii din Sparta
(Grecia) s-au rugat înaintea acestei icoane şi au fost izbăviţi de invazia lăcustelor. De
atunci icoana a fost numită „Izbăvitoarea” sau „Eliberatoarea” şi a început să fie
căutată de pelerini. Dorind să fugă de lume, bătrânul Martinian a luat icoana şi s-a
retras într-o sihăstrie. Acolo, Maica Domnului i s-a arătat, poruncindu-i să se întoarcă
la mănăstire şi să nu ascundă icoana de cei aflaţi în nevoi. Făcând el ascultare, mulţi
demonizaţi şi bolnavi au primit vindecare prin rugăciunile rostite înaintea sfintei
icoane. După ce schimonahul Martinian a murit (†1884), icoana Maicii Domnului
„Izbăvitoarea” a rămas în Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos.
Egumenul Macarie a lăsat cu limbă de moarte ca icoana să fie dăruită Mănăstirii
Simono-Kananitsk din Caucaz, fapt ce s-a petrecut pe 20 iulie 1889. În ziua primei ei
prăznuiri acolo, o furtună a adus pe ţărmul de lângă mănăstire peste o tonă de peşte.

192
Vineri 18 aprilie (în calendarul civil 1 mai)

Sfântul Cuvios Ioan Isaurianul, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul


Sfântul Ierarh Cosma Mărturisitorul, episcopul Calcedonului
Sfânta Cuvioasă Atanasia din Eghina
Sfântul Nou Mucenic Ioan din Ioanina
Sfântul Nou Mucenic Ioan Culica, săvârşit prin sabie la Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Maxim”

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte V, 1-11
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan V, 30 - VI, 2

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Maxim”

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Maxim” este prăznuită pe 18 aprilie. Ea fost


pictată în 1299, după ce Maica Domnului i s-a arătat Sfântului Maxim, Mitropolitul
Vladimirului. Sinaxarul acestei sfinte icoane a fost scris pe piatra de mormânt a
Sfântului. Fecioara Maria este pictată în statură deplină, ţinându-L pe Pruncul Hristos
cu mâna stângă, iar cu dreapta îi oferă Sfântului Mitropolit Maxim omoforul episcopal.
Maica Domnului i s-a arătat în vis Sfântului Maxim atunci când el venise în vizită de la
Kiev la Vladimir. Când Sfântul s-a trezit, avea în mâinile sale omoforul dăruit de
Fecioara Maria. Arătarea Maicii Domnului a fost un semn de binecuvântare pentru
mutarea scaunului mitropolitan de la Kiev la Vladimir. Omoforul dăruit de ea a fost
păstrat în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Vladimir, timp de 112 ani. În anul
1412, în timpul unei invazii a tătarilor, portarul catedralei, Patrichie, a ascuns la loc
sigur omoforul, după care a fost martirizat de tătari.

193
Sâmbătă 19 aprilie (în calendarul civil 2 mai)

Sfântul Cuvios Ioan Paleolavritul din Palestina


Sfântul Sfinţit Mucenic Pafnutie, episcopul Ierusalimului
Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Antiohiei Pisidiei
Sfinţii Mucenici Socrat şi Dionisie
Sfântul Ierarh Trifon, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Cuvios Simeon, egumenul Mănăstirii Filoteu din Athos
Icoană a Maicii Domnului de la Muzeul Mitropoliei din Cluj

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Fapte V, 21-32
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 2-a după Sfintele Paşti - Ioan VI,14-27

Icoana Maicii Domnului de la Muzeul Mitropoliei din Cluj

Această icoană Odighitria a Maicii Domnului din colecţia Muzeului Mitropoliei


Clujului este de factură bizantină şi a fost pictată de Nechita Zugravul la anul 1760.
194
Duminică 20 aprilie (în calendarul civil 3 mai)

Duminica a 3-a după Sfintele Paşti, a Sfintelor Femei Mironosiţe

Sfântul Cuvios Teodor Trihina


Sfinţii Mucenici: Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Severian, Hristofor,
Teona şi Antonin, împreună pătimitori cu Sfântul Mucenic Gheorghe
Sfântul Sfinţit Mucenic Anastasie al II-lea, patriarhul Antiohiei
Sfântul Apostol Zaheu vameşul, dintre cei 70
Sfântul Cuvios Anastasie, egumenul Mănăstirii Muntelui Sinai
Sfinţii Cuvioşi Atanasie şi Ioasaf pustnicul, ctitorii Mănăstirii Meteora din
Tesalia
† Sfântul Ierarh Teotim, episcopul Tomisului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Mironosiţelor” (vezi sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru (vezi la 19 februarie)

Glasul al 2-lea; Voscreasna a 4-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 3-a după Sfintele Paşti, a Sfintelor Femei Mironosiţe -


Fapte VI, 1-7

„În zilele acelea, înmulţindu-se ucenicii, eleniştii (iudei) murmurau


împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la slujirea cea
de fiecare zi. Şi chemând cei doisprezece mulţimea ucenicilor, au zis: Nu este
drept ca noi, lăsând de-o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese.
Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de
195
Duh Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. Iar noi
vom stărui în rugăciune şi în slujirea cuvântului. Şi a plăcut cuvântul înaintea
întregii mulţimi, şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, şi
pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena, şi pe Nicolae,
prozelit din Antiohia, pe care i-au pus înaintea apostolilor, şi ei, rugându-se,
şi-au pus mâinile peste ei. Şi cuvântul lui Dumnezeu creştea, şi se înmulţea
foarte numărul ucenicilor în Ierusalim, încă şi mulţime de preoţi se
supuneau credinţei.”

Evanghelia la Duminica a 3-a după Sfintele Paşti, a Sfintelor Femei Mironosiţe -


Marcu XV, 43 – XVI, 8

„În vremea aceea, a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aştepta şi
el Împărăţia lui Dumnezeu, şi, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui
Iisus. Iar Pilat s-a mirat că a şi murit şi, chemând pe sutaş, l-a întrebat dacă a
murit de mult. Şi aflând de la sutaş, a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif,
cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a
pus într-un mormânt care era săpat în stâncă, şi a prăvălit o piatră la uşa
mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au
pus. Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui
Iacov, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi
dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii (duminică), pe când răsărea soarele,
au venit la mormânt. Şi ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la
uşa mormântului? Dar, ridicându-şi ochii, au văzut că piatra fusese
răsturnată; căci era foarte mare. Şi, intrând în mormânt, au văzut un tânăr
şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-au spăimântat. Iar el
le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A
înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor
Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo Îl veţi vedea,
după cum v-a spus. Şi ieşind, au fugit de la mormânt, că erau cuprinse de frică
şi de uimire, şi nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.”

Icoana Maicii Domnului „a Mironosiţelor”

Icoana Maicii Domnului „a Mironosiţelor”, prăznuită în Duminica a 3-a


după Sfintele Paşti, pe 1 mai şi pe 23 iunie, a fost găsită la 1 mai 1647 lângă
oraşul Ţarevokokşaisk din provincia Kazan de către ţăranul Andrei Zolnin. El a
observat într-un copac o icoană sculptată în piatră cu imaginea Sfântului
Mormânt, având în stânga cele trei mironosiţe, printre care şi Maica Domnului,
şi în dreapta îngerul arătând cu mâna dreaptă spre sicriu, urmat de Sfinţii
Apostoli Petru şi Ioan Evanghelistul, iar în partea de sus, într-un medalion
separat, chipul Mântuitorului. Andrei a luat icoana şi a dus-o acasă, dar în
curând, după ce aceasta a devenit renumită pentru vindecări minunate ale
credincioşillor care se rugau în faţa ei, icoana a fost mutată în biserica Învierii
din oraşul Ţarevokokşaisk unde a continuat, de asemenea, să fie făcătoare de
minuni. După ceva timp, icoana a fost transferată la Moscova, unde şi acolo, în
faţa ei, s-au înfăptuit multe minuni. În urma poruncii ţarului Alexei Mihailovici,
după icoană s-a făcut o copie care a rămas la Moscova, iar icoana originală a
revenit la Ţarevokokşaisk.

196
Luni 21 aprilie (în calendarul civil 4 mai)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Ianuarie, episcopul din Benevent, diaconii Faust, Proclu
şi Sosson, citeţul Desiderie şi Sfinţii Mucenici Eutihie şi Acution
Sfântul Mucenic Teodor din Perga Pamfiliei şi cei împreună cu dânsul printre
care şi maica sa, Filipia
Sfânta Muceniţă Alexandra împărăteasa, soţia împăratului Diocleţian,
împreună cu slujitorii ei, Apolo, Isachie şi Codrat
Sfântul Ierarh Maximian, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Cuvios Atanasie Sinaitul
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Băjeşti, judeţul Argeş

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti –
Fapte VI, 8 - VII, 5; 47-60
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Ioan IV, 46-54

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Băjeşti, judeţul Argeş

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus din Biserica cu hramul „Adormirea


Maicii Domnului” din Băjeşti este de tip Panakranta şi a fost pictată de Todoran
Zugravul în anul 1668.
197
Marţi 22 aprilie (în calendarul civil 5 mai)

Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei


Sfântul Apostol Natanael
Sfântul Mucenic Nearh
Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la biserica Mănăstirii Govora

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Fapte VIII, 5-17
- la Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul - Filipeni I, 12-19
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Ioan VI, 27-33
- la Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la biserica Mănăstirii Govora

Icoana de la biserica Mănăstirii Govora, a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braţe


şi aşezată în jilţ împărătesc, a fost pictată de Iosif Zugravul în anul 1711.

198
Miercuri 23 aprilie (în calendarul civil 6 mai)

†) Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (icoana Sfântului


Mare Mucenic Gheorghe de pe spatele icoanei Maicii Domnului de la
Mănăstirea Neamţ, alături de icoana Maicii Domnului - ambele desferecate)

Sfântul Mucenic Valerie, împreună pătimitor cu Sfântul Gheorghe


Sfinţii Mucenici Anatolie şi Protoleon Stratilaţii, împreună pătimitori cu Sfântul
Gheorghe
Sfântul Mucenic Atanasie, înainte vrăjitor, care a crezut în Hristos prin Sfântul
Gheorghe
Sfântul Mucenic Glicherie plugarul, împreună pătimitor cu Sfântul Gheorghe
Sfinţii Mucenici Donat şi Terinos
Sfântul Nou Mucenic Gheorghe, săvârşit prin sabie în Ptolemaida
Sfântul Nou Mucenic Lazăr Bulgarul

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:

Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti –


Fapte VIII, 18-25

„În vremea aceea, Simon, văzând că prin punerea mâinilor apostolilor se dă


Duhul Sfânt, le-a adus bani, zicând: Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca acela pe
care voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt. Iar Petru a zis către el: Banii
tăi să fie cu tine spre pierzare! Căci ai socotit că darul lui Dumnezeu se
agoniseşte cu bani. Tu n-ai parte, nici moştenire, la chemarea aceasta, pentru
199
că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te deci de această
răutate a ta şi te roagă lui Dumnezeu, doară ţi se va ierta cugetul inimii tale,
căci întru amărăciunea fierii şi întru legătura nedreptăţii te văd că eşti. Şi
răspunzând, Simon a zis: Rugaţi-vă voi la Domnul, pentru mine, ca să nu vină
asupra mea nimic din cele ce aţi zis. Iar ei, mărturisind şi grăind cuvântul
Domnului, s-au întors la Ierusalim şi în multe sate ale samarinenilor
binevesteau.”

Apostolul la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă -


Fapte XII, 1-11

„În vremea aceea, regele Irod (Agripa) a pus mâna pe unii din Biserică, ca
să-i piardă. Şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. Şi văzând că este pe
placul iudeilor, a mai luat şi pe Petru, (şi erau zilele Azimelor) pe care şi
prinzându-l l-a băgat în temniţă, dându-l la patru străji de câte patru ostaşi, ca
să-l păzească, vrând să-l scoată la popor după Paşti. Deci Petru era păzit în
temniţă şi se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către
Biserică. Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea, Petru dormea
între doi ostaşi, legat cu două lanţuri, iar înaintea uşii paznicii păzeau temniţa.
Şi iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină.
Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Şi
lanţurile i-au căzut de la mâini. Şi a zis îngerul către el: Încinge-te şi încalţă-te
cu sandalele. Şi el a făcut aşa. Şi i-a zis lui: Pune haina pe tine şi vino după
mine. Şi, ieşind, mergea după înger, dar nu ştia că ceea ce s-a făcut prin înger
este adevărat, ci i se părea că vede vedenie. Şi trecând de straja întâi şi de a
doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în cetate, şi poarta s-a deschis
singură. Şi ieşind, au trecut o uliţă şi îndată îngerul s-a depărtat de la el. Şi
Petru, venindu-şi în sine, a zis: Acum ştiu cu adevărat că Domnul a trimis pe
îngerul Său şi m-a scos din mâna lui Irod şi din toate câte aştepta poporul
iudeilor.”

Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti -


Ioan VI, 35-39

„Zis-a Domnul: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi


şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată. Dar am spus vouă că
M-aţi şi văzut şi nu credeţi. Tot ce-Mi dă Tatăl, va veni la Mine; şi pe cel ce vine
la Mine nu-l voi scoate afară; pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia
Mea, ci voia Celui Care M-a trimis pe Mine. Şi aceasta este voia Celui Care
M-a trimis, ca din toţi pe care Mi i-a dat Mie să nu pierd nici unul, ci să-i
înviez pe ei în ziua cea de apoi.”

Evanghelia la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă -


Ioan XV, 17 - XVI, 2

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe


altul. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât
pe voi M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar
pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea
lumea vă urăşte. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este
sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă
vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar
200
toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu
cunosc pe Cel Care M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu
ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel ce Mă
urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe
care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut
şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească
cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept". Iar când va veni
Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul
Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Şi
voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am spus
ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul
când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.”

Icoana ferecată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de pe spatele icoanei


Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ

201
Joi 24 aprilie (în calendarul civil 7 mai)

Sfântul Mucenic Sava Stratilat din Dacia şi alţi 70 de Sfinţi Mucenici împreună cu el
Sfânta Cuvioasă Elisabeta din Heracleea Traciei, făcătoarea de minuni
Sfinţii Mucenici Pasicrat şi Valentin din Durostor
Sfinţii Mucenici: Eusebie, Neon, Leontie, Longhin şi alţi 4
Sfântul Nou Mucenic Duca croitorul, săvârşit la Constantinopol
Sfântul Nou Mucenic Nicolae, săvârşit în Magnezia
†) Sfinţii Ierarhi şi Mărturisitori: Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici
Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, episcopul Maramureşului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Molceanskaia”

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Fapte VIII, 26-39
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Ioan VI, 40-44

Icoana Maicii Domnului „Molceanskaia”

Existau două icoane ale Maicii Domnului numite „Molceanskaia”, una în mănăstirea
Sofronievo-Molceanskaia a Naşterii Domnului, iar cealaltă în mănăstirea Molceanski a
Naşterii Maicii Domnului, ambele din eparhia Putivl Kotopsk, Ucraina. La începutul
secolului al XIV-lea, doi călugări s-au mutat în acele locuri din Kievul devastat de
tătari şi au adus icoana Fecioarei Maria „cu scară”, înaintea căreia s-au rugat. Odată
cu trecerea acestora la Domnul, locaşul lor a fost înghiţit de păduri. În anul 1405 un
localnic a descoperit icoana într-un pom şi pe acel loc a fost construită mănăstirea
Molceanski. În 1605 mănăstirea a fost distrusă de polonezi şi icoana a fost mutată în
Mănăstirea Putivl, numită apoi şi Molceanski. În timpul unui incendiu, icoana a fost
distrusă, dar s-au păstrat copii ale ei, de asemenea făcătoare de minuni. În anii de
putere sovietică, mănăstirea a fost devastată şi icoana a fost pierdută. În anii nouăzeci,
ambele mănăstiri au fost restaurate şi înzestrate cu icoane „Molceanskaia” ale Maicii
Domnului păstrate la localnici. La 24 aprilie/ 7mai 1995, o astfel de icoană a fost
adusă, cu procesiune, la Biserica Schimbării la Faţă din Mănăstirea Putivl.
202
Vineri 25 aprilie (în calendarul civil 8 mai)

† Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu


Sfântul Ierarh Macedonie al II-lea, patriarhul Constantinopolului
Sfânta Muceniţă Nichia
Sfinţii 8 Mucenici pustnici săvârşiţi prin sabie
†) Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ţarigradskaia”

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Fapte VIII, 40 - IX, 19
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu - 1 Petru V, 6-14
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti - Ioan VI, 48-54
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului „Ţarigradskaia”

„Ţarigradskaia” este numele a două icoane ale Maicii Domnului, semnificativ diferite
una faţă de cealaltă. Cea prăznuită pe 25 aprilie se spune că ar fi fost una dintre
icoanele pictate de Sfântul Evanghelist Luca, fiind cunoscută din 1071. La mijlocul
secolului al XV-lea ea ar fi fost adusă la mănăstirea Elizarov de lângă Pskov de către
Sfântul Eufrosin de Pskov care o primise de la Patriarhul Constantinopolului. Această
veche icoană s-a pierdut în adâncurile râului Tolga împreună cu navele suedezilor care
au jefuit mănăstirea de odoarele ei. Există o legendă despre o altă icoană a Maicii
Domnului „Ţarigradskaia”, prăznuită la 17 septembrie, adusă de doi călugări greci din
Constantinopol, o icoană miniaturală imprimată pe ardezie, devenită în curând
faimoasă pentru minunile înfăptuite.
203
Sâmbătă 26 aprilie (în calendarul civil 9 mai)

Sfântul Sfinţit Mucenic Vasile, episcopul Amasiei


Sfânta Cuvioasă Glafira
Sfânta Cuvioasă Iusta
Sfinţii Mucenici: Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis
Icoana Maicii Domnului din Chişinău, Basarabia

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti -Fapte IX,19-31
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 3-a după Sfintele Paşti -
Ioan XV, 17 - XVI, 2

Icoana Maicii Domnului din Chişinău, Basarabia

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus din Chişinău este de tip Odighitria
şi a fost pictată în secolul al XVI-lea. Aflată acum la Muzeul de Artă al
Republicii Moldova, ea provine de la Biserica „Sfântul Ilie” din Chişinău,
demolată în anul 1960.
204
Duminică 27 aprilie (în calendarul civil 10 mai)

Duminica a 4-a după Sfintele Paşti, a slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda

Sfântul Apostol Simeon, dintre cei 70, ruda Domnului, episcopul Ierusalimului
Sfântul Cuvios Ioan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Cataron
Sfinţii Apostoli: Aristarh, Marcu şi Zinon dintre cei 70
Sfântul Mucenic Puplie
Sfântul Cuvios Evloghie, primitorul de străini din Constantinopol
Sfântul Mucenic Lolion cel Nou
Icoana Maicii Domnului din Cogîlniceni, Basarabia

Glasul al 3-lea; Voscreasna a 5-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 4-a după Sfintele Paşti, a vindecării slăbănogului de la
scăldătoarea Vitezda - Fapte IX, 32-42

„În zilele acelea, trecând Petru pe la toţi, a coborât şi la sfinţii care locuiau în
Lida. Şi acolo a găsit pe un om, anume Enea, care de opt ani zăcea în pat, fiindcă era
paralitic. Şi Petru i-a zis: Enea, te vindecă Iisus Hristos. Ridică-te şi strânge-ţi patul. Şi
îndată s-a ridicat. Şi l-au văzut toţi cei ce locuiau în Lida şi în Saron, care s-au şi
întors la Domnul. Iar în Iope era o uceniţă, cu numele Tavita, care, tâlcuindu-se, se
zice Căprioară. Aceasta era plină de fapte bune şi de milosteniile pe care le făcea. Şi în
205
zilele acelea ea s-a îmbolnăvit şi a murit. Şi, scăldând-o, au pus-o în camera de sus. Şi
fiind aproape Lida de Iope, ucenicii, auzind că Petru este în Lida, au trimis pe doi
bărbaţi la el, rugându-l: Nu pregeta să vii până la noi. Şi Petru, sculându-se, a venit cu
ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus şi l-au înconjurat toate văduvele, plângând
şi arătând cămăşile şi hainele câte le făcea Căprioara, pe când era cu ele. Şi Petru,
scoţând afară pe toţi, a îngenunchiat şi s-a rugat şi, întorcându-se către trup, a zis:
Tavita, scoală-te! Iar ea şi-a deschis ochii şi, văzând pe Petru, a şezut. Şi dându-i
mâna, Petru a ridicat-o şi, chemând pe sfinţi şi pe văduve, le-a dat-o vie. Şi s-a făcut
cunoscută aceasta în întreaga Iope şi mulţi au crezut în Domnul.”

Apostolul la Sfântul Apostol Simeon – 2 Timotei III, 10-15

„Fiule Timotei, tu mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în


îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă, în prigonirile şi suferinţele care mi s-au
făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit
Domnul. Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.
Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi
rătăciţi fiind ei înşişi. Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti
încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat, şi fiindcă de mic copil cunoşti
Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea
întru Hristos Iisus.”

Evanghelia la Duminica a 4-a după Sfintele Paşti, a vindecării slăbănogului de la


scăldătoarea Vitezda - Ioan V, 1-15

„În vremea aceea, fiind sărbătoare, S-a suit Iisus în Ierusalim. Iar în Ierusalim,
lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci
pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând
mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura
apa şi cine intra întâi după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut.
Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta
zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: Voieşti să te faci sănătos?
Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om care să mă arunce în scăldătoare când se
tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Iisus i-a zis:
Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi
umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de
sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul. El le-a răspuns: Cel Ce m-a făcut
sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a
zis: Ia-ţi patul tău şi umblă? Iar cel vindecat nu ştia Cine este, căci Iisus se dăduse la o
parte din mulţimea care era în acel loc. După aceasta Iisus l-a aflat în templu şi i-a zis:
Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai
rău. Atunci omul a plecat şi a spus iudeilor că Iisus este Cel Ce l-a făcut sănătos.”

Evanghelia la Sfântul Apostol Simeon - Matei XIII, 54-58

„În vremea aceea, venind Iisus în patria Sa, îi învăţa pe ei în sinagoga lor, încât ei
erau uimiţi şi ziceau: De unde are El înţelepciunea aceasta şi puterile? Au nu este
Acesta fiul teslarului? Au nu se numeşte mama Lui Maria şi fraţii (verii) Lui: Iacov şi
Iosif şi Simon şi Iuda? Şi surorile (verişoarele) Lui au nu sunt toate la noi? Deci, de
unde are El toate acestea? Şi se sminteau întru El. Iar Iisus le-a zis: Nu este proroc
dispreţuit decât în patria lui şi în casa lui. Şi n-a făcut acolo multe minuni, din pricina
necredinţei lor.”

Icoana Maicii Domnului din Cogîlniceni-Basarabia

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus de la biserica din Cogîlniceni, Basarabia,


este de tip Odighitria şi a fost pictată de Gherasim Zugravul în anul 1808.
206
Luni 28 aprilie (în calendarul civil 11 mai)

Sfinţii Apostoli Iason şi Sosipatru, dintre cei 70


Sfinţii Mucenici: Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia
Sfinţii Mucenici, tâlhari, care au crezut în Hristos prin Sfântul Apostol Iason
Sfânta Muceniţă Cherchira
Sfinţii Mucenici Zinon şi Vitalie
Sfântul Mucenic Eusebie
Sfinţii Apostoli Onisifor şi Evod, dintre cei 70
Sfântul Mucenic Neon
Icoană a Maicii Domnului Odighitria din Basarabia

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte X, 1-16
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VI, 56-69

Icoana Maicii Domnului Odighitria din Basarabia

Această icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus din Basarabia este de tip
Odighitria şi a fost pictată în secolul al XVIII-lea.
207
Marţi 29 aprilie (în calendarul civil 12 mai)

Sfinţii 9 Mucenici din Cizic; Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemon, Magnos,
Teodot, Tavmasie şi Filimon
Sfântul Cuvios Memnon Mărturisitorul, făcătorul de minuni
Sfântul Cuvios Auxivie
Icoana Maicii Domnului „Krasnoilskaia” din Crasna, Bucovina

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte X, 21-33
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VII, 1-13

Icoana Maicii Domnului „Krasnoilskaia” din Crasna, Bucovina

Această icoană a fost pictată în anii 50 ai secolului trecut de către pictorul rus
Smirnov care lucra în Crasna şi în timpul liber picta icoane. O astfel de icoană a ajuns
la Minai Mitric, locuitor al Crasnei, care a păstrat-o cu evlavie ani de-a rândul şi a
lăsat-o urmaşilor. În anul 1995, înaintea Floriilor, soţia deţinătorului de atunci al
icoanei, Constantin Mitric, a observat pe chipul Maicii Domnului o lacrimă. Ea a arătat
minunea casnicilor ei, care s-au mirat de cele văzute. Din când în când pe icoană
continuau să se ivească lacrimi, iar gospodarii casei au hotărât să dăruiască icoana
bisericii din Crasna. În a treia zi de Paşti din anul 1995, familia Mitric a adus icoana la
biserica cu hramul Naşterea Sfântului loan Botezătorul. La 29 aprilie, în acelaşi an,
părintele paroh şi credincioşii care se aflau în biserică au fost martorii apariţiei
abundente a Sfântului Mir pe faţa Dumnezeiescului Prunc, mir care a acoperit toată
icoana, pătrunzând până pe spatele ei. Din petele de mir s-a conturat acolo chipul
Mântuitorului, aidoma celui pictat pe faţa icoanei. Începând de atunci mulţi credincoşi
care s-au rugat în faţa icoanei au primit minunate vindecări de boli.
208
Miercuri 30 aprilie (în calendarul civil 13 mai)

Sfântul Apostol Iacov cel Mare, fiul lui Zevedeu, fratele Sfântului Ioan Evanghelistul
Sfântul Cuvios Clement imnograful, ucenicul Sfântului Teodor Studitul
Sfântul Mucenic Maxim
Aflarea moaştelor Sfântul Ierarh Vasile, episcopul Amasiei
Sfântul Ierarh Donat, episcopul Evriei din Albania
Sfânta Nouă Muceniţă Arghira, săvârşită la Constantinopol
Sfântul Ignatie Briancianinov, episcopul Stavropolului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Pătimirilor (Strastnaia)”

Înjumătăţirea praznicului Pogorârii Sfântului Duh (Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte XIV, 6-18
- la Sfântul Apostol Iacov cel Mare - Fapte XII, 1-11
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VII, 14-30
- la Sfântul Apostol Iacov cel Mare - Luca IX, 1-6
209
Icoana Maicii Domnului „a Pătimirilor (Strastnaia)”

Se spune că în Rusia era o femeie evlavioasă, pe nume Ecaterina, care a început


să aibă accese de nebunie după căsătorie, fugind în pădure şi având tentative de
suicid. Într-un moment de luciditate ea s-a rugat Maicii Domnului şi i-a promis că,
dacă o va vindeca, va intra în mănăstire. După recăpătarea sănătăţii, femeia şi-a
amintit de promisiunea făcută, dar după mai mult timp. Timorată şi profund
tulburată, a căzut la pat. De trei ori Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat
bolnavei, poruncindu-i să meargă la Nijni-Novgorod şi să cumpere icoana ei de la
iconograful Grigorie. După ce a îndeplinit porunca, Ecaterina a primit vindecare. De
atunci la această icoană au început să se săvârșească minuni. Ziua de prăznuire a
acestei icoane este 13 august, cinstindu-se mutarea ei din satul Palitsa la Moscova, în
1641. Pe locul în care a fost întâmpinată, la porțile Tverului, a fost construită o
biserică, iar în 1654 a fost construită Mănăstirea Strastna. Icoana mai este prăznuită
pe 30 aprilie şi în a şasea Duminică de după Paşti (Duminica Orbului), spre
aducerea aminte a minunilor care au avut loc în aceste zile. Alte icoane ale Maicii
Domnului „a Pătimirilor” sunt cinstite în Moscova, la Biserica Zămislirii Sfintei Ana, şi
în satul Enkaeva din episcopia Tambov.

210
Mai

211
Joi 1 mai (în calendarul civil 14 mai)

Sfântul Proroc Ieremia


Sfântul Mucenic Vata Persul
Sfânta Cuvioasă Isidora din Egipt, cea nebună pentru Hristos
Sfântul Mucenic Sava, săvârşit spâzurat într-un smochin
Sfinţii Noi Mucenici: Eftimie, Ignatie şi Acachie din Muntele Athos
Sfânta Cuvioasă Tamara, împărăteasa Georgiei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a lui Andronic” (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Mironosiţelor” (vezi la 20 aprilie; dreapta)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Bucurie neaşteptată” (vezi la 25 ianuarie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte X, 34-43
- la Sfântul Proroc Ieremia - 1 Tesaloniceni II, 14-20
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VIII, 12-20
- la Sfântul Proroc Ieremia - Luca IV, 22-30

Icoana Maicii Domnului „a lui Andronic”

Icoana Maicii Domnului „Andronic”, prăznuită pe 1 mai și pe 22 octombrie, a


aparţinut împăratului bizantin Andronic al III-lea Paleologul şi, conform tradiţiei, a fost
pictată de Sfântul Evanghelist Luca. În anul 1347 Andronic a donat icoana Mănăstirii
Monemvasia (lângă Morea) din Peloponez, unde a rămas până în 1839 când, prin
moştenitorul unui consul general rus, a fost trimisă ţarului. Icoana a fost găzduită pe
rând în Palatul de Iarnă şi în Catedrala „Sfânta Treime” din Sankt Petersburg, apoi, în
1877, a fost mutată la Mănăstirea „Icoana Maicii Domnului din Kazan” de lângă oraşul
Vyshiy Volotchok, de unde fost furată în 1984. Icoana o înfăţişează pe Maica Domnului
fără Pruncul Iisus. Pe partea dreaptă a gâtului Fecioarei se află o rană sângerândă,
apărută atunci când a fost lovită cu un cuţit de către un turc.
212
Vineri 2 mai (în calendarul civil 15 mai)

Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Atanasie cel Mare


Sfinţii Mucenici: Esper, soţia sa, Zoe, şi fiii lor, Chiriac şi Teodul
Sfântul Cuvios Iordan, făcătorul de minuni
†) Sfântul Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Putivl

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte X, 44 - XI, 10
- la Aducerea moaştelor Sfântului Atanasie cel Mare - Evrei XIII, 7-16
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VIII, 21-30
- la Aducerea moaştelor Sfântului Atanasie cel Mare - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului din Putivl

Apariţia icoanei Maicii Domnului din Putivl, prăznuită pe 2 mai, a avut loc la două
date diferite, decalate cu peste 400 de ani: 1232 şi 1635. Există mărturii că icoana s-a
aflat la porţile oraşului Putivl şi, datorită mijlocirii Maicii Domnului prin icoana ei
sfântă, oraşul a fost în mod repetat izbăvit de atacurile tătarilor şi ale suedezilor. În
zilele ateismului bolşevic icoana a dispărut. S-au păstrat numai ilustraţiile ei din
cataloagele de icoane apărute înainte de revoluţia bolşevică, în care Fecioara apare cu
Pruncul, Acesta ţinând în mâna stângă un glob, simbol al Atotputerniciei Sale. Maica
Domnului ţine în mâna dreaptă o scară care simbolizează unirea celor pământeşti şi
cereşti prin Naşterea Mântuitorului; o reprezentare asemănătoare apare şi în icoana
Molceanskaia. O copie a acestei icoane a Maicii Domnului se află în Catedrala Putivl
Preobrajensky, dăruind ajutor credincioşilor care se roagă în faţa ei.
213
Sâmbătă 3 mai (în calendarul civil 16 mai)

Sfinţii Mucenici Timotei citeţul şi soţia sa, Mavra


Sfinţii Mucenici Diodor şi Rodopian diaconul
Sfântul Ierarh Petru, episcopul Argosului, făcătorul de minuni
Sfântul Cuvios Teodosie, egumenul Mănăstirii Pecerska
† Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Sven „Svenskaia”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Czestochowa (vezi la 6 martie)

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Fapte XII, 1-11
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 4-a după Sfintele Paşti - Ioan VIII, 31-42

Icoana Maicii Domnului din Sven „Svenskaia”

Icoana Maicii Domnului din Sven, numită şi „Svenskaia”, a fost pictată de Sfântul
Alipie, iconarul Lavrei Pecerska (a Peşterilor) din Kiev. În icoană, Maica Domnului este
reprezentată şezând pe tron, ţinând Pruncul Sfânt pe genunchi, iar de o parte şi de
cealaltă a tronului se află Sfinţii Antonie şi Teodosie de la Pecerska. Până în anul
1288 icoana a stat la Lavra Peşterilor, unde a fost preamărită prin minuni. În anul
1288 ea a fost transferată la Mănăstirea Sven din Briansk, cu hramul Adormirea Maicii
Domnului. Prințul Roman Mihailovici de Cernigov care, aflându-se în Briansk, a orbit
şi şi-a recăpătat vederea după ce s-a rugat la icoană, a construit o biserică de lemn în
cinstea Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, unde a aşezat-o. Icoana Maicii
Domnului din Sven are două sărbători: 3 mai, a doua zi de la moartea Sfântului
Teodosie al Peşterilor, şi 17 august, ziua de pomenire a Cuviosului Alipie iconarul, cel
care a pictat-o, zi stabilită în 1815 drept adâncă recunoştinţă pentru izbăvirea celor
din Briansk de invazia trupelor lui Napoleon din 1812. Icoana este renumită pentru
vindecarea orbilor, a celor posedaţi şi ca protectoare împotriva duşmanilor.
214
Duminică 4 mai (în calendarul civil 17 mai)

Duminica a 5-a după Sfintele Paşti, a Samarinencii

Sfânta Muceniţă Pelaghia din Tars


Sfântul Cuvios Ilarion, făcătorul de minuni
Sfântul Cuvios Nichifor, egumenul Mănăstirii Midichiei
Sfântul Cuvios Nichifor Atonitul, scriitor filocalic
Sfântul Ierarh Atanasie, episcopul Corintului
Sfinţii Mucenici: Afrodisie, Leontie, Antonie, Mel, Valerian şi Macrovie
Aducerea la Constantinopol a moaştelor Sfântului Lazăr cel înviat de Hristos şi
ale Sfintei Maria Magdalena
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Staroruskaia”

Glasul al 4-lea; Voscreasna a 7-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 5-a după Sfintele Paşti, a Samarinencii –


Fapte XI, 19-30

„În zilele acelea, Apostolii, cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute
pentru Ştefan, au trecut până în Fenicia şi în Cipru, şi în Antiohia, nimănui
grăind cuvântul, decât numai iudeilor. Şi erau unii dintre ei, bărbaţi
ciprieni şi cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau şi către elini,
binevestind pe Domnul Iisus. Şi mâna Domnului era cu ei şi era mare
numărul celor care au crezut şi s-au întors la Domnul. Şi vorba despre ei a
ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la
Antiohia. Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi
215
îndemna pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică. Căci era
bărbat bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă. Şi s-a adăugat Domnului
mulţime multă. Şi a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul, şi aflându-l,
l-a adus la Antiohia. Şi au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică şi
învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit
creştini. În acele zile s-au coborât, de la Ierusalim în Antiohia, proroci. Şi
sculându-se unul dintre ei, cu numele Agav, a arătat prin Duhul că va fi în
toată lumea foamete mare, care a şi fost în zilele lui Claudiu. Iar ucenicii au
hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraţilor care
locuiau în Iudeea; ceea ce au şi făcut, trimiţând preoţilor prin mâna lui
Barnaba şi a lui Saul.”

Evanghelia la Duminica a 5-a după Sfintele Paşti, a Samarinencii –


Ioan IV, 5-42

„În vremea aceea, a venit Iisus în oraşul Samariei ce se numea Sihar,


aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său; şi era acolo fântâna lui
Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână şi era ca la al
şaselea ceas. Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis:
Dă-Mi să beau. Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde.
Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine,
care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu
samarinenii. Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi
Cine este Cel Care-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat
apă vie. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de
unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru
Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi
turmele lui? Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta
iarăşi; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac,
căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă
veşnică. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai
însetez, nici să mai vin aici să scot. Iisus i-a zis: Mergi şi cheamă pe bărbatul
tău şi vino aici. Femeia a răspuns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis
că nu ai bărbat. Căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este
bărbat. Aceasta adevărat ai spus. Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti
proroc. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în
Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm. Şi Iisus i-a zis: Femeie,
crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu
vă veţi închina Tatălui. Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm
Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este. Dar vine ceasul şi acum
este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în
adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte. Duh este Dumnezeu
şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr. I-a zis
femeia: Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va
vesti nouă toate. Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel Ce vorbesc cu tine. Dar atunci au
sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o
întrebi, sau: Ce vorbeşti cu ea? Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate
şi a zis oamenilor: Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut.
Nu cumva acesta este Hristosul? Şi au ieşit din cetate şi veneau către El. Între
timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă. Iar El le-a zis: Eu
am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi. Ziceau deci ucenicii între ei: Nu
cumva I-a adus cineva să mănânce? Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac
216
voia Celui Ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui. Nu ziceţi voi că mai
sunt patru luni şi vine secerişul? Iată, zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi
holdele că sunt albe pentru seceriş. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună
roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce
seceră. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: că unul este semănătorul şi
altul secerătorul. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au
muncit şi voi aţi intrat în munca lor. Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au
crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am
făcut. Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a
rămas acolo două zile. Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui, iar
femeii i-au zis: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit
şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”

Icoana Maicii Domnului „Staroruskaia”

Prăznuită la 4 mai şi 18 septembrie, icoana Maicii Domnului „Staroruskaia”


se află în Biserica Sfântul Gheorghe din Staraya Russa şi este cea mai mare
icoană portabilă din lume (înălţime 278 cm, lăţime 202 cm). Potrivit mărturiei
din anul 1609 a lui Vilna Mezeslov, această icoană a fost mutată din oraşul
grecesc Olviopol (acum în regiunea Cherson) la Rusu (acum Staraya Russa) în
anul 1470, când turcii şi tătarii din Crimeea au atacat Bizanţul şi, dorind să
salveze icoana, locuitorii au decis să o trimită la Rusu.
Tradiţia spune că în anul 1570 a izbucnit o epidemie de ciumă în Tihvin şi
locuitorii oraşului au apelat la cei din Rusu să le trimită icoana făcătoare de
minuni pentru a-i ajuta, dar după ce epidemia a încetat, cei din Tihvin nu au
mai returnat icoana decât după multe cereri ale locuitorilor din Staraya Russa
de a le fi înapoiată, şi anume peste 300 de ani, la 18 septembrie 1888.
Există două tipuri de reprezentări ale icoanei „Staroruskaia”. Reprezentarea
veche datează de la începutul secolului al XIII-lea şi este o combinaţie de tipuri,
Odighitria cu Eleusa, cu Pruncul Iisus având obrazul lipit de cel al Fecioarei. O
copie a icoanei străvechi a Maicii Domnului „Staroruskaia” se află acum în
Mănăstirea Pokrovsky Porechsky din Kozya Gora.
În 1787, deoarece nu a putut returna icoana originală la Staraya Russa,
parohul Ivan Krasilnikov a comandat o copie a ei, transferată la Staraya Russa
şi aşezată în Biserica Învierii la 4 mai 1788. În 1888, la întoarcerea icoanei
străvechi, s-a văzut că feţele sfinte din icoană sunt altfel orientate, cu Pruncul
Hristos Care Se întoarce de la Sfânta Fecioară, întregul Său chip exprimând
dorinţa de a pleca din braţele ei. Una dintre legende afirmă că chipul lui Hristos
s-a întors astfel de la Maica Sa ca să atragă atenţia spre pocăinţă de la viaţa
păcătoasă a locuitorilor din Staraya Russa.
În anii puterii sovietice ferecăturile împodobite ale icoanelor au fost distruse,
fiind jefuite pentru cantitatea mare de aur şi pietre preţioase pe care le
conţineau, iar icoanele au fost transferate la Muzeul Local Starorussky. Soarta
icoanei străvechi nu este cunoscută, ea dispărând în timpul războiului. Icoana
copie fost transferată în biserica deschisă în oraşul Staraya Russa în timpul
ocupaţiei acestuia de către trupele germane. În anul 1943, când populaţia civilă
a fost evacuată din oraş, icoana a fost dusă în biserica Mihailovski din oraşul
Dno. După eliberare, în 1946, icoana a revenit la Staraya Russa şi se află în
biserica Sfântului Gheorghe, pe iconostasul din nava stângă, atrăgând prin
minunile înfăptuite mulţimi de credincioşi care se roagă la ea.

217
Luni 5 mai (în calendarul civil 18 mai)

Sfânta Mare Muceniţă Irina


Sfinţii Mucenici: Neofit, Gaie şi Gaian
Sfântul Mucenic Efrem cel Nou din Atica
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Potirul nesecat”

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XII, 12-17
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan VIII, 42-51

Icoana Maicii Domnului „Potirul nesecat”

Icoana Maicii Domnului „Potirul nesecat” se află în Biserica „Acoperământul


Maicii Domnului” a Mănăstirii Serpuhov. În Rusia icoana este cunoscută ca
făcătoare de minuni încă din anul 1878. Atunci, un soldat în rezervă din Tula,
care obişnuia să-şi dea toată pensia pe băutură şi din cauza acesteia ajunsese
să nu mai poată merge, a fost vindecat în chip minunat atât de neputinţa
trupească cât şi de patima sa prin rugăciunea în faţa acestei icoane. Vestea
minunii s-a răspândit cu repeziciune şi mulţi oameni care aveau patima beţiei,
împreună cu familiile lor, veneau să se roage în faţa icoanei, primind vindecare.
În fiecare duminică la Mănăstirea Serpuhov se citesc rugăciunea şi Acatistul
Potirul Nesecat, pentru cei suferinzi de patima beţiei dar şi de alte patimi şi
neputinţe. Cea mai amplă slujbă înaintea icoanei Maicii Domnului „Potirul
nesecat” se săvârşeşte în ziua ei de prăznuire, 5 mai.

218
Marţi 6 mai (în calendarul civil 19 mai)

Sfântul şi Dreptul Iov, mult-răbdătorul


Sfinţii Cuvioşi Mamant, Pahomie şi Ilarion
Sfântul Mucenic Dimitrion
Sfinţii Mucenici: Danax, Mesir şi Terinos
Sfântul Mucenic Donat
Sfântul Mucenic Varvar ostaşul
Icoană a Maicii Domnului „Panakranta” de la Muzeul Naţional de Artă

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XII, 25 - XIII, 12
- la Sfântul şi Dreptul Iov - Efeseni VI, 10-17
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan VIII, 51-59
- la Sfântul şi Dreptul Iov - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la Muzeul Naţional de Artă

Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la Muzeul Naţional de Artă al României


din Bucureşti a fost pictată la începutul secolului al XVIII-lea.

219
Miercuri 7 mai (în calendarul civil 20 mai)

Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci la Ierusalim în anul 351


Sfântul Mucenic Acachie sutaşul
Sfântul Mucenic Codrat şi cei împreună cu dânsul
Sfinţii Mucenici Rufin şi Saturnin
Sfântul Cuvios Ioan Psihaitul, mărturisitor la Constantinopol
Sfântul Mucenic Maxim, negustorul din Efes
Sfântul Ierarh Alexie Toth, apărător al Ortodoxiei în SUA
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Jiroviţ (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Liubeci

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XIII, 13-24
- la Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci - Fapte XXVI, 1; 12-20
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan VI, 5-14
- la Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci -
Ioan XIX, 6-11; 13-20; 25-28; 30-35

Icoanei Maicii Domnului din Jiroviţ

Icoana Maicii Domnului „Jiroviţkaia”, de tip Eleusa, a apărut în anul 1470 în


oraşul Jiroviţ lângă Grodno. În pădurea aparţinând nobilului ortodox lituanian
Alexander Soltan, păstorii au văzut o lumină neobişnuit de strălucitoare şi au găsit
într-un copac o mică icoană a Maicii Domnului. Păstorii au adus icoana nobilului şi
acesta a pus-o într-un scrin. A doua zi el a vrut să le-o arate unor oaspeţi, dar nu a
mai găsit-o în scrin. După o vreme păstorii au găsit iar icoana într-un copac din
pădure şi i-au dus-o din nou nobilului Soltan. Acesta a făcut jurământ ca pe locul
apariţiei icoanei să construiască o biserică în cinstea Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu. În scurt timp lângă biserică s-a adunat un sat şi s-a format o parohie.
220
Odată biserica a ars, dar icoana, considerată pierdută, a fost găsită mai târziu lângă o
piatră a bisericii arse. Biserica a fost reconstruită şi lângă ea s-a întemeiat o
mănăstire. La începutul secolului al XVII-lea icoana a fost luată de catolici, dar din
anul 1918 a fost returnată Bisericii Ortodoxe. Icoana este mult cinstită pentru ajutorul
care vine prin rugăciune în faţa ei.

Icoana Maicii Domnului din Liubeci

Icoana Maicii Domnului „Liubeciskaia”, de tip Odighitria, datează din secolul al


XI-lea. Conform unei istorisiri, în vechiul oraş Liubeci trăia familia unui măcelar sărac.
Văzând cum tatăl său taie viţeii, feciorul cel mai mare a luat într-o zi cuţitul şi a ieşit
să se joace cu fratele mai mic. Din neatenţie, l-a înjunghiat mortal. De frică, băiatul s-a
ascuns în cuptor, iar mama care nu ştia nimic de cele întâmplate a aprins focul.
Tocmai atunci s-a întors acasă şi tatăl care, văzând pe unul dintre fii zăcând mort, iar
pe celălalt în cuptorul cuprins de flăcări, s-a aruncat disperat şi înfuriat asupra
nevestei şi a omorât-o. Devastat, a alergat pe malul Niprului şi a văzut acolo o barcă în
care a urcat. Barca a pornit purtată de valuri, iar măcelarul fiind istovit şi plin de amar
a adormit. În acel timp, barca s-a întors către malul dinspre Liubeci al râului şi, de la
contactul cu prundişul, omul s-a trezit şi a văzut acolo icoana Maicii Domnului.
Simţind o mare uşurare sufletească, a luat-o şi a venit acasă, unde şi-a găsit întreaga
familie în viaţă. Despre minunile săvârşite de icoana Maicii Domnului din Liubeci
vorbeşte Sfântul Ierarh Dimitrie al Rostovului, descriind mulţimile de oameni care
veneau la ea pentru a primi ajutor. Aflarea icoanei este prăznuită pe 7 mai.
221
Joi 8 mai (în calendarul civil 21 mai)

†) Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul


Sfântul Cuvios Arsenie cel Mare
Sfântul Cuvios Mil Melodul
Pomenirea Sfinţilor Mucenici ostaşi care s-au săvârşit prin sabie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dătătoarea de viaţă”

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XIV, 20 - XV, 4
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan - 1 Ioan I, 1-7
- la Sfântul Cuvios Arsenie cel Mare - Efeseni IV, 7-13
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan IX, 39 - X, 9
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan - Ioan XIX, 25-27; XXI, 24-25
- la Sfântul Cuvios Arsenie cel Mare - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului „Dătătoarea de viaţă”

Această icoană făcătoare de minuni, prăznuită în joia din Săptămâna a 5-a după
Sfintele Paşti şi în marţea din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti, a fost pictată în
secolul al XIV-lea şi dăruită de către Patriarhul Ecumenic prinţului Ostrogski ca
binecuvântare pentru apărarea sfintei Ortodoxii. Icoana a însoţit prinţii Ostrogski în
campaniile militare şi aceştia îşi dobândeau victoriile prin mijlocirea ei. Ultimul dintre
prinţi, Janusz (Ioan), a dăruit icoana Mănăstirii Sfânta Treime din satul Mezhirici
(acum regiunea Rivne a Ucrainei). Din păcate acest prinţ s-a convertit la catolicism, iar
la începutul secolului al XVII-lea a trecut mănăstirea la catolici. În anul 1866
mănăstirea s-a întors la ortodocşi. După revoluţia bolşevică Mănăstirea Mezhiritsky a
fost închisă, dar a fost redeschisă în 1991 iar icoana a revenit în altarul principal.
222
Vineri 9 mai (în calendarul civil 22 mai)

Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae din Mira Lichiei la Bari


Sfântul Proroc Isaia
Sfântul Mucenic Hristofor
Sfintele Muceniţe Calinica şi Achilina, care au crezut în Hristos prin Sfântul
Mucenic Hristofor
Sfinţii Mucenici Epimah şi Gordian
Sfântul Mucenic Nicolae cel Nou din Vunena
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dubenskaia”

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XV, 5-12
- la Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae - Evrei XIII, 17-21
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan X, 17-28
- la Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului „Dubenskaia”

Icoana Maicii Domnului „Dubenskaia”, de tip Eleusa, sărbătorită pe 9 mai şi la


Cincizecime, a fost donată în secolul al XVI-lea de prinţul Konstantin Ostrogski
Mănăstirii Schimbarea la Faţă, construită de strămoşii săi în oraşul Dubno din Volyn,
acum regiunea Rivne din Ucraina.
223
Sâmbătă 10 mai (în calendarul civil 23 mai)

Sfântul Apostol Simon Zilotul, din cei 12


Sfinţii Mucenici şi fraţi: Alfeu, Filadelf şi Ciprian
Sfântul Cuvios Isihie Mărturisitorul din Galatia
Sfântul Cuvios Lavrentie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kiev-Bratsk

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Fapte XV, 35-41
- la Sfântul Apostol Simon Zilotul - 1 Corinteni IV, 9-16
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 5-a după Sfintele Paşti - Ioan X, 27-38
- la Sfântul Apostol Simon Zilotul - Matei XIII, 54-58

Icoana Maicii Domnului din Kiev-Bratsk

Icoana Maicii Domnului din Kiev-Bratsk, de tip Eleusa, a apărut în mod miraculos
în anul 1654 şi a fost aşezată la început în Biserica Sfinţilor Boris şi Gleb din orașul
Vişgorod. În anul 1662 oraşul a fost ocupat de tătarii din Crimeea care luptau de
partea polonezilor, iar sfânta biserică a fost pângărită şi distrusă. Icoana făcătoare de
minuni a Maicii Domnului fusese dinainte scoasă din biserică şi purtată de-a lungul
Niprului până la sectorul Podol din Kiev, de unde a fost preluată cu bucurie de către
creştinii care au dus-o la Mănăstirea Bratsk. Icoana Maicii Domnului din Kiev-Bratsk
este prăznuită de patru ori în timpul anului: pe 10 mai, 2 iunie, 6 septembrie şi în
sâmbăta din săptămâna a cincea a Postului Mare. Icoana originală nu s-a păstrat,
dar copia a fost pictată urmând întru totul originalul şi este în prezent aşezată în
Mănăstirea Acoperământului Maicii Domnului din Kiev.
224
Duminică 11 mai (în calendarul civil 24 mai)

Duminica a 6-a după Sfintele Paşti, a vindecării orbului din naştere

Pomenirea facerii sau înnoirii cetăţii Constantinopol


Sfântul Sfinţit Mucenic Mochie, preot din Amfipole
Sfântul Nou Mucenic Dioscor din Smirna
Sfântul Nou Mucenic Arghiros Tesaloniceanul
Sfinţii Ierarhi întocmai cu Apostolii Chiril şi Metodie, episcopii Moraviei,
învăţătorii slavilor
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Pătimirilor (Strastnaia)” (vezi la
30 aprilie)

Glasul al 5-lea; Voscreasna a 8-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 6-a după Sfintele Paşti, a vindecării orbului din
naştere - Fapte XVI, 16-34

„În zilele acelea, când ne duceam noi, Apostolii, la locul de rugăciune, ne-a
întâmpinat o slujnică care avea duh pitonicesc şi care aducea mult câştig
stăpânilor ei, ghicind. Aceasta, ţinându-se după Pavel şi după noi, striga,
zicând: Aceşti oameni sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt, care vă vestesc
vouă calea mântuirii. Şi aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel,
225
mâniindu-se şi întorcându-se, a zis duhului: În numele lui Iisus Hristos îţi
poruncesc să ieşi din ea. Şi în acel ceas a ieşit. Şi stăpânii ei, văzând că s-a dus
nădejdea câştigului lor, au pus mâna pe Pavel şi pe Sila şi i-au dus în piaţă
înaintea dregătorilor. Şi ducându-i la judecători, au zis: Aceşti oameni, care
sunt iudei, tulbură cetatea noastră. Şi vestesc obiceiuri care nouă nu ne este
îngăduit să le primim, nici să le facem, fiindcă suntem romani. Şi s-a sculat şi
mulţimea împotriva lor. Şi judecătorii, rupându-le hainele, au poruncit să-i
bată cu vergi. Şi, după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă,
poruncind temnicerului să-i păzească cu grijă. Acesta, primind o asemenea
poruncă, i-a băgat în fundul temniţei şi le-a strâns picioarele în butuci; iar la
miezul nopţii, Pavel şi Sila, rugându-se, lăudau pe Dumnezeu în cântări, iar cei
ce erau în temniţă îi ascultau. Şi deodată s-a făcut cutremur mare, încât s-au
zguduit temeliile temniţei şi îndată s-au deschis toate uşile şi legăturile tuturor
s-au dezlegat. Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile
temniţei, scoţând sabia, voia să se omoare, socotind că cei închişi au
fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău,
că toţi suntem aici. Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru şi,
tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel şi a lui Sila; şi
scoţându-i afară (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor,
ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc? Iar ei au zis: Crede în Domnul
Iisus şi te vei mântui tu şi casa ta. Şi i-au grăit lui cuvântul lui
Dumnezeu şi tuturor celor din casa lui. Şi el, luându-i la sine, în acel
ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată. Şi
ducându-i în casă, a pus masa şi s-a veselit cu toată casa, crezând în
Dumnezeu.”

Apostolul la Înnoirea Constantinopolului - Coloseni III, 12-16

„Fraţilor, îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu


milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu
îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are
cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa
să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este
legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi
un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori. Cuvântul
lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi
cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I
în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti.”

Evanghelia la Duminica a 6-a după Sfintele Paşti, a vindecării orbului din


naştere - Ioan IX, 1-38

„În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut un om orb din naştere. Şi ucenicii
Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a păcătuit: acesta sau părinţii lui,
de s-a născut orb? Iisus a răspuns: Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să
se arate în el lucrările lui Dumnezeu. Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările
Celui Care M-a trimis pe Mine; că vine noaptea, când nimeni nu poate să
lucreze. Atât cât sunt în lume, Lumină a lumii sunt. Acestea zicând, a scuipat
jos şi a făcut tină din scuipat, şi a uns cu tină ochii orbului. Şi i-a zis: Mergi de
te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuieşte: trimis). Deci s-a dus şi
s-a spălat şi a venit văzând. Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte că era
orb ziceau: Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea? Unii ziceau: El este. Alţii
226
ziceau: Nu este el, ci seamănă cu el. Dar acela zicea: Eu sunt. Deci îi ziceau:
Cum ţi s-au deschis ochii? Acela a răspuns: Omul care se numeşte Iisus a
făcut tină şi a uns ochii mei; şi mi-a zis: Mergi la scăldătoarea Siloamului şi te
spală. Deci, ducându-mă şi spălându-mă, am văzut. Zis-au lui: Unde este
Acela? Şi el a zis: Nu ştiu. L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecând orb. Şi
era sâmbătă în ziua în care Iisus a făcut tină şi i-a deschis ochii. Deci iarăşi îl
întrebau şi fariseii cum a văzut. Iar el le-a zis: Tină a pus pe ochii mei, şi m-am
spălat şi văd. Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu,
fiindcă nu ţine sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă
asemenea minuni? Şi era dezbinare între ei. Au zis deci orbului iarăşi: Dar tu
ce zici despre El, că ţi-a deschis ochii? Iar el a zis că proroc este. Dar iudeii
n-au crezut despre el că era orb şi a văzut, până ce n-au chemat pe părinţii
celui ce vedea. Şi i-au întrebat, zicând: Acesta este fiul vostru, despre care ziceţi
că s-a născut orb? Deci cum vede el acum? Au răspuns deci părinţii lui şi au
zis: Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb. Dar cum vede el acum,
noi nu ştim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu ştim. Întrebaţi-l pe el; este în
vârstă; va vorbi singur despre sine. Acestea le-au spus părinţii lui, pentru că se
temeau de iudei. Căci iudeii puseseră acum la cale că, dacă cineva va mărturisi
că El este Hristos, să fie dat afară din sinagogă. De aceea au zis părinţii lui:
Este în vârstă; întrebaţi-l pe el. Deci au chemat a doua oară pe omul care
fusese orb şi i-au zis: Dă slavă lui Dumnezeu. Noi ştim că Omul Acesta e
păcătos. A răspuns deci acela: Dacă este păcătos, nu ştiu. Un lucru ştiu: că
fiind orb, acum văd. Deci i-au zis: Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii? Le-a
răspuns: V-am spus acum şi n-aţi auzit? De ce voiţi să auziţi iarăşi? Nu cumva
voiţi şi voi să vă faceţi ucenici ai Lui? Şi l-au ocărât şi i-au zis: Tu eşti ucenic al
Aceluia, iar noi suntem ucenici ai lui Moise. Noi ştim că Dumnezeu a vorbit lui
Moise, iar pe Acesta nu-L ştim de unde este. A răspuns omul şi le-a zis:
Tocmai în aceasta stă minunea: că voi nu ştiţi de unde este şi El mi-a
deschis ochii. Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi; dar de
este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acesta îl ascultă.
Din veac nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. De
n-ar fi Acesta de la Dumnezeu n-ar putea să facă nimic. Au răspuns şi i-au
zis: În păcate te-ai născut tot şi tu ne înveţi pe noi? Şi l-au dat afară. Şi a
auzit Iisus că l-au dat afară. Şi, găsindu-l, i-a zis: Crezi tu în Fiul lui
Dumnezeu? El a răspuns şi a zis: Dar cine este, Doamne, ca să cred în
El? Şi a zis Iisus: L-ai şi văzut! Şi Cel Care vorbeşte cu tine Acela este. Iar
el a zis: Cred, Doamne. Şi s-a închinat Lui.”

Evanghelia la Înnoirea Constantinopolului - Ioan XV, 9-16

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit
şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea. Dacă păziţi poruncile Mele, veţi
rămâne întru iubirea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui
Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus, ca bucuria Mea să fie
în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă
iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta
nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi
prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că
sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că
toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute. Nu voi M-aţi ales
pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi,
şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.”
227
Luni 12 mai (în calendarul civil 25 mai)

Sfântul Ierarh Epifanie, arhiepiscopul Constanţianei Ciprului


Sfântul Ierarh Gherman, patriarhul Constantinopolului
†) Sfântul Mucenic Ioan Valahul
Icoana Maicii Domnului de la Muzeul Mănăstirii Văratec

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Fapte XVII, 1-9
- la Sfinţii Ierarhi Epifanie şi Gherman - Evrei XIII, 7-16
- la Sfântul Mucenic Ioan Valahul - Romani VIII, 28-39
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Ioan XI, 47-57
- la Sfinţii Ierarhi Epifanie şi Gherman - Matei V, 14-19
- la Sfântul Mucenic Ioan Valahul - Luca XXI, 12-19

Icoana Maicii Domnului de la Muzeul Mănăstirii Văratec

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus de la Muzeul Mănăstirii Văratec este de


tip Odighitria şi a fost pictată în prima jumătate a secolului al XVI-lea în vremea
domnitorului Petru Rareş şi provine probabil de la biserica din Văleni.
228
Marţi 13 mai (în calendarul civil 26 mai)

Sfânta Muceniţă Glicheria şi Sfântul Mucenic Laodichie temnicerul


Sfântul Cuvios Serghie Mărturisitorul, tatăl Sfântului patriarh Fotie
Sfântul Ierarh Pavsicacos, episcopul Sinadei
Sfântul Sfinţit Mucenic Alexandru, episcopul Tiverianilor
Sfântul Cuvios Nichifor, preot din Efes
Sfinţii Cuvioşi Eftimie cel Nou, ctitorul Mănăstirii Iviron din Athos,
Ioan Iviritul, tatăl său, şi Gheorghe Iviritul, rudenie cu el
Sfântul Cuvios Gavriil Iviritul, cel care a adus din mare Icoana Maicii Domnului
„Portăriţa”
Sfinţii Mucenici monahi iviriţi înecaţi în mare în timpul patriarhului Ioan Vecos
pentru că nu au vrut să se unească cu ereticii latini
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dătătoarea de viaţă” (vezi la 8 mai)

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Fapte XVII, 19-28
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Ioan XII, 19-36

229
Miercuri 14 mai (în calendarul civil 27 mai)

Odovania praznicului Învierii Domnului nostru Iisus Hristos

Sfântul Mucenic Isidor, săvârşit prin sabie în insula Chios


Sfântul Sfinţit Mucenic Terapont, episcopul Ciprului
Sfântul Mucenic Alexandru din Conducheli
Sfinţii Mucenici: Alexandru, Varvar şi Acolut
Sfântul Ierarh Leontie, patriarhul Ierusalimului
Sfântul Nou Mucenic Marcu Criteanul, săvârşit prin sabie în Smirna
Sfântul Nou Mucenic Ioan Bulgarul, săvârşit în Smirna
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Terebinskaia”

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Fapte XVIII, 22-28
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Ioan XII, 36-47

Icoana Maicii Domnului „Terebinskaia”

Prăznuită la 14 mai, Icoana Maicii Domnului „Terebinskaia” a fost cinstită


începând cu anul 1654. Icoana originală, despre care tradiţia spune că a fost adusă la
Catedrala din Novgorod de la Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, nu s-a păstrat,
cea aflată în Mănăstirea Terebinsky a eparhiei Tver, Rusia, fiind doar o copie a ei.
230
Joi 15 mai (în calendarul civil 28 mai)

(†) Înălţarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos (icoană pictată de Bogdan
Zugravul în anul 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

Sfântul Pahomie cel Mare, întemeietorul vieţii monahale de obşte (în icoană)
Sfântul Ierarh Ahile, arhiepiscopul Larisei, participant la Sinodul I Ecumenic
Sfântul Cuvios Varvar, izvorâtorul de mir

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti, la Înălţarea la cer a
Domnului nostru Iisus Hristos - Fapte I, 1-12

„În cartea cea dintâi am scris, o Teofile, despre toate câte a făcut şi a învăţat Iisus
de la început până în ziua în care S-a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, a dat
poruncile Sale Apostolilor pe care i-a ales. După patima Sa, Iisus li S-a arătat pe Sine
viu prin multe semne doveditoare, şi li S-a făcut văzut timp de patruzeci de zile
vorbindu-le cele despre Împărăţia lui Dumnezeu. Şi cu ei petrecând, le-a poruncit să
nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, pe care (a zis El) aţi
auzit-o de la Mine: Că Ioan a botezat cu apă, iar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, nu
mult după aceste zile. Iar ei, adunându-se, Îl întrebau, zicând: Doamne, oare, în acest
231
timp vei aşeza Tu, la loc, împărăţia lui Israel? El a zis către ei: Nu este al vostru a şti
anii sau vremile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa, ci veţi lua putere, venind
Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în
Samaria şi până la marginea pământului. Şi acestea zicând, pe când ei priveau, S-a
înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor. Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi
bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileeni, de ce
staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni,
precum L-aţi văzut mergând la cer. Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele ce
se cheamă al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o sâmbătă.”

Apostolul la Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare - Galateni V, 22 - VI, 2

„Fraţilor, roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea,


bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora
ca acestea nu este lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul
împreună cu patimile şi cu poftele. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm. Să
nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe
alţii. Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală, voi cei duhovniceşti îndreptaţi-
l pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând seama la tine însuţi, ca să nu cazi şi tu
în ispită. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos.”

Evanghelia la Înălţarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos – Luca XXIV, 36-53

„În vremea aceea, după ce S-a sculat din morţi, Iisus a stat în mijlocul ucenicilor
Săi şi le-a zis: Pace vouă. Iar ei, spăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd
duh. Şi Iisus le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în
inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi
vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am. Şi zicând
acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. Iar ei, încă necrezând de bucurie şi
minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de peşte
fript şi dintr-un fagure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor. Şi le-a zis: Acestea
sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se
împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în proroci şi în psalmi.
Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Şi le-a spus că aşa este scris şi
aşa trebuie să pătimească Hristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se
propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile,
începând de la Ierusalim. Voi sunteţi martorii acestora. Şi iată, Eu trimit peste voi
făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de
sus. Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe
când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui,
s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând
şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.”

Evanghelia la Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare - Matei IV, 25 - V, 12

„În vremea aceea, mulţimi multe mergeau după Iisus, din Galileea, din Decapole,
din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în
munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El. Şi deschizându-Şi gura, îi învăţa
zicând: Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia Cerurilor. Fericiţi cei ce
plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei
milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe
Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi
cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor. Fericiţi veţi fi voi
când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva
voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră
multă este în ceruri.
232
Vineri 16 mai (în calendarul civil 29 mai)

Sfântul Cuvios Teodor cel Sfinţit, ucenicul Sfântului Pahomie


Sfântul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Avdo şi Avdis, episcopii din Persia, împreună cu
17 preoţi, 9 diaconi, 6 monahi şi 7 fecioare
Sfinţii Mucenici: Isachie, Simeon şi Vahtisoiu din Persia
Sfinţii 44 de Cuvioşi Părinţi din Mănăstirea Sfântul Sava, ucişi de perşi
Sfântul Mucenic Papilin
Sfântul Mucenic Petru din Vlaherne
Sfântul Ierarh Nicolae I Misticul, patriarhul Constantinopolului
Sfânta Cuvioasă Eufimia din Neoria
Sfântul Mucenic Nicolae cel Nou din Meţovo
Icoana Maicii Domnului de la biserica Mănăstirii Agapia

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Fapte XIX, 1-8
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Ioan XIV, 1-11

Icoana Maicii Domnului de la biserica Mănăstirii Agapia

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus Odighitria de la Mănăstirea Agapia


este una dintre cele mai vechi icoane păstrate în Moldova, fiind pictată în
secolul al XV-lea. Chiar dacă timpul a şters trăsăturile Pruncului Iisus, chipul
Preacuratei Sale Maici, de o inegalabilă frumuseţe, se mai păstrează până în
zilele noastre.

233
Sâmbătă 17 mai (în calendarul civil 30 mai)

Sfântul Apostol Andronic şi Sfânta Iunia, ajutătoarea lui


Sfinţii Mucenici: Solohon, Pamfamir şi Pamfilon
Sfinţii Cuvioşi Nectarie şi Teofan, ctitorii Mănăstirii Varlaam din Meteora
Sfântul Ierarh Atanasie cel Nou, episcopul Hristianopolisului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Vărzăreşti, Basarabia

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Fapte XX, 7-12
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 6-a după Sfintele Paşti - Ioan XIV, 10-21

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Vărzăreşti, Basarabia

Se presupune că icoana Maicii Domnului a fost adusă la Mănăstirea Vărzăreşti de


la Mănăstirea Rudi la răscrucea veacurilor XIX şi XX. Monahia Eleonora, care a venit
în mănăstire în anul 1922, afirma că la intrarea sa în mănăstire icoana se afla aici.
Inscripţia de pe ferecătura de metal a icoanei atestă că această icoană a fost reparată
şi reînnoită în anul 1901. Până la închiderea mănăstirii, în 1959, se ştie despre icoană
că se putea afla în ambele biserici ale mănăstirii, după anotimp; în perioada caldă a
anului icoana se afla în biserica de vară cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, iarna
ea fiind aşezată în biserica de iarnă a „Naşterii Maicii Domnului”. Odată cu închiderea
mănăstirii a început peregrinarea sfintei icoane a Maicii Domnului prin diferite locuri,
peregrinare care a încetat la 11 mai 1997, când ea revenit la Mănăstirea Vărzăreşti.
Minunile săvârşite de Maica Domnului prin icoana sa au fost nenumărate, dintre
acestea amintind în mod special vindecări şi aducerea de ploaie pe timp de secetă. În
cinstea ei, ca semn de mulţumire pentru harul dăruit, obştea maicilor a alcătuit un
acatist care conţine şi unele stihuri referitoare la peregrinarea icoanei. În fiecare an, de
ziua prăznuirii ei, 17 mai, are loc o procesiune cu icoana.

234
Duminică 18 mai (în calendarul civil 31 mai)

Duminica a 7-a după Sfintele Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul Întâi


Ecumenic de la Niceea din anul 325

Sfinţii Mucenici: Petru, Dionisie, Andrei, Pavel, Eraclie, Paulin, Venedim şi Hristina
Sfintele 7 Muceniţe din Ancira Galatiei: Tecusa, Alexandra, Claudia, Fainia, Matronia,
Eufrasia şi Iulia şi Sfântul Mucenic Teodot
Sfânta Muceniţă Eufrasia din Niceea
Sfântul Ierarh Ştefan cel Nou, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Sfinţit Mucenic Teodor, episcopul Romei
Sfânta Cuvioasă Anastasia din Levcadia
Sfântul Cuvios Martinian din Areovintul Constantinopolului
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Cucii, judeţul Argeş

Glasul al 6-lea; Voscreasna a 10-a


235
La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 7-a după Sfintele Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul Întâi
Ecumenic de la Niceea din anul 325 - Fapte XX, 16-18; 28-36

„În zilele acelea, Pavel hotărâse să treacă pe apă pe lângă Efes, ca să nu i se


întâmple să întârzie în Asia, pentru că se grăbea să fie, dacă i-ar fi cu putinţă, la
Ierusalim, de ziua Cincizecimii. Şi trimiţând din Milet la Efes, a chemat la sine pe
preoţii Bisericii. Şi când ei au venit la el, le-a zis: Luaţi aminte de voi înşivă şi de
toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi
Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său. Căci eu ştiu
aceasta, că după plecarea mea vor intra între voi lupi îngrozitori, care nu vor
cruţa turma. Şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături
răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei. Drept aceea, privegheaţi, aducându-
vă aminte că, timp de trei ani, n-am încetat noaptea şi ziua să vă îndemn, cu lacrimi,
pe fiecare dintre voi. Şi acum vă încredinţez lui Dumnezeu şi cuvântului harului
Său, cel ce poate să vă zidească şi să vă dea moştenire între toţi cei sfinţiţi.
Argint, sau aur, sau haină, n-am poftit de la nimeni; voi înşivă ştiţi că mâinile acestea
au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine. Toate vi le-am arătat,
căci ostenindu-vă astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte
de cuvintele Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua. Şi
după ce a spus acestea, plecându-şi genunchii, s-a rugat împreună cu toţi aceştia.”

Evanghelia la Duminica a 7-a după Sfintele Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul Întâi
Ecumenic de la Niceea (Rugăciunea lui Iisus) - Ioan XVII, 1-13

„În vremea aceea, ridicându-Şi ochii către cer, Iisus a zis: Părinte, a venit ceasul!
Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească. Precum I-ai dat stăpânire
peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi
aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu
adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe
pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu,
Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea.
Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi
Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai
dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei
le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că
Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei
pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt
ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt
şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca
să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele
Tău pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul
pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum vin la Tine şi acestea le grăiesc în
lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei.”

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Cucii, judeţul Argeş

Biserica de lemn din Valea Cucii, comuna Cuca, judeţul Argeş, poartă hramul
"Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" şi datează din anul 1806. Icoanele din
registrul împărătesc, printre care şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, de tip
Panakranta, sunt semnate în 1878 de Dimitrie Zugravul.

236
Luni 19 mai (în calendarul civil 1 iunie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Patrichie, episcopul Prusiei, şi cei împreună cu dânsul,


Acachie, Menandru şi Polien
Sfântul Cuvios Memnon, făcătorul de minuni
Sfântul Mucenic Acolut din Hermopolisul Egiptului
Sfânta Muceniţă Chiriachi
Sfânta Muceniţă Teotimia
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Baia, judeţul Arad

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXI, 8-14
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Ioan XIV, 27 - XV, 7

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Baia, judeţul Arad

Biserica de lemn din Baia, comuna Vărădia de Mureş, judeţul Arad a fost
construită în anul 1898 şi are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. În ea se
păstrează icoanele împărăteşti pictate în anul 1770, printre care şi cea a Maicii
Domnului cu Pruncul Iisus, de tip Odighitria, provenind dintr-o biserică de lemn
anterioară, ridicată în anul 1756 şi sfinţită în 1786, dar distrusă de viscol în 1890.
237
Marţi 20 mai (în calendarul civil 2 iunie)

Sfântul Mucenic Talaleu, doctorul din Fenicia


Sfânta Muceniţă Ascla din Tebaida Egiptului
Sfinţii Cuvioşi Nichita, Ioan şi Iosif, ctitorii „Mănăstirii Noi” din Hios
Scoaterea şi mutarea moaştelor Sfântului Nicolae din Mira Lichiei
Sfântul Cuvios Talasie
Sfânta Cuvioasă Lidia, uceniţa Sfântului Apostol Pavel
Sfântul Cuvios Marcu pustnicul
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Bruznic, judeţul Arad

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXI, 26-32
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Ioan XVI, 2-13

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Bruznic, judeţul Arad

Biserica de lemn din Bruznic, comuna Ususău, judeţul Arad, datează din anul
1805 şi are hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Icoanele în stil bizantin aflate pe
iconostas şi în pronaosul bisericii, printre care şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul
Iisus, sunt opera unui pictor cu har care a lucrat aici în urmă cu peste două secole.

238
Miercuri 21 mai (în calendarul civil 3 iunie)

†) Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi


mama sa, Elena (icoană pictată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea,
aflată la Muzeul Mănăstirii Văratec)

Sfântul Nou Mucenic Pahomie, săvârşit prin sabie în Filadelfia


Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir „Vladimirskaia”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peşterilor din Pskov

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri, Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXIII, 1-11

„În zilele acelea, Pavel, fixând sinedriul cu privirea, a zis: Bărbaţi fraţi, eu cu
bun cuget am vieţuit înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta. Arhiereul
Anania a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste gură. Atunci Pavel a
zis către el: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Şi tu şezi să mă judeci pe mine
după Lege, şi, călcând Legea, porunceşti să mă bată? Iar cei ce stăteau lângă el
au zis: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl faci tu de ocară? Iar Pavel a zis: Fraţilor,
nu ştiam că este arhiereu; căci este scris: "Pe mai-marele poporului tău să nu-l
239
vorbeşti de rău". Dar Pavel, ştiind că o parte erau saduchei şi cealaltă farisei, a
strigat în sinedriu: Bărbaţi fraţi! Eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru nădejdea
şi învierea morţilor sunt eu judecat! Şi grăind el aceasta, între farisei şi
saduchei s-a iscat neînţelegere şi mulţimea s-a dezbinat; căci saducheii zic că
nu este înviere, nici înger, nici duh, iar fariseii mărturisesc şi una şi alta. Şi s-a
făcut mare strigare, şi, ridicându-se unii cărturari din partea fariseilor, se
certau zicând: Nici un rău nu găsim în acest om; iar dacă i-a vorbit lui un duh
sau înger, să nu ne împotrivim lui Dumnezeu. Deci făcându-se mare
neînţelegere şi temându-se comandantul ca Pavel să nu fie sfâşiat de ei, a
poruncit ostaşilor să se coboare şi să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în
fortăreaţă. Iar în noaptea următoare, arătându-i-Se, Domnul i-a zis:
Îndrăzneşte, Pavele! Căci precum ai mărturisit cele despre Mine la Ierusalim,
aşa trebuie să mărturiseşti şi la Roma.”

Apostolul la Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama


sa, Elena - Fapte XXIV 1; 12-20

„În zilele acelea, Agripa a zis către Pavel: Îţi este îngăduit să vorbeşti pentru
tine. Atunci Pavel, întinzând mâna, a vorbit întru apărarea sa: Ducându-mă la
Damasc, cu putere şi cu însărcinare de la arhierei, am văzut, o rege, la amiază,
în calea mea, o lumină din cer, mai puternică decât strălucirea soarelui,
strălucind împrejurul meu şi a celor ce mergeau împreună cu mine. Şi noi toţi
căzând la pământ, eu am auzit un glas care-mi zicea în limba evreiască: Saule,
Saule, de ce Mă prigoneşti? Greu îţi este să loveşti în ţepuşă cu piciorul.
Iar eu am zis: Cine eşti, Doamne? Iar Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care
tu Îl prigoneşti. Dar scoală-te şi stai pe picioarele tale. Căci spre aceasta
M-am arătat ţie: ca să te rânduiesc slujitor şi martor, şi al celor ce ai
văzut, şi al celor întru care Mă voi arăta ţie. Alegându-te pe tine din
popor şi din neamurile la care te trimit, să le deschizi ochii, ca să se
întoarcă de la întuneric la lumină şi de la stăpânirea lui satana la
Dumnezeu, ca să ia iertarea păcatelor şi parte cu cei ce s-au sfinţit, prin
credinţa în Mine. Drept aceea, rege Agripa, n-am fost neascultător
cereştii arătări; ci mai întâi celor din Damasc şi din Ierusalim, şi din
toată ţara Iudeii, şi neamurilor le-am vestit să se pocăiască şi să se
întoarcă la Dumnezeu, făcând lucruri vrednice de pocăinţă.”

Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti –


Ioan XVI, 15-23

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea
am zis că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă. Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi
iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Deci unii dintre
ucenicii Lui ziceau între ei: Ce este aceasta ce ne spune: Puţin şi nu Mă veţi
mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, şi că Mă duc la Tatăl? Deci ziceau:
Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce zice. Şi a cunoscut Iisus că voiau
să-L întrebe şi le-a zis: Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi
nu Mă veţi mai vedea şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea? Adevărat, adevărat zic
vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă
veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. Femeia,
când e să nască se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut
copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în
lume. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura
240
inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi. Şi în ziua aceea
nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la
Tatăl în numele Meu, El vă va da.”

Evanghelia la Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama


sa, Elena - Ioan X, 1-9

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Adevărat, adevărat


zic vouă: cel care nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea,
acela este fur şi tâlhar. Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor.
Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul lui, şi oile sale le
cheamă pe nume şi le mână afară. Şi când le scoate afară pe toate ale
sale, merge înaintea lor, şi oile merg după el, căci cunosc glasul lui. Iar
după un străin ele nu vor merge, ci vor fugi de el pentru că nu cunosc
glasul lui. Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înţeles ce înseamnă
cuvintele Lui. A zis deci iarăşi Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa
oilor. Toţi câţi au venit mai înainte de Mine sunt furi şi tâlhari, dar oile nu i-au
ascultat. Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va
intra şi va ieşi şi păşune va afla.”

Icoana Maicii Domnului din Vladimir „Vladimirskaia”

Icoana Maicii Domnului din Vladimir, de tip Eleusa, a fost pictată de Sfântul
Evanghelist Luca pe blatul de la masa la care Mântuitorul a mâncat împreună
cu Pururea Fecioara Maria şi Dreptul Iosif. Patriarhul Constantinopolului, Luca
Hrisoverga, a dăruit în anul 1131 această icoană Marelui Cneaz Gheorghe
Vladimirovici al Kievului, care a aşezat-o iniţial în Mănăstirea Devici din
Vîşgorod (Ucraina). Fiul cneazului, Sfântul Andrei Bogoliubski, a adus icoana în
241
orașul Vladimir în anul 1155 şi a aşezat-o în Catedrala „Adormirea Maicii
Domnului” pe care o ctitorise. De atunci icoana s-a numit „icoana Maicii
Domnului din Vladimir” (Vladimirskaia). În anul 1395, în timpul invaziei lui
Tamerlan, icoana a fost luată din Vladimir şi dusă în noua capitală, Moscova.
În urma rugăciunilor poporului la această icoană, Tamerlan a oprit invazia şi a
dat ordin trupelor sale să se retragă. În amintirea acestei minunate eliberări de
de cotropitori a fost construită Mănăstirea Întâmpinării pe câmpia Kucikov,
locul unde a avut loc întâmpinarea icoanei Maicii Domnului din Vladimir,
întâmpinare pe care întreaga Rusie o sărbătoreşte la 26 august. Sărbători în
cinstea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Vladimir mai au loc în
timpul anului la 21 mai şi 23 iunie. Evenimente foarte importante în istoria
Bisericii Ruse au avut loc înaintea icoanei Maicii Domnului din Vladimir,
printre care: alegerea şi înscăunarea Sfântului Iona, susţinătorul Autocefaliei
Bisericii Ruse (1448), a Sfântului Iov, primul Patriarh al Moscovei şi al Întregii
Rusii (1589), precum şi a Sfântului Patriarh Tihon (1917).

Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peşterilor din Pskov

Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peşterilor din Pskov este de tip
Eleusa şi a fost pictată şi adusă la această Mănăstire a Peşterilor prin eforturile
depuse de negustorii Vasile şi Teodor în anul 1521. Ea este renumită pentru
apărarea orașului Pskov şi a Mănăstirii Peșterilor atât în anul 1581 (în timpul
asediului Pskovului de către regele polonez Ştefan Báthory), minune prăznuită
pe 21 mai, cât şi în anul 1812 (în timpul invaziei lui Napoleon), minune
prăznuită pe 7 octombrie.

242
Joi 22 mai (în calendarul civil 4 iunie)

Sfântul Mucenic Vasilisc, nepotul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron


Sfântul Mucenic Marcel
Sfântul Mucenic Codrat
Sfânta Muceniţă Sofia doctoriţa
Sfântul Mucenic Ioan Vladimir, despotul Serbiei
Sfântul Sfinţit Nou Mucenic Zaharia din Prusa Bitiniei
Icoana Maicii Domnului „Savinska”

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXV, 13-19
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Ioan XVI, 23–33

Icoana Maicii Domnului „Savinska”

Icoana Maicii Domnului „Savinska”, de tip Eleusa, se află în Mănăstirea


Savina din Muntenegru. Există credinţa că de secole ea a păzit mănăstirea de
toate vicisitudinile vremurilor.
243
Vineri 23 mai (în calendarul civil 5 iunie)

Sfântul Ierarh Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadelor


Sfânta Mironosiţă Maria lui Cleopa
Sfântul Mucenic Salona Romanul
Sfântul Mucenic Seleuc
Sfântul Mucenic Mihail monahul din Mănăstirea Sfântul Sava din Palestina
Icoana Maicii Domnului de la biserica Mănăstirii Humor

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXVII,1 - XXVIII,1
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Ioan XVII, 18-26

Icoana Maicii Domnului de la biserica Mănăstirii Humor

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la biserica Mănăstirii Humor a fost pictată


în prima jumătate a secolului al XVI-lea, în vremea domnitorului Petru Rareş.
244
Sâmbătă 24 mai (în calendarul civil 6 iunie)

Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul, cel din Muntele Minunat


Sfântul Mucenic Meletie Stratilatul şi cei împreună cu dânsul: Ioan, Ştefan, Serapion
Egipteanul, Calinic magul, Marchiana, Paladia şi Sosona, pruncii Chiriac şi
Hristina şi alţi 11.208 Mucenici săvârşiţi în Galatia
Sfântul Cuvios Vincenţiu de Lerins, scriitor bisericesc
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Gurbeşti, judeţul Bihor

(Pomenirea morţilor – Moşii de vară)

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Fapte XXVIII, 1-31
- la Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul - Galateni V, 22 - VI, 2
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 7-a după Sfintele Paşti - Ioan XXI, 15-25
- la Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Gurbeşti, judeţul Bihor

Biserica de lemn din Gurbeşti, comuna Căbeşti, judeţul Bihor, cu hramul „Sfântul
Nicolae”, a fost ridicată în anul 1799 şi renovată în anul 1851. Din acea perioadă
provine şi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
245
Duminică 25 mai (în calendarul civil 7 iunie)

Duminica a 8-a după Sfintele Paşti


(†) Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea) (icoană pictată de Nistor
Zugravul din Feleac la sfârşitul secolului al XVIII-lea, aflată în Muzeul de
artă bisericească al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului)

† A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul


Sfântul Cuvios Olivian
Sfântul Mucenic Celestin
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru (vezi la 19 februarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Dubenskaia” (vezi la 9 mai)

246
La Liturghie:
Apostolul la Pogorârea Sfântului Duh – Fapte II, 1-11

„În zilele acelea, când a sosit ziua Cincizecimii, Apostolii erau toţi împreună
în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt
ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat,
împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de
Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor
Duhul a grăi. Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici din toate
neamurile care sunt sub cer. Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea
şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. Şi erau uimiţi toţi
şi se minunau zicând: Iată, nu sunt aceştia care vorbesc, toţi, galileeni? Şi cum
auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut? Parţi şi mezi şi elamiţi
şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia,
în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi romani
în treacăt, iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile
noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu!”

Apostolul la A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul -


2 Corinteni IV, 6-15

„Fraţilor, Dumnezeu, Care a zis: "Strălucească, din întuneric, lumina" – El a


strălucit în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa slavei lui Dumnezeu,
pe faţa lui Hristos. Şi avem comoara aceasta în vase de lut, ca să se
învedereze că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu şi nu de la noi, în
toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu
deznădăjduiţi; prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi;
purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus
să se arate în trupul nostru. Căci pururea noi cei vii suntem daţi spre
moarte pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru cel
muritor. Astfel că în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa. Dar având acelaşi
duh al credinţei, – după cum este scris: "Crezut-am, pentru aceea am şi
grăit", – şi noi credem: pentru aceea şi grăim, ştiind că Cel Care a înviat
pe Domnul Iisus ne va învia şi pe noi cu Iisus şi ne va înfăţişa împreună
cu voi. Căci toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulţindu-se harul, să
prisosească prin mai mulţi mulţumirea, spre slava lui Dumnezeu.”

Evanghelia la Pogorârea Sfântului Duh – Ioan VII, 37-53; VIII, 12

„În ziua cea din urmă – ziua cea mare a sărbătorii – Iisus a stat între ei şi a
strigat, zicând: Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cel ce crede în
Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui. Iar
aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în El.
Căci încă nu era (dat) Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preaslăvit. Deci
din mulţime, auzind cuvintele acestea, ziceau: Cu adevărat, Acesta este
Prorocul. Iar alţii ziceau: Acesta este Hristosul. Iar alţii ziceau: Nu cumva din
Galileea va să vină Hristos? N-a zis, oare, Scriptura că Hristos va să vină din
sămânţa lui David şi din Betleem, cetatea lui David? Şi s-a făcut dezbinare în
mulţime pentru El. Şi unii dintre ei voiau să-L prindă, dar nimeni n-a pus
mâinile pe El. Deci slugile au venit la arhierei şi farisei, şi le-au zis aceia: De ce
nu L-aţi adus? Slugile au răspuns: Niciodată n-a vorbit un om aşa cum
vorbeşte Acest Om. Şi le-au răspuns deci fariseii: Nu cumva aţi fost şi voi
247
amăgiţi? Nu cumva a crezut în El cineva dintre căpetenii sau dintre farisei? Dar
mulţimea aceasta, care nu cunoaşte Legea, este blestemată! A zis către ei
Nicodim, cel ce venise mai înainte la El, noaptea, fiind unul dintre ei: Nu cumva
Legea noastră judecă pe om, dacă nu-l ascultă mai întâi şi nu ştie ce a făcut?
Ei au răspuns şi i-au zis: Nu cumva şi tu eşti din Galileea? Cercetează şi vezi că
din Galileea nu s-a ridicat proroc. Şi s-a dus fiecare la casa sa. Deci iarăşi le-a
vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va
umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”

Evanghelia la A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul -


Matei XI, 2-15

„În vremea aceea, auzind Ioan, în închisoare, despre faptele lui Hristos, şi
trimiţând pe doi dintre ucenicii săi, au zis Lui: Tu eşti Cel Care vine, sau să
aşteptăm pe altul? Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui Ioan
cele ce auziţi şi vedeţi: orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă, leproşii se
curăţesc şi surzii aud, morţii înviază şi săracilor li se binevesteşte. Şi fericit este
acela care nu se va sminti întru Mine. După plecarea acestora, Iisus a început
să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie
clătinată de vânt? Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi?
Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor. Atunci de ce-aţi ieşit? Să
vedeţi un proroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un proroc. Că el este acela
despre care s-a scris: "Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care va
pregăti calea Ta, înaintea Ta". Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi
din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în Împărăţia
Cerurilor este mai mare decât el. Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum,
Împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea. Toţi
prorocii şi Legea au prorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie,
cel care va să vină. Cine are urechi de auzit să audă.”

Icoanele Maicii Domnului din Cipru (stânga) şi „Dubenskaia” (dreapta)

248
Luni 26 mai (în calendarul civil 8 iunie)

(†) Sfânta Treime (icoană pictată de Pârvu Mutu Zugravul)

Sfinţii Apostoli Carp şi Alfeu


Sfinţii Mucenici Averchie şi Elena
Sfântul Nou Mucenic Alexandru Tesaloniceanul, săvârşit prin sabie în Smirna
Icoanele Maicii Domnului de la Mănăstirea Pasărea

249
La Liturghie:

Apostolul la Sfânta Treime - Efeseni V, 8-19

„Fraţilor, ca fii ai luminii să umblaţi, pentru că roada luminii e în


orice bunătate, dreptate şi adevăr. Încercând ce este bineplăcut
Domnului. Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului,
ci mai degrabă osândiţi-le pe faţă. Căci cele ce se fac întru ascuns de ei,
ruşine este a le şi grăi. Iar tot ce este pe faţă se descoperă prin lumină, căci tot
ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru aceea zice: "Deşteaptă-te cel ce
dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos". Deci luaţi seama cu grijă
cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând
vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci
înţelegeţi care este voia Domnului. Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este
pierzare, ci vă umpleţi de Duhul. Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în
cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului în inimile voastre.”

Apostolul la Sfinţii Apostoli Carp şi Alfeu - 1 Corinteni IV, 9-16

„Fraţilor, mi se pare că Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din


urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă ne-am făcut privelişte
lumii şi îngerilor şi oamenilor. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă
înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru
slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim şi
însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim, şi ne ostenim lucrând cu
mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm. Huliţi
fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până
astăzi. Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte
copii ai mei iubiţi. Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu
aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos. Deci,
vă rog să-mi fiţi mie următori, precum şi eu lui Hristos.”

Evanghelia la Sfânta Treime - Matei XVIII, 10-20

„Zis-a Domnul: Căutaţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, că zic


vouă: Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri.
Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Ce vi se
pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa,
oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită?
Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai
mult decât de cele nouăzeci şi nouă care nu s-au rătăcit. Astfel, nu este vrere
înaintea Tatălui vostru Cel din ceruri ca să piară vreunul dintr-aceştia mici.
De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te
va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă
unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot
cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici
de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. Adevărat grăiesc vouă: Oricâte
veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe
pământ, vor fi dezlegate şi în cer. Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre
voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va
da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei
adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.”
250
Evanghelia la Sfinţii Apostoli Carp şi Alfeu - Ioan XIV, 21-24

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte,


acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de
Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui. I-a zis Iuda, nu
Iscarioteanul: Doamne, ce este că ai să Te arăţi nouă, şi nu lumii? Iisus a
răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl
Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el. Cel ce nu Mă
iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Dar cuvântul pe care îl auziţi nu este al
Meu, ci al Tatălui Care M-a trimis.”

Icoanele Maicii Domnului de la Mănăstirea Pasărea

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mânăstirea Pasărea (în


imaginea din stânga) este renumită ca vindecătoare de boli, apărătoare de
cutremure şi primejdii, dar şi întăritoare în credinţa străbună şi răbdare. Nu se
ştie precis cine este autorul icoanei. Este posibil ca ea să fi fost pictată de
ucenicii pictorului Nicolae Polcovnicul sau să fi fost realizată în acelaşi timp cu
celelalte icoane împărăteşti din sfântul lăcaş de către acelaşi autor. Icoana este
ferecată în argint.
A doua icoană a Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Pasărea (în
imaginea din dreapta), de tip Odighitria, se află la muzeul Mănăstirii.

251
Marţi 27 mai (în calendarul civil 9 iunie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Eladie


Sfântul Sfinţit Mucenic Terapont, episcopul Sardelor
Sfântul Mucenic Evseviot
Sfântul Mucenic Alipie
Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul
Sfântul Cuvios Beda Venerabilul, scriitor bisericesc din Anglia
Sfântul Nou Mărturisitor Ioan Rusul, făcătorul de minuni
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Celnskaia”

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna întâi după Cincizecime - Romani I,1-7;13-17
Evanghelia de Marţi din Săptămâna întâi după Cincizecime - Matei IV,25 - V,13

Icoana Maicii Domnului „Celnskaia”

Despre Icoana Maicii Domnului „Celnskaia”, de tip Eleusa, prăznuită la


27 mai, tradiţia spune că a plutit pe râul Desna până ce a fost scoasă din apă
în dreptul oraşului Trubcevsk, pe locul unde a fost construită Mănăstirea
Celnsky. Ctitorul mănăstirii a fost prinţul Trubcevski, care a suferit de o boală
gravă de care s-a tămăduit după ce s-a rugat în faţa icoanei. După închiderea
Mănăstirii în 1923, icoana originală făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a
pierdut. În prezent, o copie a icoanei se află în Biserica Întâmpinării Domnului
din Trubcevsk, Bryansk.

252
Miercuri 28 mai (în calendarul civil 10 iunie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Eutihie, episcopul Melitinei


Sfântul Ierarh Nichita Mărturisitorul, episcopul Calcedonului
Sfânta Muceniţă Eliconida din Tesalonic
Sfinţii Mucenici: Crescent, Pavel şi Dioscorid
Sfântul Cuvios Andrei, cel nebun pentru Hristos
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Niceea (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ciuhlomskaia” din Galiţia

(Harţi)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna întâi după Cincizecime - Romani I, 18-27
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna întâi după Cincizecime - Matei V, 20-26

Icoana Maicii Domnului din Niceea

Icoana Maicii Domnului din Niceea, o combinaţie între tipurile Oranta şi „Potirul
nesecat” este prăznuită pe 28 mai şi s-a proslăvit prin minuni în anul 304. În timp ce
oraşul Niceea (astăzi Iznik din nord-vestul Turciei) a fost asediat de armata lui Amir,
un bărbat pe nume Constantin a necinstit icoana, aruncând cu o piatră în ea, după
care a călcat-o în picioare. În noaptea care a urmat, Maica Domnului i s-a arătat în vis
şi l-a certat, dar Constantin nu s-a pocăit. Într-una din zile, pe când oraşul era atacat,
în timpul luptei el a fost lovit pe neaşteptate în cap de o piatră care l-a omorât pe
loc. În această icoană, Maica Domnului este zugrăvită cu mâinile întinse la rugăciune,
253
având în dreptul pântecelui o biserică în care, pe Masa Sfântului Altar, se află un potir
cu Pruncul Hristos. În colțul din stânga sus, Duhul Sfânt în chip de porumbel Se
pogoară asupra Maicii Domnului.

Icoana Maicii Domnului „Ciuhlomskaia” din Galiţia

Icoana Maicii Domnului „Ciuhlomskaia”, de tip Eleusa, i-a apărut în anul 1350
călugărului Avraam, care a găsit-o într-un copac pe un munte din Galiţia. În locul
binecuvântat a construit o capelă în care a aşezat icoana. La rugămintea principelui
Galiţiei, Dimitri Feodorovici, Avraam a adus icoana făcătoare de minuni în biserica din
oraşul Galich, unde mulţi bolnavi s-au vindecat rugându-se în faţa ei. Prinţul a donat
bani pentru construcţia unei biserici închinate Adormirii Maicii Domnului, în jurul
căreia a apărut o mănăstire. Ulterior, monahul Avraam a întemeiat mai multe
mănăstiri, dintre care ultima a fost construită nu departe de oraşul Ciuhloma. Icoana
a împrumutat numele mănăstirii Galich-Ciuhloma, iar prăznuirea ei se face la 28 mai
şi 15 august.
254
Joi 29 mai (în calendarul civil 11 iunie)

Sfânta Muceniţă Teodosia din Tir


Sfântul Sfinţit Mucenic Olivian, episcopul cetăţii Aneu
Sfântul Ierarh Alexandru, patriarhul Alexandriei
2 Sfinţi Mucenici, soţ şi soţie, săvârşiţi prin zdrobirea oaselor
Sfântul Nou Mucenic Ioan (Nan) Tesaloniceanul, săvârşit prin sabie în Smirna
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi - Koreţkaia”

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna întâi după Cincizecime - Romani I, 28 - II, 9
Evanghelia de Joi din Săptămâna întâi după Cincizecime - Matei V, 27-32

Icoana Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi - Koreţkaia”

Icoana Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi - Koreţkaia”, de tip Eleusa, a fost
păstrată în castelul nobililor Koreţky şi a fost dăruită Mănăstirii Ortodoxe Sfânta
Înviere în anul 1622, în joia de după Cincizecime, stabilită ca zi de sărbătoare în
onoarea ei. La 12 august 1880 icoana a fost transferată la biserica Mănăstirii Sfânta
Treime din Volyn, acum Ucraina. În 1923, la sărbătoarea Sfintei Treimi, un tânăr
posedat de un duh necurat a primit vindecare în faţa icoanei. În anul următor, când în
Volyn, în perioada de la Înălţarea Domnului până în ziua de joi de după Cincizecime a
plouat continuu, în chip minunat, după o procesiune în jurul bisericii cu icoana,
ploaia a încetat.
255
Vineri 30 mai (în calendarul civil 12 iunie)

Sfântul Cuvios Isachie Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Dalmaţilor


Sfântul Mucenic Natalie
Sfântul Cuvios Varlaam
Sfinţii Mucenici Romano şi Teletie
Sfântul Mucenic Evplu
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Sohodol (Tinca), judeţul Bihor

(Harţi)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna întâi după Cincizecime - Romani II, 14-29
Evanghelia de Vineri din Săptămâna întâi după Cincizecime - Matei V, 33-41

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Sohodol Tinca, judeţul Bihor

Biserica de lemn din Sohodol a fost ridicată în jurul anului 1744, iar pictura
interioară a fost realizată în anul 1810, probabil de atunci datând şi icoana Maicii
Domnului cu Pruncul, de tip „Dulcea sărutare”.

256
Sâmbătă 31 mai (în calendarul civil 13 iunie)

Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh

Sfântul Mucenic Ermie din Comani, împreună cu vrăjitorul pe care l-a convins să
creadă în Hristos
Sfinţii 5 Mucenici din Ascalon, săvârşiţi târâţi pe pământ
Sfinţii Mucenici Eusebie şi Haralambie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lugansk

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna întâi după Cincizecime - Romani I, 7-12
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna întâi după Cincizecime - Matei V, 42-48

Icoana Maicii Domnului din Lugansk

Icoana Maicii Domnului din Lugansk, prăznuită la 31 mai, a fost pictată în 1905,
autorul fiind necunoscut. Ea a aparţinut unui diacon pe nume Filip, iar după moartea
acestuia s-a pierdut. A fost repictată în anul 1992, în urma detaliilor oferite de către
soţia acestuia, şi se află în Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din oraşul Lugansk.
257
Iunie

258
Duminică 1 iunie (în calendarul civil 14 iunie)

Duminica întâi după Pogorârea Sfântului Duh, a Tuturor Sfinţilor

Sfântul Mucenic Iustin Filozoful


Sfinţii Mucenici: Iust, Iustin, Hariton, Harita, Evelpist, Ierax, Peon şi Valerian
Sfântul Mucenic Firm
Sfântul Mucenic Tespesie
Sfântul Cuvios Iustin Popovici, apărător al Ortodoxiei împotriva ereziei
ecumeniste
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „cu şapte săbii” sau „Îmblânzirea
inimilor împietrite” (vezi la 2 februarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cer binecuvântat” (vezi la 6 martie)

(Lăsatul secului pentru Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel)


259
Glasul al 8-lea; Voscreasna întâi

La Liturghie:

Apostolul la Duminica întâi după Cincizecime, a tuturor Sfinţilor -


Evrei XI, 33 - XII, 2

„Fraţilor, prorocii, prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au


dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au
scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în
război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; unele femei şi-au luat pe morţii
lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai
bună înviere; alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare; au
fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit
ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi,
rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii şi în munţi şi
în peşteri şi în crăpăturile pământului. Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin
credinţă, n-au primit făgăduinţa, pentru că Dumnezeu rânduise pentru
noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea. De aceea şi noi,
având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară
şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta
care ne stă înainte. Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi
plinitorul credinţei.”

Evanghelia la Duminica întâi după Cincizecime, a tuturor Sfinţilor - Matei X,


32-33; 37-38; XIX, 27-30

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea
oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în
ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, şi Eu Mă voi
lepăda de el înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri. Cel ce iubeşte pe
tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce
iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.
Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine.
Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie.
Cu noi oare ce va fi? Iar Iisus le-a zis: Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi
urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale,
veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii
ale lui Israel. Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau
mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va
lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică. Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă, şi
cei de pe urmă vor fi întâi.”

260
Luni 2 iunie (în calendarul civil 15 iunie)

Începutul Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Sfântul Ierarh Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului


Sfântul Mucenic Erasm din Ohrida şi cei împreună cu dânsul
Sfântul Nou Mucenic Dimitrie, săvârşit prin sabie în Smirna
Sfinţii 48 de Mucenici din Lugdunum (Lion)
†) Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kiev-Bratsk (vezi la 10 mai)

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 2-a după Cincizecime -
Romani II, 28 - III, 18
- la Sfântul Ierarh Nichifor - Evrei VII, 26 - VIII, 2
- la Sfântul Mucenic Ioan cel Nou - 2 Timotei II, 1-10
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 2-a după Cincizecime -
Matei VI, 31-34; VII, 9-11
- la Sfântul Ierarh Nichifor - Luca XII, 8-12
- la Sfântul Mucenic Ioan cel Nou - Ioan XV,17-XVI, 2

261
Marţi 3 iunie (în calendarul civil 16 iunie)

Sfinţii Mucenici: Luchilian, Ipatie şi Paula fecioara


Sfântul Cuvios Atanasie făcătorul de minuni, monah în Bitinia
Sfânta Cuvioasă Ieria din Mesopotamia
Sfântul Ierarh Pap, episcop din Cipru
Sfântul Sfinţit Mărturisitor Iustin Pârvu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Iugskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Romani IV, 4-12
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Matei VII,15-21

Icoana Maicii Domnului „Iugskaia”

Icoana Maicii Domnului „Iugskaia”, de tip Odighitria, prăznuită la 3 iunie,


a aparţinut la începutul secolului al XVII-lea bătrânului schimonah Dorotei de
la Mănăstirea Pskovo-Pecerska. Acesta s-a retras în singurătate împreună cu
icoana într-un loc numit Iug. Vestea despre venirea bătrânului s-a răspândit
rapid prin satele din jur şi au început să se înmulţească pelerinii dornici să se
închine icoanei sfinte, de la care au primit vindecări. Prin eforturile localnicilor,
după adormirea bătrânului schimonah petrecută în anul 1622, s-a pus temelia
unei noi mănăstiri. În 1654, prin mijlocirea Maicii Domnului pentru rugătorii la
icoana ei, o epidemie de ciumă care bântuia în acele locuri a încetat.

262
Miercuri 4 iunie (în calendarul civil 17 iunie)

Sfântul Ierarh Mitrofan, patriarhul Constantinopolului


Sfânta Cuvioasă Sofia
Sfântul Mucenic Ioan, egumenul Mănăstirii Monagriei
Sfântul Cuvios Alonie din Egipt
Sfintele Cuvioase Maria şi Marta, surorile Sfântului Lazăr cel înviat de Hristos
†) Sfinţii Mucenici: Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculiţel
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Strugureni, Bistriţa-Năsăud

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Romani IV, 13-25
- la Sfântul Ierarh Mitrofan - Evrei VII, 26 - VIII, 2
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Matei VII, 21-23
- la Sfântul Ierarh Mitrofan - Ioan X, 1-9

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Strugureni, Bistriţa-Năsăud

Biserica de lemn din Strugureni, comuna Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, datează


din secolul al XVIII-lea şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Cele nouă
icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meşteri diferiţi. Dintre aceste icoane,
două sunt şi datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, şi
Maica Domnului cu Pruncul Iisus, icoană de tip Odighitria, datată 1798.
263
Joi 5 iunie (în calendarul civil 18 iunie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Dorotei, episcopul Tirului


Sfinţii Mucenici: Marcian, Nicandru, Iperehie, Leonid, Apolo, Ariu, Gheorghe,
Selneniad, Irineu şi Pamvon
Sfântul Mucenic Hristofor din Roma
Sfântul Mucenic Conon din Roma
Sfântul Sfinţit Mucenic Bonifaciu, luminătorul Germaniei
Sfântul Nou Mucenic Marcu din Chios
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Igorevskaia” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Chezaşa celor păcătoşi” (vezi la 7 martie)

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Romani V, 10-16
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Matei VIII, 23-27

Icoana Maicii Domnului „Igorevskaia”

Icoana Maicii Domnului „Igorevskaia” este de tip Glykofilusa şi îşi trage numele de la
Cneazul Kievului, Igor Olegovici, care, devenit călugăr şi ulterior schimonah, a fost ucis
în ziua de 19 septembrie 1147 pe când se ruga înaintea ei în timpul Sfintei Liturghii.
Icoana a fost mutată în Catedrala Sfântul Ioan a Lavrei Pecerska din Kiev, unde a
rămas până la începutul secolului XX. În timpul ocupației Kievului, în anul 1941,
icoana a dispărut, dar amintirea şi prăznuirea ei în ziua de 5 iunie s-au păstrat.
264
Vineri 6 iunie (în calendarul civil 19 iunie)

Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Dalmatiei


Sfântul Cuvios Atal, făcătorul de minuni
Sfântul Mucenic Ghelasie
Sfântul Cuvios Anuv, purtătorul de semne
Sfântul Cuvios Fotas
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Pimenovskaia” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Tabinskaia”

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Romani V, 17 - VI, 2
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Matei IX, 14-17

Icoana Maicii Domnului „Pimenovskaia”

Icoana Maicii Domnului „Pimenovskaia” este prăznuită pe 6 iunie şi îşi trage numele
de la Mitropolitul Pimen al Moscovei (1385-1390), care a adus-o din Constantinopol.
Icoana a început să izvorască mir bine înmiresmat atunci când a fost dusă în casa
265
negustorului Titrumov, mir cu care s-au vindecat mai apoi, prin ungere, mulţi bolnavi.
Multă vreme icoana Maicii Domnului „Pimenovskaia” s-a aflat în Catedrala Adormirii
Maicii Domnului din Kremlin, însă a fost mutată, în urma unui incendiu, în Catedrala
Bunei Vestiri din Kremlin, ocazie cu care, pe spatele icoanei, a fost zugrăvită icoana
Bunei Vestiri. În anul 1918, icoana a fost restaurată şi apoi transferată la Muzeul
Naţional de Istorie, iar în anul 1930 a fost mutată la Galeria Tretiakov din Moscova.

Icoana Maicii Domnului „Tabinskaia”

Icoana Maicii Domnului „Tabinskaia”, prăznuită în vinerea de după Dumninica


Tuturor Sfinţilor, este o copie a icoanei Maicii Domnului din Kazan şi a apărut în chip
minunat în anul 1594 lângă Tabinsk, pe pământ başkir, lângă un izvor cu apă sărată
care a devenit tămăduitor de boli. Prin minunile ei, icoana a ajutat la creştinarea
başkirilor şi a chinezilor.
266
Sâmbătă 7 iunie (în calendarul civil 20 iunie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Ancirei


Sfânta Muceniţă Zenaida
Sfintele Muceniţe Esia şi Suzana, uceniţele Sfântului Pangratie
Sfântul Mucenic Licarion din Egipt
Sfinţii Mucenici Tarasie şi Ioan
Sfinţii Cuvioşi Ştefan şi Antim
Sfânta Cuvioasă Sevastiana
Sfânta Muceniţă Potamiani
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn a Mănăstirii Agafton

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 2-a după Cincizecime – Romani III, 19-26
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 2-a după Cincizecime - Matei VII, 1-8

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn a Mănăstirii Agafton

Această icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus se află în biserica de lemn cu


hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Mănăstirea Agafton, construită în anul
1747 în satul Agafton din comuna Curteşti, judeţul Botoşani.

267
Duminică 8 iunie (în calendarul civil 21 iunie)

Duminica a 2-a după Pogorârea Sfântului Duh, a Sfinţilor Români (în


icoana de sus, Maica Domnului şi Sfinţii Români ai închisorilor comuniste)

Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat


† Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian de la Durostor
Sfânta Muceniţă Caliopia
Sfânta Cuvioasă Melania cea Bătrână
Sfântul Cuvios Atre din Egipt
Sfântul Mucenic Nicandru
Sfântul Mucenic Marcu
Sfântul Cuvios Naucratie, fratele Sfântului Vasile cel Mare
Sfântul Nou Mucenic Teofan
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kaluga
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Yaroslavl

(Dezlegare la peşte)

Glasul întâi; Voscreasna a 2-a

268
La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 2-a după Cincizecime, a Sfinţilor Români -
Romani II, 10-16

„Fraţilor, mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi, şi
elinului. Căci nu este părtinire la Dumnezeu! Câţi, deci, fără lege, au păcătuit,
fără lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecaţi.
Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc
legea vor fi îndreptaţi. Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac
ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege, ceea ce arată fapta
legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile
lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără, în ziua în care Dumnezeu va
judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.”

Apostolul la Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat -


Efeseni II, 4-10

„Fraţilor, Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a
iubit, pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună
cu Hristos – prin har sunteţi mântuiţi! – şi împreună cu El ne-a sculat şi
împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus, ca să arate în veacurile
viitoare covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi
întru Hristos Iisus. Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta
nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca să nu se laude
nimeni. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune,
pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.”

Evanghelia la Duminica a 2-a după Cincizecime, a Sfinţilor Români (Chemarea


primilor Apostoli) - Matei IV, 18-23

„În vremea aceea, pe când umbla Iisus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe
doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau
mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face
pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El. Şi de acolo,
mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan
fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-şi mrejele şi i-a chemat.
Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El. Şi a străbătut
Iisus toată Galileea, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind Evanghelia
Împărăţiei şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor.”

Evanghelia la Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat -


Luca XXI, 12-19

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Păziţi-vă de oameni, pentru că îşi vor


pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe,
ducându-vă la împăraţi şi la dregători, pentru numele Meu. Şi va fi vouă
spre mărturie. Puneţi deci în inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi
răspunde; căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta
împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii voştri. Şi veţi fi daţi şi de
părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi. Şi
veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu va
pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.”
269
Icoana Maicii Domnului din Kaluga

Icoana Maicii Domnului din Kaluga a fost descoperită în anul 1748 în satul
Tinkova din apropiere de Kaluga, în casa proprietarului de pământuri Vasili
Kondratevici Kitrov. Două slujnice ale acestuia, din care una, Evdochia, era
cunoscută pentru firea ei brutală şi limbajul dur, chiar indecent pe care-l
folosea, iar cealaltă era modestă şi serioasă, au fost puse să facă curăţenie în
podul casei, unde au găsit o icoană care înfăţişa o femeie îmbrăcată în haine
negre, cu o carte în mână. Evdochia a arătat lipsă de respect faţă de stareţa din
icoană şi, devenind din ce în ce mai furioasă, a scuipat icoana. Imediat ea a
început să tremure, a orbit şi a amuţit. Foarte speriată, tovarăşa ei i-a povestit
stăpânului cele întâmplate. În noaptea următoare Maica Domnului li s-a arătat
părinţilor Evdochiei şi le-a spus acestora să citească un paraclis în faţa icoanei
batjocorite, apoi să stropească bolnava cu apă sfinţită. După ce s-a săvârşit
paraclisul, Evdochia şi-a revenit, iar Vasili Kitrov a luat icoana şi a aşezat-o în
casă, unde aceasta a continuat să dea vindecare celor ce se apropiau de ea cu
credinţă. Mai târziu, icoana a fost aşezată în biserica parohiei din satul Kaluga
iar în prezent se află în Catedrala din Kaluga. O primă zi de prăznuire a Icoanei
Maicii Domnului din Kaluga a fost stabilită la 2 septembrie în amintirea
izbăvirii de ciumă din 1771. Altă sărbătoare a fost stabilită la 12 octombrie, în
270
amintirea apărării oraşului de invazia franceză din 1812. În anul 1898 a mai
fost stabilită o zi de prăznuire, la 18 iulie, pentru protejarea oraşul împotriva
holerei. Icoana mai este sărbătorită şi în prima duminică din Postul Sfinţilor
Apostoli Petru şi Pavel.

Icoana Maicii Domnului din Yaroslavl

Originea icoanei Maicii Domnului din Yaroslavl, de tip Eleusa, prăznuită la


8 iunie, este legată de cnejii sfinţi Vasile şi Constantin care au adus-o în acest
oraş în secolul al XIII-lea. Icoana a fost aşezată mai târziu în Biserica Sfântul
Ilie. Prototipul icoanei a fost pierdut, dar s-au păstrat numeroase copii dintre
care cele mai timpurii sunt cele din secolul al XV-lea, aflate în colecţia Galeriei
Tretiakov din Moscova.
271
Luni 9 iunie (în calendarul civil 22 iunie)

Sfântul Ierarh Chiril, arhiepiscopul Alexandriei


Sfintele Muceniţe: Tecla, Mariamni, Marta, Maria şi Enata
Sfântul Sfinţit Mucenic Alexandru, episcopul Prusiei
Sfântul Mucenic Anania
Sfântul Cuvios Chir
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Chidea, judeţul Cluj

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Romani VII, 1-13
- la Sfântul Chiril al Alexandriei - Evrei VII, 26 - VIII, 2
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Matei IX, 36 - X, 8
- la Sfântul Chiril al Alexandriei - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Chidea, judeţul Cluj

Această icoană de tip Odighitria a Maicii Domnului se află la biserica de lemn din
Chidea, comuna Vultureni, judeţul Cluj, care a fost ridicată în anul 1764 şi are hramul
„Sfântul Gheorghe”.
272
Marţi 10 iunie (în calendarul civil 23 iunie)

Sfinţii Mucenici Alexandru şi Antonina


Sfântul Sfinţit Mucenic Timotei, episcopul Prusiei
Sfinţii Cuvioşi Candid şi Teofan din Capadocia
Sfinţii Ierarhi Apolon şi Alexie, episcopii Bitiniei
Sfânta Cuvioasă Pansemnia din Antiohia
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Luna de Sus, judeţul Cluj

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Romani VII, 14 - VIII, 2
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Matei X, 9-15

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Luna de Sus, judeţul Cluj

Biserica de lemn din Luna de Sus, comuna Floreşti, a fost pictată de Nistor
Zugravul din Feleac în anul 1784 şi sfinţită în anul 1842 de către episcopul Vasile
Moga. Ea a fost folosită de credincioşii români până la anul 1927 când a fost ridicată
noua biserică a satului, fiind mutată în anul 1939 la Predeal, unde a fost distrusă în
timpul celui de-al doilea război mondial. Icoana Maicii Domnului din această biserică,
de tip Odighitria, a fost restaurată în anul 2011 şi este expusă în Muzeul de artă
bisericească al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
273
Miercuri 11 iunie (în calendarul civil 24 iunie)

Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic


Sfinţii Apostoli Bartolomeu şi Barnaba
Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil de la Protaton din Athos
Sfântul Mucenic Teopempt
Sfântul Mucenic Neanisi din Alexandria
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Axion Estin (Vrednică eşti)”

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 3-a după Cincizecime -
Romani VIII, 2-13
- la Sfinţii Apostoli Bartolomeu şi Barnaba - Fapte XI, 19-30
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 3-a după Cincizecime -
Matei X, 16-22
- la Sfinţii Apostoli Bartolomeu şi Barnaba - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului „Axion Estin (Vrednică eşti)”

Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", ceea ce înseamnă "Vrednică eşti",


prăznuită pe 11 iunie şi pe 13 iulie, este una dintre cele mai renumite icoane
ortodoxe. Ea este păstrată în Biserica Protaton, biserica centrală din Careia, cea
mai veche din întreg Sfântul Munte Athos. Icoana Maicii Domnului "Axion
Estin" este legată de descoperirea rugăciunii "Cuvine-se cu adevărat" unui

274
călugăr nevoitor cu viaţă sfântă. Minunea a avut loc într-o chilie din apropiere
de Careia, în anul 980. Într-o noapte, în vremea privegherii sale, călugărului i-a
apărut Sfântul Arhanghel Gavriil, în chipul unui călugăr pelerin care i-a cerut
să îl primească şi pe el la priveghere. În vremea Cântării a 9-a de la Canoane,
monahul a cântat "Ceea ce eşti mai cinstită", după rânduială. Venind rândul
îngerului, acesta a cântat toată cântarea "Cuvine-se cu adevărat...". În această
vreme, icoana Maicii Domnului în faţa căreia cântau s-a umplut de o lumină
negrăită. Monahul l-a rugat pe pelerin să îi scrie şi lui această nouă cântare,
fiindu-i teamă ca nu cumva să o uite. Acesta i-a cerut cerneală şi hârtie pentru
a scrie imnul, dar monahul i-a zis că nu are. Atunci pelerinul i-a cerut o ţiglă
de piatră şi a scris cu degetul pe ea întreaga rugăciune. După aceasta a
dispărut şi în acel moment călugărul şi-a dat seama că acela era Arhanghelul
Gavriil. Ziua de 11 iunie este cea în care, printr-o deosebită priveghere, se face
amintire de această minunată descoperire.

275
Joi 12 iunie (în calendarul civil 25 iunie)

Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare


Sfântul Cuvios Petru Atonitul
Sfânta Muceniţă Antonina
Sfinţii Cuvioşi: Ioan ostaşul, Zinon şi Iulian
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Moldoveneşti, judeţul Cluj

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Romani VIII, 22-27
- la Sfinţii Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul - Romani VIII, 14-21
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Matei X, 23-31
- la Sfinţii Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul - Matei XI, 27-30

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Moldoveneşti, judeţul Cluj

Biserica de lemn din comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj, cu hramul „Sfinţii


Arhangheli Mihail şi Gavriil”, a fost construită în jurul anului 1700 pentru românii
care lucrau pe moşia baronului Jósika Gábor. De la această biserică de lemn provin
două frumoase icoane împărăteşti pictate în stil tradiţional brâncovenesc, una fiind cea
de tip Odighitria a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Opere din 1748 ale lui David
Zugravul, originar din sudul Carpaţilor, de la Curtea de Argeş, acestea se află în
colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj.
276
Vineri 13 iunie (în calendarul civil 26 iunie)

Sfânta Muceniţă Achilina


Sfântul Ierarh Trifilie, episcopul Leucosiei din Cipru
Sfânta Cuvioasă Ana din Larisa şi fiul ei, Ioan
Sfântul Cuvios Iacov cel înşelat să se închine diavolului şi îndreptat prin pocăinţă
Sfântul Ierarh Antipatru, episcopul Bostrei
Sfântul Ierarh Evloghie, patriarhul Antiohiei
10.000 de Sfinţi Mucenici săvârşiţi prin sabie
Sfântul Mucenic Diodor din Emesa
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Pădureni, judeţul Cluj

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Romani IX, 6-19
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Matei X, 32–36; XI, 1

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Pădureni, judeţul Cluj

Biserica de lemn din Pădureni, comuna Ciurila, judeţul Cluj, a fost ridicată în
anul 1730 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Icoanele împărăteşti,
printre care şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul, de tip Odighitria, au fost pictate la
mijlocul secolului al XVIII-lea.
277
Sâmbătă 14 iunie (în calendarul civil 27 iunie)

Sfântul Proroc Elisei


Sfântul Ierarh Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
Sfânta Cuvioasă Iulita din Egipt
Sfântul Cuvios Nifon Cavsocalivitul din Athos
Sfântul Sfinţit Mucenic Chiril, episcopul Gortinei
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Păniceni, judeţul Cluj

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Romani III, 28 - IV, 3
- la Sfântul Proroc Elisei - Iacov V, 10-20
- la Sfântul Ierarh Metodie - Evrei V, 4-10
Evanghelia: - de Sâmbătă, Săptămâna a 3-a după Cincizecime - Matei VII, 24 - VIII, 4
- la Sfântul Proroc Elisei - Luca IV, 22-30

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Păniceni, judeţul Cluj

Biserica de lemn din Păniceni, comuna Căpuşu Mare, judeţul Cluj, a fost ridicată din
anul 1730 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Ea a fost pictată în anul
1809 de Dimitrie Ispas din Gilău, cel mai renumit pictor din zonă, de atunci datând
probabil şi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, de tip Odighitria.
278
Duminică 15 iunie (în calendarul civil 28 iunie)

Duminica a 3-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfântul Proroc Amos


Sfântul Mucenic Dula din Cilicia
Sfinţii Apostoli: Fortunat, Ahaic şi Stefanas, dintre cei 70
Sfântul Cuvios Ortisie din Egipt
Sfântul Cuvios Ieronim, traducătorul versiunii Vulgata a Bibliei
Sfânta Muceniţă Gravs
† Sfântul Mucenic Isihie din Durostorum
Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Tranişu, judeţul Cluj

(Dezlegare la peşte)

Glasul al 2-lea; Voscreasna a 3-a

279
La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 3-a după Cincizecime - Romani V, 1-10

„Fraţilor, fiind îndreptaţi din credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin


Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am avut şi apropiere, prin
credinţă, la harul acesta în care stăm, şi ne lăudăm întru nădejdea
slavei lui Dumnezeu. Şi nu numai atât, ci ne lăudăm şi în suferinţe, bine
ştiind că suferinţa aduce răbdare, şi răbdarea încercare, şi încercarea nădejde,
iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile
noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă. Căci Hristos, încă fiind noi
neputincioşi, la timpul hotărât a murit pentru cei necredincioşi. Căci cu greu va
muri cineva pentru un drept; dar pentru cel bun poate se hotărăşte cineva să
moară. Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru
noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi. Cu atât mai vârtos, deci,
acum, fiind îndreptaţi prin sângele Lui, ne vom izbăvi prin El de mânie. Căci
dacă, pe când eram vrăjmaşi, ne-am împăcat cu Dumnezeu prin moartea Fiului
Său, cu atât mai mult, împăcaţi fiind, ne vom mântui prin viaţa Lui.”

Evanghelia la Duminica a 3-a după Cincizecime (Despre grijile vieţii) -


Matei VI, 22-33

„Zis-a Domnul: Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat,


tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi
întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu
cât mai mult! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul
îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va
dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. De aceea zic
vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul
vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul
decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră,
nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi
voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să
adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama
la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că
nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar
dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu
astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci,
nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom
îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru
Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu
şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.”

Icoana Maicii Domnului de la Biserica de lemn din Tranişu, judeţul Cluj

Biserica de lemn din Tranişu, comuna Poieni, judeţul Cluj, a fost ridicată în
anul 1850 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Ea deţine o
fumoasă icoană pe sticlă a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, de tip Odighitria,
pictată în secolul al XIX-lea.

280
Luni 16 iunie (în calendarul civil 29 iunie)

Sfântul Ierarh Tihon, episcopul Amatundei din Cipru


Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu, episcopul Apoloniadei
5 Sfinţi Mucenici din Nicomidia, săvârşiţi prin sabie
40 de Sfinţi Mucenici din Roma, săvârşiţi prin foc
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Jigoreni, judeţul Vaslui

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani IX, 18-33
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei XI, 2-15

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Jigoreni, judeţul Vaslui

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus de la biserica cu hramul „Adormirea Maicii


Domnului” din Jigoreni este de tip Odighitria şi a fost pictată în anul 1696.
281
Marţi 17 iunie (în calendarul civil 30 iunie)

Sfinţii Mucenici: Manuil, Savel şi Ismail din Persia


Sfinţii Mucenici: Isavru, Inochentie, Felix, Ermiu şi Peregrin din Atena
Sfântul Sfinţit Mucenic Filonid, episcopul Curiei din Cipru
Sfântul Cuvios Iosif Anahoretul
Sfântul Cuvios Pior
Icoana Maicii Domnului de la biserica „Sfinţii Teodori” din Iaşi

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani X, 11 - XI, 2
- la Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail - Efeseni VI, 10-17
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei XI, 16-20
- la Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail - Luca XXI, 12-19

Icoana Maicii Domnului de la biserica „Sfinţii Teodori” din Iaşi

Icoana Maicii Domnului de la biserica „Sfinţii Teodori” din Iaşi este de tip Odightria
„Molceanska” (vezi la 24 aprilie) şi a fost pictată de Grigorie Zugravul din Bierileşti în
anul 1665.

282
Miercuri 18 iunie (în calendarul civil 1 iulie)

Sfinţii Mucenici: Leontie, Ipatie şi Teodul


Sfântul Mucenic Eterie din Nicomidia
Sfântul Cuvios Erasm
Sfântul Cuvios Leontie păstorul din Muntele Athos
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Puhtitski, „La izvor”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Bogolubskaia” (vezi la 23 octombrie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani XI, 2-12
- la Sfântul Mucenic Leontie - Efeseni V, 8-19
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei XI, 20-26
- la Sfântul Mucenic Leontie - Ioan XV, 17 - XVI, 2

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Puhtitski „La izvor”

Icoana „La izvor” a Maicii Domnului de la Mănăstirea Puhtitski este legată de


numele Sfântului Ioan de Kronstadt. În anul 1894 călugăriţele mănăstirii i-au
dăruit Sfântului o icoană care reprezenta apariţia Maicii Domnului lângă un
izvor din Puhtitski. Batiuşka s-a rugat în faţa acestei icoane la care avea
evlavie. El i-a lăsat-o moştenire unui călugăr evlavios din Sankt-Petersburg
care, înainte de moartea sa, a lăsat icoana mănăstirii sale. Acolo un monah a
avut un vis în care Maica Domnului i-a cerut ca icoana ei să fie returnată la
Mănăstirea Puhtitski, ceea ce s-a şi petrecut în anul 1946 pe 18 iunie, de
sărbătoarea icoanei „Bogolubskaia” a Maicii Domnului. În zilele noastre icoana
se află în capela principală a bisericii Mănăstirii Puhtitski.

283
Joi 19 iunie (în calendarul civil 2 iulie)

Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului


Sfântul Cuvios Paisie cel Mare
Sfântul Mucenic Zosima ostaşul din Apolonia
Sfântul Cuvios Zinon din Egipt
Sfântul Mucenic Asingrit
Sfântul Ierarh Ioan Maximovici, arhiepiscop de Şanhai şi San Francisco
Icoană a Maicii Domnului din Basarabia, de tip Odighitria

(Dezlegare la untdelemn şi vin pentru monahi şi la peşte pentru mireni)

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani XI, 13-24
- la Sfântul Apostol Iuda - Iuda I, 1-25
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei XI, 27-30
- la Sfântul Apostol Iuda - Ioan XIV, 21-24
284
Vineri 20 iunie (în calendarul civil 3 iulie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Metodie, episcopul Patarelor


Punerea moaştelor şi a îmbrăcăminţii Sfinţilor Apostoli Luca, Andrei şi Toma, ale
Prorocului Elisei şi ale Sfântului Lazăr, prietenul Domnului, în Biserica
Sfinţilor Apostoli din Constantinopol
Sfântul Ierarh Calist, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Cuvios Nicolae Cabasila
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Kosino „Modenska”

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani XI, 25-36
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei XII, 1-8

Icoana Maicii Domnului de la Kosino „Modenska”

Conform tradiţiei, această icoană a Maicii Domnului, prăznuită la 20 iunie, a fost


adusă în Rusia de contele Boris Şeremetiev în anul 1717, din oraşul italian Modena.
Ea a fost dăruită bisericii satului Kosino de către ţarul Petru I când acesta şi-a mutat
flota pe lacul Beloie. În Kosino, icoana s-a proslăvit prin numeroase minuni. În anul
1848 locuitorii din satele învecinate, unde izbucnise o epidemie de holeră, au luat
icoana pentru oficierea Te Deum-urilor, după care maladia a dispărut cu desăvârşire.

285
Sâmbătă 21 iunie (în calendarul civil 4 iulie)

Sfântul Mucenic Iulian din Tars


Sfântul Mucenic Afrodisie din Cilicia
Sfântul Sfinţit Mucenic Terentie, episcopul Iconiei
Sfântul Mucenic Iulian Egipteanul şi cei împreună cu dânsul
Sfântul Nou Mucenic Nichita Nisireanul, săvârşit prin sabie în Chios
Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Drăgheşti, judeţul Mehedinţi

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Romani VI, 11-17
- la Sfântul Mucenic Iulian din Tars - Efeseni V, 8-19
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 4-a după Cincizecime - Matei VIII, 14-23
- la Sfântul Mucenic Iulian din Tars - Luca XXI, 12-19

Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Drăgheşti, judeţul Mehedinţi

Construită în anul 1833, biserica de lemn din Drăgheşti, comuna Isverna, judeţul
Mehedinţi, are hramul „Sfântul Nicolae”. Icoanele, printre care şi cele de tip Odighitria
ale Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, sunt pictate de Mihai, fiul lui Ghiţă Zugravul,
conform inscripţiei din pronaos: „Am zugrăvit eu Mihai sanu (fiu) popa Ghiţă Zugravul
Ploştinariu” 1833.
286
Duminică 22 iunie (în calendarul civil 5 iulie)

Duminica a 4-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfântul Sfinţit Mucenic Eusebiu, episcopul Samosatelor


Sfinţii Mucenici Zenon şi Zina
Sfântul Mucenic Pombian
Sfântul Mucenic Galaction
Sfânta Muceniţă Iuliana şi fiul ei, Saturnin pruncul
†) Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ekonomissa (Chivernisitoarea)”

(Dezlegare la peşte)
287
Glasul al 3-lea; Voscreasna a 4-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 4-a după Cincizecime - Romani VI, 18-23

„Fraţilor, scăpaţi fiind din robia păcatului, v-aţi făcut robi ai dreptăţii.
Omeneşte vorbesc, pentru slăbiciunea trupului vostru. Căci precum aţi făcut
mădularele voastre roabe necurăţiei şi fărădelegii, spre fărădelege, tot aşa faceţi
acum mădularele voastre roabe dreptăţii, spre sfinţire. Căci atunci când eraţi
robi ai păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate. Deci ce roadă aveaţi atunci?
Roade de care acum vă e ruşine; pentru că sfârşitul acelora este moartea. Dar
acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi
roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă veşnică. Pentru că plata
păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos
Iisus Domnul nostru.”

Evanghelia la Duminica a 4-a după Cincizecime (Vindecarea slugii sutaşului) -


Matei VIII, 5-13

„În vremea aceea, intrând Iisus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş,


rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se
cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis:
Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu
cuvântul şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora
şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi
vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor
ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit
atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor
sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia Cerurilor. Iar fiii
împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea
şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut.
Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.”

Icoana Maicii Domnului „Ekonomissa (Chivernisitoarea)”

Icoana Maicii Domnului „Ekonomissa” sau „Chivernisitoarea” este păstrată


la Mănăstirea Marea Lavră din Sfântul Munte Athos şi este prăznuită în ziua de
22 iunie. Icoana datează din vremea Sfântului Atanasie Athonitul, ctitorul
mănăstirii, ea fiind legată de minunea izvorârii apei din stâncă. După porunca
lăsată de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în urma minunii, Mănăstirea
Marea Lavră nu are nici iconom şi nici administrator, ci doar ajutor de iconom.
În icoană Maica Domnului este înfăţişată pe tron, ţinând Pruncul pe braţul
stâng. În unele variante, de o parte şi de alta a tronului se află Sfântul Atanasie
Athonitul, ţinând în mână lavra în miniatură, care este închinată Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu prin acest simbol, respectiv Sfântul Mihail din
Sinada. Izvorul minunat curge şi astăzi, apa având puteri tămăduitoare.

288
Luni 23 iunie (în calendarul civil 6 iulie)

Sfânta Muceniţă Agripina din Roma


Sfinţii Sfinţiţi Mucenici: Aristocle preotul, Demetrian diaconul şi Atanasie
anagnostul
Sfântul Sfinţit Mucenic Evstohie preotul, împreună cu fiii săi, Lolia, Prov şi
Urban, şi cu nepotul său Gaios
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir „Vladimirskaia” (sus
stânga, copie aflată la Mănăstirea Putna, vezi la 21 mai)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Zaonikievskaya” (sus dreapta)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Lumânare nestinsă”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Mironosiţelor” (vezi la 20 aprilie)

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 5-a după Cincizecime –
Romani XII, 4-5; 15-21
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Matei XII, 9-13

Icoana Maicii Domnului „Zaonikievskaya”

Icoana Maicii Domnului „Zaonikievskaya”, de tip Eleusa şi prăznuită pe


23 iunie, îşi are denumirea de la mănăstirea întemeiată de către monahul Iosif
Zaonikievsky. El a fost un ţăran evlavios (Ilarion) din regiunea Vologda şi a
suferit de o boală a ochilor. După rugăciuni neîncetate către Maica Domnului şi
Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, a avut o vedenie în care Sfinţii
l-au călăuzit spre pădure, promițându-i vindecarea. Pe 23 iunie 1588, ajungând
la locul indicat, Ilarion a văzut deodată o lumină neobişnuită ieşind dintr-o
icoană a Maicii Domnului pe care, atingând-o, a primit vindecare. În cinstea
minunii săvârşite, el a construit în acel loc un paraclis în care a aşezat icoana

289
găsită, după care s-a stabilit acolo ca monah cu numele Iosif. Ulterior, numărul
călugărilor adunați în jurul icoanei a crescut şi, cu binecuvântarea Sfântului
Antonie de Vologda, s-a întemeiat Mănăstirea Zaonikievskaya al cărei egumen a
fost ales monahul Iosif. Primind cu umilință sarcina ce i-a fost dată, Iosif a dus
o viață ascetică, luând totodată şi nebunia pentru Hristos. Datorită asemănării
ei cu renumita icoană a Maicii Domnului din Vladimir, icoana Maicii Domnului
„Zaonikievskaya” mai este denumită şi „Vladimir-Zaonikievskaya”.

Icoana Maicii Domnului „Lumânare nestinsă”

În această icoană, Maica Domnului este reprezentată ca o călugăriţă având


un toiag în mâna stângă şi o lumânare aprinsă în mâna dreaptă. Icoana se află
în Mănăstirea Alekseevsky din oraşul Uglich, provincia Yaroslavl. Până în 1894
icoana a rămas uitată undeva în incinta mănăstirii. Pe 23 iunie a acelui an a
sosit la mănăstire un comerciant bolnav din Sankt Petersburg. El i-a mărturisit
stareţului despre boala sa şi că Maica Domnului i-a apărut într-un vis şi i-a zis
să meargă la Uglich şi să se roage înaintea icoanei ei de acolo, promiţându-i
vindecarea. Stareţul a poruncit să fie găsită această icoană şi, după ce porunca
lui a fost îndeplinită, icoana a fost mutată cu mare cinste la Biserica Adormirii
Maicii Domnului a mănăstirii. Atunci când comerciantul bolnav s-a rugat în
faţa ei, el s-a tămăduit şi, drept recunoştinţă pentru vindecarea sa, a acoperit
icoana cu o ferecătură aurită. Conform actelor consistoriului duhovnicesc al
Yaroslavlului, din 1894 şi până în prezent prin mijlocirea acestei icoane s-au
petrecut mai mult de patruzeci de vindecări minunate.

290
Marţi 24 iunie (în calendarul civil 7 iulie)

(†) Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (icoană din prima jumătate a
secolului al XIX-lea, aflată la Muzeul Arhiepiscopiei din Alba Iulia)

Soborul Drepţilor Zaharia şi Elisabeta


† Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana
† Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea
Albă la Suceava în anul 1402
Sfântul Nou Mucenic Panaghiot Chesarineanul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Korobeinikovskaia-Kazan”

(Dezlegare la peşte)
291
La Liturghie:

Apostolul la Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul -


Romani XIII, 11 - XIV, 4

„Fraţilor, acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am
crezut. Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm, dar, lucrurile
întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca
ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă
şi în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o
faceţi spre pofte. Primiţi-l pe cel slab în credinţă fără să-i judecaţi
gândurile. Unul crede să mănânce de toate; cel slab însă mănâncă legume. Cel
ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă
să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. Cine eşti tu,
ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade. Dar va sta, căci
Domnul are putere ca să-l facă să stea.”

Apostolul de Marţi din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Romani XIV, 9-18

„Fraţilor, pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi


peste morţi şi peste vii. Dar tu, de ce judeci pe fratele tău? Sau şi tu, de ce
dispreţuieşti pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea judecăţii lui
Dumnezeu. Căci scris este: "Viu sunt Eu! – zice Domnul – Tot genunchiul să Mi
se plece şi toată limba să dea slavă lui Dumnezeu". Deci, dar, fiecare din voi va
da seama despre sine lui Dumnezeu. Deci să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci
mai degrabă judecaţi aceasta: Să nu daţi fratelui prilej de poticnire sau de
sminteală. Ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Iisus că nimic nu este întinat
prin sine, decât numai pentru cel care gândeşte că e ceva întinat; pentru acela
întinat este. Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli
potrivit iubirii. Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos.
Nu lăsaţi ca bunul vostru să fie defăimat. Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este
mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt. Iar cel ce
slujeşte lui Hristos, în aceasta este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.”

Evanghelia la Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul -


Luca I, 1-25; 57-68; 76; 80

„Deoarece mulţi s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin


adeverite între noi, aşa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început şi au
fost slujitori ai Cuvântului, am găsit şi eu cu cale, preaputernice Teofile, după
ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ţi le scriu pe rând, ca să
te încredinţezi despre temeinicia învăţăturii pe care ai primit-o. Era în zilele lui
Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia,
iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. Şi erau amândoi
drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi
rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era
stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. Şi pe când Zaharia slujea
înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul
preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului. Iar toată mulţimea
poporului, în ceasul tămâierii, era afară şi se ruga. Şi i s-a arătat îngerul
Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a
tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia,
292
pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un
fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea şi de naşterea lui mulţi se
vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură
ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Şi pe
mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge
înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre
copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului
un popor pregătit. Şi a zis Zaharia către înger: După ce voi cunoaşte aceasta?
Căci eu sunt bătrân şi femeia mea înaintată în zilele ei. Şi îngerul, răspunzând,
i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Şi am fost trimis să
grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea. Şi iată vei fi mut şi nu vei putea
să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele
mele, care se vor împlini la timpul lor. Şi poporul aştepta pe Zaharia şi se mira
că întârzie în templu. Şi ieşind, nu putea să vorbească. Şi ei au înţeles că a
văzut vedenie în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut. Şi când s-au
împlinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa. Iar după aceste zile,
Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând: Că aşa
mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara
mea. Şi după ce s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu. Şi au
auzit vecinii şi rudele ei că Domnul a mărit mila Sa faţă de ea şi se bucurau
împreună cu ea. Iar când a fost în ziua a opta, au venit să taie împrejur
pruncul şi-l numeau Zaharia, după numele tatălui său. Şi răspunzând, mama
lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan. Şi au zis către ea: Nimeni din rudenia ta nu
se cheamă cu numele acesta. Şi au făcut semn tatălui său cum ar vrea el să fie
numit. Şi cerând o tăbliţă, el a scris, zicând: Ioan este numele lui. Şi toţi s-au
mirat. Şi îndată i s-a deschis gura şi limba şi vorbea, binecuvântând pe
Dumnezeu. Şi frica i-a cuprins pe toţi care locuiau împrejurul lor; şi în tot
ţinutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte. Şi toţi care le auzeau le
puneau la inimă, zicând: Ce va fi, oare, acest copil? Căci mâna Domnului era
cu el. Şi Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt şi a prorocit, zicând:
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut
răscumpărare poporului Său. Iar tu, pruncule, proroc al Celui Preaînalt te vei
chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui. Iar copilul
creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către
Israel.”

Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 5-a după Cincizecime -


Matei XII, 14-16; 22-30

„În vremea aceea, fariseii s-au sfătuit împotriva lui Iisus cum să-L piardă.
Iisus însă, cunoscându-i, S-a dus de acolo. Şi mulţi au venit după El şi i-a
vindecat pe toţi. Dar le-a poruncit ca să nu-L dea în vileag. Atunci au adus la El
pe un demonizat, orb şi mut, şi l-a vindecat, încât cel orb şi mut vorbea şi
vedea. Mulţimile toate se mirau zicând: Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David?
Fariseii însă, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul,
căpetenia demonilor. Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: Orice împărăţie
care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină
în sine nu va dăinui. Dacă satana scoate pe satana, s-a dezbinat în sine;
dar atunci cum va dăinui împărăţia lui? Şi dacă Eu scot pe demoni cu
Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători. Iar
dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi
Împărăţia lui Dumnezeu. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi
293
să-i jefuiască lucrurile, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i
prade casa? Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu
Mine risipeşte.”

Icoana Maicii Domnului „Korobeinikovskaia-Kazan”

Icoana „Korobeinikovskaia-Kazan” a Maicii Domnului, prăznuită la 24 iunie,


a fost aşezată la începutul secolului al XX-lea în biserica Maicii Domnului din
satul Korobeinikov (districtul Ust-Pristani de pe teritoriul Altai din Kazahstan),
biserică construită în anul 1902. În 1938 biserica a fost închisă, prădată şi
transformată în hambar. Icoana Maicii Domnului a fost salvată de la distrugere
de o femeie oarbă, Olga Peregudova, când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
i-a apărut într-un vis zicându-i să-i ia icoana din biserica profanată. Icoana a
fost grav afectată, dar după un timp ea s-a refăcut singură şi a strălucit cu
culori noi, iar apoi au început să se petreacă prin intermediul ei numeroase
minuni. Icoana făcătoare de minuni a fost păstrată la mai multe familii
evlavioase, iar în iunie 1994 s-a întors la biserica din Korobeinikov.
294
Miercuri 25 iunie (în calendarul civil 8 iulie)

Sfânta Mare Muceniţă Fevronia, care a pătimit la Nisibe


Sfinţii Mucenici fraţi: Orentie, Farnachie, Eros, Firm, Firmin, Chiriac şi Longhin
Sfintele Muceniţe: Livia, Leonida şi Eutropia
Sfântul Cuvios Simon monahul din Sinai
Sfântul Cuvios Dionisie, ctitorul Mănăstirii Înaintemergătorului din Athos,
împreună cu Sfântul Cuvios Dometie, prietenul lui
Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Ponoarele

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri, Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Romani XV, 7-16
- la Sfânta Mare Muceniţă Fevronia - Efeseni V, 8-19
Evanghelia: - de Miercuri, Săptămâna a 5-a după Cincizecime- Matei XII, 38-45
- la Sfânta Mare Muceniţă Fevronia - Luca VII, 36-50

Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Ponoarele

Biserica de lemn comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a fost ridicată în anul


1766 şi are hramul „Sfântul Nicolae”. Icoanele Maicii Domnului cu Pruncul
Iisus, în care tipurile Panakranta, Odighitria şi Eleusa sunt combinate, au fost
pictate în jurul anului 1880.

295
Joi 26 iunie (în calendarul civil 9 iulie)

Sfântul Cuvios David din Tesalonic


Sfântul Ierarh Ioan, episcopul Goţiei
Sfântul Cuvios Antion
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lida „Lidianca” (sus, dreapta, vezi
la 12 martie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Tihvin
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sedmiezerskaia (7 lacuri)”

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Romani XV, 17-29
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Matei XII,46 - XIII,3

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ

Icoana Maicii Domnului "Lidianca" de la Mănăstirea Neamţ este considerată


a fi cea mai veche şi mai valoroasă dintre icoanele făcătoare de minuni din
România. Pictată în anul 665, aceasta a fost dăruită domnitorului Alexandru
cel Bun al Moldovei de către împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul în
anul 1429. Copie fidelă a icoanei Maicii Domnului din Lida, icoana este pictată
pe ambele părţi, pe spatele ei fiind reprezentat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Sfânta icoană este îmbrăcată într-o ferecătură împodobită cu pietre preţioase şi
se află în Biserica cea mare „Înălţarea Domnului” a Mănăstirii Neamţ. Ea este
cinstită ca mare făcătoare de minuni şi este prăznuită la 26 iunie.

296
Icoana Maicii Domnului din Tihvin

Conform tradiţiei, icoana Maicii Domnului din Tihvin, prăznuită pe 26 iunie,


a fost pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. În secolul al V-lea ea a
fost mutată din Ierusalim la Constantinopol şi aşezată în biserica din Vlaherne,
ridicată special pentru a o adăposti. În anul 1383 icoana a dispărut din biserica
Vlaherne şi a fost găsită în pădurea din apropierea oraşului Tihvin de lângă
Novgorod. Aici a fost ridicată o biserică din lemn, cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, în care a fost aşezată icoana. În secolul al XVI-lea, Marele Cneaz
Vasile Ivanovici a construit o biserică din piatră pe locul vechii biserici de lemn,
iar în anul 1560 în jurul acestei biserici s-a format o mănăstire de călugări,
înconjurată de un zid de piatră. În perioada 1613-1614, armata suedeză care
asediase Novgorodul a avut mai multe tentative de a distruge mănăstirea, dar
prin rugăciunile fierbinţi rostite înaintea icoanei Maicii Domnului s-au petrecut
multe minuni care au dus la salvarea sfântului lăcaş. Icoana a fost acoperită cu
o ferecătură de argint aurit, care lăsa să se vadă doar chipurile şi mâinile Maicii
Domnului şi ale Pruncului Hristos. Mulţi dintre credincioşii care erau ajutaţi de
Maica Domnului au dorit să-şi arate recunoştinţa pentru ajutorul primit, astfel
că au decorat ferecătura de argint cu numeroase pietre preţioase. O altă mare
minune este că icoana a fost ferită de distrugere sau vânzare după Revoluţia
bolşevică. În timpul ocupaţiei germane din al doilea Război Mondial, naziştii au
scos icoana din Mănăstirea Tihvin şi au aşezat-o în catedrala „Sfânta Treime”
din Pskov. După doi ani icoana a ajuns la Riga, după care Episcopul Ioan de
Riga a luat icoana cu el în Bavaria. În anul 1949, când agenţii sovietici au
reperat icoana, episcopul a plecat cu ea în Statele Unite. Acolo a fost aşezată şi
cinstită în Catedrala „Sfânta Treime” din Chicago. În anul 2003 a fost luată
decizia ca această icoană a Maicii Domnului să se întoarcă în Mănăstirea
Tihvin.
297
Icoan Maicii Domnului „Sedmiezerskaia (7 lacuri)”

Icoana Maicii Domnului „Sedmiezerskaia (Şapte lacuri)” este prăznuită pe


26 iunie, 28 iulie şi pe 13 octombrie. Pe 13 octombrie 1615, ea a fost adusă
la Ustiug, lângă Kazan, de către monahul Eftimie, fondatorul Mănăstirii Şapte
Lacuri de lângă oraşul Kazan, şi a fost aşezată în biserica mănăstirii. Această
icoană a fost proslăvită în secolul al XVII-lea prin mari minuni petrecute când
oraşul Kazan şi mare parte din Rusia au fost cuprinse de o epidemie de ciumă.
În scurt timp au murit mulţi dintre locuitorii oraşului. Atunci icoana Maicii
Domnului a fost adusă în Kazan, şi după şapte zile de rugăciuni şi procesiuni
ciuma s-a îndepărtat. După trecerea epidemiei, monahii au cerut ca icoana să
se întoarcă în mănăstirea lor. Ei au săvârşit o priveghere de toată noaptea în
cinstea icoanei şi au hotărât să o aducă în procesiune înapoi la mănăstire. Dar
când se pregăteau să scoată icoana din biserică, monahii au fost împiedicaţi de
o furtună de zăpadă. Cum faptul acesta s-a repetat de trei ori, ei au decis ca
sfânta icoană să mai rămână pentru un timp în Kazan. Icoana s-a întors la
Mănăstirea „Şapte Lacuri” abia în anul 1655.
298
Vineri 27 iunie (în calendarul civil 10 iulie)

Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini


Sfântul Mucenic Anect din Cezareea Capadociei
Sfânta Mironosiţă Ioana
Sfântul Cuvios Luca pustnicul
Sfinţii Mucenici Marchie şi Marchia
Sfântul Sfinţit Mucenic Pierie, preot din Antiohia
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Groşi, judeţul Timiş

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Romani XVI, 1-16
- la Sfântul Cuvios Samson - 2 Corinteni IX, 6-11
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Matei XIII, 3-9
- la Sfântul Cuvios Samson - Luca XII, 32-40

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Groşi-Timiş

Biserica de lemn din Groşi, comuna Margina, judeţul Timiş, este datată de o
pisanie din 1741 şi are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Bolta navei, iconostasul
şi partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura iniţială, printre care
şi această icoană Panakranta a Maicii Domnului. Pictura de la Groşi aparţine Şcolii lui
Ştefan Teneţchi, unul din cei mai renumiţi pictori de biserici din Banat.
299
Sâmbătă 28 iunie (în calendarul civil 11 iulie)

Aducerea moaştelor Sfinţilor Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan din Edesa
Sfinţii Mucenici Papia şi Macedonie
Sfântul Cuvios Serghie Magistrul, ctitorul Mănăstirii Nichitiat din Nicomidia
Sfinţii 70 de Mucenici din Schitopole, în Palestina
Sfinţii Cuvioşi Serghie şi Gherman, întemeietorii Mănăstirii Valaam
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Tricherusa”

La Liturghie:
Apostolul: -de Sâmbătă, Săptămâna a 5-a după Cincizecime- Romani VIII,14-21
- la Aducerea moaştelor Sfinţilor Mucenici Doctori fără de arginţi
Chir şi Ioan - 1 Corinteni XII, 7-11
Evanghelia: - de Sâmbătă, Săptămâna a 5-a după Cincizecime - Matei IX, 9-13
- la Aducerea moaştelor Sfinţilor Mucenici Doctori fără de arginţi
Chir şi Ioan - Matei X, 1; 5-8
300
Icoana Maicii Domnului „Tricherusa”

Icoana Maicii Domnului „Tricherusa (Cea cu trei mâini)” sau „a Sfântului


Ioan Damaschin” este prăznuită pe 28 iunie, 12 iulie şi 4 decembrie.
Conform tradiţiei, această icoană a Maicii Domnului era zestrea de mare
preţ a familiei Sfântului Ioan Damaschin, păstrată cu mare cinste în casa din
Damasc. În secolul al IX-lea, în timpul iconoclaştilor, Sfântul Ioan ţinea
cuvântări şi scria apologii întru apărarea icoanelor. Din acest motiv, împăratul
iconoclast Leon al III-lea Isaurul a uneltit astfel încât califul Damascului să
creadă că Sfântul Ioan, care îi era consilier, comitea acte de trădare împotriva
lui. Astfel califul, umplându-se de mânie, l-a înlăturat din funcţie pe consilierul
său Ioan şi a poruncit să i se taie acestuia mâna dreaptă, care mai apoi să fie
spânzurată în piaţa din mijlocul cetăţii. După ce a fost îndeplinit ordinul
califului, Sfântul Ioan i-a cerut acestuia mâna tăiată şi a primit-o. Spre seară,
luând această mâna, Sfântul a intrat în camera sa de rugăciune şi, căzând
înaintea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, a lipit dreapta cea tăiată la locul
ei şi a început a se ruga Maicii Domnului ca să-l vindece. După rugăciune
îndelungă, sfântul a adormit şi a avut un vis în care Preasfânta Născătoare de
Dumnezeu s-a întors spre el făgăduindu-i vindecare rapidă. Odată cu trezirea
din somn Sfântul Ioan a constatat că mâna sa era nevătămată. Drept adâncă
mulțumire, el a adăugat în partea de jos a icoanei Maicii Domnului o mână din
argint, astfel încât dă impresia că Maica Domnului are o a treia mână. Conform
tradiţiei, după această minune Sfântul Ioan a scris un imn de mulţumire Maicii
Domnului: „De tine se bucură, ceea ce ești plină de har…” ce se cântă în loc de
„Cuvine-se cu adevărat” în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. După aceasta,
Ioan a împărţit săracilor toată averea sa, care era foarte mare, a eliberat pe toţi
robii săi şi, intrând în monahism la Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit, a dăruit
icoana făcătoare de minuni Lavrei.
Icoana a fost păstrată în Lavra Sfântului Sava până în secolul al XIII-lea
când primul Arhiepiscop al Serbiei, Sfântul Sava, a venit în pelerinaj iar părinţii
mănăstirii i-au dăruit-o ca binecuvântare. Acesta a luat icoana în Serbia. În
timpul unei invazii a turcilor în Serbia, unii creştini au dorit să protejeze
icoana, încredinţând-o Maicii Domnului ca să o păstreze în siguranţă. Ei au
aşezat icoana pe un măgar şi l-au lăsat liber. După o vreme, măgarul ce purta
icoana Maicii Domnului a oprit în faţa Mănăstirii Hilandar din Sfântul Munte
Athos. Bucurându-se, călugării au aşezat icoana în biserica principală a
mănăstirii. O minune săvârşită de icoana Maicii Domnului „cu trei mâini” a
avut loc în momentul în care a rămas vacantă funcţia de egumen şi monahii au
început să se certe pentru a ocupa postul. În acel moment, icoana Maicii
Domnului s-a deplasat singură din locul în care se afla şi s-a așezat pe scaunul
egumenului din biserică. De atunci la Mănăstirea Hilandar este ales doar un
vicar, iar călugării merg la sfânta icoană să ia binecuvântare pentru fiecare
ascultare.

301
Duminică 29 iunie (în calendarul civil 12 iulie)

Duminica a 5-a după Pogorârea Sfântului Duh

(†) Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (icoană de la Mănăstirea Corbii de Piatră)


Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Kasperovskaia” (vezi la 9 aprilie)

Glasul al 4-lea; Voscreasna a 5-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 5-a după Cincizecime - Romani X, 1-10

„Fraţilor, bunăvoinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu,


pentru Israel, este spre mântuire. Căci le mărturisesc că au râvnă pentru
Dumnezeu, dar sunt fără cunoştinţă. Deoarece, necunoscând dreptatea lui
Dumnezeu şi căutând să statornicească dreptatea lor, dreptăţii lui Dumnezeu
ei nu s-au supus. Căci sfârşitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce
crede. Căci Moise scrie despre dreptatea care vine din lege, că: "Omul care o va
îndeplini va trăi prin ea". Iar dreptatea din credinţă grăieşte aşa: "Să nu zici în
inima ta: Cine se va sui la cer?", ca adică să coboare pe Hristos! Sau: "Cine se
302
va coborî întru adânc?", ca să ridice pe Hristos din morţi! Dar ce zice Scriptura?
"Aproape este de tine cuvântul, în gura ta şi în inima ta", – adică
cuvântul credinţei pe care-l propovăduim. Că de vei mărturisi cu gura ta
că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe
El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu
gura se mărturiseşte spre mântuire.”

Apostolul la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - 2 Corinteni XI, 21 - XII, 9

„Fraţilor, în orice ar cuteza cineva – întru neînţelepţie zic, – cutez şi eu! Sunt
ei evrei? Sunt şi eu. Sunt ei israeliţi? Israelit sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui
Avraam? Sunt şi eu. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Nebuneşte spun: Eu mai
mult ca ei! În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la
moarte adeseori. De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici
fără una. De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de
trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am petrecut în largul
mării. În călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în
primejdii de la neamul meu, în primejdii de la păgâni; în primejdii în cetăţi, în
primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi;
în osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de
multe ori, în frig şi în lipsă de haine. Pe lângă cele din afară, ceea ce mă
împresoară în toate zilele este grija de toate Bisericile. Cine este slab şi eu să nu
fiu slab? Cine se sminteşte şi eu să nu ard? Dacă trebuie să mă laud, mă voi
lăuda cu cele ale slăbiciunii mele! Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus,
Cel Ce este binecuvântat în veci, ştie că nu mint! În Damasc, dregătorul regelui
Areta păzea cetatea Damascului, ca să mă prindă, şi printr-o fereastră am fost
lăsat în jos, peste zid, într-un coş, şi am scăpat din mâinile lui. Dacă trebuie să
mă laud, nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la
Domnul. Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani – fie în trup, nu
ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta
până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de
trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de
nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. Pentru unul ca acesta mă
voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile
mele. Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune
adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus
decât ceea ce vede sau aude de la mine. Şi pentru ca să nu mă trufesc cu
măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei,
să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am
rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; şi mi-a zis: Îţi este de ajuns
harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte
bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine
puterea lui Hristos.”

Evanghelia la Duminica a 5-a după Cincizecime - (Vindecarea celor doi


demonizaţi din ţinutul Gadarei) Matei VIII, 28 - IX, 1

„În vremea aceea, trecând Iisus în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi
demonizaţi care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să
treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi,
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne
chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl
303
rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis:
Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a
aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi,
ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi iată
toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să
treacă din hotarele lor.”

Evanghelia la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - Matei XVI, 13-19

„În vremea aceea, venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, i-a întrebat pe
ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au
răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre proroci.
Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit
eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci
Tatăl Meu, Cel din ceruri. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră
voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile
Împărăţiei Cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice
vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri.”

Icoana Maicii Domnului „Kasperovskaia”

304
Luni 30 iunie (în calendarul civil 13 iulie)

† Soborul Sfinţilor 12 Apostoli


Sfântul Mucenic Meliton
Sfântul Mucenic Petru din Sinope
Sfântul Nou Mucenic Mihail grădinarul, săvârşit prin sabie în Atena
†) Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, arhiepiscopul Transilvaniei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Balikinskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Romani XVI, 17-24
- la Soborul Sfinţilor 12 Apostoli - 1 Corinteni IV, 9-16
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei XIII, 10-23
- la Soborul Sfinţilor 12 Apostoli - Matei IX, 36 - X, 8

Icoana Maicii Domnului „Balikinskaia”

Icoana Maicii Domnului „Balikinskaia” este prăznuită pe 30 iunie şi îşi are numele
de la satul Balikina din provincia Cernigov. Potrivit tradiţiei, icoana a fost adusă în
Rusia în secolul al XVII-lea, de refugiații ortodocşi din Galicia. În timpul războiului cu
suedezii, icoana a lăcrimat, minune pentru care a fost aşezată în biserica cu hramul
Sfântului Nicolae ridicată în mod special pentru ea. Printre minunile ei cele mai
cunoscute sunt izbăvirea de holeră şi de ciumă a unor localităţi, în secolul al XVIII-lea.
În această icoană, Maica Domnului are mâinile împreunate în rugăciune, iar Pruncul
Hristos se odihnește în poala ei ţinând în mână un măr.
305
Iulie

306
Marţi 1 iulie (în calendarul civil 14 iulie)

Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, cei din Roma


Sfântul Cuvios Vasile
Sfântul Cuvios Petru patricianul
Sfântul Cuvios Leon pustnicul
2000 de Sfinţi Mucenici, săvârşiţi prin sabie
Sfântul Mucenic Mavrichie
Sfinţii 25 de Mucenici din Nicomidia, săvârşiţi prin foc
†) Sfântul Ierarh Leontie, episcopul Rădăuţilor
Icoană a Maicii Domnului de la biserica de lemn din Curechiu, judeţul Hunedoara

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - 1 Corinteni I, 1-9
- la Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian din Roma -
1 Corinteni XII, 27 - XIII, 8
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei XIII, 24-30
- la Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian - Matei X, 1; 5-8

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Curechiu, judeţul Hunedoara

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Curechiu, judeţul Hunedoara, a fost
construită în jurul anului 1785. Pictura tâmplei, inclusiv a registrului împărătesc, a
fost realizată în anul 1788, în ea recunoscându-se penelul zugravului Popa Ioan din
Deva. Biserica are cel mai valoros patrimoniu mobil dintre toate bisericile de lemn
hunedorene, format din zeci de icoane pe lemn şi sticlă de o valoare inestimabilă,
printre care şi icoana Maicii Domnului Odighitria pictată de Stan Zugravul în 1770.
307
Miercuri 2 iulie (în calendarul civil 15 iulie)

† Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului în Vlaherne


Sfântul Ierarh Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului
Sfântul Mucenic Coint
†) Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a arborelui lui Iesei” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Feodotevo „Feodotevskaia”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ahtîrskaia”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vlaherne „Vlahernitissa” (vezi 22 martie)

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 6-a după Cincizecime-1 Corinteni II, 9 - III, 8
- la Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului - Evrei IX, 1-7
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei XIII, 31-36
- la Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului -
Luca X, 38-42; XI, 27-28

308
Icoana Maicii Domnului „a arborelui lui Iesei”

Icoana descrie genealogia Domnului Iisus Hristos pe linia Preasfintei Născătoare de


Dumnezeu. Conform profeţiilor din Vechiul Testament, Hristos urma să se nască în
tribul lui Iuda din familia regală a lui David, fiul lui Iesei (Isaia XI,1-5). Icoana Maicii
Domnului „a arborelui lui Iesei”, de tip Panakranta, îl reprezintă pe Iesei culcat pe
pământ, din care creşte arborele genealogic cu imaginile strămoşilor Domnului Hristos.
Ea se află în mănăstirea greacă Sfântul Nicolae de pe insula Andros, iar prăznuirea sa
este stabilită pe 2 iulie.

Icoana Maicii Domnului din Feodotevo „Feodotevskaia”

Icoana Maicii Domnului „Feodotevskaia”, de tip Odighitria şi prăznuită pe 2 iulie, a


fost descoperită în anul 1487 în apropiere de satul Feodotevo. Ea a devenit cunoscută
pentru vindecările minunate care se săvârşeau în faţa ei, fiind mutată în Catedrala
„Adormirea Maicii Domnului” din Ryazan. În anul 1611 a fost pictată o copie a icoanei,
aşezată în biserica din satul Feodotevo. Maica Domnului a izbăvit Ryazanul de ciumă
în anul 1771, când icoana ei „Feodotevskaia” a fost purtată în procesiune prin oraş şi
prin satele din jur. După închiderea Catedralei „Adormirii Maicii Domnului” din
Ryazan în anul 1930, icoana Maicii Domnului „Feodotevskaia” a dispărut. În Ryazan şi
în satul Feodotevo se păstrează copii ale ei.

309
Icoana Maicii Domnului „Ahtîrskaia”

Icoana Maicii Domnului „Ahtîrskaia” a apărut pe 2 iulie 1739, în satul Ahtîr, zona
Harkov, la est de Kiev. Ea a fost găsită pe câmp de către părintele Vasili Danilov şi
ţinută acasă trei ani. Într-o noapte, Maica Domnului i-a apărut în vis părintelui Vasili,
reproşându-i că, de când a găsit icoana, nu a curăţat-o niciodată. Imediat preotul s-a
trezit şi a spălat icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cu apă. În acea noapte,
părintele a visat cum mergea spre râu pentru a vărsa apa pe care o folosise să spele
icoana, dar Maica Domnului i s-a arătat din nou, poruncindu-i să se întoarcă acasă cu
apa cu care va vindeca oamenii de malarie şi febră. Când fiica părintelui Vasili s-a
îmbolnăvit de malarie, el i-a dat o parte din apă ca să o bea şi fata s-a vindecat. Alţi
bolnavi au primit vindecare în acelaşi fel. Văzând acestea, preotul a dus icoana în
biserica din sat şi un iconograf, pe nume Ioan, a fost chemat pentru a o restaura.
Minunile săvârşite de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu prin icoana sa au fost
cercetate de trei ori de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Rusia, care, în anul
1751, a declarat icoana făcătoare de minuni. Pe 1 aprilie 1905 icoana a fost furată din
biserică. Dar înainte de aceasta fuseseră zugrăvite mai multe copii ale icoanei Maicii
Domnului „Ahtîrskaia”. În multe biserici a rămas obiceiul ca în ziua de 2 iulie să se
săvârşească sfinţirea apei, în amintirea vindecărilor minunate săvârşite prin apa cu
care părintele Vasili spălase icoana.

310
Joi 3 iulie (în calendarul civil 16 iulie)

Sfântul Mucenic Iachint cuvicularul


Sfântul Ierarh Anatolie, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii Mucenici: Teodot şi Teodota, Diomid, Evlampie, Meliton,
Petru, Asclipiodot şi Golinduh
Sfinţii Mucenici Marcu şi Mochian
Sfântul Mucenic Meliton
Sfântul Cuvios Isaia pustnicul din Egipt, scriitor filocalic
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Galactotrufusa (Alăptătoarea)” (vezi
la 12 ianuarie)

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - 1 Corinteni III, 18-23
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei XIII, 36-43
311
Vineri 4 iulie (în calendarul civil 17 iulie)

Sfântul Ierarh Andrei, arhiepiscopul Cretei


Sfânta Cuvioasă Marta, mama Sfântului Simeon Stâlpnicul
Sfântul Sfinţit Mucenic Teodor, episcopul Chirinei
Sfântul Sfinţit Mucenic Donat, episcopul Libiei
Sfintele Muceniţe: Chiprila, Aroa şi Luchia
Sfânta Cuvioasă Asclipia, făcătoarea de minuni
Sfântul Cuvios Andrei Rubliov, iconograful
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Galata

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - 1 Corinteni IV, 5-8
- la Sfântul Ierarh Andrei Criteanul - Galateni V, 22 - VI, 2
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei XIII, 44-54
- la Sfântul Ierarh Andrei Criteanul - Luca VI, 31-36

Icoana Maicii Domnului din Galata

Icoana, prăznuită pe 4 iulie, s-a aflat până în secolul al XVII-lea în Biserica Maicii
Domnului – Kasteliotissy, de lângă turnul Galata din Constantinopol şi era cinstită ca
făcătoare de minuni. În această icoană de tip Odighitria (Îndrumătoarea), atât Maica
Domnului cât şi Pruncul Hristos au pe cap coroane şi în mâini însemne ale domniei.
312
Sâmbătă 5 iulie (în calendarul civil 18 iulie)

† Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul, ctitorul Mănăstirii Marea Lavră, cu ucenicii săi
Sfântul Cuvios Lampadie din Irinopol, făcătorul de minuni
Sfântul Mucenic Vasile din Schitopole şi cei împreună cu dânsul
Sfântul Nou Mucenic Ciprian, săvârşit prin sabie la Constantinopol
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Dumbrava de Jos

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Romani IX, 1-5
- la Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul - Evrei XIII, 17-21
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 6-a după Cincizecime - Matei IX, 18-26
- la Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Dumbrava de Jos

Biserica de lemn din satul Dumbrava de Jos, comuna Ribiţa, judeţul Hunedoara, în
care se află această icoană Odighitria a Maicii Domnului, a fost ridicată în anul 1840 şi
are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În casa parohială din apropierea bisericii a
fost amenajat de către preotul Lăcătuş Mureşan un mic muzeu care adăposteşte icoane
vechi, provenite din satele Dumbrava de Jos şi Dumbrava de Sus.
313
Duminică 6 iulie (în calendarul civil 19 iulie)

Duminica a 6-a după Pogorârea Sfântului Duh, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al


IV-lea Ecumenic de la Calcedon

Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare


Sfânta Muceniţă Lucia şi Sfântul Mucenic Rix Vicarul din Roma
Sfântul Sfinţit Mucenic Astie, episcopul Dirahiei
Sfinţii Mucenici: Arhip, Filimon, Apolonie, Alexandru, Epimah şi Onisim
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Bogorodska-Ufimskaia”

Glasul al 5-lea; Voscreasna a 6-a

La Liturghie:
Apostolul la Sfinţii Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic - Tit III, 8-15

„Fiule Tit, vrednic de crezare este cuvântul, şi voiesc să adevereşti acestea cu tărie,
pentru ca acei ce au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să fie în frunte la fapte bune. Că
acestea sunt cele bune şi de folos oamenilor. Iar de întrebările nebuneşti şi de înşirări
de neamuri şi de certuri şi de sfădirile pentru lege, fereşte-te, căci sunt nefolositoare şi
deşarte. De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te, ştiind că
unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit. Când
voi trimite pe Artemas la tine sau pe Tihic, sârguieşte-te să vii la mine la Nicopole, căci
acolo m-am hotărât să iernez. Pe Zenas, cunoscătorul de lege, şi pe Apollo trimite-i mai
înainte, cu bună grijă, ca nimic să nu le lipsească. Să înveţe şi ai noştri să poarte grijă
de lucrurile bune, spre treburile cele de neapărată nevoie, ca ei să nu fie fără de roadă.
Te îmbrăţişează toţi care sunt cu mine. Îmbrăţişează pe cei ce ne iubesc întru credinţă.
Harul fie cu voi cu toţi! Amin.”

Apostolul la Duminica a 6-a după Cincizecime - Romani XII, 6-14

„Fraţilor, avem felurite daruri, după harul ce ni s-a dat. Dacă avem prorocie, să
prorocim după măsura credinţei; dacă avem slujbă, să stăruim în slujbă; dacă unul
învaţă, să se sârguiască în învăţătură; dacă îndeamnă, să fie la îndemnare; dacă
314
împarte altora, să împartă cu firească nevinovăţie; dacă stă în frunte, să fie cu tragere
de inimă; dacă miluieşte, să miluiască cu voie bună! Dragostea să fie nefăţarnică. Urâţi
răul, alipiţi-vă de bine. În iubire frăţească unii pe alţii iubiţi-vă; în cinste, unii altora
daţi-vă întâietate. La sârguinţă nu pregetaţi; cu duhul fiţi fierbinţi; Domnului slujiţi.
Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi. Faceţi-vă
părtaşi la trebuinţele sfinţilor, iubirea de străini urmând. Binecuvântaţi pe cei ce vă
prigonesc, binecuvântaţi-i şi nu-i blestemaţi.”

Evanghelia la Sfinţii Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic - Ioan XVII, 1-13

„În vremea aceea, ridicându-Şi ochii către cer, Iisus a zis: Părinte, a venit ceasul!
Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească. Precum I-ai dat stăpânire
peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi
aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe
Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe
care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine
Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea. Arătat-am numele
Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi
cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine;
pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut
cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă
rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate
ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu
mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în
numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei
în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit
nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum vin la
Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei.”

Evanghelia la Duminica a 6-a după Cincizecime (Vindecarea slăbănogului din


Capernaum) – Matei IX, 1-8

„În vremea aceea, intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa. Şi iată,
I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului:
Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sine:
Acesta huleşte. Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile
voastre? Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te şi
umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis
slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. Şi, sculându-se, s-a dus la casa
sa. Iar mulţimile văzând acestea, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, Cel
Care dă oamenilor asemenea putere.”

Icoana Maicii Domnului „Bogorodska-Ufimskaia”

Icoana „Bogorodska-Ufimskaia” i-a apărut în mod miraculos pe 6 iulie 1621 unuia


dintre ţăranii satului Kadomţev, raionul Ufa, cu trei zile înainte de praznicul icoanei
Maicii Domnului din Kazan cu care se aseamănă. În locul unde se afla icoana a apărut
izvorul vindecător Bogorodsky. În 1622 a fost construită prima biserică de lemn în sat.
În cinstea icoanei aşezate în altar, satul s-a numit de atunci Bogorodskoye. În secolul
al XVIII-lea icoana a fost mutată în Catedrala oraşului Ufa, iar în ziua prăznuirii ei era
adusă în sat la biserica de origine, pentru închinare. Această tradiţie a procesiunii
religioase anuale din oraşul Ufa în satul Bogorodskoye a avut loc până la începutul
anilor ’30 ai secolului XX, când icoana a fost rechiziţionată de autorităţile sovietice
atee, iar izvorul a fost betonat şi umplut cu nisip. În tot acest răstimp în care Maica
Domnului din icoana „Bogorodska-Ufimskaia” a fost cinstită ca patroană a oraşului
Ufa şi a împrejurimilor, ea a apărat în mod repetat regiunea de epidemii de holeră,
foamete şi dezastre naturale, dar şi de atacurile şi jafurile duşmanilor.
315
Luni 7 iulie (în calendarul civil 20 iulie)

Sfântul Cuvios Toma din Maleon


Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi
Sfântul Cuvios Acachie, cel amintit în „Scara Raiului”
Sfântul Mucenic Peregrin şi cei împreună cu dânsul
Sfântul Mucenic Eustratie
Sfântul Mucenic Policarp cel Nou
Sfântul Mucenic Evanghel
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vlaherne „Vlahernitissa” (sus, vezi
la 22 martie)

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 7-a după Cincizecime -
1 Corinteni V, 9 - VI, 11
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei XIII, 54-58
316
Marţi 8 iulie (în calendarul civil 21 iulie)

Sfântul Mare Mucenic Procopie din Cezareea Palestinei


Sfânta Muceniţă Teodosia, mama Sfântului Mucenic Procopie
12 Sfinte Muceniţe singlitice săvârşite prin sabie
Sfinţii Mucenici Antioh şi Nicostrat, tribunii
Sfântul Mucenic Avda
Sfântul Cuvios Teofil izvorâtorul de mir, pustnic în Muntele Athos
Sfântul Nou Mucenic Anastasie din Ioanina
† Sfinţii Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kazan

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi, Săptămâna a 7-a după Cincizecime - 1 Corinteni VI, 20 - VII, 12
- la Sfântul Mare Mucenic Procopie - 1 Timotei IV, 9-15
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei XIV, 1-13
- la Sfântul Mare Mucenic Procopie - Luca VI, 17-19; IX, 1-2; X, 16-21

Icoana Maicii Domnului din Kazan

Icoana Maicii Domnului din Kazan este prăznuită pe 8 iulie şi 22 octombrie.


Sărbătoarea icoanei Maicii Domnului din Kazan de pe 22 octombrie a fost stabilită în
semn de recunoştinţă pentru salvarea Moscovei şi a întregii Rusii, prin mijlocirea
317
Maicii Domnului, de invazia poloneză din 1612. La sfârşitul secolului al XVI-lea şi
începutul secolului al XVII-lea, Rusia a suferit de pe urma atacurilor polonezilor care
batjocoreau credinţa ortodoxă, jefuind şi arzând biserici, oraşe şi sate, ba chiar au
cucerit şi Moscova. Ca răspuns la apelul Preafericitului Patriarh Ermoghen, ruşii s-au
ridicat în apărarea ţării şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Kazan a
fost trimisă armatei conduse de Cneazul Dimitrie Pojarski. În predica sa ţinută în ziua
prăznuirii arătării icoanei Maicii Domnului din Kazan, 8 iulie, Mitropolitul Rostovului,
Sfântul Dimitrie, a zis: „Maica Domnului a eliberat de la nenorocire şi durere nu doar pe
cei drepţi, ci şi pe cei păcătoşi de asemenea. Dar care păcătoşi? Cei care se întorc la
Tatăl Ceresc precum fiul risipitor, bătându-şi pieptul lor precum vameşul şi plâng la
picioarele lui Hristos, precum femeia cea păcătoasă care a spălat picioarele Lui cu
lacrimile ei, şi le-a şters cu părul capului; şi se mărturisesc Lui precum tâlharul pe cruce.
Sunt astfel de păcătoşi cărora Preasfânta Născătoare de Dumnezeu le acordă atenţie şi
se grăbeşte pentru a-i ajuta, izbăvindu-i de la nenorociri mari şi dureri”. Ştiind că au
suferit astfel de nenorociri pentru păcatele lor, poporul rus şi oastea au ţinut post trei
zile rugându-se la Domnul şi la Pururea Fecioara Maria pentru ajutor. Rugăciunea le-a
fost ascultată şi, pe 22 octombrie 1612, armata rusă a eliberat Moscova de polonezi.
Cneazul Dimitrie Pojarski a construit în Piaţa Roşie din Moscova o catedrală în cinstea
icoanei Maicii Domnului din Kazan, unde a aşezat icoana. Imediat au început să
circule copii ale icoanei, iar în 1811 a fost sfinţită catedrala din Sankt Petersburg,
purtând hramul icoanei Maicii Domnului din Kazan.

318
Miercuri 9 iulie (în calendarul civil 22 iulie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Pangratie, episcopul Tavromeniei din Sicilia


Sfântul Sfinţit Mucenic Chiril, episcopul Gortinei din Creta
Sfinţii Mucenici Andrei şi Prov
Sfântul Sfinţit Mărturisitor Ilie Lăcătuşu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Koloci (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru (vezi la 19 februarie)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - 1 Corinteni VII, 12-24
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei XIV, 35 - XV,11

Icoana Maicii Domnului din Koloci

Icoana Maicii Domnului din Koloci, prăznuită pe 9 iulie, a fost găsită în anul 1413
în apropierea satului Koloci de lângă oraşul Mojaisk de un locuitor din sat, pe nume
Luca. El a luat-o acasă, unde unul dintre membrii familiei sale era paralizat. După ce a
atins de fruntea suferindului icoana găsită, acesta s-a vindecat. Vestea despre minune
s-a răspândit şi mulţi suferinzi au început să vină pentru a primi ajutor de la Maica
Domnului. Icoana a fost mutată la Mojaisk, apoi de acolo la Moscova. La sosirea în
capitală icoana a fost întâmpinată de Mitropolitul Fotie şi de mulţime mare de cler şi
credincioşi, ea vindecând şi acolo mulţi bolnavi de suferinţele lor, după care s-a întors
la Koloci. Pe locul în care a fost descoperită icoana, a fost construită o biserică în care
aceasta a fost aşezată, iar cu donaţiile primite de la locuitorii din împrejurimi şi de la
cneazul Andrei Dimitrievici, Luca a zidit în jurul bisericii Mănăstirea Kolociskaia.
319
Joi 10 iulie (în calendarul civil 23 iulie)

Sfinţii 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei


Sfinţii Mucenici Vianor şi Siluan
Sfântul Mucenic Apolonie din Sardia
10.000 de Sfinţi Mucenici sihaştri din Nitria Egiptului
† Sfântul Cuvios Antonie din Lavra Pecerska-Kiev, începător al monahilor din Rusia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Koneviţ (sus stânga)

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - 1 Corinteni VII, 24-35
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei XV, 12-21

Icoana Maicii Domnului din Koneviţ

Icoana Maicii Domnului din Koneviţ, prăznuită pe 10 iulie şi pe 3 septembrie, este


cinstită şi în Biserica din Rusia şi în cea din Finlanda, fiind de asemenea cunoscută şi
sub denumirile de „Koneviţkaia”, „Akafistnaia”, „Sviatogorskaia” sau „Golubiţkaia”.
Icoana a fost dăruită de către egumenul Ioan de la Muntele Athos Sfântului Arsenie,
fondatorul Mănăstirii Naşterea Maicii Domnului din Koneviț. În anul 1610, în timpul
unei invazii a suedezilor, icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost mutată la
Mănăstirea Derevianiţ din Novgorod, iar pe 3 septembrie 1799 a revenit la Mănăstirea
Koneviţ. În Mănăstirea Derevianiţ a rămas o copie a icoanei. De asemenea, copii ale
acesteia se mai găsesc în Catedrala „Buna Vestire” din Kremlin - Moscova, Catedrala
Învierii din Torjok şi în Biserica Mănăstirii „Noul Valaam” din Finlanda. Icoana Maicii
Domnului din Koneviţ este de tip Odighitria, doar că în locul tradiţionalului pergament
înfăşurat Pruncul Hristos ține în mână unul sau doi porumbei albi.
320
Vineri 11 iulie (în calendarul civil 24 iulie)

Minunea Sfintei Mari Muceniţe Eufimia, prin care s-a întărit dreapta credinţă
Sfântul Sfinţit Mucenic Chindeu preotul
Sfântul Cuvios Leon cel din staul
Sfântul Cuvios Nicodim, dascălul Sfântului Grigorie Palama
Sfântul Nou Mucenic Nicodim, săvârşit prin sabie în Albania
Sfânta Împărăteasă Olga, luminătoarea Rusiei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Rjevskaia” (sau „Okoveţkaia”)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri, Săptămâna a 7-a după Cincizecime - 1 Corinteni VII, 35 - VIII, 7
- la Sfânta Mare Muceniţă Eufimia - 2 Corinteni VI, 1-10
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei XV, 29-31
- la Sfânta Mare Muceniţă Eufimia - Luca VII, 36-50

Icoana Maicii Domnului „Rjevskaia” (sau „Okoveţkaia”)

Icoana Maicii Domnului „Rjevskaia”, prăznuită pe 11 iulie, numită şi „Okovețkaia”,


se află în Mănăstirea Rjevsk de lângă oraşul Poltava din Ucraina. În ziua Cicizecimii
din anul 1539, călugărul Ştefan a descoperit într-un pin o cruce mare de fier, iar în
copacul de lângă pin, o icoană veche ce o înfăţişa pe Maica Domnului cu Pruncul şi
îl avea pictat în partea stângă a Lor pe Sfântul Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei. Icoana
a fost aşezată în biserica parohială din Virişni-Okoveţk, unde a săvârşit numeroase
minuni. Călugărul a raportat descoperirea minunată la Moscova şi comisia trimisă să
facă cercetări a consemnat, în prima zi în care a stat lângă icoana Maicii Domnului,
săvârşirea a 170 de vindecări minunate, recunoscând-o ca făcătoare de minuni.
321
Sâmbătă 12 iulie (în calendarul civil 25 iulie)

Sfinţii Mucenici Proclu şi Ilarie


Sfântul Cuvios Mihail Maleinul
Sfântul Mucenic Serapion cel Nou
Sfinţii Mucenici: Andrei Stratilat, Faust, Mina şi cei împreună cu dânşii
Sfântul Mucenic Mamant de la Sagmata
Sfânta Veronica, femeia cu scurgere de sânge care s-a vindecat prin atingerea de
hainele Domnului nostru Iisus Hristos
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa“
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Smolenskaia” de la Mănăstirea Surpatele
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Tricherusa” (vezi la 28 iunie)

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Romani XII, 1-3
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 7-a după Cincizecime - Matei X, 37 - XI, 1

Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa“

Prăznuită pe 12 iulie, icoana Maicii Domnului „Prodromiţa” este o icoană făcătoare


de minuni nefăcută de mână omenească, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan
Botezătorul - Prodromu din Muntele Athos. Istoria acestei icoane începe în anul 1863,
în timpul lucrărilor de construire a Schitului Prodromu, când cuvioşii ctitori Nifon şi
Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu
totul deosebită. În plus, ei cereau condiţii stricte pentru cel care urma să fie angajat la
executarea lucrării, precum curăţia trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic,
post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, ei îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iaşi, om
bătrân şi credincios care s-a supus cu evlavie rânduielilor celor doi călugări şi, în anul
322
1863, s-a apucat de lucru. Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iaşi.
El a terminat de pictat veşmintele şi celelalte părţi ale icoanei, lăsând ca Sfintele Feţe,
cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus, să le picteze la sfârşit, după cum este
tehnica picturii tradiţionale de icoane. Când a început lucrul la Sfintele Feţe, el a văzut
că, deşi se străduia cu toată priceperea, în mod inexplicabil Acestea nu puteau fi
zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită. Mâhnit că poate şi-a uitat meşteşugul,
bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua
zi. Însă în dimineața următoare el a descoperit că icoana era desăvârșit pictată, cu
Feţele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înţeleagă însă cum se petrecuse
această minune. El a lăsat şi o mărturie scrisă, care se găsește la Schitul Prodromu,
un document datat 29 iunie 1863, iscălit cu propria sa mână: „Eu, Iordache Nicolau,
zugrav din târgul Iaşilor, am zugrăvit această sfântă icoană a Maicii Domnului cu
însăşi mâna mea, la care a venit o minune: după ce am isprăvit veşmintele, după
meşteşugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez feţele Maicii Domnului şi a lui Iisus
Hristos. Privind eu la chipuri, cu totul a ieşit din potrivă, pentru care foarte mult m-am
mâhnit, socotind că mi-am uitat meşteşugul. A doua zi, după ce m-am sculat, am
făcut trei metanii înaintea Maicii Domnului, rugându-mă să-mi lumineze mintea, să
pot isprăvi sfânta ei icoană. Când m-am dus să mă apuc de lucru, am aflat chipurile
drese desăvârşit, precum se vede. Văzând această minune, n-am mai adaos a-mi pune
condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deşi o greşeală a fost aceasta că am dat
lustru la o asemenea minune.”
Dimensiunile icoanei sunt de 100/70 cm. Se spune că portretele zugrăvite în icoană
sunt identice cu chipurile reale ale Fecioarei şi Pruncului Iisus aşa cum au fost
consemnate de martorii oculari contemporani. Există o descriere rămasă de la Sfinţii
Epifanie şi Nichifor: „Încă de când vieţuia pe pământ era faţa ei ca vederea bobului de
grâu, păr galben, ochi ascuţiţi la vedere, întru care luminile erau asemenea rodului de
măslin, sprâncenele ei erau plecate şi ales de negru, nasul potrivit, buzele ca floarea
trandafirului, fața nu rotundă, nici scurtă, ci puțin alungită, mâinile şi degetele lungi,
hainele pe care le purta erau simple şi puţin mai lungi decât măsura corpului, cu
trupul gingaş, având părul bine şi cu multă cuviinţă legat.” La 5/18 iunie 2017, ziua
în care s-a ţinut la Botoşani “sinaxa” ereticilor criptoecumenişti, icoana a lăcrimat.

323
Icoana Maicii Domnului „Smolenskaia” de la Mănăstirea Surpatele

În Biserica Mănăstirii Surpatele din judeţul Vâlcea se află la loc de cinste o icoană a
Maicii Domnului făcătoare de minuni, care a fost adusă şi adăpostită în mănăstire în
anul 1953. Icoana este de origine rusească şi datează de la sfârşitul secolului al
XVII-lea. Ea este o copie a icoanei Maicii Domnului Odighitria de la Smolensk, despre
care se spune că ar fi fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca, fiind adusă la Moscova
în anul 1525 şi aşezată în catedrala închinată Maicii Domnului. În anul 1953, maica
Antonina Oprea, care se nevoia în obştea Mănăstirii Surpatele, a fost trimisă în
ascultare la Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt. Acolo, maica Antonina a găsit
această icoană în podul unei construcţii şi a adus-o la Mănăstirea Surpatele ca pe un
dar de mare preţ. La început, ea a aşezat icoana în chilia sa şi se ruga Maicii Domnului
cu evlavie plină de sârg, până într-o zi când a văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu
plângând, iar lacrimile ei erau dulci şi frumos mirositoare. A fost chemat Prea Sfinţitul
Iosif Gafton care, împreună cu o comisie de specialişti, a hotărât ca icoana să fie
declarată făcătoare de minuni şi aşezată în biserica mănăstirii. Tot atunci s-a stabilit
ca ziua de prăznuire a icoanei să fie 12 iulie.

324
Duminică 13 iulie (în calendarul civil 26 iulie)

Duminica a 7-a după Pogorârea Sfântului Duh

Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil


Sfântul Cuvios Ştefan Savaitul
Sfânta Muceniţă Golinduhia (Maria) din Persia
Sfânta Cuvioasă Sara din Egipt
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Axion Estin” (sus, vezi la 11 iunie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Gorbanevskaia” (vezi la 29 septembrie)

Glasul al 6-lea; Voscreasna a 7-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 7-a după Cincizecime - Romani XV, 1-7

„Fraţilor, datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să
nu căutăm plăcerea noastră. Ci fiecare dintre noi să caute să placă aproapelui său, la
325
ce este bine, spre zidire. Că şi Hristos n-a căutat plăcerea Sa, ci, precum este scris:
"Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra Mea". Căci toate câte s-au scris
mai înainte, s-au scris spre învăţătura noastră, ca, prin răbdarea şi mângâierea care
vin din Scripturi, să avem nădejde. Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea
vouă a gândi la fel unii pentru alţii, după Iisus Hristos, pentru ca toţi laolaltă şi cu o
singură gură să slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea,
primiţi-vă unii pe alţii, precum şi Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.”

Apostolul la Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil - Evrei II, 2-10

„Fraţilor, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi orice călcare de
poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreapta răsplătire, cum vom scăpa noi,
dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din
propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o, împreună
mărturisind şi Dumnezeu cu semne şi cu minuni şi cu multe feluri de puteri şi
cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după a Sa voinţă? Pentru că nu îngerilor a
supus Dumnezeu lumea viitoare, despre care vorbim. Iar cineva a mărturisit undeva,
zicând: "Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? L-ai
micşorat pe el cu puţin faţă de îngeri; şi cu mărire şi cu cinste l-ai încununat şi l-ai
pus peste lucrurile mâinilor Tale. Toate le-ai supus sub picioarele lui". Dar prin faptul
că a supus lui toate (înţelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu
vedem cum toate i-au fost supuse. Ci pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus,
Îl vedem încununat cu slavă şi cu cinste, din pricina morţii pe care a suferit-o, astfel
că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om. Căci ducând pe
mulţi fii la mărire, I se cădea Aceluia, pentru Care sunt toate şi prin Care sunt toate,
ca să desăvârşească prin pătimire pe Începătorul mântuirii lor.”

Evanghelia la Duminica a 7-a după Cincizecime (Vindecarea a doi orbi şi a unui mut din
Capernaum) – Matei IX, 27-35

„În vremea aceea, trecând Iisus pe acolo, doi orbi se ţineau după El strigând şi
zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David. După ce a intrat în casă, au venit la El
orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne!
Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră, fie vouă! Şi s-au deschis
ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeţi, nimeni să nu ştie. Iar ei,
ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela. Şi plecând ei, iată au adus la El un om mut,
având demon. Şi fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulţimile se minunau zicând:
Niciodată nu s-a arătat aşa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor
scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor,
propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în
popor.”

Evanghelia la Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil - Luca X, 16-21

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce
se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel
Care M-a trimis pe Mine. Şi s-au întors cei şaptezeci (şi doi) cu bucurie, zicând:
Doamne, şi demonii ni se supun în numele Tău. Şi le-a zis: Am văzut pe satana ca un
fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi
peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de
aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în
ceruri. În acest ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine,
Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de
cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta,
bunăvoinţa Ta.”

326
Luni 14 iulie (în calendarul civil 27 iulie)

Sfântul Apostol Achila, unul dintre cei 70


Sfântul Mucenic Iust ostaşul din Roma
Sfântul Mucenic Iraclie
Sfântul Cuvios Onisim din Cezareea Palestinei
Sfinţii Mucenici Achila şi Ilarie
Sfântul Sfinţit Mucenic Petru cel Nou, episcop în Creta
Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Elisabetgradska”

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - 1 Corinteni IX, 13-18
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XVI, 1-6

Icoana Maicii Domnului „Elisabetgradska”

Icoana Maicii Domnului „Elisabetgradska” este menţionată încă de la începutul


secolului al XIX-lea şi s-a aflat până în anul 1922 în Catedrala din oraşul Elisavetgrad,
acum Kirovograd, Ucraina. După cel de-al doilea război mondial, catedrala, construită
în 1832, a fost distrusă. În 1996, în arhivele unei biserici din Sankt-Petersburg a fost
descoperit un desen alb-negru cu această icoană, pe baza căruia ea a fost repictată. În
prezent, icoana se află în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kirovograd şi este
prăznuită pe 14 iulie.
327
Marţi 15 iulie (în calendarul civil 28 iulie)

Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita


Sfântul Ierarh Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului, fratele Sfântului Teodor
Studitul
Sfântul Întocmai cu Apostolii Vladimir, marele cneaz al Kievului, luminătorul
Rusiei
Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Ociu, Hunedoara

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 8-a după Cincizecime -
1 Corinteni X, 5-12
- la Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita - 1 Corinteni XIII, 11 - XIV, 5
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XVI, 6-12
- la Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita - Matei XVII, 24 - XVIII, 4

Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn din Ociu, Hunedoara

Biserica de lemn din Ociu, comuna Vaţa de Jos, judeţul Hunedoara, a fost
ridicată în anul 1750 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Pictura
datează din anul 1821 iar pisania îl menţionează ca autor pe Nichifor Zugravul.
În bogata zestre iconografică a bisericii se află şi reprezentări ale Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu, dintre care amintim două: Maica Domnului
rugându-se singură (sus, stânga) şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus, redată
în întregime, zdrobind un balaur sub picioare (sus, dreapta).

328
Miercuri 16 iulie (în calendarul civil 29 iulie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Atinoghen, episcopul Pidahtoei, cu cei 10 ucenici ai lui


Sfântul Mucenic Avudim din insula Tenedos
Sfântul Mucenic Faust
Sfântul Mucenic Antioh, doctorul din Sevastia
Sfinţii 15.000 de Mucenici din Pisidia, săvârşiţi prin sabie
Sfântul Mucenic Atinoghen din Egipt
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Cirsk, Pskov

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - 1 Corinteni X, 12-22
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XVI, 20-24

Icoana Maicii Domnului din Cirsk, Pskov

Icoana „Cirskaia” a Maicii Domnului a fost iniţial localizată în biserica din satul
Cirski, Episcopia Pskov. La 16 iulie 1420, sub domnia cneazului Vasili Dimitrievici, în
timpul epidemiei de ciumă din Pskov, din icoana Fecioarei Maria au curs lacrimi din
ambii ochi. Acest lucru a fost raportat autorităţilor din Pskov şi a fost făcută o
procesiune cu icoana care a fost aşezată în Catedrala Sfintei Treimi din oraş.
329
Joi 17 iulie (în calendarul civil 30 iulie)

Sfânta Mare Muceniţă Marina


Sfântul Ierarh Eufrasie, episcopul Ionopolei
Sfântul Împărat Mucenic Nicolae, împărăteasa Alexandra, fiii lor Alexei, Olga,
Tatiana, Maria şi Anastasia şi Evghenie doctorul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Sviatogorsk

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - 1 Corinteni X, 28 - XI, 8
- la Sfânta Mare Muceniţă Marina - Galateni III, 23 - IV, 5
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XVI, 24-28
- la Sfânta Mare Muceniţă Marina - Marcu V, 24-34

Icoana Maicii Domnului din Sviatogorsk

Actuala icoană din Sviatogorsk a Maicii Domnului, prăznuită pe 17 iulie, este


opera unui bătrân monah athonit, care a pictat-o în anul 1844 şi a dăruit-o Mănăstirii
Sviatogorsk la deschiderea ei. Icoana s-a aflat mult timp în Biserica Sfântul Ioan
Botezătorul a mănăstirii. În anul 1918, în timpul prigoanei sovietice, pe când se făcea
o procesiune cu icoana din sat în sat, bolşevicii au localizat-o în satul Bayrachek şi au
tăbărât pe timp de noapte în casa unde era adăpostită icoana, ucigându-i pe
ieromonahii Modest şi Irinarh, pe ierodiaconul Teodot, precum şi pe gazdă şi pe fiica ei,
lăsând cadavrele lângă icoană într-o baltă de sânge. După această crimă, oamenii
evlavioşi au recuperat icoana Maicii Domnului şi au păstrat-o în secret timp de
decenii. În anul 1992, icoana a fost preluată din oraşul Slavyansk şi dusă înapoi la
Mănăstirea Sviatogorsk, unde a fost aşezată în Biserica Adormirii Maicii Domnului.
330
Vineri 18 iulie (în calendarul civil 31 iulie)

†) Sfântul Mucenic Emilian din Durostor


Sfinţii Mucenici Pavel, Teis şi Valentina
Sfântul Mucenic Iachint din Amastrida
Sfinţii Mucenici Dasie şi Maron
Sfântul Cuvios Pamvo Nitriotul
Sfântul Ierarh Ştefan din Amasia, arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Ierarh Ioan, mitropolitul Calcedonului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de pe râul Tolga
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kaluga (vezi la 8 iunie)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - 1 Corinteni XI, 8-23
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XVII, 10-18

Icoana Maicii Domnului de pe Tolga

Icoana Maicii Domnului de pe Tolga i s-a arătat în mod minunat Sfântului Episcop
Prohor al Rostovului pe 8 august 1314. Mergând prin episcopia sa, Sfântul a vizitat
împrejurimile Lacului Alb şi de acolo a călătorit de-a lungul malurilor râurilor Sheksna
331
şi Volga, la Yaroslavl. Pe malul drept al râului Volga, acolo unde se varsă râul Tolga, la
miezul nopţii, când toată lumea dormea, Sfântul s-a trezit şi a văzut o lumină
puternică ce venea de la o coloană de foc de pe celălalt mal al râului, coloană până la
care se întindea un pod. Luându-şi toiagul, Sfântul a mers pe pod până lângă coloana
de foc şi a văzut icoana Maicii Domnului stând în aer. Uluit de minune, Sfântul s-a
rugat vreme îndelungată şi când s-a întors, a uitat să-şi ia toiagul. A doua zi, după
săvârşirea utreniei, când Sfântul Prohor se pregătea să-şi continue călătoria cu barca,
slujitorii săi i-au căutat toiagul dar nu l-au găsit nicăieri. Sfântul şi-a amintit că îl
uitase pe celălalt mal al râului, unde ajunsese pe podul miraculos în ziua precedentă,
a destăinuit ce s-a întâmplat, şi i-a trimis cu o barcă pe slujitori într-acolo. Ei s-au
întors şi au povestit că au văzut în pădure icoana Maicii Domnului agăţată în ramurile
unui copac, alături fiind toiagul episcopului. Sfântul a traversat râul şi a recunoscut
icoana care i se arătase. După rugăciuni stăruitoare în faţa icoanei, ei au curăţat locul
şi au pus piatra de temelie pentru o biserică. Când oamenii din Yaroslavl au aflat
despre aceasta, au venit la locul respectiv şi, până la amiază, biserica era deja ridicată,
iar seara episcopul a sfinţit-o, dându-i hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”.
Apoi a aşezat icoana înăuntru şi a stabilit ca zi de hram şi ziua apariţiei acesteia.
Lângă biserica ridicată, Sfântul a construit mai târziu Mănăstirea Tolga. Icoana Maicii
Domnului de pe Tolga este sărbătorită şi pe 18 iulie.

Icoana Maicii Domnului din Kaluga

332
Sâmbătă 19 iulie (în calendarul civil 1 august)

Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel Mare


Sfântul Cuvios Die, făcătorul de minuni din Antiohia
Sfântul Teodor, arhiepiscopul Edesei, ucenicul Sfântului Ioan Damaschin
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Umilenie” de la Diveevo (vezi la 2 ianuarie)

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Romani XIII, 1-10
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 8-a după Cincizecime - Matei XII, 30-37
333
Duminică 20 iulie (în calendarul civil 2 august)

Duminica a 8-a după Pogorârea Sfântului Duh

†) Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul (pictură de pe bolta bisericii din


Ciuleni, judeţul Cluj)

Pomenirea înnoirii bisericii Sfântului Ioan Botezătorul din Mănăstirea Studion


Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Abalaţk”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Orsha (vezi la 5 septembrie)

Glasul al 7-lea; Voscreasna a 8-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 8-a după Cincizecime - 1 Corinteni I, 10-17

„Fraţilor, vă îndemn, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca


toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi
în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere. Căci, fraţii mei, despre voi, prin cei
din casa lui Hloe mi-a venit ştire că la voi sunt certuri; şi spun aceasta, că
fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt
334
al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos! Oare s-a împărţit Hristos? Nu cumva s-a
răstignit Pavel pentru voi? Sau fost-aţi botezaţi în numele lui Pavel? Mulţumesc
lui Dumnezeu că pe nici unul din voi n-am botezat, decât pe Crispus şi pe
Gaius, ca să nu zică cineva că aţi fost botezaţi în numele meu. Am botezat şi
casa lui Ştefana; afară de aceştia nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva. Căci
Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea
cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos.”

Apostolul la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - Iacov V, 10-20

„Fraţilor, luaţi pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe prorocii care au


grăit în numele Domnului. Iată, noi fericim pe cei ce au răbdat: aţi auzit de
răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; că mult-milostiv
este Domnul şi îndurător. Iar înainte de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe
cer, nici pe pământ, nici cu orice alt jurământ, ci să vă fie vouă ce este da, da,
şi ce este nu, nu, ca să nu cădeţi sub judecată. Este vreunul dintre voi în
suferinţă? Să se roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi. Este
cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el,
ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va
mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta
lui. Mărturisiţi-vă deci unul altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să
vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului. Ilie era om, cu
slăbiciuni asemenea nouă, dar cu rugăciune s-a rugat ca să nu plouă şi nu a
plouat trei ani şi şase luni. Şi iarăşi s-a rugat şi cerul a dat ploaie şi pământul a
odrăslit roada sa. Fraţii mei, dacă vreunul va rătăci de la adevăr şi-l va
întoarce cineva, să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii
lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate.”

Evanghelia la Duminica a 8-a după Cincizecime (Înmulţirea pâinilor) -


Matei XIV, 14-22

„În vremea aceea, a văzut Iisus mulţime mare şi I S-a făcut milă de ei şi a
vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au
zis: locul este pustiu şi vremea iată a trecut; deci, dă drumul mulţimilor ca să
se ducă în sate, să-şi cumpere mâncare. Iisus însă le-a răspuns: N-au trebuinţă
să se ducă; daţi-le voi să mănânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini
şi doi peşti. Şi El a zis: Aduceţi-Mi-le aici. Şi poruncind să se aşeze mulţimile pe
iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la cer, a binecuvântat şi,
frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulţimilor. Şi au mâncat toţi şi
s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri, douăsprezece coşuri pline.
Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui, pe
ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.”

Evanghelia la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - Luca IV, 22-30

„În vremea aceea, se mirau toţi de cuvintele harului care ieşeau din gura lui
Iisus şi ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif? Şi El le-a zis: Cu adevărat Îmi
veţi spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Câte am auzit că
s-au făcut în Capernaum, fă şi aici în patria Ta. Şi le-a zis: Adevărat zic vouă că
nici un proroc nu este bine primit în patria sa. Şi adevărat vă spun că multe
văduve erau în zilele lui Ilie, în Israel, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni,
335
încât a fost foamete mare peste tot pământul. Şi la nici una dintre ele n-a fost
trimis Ilie, decât la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă. Şi mulţi leproşi erau
în Israel în zilele prorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curăţat, decât
Neeman Sirianul. Şi toţi, în sinagogă, auzind acestea, s-au umplut de mânie. Şi
sculându-se, L-au scos afară din cetate şi L-au dus pe sprânceana muntelui, pe
care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie; dar El, trecând prin
mijlocul lor, S-a dus de acolo.”

Icoana Maicii Domnului „Abalaţk”

Prăznuită pe 20 iulie şi pe 27 noiembrie, icoana Maicii Domnului „Abalaţk” a fost


pictată de către arhidiaconul Matei de la Catedrala din Tobolsk, pentru îndeplinirea
promisiunii făcute de către un ţăran paralitic, pe nume Eftimie. Eftimie promisese că
va reface biserica Mănăstirii Abalaţk, construită în 1637, după ce Maica Domnului
însoţită de Sfântul Nicolae şi de Sfânta Maria Egipteanca se arătaseră unei văduve
evlavioase pe nume Maria. Îndată ce icoana Maicii Domnului „Abalaţk” a fost pictată,
Eftimie s-a vindecat de paralizie, iar icoana a fost mutată în biserica mănăstirii unde
au avut loc multe alte vindecări. Icoana se aseamănă cu cea a Maicii Domnului „a
Semnului” din Novgorod, cu diferenţa că în icoana „Abalaţk” sunt pictaţi Sfântul
Nicolae şi Sfânta Maria Egipteanca, conform viziunii văduvei Maria. Icoana Maicii
Domnului „Abalaţk”, alături de alte copii făcătoare de minuni ale sale, este cinstită pe
tot cuprinsul Siberiei.
336
Luni 21 iulie (în calendarul civil 3 august)

Sfinţii Cuvioşi Simeon, cel ce s-a făcut nebun pentru Hristos, şi Ioan pustnicul, cel
care a sihăstrit împreună cu dânsul
Sfântul Proroc Iezechiel
3 Sfinţi Mucenici din Melitina săvârşiţi prin târâre pe pietre
2 Sfinţi Mucenici săvârşiţi prin sabie
Sfântul Mucenic Evghenie
Sfinţii Mucenici Teodor şi Gheorghe
Sfinţii Mucenici din Roma, Teodor, Trofim şi alţi 13
†) Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche
Icoana Maicii Domnului „Axioniţa” de la Mănăstirea Sihăstria

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - 1 Corinteni XI, 31 - XII, 6
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Matei XVIII, 1-11

Icoana Maicii Domnului „Axioniţa” de la Mănăstirea Sihăstria

Icoana Maicii Domnului „Axioniţa” a fost adusă la Mănăstirea Sihăstria în 1947 de


către pictorul de icoane ucrainean Ivan (Irineu) Protcenco şi aşezată de atunci în
paraclisul mănăstirii.
337
Marţi 22 iulie (în calendarul civil 4 august)

Sfânta Mironosiţă şi Întocmai cu Apostolii Maria Magdalena


Sfânta Muceniţă Marcela din Chios
Icoană a Maicii Domnului de la Muzeul Brukenthal

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 9-a după Cincizecime -
1 Corinteni XII, 12-26
- la Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena - 1 Corinteni IX, 2-12
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 9-a după Cincizecime -
Matei XVIII, 18-22; XIX, 1-2; 13-15
- la Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena - Luca VIII, 1-3

Icoana Maicii Domnului de la Muzeul Brukenthal

Aflată la Muzeul Brukenthal din Sibiu, această icoană a Maicii Domnului cu


Pruncul Iisus a fost pictată la anul 1718 de către Ivan Zugravul.
338
Miercuri 23 iulie (în calendarul civil 5 august)

Aducerea moaştelor Sfântului Sfinţit Mucenic Foca


Sfântul Mucenic Foca
Sfântul Sfinţit Mucenic Apolinarie, episcopul Ravenei
Sfinţii Mucenici Vitalie şi Valeria
Sfântul Mucenic Apolonie
Sfânta Cuvioasă Ana din Levcadia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev (vezi la 11 aprilie)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri, Săptămâna a 9-a după Cincizecime - 1 Corinteni XIII, 4 - XIV, 5
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Matei XX, 1-16

Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi”

Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi” este prăznuită pe 23 iulie,
pe 24 octombrie şi pe 19 noiembrie. „Bucuria tuturor celor necăjiţi” este numele a cel
puţin trei icoane făcătoare de minuni, asemănătoare la înfăţişare, care au acelaşi tipar.
339
Pe 23 iulie este prăznuită icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi” din
Sankt Petersburg, care mai este denumită şi „a monedelor” fiindcă pe icoană apar
pictate din loc în loc monede. Pe 24 octombrie, Biserica prăznuieşte icoana Maicii
Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi” din Bolişaia Ordînka (Moscova), datorită
unei minuni petrecute în această zi, în 1688, când sora Patriarhului Ioachim, Eufimia,
care de foarte mulţi ani suferea de o boală incurabilă, a primit vindecare rugându-se în
faţa acestei icoane. În icoană, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este zugrăvită în
întregime, printre florile din Rai, cu braţele deschise şi cu capul înclinat pentru a
putea primi rugăciunile creştinilor. Mântuitorul Hristos este zugrăvit deasupra, în nori,
binecuvântând. În alte versiuni ale icoanei, Maica Domnului este reprezentată stând
pe nori şi ţinând Pruncul pe braţul stâng, nemaifiind înconjurată de florile Raiului. Tot
ca icoană făcătoare de minuni este cunoscută şi icoana Maicii Domnului „Bucuria
tuturor celor necăjiți” din Paris (prăznuită pe 19 noiembrie).

Icoana Maicii Domnului de la Poceaev

340
Joi 24 iulie (în calendarul civil 6 august)

Sfânta Mare Muceniţă Hristina din Tir


Sfântul Mucenic Capiton
Sfântul Mucenic Imeneu
Sfântul Mucenic Ermoghen
Sfântul Nou Mucenic Teofil din Zachint, săvârşit în Chios
Sfântul Nou Mucenic Atanasie din Chios, săvârşit la Constantinopol
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Săliştioara, Hunedoara

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - 1 Corinteni XIV, 6-19
- la Sfânta Muceniţă Hristina - Galateni III, 23 - IV, 5
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Matei XX, 17-28
- la Sfânta Muceniţă Hristina - Luca VII, 36-50

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Săliştioara, Hunedoara

Biserica de lemn din satul Săliştioara, comuna Vălişoara, judeţul Hunedoara, a fost
ridicată în anul 1830 şi are hramul „Sfântul Nicolae”. Icoanele împărăteşti, printre care
şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, au fost pictate în anul 1870.
341
Vineri 25 iulie (în calendarul civil 7 august)

† Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu


Sfinţii 165 de Părinţi de la Sinodul al V-lea Ecumenic
Sfânta Olimpiada diaconiţa, ucenica Sfântului Ioan Gură de Aur
Sfânta Cuvioasă Eupraxia, mama împăratului Teodosie cel Mare
Sfinţii Mucenici Sact, Atal şi Matur şi Sfânta Muceniţă Blandina din Lugdunum
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Şteia, judeţul Hunedoara

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - 1 Corinteni XIV, 26-40
- la Adormirea Sfintei Ana - Galateni IV, 22-27
Evanghelia: - de Vineri, Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Matei XXI, 12-14; 17-20
- la Adormirea Sfintei Ana - Luca VIII, 16-21

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Şteia, judeţul Hunedoara

Biserica de lemn din Şteia, comuna Tomeşti, judeţul Hunedoara, datează din secolul
al XVII-lea şi are hramul „Sfântul Nicolae”. În perioada 1823-1824, lăcaşul a fost
împodobit la interior cu numeroase icoane, printre care şi icoana Maicii Domnului cu
Pruncul Iisus.
342
Sâmbătă 26 iulie (în calendarul civil 8 august)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Ermolae, Ermip şi Ermocrat, preoţi din Nicomidia


Sfânta Muceniţă Paraschevi din Roma
Sfânta Muceniţă Oreozila, botezată de Sfântul Apostol Andrei
Sfântul Cuvios Ignatie Stironitul
†) Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Zdrapţi, Hunedoara

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Romani XIV, 6-9
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Ermolae - 1 Timotei III, 13 - IV, 5
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 9-a după Cincizecime - Matei XV, 32-39
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Ermolae - Marcu V, 24-34

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Zdrapţi, Hunedoara

În satul Zdrapţi din comuna Crişcior, judeţul Hunedoara se află biserica de lemn cu
hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, ridicată în anul 1852. Tencuită în cursul
amplei renovări dintre anii 1984-1985, biserica a fost împodobită mural în 2006, în
tehnica „tempera”; din zestrea originară provin doar icoanele împărăteşti, printre care
şi cea a Maicii Domnului cu Pruncul, şi pictura tâmplei.
343
Duminică 27 iulie (în calendarul civil 9 august)

Duminica a 9-a după Pogorârea Sfântului Duh

† Sfântul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon


Sfântul Mucenic orb tămăduit de Sfântul Pantelimon
Sfânta Cuvioasă Antuza din Mănăstirea Mantineon
153 de Sfinţi Mucenici înecaţi în Marea Traciei
Sfântul Cuvios Manuil
Sfântul Nou Mucenic Hristodul, săvârşit în Tesalonic
Sfântul Cuvios Gherman din Alaska
Icoana triptic a Maicii Domnului de la Mănăstirea Stavropoleos

Glasul al 8-lea; Voscreasna a 9-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 9-a după Cincizecime - 1 Corinteni III, 9-17

„Fraţilor, noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem; voi sunteţi ogorul lui


Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu. După harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un
înţelept meşter, am pus temelia; iar altul zideşte. Dar fiecare să ia seama cum
zideşte; căci nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus
Hristos. Iar de zideşte cineva pe această temelie: aur, argint, sau pietre scumpe,
lemne, fân, trestie, lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi ziua (Domnului).
Pentru că în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri ce fel este lucrul fiecăruia. Dacă
lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rămâne, va lua plată. Dacă lucrul cuiva se va arde,
el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc. Nu ştiţi, oare, că voi
sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? De va
strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că
Sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteţi voi.”
344
Apostolul la Sfântul Mare Mucenic Pantelimon - 2 Timotei II, 1-10

„Fiule Timotei, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus, şi cele ce ai auzit de la


mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi,
care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii. Suferă împreună cu mine, ca un bun
ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe
plac celui care strânge oaste. Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu
s-a luptat după regulile jocului. Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el
mai întâi din roade. Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate.
Adu-ţi aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după
Evanghelia mea, pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul
lui Dumnezeu nu se leagă. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă
parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava veşnică.”

Evanghelia la Duminica a 9-a după Cincizecime - Matei XIV, 22-34

„În vremea aceea, a silit Iisus pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea
Lui, pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor. Iar dând drumul
mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage singur. Şi, făcându-se seară, era singur
acolo. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pământ, fiind învăluită de valuri,
căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând
pe mare. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă
şi de frică au strigat. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă
temeţi! Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine
pe apă. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă şi a venit
către Iisus. Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat,
zicând: Doamne, scapă-mă! Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi a zis: Puţin
credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. Iar
cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi,
trecând dincolo, au venit în pământul Ghenizaretului.”

Evanghelia la Sfântul Mare Mucenic Pantelimon - Ioan XV, 17 - XVI, 2

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.


Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci
Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Aduceţi-vă aminte de
cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au
prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al
vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei
nu cunosc pe Cel Care M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar
avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel care Mă urăşte pe
Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu
le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe
Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au
urât pe nedrept". Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de
la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre
Mine. Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am
spus, ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când
tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.”

Icoana triptic a Maicii Domnului de la Mănăstirea Stavropoleos

Această veche icoană triptic a Maicii Domnului de la Mănăstirea Stavropoleos este


de tipul „Floarea nepieritoare”. În stânga sunt reprezentaţi Sfîntul Mare Mucenic
Gheorghe (jos) şi Sfinţii Haralambie şi Atanasie (sus), iar în dreapta Sfîntul Mare
Mucenic Dimitrie (jos) şi Sfinţii Nicolae şi Dionisie (sus).
345
Luni 28 iulie (în calendarul civil 10 august)

Sfinţii Apostoli şi Diaconi: Prohor, Nicanor, Timon şi Parmena, dintre cei 70


Sfântul Mucenic Eustatie din Ancira
Sfântul Mucenic Acachie cel Nou
Sfânta Muceniţă Drosis
Sfânta Cuvioasă Irina, egumena Mănăstirii Hrisovalant
Sfântul Cuvios Pavel de la Xiropotamu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Grebenskaia” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Umilenie” de la Diveevo (vezi la 2 ianuarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Şuia-Smolensk (vezi la 28 martie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sedmiezerskaia (7 lacuri)” (vezi la 26 iunie)

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - 1 Corinteni XV, 12-19
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - Matei XXI, 18-22

Icoana Maicii Domnului „Grebenskaia”

Icoana Maicii Domnului „Grebenskaia”, prăznuită pe 28 iulie, s-a proslăvit prin


minuni pe vremea când se afla în biserica din oraşul Grebensk situat pe râul Chira, un
afluent al Donului. Ea a fost icoana scoasă în întâmpinarea marelui cneaz Dimitrie
Donskoi, pe când se întorcea din bătălia de la Kulikovo (1380). În anul 1471, după o
campanie victorioasă purtată împotriva oraşului Novgorod, marele cneaz Ivan al III-lea
Vasilievici a ctitorit biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Moscova, la Lubianka, şi
a aşezat în ea icoana Maicii Domnului „Grebenskaia”, pe care o avusese cu el în
campanie. În anul 1617, când biserica a ars, icoana a rămas întreagă şi nevătămată,
în mod miraculos. Icoana este considerată ca fiind o imagine în oglindă a icoanei Maicii
Domnului „Portăriţa” din Iviron, ea fiind recunoscută datorită pliurilor de la omoforul
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi poziţiei picioarelor Pruncului Iisus Hristos.
346
Marţi 29 iulie (în calendarul civil 11 august)

Sfântul Mucenic Calinic


Sfânta Muceniţă Teodota din Cilicia şi cei 3 fii ai săi
Sfântul Mucenic Mamant, cel înecat în mare
Sfântul Mucenic Vasilisc Bătrânul
Sfântul Ierarh Constantin, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii Mucenici: tatăl, mama şi cei 2 fii săvârşiţi prin foc
Sfântul Mucenic Ioan ostaşul
Sfinţii Mucenici Veniamin şi Virie din Constantinopol
Sfântul împărat Teodosie cel Tânăr, fratele Sfintei împărătese Pulheria
Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn Bărbăteşti Poieni, Vâlcea

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 10-a după Cincizecime -
1 Corinteni XV, 29-38
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 10-a după Cincizecime -
Matei XXI, 23-27

Icoanele Maicii Domnului de la biserica de lemn Bărbăteşti Poieni, Vâlcea

Biserica de lemn aflată pe teritoriul satului Bărbăteşti, judeţul Vâlcea, în


cătunul Poieni, are hramul „Sfântul Nicolae” şi a fost ridicată în anul 1790.
Pictura originală a fost executată între anii 1799 şi 1800 de către Gheorghe
pictorul şi Tănasie preotul.

347
Miercuri 30 iulie (în calendarul civil 12 august)

Sfinţii Apostoli:Sila, Siluan, Crescent, Epenet şi Andronic, dintre cei 70


Sfânta Muceniţă Iulita din Cezareea Capadociei
Sfântul Sfinţit Mucenic Valentin, episcopul Umbriei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Okonskaia”

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - 1 Corinteni XVI, 5-12
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 10-a după Cincizcime - Matei XXI, 28-32

Icoana Maicii Domnului „Okonskaia”

Icoana Maicii Domnului „Okonskaia”, prăznuită la 30 iulie, se află în satul Lyskov,


provincia Nijni Novgorod. Se spune că o ţărancă văduvă, care era nevoită să facă
singură toată munca pentru a-şi întreţine gospodăria şi familia, s-a îmbolnăvit brusc
în timpul muncii de la câmp şi aproape a paralizat, nemaiputându-se ţine pe picioare.
Când a văzut că este inutil tratamentul cu remediile cunoscute, ea s-a adresat cu o
rugăciune fierbinte Maicii Domnului dintr-o icoană, iar aceasta i-a apărut aievea şi i-a
dăruit vindecare, femeia fiind în scurt timp capabilă să facă din nou singură toată
munca din gospodărie. În icoana „Okonskaia”, Maica Domnului o mustră pe ţărancă
pentru că a apelat la alte leacuri înainte de a se ruga lui Dumnezeu pentru tămăduire.
Satul unde s-a întâmplat minunea se află nu departe de Mănăstirea Tihvin, iar ţăranca
s-a rugat, probabil, în faţa icoanei din Tihvin a Maicii Domnului.
348
Joi 31 iulie (în calendarul civil 13 august)

Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci. Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii
Domnului.

Sfântul Cuvios Evdochim Capadocianul


Târnosirea cinstitei case din Vlaherne a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Sfântul şi Dreptul Iosif din Arimateea
12 Sfinţi Mucenici din Roma săvârşiţi prin sabie
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Cubleşu, judeţul Sălaj

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - 2 Corinteni I, 1-7
- la Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci - Romani VIII, 14-21
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - Matei XXI, 43-46
- la Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci - Luca VIII, 16-21

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Cubleşu, judeţul Sălaj

Biserica de lemn din localitatea Cubleşu, judeţul Sălaj, a fost ridicată în secolul al
XVIII-lea şi are hramul „Învierea Domnului”. În bolta naosului şi în altar se păstrează
pictura din 1789, cu nuanţe aprinse de roşu, albastru şi verde, a zugravului Urs
Broină din Stoboru. Pe iconostas, icoana Deisis şi cea a Maicii Domnului cu pruncul
Iisus sunt de factură bizantină şi au fost pictate în 1740, înainte de înălţarea bisericii.
349
August

350
Vineri 1 august (în calendarul civil 14 august)

Scoaterea Sfintei Cruci

Sfinţii 7 fraţi Mucenici Macabei, maica lor şi dascălul lor (în icoană)
Sfinţii 9 Mucenici din Perga Pamfiliei
Sfântul Mucenic Papa cel tânăr
Sfinţii Mucenici: Eleazar, Chiric, Teodor, Polieuct, Mina şi Mineu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Antifonitria”

(Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - 2 Corinteni I, 12-20
- la Scoaterea Sfintei Cruci - Fapte XX, 16-18; 28-36
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - Matei XXII, 23-33
- la Scoaterea Sfintei Cruci - Matei X, 16-22

Icoana Maicii Domnului „Antifonitria”

Numele icoanei „Antifonitria” (Împotrivă-Glăsuitoarea) provine de la o minune din


anul 1020, din vremea domniei lui Constantin Monomahul. La data de 1 august, cu
ocazia prăznuirii mutării Moaştelor Sfântului întâiului Mucenic Ştefan, ecleziarhul de
atunci al mănăstirii athonite Costamonitu, numit Agathon, s-a mâhnit mult din cauză
că nu avea deloc provizii pentru pregătirea praznicului. Acesta s-a rugat cu lacrimi în
faţa icoanei Maicii Domnului „Antifonitria” şi a stat în genunchi toată noaptea. Aţipind
puţin, el a auzit din icoană o voce care îi spunea: „Nu te tulbura, căci eu port de grijă de
toate cele din Sfântul Munte”. În acea clipă, toate rezervele de alimente, de ulei şi de
lumânări ale mănăstirii s-au umplut, spre marea bucurie a lui şi a obştii.
351
Sâmbătă 2 august (în calendarul civil 15 august)

Aducerea din Ierusalim în Constantinopol a moaştelor Sfântului Întâiului Mucenic şi


Arhidiacon Ştefan
Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici Maxim, Dadas şi Chintilian
Târnosirea bisericii din Constantinopol a Sfântului Apostol Ioan Evanghelistul
Dreptul Gamaliel
Sfântul împărat Iustinian cel Mare
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Corbii de Piatră, judeţul Argeş

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 10-a după Cincizecime - Romani XV, 30-33
- la Aducerea moaştelor Sfântului Întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan -
Fapte VI, 8 - VII, 5
Evanghelia: -de Sâmbătă, Săptămâna a 10-a după Cincizecime- Matei XVII, 24-XVIII, 4
- la Aducerea moaştelor Sfântului Întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan -
Matei XXI, 33-44

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Corbii de Piatră, judeţul Argeş

Mănăstirea Corbii de Piatră păstrează în interiorul bisericii sale rupestre cea mai
veche pictură murală din Ţara Românească, realizată în secolul al XIV-lea. Icoana
împărătească a Maicii Domnului de pe catapeteasma de piatră a altarului bisericii
rupestre a fost pictată în secolul al XIX-lea.
352
Duminică 3 august (în calendarul civil 16 august)

Duminica a 10-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfinţii Cuvioşi Isachie, Dalmat şi Faust, monahi din Constantinopol


Sfântul Sfinţit Mucenic Ştefan, episcopul Romei şi cei împreună cu dânsul
Sfânta Mironosiţă Salomeea
Sfânta Cuvioasă Teoclita
Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic
Sfântul Cuvios Ioan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Patalaria
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Chieşd, judeţul Sălaj

Glasul întâi; Voscreasna a 10-a

353
La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 10-a după Cincizecime - 1 Corinteni IV, 9-16

„Fraţilor, socotesc că Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din


urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă ne-am făcut privelişte
lumii şi îngerilor şi oamenilor. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă
înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru
slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim şi
însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim, şi ne ostenim, lucrând cu
mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm. Huliţi
fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până
astăzi. Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte
copii ai mei iubiţi. Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu
aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos. Deci,
vă rog, să-mi fiţi mie următori, precum şi eu lui Hristos.”

Evanghelia la Duminica a 10-a după Cincizecime (Vindecarea lunaticului) -


Matei XVII, 14-23

„În vremea aceea, s-a apropiat de Iisus un om, căzându-I în genunchi, şi


zicând: Doamne, miluieşte pe fiul meu că este lunatic şi pătimeşte rău, căci
adesea cade în foc şi adesea în apă. Şi l-am dus la ucenicii Tăi şi n-au putut
să-l vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios şi îndărătnic,
până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceţi-l aici la Mine. Şi
Iisus l-a certat şi demonul a ieşit din el şi copilul s-a vindecat din ceasul acela.
Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am
putut să-l scoatem? Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră
credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un
grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi
se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. Dar acest neam de demoni
nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post. Pe când străbăteau Galileea, Iisus
le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a
treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte.”

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Chieşd, judeţul Sălaj

Despre biserica de lemn din Chieşd, judeţul Sălaj, ridicată în secolul al


XVIII-lea şi cunoscută pentru altarul său rotund, tradiţia spune că ar fi fost
construită la circa 300 de metri de locul actual, de unde ar fi fost mutată, pe
butuci de lemn, fără a fi demontată. Operaţiunea a durat doi ani, timp în care
slujbele s-au ţinut în locul unde se afla biserica. Pictura bisericii a fost realizată
de către Pop Ioan Zugravul în anul 1796. În biserică se află icoane de mare
valoare, pictate pe lemn în secolul al XVIII-lea, printre care şi această icoană de
tip Odighitria a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

354
Luni 4 august (în calendarul civil 17 august)

Sfinţii 7 tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamblic, Martinian, Dionisie,


Ioan şi Constantin
Aducerea moaştelor Sfintei Muceniţe Evdochia
Sfântul Mucenic Tatuil
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Kazanskaia-Penza”

La Liturghie:
Apostolul de Luni, Săptămâna a 11-a după Cincizecime - 2 Corinteni II, 3-15
Evanghelia de Luni, Săptămâna a 11-a după Cincizecime - Matei XXIII, 13-22

Icoana Maicii Domnului „Kazanskaia-Penza”

Icoana Maicii Domnului „Kazanskaia-Penza” este o copie a icoanei din


Kazan a Maicii Domnului, care a fost dăruită în anul 1666 de către ţarul Alexei
Mihailovici oraşului Penza, la înfiinţare. De la Moscova până la Penza, icoana a
fost purtată în procesiune şi aşezată în catedrala oraşului. La 4 august 1717,
în timpul invaziei tătarilor în Astrahan şi Saratov, atunci când nu mai era nici o
speranţă de salvare a oraşului, tot poporul s-a adunat în catedrală rugându-se
pe tot parcursul nopţii. Dimineaţa, icoana a fost scoasă în procesiune cu cruci
şi prapori, şi s-a cântat acatistul Maicii Domnului. Când tătarii au atacat,
chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a întunecat şi în tabăra tătară s-a
iscat din senin teamă şi confuzie, după care duşmanii au fugit.
355
Marţi 5 august (în calendarul civil 18 august)

Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos

Sfântul Mucenic Evsignie din Antiohia


Sfinţii Mucenici Catidie şi Catidian
Sfântul Sfinţit Mucenic Fabian, episcopul Romei
Sfântul Mucenic Soleu egipteanul
Sfânta Cuvioasă Nona, mama Sfântului Grigorie Teologul
†) Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul)
Icoana Maicii Domnului „Iordăniţa”

La Liturghie:
Apostolul de Marţi din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - 2 Corinteni II, 14 - III, 3
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - Matei XXIII, 23-28

Icoana Maicii Domnului „Iordăniţa”

Icoana Maicii Domnului „Iordăniţa” este de tip Odighitria şi a fost dăruită Bisericii
româneşti în anul 1939 de către Gheorghe Petra, Dumitru Vasile şi Stelian Ionescu. Ea
s-a aflat în biserica Schitului Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe malul râului
Iordan timp de peste 30 de ani. În fața acestei icoane se ruga Sfântul Ioan Iacob
Românul în vremea cât a slujit ca egumen la acest schit. Icoana, făcătoare de minuni,
a împlinit rugăciunile multor pelerini români şi pustnici de pe Valea Iordanului. Între
anii 1967-1970, în timpul războiului declanşat în zonă, biserica schitului a fost
bombardată şi avariată. Atunci călugării au plecat şi schitul s-a pustiit. Icoana a fost
salvată de Arhiepiscopul Lucian Florea şi dusă la Reprezentanţa Patriarhiei Române
din Ierusalim. În prezent ea este aşezată în pridvorul Aşezământului Românesc din
Ierusalim.
356
Miercuri 6 august (în calendarul civil 19 august)

(†) Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos (icoană pictată în


Transilvania de Simeon Zugravul în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni, judeţul Neamţ

(Dezlegare la peşte)

La Liturghie:
Apostolul la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos - 2 Petru I, 10-19

„Iubiţilor, siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi temeinică chemarea şi alegerea


voastră, căci, făcând acestea, nu veţi greşi niciodată. Că aşa vi se va da cu bogăţie
intrarea în veşnica Împărăţie a Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos. Drept
aceea, vă voi aminti pururea de acestea, cu toate că le ştiţi şi sunteţi întăriţi întru
adevărul în care staţi. Socotesc, dar, că este drept, câtă vreme sunt în acest cort, să vă
ţin treji, prin aducerea aminte, fiindcă ştiu că degrabă voi lepăda cortul acesta, precum
mi-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos. Dar mă voi sili ca, şi după plecarea mea, să
vă amintiţi necontenit de acestea, pentru că noi v-am adus la cunoştinţă puterea
Domnului nostru Iisus Hristos şi venirea Lui, nu luându-ne după basme meşteşugite,
ci fiindcă am văzut slava Lui cu ochii noştri. Căci El a primit de la Dumnezeu-Tatăl
cinste şi slavă atunci când, din înălţimea slavei, un glas ca acesta a venit către El:
357
"Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit". Şi acest glas noi l-am auzit,
pogorându-se din cer, pe când eram cu Domnul în muntele cel Sfânt. Şi avem cuvântul
prorocesc mai întărit, la care bine faceţi luând aminte, ca la o făclie ce străluceşte în
loc întunecos, până când va străluci ziua şi Luceafărul va răsări în inimile voastre.”

Evanghelia la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos - Matei XVII, 1-9

„În vremea aceea, a luat Iisus cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi
i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a
strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise
şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne,
bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una,
şi lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor
zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L". Şi,
auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte. Şi Iisus S-a
apropiat de ei, şi, atingându-i, le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi. Şi, ridicându-şi
ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau din
munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când
Fiul Omului Se va scula din morţi.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni, judeţul Neamţ

Această icoană mai este cunoscută şi sub denumirea de icoana Maicii Domnului
„cu trei ochi şi două guri”. Cel de-al treilea ochi, puţin mai şters, prezent sub ochiul
stâng, şi o a doua gură uşor întredeschisă, situată deasupra celei fireşti, au apărut
fără intervenție omenească, pe icoana deja pictată, ceea ce o face unică în lume. Icoana
a fost dăruită Mănăstirii Giurgeni, pe atunci aşezământ de maici, în anul 1831, cu
ocazia sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului. Încă de când a fost dăruită
mănăstirii, icoana a început să săvârşească diferite minuni, astfel că mulţi credincioşi
vin necontenit să se roage la ea. Icoana este de tip Odighitria şi este ferecată în argint.
Ea nu are o dată de prăznuire proprie, însă mulţi credincioşi vin să se închine la
icoană de Praznicul Schimbării la Faţă din 6 august, atunci când icoana a fost adusă
la Giurgeni, ca şi la sărbătorile închinate Maicii Domnului.
358
Joi 7 august (în calendarul civil 20 august)

Sfântul Mucenic Dometie Persul şi cei 2 ucenici ai săi


Sfântul Cuvios Or din Tebaida Egiptului
Sfântul Sfinţit Mucenic Narcis, episcopul Ierusalimului
Sfânta Muceniţă Potamia din Alexandria
Sfântul Mucenic Asterie singliticul
Sfântul Cuvios Iperehie din Egipt
Sfântul Cuvios Teodosie Noul Doctor
Sfânta Împărăteasă Irina
†) Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Valaam

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - 2 Corinteni IV, 1-12
- de Miercuri din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - 2 Corinteni III, 4-11
- la Sfântul Mucenic Dometie Persul - Efeseni II, 4-10
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - Matei XXIV, 13-28
- de Miercuri din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - Matei XXIII, 29-39
- Schimbării la Faţă a Domnului Iisus Hristos de la Marcu - Marcu IX, 2-9

Icoana Maicii Domnului de la Valaam

Una dintre comorile Mănăstirii Noul Valaam din Heinävesi (Finlanda) este icoana
făcătoare de minuni a Maicii Domnului, prăznuită la 7 august, care a fost pictată în
1878 de către Părintele Alipie (Konstantinov). În tulburările celui de-al doilea Război
Mondial, pentru a fi protejată, icoana a fost dusă într-un loc sigur. Ea ocupă acum un
loc de cinste în Biserica „Schimbarea la Faţă a Domnului” din această mănăstire.
359
Vineri 8 august (în calendarul civil 21 august)

Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului


Sfântul Ierarh Miron, episcopul Cretei
Sfântul Cuvios Teodor, egumenul de la Oronon
Sfinţii Mucenici Elefterie şi Leonid
10 Sfinţi Cuvioşi pustnici din Egipt
2 Sfinţi Mucenici din Tir, săvârşiţi prin târâre pe pământ
Sfântul Mucenic Stirachie
Sfântul Nou Mucenic Triandafil Zagoreul, mărturisitor la Constantinopol
Sfântul Nou Mucenic Anastasie Bulgarul, mărturisitor la Tesalonic
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de pe Tolga (vezi la 18 iulie)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 11-a după Cincizecime -
2 Corinteni IV, 13-18
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 11-a după Cincizecime -
Matei XXIV, 27-33; 42-51
360
Sâmbătă 9 august (în calendarul civil 22 august)

Sfântul Apostol Matia


Sfinţii 10 Mucenici mărturisitori pentru icoana Domnului Iisus Hristos de la Poarta de
Aramă din Constantinopol
Sfântul Mucenic Antonin din Alexandria
Sfântul Cuvios Psoe din Egipt
Aflarea Icoanei din Camoliane, nefăcută de mână de om
Icoană a Maicii Domnului de la Muzeul Banatului din Timişoara

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - 1 Corinteni I, 3-9
- la Sfântul Apostol Matia - Fapte I, 12-17; 21-26
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 11-a după Cincizecime - Matei XIX, 3-12
- la Sfântul Apostol Matia - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului de la Muzeul Banatului din Timişoara

Această icoană de tip Odighitria a Maicii Domnului de la Muzeul Banatului din


Timişoara, numită „Miluitoarea”, a fost pictată în anul 1743.
361
Duminică 10 august (în calendarul civil 23 august)

Duminica a 11-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici: Sixt, episcopul Romei, şi Lavrentie, diaconul, şi


Sfântul Mucenic Ipolit
Sfântul Cuvios Iron Filosoful din Alexandria
6 Sfinţi Mucenici din Vizia, în Libia
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomirna

Glasul al 2-lea; Voscreasna a 11-a


362
La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 11-a după Cincizecime - 1 Corinteni IX, 2-12

„Fraţilor, voi sunteţi pecetea apostoliei mele în Domnul. Apărarea mea către
cei ce mă judecă aceasta este. N-avem, oare, dreptul, să mâncăm şi să bem?
N-avem, oare, dreptul să purtăm cu noi o femeie soră, ca şi ceilalţi apostoli, ca
şi fraţii Domnului, ca şi Chefa? Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul de a
nu lucra? Cine slujeşte vreodată, în oaste, cu solda lui? Cine sădeşte vie şi nu
mănâncă din roada ei? Sau cine paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele
turmei? Nu în felul oamenilor spun eu acestea. Nu spune, oare, şi legea
acestea? Căci în Legea lui Moise este scris: "Să nu legi gura boului care treieră".
Oare de boi se îngrijeşte Dumnezeu? Sau în adevăr pentru noi zice? Căci
pentru noi s-a scris: "Cel ce ară trebuie să are cu nădejde, şi cel ce treieră, cu
nădejdea că va avea parte de roade". Dacă noi am semănat la voi cele
duhovniceşti, este, oare, mare lucru dacă noi vom secera cele pământeşti ale
voastre? Dacă alţii se bucură de acest drept asupra voastră, oare, nu cu atât
mai mult noi? Dar nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci toate le răbdăm, ca să
nu punem piedică Evangheliei lui Hristos.”

Apostolul la Sfântul Sfinţit Mucenic Lavrentie - 2 Timotei II, 1-10

„Fiule Timotei, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus, şi cele ce ai


auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la
oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii. Suferă
împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se
încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste. Iar când se
luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului.
Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el mai întâi din roade.
Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate. Adu-ţi
aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după
Evanghelia mea, pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar
cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca
şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava
veşnică.”

Evanghelia la Duminica a 11-a după Cincizecime (Pilda datornicului nemilostiv)


- Matei XVIII, 23-35

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemănatu-s-a împărăţia cerurilor omului


împărat care a voit să se socotească cu slugile sale. Şi, începând să se
socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi. Dar neavând el
cu ce să plătească, stăpânul său a poruncit să fie vândut el şi femeia şi copiii şi
pe toate câte le are, ca să se plătească. Deci, căzându-i în genunchi, sluga
aceea i se închina, zicând: Doamne, îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot. Iar
stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul şi i-a iertat şi
datoria. Dar, ieşind, sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi
care-i datora o sută de dinari. Şi punând mâna pe el, îl sugruma zicând:
Plăteşte-mi ce eşti dator. Deci, căzând cel ce era slugă ca şi el, îl ruga zicând:
Îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti. Iar el nu voia, ci, mergând, l-a aruncat în
închisoare, până ce va plăti datoria. Iar celelalte slugi, văzând deci cele
petrecute, s-au întristat foarte şi, venind, au spus stăpânului toate cele
363
întâmplate. Atunci, chemându-l stăpânul său îi zise: Slugă vicleană, toată
datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca şi tu să ai
milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi eu am avut milă de tine? Şi
mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată
datoria. Tot aşa şi Tatăl Meu Cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta -
fiecare fratelui său - din inimile voastre.”

Evanghelia la Sfântul Sfinţit Mucenic Lavrentie - Ioan XV, 17 - XVI, 2

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe


altul. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi
M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu
sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.
Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare
decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni;
dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea
le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care
M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum
n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel care Mă urăşte pe Mine,
urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul
nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine
şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea
lor: "M-au urât pe nedrept". Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi
trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede,
Acela va mărturisi despre Mine. Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început
sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe
voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că
aduce închinare lui Dumnezeu.”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomirna

Data şi numele celui care a dăruit Mănăstirii Dragomirna această icoană


făcătoare de minuni a Maicii Domnului nu se păstrează. Icoana este ferecată în
argint şi chipul luminos al Maicii Domnului pare a urmări credincioşii în orice
colţ al bisericii s-ar afla. Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Dragomirna
este cunoscută că ajută la vindecarea bolnavilor şi, scoasă în procesiune pe
vreme de secetă, adună norii de ploaie.

364
Luni 11 august (în calendarul civil 24 august)

†) Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării


Româneşti
Sfântul Mare Mucenic Evplu, arhidiaconul din Catania
Sfinţii Mucenici: Neofit, Zinon, Gaie, Marcu, Macarie şi Gaian
Sfântul Cuvios Pasarion din Palestina
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Sării, judeţul Vrancea

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 2 Corinteni V, 10-15
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Marcu I, 9-15

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Sării, judeţul Vrancea

Biserica de lemn din Valea Sării, judeţul Vrancea, a fost ridicată în anul 1772. Din
patrimoniul bisericii fac parte numeroase icoane pe lemn, vechi, de mare valoare,
printre care şi cea de tip Odighitria a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
365
Marţi 12 august (în calendarul civil 25 august)

Sfinţii Mucenici Fotie şi Anichit din Nicomidia


Sfinţii Mucenici Pamfil şi Capiton
Sfinţii Cuvioşi Serghie şi Ştefan
Sfântul Cuvios Palamon, ucenicul Sfântului Pahomie cel Mare
12 Sfinţi Mucenici din Creta, săvârşiţi prin sabie
Sfântul Cuvios Castor
33 de Sfinţi Mucenici din Palestina săvârşiţi prin foc
Icoana împărătească a Maicii Domnului de la Mânăstirea Dălhăuţi

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 2 Corinteni V, 15-21
- la Mutarea moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul - Efeseni VI, 10-17
(vezi 13 august)
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Marcu I, 16-22
- la Mutarea moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul - Luca XII, 8-12
(vezi 13 august)

Icoana împărătească a Maicii Domnului de la Mănăstirea Dălhăuţi

În afară de icoana Maicii Domnului „Anufiana”, Mănăstirea Dălhăuţi din judeţul


Vrancea păstrează o altă icoană deosebit de valoroasă, de tip Odighitria, a Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu.
366
Miercuri 13 august (în calendarul civil 26 august)

Odovania praznicului Schimbării la Faţă

Mutarea moaştelor Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul


Sfânta împărăteasă Irina, ctitora Mănăstirii Pantocrator din Athos
Sfinţii Cuvioşi Dorotei şi Dositei
Sfânta împărăteasă Evdochia, soţia împăratului Teodosie cel Tânăr
Sfântul Cuvios Serida, egumenul Mănăstirii din Gaza
Sfântul Mucenic Concord
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Minsk (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „cu şapte săbii” sau „Îmblânzirea inimilor
împietrite” (vezi la 2 februarie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Strastnaia „a Pătimirilor” (vezi la 30 aprilie)
367
La Liturghie:
Apostolul: - la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos - 2 Petru I, 10-19
- de Miercuri, Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 2 Corinteni VI, 11-16
Evanghelia: - la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos - Matei XVII, 1-9
- de Miercuri din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Marcu I, 23-28

Icoana Maicii Domnului din Minsk

Icoana Maicii Domnului din Minsk, prăznuită la 13 august, are peste patru metri
şi jumătate înălțime şi trei metri lăţime. Ea a fost adusă de Sfântul Vladimir, cneaz de
Korsun, şi aşezată în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kiev. În anul 1500, în
timpul ocupării Kievului de către tătarii lui Mengli Girai Han, unul dintre ei a
dezbrăcat icoana de ferecătură şi podoabe, după care a aruncat-o în râul Nipru. După
o vreme, aceasta a fost găsită plutind în râul Svislocha, lângă Minsk, înconjurată de o
lumină suprafirească. Icoana a fost adusă la mal şi a fost pusă în Biserica Naşterii
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe domeniul prinţilor de Minsk. Aceasta a avut
loc pe 13 august 1500. În anul 1616 icoana Maicii Domnului din Minsk a fost dusă la
mănăstirea greco-catolică „Sfântul Duh”, iar în anul 1839 a fost returnată ortodocșilor,
când Biserica Mănăstirii „Sfântului Duh” a devenit catedrală ortodoxă şi a fost
închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În fiecare vineri se citeşte un acatist în fața
sfintei icoane şi multe minuni se săvârşesc în acest loc.

Icoana Maicii Domnului „cu şapte săbii” sau „Îmblânzirea inimilor împietrite”

368
Icoana Maicii Domnului Strastnaia „a Pătimirilor”

369
Joi 14 august (în calendarul civil 27 august)

Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului

Sfântul Proroc Miheia


Sfântul Sfinţit Mucenic Marcel, episcopul Apameei
Sfântul Mucenic Ursichie
Sfântul Mucenic Luchie ostaşul
Sfântul Nou Mucenic Simeon Trapezunteanul, săvârşit în Constantinopol
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Narva, Estonia (detaliu, sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sfătuitoarea” din Tihvin

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 2 Corinteni VII, 1-10
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Marcu I, 29-35

Icoana Maicii Domnului din Narva, Estonia

Icoana Maicii Domnului din Narva, prăznuită la 14 august, este de tip


Odighitria şi a devenit cunoscută în anul 1558, când armata rusă a atacat
oraşul Narva. Din una dintre casele în care comercianţii ruşi trăiseră odată,
nişte localnici germani beţi au luat o icoană a Maicii Domnului - care fusese
lăsată în urmă de stăpânii casei - şi au batjocorit-o aruncând-o în foc, sub un
cazan în care se producea bere. Focul s-a extins şi imediat flăcările au cuprins

370
acoperişul casei. În acel moment s-a stârnit o furtună şi focul s-a răspândit în
tot oraşul. Profitând de confuzie, armata rusă l-a ocupat. Icoana făcătoare de
minuni a Maicii Domnului şi o icoană a Sfântului Nicolae au fost găsite intacte
în cenuşă. Ele au fost aduse la Moscova de către Țarul Ivan al IV-lea. Astăzi,
icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae este păstrată în Catedrala
Învierii din Narva, în timp ce icoana Maicii Domnului a rămas în apropierea
Ivangorod-ului timp de aproximativ 400 de ani, dar din anul 1944 a dispărut.

Icoana Maicii Domnului „Sfătuitoarea” din Tihvin

Icoana Maicii Domnului „Sfătuitoarea”, prăznuită la 14 august, este numită


astfel deoarece Maica Domnului şi Sfântul Nicolae al Mirelor Lichiei sunt
reprezentaţi sfătuindu-l pe paraclisierul Gheorghe. Acest eveniment a avut loc
la scurt timp după apariţia icoanei Maicii Domnului din Tihvin, în 1383, când
însăşi Maica Domnului i-a poruncit paraclisierului Gheorghe să înlocuiască
crucea de metal de pe biserica nou construită în cinstea ei la Tihvin, cu una din
lemn. Pe locul acestei viziuni a fost construit un paraclis în cinstea Sfântului
Nicolae, făcătorul de minuni. În 1515 a fost construită o biserică de lemn şi s-a
întemeiat o mănăstire în cinstea acestei sfinte icoane.
371
Vineri 15 august (în calendarul civil 28 august)

(†) Adormirea Maicii Domnului (icoană aflată la Muzeul Arhiepiscopiei


Clujului)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula


Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Salus populi romani”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sporirea minţii”

(Dezlegare la peşte)

372
La Liturghie:

Apostolul la Adormirea Maicii Domnului - Filipeni II, 5-11

„Fraţilor, cugetaţi în voi la fel ca şi Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a
socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob
luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a
smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru
aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de
orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al
celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este
Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.”

Apostolul de Vineri din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 2 Corinteni VII, 10-15

„Fraţilor, întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere
de rău; iar întristarea lumii aduce moarte. Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat
după Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a adus, ba încă şi dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă
şi dorinţă şi râvnă şi ispăşire! Întru totul aţi dovedit că voi înşivă sunteţi curaţi în acest
lucru. Deci, deşi v-am scris, aceasta n-a fost din cauza celui ce a nedreptăţit, nici din
cauza celui ce a fost nedreptăţit, ci ca să ne învedereze la voi sârguinţa voastră pentru
noi, înaintea lui Dumnezeu. De aceea, ne-am mângâiat; dar pe lângă mângâierea
noastră, ne-am bucurat peste măsură mai ales de bucuria lui Tit, căci duhul lui s-a
liniştit din partea voastră a tuturor. Căci dacă m-am lăudat înaintea lui cu ceva pentru
voi, n-am fost dat de ruşine; ci precum toate vi le-am grăit întru adevăr, aşa şi lauda
noastră pentru Tit s-a făcut adevăr. Şi inima lui este şi mai mult la voi, aducându-şi
aminte de ascultarea voastră a tuturor, cum l-aţi primit cu frică şi cu cutremur.”

Evanghelia la Adormirea Maicii Domnului - Luca X, 38-42; XI, 27-28

„În vremea aceea, a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a
primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele
Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a
zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci
să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe
te sileşti; dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la
ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este
pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este,
dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.”

Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Marcu II, 18-22

„În vremea aceea, ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor posteau şi au venit la Iisus şi I-au
zis: De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc? Şi
Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă
vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile, când se va lua mirele de
la ei şi atunci vor posti în acele zile. Nimeni nu coase la haină veche petic dintr-o
bucată de stofă nouă, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o
ruptură şi mai rea. Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul
nou sparge burdufurile şi vinul se varsă şi burdufurile se strică; încât vinul nou
trebuie să fie în burdufuri noi.”

373
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula

Fotocopie a icoanei originale, aflată la biserica de lemn din Albeştii Bistriţei

Provenind de la numele pustnicului ortodox Nicolae, care s-a nevoit în acele locuri la
începutul secolului al XIV-lea, denumirea Nicula a fost dată pădurii, satului şi
mânăstirii din zonă. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată
de existenţa în 1552 a unei biserici de lemn, în stil maramureşan, cu hramul „Sfânta
Treime”. La 1659 existau atât chinovie monahală cât şi şcoală „împărătească” unde
învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugărilor revenindu-le şi misiunea
de dascăli. Începând cu 15 februarie 1699, despre Nicula s-a dus vestea, devenind
cunoscută pentru minunea petrecută cu icoana Maica Domnului de acolo. Această
icoană, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, a plâns vreme de 26 de
zile, până pe 12 martie, ea prevestind prigonirea întregii Ortodoxii româneşti, atât
monahale cât şi mireneşti, din Transilvania, prin impunerea uniaţiei cu ereticii
papistaşi din jurul anului 1700. O comisie bisericească formată din trei preoţi iezuiţi a
constatat şi atestat documentar această minune. Împreună cu actele doveditoare ale
minunii, ei au trimis Curţii Imperiale şi actele unui proces între locuitorii din Nicula şi
374
Contele Korniş, guvernator al ţinutului, ambele părţi dorind să deţină icoana făcătoare
de minuni. Din aceste motive, împăratul Leopold I din Viena a hotărât ca icoana să nu
fie nici a contelui, nici a niculenilor, adică a bisericii parohiale din Nicula, ci ”să se
aşeze într-o biserică deosebită care să fie zidită în hotarul Niculei, unde orice
credincios, de orice lege, să aibă drept să meargă să se închine”. Ca urmare a sentinţei
civile definitive şi executorii a Curţii din Viena, între 1700-1712 a fost ctitorită o
biserică unde a fost adăpostită icoana până în anul 1884, biserică aflată în
proprietatea şi administrarea ereticilor uniaţi. Maica Domnului a rămas totuşi
nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi a credincioşilor ortodocşi, aceştia obişnuind
să vină pe jos, an de an, în pelerinaj cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai
vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!” Din anul 1884 icoana făcătoare de
minuni a fost mutată în noua biserică de zid a Mănăstirii Nicula, biserică ridicată de
greco-catolici între anii 1875-1879. În anul 1948, odată cu decretul comunist de
desfiinţare a cultului greco-catolic în România, mănăstirea greco-catolicilor de la
Nicula a fost închisă. În decembrie 1948 comuniştii au instalat la Nicula primul stareţ
ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru. Între anii 1948-1964, fostul
îngrijitor greco-catolic al mănăstirii a ţinut icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului zidită într-unul din pereţii casei sale. Abia în pragul morţii el a dezvăluit
ascunzătoarea icoanei stareţului ortodox al mănăstirii. Icoana a fost adusă la
mănăstire, însă la doar câteva zile ea a fost confiscată de comunişti. La insistenţele
episcopului ortodox Teofil Herineanu, icoana a fost pusă în capela Institutului Teologic
Ortodox din Cluj-Napoca. În anul 1991 icoana a fost restaurată defectuos la Muzeul
Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, fiind practic mutilată prin repictare (cel mai
grav este faptul că şi Maica Domnului şi Pruncul au expresia feţei complet schimbată
faţă de icoana originală; icoana “restaurată” ne înfăţişează o Maica Domnului
bosumflată, în locul celei cu privirea senină şi caldă, care ţine în braţe un Prunc frezat,
lipsit de privirea vie şi pătrunzătoare a Celui din icoana originală precum şi de
cruciuliţa de pe manşetă, ca să nu mai vorbim de Arhanghelii diferiţi şi de cromatica
total schimbată; după icoana mutilată au fost făcute numeroase copii încă şi mai
nefericit executate), după care a revenit la Mănăstirea Nicula.

Icoana înainte de “restaurare” Icoana după “restaurare”

375
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Salus populi romani”

Cunoscută sub numele de „Salus populi romani“ (protectoarea poporului roman),


această icoană despre care tradiţia spune că a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca
este păstrată în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma. Deşi istoricii o datează ca
fiind din secolul al V-lea, este cunoscut faptul că icoana era prăznuită încă din
vechime, în mod special cu prilejul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.
376
Icoana Maicii Domnului „Sporirea minţii”

Icoana „Sporirea minţii”, prăznuită la 15 august, este o icoană rusă mai rară, prin
reprezentarea deosebită a Maicii Domnului şi a Pruncului Sfânt, înfăşuraţi până la
umeri într-o îmbrăcăminte în formă de clopot. Această icoană a Maicii Domnului este
mult iubită de către cei râvnitori de învăţătură însă neputincioşi în a înţelege şi reţine
cele studiate. Ea a fost descoperită în Rusia, în Catedrala Schimbarea la Faţă a
Domnului din oraşul Ribinsk. Icoana a fost pictată de un iconar foarte evlavios care,
atunci când a avut loc revizuirea cărţilor de cult şi a practicilor religioase din timpul
patriarhului Nikon (între anii 1652-1658), s-a tulburat, neştiind cum este bine să
creadă mai departe, şi a ajuns aproape de a-şi pierde minţile. Atunci s-a rugat cu
putere Maicii Domnului să-l ajute. Aceasta i s-a arătat şi i-a indicat să picteze icoana
sa „Sporirea minţii”, după care l-a tămăduit şi l-a luminat în privinţa adevărului.

377
Sâmbătă 16 august (în calendarul civil 29 august)

Aducerea Sfintei Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol


Sfântul Mucenic Diomid doctorul
Sfântul Nou Mucenic Nicodim de la Meteora
†) Sfinţii Mucenici: Constantin Vodă Brâncoveanul cu fiii săi, Constantin,
Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache
† Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântului Teodor
(sus, vezi la 14 martie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Port Arthur

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă, Săptămâna a 12-a după Cincizecime - 1 Corinteni I, 26 - II, 5
- la Aducerea Sfintei Mahrame - 1 Timotei III, 13 - IV, 5
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 12-a după Cincizecime - Matei XX, 29-34
- la Aducerea Sfintei Mahrame - Luca IX, 51-57; X, 22-24
378
Icoana Maicii Domnului de la Port Arthur

Pe data de 11 decembrie 1903, cu două luni înainte de începerea războiului


ruso-japonez, unui marinar din armata navală de la Sevastopol, care venise la
peşterile lavrei Kiev-Pecerska şi se rugase stăruitor pentru flota rusească de la
Port Arthur, i s-a arătat în vis Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ţinând în
mâini mahrama cu chipul Mântuitorului şi călcând pe două săbii rupte. Maica
Domnului i-a spus marinarului că va începe în curând un război în care Rusia
se va confrunta cu pierderi şi încercări grele. Ea a poruncit pictarea unei icoane
care să reflecte viziunea din vis şi care să fie trimisă Bisericii din Port Arthur,
promiţând ajutor, protecţie şi victorie pentru armata rusă. Marinarul a povestit
viziunea pelerinilor din mănăstire şi de îndată a fost colectată suma necesară
pictării acestei icoane a Maici Domnului, pe marginea căreia a fost înscris
următorul mesaj: "Pentru binecuvântarea şi triumful armatei iubitoare de
Hristos din Rusia, de departe de la mănăstirile sfinte din Kiev şi de la 10.000 de
pelerini şi prieteni". La începutul lunii august 1904 sfânta icoană a fost adusă
la Vladivostok şi aşezată temporar în catedrala locală, oraşul Port Arthur fiind
la vremea respectivă puternic asediat de inamic. Au fost făcute mai multe copii
ale icoanei pe care au încercat să le trimită la destinaţie, dar fără succes. Toate
eforturile făcute ca icoana să ajungă la Port Arthur au eşuat, şi la 11 ianuarie
1905 oraşul fusese deja predat japonezilor. Despre icoană nu s-a mai ştiut
nimic până în februarie 1998, când nişte pelerini cunoscători din Vladivostok
au văzut icoana Maicii Domnului de la Port Arthur într-un magazin de
antichităţi din Ierusalim. După ce au achiziţionat-o, în mai 1998 icoana a
revenit la Vladivostok, unde este păstrată în Catedrala Acoperământului Maicii
Domnului din oraş.
379
Duminică 17 august (în calendarul civil 30 august)

Duminica a 12-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfântul Sfinţit Mucenic Miron preotul din Ahaia


Sfinţii Mucenici: Straton, Ciprian, Evtihian şi Filip din Nicomidia
Sfinţii Mucenici: Tirs, Levchie, Coronat şi soţiile lor
Sfântul Mucenic Dimitrie cel Nou din Epir, săvârşit zidit de viu
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Sven „Svenskaia” (vezi la 3 mai)

Glasul al 3-lea; Voscreasna întâia


380
La Liturghie:

Apostolul de Duminică din Săptămâna a 12-a după Cincizecime -


1 Corinteni XV, 1-11

„Fraţilor, vă aduc aminte Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care aţi şi


primit-o, întru care şi staţi, prin care şi sunteţi mântuiţi; cu ce cuvânt v-am
binevestit-o - dacă o ţineţi cu tărie, afară numai dacă n-aţi crezut în zadar -
căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce şi eu am primit, că Hristos a murit pentru
păcatele noastre, după Scripturi; şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi,
după Scripturi; şi că S-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; în urmă S-a
arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până
astăzi, iar unii au şi adormit; după aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor
apostolilor; iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme, mi S-a arătat
şi mie. Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă
numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu. Dar prin harul
lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi harul Lui care este în mine n-a fost în
zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu
care este cu mine. Deci ori eu, ori aceia, aşa propovăduim şi voi aşa aţi crezut.”

Evanghelia de Duminică din Săptămâna a 12-a după Cincizecime (A tânărului


bogat) - Matei XIX, 16-26

„În vremea aceea, venind un tânăr la Iisus, I-a zis: Bunule Învăţător, ce
bine să fac, ca să am viaţa veşnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu
este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte
poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter,
să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să
iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am
păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii
desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer;
după aceea, vino şi urmează-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat
întristat, căci avea multe avuţii. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă
că un bogat cu greu va intra în Împărăţia Cerurilor. Şi iarăşi zic vouă că mai
lesne este să treacă cămila prin urechile acului, decât să intre un bogat în
Împărăţia lui Dumnezeu. Auzind, ucenicii s-au uimit foarte, zicând: Dar cine
poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e
cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă.”

381
Luni 18 august (în calendarul civil 31 august)

Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru


Sfinţii Mucenici: Polien, Ermia şi Serapion din Roma
Sfânta Muceniţă Iuliana din Strovil
Sfântul Mucenic Leon din Mira Lichiei
Sfinţii Ierarhi Ioan al V-lea şi Gheorghe I, patriarhii Constantinopolului
Sfinţii Cuvioşi: Barnaba, Sofronie şi Hristofor
Sfântul Cuvios Ioan de la Rila, ocrotitorul Bulgariei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” (Atotîmpărăteasa)

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - 2 Corinteni VIII, 7-15
- la Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru - Coloseni I, 24 - II, 1
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Marcu III, 6-12
- la Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru - Luca XII, 2-12

Icoana Maicii Domnului „Pantanassa” (Atotîmpărăteasa)

Această icoană de tip Panakranta a Născătoarei de Dumnezeu, datând din secolul


al XVII-lea, este pictată pe lemn, portabilă, şi a fost adusă de la Nea Skiti la Mănăstirea
Vatoped de obştea lui Gheron Iosif Vatopedinul. Ea are deosebitul har de a tămădui
cancerul. Câteva icoane ale Maicii Domnului „Pantanassa” vindecătoare de cancer -
copii după original - pot fi găsite spre închinare şi în România: la Biserica Rusă din
Bucureşti, la Mănăstirea Oaşa din judeţul Alba şi la Mănăstirea Şinca Nouă din
judeţul Braşov. La Mănăstirea Vatoped icoana Maicii Domnului „Pantanassa” este
sărbătorită pe 15 octombrie, iar în Rusia este sărbătorită pe 18 august.
382
Marţi 19 august (în calendarul civil 1 septembrie)

Sfântul Mucenic Andrei Stratilat şi 2593 de Sfinţi Mucenici ostaşi împreună cu dânsul
Sfinţii Mucenici: Timotei, Agapie şi Tecla din Gaza
Sfinţii Mucenici Eutihian ostaşul şi Stratighie
Sfântul Cuvios Teofan cel Nou din Muntele Nausa
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Mănăstirea Donskoi

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 13-a după Cincizecime -
2 Corinteni VIII, 16 - IX, 5
- la Sfântul Mucenic Andrei Stratilat - Fapte XII, 1-11
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Marcu III, 13-21
- la Sfântul Mucenic Andrei Stratilat - Luca XXI, 12-19

Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Donskoi

Această icoană a Maicii Domnului, de tip Eleusa, a fost pictată de Teofan Grecul. În
ziua bătăliei de la Kulikovo (8 septembrie 1380), icoana s-a aflat în mijlocul armatei
ruse, ajutând-o, iar după victorie a fost dăruită de către cazaci marelui cneaz Dimitrie
al Donului, care a mutat-o la Moscova. Icoana a fost aşezată prima dată în Catedrala
Adormirii Maicii Domnului din Kremlin, iar mai târziu în Catedrala „Buna Vestire”
(acum icoana se află în Galeriile de Stat „Tretiakov”). În anul 1591, hanul Nuradin al
Crimeei şi fratele său, Murat, au invadat Rusia cu o armată numeroasă. Avansând
spre Moscova, au poposit pe dealurile Vorobiev. Pentru ocrotirea oraşul a fost făcută o
procesiune în jurul Moscovei cu icoana Maicii Domnului. În ziua bătăliei icoana a fost
păstrată în paraclisul militar şi, cu ajutorul Maicii Domnului, ruşii i-au pus pe tătari
pe fugă. În semn de adâncă recunoştinţă pentru binecuvântarea săvârşită, în 1592 a
fost întemeiată Mănăstirea Donskoi, pe locul paraclisului militar unde fusese aşezată
icoana făcătoare de minuni, iar pomenirea icoanei a fost stabilită la 19 august.

383
Miercuri 20 august (în calendarul civil 2 septembrie)

Sfântul Proroc Samuel


Sfinţii 37 de Mucenici din Vizia Traciei
Sfinţii Mucenici Sever şi Memnon sutaşul
Sfântul Mucenic Luchie din Cirene
Sfinţii Mucenici Eliodor şi Soda din Persia
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Pănet, judeţul Mureş

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri, Săptămâna a 13-a după Cincizecime - 2 Corinteni IX, 12 - X, 7
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Marcu III, 20-27

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Pănet, judeţul Mureş

Biserica de lemn din comuna Pănet, judeţul Mureş a fost ridicată în secolul al
XVII-lea şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Cel care a realizat în anul
1740 pictura în manieră bizantină a bisericii, este Comeniu Zugravul. Tot la 1740 sunt
pictate şi icoanele împărăteşti, dintre care face parte şi cea a Maicii Domnului cu
Pruncul Iisus, de tip Odighitria.
384
Joi 21 august (în calendarul civil 3 septembrie)

Sfântul Apostol Tadeu


Sfânta Muceniţă Vasa din Edesa şi fiii ei: Teognie, Agapie şi Pistos
Sfânta Cuvioasă Teoclita, făcătoarea de minuni de la Opimaton
Sfinţii Mucenici: Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Fotografiata”

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - 2 Corinteni X, 7-18
- la Sfântul Apostol Tadeu - Fapte I, 12-17; 21-26
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Marcu III, 28-35
- la Sfântul Apostol Tadeu - Marcu III, 13-21

Icoana Maicii Domnului „Fotografiata”

Arhivele monahale ale Mănăstirii athonite Sfântul Pantelimon mărturisesc că în


perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, călugării ruşi au
dat milostenii săptămânale nevoiaşilor. Săptămânal, din două porturi din sudul Rusiei,
Odesa şi Taganrog, veneau în portul mănăstirii din Muntele Athos nave încărcate cu
alimente şi alte lucruri necesare traiului, destinate celor 3.000 de monahi ai Mănăstirii
Sfântul Pantelimon şi celor 4.000 de fraţi vorbitori de limbă rusă care lucrau în diferite
alte locuri din Muntele Sfânt. La porţile mănăstirii se adunau o mulţime de călugări
săraci, pustnici şi alţi itineranţi pioşi din Athos, care primeau din mâinile monahilor
un tain de alimente şi de pâine. La 14 august 1903 mănăstirea a primit o scrisoare de
la Kinotita din Athos, prin care se exprima nemulţumirea faţă de acest act de caritate
considerat "inutil" şi "dăunător", care, chipurile, ar fi încurajat aciuarea în Sfântul
Munte a unor oameni dubioşi al căror trai se baza pe această pomană. La o săptămână
după primirea acestei scrisori, călugării mănăstirii ruse au decis să respecte pentru
ultima dată tradiţia şi să dea de pomană. Atunci, ca de obicei, sute de oameni nevoiaşi
şi itineranţi s-au adunat în jurul portului principal aşteptând alimentele. Pe data de
21 august 1903, în timp ce la poarta mănăstirii se distribuia călugărilor săraci pâinea,

385
monahul Gabriel a făcut o fotografie. Când a developat-o, spre marea lui surprindere, a
văzut-o în ea pe Maica Domnului primind cu umilinţă tainul de pâine. La sfârşitul
anilor '80, odată cu începutul lucrărilor de restaurare a mănăstirii, fotografia minunată
a fost reprodusă, cu o scurtă descriere a evenimentului, şi a fost distribuită printre
pelerini. Sărbătoarea în cinstea fotografiei minunate a fost hotărâtă de sfatul bătrânilor
mănăstirii în anul 2003, la 100 de ani de la eveniment.

386
Vineri 22 august (în calendarul civil 4 septembrie)

Sfinţii Mucenici: Agatonic, Zotic, Zinon, Teoprepie, Achindin şi Severian


Sfânta Muceniţă Antuza din Seleucia, slujitorii ei Harisim şi Neofit, şi Sfântul Sfinţit
Mucenic Atanasie, episcopul care i-a botezat
Sfinţii Mucenici: Irineu, Or şi Oropsis
Sinaxa Ieromartirilor de la Solovki, din care a făcut parte şi Sfântul Sfinţit Mucenic
Ilarion Troiţki, luptător împotriva ereziei ecumeniste
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Georgia

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - 2 Corinteni XI, 5-21
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Marcu IV, 1-9

Icoana Maicii Domnului din Georgia

În anul 1622, şahul persan Abbas cel Mare a cucerit Georgia şi multe odoare sfinte
au fost furate de către cotropitori şi vândute ulterior în Persia negustorilor ruşi. Astfel,
icoana Maicii Domnului din Georgia a ajuns la negustorul Ştefan. El se afla în slujba
unui anume Gheorghe Litkin, căruia i s-a descoperit într-un vis despre icoana aflată la
Ştefan, şi i-a poruncit acestuia s-o trimită la Mănăstirea Cernogorsk, din episcopia
Arhangelsk, fondată în 1603. Acolo icoana a fost preamărită prin minuni. În timpul
epidemiei de ciumă din anul 1654 ea a fost mutată la Moscova, iar cei care s-au rugat
în faţa ei au scăpat de moarte. În 1658, cu binecuvântarea Patriarhului Nicon, ziua de
22 august a fost stabilită ca zi de sărbătoare anuală pentru această icoană.
387
Sâmbătă 23 august (în calendarul civil 5 septembrie)

Odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului

Sfântul Mucenic Lup


Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium
Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, episcopul Lugdunului (Lionului)
Sfântul Ierarh Calinic, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii 38 de Mucenici din Tracia, săvârşiţi prin sabie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Prusiotissa” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mega Spileo „Megaspileotissa”

La Liturghie:
Apostolul: - la praznicul Adormirii Maicii Domnului - Filipeni II, 5-11
- de Sâmbătă din Săptămâna a 13-a după Cincizecume - 1 Corinteni II, 6-9
Evanghelia: - la praznicul Adormirii Maicii Domnului - Luca X, 38-42; XI, 27-28
- de Sâmbătă din Săptămâna a 13-a după Cincizecime - Matei XXII, 15-22
388
Icoana Maicii Domnului „Prusiotissa”

Icoana Maicii Domnului „Prusiotissa” a fost adusă în Grecia din Prusa (Bursa, din
Turcia) în anul 829 şi a fost ascunsă în munţi de prigoana iconoclastă. Ea a fost găsită
de un cioban în anul 840, şi pe locul aflării ei a fost construită mănăstirea în care se
păstrează până astăzi, unde icoana a fost mijlocitoarea a numeroase minuni. Conform
tradiţiei, această icoană a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca şi păstrează chipul
Maicii Domnului cu puţin înainte de Adormirea ei, motiv pentru care este prăznuită la
23 august, la odovania praznicului.

Icoana Maicii Domnului de la Mega Spileo „Megaspiliotissa”

Icoana înnegrită este un basorelief în ceară, şi o înfăţişează pe Maica Domnului


întoarsă uşor spre dreapta, purtându-L în braţe pe dumnezeiescul ei Fiu. Cu mâna
stângă ţine mâna Pruncului pe pieptul ei, iar în mâna dreaptă a Fiului se află Sfânta
Evanghelie. În colţuri sunt înfăţişaţi heruvimi şi serafimi. Tradiţia Mănăstirii Mega
Spileo sugerează că această icoană ar fi una dintre primele icoane pictate de Sfântul
Evanghelist Luca. În timpul prigoanei romane icoana a fost ascunsă într-o peşteră,
unde a rămas până când s-a descoperit în chip minunat Sfintei Eufrosina din satul
Galata (astăzi Zachlarou), şi monahilor Simeon şi Teodor care au lărgit peştera şi au
ridicat acolo un mic paraclis şi câteva chilii împrejurul lui. De-a lungul timpului s-au
săvârşit multe minuni şi tămăduiri mijlocite de icoana Maicii Domnului de la Mega
Spileo. Din vremea ctitoririi sale în veacul al IV-lea, mănăstirea a trecut prin cinci
incendii devastatoare, dar icoana a scăpat de fiecare dată în chip minunat. Ea este
prăznuită la 23 august, de odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului.

389
Duminică 24 august (în calendarul civil 6 septembrie)

Duminica a 13-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfântul Sfinţit Mucenic Eutihie, ucenicul Sfântului Apostol Ioan şi al Sfântului


Apostol Pavel
Sfântul Mucenic Tation
Sfântul Cuvios Gheorghe Limniotul
Sfântul Sfinţit Mucenic Întocmai cu Apostolii Cosma Etolianul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Petru, mitropolitul
Moscovei” (sus)
Prăznuirea Icoanei arătării Maicii Domnului Sfântului Serghie de Radonej

Glasul al 4-lea; Voscreasna a 2-a

390
La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 13-a după Cincizecime - 1 Corinteni XVI, 13-24

„Fraţilor, privegheaţi, staţi tari în credinţă, îmbărbătaţi-vă, întăriţi-vă. Toate


ale voastre cu dragoste să se facă. Vă îndemn însă, fraţilor, - ştiţi casa lui Ştefanas,
că este pârga Ahaei şi că spre slujirea sfinţilor s-au rânduit pe ei înşişi - ca şi voi să vă
supuneţi unora ca aceştia şi oricui lucrează şi se osteneşte împreună cu ei. Mă bucur
de venirea lui Ştefanas, a lui Fortunat şi a lui Ahaic, pentru că aceştia au împlinit lipsa
voastră. Şi au liniştit duhul meu şi al vostru. Cunoaşteţi bine deci pe unii ca aceştia.
Vă îmbrăţişează Bisericile Asiei. Vă îmbrăţişează mult, în Domnul, Acvila şi Priscila,
împreună cu Biserica din casa lor. Vă îmbrăţişează fraţii toţi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe
alţii cu sărutare Sfântă. Salutarea cu mâna mea, Pavel. Cel care nu iubeşte pe
Domnul să fie anatema! Maran atha! (Domnul vine). Harul Domnului Iisus Hristos
cu voi. Dragostea mea cu voi toţi, în Hristos Iisus! Amin.”

Evanghelia la Duminica a 13-a după Cincizecime (Pilda lucrătorilor celor răi) -


Matei XXI, 33-44

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit
vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor,
iar el s-a dus departe. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători,
ca să-i ia roadele. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au
omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât
cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa. La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor
ruşina de fiul meu. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este
moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi, punând mâna pe
el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor
lucrători? I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători,
care vor da roadele la timpul lor. Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi:
"Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul
unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"?
De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da
neamului care va face roadele ei. Cine va cădea pe piatra aceasta se va
sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.”

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Petru, mitropolitul Moscovei”

Sărbătorită pe 24 august, icoana Maicii Domnului „a Sfântului Petru, mitropolitul


Moscovei” a fost numită astfel deoarece a fost pictată chiar de către acesta pe vremea
când era egumen al Mănăstirii Ratsk de lângă Volinia. Sfântul Petru i-a dăruit această
icoană Sfântului Maxim, mitropolit al Kievului şi al întregii Rusii, când acesta a vizitat
Mănăstirea Ratsk. Mitropolitul a luat icoana cu el la Vladimir, la Klyazma, unde îi era
catedrala. La moartea Sfântului Maxim, egumenul Gherontie, care voia să devină noul
mitropolit, s-a gândit să meargă la Patriarhul Atanasie al Constantinopolului ca să-i
dăruiască această icoană. Călătoria plănuită de egumen a fost însă amânată de o
puternică furtună, în timpul căreia Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat
acestuia și i-a spus: „Demnitatea de episcop nu-ţi va fi acordată ţie, ci mai degrabă celui
care a pictat icoana mea”. Când în sfârşit egumenul Gherontie a ajuns la Patriarhul
Atanasie, Sfântul Petru era deja în Constantinopol şi fusese sfinţit ca mitropolit.
Patriarhul i-a dat icoana Sfântului Petru, rostind cuvintele: „Ia sfânta icoană a Maicii
Domnului, pe care ai pictat-o cu mâinile tale; pentru acest motiv, însăşi Pururi Fecioara
ţi-a dat acest dar, şi a prevestit calea ta”. Sfântul Petru a luat icoana la Vladimir, iar
atunci când sediul mitropolitan a fost transferat la Moscova, în anul 1325, icoana a
fost aşezată în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”, ca icoană mare a altarului.

391
Icoana arătării Maicii Domnului Sfântului Serghie de Radonej

Icoana arătării Maicii Domnului Sfântului Serghie de Radonej la Mănăstirea


Sfânta Treime-Serghiev este prăznuită pe 24 august. Atunci, Maica Domnului, însoţită
de Apostolii Petru şi Ioan, i-a zis Sfântului Serghie căzut cu faţa la pământ: „Nu te
spăimânta, alesul meu! Iată, am venit să te cercetez, căci s-a auzit rugăciunea ta pentru
ucenicii tăi, şi pentru locaşul tău să nu te mai mâhneşti, că de acum înainte vei fi
îndestulat cu de toate. Nu numai până ce vei fi în viaţa aceasta, ci şi după ducerea ta
către Domnul, nedepărtată voi fi de locaşul tău, cele trebuitoare dându-i nelipsit,
păzindu-l şi acoperindu-l”. După ce i-a spus aceste cuvinte, Maica Domnului s-a făcut
nevăzută. Prin această icoană, Maica Domnului a protejat în mod repetat armata rusă.
Ţarul Ivan cel Groaznic a luat icoana în campania sa de la Kazan din 1552, iar ţarul
Alexei Mihailovici a luat-o în campania poloneză din 1657. În anul 1703 icoana a
participat la toate campaniile militare împotriva regelui suedez Carol al XII-lea, iar în
1812 Mitropolitul Platon a trimis-o la Moscova ca donaţie pentru militari. Icoana a fost
purtată în războiul ruso-japonez din 1905, iar în timpul Primului Război Mondial, în
1914, icoana a stat în casa comandantului de operaţiuni.
392
Luni 25 august (în calendarul civil 7 septembrie)

Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu


Sfântul Apostol Tit, dintre cei 70
Sfinţii Ierarhi: Mina, Epifanie, Ghenadie I şi Ioan al II-lea, patriarhii
Constantinopolului
Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

La Liturghie:
Apostolul:- de Luni, Săptămâna a 14-a după Cincizecime - 2Corinteni XII,10-19
- la Sfântul Apostol Tit - Tit I, 1-5; II, 15; III, 1-3; 12-15
Evanghelia: - de Luni, Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Marcu IV, 10-23
- la Sfântul Apostol Tit - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului „Panakranta” de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

La Mănăstirea Sâmbăta de Sus se află mai multe icoane foarte valoroase ale
Maicii Domnului, de tip Panakranta, dintre care cea cu tăietură verticală,
expusă în muzeul mănăstirii, a fost pictată la mijlocul veacului al XVII-lea.

393
Marţi 26 august (în calendarul civil 8 septembrie)

Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia, soţia sa, şi cei împreună cu dânşii


Sfinţii Mucenici Atic şi Sisenie
Sfântul Cuvios Ivistion Mărturisitorul din Egipt
Sfântul Mucenic Adrian, fiul împăratului roman Prov
Sfântul Cuvios Ioasaf, fiul împăratului Avenir din India
Sfântul Cuvios Titoe din Egipt
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir „Vladimirskaia” (sus,
vezi la 21 mai)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Czestochowa (vezi la 6 martie)

La Liturghie:
Apostolul de Marţi, Săptămâna a 14-a după Cincizecime - 2 Corinteni XII, 20 - XIII, 2
Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Marcu IV, 24-34
394
Miercuri 27 august (în calendarul civil 9 septembrie)

Sfântul Cuvios Pimen cel Mare din Egipt


Sfânta Muceniţă Eutalia
Sfântul Ierarh Liberie Mărturisitorul, episcopul Romei
Sfântul Ierarh Osiu, episcopul Cordobei
Sfânta Muceniţă Antuza cea Nouă
Sfântul Mucenic Fanurie
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Reghin, judeţul Mureş

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri, Săptămâna a 14-a după Cincizecime - 2 Corinteni XIII, 3-13
- la Sfântul Cuvios Pimen cel Mare - Galateni V, 22 - VI, 2
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Marcu IV, 35-41
- la Sfântul Cuvios Pimen cel Mare - Matei IV, 25 - V, 12

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Reghin, judeţul Mureş

Biserica de lemn din Reghin, cu hramul Sfântul Nicolae, datează din 1725. Unele
izvoare istorice spun că ea ar fi fost adusă de negustorii macedoneni, după ce aceştia
au văzut că românii nu au unde să îşi ţină Sfintele Paşti. Alte surse arată că de fapt
românii şi-ar fi construit biserica, asistaţi de macedoneni. Toader Zugravul a realizat în
1748 icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pe tron, străjuiţi de arhanghelii Mihail
şi Gavriil, pictură post-brâncovenească deosebită.
395
Joi 28 august (în calendarul civil 10 septembrie)

Sfântul Cuvios Moise Arapul


Sfinţii Mucenici Diomid şi Lavrentie
Dreptul Iezechia
Sfânta Prorociţă Ana, fiica lui Fanuel
Sfinţii 33 de Mucenici din Iraclia, săvârşiţi prin foc
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Borşa de Jos

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Galateni I, 1-3; 20 - II, 5
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Marcu V, 1-20

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Borşa de Jos

Biserica de lemn din Borşa din Jos, oraşul Borşa, judeţul Maramureş, a fost
ridicată în anul 1700 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Din pictura
interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de meşteri anonimi, se
evidenţiază iconostasul cu icoanele împărăteşti, printre care şi cea a Maicii Domnului
cu Pruncul Iisus, de tip Odighitria.
396
Vineri 29 august (în calendarul civil 11 septembrie)

(†) Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (pictură realizată de Urs
Broină din Stoboru în 1775 pentru biserica de lemn din Tămaşa, judeţul Sălaj)

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Huta, judeţul Bihor

(Post)

La Liturghie:

Apostolul la Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - Fapte XIII, 25-33

„În zilele acelea, când şi-a împlinit Ioan calea sa, zicea: Nu sunt eu ce socotiţi voi
că sunt. Dar, iată, vine după mine Cel căruia nu sunt vrednic să-I dezleg încălţămintea
picioarelor. Bărbaţi fraţi, fii din neamul lui Avraam şi cei dintre voi temători de
Dumnezeu, vouă vi s-a trimis cuvântul acestei mântuiri. Căci cei ce locuiesc în
Ierusalim şi căpeteniile lor, necunoscându-L şi osândindu-L, au împlinit glasurile
prorocilor care se citesc în fiecare sâmbătă. Şi, neaflând în El nici o vină de moarte, au
cerut de la Pilat ca să-L omoare. Iar când au săvârşit toate cele scrise despre El,
coborându-L de pe cruce, L-au pus în mormânt. Dar Dumnezeu L-a înviat din morţi.
El S-a arătat mai multe zile celor ce împreună cu El s-au suit din Galileea la Ierusalim
şi care sunt acum martorii Lui către popor. Şi noi vă binevestim vouă că făgăduinţa
făcută părinţilor, Dumnezeu a împlinit-o cu noi, copiii lor, înviindu-L pe Iisus.”

Apostolul de Vineri din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Galateni II, 6-10

„Fraţilor, de cei ce sunt mai de seamă – oricine ar fi fost ei cândva, nu mă priveşte;


Dumnezeu nu caută la faţa omului, – cei mai de seamă n-au adăugat nimic la

397
Evanghelia mea, ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru
cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur, căci
Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri;
şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi,
mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la
neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur, numai să ne aducem aminte de săraci, ceea ce
tocmai m-am şi silit să fac.”

Evanghelia la Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul – Marcu VI, 14-30

„În vremea aceea, a auzit regele Irod despre Iisus, căci numele lui Iisus se făcuse
cunoscut, şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni
prin el. Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este proroc, ca unul din proroci. Iar Irod,
auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi. Căci
Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia
lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este
îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu
putea, Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi Sfânt, şi-l ocrotea. Şi
ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de
ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din
Galileea, şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la
masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da. Şi s-a jurat ei:
Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu. Şi ea, ieşind, a
zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. Şi intrând
îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui
Ioan Botezătorul. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce
şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a
poruncit a-i aduce capul. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe
tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au
luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt. Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au
spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat.”

Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 14-a după Cincizecime -


Marcu V, 22-24; 35 - VI, 1

„În vremea aceea, a venit la Iisus unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, şi
văzându-L pe Iisus, a căzut la picioarele Lui, şi L-a rugat mult, zicând: Fiica mea este
pe moarte, ci, venind, pune mâinile Tale peste ea, ca să scape şi să trăiască. Şi a mers
cu el. Şi în timp ce mergeau, au venit unii de la mai-marele sinagogii, zicând: Fiica ta a
murit. De ce mai superi pe Învăţătorul? Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a grăit, a zis
mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai. Şi n-a lăsat pe nimeni să meargă cu
El, decât numai pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui Iacov. Şi au venit la casa
mai-marelui sinagogii şi a văzut tulburare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi
intrând, le-a zis: De ce vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. Şi-L luau
în râs. Iar El, scoţându-i pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe
cei ce Îl însoţeau şi a intrat unde era copila. Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit:
Talita kumi, care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic, scoală-te! Şi îndată s-a sculat copila şi
umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au mirat îndată cu uimire mare. Dar El le-a
poruncit, cu stăruinţă, ca nimeni să nu afle de aceasta. Şi le-a zis să-i dea copilei să
mănânce. Şi a ieşit de acolo şi a venit în patria Sa, iar ucenicii Lui au mers după El.”

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Huta, judeţul Bihor

La hramul Schitului Ortodox Huta (n.n. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul)
din anul 2009, după terminarea Sfintei Liturghii, în timp ce unul dintre preoţi
împărţea anafora, o credincioasă a observat că din ochiul drept al unei icoane curgea
mir frumos mirositor.
398
Icoana respectivă este o litografie lipită pe lemn, copie după icoana făcătoare de
minuni a Maicii Domnului din Kazan (vezi la 22 octombrie). După ce icoana a fost
ştearsă, mirul a început să izvorască din nou. Şi deşi ştergerea a fost repetată de
câteva ori, mirul n-a încetat să curgă. Văzând aceasta, o parte dintre credincioşii
prezenţi s-au adunat în jurul icoanei cântând imne închinate Maicii Domnului. Atunci
a început să curgă tot mai mult mir. Iar un părinte de la schit a declarat: "Ne aşteaptă
vremuri grele. De cele mai multe ori, când vine o prigoană sau o perioadă grea se
întâmplă astfel de minuni, cum a fost şi în cazul icoanei de la Nicula şi altele. Acum e
bine să ne bucurăm de tot ce poate fi duhovnicesc, că nu se ştie cât vom mai putea
face acest lucru. Aceasta poate fi o întărire şi o încurajare din partea Maicii Domnului
pentru vremurile ce vor urma. Dacă va fi aşa sau altfel vom vedea în viitor." (n.n. După
Sinodul tâlhăresc din Creta, acelaşi părinte recunoaşte că de fapt în Creta s-a legiferat
panerezia ecumenistă, dar nu încetează să-şi pomenească pseudo-ierarhul care a
acceptat-o. Cu alte cuvinte se declară antiecumenist în gândire, în schimb la slujire se
arată a fi ecumenist. Acesta este etalonul întregii “preoţimi” din România de astăzi. De
ce o fi lăcrimat Maica Domnului din icoană în 2009?)

399
Sâmbătă 30 august (în calendarul civil 12 septembrie)

Sfinţii Ierarhi: Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului


Sfântul Cuvios Fantin
Sfântul Cuvios Sarmata din Egipt
Sfânta Cuvioasă Vriena din Nisibe
Sfântul Ierarh Eulalie, episcop de Lapitos din Cipru
Sfântul Cuvios Alexandru din Svir
†) Sfinţii Ierarhi: Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu,
episcopul Romanului
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Budeşti Josani

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 14-a după Cincizecime -1 Corinteni IV, 1-5
- la Sfinţii Ierarhi: Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou - Evrei XIII, 7-16
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 14-a după Cincizecime - Matei XXIII, 1-12
- la Sfinţii Ierarhi: Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou - Matei V, 14-19

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Budeşti Josani

Biserica de lemn din Budeşti Josani, judeţul Maramureş, are hramul „Sfântul
Nicolae”. Ea a fost ridicată în anul 1643 ca biserică ortodoxă, fiind acaparată apoi de
uniaţi. Din anul 1948 a revenit în posesia Bisericii Ortodoxe Române, după care,
începând din anul 2011, a trecut din nou la greco-catolici. Pictura interioară şi multe
icoane din biserică datează din anul 1762, când a activat aici renumitul meşter iconar
Alexandru Ponehalschi, adept al tradiţiei artistice post-bizantine.
400
Duminică 31 august (în calendarul civil 13 septembrie)

Duminica a 14-a după Pogorârea Sfântului Duh

Aşezarea în raclă a cinstitului brâu al Maicii Domnului


Sfântul Mucenic Fileort
Sfântul Mucenic Diadoh
7 Sfinte Muceniţe din Gaza, săvârşite prin sabie
Sfinţii Mucenici: Andrei, Iraclie, Faust şi Mina
4 Sfinţi Mucenici din Perga Pamfiliei
Sfinţii 366 de Mucenici din Nicomidia săvârşiţi prin sabie
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Albă din Bucureşti

Glasul al 5-lea; Voscreasna a 3-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 14-a după Cincizecime - 2 Corinteni I, 21 – II, 4

„Fraţilor, Cel Care ne întăreşte pe noi împreună cu voi în Hristos, şi ne-a uns pe noi
este Dumnezeu, Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului în inimile
noastre. Şi eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că din cruţare
pentru voi n-am venit încă la Corint. Nu că doar avem stăpânire peste credinţa
voastră, dar suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre; căci staţi tari în credinţă.
401
Şi am judecat în mine aceasta, să nu vin iarăşi la voi cu întristare. Căci dacă eu vă
întristez, cine este cel care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine? Şi v-am
scris vouă aceasta, ca nu cumva la venirea mea să am întristare de la aceia care
trebuie să mă bucure, fiind încredinţat despre voi toţi că bucuria mea este şi a voastră
a tuturor. Căci din multă supărare şi cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe
lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu prisosinţă
către voi.”

Apostolul la Aşezarea în raclă a cinstitului brâu al Maicii Domnului – Evrei IX, 1-7

„Fraţilor, şi cel dintâi (Aşezământ) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiască şi


un altar pământesc, căci s-a pregătit cortul mărturiei. În el se aflau, mai întâi,
sfeşnicul şi masa şi pâinile punerii înainte; partea aceasta se numeşte Sfânta. Apoi,
după catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta Sfintelor, având altarul tămâierii
de aur şi chivotul Aşezământului ferecat peste tot cu aur, în care era năstrapa de aur,
care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrăslise şi tablele Legii. Deasupra chivotului
erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împăcării; despre acestea nu putem acum
să vorbim cu de-amănuntul. Astfel fiind întocmite aceste încăperi, preoţii intrau
totdeauna în cortul cel dintâi, săvârşind slujbele dumnezeieşti; în cel de-al doilea însă
numai arhiereul, o dată pe an, şi nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuşi
şi pentru greşealele poporului.”

Evanghelia la Duminica a 14-a după Cincizecime - Matei XXII, 1-14

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Împărăţia cerurilor asemănatu-s-a omului împărat


care a făcut nuntă fiului său. Şi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi la
nuntă, dar ei n-au voit să vină. Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: Spuneţi celor chemaţi:
Iată, am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s-au junghiat şi toate sunt
gata. Veniţi la nuntă. Dar ei, fără să ţină seama, s-au dus: unul la ţarina sa, altul la
neguţătoria lui; iar ceilalţi, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit şi le-au ucis. Şi
auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând oştile sale, a nimicit pe
ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata,
dar cei poftiţi n-au fost vrednici. Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi
găsi, chemaţi-i la nuntă. Şi ieşind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toţi câţi i-au
găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi. Iar intrând împăratul ca să
privească pe oaspeţi, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă, şi
i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci
împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel
mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Căci mulţi sunt chemaţi, dar
puţini aleşi.”

Evanghelia la Aşezarea în raclă a brâului Maicii Domnului - Luca X, 38-42; XI, 27-28

„În vremea aceea, a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a
primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele
Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a
zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci
să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe
te sileşti; dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la
ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este
pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este,
dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.”

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Albă din Bucureşti

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus de la Biserica Albă din Bucureşti este de
tip Odighitria şi a fost pictată în anul 1873 de către pictorul Gheorghe Tattarescu.
402
Septembrie

403
Luni 1 septembrie (în calendarul civil 14 septembrie)

† Începutul anului nou bisericesc

Sfinţii Cuvioşi Simeon Stâlpnicul şi mama sa, Marta


Soborul în cinstea Maicii Domnului, de la Mănăstirea Miasina
Sfintele 40 de Muceniţe de la Adrianopol şi Sfântul Amun diaconul
Sfinţii Mucenici: Calista, Evod şi Ermoghen, fraţi buni din Nicomidia
Dreptul Iisus, fiul lui Navi
†) Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Augustovskaia” (sus, dreapta)

(Tedeum)

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 15-a după Cincizecime -
Galateni II, 11-16
- la Sfântul Simeon Stâlpnicul - Coloseni III, 12-16
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 15-a după Cincizecime -
Marcu V, 24-34
- la Sfântul Simeon Stâlpnicul - Matei XI, 27-30

La Tedeum:
Apostolul la Tedeumul de la Începutul anului nou bisericesc - 1 Timotei II, 1-7
Evanghelia la Tedeumul de la Începutul anului nou bisericesc - Luca IV, 16-22

404
Icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani”

Prăznuită pe 1 septembrie, icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani”


este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului „Ilyin-Cernigov” care a fost
găsită la Mănăstirea „Sfânta Treime-Ilyin” de lângă Cernigov, pe dealul Boldina,
loc în care, în secolul al XI-lea, Sfântul Antonie de la Lavra Peșterilor a petrecut
o vreme în lupta sa duhovnicească. Icoana a fost pictată la mijlocul secolului al
XVIII-lea şi în anul 1852 a fost dăruită Lavrei Sfintei Treimi-Serghiev de către
Alexandra Grigorievna Filipova, care o avusese în grijă un sfert de secol. Icoana
îi fusese dată ei de către preotul Ioan Alexeev, care la rândul său o primise de la
unul dintre monahii Lavrei Sfintei Treimi. Cu binecuvântarea iconomului lavrei,
Arhimandritul Antonie, icoana a fost aşezată în biserica din peştera Sfântului
Arhanghel Mihail, proaspăt sfinţită de Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei, cel
care a avut o contribuţie decisivă şi în construirea Schitului Ghetsimani. Prima
minune săvârşită de această icoană a fost în prima zi a anului nou bisericesc
1869, la 1 septembrie, când o femeie simplă de 28 de ani din provincia Tula,
Tecla Adrianova, a fost vindecată după o paralizie totală care durase nouă ani.
Pe 26 septembrie 1869, Sfântul Inochentie a sosit la Schitul Ghetsimani şi a
dat binecuvântare pentru alcătuirea unui paraclis care să fie săvârşit înaintea
icoanei proslăvite. Astfel acesta a recunoscut-o oficial ca făcătoare de minuni, el
însuşi rugându-se cu lacrimi înaintea ei. Până la 26 septembrie, trei vindecări
avuseseră deja loc, şi în luna noiembrie a aceluiași an a mai urmat o serie
întreagă de astfel de minuni. Veştile despre minunile săvârşite de icoana Maicii
Domnului s-au răspândit cu o rapiditate neobişnuită. Însetați după vindecare
trupească şi sufletească, oameni din diferite clase sociale au venit cu credinţă
la icoana făcătoare de minuni, iar mila Domnului nu i-a părăsit. Până la
începutul secolului XX au fost întregistrate peste 100 de minuni. În prezent,
copii ale icoanei Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” există la Lavra Sfintei
Treimi-Serghiev. Ele sunt pictate de bătrânii din Schitul Ghetsimani şi din
Mănăstirea „Sihăstria Sfântului Zosima” şi se află în Biserica Sfântului Serghie,
în trapeza mănăstirii şi în porticul Catedralei Sfintei Treimi.

Icoana Maicii Domnului „Augustovskaia”

La 1 septembrie 1914, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat


trupelor ruse de pe frontul de nord-vest, cu puţin înainte de victoria în bătălia
de la Augustów, provincia Suvalka din Imperiul Rus (acum în Polonia de Est).
Acest eveniment minunat, care a avut loc în a doua lună a războiului, a fost
larg mediatizat în presa bisericească şi laică şi a provocat un mare entuziasm
printre trupe şi în spatele frontului. În diferite provincii ale Rusiei au fost create
numeroase icoane care ilustrează această apariţie a Maicii Domnului. Pictarea
majorităţii icoanelor datează din anii 1915-1916, iar reprezentări ale acestora
au fost imprimate pe pliante, cărţi poştale şi afişe şi chiar au fost gravate pe
ouă de Sfintele Paşti, răspândindu-se pe scară largă în întreaga ţară, inclusiv
printre soldaţii şi ofiţerii armatei active. Din septembrie 1914 până în noiembrie
1915 Sfântul Sinod a examinat în mod special problema acestei minunate
apariţii a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi, ca urmare, pe 31 martie
1916, a binecuvântat prăznuirea ei în toată Rusia. În prezent diferitele copii ale
icoanei sunt cinstite în bisericile din Rusia, Belarus, Moldova şi Ucraina.

405
Marţi 2 septembrie (în calendarul civil 15 septembrie)

Sfântul Mucenic Mamant


Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului
Sfinţii Mucenici: Diomid, Iulian, Filip, Eutihian, Isihie, Leonid, Eutihie, Filadelf
şi Melanip
Sfânta Muceniţă Partagapia
Sfinţii Mucenici Aitala şi Amun din Tracia
Drepţii Eleazar şi Finees
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kaluga (vezi la 8 iunie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 15-a după Cincizecime -
Galateni II, 21- III, 7
- la Sfântul Mucenic Mamant - Romani VIII, 28-39
- la Sfântul Ierarh Ioan Postitorul - Evrei VII, 26 - VIII, 2
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Marcu VI, 1-7
- la Sfântul Mucenic Mamant - Ioan XV, 1-7
- la Sfântul Ierarh Ioan Postitorul - Matei XI, 27-30
406
Miercuri 3 septembrie (în calendarul civil 16 septembrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei şi cei împreună cu dânsul


Sfântul Sfinţit Mucenic Aristion, episcopul Alexandriei
Sfânta Muceniţă Vasilisa din Nicomidia
Sfântul Mucenic Hariton
Sfântul Mucenic Arhontie
Sfântul împărat Constantin cel Nou
Sfântul Mucenic Polidor din Efesul cel nou în Cipru
Sfântul Cuvios Teoctist
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Pisidia (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Koneviţ (sus dreapta, vezi la 10 iulie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Galateni III, 15-22
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Antim - Evrei XIII, 7-16
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Marcu VI, 7-13
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Antim - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului din Pisidia

Icoana Maicii Domnului din Pisidia, prăznuită pe 3 septembrie, a fost proslăvită


prin minuni în oraşul Sozopol, originea ei fiind necunoscută. În scrisorile sale despre
venerarea icoanelor, care au fost citite la cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic, Sfântul
Gherman al Constantinopolului pomenea această icoană spunând că „din mâinile
Maicii Domnului curgea mir înmiresmat” iar icoana e „din vechime”. Minuni săvârşite
de icoană au fost înregistrate încă din secolul al VI-lea. Există mărturii că timp de 600
de ani din icoană a curs mir înmiresmat. O copie a acestei icoane a fost făcută în Rusia
în anul 1608, la Mănăstirea Schimbării la Faţă din Moscova. În icoană, Maica
Domnului este înfăţişată ţinându-L pe Pruncul Hristos pe braţul stâng şi cu mâna
dreaptă binecuvântând.
407
Joi 4 septembrie (în calendarul civil 17 septembrie)

Sfântul Proroc Moise, văzătorul de Dumnezeu


Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila, episcopul Antiohiei şi cei împreună cu dânsul
Sfinţii Mucenici: Petroniu, Zarvil, Tatuil şi Veveea din Edesa
Sfânta Muceniţă Ermiona, fiica Sfântului Apostol Filip, diaconul
Sfinţii Mucenici Teodor şi Teodul
Sfinţii Mucenici: Chentirion, Ochean, Teodor, Amian şi Iulian
3628 de Sfinţi Mucenici din Nicomidia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Rugul aprins”

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Galateni III, 23 - IV, 2
- la Sfântul Proroc Moise - Evrei XI, 33 - XII, 2
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Marcu VI, 30-45
- la Sfântul Proroc Moise - Matei X, 32-36; XI, 1
408
Icoana Maicii Domnului „Rugul aprins”

Icoana Maicii Domnului „Rugul aprins” este prăznuită pe 4 septembrie şi are la


bază relatarea biblică din Vechiul Testament, la care a fost prezent Moise. Biserica a
considerat întotdeauna imaginea rugului nears ca prefigurare a Preasfintei Născătoare
de Dumnezeu care Îl naşte pe Mântuitorul lumii rămânând Fecioară înainte de
naştere, în timpul naşterii şi după naştere. Una dintre cele mai vechi reprezentări ale
icoanei Maicii Domnului „Rugul aprins” o reprezintă pe Maica Domnului ţinându-L pe
Fiul ei în braţe, în mijlocul unui rug aprins. Acum majoritatea icoanelor reprezintă
„rugul” într-un mod simbolic: sub formă de stea cu opt colţuri, compusă din două
romburi suprapuse: unul roşu (reprezentând focul), şi unul verde (sugerând rugul
neatins de foc). În centrul stelei se află Maica Domnului cu Pruncul. Pe colţurile roşii
ale stelei sunt zugrăvite simbolurile biblice ale celor patru Evanghelişti: îngerul, leul,
boul şi vulturul. În cele patru colţuri verzi ale stelei sunt reprezentaţi Sfinţii Îngeri. În
timp, icoana a devenit din ce în ce mai complexă. Se cunoaşte o istorie veche, despre
un incendiu care cuprinsese mai multe clădiri din lemn. În mijlocul focului, o bătrână
stătea în faţa casei sale, ţinând în mână o icoană a Maicii Domnului „Rugul aprins”.
Un martor a văzut-o acolo şi s-a minunat de credinţa ei. A doua zi el s-a întors la faţa
locului şi a văzut că doar casa femeii era neatinsă, în timp ce toate celelalte din jur
fuseseră distruse. Acest lucru explică faptul că icoana Maicii Domnului „Rugul aprins”
este considerată ocrotitoare de incendii. Cele mai timpurii icoane ale Maicii Domnului
„Rugul aprins” au fost pictate, se pare, la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Sinai, dat
fiind faptul că altarul acestei biserici este ridicat pe locul rugului străvechi unde Moise
a vorbit cu Dumnezeu.

409
Vineri 5 septembrie (în calendarul civil 18 septembrie)

† Sfântul Proroc Zaharia şi Dreapta Elisabeta, părinţii Sfântului Ioan Botezătorul


Sfinţii Mucenici: Urban, Teodor şi Medimn, împreună cu 80 de preoţi şi diaconi din
Nicomidia
Sfântul Sfinţit Mucenic Avda, episcop de Hormizd, din Persia
Sfântul Apostol Petru cel din Atira
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Orsha

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Galateni IV, 8-21
- la Sfântul Proroc Zaharia şi Dreapta Elisabeta - Evrei VI, 13-20
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Marcu VI, 45-53
- la Sfântul Proroc Zaharia şi Dreapta Elisabeta - Matei XXIII, 29-39

Icoana Maicii Domnului din Orsha

Icoana Maicii Domnului din Orsha a fost descoperită în mod miraculos în anul 1631
la întemeierea mănăstirii Kuteinsky de lângă oraşul Orsha (Belarus), pe malurile râului
Kuteinka. O copie făcătoare de minuni a acestei icoane a fost păstrată în Mănăstirea
Adormirii Maicii Domnului din Orsha. Începând cu secolul al XIX-lea, prăznuirea
icoanei se face pe plan local la 20 iulie şi 5 septembrie. În prezent icoana originală se
află în Biserica Sfântul Ilie din Mănăstirea Sfântului Atanasie de Brest din Orsha.
410
Sâmbătă 6 septembrie (în calendarul civil 19 septembrie)

† Pomenirea minunii ce s-a făcut la Colose, în Frigia, de către Sfântul Arhanghel Mihail
Sfinţii Mucenici: Eudoxie, Macarie şi Zinon
Sfântul Mucenic Romil
Sfânta Muceniţă Calodoti împreună cu 1104 de Sfinţi Mucenici ostaşi din Alexandria
Sfântul Sfinţit Mucenic Faust, preotul din Alexandria, şi cei împreună cu dânsul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „din Arabia (Arapet)” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kiev-Bratsk (vezi la 10 mai)

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă, Săptămâna a 15-a după Cincizecime -1 Corinteni IV,17 - V, 5
- la Pomenirea minunii ce s-a făcut la Colose de către Sfântul Arhanghel
Mihail - Evrei II, 2-10
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 15-a după Cincizecime - Matei XXIV, 1-13
- la Pomenirea minunii ce s-a făcut la Colose de către Sfântul Arhanghel
Mihail - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului „din Arabia (Arapet)”

Prăznuită pe 6 septembrie, icoana Maicii Domnului „Arapet” sau „din Arabia” este
una dintre cele mai vechi icoane ale Bisericii. Tradiţia spune că icoana a apărut pe
vremea creştinării Etiopiei, Arabiei şi Indiei de către Sfântul Apostol Toma. În loc de
cele trei stele care apar în mod normal pe mantia Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
şi care semnifică pururea-fecioria Maicii Domnului, pe veşmânt apar trei medalioane
care înfăţişează capetele unor îngeri. Maica Domnului Îl ţine în braţe pe Pruncul
Hristos, Care este îmbrăcat cu un veşmânt roşu, partea superioară a corpului şi
picioarele rămânându-I descoperite. El ţine mâna dreaptă peste umărul Maicii Sale. În
unele copii ale icoanei, Maica Domnului este înfăţişată cu o coroană regală pe cap.
411
Duminică 7 septembrie (în calendarul civil 20 septembrie)

Duminica înainte de Înălţarea Sfintei Cruci

Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului

Sfântul Mucenic Sozont din Licaonia


Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor, dintre cei 70
Sfântul Mucenic Evpsihie din Cezareea Capadociei
†) Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Urisiu de Jos, judeţul Mureş

Glasul al 6-lea; Voscreasna a 4-a


412
La Liturghie:
Apostolul la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - Galateni VI, 11-18

„Fraţilor, vedeţi cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea. Câţi vor să placă în
trup, aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu fie prigoniţi pentru crucea
lui Hristos. Căci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc să vă
tăiaţi voi împrejur, ca să se laude ei în trupul vostru. Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda,
decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită
pentru mine, şi eu pentru lume! Că în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu este
ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. Şi câţi vor umbla după
dreptarul acesta, – pace şi milă asupra lor şi asupra Israelului lui Dumnezeu! De acum
înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, căci eu port în trupul meu semnele
Domnului Iisus. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraţilor!
Amin.”

Apostolul la Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului - Romani VI, 18-23

„Fraţilor, izbăvindu-vă de păcat, v-aţi făcut robi ai dreptăţii. Omeneşte vorbesc,


pentru slăbiciunea trupului vostru. Căci precum aţi făcut mădularele voastre roabe
necurăţiei şi fărădelegii, spre fărădelege, tot aşa faceţi acum mădularele voastre roabe
dreptăţii, spre sfinţire. Căci atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi liberi faţă de
dreptate. Deci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine; pentru că
sfârşitul acelora este moartea. Dar acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui
Dumnezeu, aveţi roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă veşnică. Pentru că
plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus,
Domnul nostru.”

Evanghelia la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu


Nicodim) - Ioan III, 13-17

„Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel Care S-a coborât din cer, Fiul
Omului, Care este în cer. Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa
trebuie să se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă
viaţă veşnică. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-
Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci
n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască,
prin El, lumea.”

Evanghelia la Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului - Luca XXI, 12-19

„Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Păziţi-vă de oameni că îşi vor pune mâinile pe voi
şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi şi
la dregători, pentru numele Meu. Şi va fi vouă spre mărturie. Puneţi deci în
inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde; căci Eu vă voi da gură şi
înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii
voştri. Şi veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide
dintre voi. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu
va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.”

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Urisiu de Jos, judeţul Mureş

Această icoană de la biserica de lemn din Urisiu de Jos, judeţul Mureş, capodoperă
a artei post-bizantine, este cea mai veche icoană datată a Maicii Domnului din
Transilvania. Împreună cu icoana Sfântului Nicolae, ea a fost comandată unui atelier
de iconari din Moldova de către nobilul Luca în anul 1539 şi donată bisericii din satul
său de reşedinţă. În anul 2010 cele două icoane au fost furate, dar au fost recuperate
şi transferate la Muzeul Arhipiscopiei din Alba Iulia, unde au fost restaurate.
413
Luni 8 septembrie (în calendarul civil 21 septembrie)

(†) Naşterea Maicii Domnului nostru Iisus Hristos (icoană pictată de


Bogdan Zugravul în anul 1668, aflată la Mănăstirea Cozia)

Sfinţii Mucenici fraţi Ruf şi Rufian


Sfântul Mucenic Sever
Sfântul Nou Mucenic Atanasie, săvârşit la Tesalonic prin sugrumare
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Vindecătoarea (Giatrissa)”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lesna
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev (vezi la 11 aprilie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Semnului (a Rădăcinii) din Kursk”
(vezi la 8 martie)

La Liturghie:
Apostolul la Naşterea Maicii Domnului - Filipeni II, 5-11

„Fraţilor, cugetaţi în voi la fel ca şi Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind


în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a
deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi
414
la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător
făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi
Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice
nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al
celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că
Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.”

Apostolul de Luni din Săptămâna a 16-a după Cincizecime -


Galateni IV, 28 - V, 10

„Fraţilor, precum atunci cel ce se născuse după trup prigonea pe cel ce se


născuse după Duh, tot aşa şi acum. Dar ce zice Scriptura? "Izgoneşte pe roabă
şi fiul ei, căci nu va moşteni fiul roabei, împreună cu fiul celei libere". Deci,
fraţilor, nu suntem copii ai roabei, ci copii ai celei libere. Staţi deci tari în
libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi şi nu vă prindeţi iarăşi în jugul
robiei. Iată eu, Pavel, vă spun vouă: Că de vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă
va folosi la nimic. Şi mărturisesc, iarăşi, oricărui om ce se taie împrejur, că el
este dator să împlinească toată Legea. Cei ce voiţi să vă îndreptaţi prin Lege
v-aţi îndepărtat de Hristos, aţi căzut din har; căci noi aşteptăm în Duh
nădejdea dreptăţii din credinţă. Căci în Hristos Iisus, nici tăierea
împrejur nu poate ceva, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este
lucrătoare prin iubire. Voi alergaţi bine. Cine v-a oprit ca să nu vă supuneţi
adevărului? Înduplecarea aceasta nu este de la cel care vă cheamă. Puţin aluat
dospeşte toată frământătura. Eu am încredere în voi, întru Domnul, că nimic
altceva nu veţi cugeta; dar cel ce vă tulbură pe voi îşi va purta osânda, oricine
ar fi el.”

Evanghelia la Naşterea Maicii Domnului - Luca X, 38-42; XI, 27-28

„În vremea aceea, a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta,
L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la
picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire
şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură
să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto,
Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; dar un lucru trebuie: căci
Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Şi când zicea El
acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele
care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar
fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.”

Evanghelia de Luni din Săptămâna a 16-a după Cincizecime -


Marcu VI, 54 - VII, 8

„În vremea aceea, ieşind Iisus din corabie împreună cu ucenicii, îndată L-au
cunoscut. Şi străbăteau tot ţinutul acela şi au început să-I aducă pe bolnavi pe
paturi, acolo unde auzeau că este El. Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau
în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngăduie să se
atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. Şi s-au
adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Şi
văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică
nespălate, cârteau; căci fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la
cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. Şi când vin din piaţă, dacă nu se
415
spală, nu mănâncă; şi alte multe sunt pe care au primit să le ţină: spălarea
paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor. Şi L-au întrebat
pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina
bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a prorocit
Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: "Acest popor Mă cinsteşte cu
buzele, dar inima lui este departe de Mine". Dar în zadar Mă cinstesc, învăţând
învăţături care sunt porunci omeneşti. Căci lăsând porunca lui Dumnezeu,
ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea
multe, pe care le faceţi.”

Icoana Maicii Domnului „Vindecătoarea (Giatrissa)”

Icoana Maicii Domnului „Vindecătoarea (Giatrissa)”, de tip Eleusa, se află în


localitatea grecească Loutraki de lângă Corint, şi are următoarea poveste: în
fiecare vară, o femeie care era moaşă, pe nume Maria, vizita Loutraki pentru
izvoarele sale minerale. Ea stătea acolo cu Maria Sokou cu care era prietenă.
Când moaşa s-a dus în pelerinaj în Ţara Sfântă, i-a adus ca dar Mariei Sokou o
icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. În Ierusalim, vânzătorul îi spusese
416
Mariei să dăruiască icoana unei persoane evlavioase care să ţină zi şi noapte o
candelă aprinsă în faţa ei, deoarece este o icoană făcătoare de minuni. Icoana a
ajuns la Maria Sokou în anul 1928. De atunci, cinstirea acestei icoane de către
locuitorii din Loutraki, dar şi de către străinii vizitatori ai localităţii a crescut
treptat, fapt care a determinat construirea unei biserici în care icoana a fost
aşezată, iar prăznuirea ei se face în fiecare an la 8 septembrie.

Icoana Maicii Domnului din Lesna

Icoana Maicii Domnului din Lesna, prăznuită pe 8 şi pe 14 septembrie, a


fost găsită de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci în anul 1683, de către un
păstor din satul Lesna, provincia Grodno, care a văzut-o între ramurile unui
copac, radiind o lumină puternică. Icoana a fost dusă la biserica ortodoxă din
satul Bukovici, nu departe de Lesna. Când faima ei s-a răspândit, catolicii au
decis să folosească icoana pentru a răspândi catolicismul şi au luat-o cu forţa
de la locuitorii din Bukovici în anul 1686, punând-o în biserica din mănăstirea
catolică Lesninsky. Însă prin ordinul guvernului rus, în anul 1863 mănăstirea
a fost închisă şi transformată într-o parohie ortodoxă, iar în anul 1886 a fost
înfiinţată aici o comunitate de maici. Revoluţia bolşevică din 1917 a forţat
surorile să se mute la eparhia din Chişinău şi câţiva ani mai târziu la
mănăstirea Hopovo din Iugoslavia, unde icoana din Lesna a Maicii Domnului a
rămas mai mult de douăzeci de ani. În 1943, după ocuparea Iugoslaviei de
către trupele fasciste, surorile mănăstirii au fost evacuate, iar în 1950 au ajuns
în Franţa. În 1967 ele au înfiinţat o mănăstire în locul pitoresc Provonemon,
situat în Normandia, la 100 km de Paris, loc în care această icoană făcătoare de
minuni se află în prezent. Particularitatea icoanei constă în faptul că Preasfânta
Născătoare de Dumnezeu ţine în mâna stângă Evanghelia deschisă, iar la baza
gâtului ei este pictat Duhul Sfânt sub formă de porumbel.
417
Marţi 9 septembrie (în calendarul civil 22 septembrie)

Sfinţii şi Drepţii Dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana


Sfântul Mucenic Severian senatorul din Sevastia
Sfântul Cuvios Teofan Mărturisitorul, sihastrul din Muntele Diavinon
Sfântul Mucenic Hariton
Sfinţii 200 de Părinţi de la Sinodul al III-lea Ecumenic
†) Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău
†) Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona
Icoane ale Maicii Domnului pictate de Toader Popovici Zugravul

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 16-a după Cincizecime -
Galateni V, 11-21
- la Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana - Galateni IV, 22-27
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 16-a după Cincizecime -
Marcu VII, 5-16
- la Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana - Luca VIII, 16-21

Icoane ale Maicii Domnului pictate de Toader Popovici Zugravul

Cele două icoane de tip Odighitria ale Maicii Domnului au fost pictate la
sfârşitul secolului al XVIII-lea de renumitul iconar Toader Popovici Zugravul.
Cea din stânga se află la biserica de lemn din Urisiu de Jos, judeţul Mureş, iar
cea din dreapta se află într-o colecţie particulară.

418
Miercuri 10 septembrie (în calendarul civil 23 septembrie)

Sfintele Muceniţe: Minodora, Mitrodora şi Nimfodora


Sfânta Împărăteasă Pulheria, sora împăratului Teodosie cel Mic
Sfântul Mucenic Varipsava din Dalmaţia
Sfinţii Apostoli: Apelie, Luca şi Climent, dintre cei 70
Sfânta Muceniţă Ia
Sfântul Ierarh Petru, episcopul Niceii
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Libotin

La Liturghie:
Apostolul: -de Miercuri, Săptămâna a 16-a după Cincizecime- Galateni VI, 2-10
- la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - Galateni VI, 11-18
Evanghelia: - la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus
cu Nicodim) - Ioan III, 13-17
-de Miercuri, Săptămâna a 16-a după Cincizecime-Marcu VII,14-24

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Libotin

Biserica de lemn din Libotin, comuna Cupşeni, judeţul Maramureş, a fost


ridicată în anul 1671 şi are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Icoana
Maicii Domnului a fost pictată la 1778 de către iconarul Mihai Palcovici.
419
Joi 11 septembrie (în calendarul civil 24 septembrie)

Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria


Sfântul Cuvios Eufrosin bucătarul din Alexandria
Sfinţii Mucenici: Diodor, Diomid şi Didim din Laodiceea
Sfinţii Mucenici: Dimitrie, soţia sa, Evodia, şi fiul lor, Dimitrian
Sfânta Muceniţă Ia cea Bătrână din Persia, cu alţi 9000 de Sfinţi Mucenici
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kazan „Kaplunovka”

La Liturghie:
Apostolul: - la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - Galateni VI, 11-18
- de Joi din Săptămâna a 16-a Cincizecime - Efeseni I, 1-9
Evanghelia: - la Închinarea Sfintei Cruci - Ioan XII, 19-36
- de Joi din Săptămâna a 16-a după Cincizecime -
Marcu VII, 24-30

Icoana Maicii Domnului din Kazan „Kaplunovka”

Icoana Maicii Domnului din Kazan „Kaplunovka” este prăznuită la 8 iulie şi


11 septembrie. În anul 1689 ea fost cumpărată de la un bătrân pictor de
icoane de către Ivan Umanov, preotul nou înfiinţatei localităţi Kaplunovka, şi
aşezată în Biserica Naşterii Maicii Domnului de acolo. Icoana s-a proslăvit în
timpul războiului ţarului Petru cel Mare cu regele suedez Carl Gustav al XII-lea.
Înainte de începerea bătăliei de la Poltava, ţarul Petru a ordonat ca icoana să fie
purtată în rândurile armatei ruse şi soldaţii s-au rugat în faţa ei cu lacrimi.
După bătălie, icoana a fost trimisă înapoi cu o ferecătură de argint aurită, cu
pietre preţioase, într-un chivot pe care e scris: "În acest chivot ţarul Petru I, la
sfârşitul anului 1709, după războiul de la Poltava cu Carol al XII-lea, a trimis
înapoi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului către Kaplunovka".

420
Vineri 12 septembrie (în calendarul civil 25 septembrie)

Odovania praznicului Naşterii Maicii Domnului

Sfântul Sfinţit Mucenic Autonom, episcop în Italia


Sfântul Sfinţit Mucenic Curnut, episcopul Iconiei
Sfântul Sfinţit Mucenic Teodor, episcopul Alexandriei
Sfinţii Mucenici: Macedonie, Taţian şi Teodul
Sfântul Cuvios Daniil din Tasios
Sfântul Mucenic Ochian
Sfântul Mucenic Iulian din Galatia
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Stejarului

La Liturghie:
Apostolul: - la Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - Galateni VI, 11-18
- de Vineri din Săptămâna a 16-a după Cincizecime - Efeseni I, 7-17
- la Naşterea Maicii Domnului - Filipeni II, 5-11
Evanghelia: - la Închinarea Sfintei Cruci - Ioan XI, 47-57
- de Vineri din Săptămâna a 16-a după Cincizecime - Marcu VIII, 1-10
- la Naşterea Maicii Domnului - Luca X, 38-42; XI, 27-28

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Valea Stejarului

Biserica din Valea Stejarului, comuna Vadu Izei, judeţul Maramureş, a fost ridicată
în anul 1630 sub păstorirea preotului paroh Andrei Botiş, şi are hramul „Sfânta
Cuvioasă Parascheva”. Pictura a fost executată de pictorul Simion Hapka, ucrainean
din Polonia.
421
Sâmbătă 13 septembrie (în calendarul civil 26 septembrie)

Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci

† Pomenirea Târnosirii Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim


Sfântul Sfinţit Mucenic Corneliu sutaşul
Sfinţii Mucenici: Cronid, Leontie, Serapion, Straton şi Seleuc din Alexandria
†) Sfinţii Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian
Sfântul Cuvios Petru din Agreia
Sfântul Cuvios Ierotei cel Nou Iviritul
Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian, episcopul Cartaginei
†) Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Dubovici „Duboviciskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - la Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci - Evrei III, 1-4
- la Sâmbăta dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - 1 Corinteni II, 6-9
- de Sâmbătă, Săptămâna a 16-a după Cincizecime - 1 Corinteni X, 23-28
Evanghelia: - Înnoirii (Târnosirii) - Matei XVI, 13-19
- la Sâmbăta dinaintea Înălţării Sfintei Cruci - Matei X, 37 - XI, 1
- de Sâmbătă, Săptămâna a 16-a după Cincizecime - Matei XXIV, 34-44

Icoana Maicii Domnului din Dubovici „Duboviciskaia”

Prăznuită la 13 septembrie, icoana Maicii Domnului din satul Dubovici, provincia


Cernigov, a fost găsită în iarba de pe malul râului Reti la mijlocul secolului al XVI-lea.
Pe locul apariţiei a fost ridicată prin zelul credincioşilor o capelă în care icoana a fost
aşezată. Ulterior icoana a fost luată şi dusă în Biserica Sfinţilor Arhangheli din satul
Dubovici. De atunci în faţa ei s-au făcut acolo multe vindecări minunate. Prin felul în
care este pictată, această icoană se aseamănă cu icoana din Czestochowa a Maicii
Domnului. O copie a icoanei Maicii Domnului „Duboviciskaia”, foarte venerată de către
credincioşi, se află la Kiev în Catedrala Sfânta Sofia.
422
Duminică 14 septembrie (în calendarul civil 27 septembrie)

(†) Înălţarea Sfintei Cruci (icoană din Muzeul Mănăstirii Bistriţa, judeţul
Neamţ, pictată de Gligorie Zugravul în anul 1613)

Pomenirea adormirii Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, patriarhul


Constantinopolului
Sfânta împărăteasă Plachila, soţia împăratului Teodosie cel Mare
Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al VI-lea Ecumenic
Sfântul Mucenic Papa din Licaonia
Sfântul Mucenic Valerian pruncul
Sfântul Mucenic Macarie din Tesalonic
Sfântul Sfinţit Mărturisitor Adrian Făgeţeanu
Icoana Maicii Domnului din Trifeşti, judeţul Neamţ
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Lesna (vezi la 8 septembrie)

(Post)
423
La Liturghie:

Apostolul la Înălţarea Sfintei Cruci - 1 Corinteni I, 18-24

„Fraţilor, cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi,
cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi
înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o". Unde este
înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit
Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru
înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe
Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin
nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută
înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei,
sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi
elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.”

Evanghelia la Înălţarea Sfintei Cruci - Ioan XIX, 6-11; 13-20; 25-28; 30-35

„În vremea aceea, arhiereii şi bătrânii au făcut sfat împotriva lui Iisus, ca
să-L omoare, şi L-au dus la Pilat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Zis-a lor
Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu-I găsesc nici o vină. Iudeii i-au
răspuns: Noi avem lege şi după legea noastră El trebuie să moară, că S-a făcut
pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Deci, când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult
s-a temut. Şi a intrat iarăşi în pretoriu şi I-a zis lui Iisus: De unde eşti Tu? Iar
Iisus nu i-a dat nici un răspuns. Deci Pilat i-a zis: Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii
că am putere să Te eliberez şi putere am să Te răstignesc? Iisus a răspuns: N-ai
avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus. Deci Pilat,
auzind cuvintele acestea, L-a dus afară pe Iisus şi a şezut pe scaunul de
judecată, în locul numit pardosit cu pietre, iar evreieşte Gabbata. Şi era Vinerea
Paştilor, cam la al şaselea ceas, şi a zis Pilat iudeilor: Iată Împăratul vostru.
Deci au strigat aceia: Ia-L! Ia-L! Răstigneşte-L! Pilat le-a zis: Să răstignesc pe
Împăratul vostru? Arhiereii au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezarul.
Atunci L-a predat lor ca să fie răstignit. Şi ei au luat pe Iisus şi L-au dus ca să
fie răstignit. Şi ducându-Şi crucea, a ieşit la locul ce se cheamă al Căpăţânii,
care evreieşte se zice Golgota, unde L-au răstignit, şi împreună cu El pe alţi doi,
de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus. Iar Pilat a scris şi titlu şi l-a pus
deasupra Crucii. Şi era scris: Iisus Nazarineanul, Împăratul iudeilor! Deci mulţi
dintre iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape
de cetate. Şi era scris: evreieşte, latineşte şi greceşte. Şi stăteau, lângă crucea
lui Iisus, mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena.
Deci Iisus, văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care Îl iubea stând alături, a
zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Şi din
ceasul acela ucenicul a luat-o la sine. După aceea, ştiind Iisus că toate s-au
săvârşit, plecându-Şi capul, Şi-a dat duhul. Iar iudeii, fiindcă era vineri, ca să
nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au
rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice. Deci au venit
ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt, care era răstignit
împreună cu el. Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au
zdrobit fluierele. Ci unul din ostaşi a împuns coasta Lui cu suliţa şi îndată a
ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată.”

424
Icoana Maicii Domnului din Trifeşti, judeţul Neamţ

Biserica din Trifeşti, cu hramul Înălţării Sfintei Cruci, a fost zidită de către
boierii locului în urmă cu aproape 300 de ani. La începutul secolului trecut, un
cioban din zonă, aflat cu oile pe malul Moldovei, a văzut plutind pe râu o icoană
şi a scos-o din apă, agăţând-o cu un cârlig din fier. Istoria spune că lemnul
icoanei a sângerat în locul în care fusese străpunsă de cârlig. Speriat, ciobanul
s-a rugat de iertare în faţa icoanei şi a dus-o acasă. Noaptea el a visat-o pe
Maica Domnului, care i-a spus să ducă icoana găsită la biserica cu hramul
„Înălţarea Sfintei Cruci” din Trifeşti, fiindcă acolo e locul ei. De-a lungul
timpului s-au făcut nu mai puţin de opt încercări de a muta icoana în alte
mănăstiri sau biserici mai importante din ţară, dar de fiecare dată icoana s-a
întors în mod miraculos, peste noapte, în biserica din Trifeşti. Această icoană a
Maicii Domnului are în primul rând darul de a aduce ploaia în vreme de secetă.
Ea şi-a mai demonstrat puterea dându-i pe în vileag pe hoţii nedescoperiţi.
Sunt consemnate zeci de cazuri în care hoţii s-au predat de bunăvoie poliţiei,
după ce persoanele pe care le prădaseră s-au rugat în faţa icoanei din Trifeşti.

425
Luni 15 septembrie (în calendarul civil 28 septembrie)

†) Sfântul Mare Mucenic Nichita


Sfântul Cuvios Filotei, preotul din Opsidria
Sfântul Mucenic Porfirie, mimul din Cezareea
Sfântul Ierarh Acachie, episcopul Melitinei
Aflarea moaştelor Sfântului Arhidiacon Ştefan, Întâiul Mucenic
Sfântul Ierarh Visarion făcătorul de minuni, arhiepiscopul Larisei
Sfântul Cuvios Gherasim, ctitorul Mănăstirii Survia din Zagora
Sfântul Nou Mucenic Ioan Criteanul
†) Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Novonikita”

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Efeseni I, 22 - II, 4
- la Sfântul Mare Mucenic Nichita - Coloseni I, 24 - II, 1
- la Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş - Evrei VII, 26 - VIII, 2
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Marcu X, 46-52
- la Sfântul Mare Mucenic Nichita - Matei X, 16-22
- la Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului „Novonikita”

Icoana „Novonikita” este una din cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului. Ea i-a
apărut pe piept Sfântului Mare Mucenic Nichita, discipol al episcopului got Teofil,
chiar înainte de a accepta botezul. Sfântul Nichita a primit botezul de la Teofil, după ce
o tânără creştină, Iuliana, l-a auzit cum povesteşte un vis misterios pe care-l avusese,
în care un copil cu o cruce i-a zis să îşi privească pieptul. Când, la îndemnul tinerei,
Sfântul Nichita a făcut acest lucru, el a văzut icoana. Icoana „Novonikita” a Maicii
Domnului este prăznuită pe 15 septembrie, odată cu Sfântul Mucenic.

426
Marţi 16 septembrie (în calendarul civil 29 septembrie)

Sfânta Mare Muceniţă Eufimia


Sfânta Muceniţă Ludmila
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Caută la smerenie”

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Efeseni II, 19 - III, 7
- la Sfânta Mare Muceniţă Eufimia - 2 Corinteni VI, 1-10
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Marcu XI, 11-23
- la Sfânta Mare Muceniţă Eufimia - Luca VII, 36-50

Icoana Maicii Domnului „Caută la smerenie”

Într-unul din vechile hrisoave bisericeşti este amintită minunea din anul 1426, prin
care icoana “Caută la smerenie”, care era dusă spre Catedrala Sfânta Treime din
Pskov, a prevestit nenorocirile ce aveau să se abată asupra locuitorilor din acest oraş
prin faptul că din ochiul drept al Preacinstitului chip al Maicii Domnului a curs sânge
atât în timpul drumului cât şi în timpul cât a stat în Catedrală. Au urmat apoi un şir
de evenimente tragice - foamete, mari incendii sau năvălirea cneazului lituanian Vitovt
asupra pământurilor Pskovului. Icoana s-a pierdut, dar are două copii: prima, datând
din secolul al XVII-lea, se află la Mănăstirea de maici a Înălţării Domnului din Kiev, iar
a doua, din secolul al XIX-lea, în biserica principală a Mănăstirii de călugări „Intrarea
Maicii Domnului în Biserică” din acelaşi oraş, unde a fost adusă în anul 1992 de către
schimonahia Teodora. Într-o zi a anului 1993, la cea de-a doua icoană, care era
păstrată într-o ramă cu geam, s-a observat înnegrirea ei bruscă. Îndepărtându-se
geamul, s-a constatat că icoana nu păţise nimic, doar că pe sticlă se imprimase o
icoană identică, argintată, care dădea impresia de „întunecare”. În Rusia prăznuirea
icoanei se face la 16 septembrie, cinstindu-se mutarea ei în Catedrala din Pskov.
427
Miercuri 17 septembrie (în calendarul civil 30 septembrie)

Sfintele Muceniţe din Roma: Pistis, Elpis, Agapis şi maica lor, Sofia
Sfânta Muceniţă Agatoclia
Sfânta Muceniţă Teodota din Niceea
Sfinţii Mucenici: Maxim, Teodot şi Asclipiodota
Sfânta Muceniţă Lucia din Roma şi fiul ei, Geminian
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil, episcopii, şi cei împreună cu dânşii
Sfinţii Mucenici Haralambie şi Pandoleon
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron, episcopii Tamasului din Cipru
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Macarie” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ţarigradskaia” (vezi la 25 aprilie)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Efeseni III, 8-21
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Marcu XI, 23-26

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Macarie”

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Macarie”, prăznuită pe 17 septembrie, este o


icoană de tip Odighitria şi a apărut în timpul domniei cneazui Vasile al II-lea al
Moscovei, pe când Sfântul Macarie se nevoia pe malurile râului Unja. La 17 septembrie
1442, când Sfântul Macarie termina de citit Acatistul Maicii Domnului, chilia sa a fost
cuprinsă deodată de o lumină neobişnuită. Cuprins de frică şi uimire, Sfântul a ieşit
din chilie şi aproape de aceasta a văzut icoana Maicii Domnului înconjurată de o aură
luminoasă. Sfântul a luat cu evlavie icoana şi a aşezat-o în chilia sa. Mai târziu,
ucenicii lui au numit icoana „a Sfântului Macarie”, iar pe locul apariției ei a fost
întemeiată o mănăstire care a fost numită tot „a Sfântului Macarie”.
428
Joi 18 septembrie (în calendarul civil 1 octombrie)

Sfântul Ierarh Eumenie, episcopul Gortinei


Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia din Egipt
Sfânta Muceniţă Ariadna din Frigia
Sfântul Mucenic Castor din Alexandria
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ţelitelniţa (Vindecătoarea)” (sus, stânga)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Staroruskaia” (vezi la 4 mai) (sus, dreapta)

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Efeseni IV, 14-17
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Marcu XI, 27-33

Icoana Maicii Domnului „ Ţelitelniţa (Vindecătoarea)”

Icoana Maicii Domnului „Vindecătoarea” este prăznuită la 18 septembrie. Icoana


originală, numită şi „Ţelitelnița”, s-a aflat în Biserica Ţilkan din regiunea Kartli,
Georgia, şi a fost zugrăvită pe vremea Sfintei Nina. În Mănăstirea Alexeev din Moscova
se află o copie a acestei icoane înaintea căreia se săvârşesc minuni consemnate încă
din secolul al VIII-lea. În cartea sa Lâna rourată, Sfântul Dimitrie al Rostovului a
consemnat minunea care a inspirat zugrăvirea icoanei. Preotul Bisericii Navarninski,
Vincent Bulvinenski, care se ruga mereu la Maica Domnului cu rugăciunea „Bucură-te
Ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântat este pântecele care L-a
purtat pe Hristos şi fericiţi sunt sânii care L-au hrănit pe Domnul Dumnezeu, Mântuitorul
nostru!”, a suferit de o boală îngrozitoare. Limba lui începuse să putrezească şi uneori
preotul leşina de durere. Când îşi revenea, rostea această rugăciune. La un moment
dat, el a văzut la capătul patului un tânăr frumos şi a înţeles că acela este îngerul său
păzitor care o chema pe Maica Domnului să-l vindece. Deodată, Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu a apărut în cameră şi l-a vindecat pe preotul care îi fusese atât de
credincios. Acesta s-a ridicat imediat din pat şi a mers în biserică pentru a sluji.
429
Vineri 19 septembrie (în calendarul civil 2 octombrie)

Sfinţii Mucenici: Trofim, Savatie şi Dorimedont


Sfântul Teodor din Smolensk şi fiii săi, David şi Constantin (în icoană)
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Răchitoasa, judeţul Bacău

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Efeseni IV, 17-25
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Marcu XII, 1-12

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Răchitoasa, judeţul Bacău

Biserica Mănăstirii Răchitoasa a fost ridicată de Ilie Ianache Tifescu în anul


1697. În anul 1720 ea a fost închinată Mănăstirii greceşti Vatopedu din Athos.
Biserica a fost refăcută în 1739 de egumenul Daniil, iar în 1836 de egumenul
Iacov. În anul 1872 Mănăstirea Răchitoasa a fost transformată în azil. Ea a fost
redeschisă în 1993 şi adăposteşte acum această icoană a Maicii Domnului.
430
Sâmbătă 20 septembrie (în calendarul civil 3 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Eustatie Plachida, împreună cu soţia sa Teopista şi cu cei doi fii
ai lor, Agapie şi Teopist
Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Ipatie episcopul şi Andrei preotul
Sfinţii Mucenici Artemidor şi Telu
Sfântul Ierarh Meletie, episcopul Ciprului
Sfântul Mucenic Ioan Egipteanul, cu 40 de Sfinţi Mucenici din Palestina
Sfântul Nou Mucenic Ilarion săvârşit prin sabie la Constantinopol
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Valea Mănăstirii, judeţul Argeş

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă după Înălţarea Sfintei Cruci - 1 Corinteni I, 26 - II, 2
- de Sâmbătă, Săptămâna a 17-a după Cincizecime - 1 Corinteni XIV, 20-25
- la Sfântul Mucenic Eustatie Plachida - Efeseni VI, 10-17
Evanghelia: - de Sâmbătă după Înălţarea Sfintei Cruci - Ioan VIII, 21-30
- de Sâmbătă din Săptămâna a 17-a după Cincizecime - Matei XXV, 1-13
- la Sfântul Mucenic Eustatie Plachida - Luca XXI, 12-19

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Valea Mănăstirii, judeţul Argeş

Construcţia bisericii din această mănăstire a început în anul 1512, ctitor fiind Radu
Paisie. În timpul lui Gheorghe Bibescu Voievod şi al Mitropolitului Neofit, s-au realizat:
înălţarea turlei, repictarea bisericii şi schimbarea catapetesmei. Viaţa monahală a
continuat până la secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1864. După anul 1864
mănăstirea a devenit biserică de mir pentru creştinii din sat. O altă reparaţie a bisericii
s-a realizat în anul 1967, păstrându-se pictura originală de la 1846, din care face parte
şi icoana împărătească a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
431
Duminică 21 septembrie (în calendarul civil 4 octombrie)

Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci

Odovania praznicului Înălţării Sfintei Cruci

Sfântul Apostol Codrat


Sfântul Proroc Iona
Sfântul Cuvios Iona Savaitul
Sfântul Mucenic Eusebie Fenicianul
Sfinţii Mucenici fraţi: Eusebie, Nestavu şi Zinon
Sfinţii Ierarhi Meletie şi Isachie, episcopii Ciprului
Sfântul Mucenic Prisc din Frigia
Icoana Maicii Domnului Prosia de la Mănăstirea Văleni, judeţul Argeş

Glasul al 8-lea; Voscreasna a 6-a


432
La Liturghie:

Apostolul la Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci - Galateni II,16-20

„Fraţilor, ştiind că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa


în Hristos Iisus, am crezut şi noi în Hristos Iisus, ca să ne îndreptăm din
credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii nimeni nu se
va îndrepta. Dacă însă, căutând să ne îndreptăm în Hristos, ne-am aflat şi noi
înşine păcătoşi, este, oare, Hristos slujitor al păcatului? Nicidecum! Căci dacă
zidesc iarăşi ceea ce am dărâmat, mă arăt pe mine însumi călcător (de
poruncă). Căci, eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc lui
Dumnezeu. M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci
Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în
Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.”

Evanghelia la Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci


(Luarea crucii şi urmarea lui Hristos) - Marcu VIII, 34 - IX, 1

„Zis-a Domnul: cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi
ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va
pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie,
acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă,
dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru
sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în
neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el,
când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinţii îngeri. Şi le zicea lor:
Adevărat grăiesc vouă, că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta
moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere.”

Icoana Maicii Domnului Prosia de la Mănăstirea Văleni, judeţul Argeş

Atunci când Mănăstirea Văleni a fost transformată în mănăstire de maici, acolo au


fost mutate şi monahii din alte mănăstiri, ca să se formeze un fel de lavră. Pentru o
bună organizare a procesului de mutare, s-a hotărât ca obştile de maici să vină pe
rând la Văleni. Schitul Prosia, aflat în apropierea mănăstirii, era unul dintre ultimele
care trebuiau să trimită maici aici. Acest schit era aşezat într-o vale adâncă, de forma
unei căldări. Cu câtva timp înainte de a pleca de acolo, maicile au simţit că urmează să
se întâmple ceva neobişnuit, astfel încât au ieşit din schit, s-au urcat pe creste, şi
imediat după aceea au început nişte mişcări tectonice, totul fiind înghiţit de pământ,
atât biserica schitului, cât şi cele câteva chilii şi gospodăria. Din vechiul lor schit a mai
rămas doar o icoană a Maicii Domnului, care se numeşte Prosia, cu care maicile au
venit atunci la Văleni. Aici această icoană a devenit ocrotitoarea noii obşti, după cum
s-a putut constata şi în anul 1940, când a avut loc un cutremur devastator care a
făcut ca partea din faţă a bisericii mănăstirii să se prăbuşească, rămânând în picioare
numai partea de la intrare, pronaosul, acolo unde se afla icoana Maicii Domnului
Prosia. Maicile au considerat că aceasta este o minune a Maicii Domnului, pentru că în
condiţii normale ar fi trebuit să se năruie întreg edificiul, care nu fusese prevăzut cu
stâlpi de susţinere şi avea o turlă cu deschidere mare ce slăbea foarte mult rezistenţa
clădirii. De atunci icoana de la Prosia a început să fie socotită făcătoare de minuni.
Icoanei i se mai spune "Maica Domnului-Luminătoarea", pentru că oricine se roagă în
faţa ei primeşte grabnic ajutor; şi dacă ceea ce a cerut nu se împlineşte, mai devreme
sau mai târziu se învederează motivul pentru care nu era de folos acea dorinţă. Icoana
se află actualmente în biserica mare a mănăstirii, fiind de curând restaurată.

433
Luni 22 septembrie (în calendarul civil 5 octombrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Foca, episcop de Sinope


Sfântul Mucenic Foca, grădinarul din Sinope
Sfinţii Mucenici Isaac şi Martin
Sfântul Cuvios Cosma Zografitul
Sfinţii 26 de Mucenici de la Mănăstirea Zografu, săvârşiţi prin foc pentru mustrarea
patriarhului Ioan Vecos că s-a unit cu ereticii latini
†) Sfântul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Ascultătoarea (Epakousa)” de la Zografu

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Efeseni IV, 25-32
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Foca - 2 Timotei III, 10-15
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca III, 19-22
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Foca - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului „Ascultătoarea (Epakousa)” de la Mănăstirea Zografu

Prăznuită pe 22 septembrie, icoana Maicii Domnului „Ascultătoarea (Epakousa)” îşi


trage numele de pe vremea în care Sfântul Cuvios Cosma, un pustnic care a trăit la
graniţa dintre secolele XIII-XIV, se afla în Mănăstirea athonită Zografu. Într-o zi,
rugându-se la această icoană din biserica mănăstirii, el a zis cu voce tare: “Prea Sfântă
Născătoare de Dumnezeu, roagă-te Fiului tău şi Dumnezeului nostru să mă
călăuzeasca pe calea mântuirii.” Atunci, din icoană s-a auzit: “Fiul meu şi Dumnezeul
meu, învaţă pe robul tău ce să facă spre a se mântui.” Iar Hristos a zis: “Să fie lăsat să
se retragă spre a-şi găsi pacea în singurătate.” Urmând povaţa Sfântul a sporit mult în
viaţa isihastă.
434
Marţi 23 septembrie (în calendarul civil 6 octombrie)

† Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul


Sfinţii Mucenici din Africa: Andrei şi Ioan cu fiii săi, Petru şi Antonie
Sfânta Muceniţă Raida din Egipt
Sfintele Cuvioase Xantipa şi Polixenia
Sfântul Nou Mucenic Nicolae Pantopolitul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Slovenskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Efeseni V, 20-25
- la Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - Galateni IV, 22-27
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca III, 23 - IV, 1
- la Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - Luca I, 5-25

Icoana Maicii Domnului „Slovenskaia”

Icoana Maicii Domnului „Slovenskaia” s-a arătat făcătoare de minuni în ziua de


23 septembrie 1635, în satul rus Slovenska din raionul Kostroma. În timp ce era la
vânătoare, un vânător a descoperit din întâmplare o bisericuţă de lemn şubrezită şi cu
odoarele degradate, cu excepţia icoanei Maicii Domnului, care se afla în altar. A doua
zi, Maica Domnului s-a arătat unui bolnav pe nume Titus, spunându-i că se va
vindeca dacă va merge să se roage înaintea icoanei ei din această biserică abandonată.
Împreună cu preotul satului, Titus l-a găsit pe vânător şi acesta i-a condus la
bisericuţa aflată în ruină. După ce a fost vindecat, Titus a hotărât să rămână în locul
unde a aflat icoana. Ulterior el a devenit monah. În acel loc sfânt a fost zidită mai
târziu Mănăstirea Slovenskaia. În anul 1764 aceasta a fost desfiinţată, iar biserica a
fost transformată în biserică parohială. În 1806 lângă pădure a fost ridicată o biserică
de piatră în cinstea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
435
Miercuri 24 septembrie (în calendarul civil 7 octombrie)

† Sfânta întâia Muceniţă şi Întocmai cu Apostolii Tecla


Sfântul Cuvios Coprie
Sfântul Cuvios Siluan Atonitul
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt (Mirtioditissa)” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Miroj, Rusia

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Efeseni V, 25-33
- la Sfânta întâia Muceniţă Tecla – 2 Timotei III, 10-15
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca IV, 1-15
- la Sfânta întâia Muceniţă Tecla - Matei XXV, 1-13

Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt (Mirtioditissa)”

Prăznuită pe 24 septembrie, icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt”,


(Mirtidiotissa), se află în biserica Mănăstirii Myrtides de pe insula greacă Kythera. Ea
şi-a primit numele de la faptul că a fost găsită de către un păstor într-un pom de mirt,
în secolul al XIV-lea. Păstorul a construit o mică biserică din lemn pe locul mirtului,
pentru a găzdui icoana. Ulterior a fost zidită o biserică mai mare. Icoana a devenit
436
ocrotitoarea insulei şi au avut loc multe minuni. La sfârşitul secolului al XVI-lea,
Teodor Koumprianos, un descendent al păstorului care găsise icoana, a paralizat dar a
avut credinţa fermă că Maica Domnului o să-l vindece. În fiecare an, pe 24 septembrie,
acesta ruga un membru al familiei să meargă la biserica Mănăstirii Myrtides pentru a
se ruga şi a aprinde lumânări pentru el. Într-un an, el i-a rugat pe cei din familie ca pe
24 septembrie să-l ducă să se închine personal înaintea icoanei. În timpul privegherii
s-a auzit un zgomot puternic venind dinspre mare. Crezând că vin piraţii, credincioşii
au fugit, uitând să-l ia şi pe Teodor. Neputându-se deplasa, el a rămas singur înaintea
icoanei, rugându-se. Deodată el a auzit o voce din icoană care i-a zis să se ridice şi să
fugă. Teodor s-a ridicat şi a ieşit din biserică, reuşind să alerge după rudele sale care
s-au bucurat văzând această minune. Printre multele minuni făcute de icoana Maicii
Domnului se numără şi încetarea unei epidemii de ciumă.

Icoana Maicii Domnului din Miroj, Rusia

Icoana Maicii Domnului din Miroj este prăznuită pe 24 septembrie şi a apărut în


Mănăstirea Miroj în anul 1198. Mai târziu, în timpul domniei ţarului Ivan cel Groaznic,
din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi când orașul Pskov a fost lovit de ciumă.
Icoana este de tip „Oranta” („Rugătoarea”). Maica Domnului este zugrăvită cu mâinile
depărtate, înălţate spre cer în rugăciune. Zugrăvit peste pântecele ei (ca în icoana
Maicii Domnului „a Semnului”), Pruncul Iisus binecuvântează. Iar de fiecare parte a
Maicii Domnului sunt reprezentaţi sfinţi din Pskov: în partea dreaptă, Sfântul Timotei,
iar în partea stângă, soţia sa, Sfânta Monahie Marta. Țarul Ivan Vasilievici a luat
icoana făcătoare de minuni de la Pskov, dar la mănăstire a rămas o copie fidelă a ei.
437
Joi 25 septembrie (în calendarul civil 8 octombrie)

Sfânta Cuvioasă Eufrosina şi Sfântul Cuvios Pafnutie Egipteanul, tatăl ei


Sfinţii Mucenici: Pavel, soţia sa, Tatia, şi fiii lor
Sfântul Cuvios Serghie al Radonejului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Boian, Ucraina

La Liturghie:
Apostolul de Joi din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Efeseni V, 33 - VI, 9
Evanghelia de Joi din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca IV, 16-22

Icoana Maicii Domnului de la Boian, Ucraina

În seara zilei de 5/18 decembrie 1993, spre sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe când
se slujea în biserica din Boian utrenia, la chemarea preotului în faţa iconostasului: „Pe
Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim”,
ochii Maicii Domnului din icoana de pe iconostas au început să izvorască lacrimi. O
săptămână întreagă a plâns Maica Domnului, iar mai apoi de câteva ori pe săptămână.
Peste un timp a început să plângă şi Pruncul. La această icoană s-au săvârşit multe
minuni. Astfel, un copil olog a început să meargă, altul cu o tumoră canceroasă s-a
vindecat, iar femei stăpânite de duhuri rele au devenit normale. Icoana este prăznuită
pe 25 septembrie.
438
Vineri 26 septembrie (în calendarul civil 9 octombrie)

†) Mutarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan


Sfânta Muceniţă Hira
Dreptul Ghedeon
†) Sfântul Voievod Neagoe Basarab
Sfântul Sfinţit Mucenic Tihon, Patriarhul Moscovei şi al Rusiei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” (vezi la 12 februarie)

(Dezlegare la untdelemn şi vin)

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri, Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Efeseni VI, 18-24
- la Mutarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan - 1 Ioan IV, 12-19
Evanghelia: - de Vineri, Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca IV, 22-30
- la Mutarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan -
Ioan XIX, 25-27; XXI, 24-25
439
Sâmbătă 27 septembrie (în calendarul civil 10 octombrie)

Sfântul Mucenic Calistrat şi cei 49 de Sfinţi Mucenici împreună cu dânsul


Sfânta Muceniţă Epiharis din Roma
Sfântul Cuvios Ignatie, egumenul Mănăstirii Valea Adâncă din Olimpul Bitiniei
Sfinţii Apostoli: Marcu, Aristarh şi Zinon, dintre cei 70
Sfântul Sfinţit Mucenic Filimon episcopul, Sfântul Mucenic Fortunat şi Sfânta
Muceniţă Gaiani
†) Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Stavropoleos

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - 1 Corinteni XV, 39-45
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 18-a după Cincizecime - Luca IV, 31-36

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Stavropoleos

La Mănăstirea Stavropoleos din Bucureşti se păstrează o valoroasă icoană de tip


Odighitria a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictată în anul 1756.
440
Duminică 28 septembrie (în calendarul civil 11 octombrie)

Duminica a 18-a după Pogorârea Sfântului Duh

† Sfântul Cuvios Hariton Mărturisitorul


Sfântul Proroc Baruh
Sfinţii Mucenici din Pisidia: Marcu păstorul, Pimen şi fraţii: Nicon, Neon şi Eliodor
Sfinţii Mucenici Calinic şi Eustatie Romanul
Sfântul Mucenic Alexandru şi cei 30 de Sfinţi Mucenici împreună cu dânsul
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Nicolae dintr-o Zi

Glasul întâi; Voscreasna a 7-a

La Liturghie:
Apostolul la Duminica a 18-a după Cincizecime - 2 Corinteni IX, 6-11

„Fraţilor, cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă


cu dărnicie, cu dărnicie va şi secera. Fiecare să dea cum socoteşte cu inima sa, nu cu
părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună. Şi
Dumnezeu poate să înmulţească tot harul la voi, ca, având totdeauna toată
îndestularea în toate, să prisosiţi spre tot lucrul bun, precum este scris: "Împărţit-a,
dat-a săracilor; dreptatea Lui rămâne în veac". Iar Cel Care dă sămânţă semănătorului
şi pâine spre mâncare, vă va da şi va înmulţi sămânţa voastră şi va face să crească
roadele dreptăţii voastre, ca întru toate să vă îmbogăţiţi, spre toată dărnicia care aduce
prin noi mulţumire lui Dumnezeu.”

441
Apostolul la Sfântul Cuvios Hariton Mărturisitorul - 2 Corinteni IV, 6-15

„Fraţilor, Dumnezeu, Care a zis: "Strălucească, din întuneric, lumina" – El a


strălucit în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa slavei lui Dumnezeu, pe faţa
lui Hristos. Şi avem comoara aceasta în vase de lut, ca să se învedereze că puterea
covârşitoare este a lui Dumnezeu şi nu de la noi, în toate pătimind necaz, dar nefiind
striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar
nu nimiciţi; purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus
să se arate în trupul nostru. Căci pururea noi cei vii suntem daţi spre moarte
pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru cel muritor. Astfel
că în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa. Dar având acelaşi duh al credinţei, –
după cum este scris: "Crezut-am, pentru aceea am şi grăit", – şi noi credem:
pentru aceea şi grăim, ştiind că Cel Care a înviat pe Domnul Iisus ne va învia şi
pe noi cu Iisus şi ne va înfăţişa împreună cu voi. Căci toate sunt pentru voi,
pentru ca, înmulţindu-se harul, să prisosească prin mai mulţi mulţumirea, spre slava
lui Dumnezeu.”

Evanghelia la Duminica a 18-a după Cincizecime (Pescuirea minunată) - Luca V, 1-11

„În vremea aceea, şedea Iisus lângă lacul Ghenizaret, şi a văzut două corăbii oprite
lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele. Şi urcându-Se într-una din
corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat. Şi şezând în
corabie, învăţa, din ea, mulţimile. Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână
la adânc, şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca să pescuiţi. Şi, răspunzând, Simon a zis:
Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul
Tău, voi arunca mrejele. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se
rupeau mrejele. Şi au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie, să vină să le
ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se afunde, iar
Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine,
Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce erau cu
el, pentru pescuitul peştilor pe care îi prinseseră. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui
Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de
acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat
totul şi au mers după El.”

Evanghelia la Sfântul Cuvios Hariton Mărturisitorul - Matei IV, 25 - V, 12

„În vremea aceea, mulţimi multe mergeau după Iisus, din Galileea, din Decapole,
din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în
munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El. Şi deschizându-Şi gura, îi învăţa
zicând: Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia Cerurilor. Fericiţi cei ce
plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei
milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe
Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi
cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor. Fericiţi veţi fi voi
când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva
voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră
multă este în ceruri.”

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Nicolae dintr-o Zi

Tradiţia spune că Biserica Sfântul Nicolae de pe strada Academiei din Bucureşti a


fost ridicată de Neagu, fiul negustorului Mihaiu din Târguşor, într-o singură zi în jurul
anului 1665. Alţii spun însă că punerea temeliei ei şi sfinţirea ar fi căzut fix în aceeaşi
zi, la distanţă de un an una faţă de alta. Pictura actuală, în cadrul căreia se remarcă
icoana Eleusa a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, datează din jurul anului 1827.
442
Luni 29 septembrie (în calendarul civil 12 octombrie)

Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul din Corint


Sfânta Muceniţă Petronia, împreună cu 150 de Sfinţi Mucenici din Palestina
Sfânta Muceniţă Gudelia
Sfinţii Mucenici: Dada, Govdela şi Cosdoas din Persia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Gorbanevskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Filipeni I, 1-7
- la Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul - Galateni V, 22 - VI, 2
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca IV, 38-44
- la Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului „Gorbanevskaia”

Prăznuită pe 13 iulie şi 29 septembrie, Icoana „Gorbanevskaia” a Maicii


Domnului, de tip Eleusa, este o copie a icoanei Maicii Domnului din Korsun şi
a fost găsită de cazacul Gorban, întemeietorul satului Gorbanyovka. Odată, în
timp ce acesta cosea, lama coasei i s-a rupt brusc şi el a văzut în iarbă icoana
Macii Domnului căreia coasa îi rănise faţa în dreptul ochiului drept, de unde
curgeau lacrimi. Curând, pe locul apariţiei icoanei a fost construită o biserică
de lemn şi în anul 1818 una de piatră. În anii treizeci ai secolului al XX-lea,
biserica a fost ştearsă de pe faţa pământului iar icoana a fost ascunsă în oraşul
Poltava. După război ea a ajuns în Biserica din Makariev. Între anii 1949-1962,
icoana a fost adăpostită în Catedrala Schimbării la Faţă din Poltava. După
distrugerea catedralei în 1962, ea a fost mutată în Catedrala Sfântului Macarie
din Poltava, unde se află şi azi.

443
Marţi 30 septembrie (în calendarul civil 13 octombrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Grigorie, luminătorul Armeniei


Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani şi cele 35 de fecioare împreună cu dânsele
Sfântul Mucenic Mardonie
1000 de Sfinţi Mucenici săvârşiţi prin sabie
Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Filipeni I, 8-14
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Grigorie, Luminătorul Armeniei –
1 Corinteni XVI, 13-24
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca V, 12-16
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Grigorie, Luminătorul Armeniei -
Matei XXIV, 42-47

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, de tip
Panakranta, a fost pictată la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a fost restaurată de
curând. Ea este aşezată în partea stângă a bisericii.
444
Octombrie

445
Miercuri 1 octombrie (în calendarul civil 14 octombrie)

(†) Acoperământul Maicii Domnului (sus, stânga)


Sfântul Apostol Anania, dintre cei 70
Sfântul Mucenic Mihail şi 36 de Sfinţi Mucenici monahi din Mănăstirea Zovec
Sfântul Cuvios Roman Melodul
Sfântul Mucenic Domnin din Tesalonic
Sfântul Cuvios Ioan Cucuzel, protopsalt atonit
Sfântul Cuvios Grigorie Domesticul, protopsalt atonit
†) Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoarea”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cucuzeliţa”
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Hârbovăţ, Basarabia
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Kasperovskaia”(sus, dreapta, vezi 9 aprilie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Miercuri din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Filipeni I, 12-19
- la Sfântul Apostol Anania – Fapte IX, 10-19
Evanghelia: - de Miercuri din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca V, 33-39
- la Sfântul Apostol Anania - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoarea (Gorgoepicusa)”

Icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoarea” (Gorgoepicusa), prăznuită pe


1 octombrie şi 9 noiembrie, se află la Mănăstirea Dochiaru din Muntele Athos.
Tradiţia spune că această veche icoană făcătoare de minuni a fost pictată în secolul al
X-lea, când Sfântul Neofit era egumen al mănăstirii. În anul 1664, monahul Nil, care
avea ascultare la trapeza mănăstirii, obişnuia să vină spre sala de mese ţinând în
mână o făclie aprinsă care scotea mult fum negru. În drumul său spre trapeză,
călugărul trecea pe lângă peretele pe care era zugrăvită icoana Maicii Domnului.

446
Într-una din zile, când a trecut pe lângă perete, monahul Nil a auzit o voce din
icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu zicându-i să nu mai îndrăznească să-i mai
afume cinstita icoană cu acel fum înecăcios. Crezând că a fost o glumă a unui frate,
Călugărul a ignorat avertismentul, dar Maica Domnului l-a certat cu asprime: „Călugăr
nevrednic de această numire, oare ai să mai continui mult cu obrăznicia ta,
afumându-mi chipul?”. Şi odată cu aceste cuvinte, călugărul a orbit. După această
întâmplare, monahii au aşezat o candelă în faţa Sfintei Icoane şi un vas în care se
ardea tămâie, cinstind-o astfel pe Maica Domnului, iar Nil îşi petrecea tot timpul
înaintea icoanei, rugându-se Maicii Domnului să-l ierte şi să-l vindece, ceea ce după
stăruitoare pocăință s-a şi întâmplat. Înaintea icoanei se cântă zilnic Paraclisul Maicii
Domnului, ea fiind cinstită în întreaga lume, mai ales ca ocrotitoare a familiilor
creştine şi, în mod special, ca ajutătoare pentru femeile care nu pot naşte.

447
Icoana Maicii Domnului „Cucuzeliţa”

Prăznuită la 1 octombrie, icoana făcătoare de minuni „Cucuzeliţa” (Koukouzalissa)


a Maicii Domnului se află în Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos. Tradiţia
spune că această icoană a venit singură în mănăstire şi s-a aşezat pe catapeteasma
bisericii mari. În jurul anului 1300 ea a fost aşezată în strana arhierească. Icoana se
afla acolo şi când Maica Domnului i s-a arătat Sfântului Ioan Cucuzel.

Sfântul se nevoia în chilia din preajma mănăstirii şi venea la biserică numai în


duminici şi sărbători, ca să cânte la strană. Odată, în Sâmbăta Acatistului, în vreme ce
Sfântul cânta cu umilinţă şi o slavoslovea pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu,
aceasta i-a stat înainte şi i-a dat un ban de aur, spunându-i: „Bucură-te, Ioane, fiul
meu! Cântă-mi şi eu nu te voi părăsi!”. Altă dată Maica Domnului i-a vindecat
Sfântului cangrena pe care acesta o avea la picioare din pricina îndelungilor privegheri
şi rugăciuni făcute stând în picioare.
A doua arătare a Maicii Domnului s-a făcut înaintea Sfântului Grigorie Domesticul,
care era şi el psalt. Patriarhul Calist hotărâse ca la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile
cel Mare să se cânte Axionul „De tine se bucură…”, în loc de obişnuita cântare
„Cuvine-se cu adevărat…”, dar succesorul său, Patriarhul Filotei, a anulat hotărârea şi
a poruncit să se cânte „Cuvine-se cu adevărat”, ca la toate Sfintele Liturghii de peste
an, fiind o cântare mai scurtă. Cu toate acestea, la vecernia Botezului Domnului, de
faţă fiind Patriarhul Grigorie al Alexandriei, Sfântul Grigorie a cântat după vechea
rânduială, „De tine se bucură”. Îndată după aceasta, Maica Domnului i s-a arătat şi
Cuviosului Grigorie, i-a dăruit şi lui un galben de aur, şi i-a zis: „Recunoscătoare îţi
sunt pentru cântarea ce aduci cinstirii mele”. De la această slăvită minune s-a hotărât
ca întotdeauna la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare să fie cântată în cinstea Maicii
Domnului cântarea „De tine se bucură”. Această icoană a izbăvit de multe ori
mănăstirea de la incendiu, iar în 1755 a apărat-o de un atac al piraţilor. În 1826
icoana a fost dusă în Paraclisul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, aflat la intrarea
în Marea Lavră. Cu ocazia sărbătorilor mari, în ajun de Crăciun, de Paşte sau în ziua
de pomenire a Cuviosului Atanasie, icoana este mutată cu cinste în biserica principală.
448
Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ, Basarabia

Originea acestei icoane a Maicii Domnului prăznuite în ziua de 1 octombrie este


necunoscută. Apariţia ei în Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Hârbovăţ (acum
Republica Moldova) este asociată cu un eveniment care a avut loc în decembrie 1790.
Un vechi prieten al starețului Pahomie, colonelul Albaduev, a venit în vizită la acesta,
dar urcând pe un cal nărăvaş a fost aruncat la pământ, ceea ce i-a fost fatal. Acestea
s-au petrecut pe 14 decembrie, iar pe 17 decembrie colonelul a fost înmormântat. La
înmormântarea colonelului, rudele lui au dăruit mănăstirii icoana Maicii Domnului pe
care o moşteniseră din generaţie în generaţie. Icoana Maicii Domnului din Hârbovăț
este de tip Odighitria şi este pictată pe pânză. În decursul anilor, mănăstirea a fost
distrusă de turci de trei ori, dar de fiecare dată când s-au întors la mănăstire monahii
au descoperit, printre ruine şi cenușă, icoana intactă, cu excepţia faptului că marginile
pânzei erau înnegrite. În 1908, ierarhul Serafim Chichagov, care ulterior va primi
cununa muceniciei, a fost numit episcop de Chișinău şi Hotin. El a introdus obiceiul
de a se săvârşi săptămânal Acatistul Maicii Domnului înaintea sfintei icoane. În anul
1962 mănăstirea a fost închisă de autorităţile sovietice suferind distrugeri majore şi
fiind transformată în şcoală pentru copiii cu handicap. În mai 1995, Mănăstirea
Adormirii Maicii Domnului a fost redeschisă. Icoana Maicii Domnului din Hârbovăţ
este adăpostită în biserica mănăstirii iarna şi primăvara (până la Sfintele Paşti), iar în
restul timpului este purtată în procesiune prin satele vecine şi prin Chişinău.
449
Joi 2 octombrie (în calendarul civil 15 octombrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi Sfânta Muceniţă Iustina fecioara


Sfântul Cuvios Teofil Mărturisitorul
Sfântul Nou Mucenic Gheorghe din Filadelfia
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Banloc, judeţul Timiş

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Filipeni I, 20-27
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian - 1 Timotei I, 12-17
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca VI, 12-19
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian - Ioan X, 9-16

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Banloc, judeţul Timiş

Icoana Maicii Domnului de tip Panakranta de la biserica din Banloc, judeţul Timiş, a
fost pictată de Nedelcu Popovici Zugravul în anul 1741. Acum ea se află la Muzeul
Catedralei mitropolitane din Timişoara.
450
Vineri 3 octombrie (în calendarul civil 16 octombrie)

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici: Dionisie Areopagitul, episcopul Atenei, Rustic preotul şi


diaconul Elefterie
Sfântul Mucenic Teoctist
Sfântul Mucenic Dionisie împreună cu alţi 8 Sfinţi Mucenici
Sfântul Ierarh Ioan Hozevitul, episcopul Cezareii
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Trubcevskaia”

La Liturghie:
Apostolul: - de Vineri din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Filipeni I, 27 - II, 4
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul - Fapte XVII, 16-34
Evanghelia: - de Vineri din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca VI, 17-23
- la Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul - Matei XIII, 45-54

Icoana Maicii Domnului „Trubcevskaia”

Icoana Maicii Domnului „Trubcevskaia”, prăznuită la 3 octombrie, a fost pictată în


1765 de călugărul Eftimie al Mănăstirii Mântuitorului din oraşul Trubcevsk, şi donată
Mănăstirii Sfintei Treimi Narovceatka din eparhia Penza, mănăstire renumită pentru
peşterile sale mai lungi decât cele ale Lavrei Pecerska. Icoana a fost recunoscută ca
făcătoare de minuni când, prin rugăciune în faţa ei, a încetat o epidemie de holeră ce
bântuia în regiune. După venirea la putere a bolşevicilor, mănăstirea a fost
transformată în fermă de păsări şi peşterile ei au fost dinamitate. Icoana a fost dusă la
muzeul de istorie locală, unde a fost folosită ca tăblie pentru ghivece de flori. În 1994
ea a fost găsită degradată în depozitele muzeului şi, după ce a fost restaurată, a fost
aşezată în mănăstirea reînfiinţată, unde încă aduce vindecări celor care se roagă la ea.

451
Sâmbătă 4 octombrie (în calendarul civil 17 octombrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Ierotei, episcopul Atenei


Sfântul Sfinţit Mucenic Petru, episcopul Bostrei
Sfânta Muceniţă Domnina şi fiicele ei Verina şi Prosdoca
Sfinţii Mucenici Audact şi Calistena, fiica lui
Sfântul Cuvios Ammun Egipteanul
Sfinţii Mucenici: Faust, Gaie, Eusebie, şi Hermion diaconul
Icoana Maicii Domnului Pirovolitissa

La Liturghie:
Apostolul de Sâmbătă, Săptămâna a 19-a după Cincizecime-1 Corinteni XV,58 - XVI, 3
Evanghelia de Sâmbătă din Săptămâna a 19-a după Cincizecime - Luca V, 17-26

Icoana Maicii Domnului Pirovolitissa

Icoana numită Pirovolitissa (adica „Împuşcata”) a Maicii Domnului este o icoană în


frescă, pictată deasupra uşii mari de intrare în incinta Mănăstirii Vatoped. Numele şi-l
trage de la o minune săvârşită în anul 1822, când Sfântul Munte era ocupat de o
garnizoană a armatei turceşti. Un soldat turc, numit Hussein, a îndrăznit să tragă cu
pistolul spre icoana Maicii Domnului aflată deasupra intrării în mănăstire şi glonţul a
lovit mâna dreaptă a Preasfintei Fecioare din icoană. La scurt timp după aceasta,
soldatul păgân, nepot al comandantului, a înnebunit şi s-a spânzurat de un măslin din
apropierea mănăstirii. Aflând aceasta, unchiul său s-a mâniat nebuneşte pe călugării
din mănăstire, socotindu-i responsabili de incident. Un prieten al celui mort, însă, a
relatat unchiului toate cele întâmplate, spre a evita răzbunarea acestuia pe cei din
mănăstire, care erau nevinovaţi. În cele din urmă comandantul a recunoscut şi el
lucrarea mâniei divine, drept pentru care a refuzat chiar şi ca nepotul său să fie
înmormântat după cuviinţă.
452
Duminică 5 octombrie (în calendarul civil 18 octombrie)

Duminica a 19-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfânta Muceniţă Haritina


Sfânta Muceniţă Mamelta din Persia
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Gaiul Mic, judeţul Timiş
453
Glasul al 2-lea; Voscreasna a 8-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 19-a după Cincizecime -


2 Corinteni XI, 31 - XII, 9

„Fraţilor, Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus, Cel Ce este


binecuvântat în veci, ştie că nu mint! În Damasc, dregătorul regelui Areta păzea
cetatea Damascului, ca să mă prindă, şi printr-o fereastră am fost lăsat în jos,
peste zid, într-un coş, şi am scăpat din mâinile lui. Dacă trebuie să mă laud,
nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la Domnul.
Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu; fie în
afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al
treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu,
Dumnezeu ştie – că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu
se cuvine omului să le grăiască. Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru
mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile mele. Căci chiar dacă
aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc
de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau
aude de la mine. Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor,
datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste
obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca
să-l îndepărteze de la mine; şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci
puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda
mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos.”

Evanghelia la Duminica a 19-a după Cincizecime (Predica de pe munte - Iubirea


vrăjmaşilor) - Luca VI, 31-36

„Zis-a Domnul: Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi


asemenea; şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi
păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă
bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi dacă daţi
împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea?
Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.
Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi
nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că
El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru
este milostiv.”

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Gaiul Mic, judeţul Timiş

Pictată în secolul al XVIII-lea de către un autor rămas necunoscut, icoana


Maicii Domnului Odighitria de la biserica din Gaiul Mic, judeţul Timiş, se află
acum la Muzeul Catedralei mitropolitane din Timişoara.

454
Luni 6 octombrie (în calendarul civil 19 octombrie)

† Sfântul Apostol Toma


Sfânta Muceniţă Erotiida
Sfântul Nou Mucenic Macarie din Chiosul Bitiniei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cea de toţi fericită (Ovsepetaia)” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Odighitria” din Mănăstirea Xenofont

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Filipeni II, 12-16
- la Sfântul Apostol Toma - 1 Corinteni IV, 9-16
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Luca VI, 24-30
- la Sfântul Apostol Toma - Ioan XX, 19-31

Icoana Maicii Domnului „Cea de toţi fericită (Ovsepetaia)”

Icoana Maicii Domnului „Cea de toţi fericită” (Ovsepetaia) este o reprezentare a


Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pornind de la condacul al XIII-lea din Acatistul
455
Buneivestiri: „O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel Care este mai sfânt
decât toţi sfinţii…” şi este prăznuită pe 6 octombrie. În icoană Pruncul Iisus Hristos
este ţinut de Maica Sa cu braţul stâng. El se sprijină pe umărul acesteia şi Îşi întinde
mâinile spre gâtul ei ca pentru a-l cuprinde. În locul celor trei stele care apar în mod
obişnuit pe veşmântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi care semnifică pururea
fecioria acesteia, în icoana „Cea de toţi fericită” pe veşmântul Maicii Domnului apar
trei medalioane reprezentând chipuri de îngeri. Această particularitate (medalioanele
cu chipuri de îngeri în locul stelelor de pe acoperământ) caracterizează şi icoana Maicii
Domnului „Arapet” sau „din Arabia” (prăznuită pe 6 septembrie). În unele reprezentări
ale icoanei Ovsepetaia, pe veşmântul Sfintei Fecioare sunt pictaţi nori, acest fapt
constituind tot un element comun cu icoana Arapet a Maicii Domnului.

Icoana Maicii Domnului „Odighitria (Îndrumătoarea)” din Mănăstirea Xenofont

Conform tradiţiei, această icoană făcătoare de minuni a fost timp de mulţi ani
aşezată înaintea unei coloane din biserica principală a Mănăstirii Vatoped din Muntele
Athos. În anul 1730 icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea” a dispărut în mod
misterios din biserică, nefiind găsită nici în incinta mănăstirii. Având în vedere faptul
că uşile bisericii erau încuiate, călugării s-au gândit că icoana a fost furată de hoţi. La
scurt timp după aceasta ei au auzit că icoana se afla în Mănăstirea Xenofont, la o
distanță de trei ore de Vatoped. Mai mulți călugări au fost trimişi la Xenofont pentru a
aduce icoana înapoi la mănăstire. După ce icoana a fost reaşezată în locul inițial,
părinţii din mănăstire şi-au luat măsuri de precauţie pentru a preveni dispariţia ei. Cu
toate acestea, icoana a dispărut din nou din Mănăstirea Vatoped şi a reapărut în
Mănăstirea Xenofont. Această minune s-a repetat de trei ori, după care monahii de la
Vatoped s-au convins că acest lucru este de fapt o minune şi au decis să nu se
împotrivească voinţei Maicii Domnului de a rămâne la Mănăstirea Xenofont. Icoana
Maicii Domnului „Îndrumătoarea” (Odighitria) de la Xenofont este așezată în biserica
principală a mănăstirii, în fața unei coloane din partea stângă, în acelaşi loc în care era
aşezată şi la Mănăstirea Vatoped, şi este prăznuită pe 6 octombrie.

456
Marţi 7 octombrie (în calendarul civil 20 octombrie)

† Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah


Sfinţii Mucenici Iulian preotul şi Chesarie diaconul
Sfântul Cuvios Leontie Ipatul
Sfinţii Mucenici Eusebie preotul şi Felix
Sfântul Sfinţit Mucenic Polihronie, preotul din Constantinopol
99 de Sfinţi Cuvioşi Părinţi din Creta
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peşterilor din Pskov
(vezi la 21 mai)

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi, Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Filipeni II, 16-23
- la Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah - Evrei XI, 33 - XII, 2
Evanghelia: - de Marţi, Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Luca VI, 37-45
- la Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah - Luca XXI, 12-19
457
Miercuri 8 octombrie (în calendarul civil 21 octombrie)

Sfânta Cuvioasă Pelaghia din Antiohia, care mai înainte a fost desfrânată
Sfânta Muceniţă Pelaghia din Antiohia
Sfânta Cuvioasă Taisia din Egipt, care mai înainte a fost desfrânată
Icoana Maicii Domnului de la biserica din Cîrnecea, judeţul Caraş-Severin

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 20-a după Cincizecime -
Filipeni II, 24-30
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 20-a după Cincizecime -
Luca VI, 46 - VII, 1

Icoana Maicii Domnului de la biserica din Cîrnecea, judeţul Caraş-Severin

Pictată în secolul al XVIII-lea de către un autor rămas necunoscut, icoana


de tip Odighitria a Maicii Domnului de la biserica din Cîrnecea, judeţul
Caraş-Severin, se află acum la Muzeul Catedralei mitropolitane din Timişoara.
458
Joi 9 octombrie (în calendarul civil 22 octombrie)

Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu


Sfinţii Cuvioşi Andronic şi Atanasia, soţia lui
Sfânta Muceniţă Puplia, diaconiţa din Antiohia
Sfântul Cuvios Petru ostaşul din Galatia
Drepţii Avraam şi Lot
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Korsun (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre” (vezi
la 25 ianuarie)

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Filipeni III, 1-8
- la Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu - 1 Corinteni IV, 9-16
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Luca VII, 17-30
- la Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu - Matei IX, 36 – X, 8
459
Icoana Maicii Domnului din Korsun

Icoana Maicii Domnului din Korsun (Cherson, în Crimeea) este considerată a fi una
dintre icoanele pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. De tip Eleusa, ea a fost
păstrată în Efes cu mare cinste şi a apărut în Rusia prin două copii distincte.
Una dintre copiile acestei icoane a fost dăruită de către bizantini Marelui Cneaz
Vladimir cu prilejul botezului său creştin petrecut la Korsun. Prăznuirea icoanei Maicii
Domnului din Korsun se face la 9 octombrie în cinstea zilei din anul 988 în care ea a
fost adusă de către Marele Cneaz la Kiev. Mai târziu icoana a fost mutată la Novgorod
şi de acolo la Moscova, în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” din Kremlin.
Cealaltă copie a icoanei Maicii Domnului din Korsun a fost adusă în anul 1162 din
Grecia de către Sfânta Eufrosina de Poloţk, întemeietoarea Mănăstirii Mântuitorului la
Poloţk. Aflând că la Menignus în Grecia se afla o copie a acestei icoane pictate de către
Sfântul Apostol Luca, Sfânta Eufrosina a trimis daruri bogate împăratului bizantin şi
Patriarhului Luca Hrisoverghi, cerându-le să i-o trimită ei. Icoana a fost trimisă de la
Efes în Rusia şi în drumul ei a trecut prin Korsun. La cererea locuitorilor acestui oraş,
icoana a rămas acolo aproximativ un an, devenind şi ea cunoscută ca icoană a Maicii
Domnului din Korsun. În anul 1239 icoana a fost trimisă la Toropeţ, cu prilejul
cununiei fiicei cneazului din Poloţk, prinţesa Alexandra de Poloţk, cu Sfântul Cneaz
Alexandru Nevski. La Toropeţ icoana a rămas până în 1917.
Icoana Maicii Domnului din Korsun este menţionată şi în scrierile despre viaţa
Sfintei Doroteea de Kaşin (secolul al XVI-lea), care a găsit o icoană a Maicii Domnului
din Korsun între ruinele unei mănăstiri şi a păstrat-o în chilia ei, icoana devenind
cunoscută prin minunile săvârşite.

Icoana Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre” (detaliu)

460
Vineri 10 octombrie (în calendarul civil 23 octombrie)

Sfinţii Mucenici din Nicomidia: Evlampie şi sora sa, Evlampia, şi cei 200 de
Sfinţi Mucenici împreună cu dânşii
Sfântul Cuvios Teofil Mărturisitorul din Tiberiopole
Sfântul Cuvios Vasian din Siria
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Acatistului” de la Mănăstirea
Zografu

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Filipeni III, 8-19
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Luca VII, 31-35

461
Icoana Maicii Domnului „a Acatistului” de la Mănăstirea Zografu

În veacul al XIII-lea, după ce Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282) a


semnat la Lyon nelegiuita unire religioasă cu Roma, monahii din Sfântul Munte
au trimis împăratului o scrisoare prin care înfierau această unire eretică şi îl
rugau pe împărat să se lepede de ea şi să se întoarcă la Ortodoxie. Hotărât să
impună cu forţa această unire în schimbul sprijinului politic al papei pentru
Imperiul Bizantin - pe care el tocmai îl reîntregise în urma ocupaţiei latine –,
împăratul Mihail Paleologul, sfătuit de patriarhul Ioan Vekkos (1275-1282), s-a
ridicat împotriva monahilor athoniţi pe care până atunci îi protejase şi a trimis
soldaţi latini în Muntele Athos pentru a-i supune, cu preţul unor masacre
sângeroase, pe monahii care nu voiau să recunoască această unire închipuită.
După ce i-au spânzurat pe toţi Părinţii din Sinaxa Sfântului Munte (forul
conducător al Athosului) şi au omorât mulţime de monahi din Mănăstirile
Vatoped şi Iviron, soldaţii s-au repezit cu sălbăticie diavolească şi ucigaşă
asupra Mănăstirii Zografu. Acolo vieţuia un monah cu frică de Dumnezeu care
avea ascultare la via din apropierea mănăstirii. Acest părinte avea obiceiul să
citească în chilia sa de mai multe ori pe zi Acatistul Maicii Domnului. În ziua în
care soldaţii latini se îndreptau spre Mănăstirea Zografu, 10 octombrie 1276,
pe când călugărul citea acatistul şi rostea cu evlavie „Bucură-te, Mireasă,
pururea Fecioară!”, a auzit de la icoana Maicii Domnului numită „Acatist” sau
„Prevestitoarea” următoarele cuvinte: „Bucură-te şi tu, bătrânule!”. Bătrânul
monah s-a înfricoşat, dar Maica Domnului a continuat: „Nu te teme, du-te în
mănăstire şi spune călugărilor să nu deschidă astăzi poarta, iar cei care sunt
mai slabi în credinţă să se ascundă, că vin duşmanii mei şi ai Fiului meu”.
Ajungând la mănăstire, bătrânul a văzut că icoana care îi vorbise în chilia
sa atârnă acum deasupra porţilor mănăstirii. Luând-o de acolo, a mers la stareţ
şi i-a vestit toate. Adunându-şi obştea, Fericitul Egumen Toma le-a spus despre
cele ce se vor întâmpla şi i-a întărit prin cuvinte duhovniceşti. Cei care erau
mai fricoşi au fugit şi s-au ascuns în pădure, iar stareţul împreună cu 25 de
călugări s-au închis într-un turn, luând cu ei şi icoana care îi vorbise
bătrânului.
Nu după mult timp au apărut latinii şi au cerut să li se deschidă poarta
mănăstirii, dar stareţul le-a răspuns: „Plecaţi de aici, noi nu avem împărtăşire
cu voi, iar papei nu ne vom supune niciodată”. Forţând porţile şi intrând în
mănăstire, soldaţii papei au adunat de jur împrejurul turnului lemne şi crengi
uscate şi le-au dat foc, arzându-i de vii pe călugări.
După plecarea latinilor, călugării care stătuseră ascunşi s-au întors în
mănăstire şi au aflat în turnul în care arseseră ceilalţi monahi numai icoana
Maicii Domnului, neatinsă de flăcări dar înnegrită de fum.
Mai târziu, în stânga bisericii mari a mănăstirii s-a ridicat în amintirea
acestei minuni un Paraclis închinat Adormirii Maicii Domnului, în care a fost
aşezată icoana Maicii Domnului „Acatist” („Prevestitoarea”). Monahii bulgari o
numesc simplu „Hairiovo”, adică „Bucură-te”. Locul cuvântării minunate rostite
de către Maica Domnului este cunoscut până astăzi sub numele de Herovo.

462
Sâmbătă 11 octombrie (în calendarul civil 24 octombrie)

Sfântul Apostol Filip, unul din cei 7 diaconi


Sfântul Ierarh Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceii, scriitorul de canoane
Sfintele Muceniţe Zenaida şi Filonila din Tars
Sfinţii Ierarhi: Nectarie, Arsachie şi Sisinie, patriarhii Constantinopolului
Sfinţii 367 de Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Noul Neamţ
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Vododatelniţa”

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - 2 Corinteni I, 8-11
- la Sfântul Apostol Filip - Romani VIII, 22-27
- la Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic - Tit III, 8-15
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 20-a după Cincizecime - Luca V, 27-32
- la Sfântul Apostol Filip - Luca X, 1-15
- la Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic - Ioan XVII,1-13

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Noul Neamţ

Prăznuită pe 11 octombrie, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Noul


Neamţ (azi în Transnistria) este, aidoma icoanei Maicii Domnului „Lidianca” de
la Mănăstirea Neamţ, o icoană dublă, avându-l pictat pe spatele ei pe Sfântul
463
Mare Mucenic Gheorghe. În 1940 ea a fost adusă în România la Mănăstirea
Căldăruşani pentru a fi salvată de prigoana bolşevică. Atunci, în timpul
refugiului la care au fost siliţi mulţi monahi şi monahii din Basarabia după
încheierea pactului Ribentropp-Molotov, călugării de la Noul Neamţ au luat
icoana făcătoare de minuni şi au reuşit să o treacă printre inamici, salvând-o
peste Prut. Dintre ei, o parte s-au aşezat la Cernica, o alta la Căldăruşani (aşa
cum, dintre călugăriţele din Basarabia, multe s-au retras la mănăstirile Pasărea
şi Pissiota). Semn puternic al credinţei creştine, icoana făcătoare de minuni de
la Noul Neamţ a fost căutată cu multă patimă de sovietici; mai întâi în locul de
unde plecase, apoi pe drumul său, crezându-se că a fost îngropată în vreunul
dintre locurile de popas. Ei au căutat-o apoi în mănăstirile pe unde s-au
refugiat călugarii şi călugăriţele veniţi din Basarabia, ba chiar şi în bisericile de
mir unde alţi preoţi basarabeni îşi aflaseră adăpost. Goana sovieticilor după
icoana dublă (căutată atât pentru ceea ce simboliza cât şi pentru podoabele ei
valoroase) a continuat pe teritoriul României după ce ţara a căzut în zona de
influenţă a URSS, dar fără folos, deoarece icoana fusese bine ascunsă într-un
perete al schitului Sitaru aparţinător de Mănăstirea Căldăruşani. Astfel,
călugării care ştiau ascunzătoarea se rugau adeseori cu faţa la perete, nu la
icoanele din schitul, stârnind prin asta mirarea oamenilor de rând. După
aproape o jumătate de secol icoana a fost scoasă la lumină şi aşezată la vedere
în Mănăstirea Căldăruşani. După 1989, icoana a fost revendicată de stareţul
Mănăstirii Noul Neamţ, Doremidont, însă patriarhul Teoctist a spus: "Când se
va uni Basarabia cu Ţara Mamă, atunci icoana se va duce înapoi de unde a
venit!".
Icoana Maicii Domnului „Vododatelniţa”

Icoana Maicii Domnului „Vododatelniţa”, prăznuită pe 11 octombrie, despre


care se cunosc puţine informaţii, se află la Biserica celor Patruzeci de Mucenici
din Piaţa Novospasskaia din Moscova.

464
Duminică 12 octombrie (în calendarul civil 25 octombrie)

Duminica a 20-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfinţii Părinţi de la al VII-lea Sinod Ecumenic


Sfinţii Mucenici: Prov, Tarah şi Andronic
Sfântul Ierarh Cosma, episcopul Maiumei, imnograful
Sfânta Muceniţă Domnina din Anazarve
Sfântul Ierarh Iason, episcopul Damascului
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Ierusalim (vezi la 22 martie, sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Kaluga (vezi la 8 iunie)

Glasul al 3-lea; Voscreasna a 9-a

La Liturghie:
Apostolul la Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic - Tit III, 8-15

„Fiule Tit, vrednic de crezare este cuvântul, şi voiesc să adevereşti acestea cu


tărie, pentru ca acei ce au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să fie în frunte la
fapte bune. Că acestea sunt cele bune şi de folos oamenilor. Iar de întrebările
nebuneşti şi de înşirări de neamuri şi de certuri şi de sfădirile pentru lege,
fereşte-te, căci sunt nefolositoare şi deşarte. De omul eretic, după întâia şi a
doua mustrare, depărtează-te, ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în
păcat, fiind singur de sine osândit. Când voi trimite pe Artemas la tine sau pe Tihic,
sârguieşte-te să vii la mine la Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez. Pe Zenas,
cunoscătorul de lege, şi pe Apollo trimite-i mai înainte, cu bună grijă, ca nimic să nu le
lipsească. Să înveţe şi ai noştri să poarte grijă de lucrurile bune, spre treburile cele de
neapărată nevoie, ca ei să nu fie fără de roadă. Te îmbrăţişează toţi care sunt cu mine.
Îmbrăţişează pe cei ce ne iubesc întru credinţă. Harul fie cu voi cu toţi! Amin.”
465
Apostolul la Duminica a 20-a după Cincizecime - Galateni I, 11-19

„Fraţilor, vă fac cunoscut că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om;
pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învăţat-o, ci prin descoperirea lui
Iisus Hristos. Căci aţi auzit despre purtarea mea de altădată întru iudaism, că
prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi o pustiam. Şi spoream în iudaism
mai mult decât mulţi dintre cei care erau de vârsta mea în neamul meu, fiind mult
râvnitor al datinilor mele părinteşti. Dar când a binevoit Dumnezeu Care m-a ales din
pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său, să descopere pe Fiul Său întru
mine, pentru ca să-L binevestesc la neamuri, îndată nu am primit sfat de la trup şi de
la sânge, nici nu m-am suit la Ierusalim, la Apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus
în Arabia şi m-am întors iarăşi la Damasc. Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim,
ca să-l cunosc pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile. Iar pe altul din apostoli
n-am văzut decât numai pe Iacov, fratele Domnului.”

Apostolul la Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic - 2 Timotei III, 10-15

„Fiule Timotei, tu mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în


îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă, în prigonirile şi suferinţele care mi s-au
făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit
Domnul. Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.
Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi
rătăciţi fiind ei înşişi. Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti
încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat, şi fiindcă de mic copil cunoşti
Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea
întru Hristos Iisus.”

Evanghelia la Sfinţii Părinţi de la al VII-lea Sinod Ecumenic - Ioan XVII, 1-13

„În vremea aceea, ridicând Iisus ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul!
Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească. Precum I-ai dat stăpânire
peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi
aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu
adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe
pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu,
Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea.
Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie
Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat
sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au
primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis.
Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai
dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am
preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine.
Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum
suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai
dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se
împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie
deplină bucuria Mea în ei.”

Evanghelia la Duminica a 20-a după Cincizecime (Învierea fiului văduvei din Nain) -
Luca VII, 11-16

„În vremea aceea, a trecut Iisus într-o cetate numită Nain şi cu El împreună mergeau
ucenicii Lui şi multă mulţime. Iar când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un
mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă, şi mulţime mare din cetate era cu
ea. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! Şi apropiindu-Se,
S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te.
466
Şi s-a ridicat mortul şi a început să vorbească, şi l-a dat mamei lui. Şi frică i-a cuprins
pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Proroc mare s-a ridicat între noi şi Dumnezeu
a cercetat pe poporul Său.”

Evanghelia la Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic - Luca XXI, 12-19

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Păziţi-vă de oameni, pentru că îşi vor pune
mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe, ducându-vă la
împăraţi şi la dregători, pentru numele Meu. Şi va fi vouă spre mărturie. Puneţi deci
în inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde; căci Eu vă voi
da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă
toţi potrivnicii voştri. Şi veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de
prieteni, şi vor ucide dintre voi. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. Şi păr
din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele
voastre.”

Icoana Maicii Domnului din Kaluga

467
Luni 13 octombrie (în calendarul civil 26 octombrie)

† Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi


Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Carp, episcopul Tiatirelor şi Papil diaconul, împreună
cu Sfinţii Mucenici Agatodor şi Agatonica
Sfântul Mucenic Florentie din Tesalonic
Sfântul Mucenic Dioscor din Sinopole în Egipt
Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul, patrician din Paflagonia
Sfântul Mucenic Veniamin diaconul din Persia
Sfântul Mucenic Antigon
Sfânta Muceniţă Hrisi (Zlata) de la Meglena din Bulgaria
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sedmiezerskaia (7 lacuri)” (sus,
vezi la 26 iunie)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” (vezi la 12 februarie)

La Liturghie:
Apostolul de Luni din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Filipeni IV, 10-23
Evanghelia de Luni din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Luca VII, 36-50
468
Marţi 14 octombrie (în calendarul civil 27 octombrie)

†) Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi (detaliu din icoana Sfintei Cuvioase care
a lăcrimat la Târgovişte pe data de 6/19 iunie 2017, în ziua ce a urmat după
aşa-zisa sinaxă a ereticilor cripto-ecumenişti de la Botoşani)

Sfinţii Mucenici: Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Chelsie din Roma


Sfântul Sfinţit Mucenic Siluan, preotul din Gaza
Sfântul Mucenic Petru Avselamul din Egipt
Sfântul Cuvios Eftimie Mărturisitorul din Tesalonic
40 de Sfinţi Mucenici din Egipt şi Palestina săvârşiţi prin sabie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Cosma de Iahrom”

La Liturghie:

Apostolul de Marţi din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Coloseni I, 1-11

„Pavel, apostol al lui Hristos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele
nostru, sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în Colose: Har vouă şi
pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos. Mulţumim
469
lui Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, rugându-ne totdeauna pentru
voi, căci am auzit despre credinţa voastră în Hristos Iisus şi despre dragostea ce aveţi
către toţi sfinţii, pentru nădejdea cea gătită vouă în ceruri, de care aţi auzit mai înainte
în cuvântul adevărului Evangheliei, care, ajungând la voi, precum şi în toată lumea,
aduce roadă şi sporeşte întocmai ca la voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut,
întru adevăr, harul lui Dumnezeu. Precum aţi primit învăţătură de la Epafras, iubitul
împreună-slujitor cu noi, care este pentru voi credincios slujitor al lui Hristos, şi care
ne-a arătat iubirea voastră cea întru Duhul. De aceea şi noi, din ziua în care am auzit
aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea
voii Lui, întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească, ca voi să umblaţi cu
vrednicie întru Domnul, plăcuţi Lui în toate, aducând roadă în orice lucru bun,
sporind în cunoaşterea lui Dumnezeu şi întăriţi fiind cu toată puterea, după puterea
slavei Lui, spre toată stăruinţa şi îndelunga-răbdare.”

Apostolul la Sfânta Cuvioasă Parascheva - 1 Corinteni IX, 2-12

„Fraţilor, voi sunteţi pecetea apostoliei mele în Domnul. Apărarea mea către cei ce
mă judecă aceasta este. N-avem, oare, dreptul, să mâncăm şi să bem? N-avem, oare,
dreptul să purtăm cu noi o femeie soră, ca şi ceilalţi apostoli, ca şi fraţii Domnului, ca
şi Chefa? Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul de a nu lucra? Cine slujeşte
vreodată, în oaste, cu solda lui? Cine sădeşte vie şi nu mănâncă din roada ei? Sau cine
paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei? Nu în felul oamenilor spun eu
acestea. Nu spune, oare, şi legea acestea? Căci în Legea lui Moise este scris: "Să nu
legi gura boului care treieră". Oare de boi se îngrijeşte Dumnezeu? Sau în adevăr
pentru noi zice? Căci pentru noi s-a scris: "Cel ce ară trebuie să are cu nădejde, şi cel
ce treieră, cu nădejdea că va avea parte de roade". Dacă noi am semănat la voi cele
duhovniceşti, este, oare, mare lucru dacă noi vom secera cele pământeşti ale voastre?
Dacă alţii se bucură de acest drept asupra voastră, oare, nu cu atât mai mult noi? Dar
nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci toate le răbdăm, ca să nu punem piedică
Evangheliei lui Hristos.”

Evanghelia de Marţi din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Luca VIII, 1-3

„În vremea aceea, Iisus umbla prin cetăţi şi prin sate, propovăduind şi binevestind
Împărăţia lui Dumnezeu, şi cei doisprezece erau cu El; şi unele femei care fuseseră
vindecate de duhuri rele şi de boli: Maria, numită Magdalena, din care ieşiseră şapte
demoni, şi Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod, şi Suzana şi multe altele care
le slujeau din avutul lor.”

Evanghelia la Sfânta Cuvioasă Parascheva - Luca VII, 36-50

„În vremea aceea, unul dintre farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând
în casa fariseului, a şezut la masă. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că
şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. Şi, stând la spate, lângă
picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului
ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. Şi văzând, fariseul, care-L
chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi proroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se
atinge de El, că este păcătoasă. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Simone, am să-ţi
spun ceva. Învăţătorule, spune, zise el. Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator
cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a
iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult? Simon, răspunzând, a zis:
Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat. Şi
întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa
ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele şi le-a şters
cu părul ei. Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute
picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se
470
iartă puţin, puţin iubeşte. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele. Şi au început cei ce
şedeau împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta care iartă şi păcatele? Iar
Iisus a zis către femeie: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.”

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Cosma de Iahrom”

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Cosma de Iahrom (Iahromskaia)”, de tip


Eleusa, i s-a arătat Sfântului Cosma atunci când era încă în lume şi, în calitate ucenic,
îl însoţea într-o călătorie pe meşterul său, un proprietar de pământuri bolnav. Nu
departe de vechiul oraş Vladimir, lângă un izvor care se vărsa în râul Iahrom, cei doi
călători au oprit să se odihnească. Obosit de drum, bolnavul a adormit. Deodată,
Cosma a observat o lumină orbitoare care venea dinspre un copac din apropiere şi a
auzit o voce tainică: Îngrijește-te să înţelegi cuvintele Vieţii. Trăiește o viaţă plăcută lui
Dumnezeu şi caută bucuria celor neprihăniţi, ca apoi să te bucuri de binecuvântările
veşnice. Apoi tânărul Cosma a zărit în copac o icoană a Maicii Domnului pe care a
luat-o cu evlavie şi a pus-o peste meşterul său cel bolnav, care mai apoi s-a trezit
vindecat în mod minunat. Terminându-şi ucenicia, Cosma a mers la Lavra Pecerska
din Kiev unde a fost tuns în monahism şi a dus o viaţă ascetică. După mulți ani,
Sfântului Cosma i s-a arătat un înger care i-a spus să se întoarcă la locul unde a găsit
icoana. Îndeplinind porunca, el a mers pe malul râului Iahrom la locul unde o
descoperise, şi a întemeiat, la sfârşitul secolului al XV-lea, o mănăstire cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, în a cărei biserică a așezat icoana făcătoare de minuni,
care este prăznuită în ziua aflării sale, 14 octombrie.
471
Miercuri 15 octombrie (în calendarul civil 28 octombrie)

Sfântul Sfinţit Mucenic Luchian, preotul din Antiohia


Sfântul Ierarh Savin, episcopul Ciprului
Sfântul Ierarh Vars, episcopul Edesei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” (vezi la 18 august)

La Liturghie:
Apostolul de Miercuri din Săptămâna a 21-a după Cincizecime -
Coloseni I, 18-23
Evanghelia de Miercuri din Săptămâna a 21-a după Cincizecime -
Luca VIII, 22-25

Icoana Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor”

Sfânta icoană a Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor” a fost pictată cu


binecuvântarea Stareţului Ambrozie de la Optina care respecta în mod deosebit
sărbătorile Născătoarei de Dumnezeu, dublându-şi rugăciunea în acele zile.
Sfântul a întemeiat în apropiere de Optina Mănăstirea Şamordino (cu hramul
icoanei Maicii Domnului din Kazan) şi a dăruit maicilor icoana Maicii Domnului
„Sporitoarea grânelor” ca binecuvântare. În această icoană Maica Domnului
este zugrăvită şezând pe nori şi binecuvântând cu ambele mâini un lan de
secară. Lanul este reprezentat la picioarele Născătoarei de Dumnezeu şi este pe
jumătate legat în snopi. Stareţul Ambrozie a stabilit ca icoana să fie prăznuită
pe 15 octombrie, denumind-o „Sporitoarea grânelor” şi arătând prin aceasta
că Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este ajutătoarea oamenilor care prin
muncă cinstită îşi dobândesc pâinea cea de toate zilele. Înainte de adormirea sa
binecuvântată, Sfântul Ambrozie a comandat mai multe copii ale icoanei pe
care le-a dăruit fiilor lui duhovniceşti. Stareţul a alcătuit şi Acatistul icoanei
472
Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor”, în care fiecare icos se termină cu
stihul: Bucură-te, Ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Dă-ne şi nouă,
nevrednicilor, roua harului tău şi arătată fă milostivirea ta! Sfântul Ambrozie a
adormit în Domnul pe 10 octombrie 1891 și a fost coborât în mormânt pe
15 octombrie, ziua în care era prăznuită icoana sa dragă. Prima minune a
icoanei Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor” s-a petrecut în anul 1891, când
asupra întregului ţinut al Rusiei s-a abătut foametea din pricina pierderii
recoltelor de grâne. În mod minunat, atât în regiunea Kaluga cât şi pe
terenurile aparţinând Mănăstirii Şamordino grânele nu au fost afectate de
mană. În 1892, un ucenic al Sfântului Ambrozie, Ioan Cerepanov, a trimis o
copie a icoanei la Mănăstirea Piatniţa (ţinutul Voronej). Şi această copie s-a
dovedit a fi făcătoare de minuni, întrucât foametea şi seceta au încetat odată cu
sosirea icoanei şi săvârşirea acatistului înaintea ei.

Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”

473
Joi 16 octombrie (în calendarul civil 29 octombrie)

Sfântul Mucenic Longhin sutaşul


2 Sfinţi Mucenici săvârşiţi împreună cu Sfântul Mucenic Longhin
Sfinţii Mucenici: Leontie, Terentie, Dometie şi Domnin
Sfântul Cuvios Mal, izvorâtorul de mir
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn a Mănăstirii Cormaia

La Liturghie:
Apostolul: - de Joi din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Coloseni I, 24 - II, 1
- la Sfântul Mucenic Longhin sutaşul - 2 Timotei II, 1-10
Evanghelia: - de Joi din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Luca IX, 7-11
- la Sfântul Mucenic Longhin sutaşul - Matei XXVII, 33-54

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn a Mănăstirii Cormaia

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn a Mănăstirii Cormaia din localitatea


Sângeorz Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost pictată în prima jumătate a secolului al
XVIII-lea de către Toader Zugravul.
474
Vineri 17 octombrie (în calendarul civil 30 octombrie)

Sfântul Proroc Osea


Sfântul Mucenic Andrei Criteanul
Aducerea moaştelor Sfântului Lazăr, prietenul Domnului, la Constantinopol
Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, cei din Arabia, împreună cu
fraţii lor, Leontie, Antim şi Euprepie
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Întru naştere fecioria ai păzit” (sus)
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Izbăvitoarea” (vezi la 17 aprilie)

La Liturghie:
Apostolul de Vineri din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Coloseni II, 1-7
Evanghelia de Vineri din Săptămâna a 21-a după Cincizecime - Luca IX, 12-18

Icoana Maicii Domnului „Întru naştere fecioria ai păzit”

Prăznuită pe 17 octombrie, Icoana Maicii Domnului „Întru naştere fecioria ai


păzit” a fost adusă la Mănăstirea Nikolaev-Peskovsk din Moscova de către negustorul
moscovit Alexie Grigorievici Mokeev în anul 1780, când acesta s-a alăturat monahilor
din mănăstire. Atunci el şi-a donat mănăstirii toată averea, păstrând în chilie numai
icoana Maicii Domnului. După moartea monahului Alexie, icoana a fost dusă la
egumenul Macarie care, socotind că aceasta nu are o valoare prea mare, a aşezat-o pe
uşa de ieşire din Paraclisul Sfântului Metodie, care se afla nu departe de mănăstire.
Preamărirea icoanei a început în 1827, când căpitanul Platon Şabaşev a trecut pe
lângă paraclis într-o noapte şi a văzut că din icoana Maici Domnului radia o lumină
extradordinară. Altă dată, când acesta a avut o ispită, icoana i-a apărut în vis şi Maica
Domnului i-a zis să se roage înaintea acesteia. Ascultând el de povaţa din vis, ispita a
trecut. Căpitanul Platon i-a mărturisit egumenului minunile care se petrecuseră, iar
acesta a mutat icoana în biserica mănăstirii. Sunt consemnate şi multe alte minuni
săvârşite înaintea acestei sfinte icoane. Cea mai cunoscută este cea din anul 1848, din
timpul epidemiei de holeră, când cei care s-au rugat înaintea icoanei au fost vindecaţi.

475
Sâmbătă 18 octombrie (în calendarul civil 31 octombrie)

Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca


Sfântul Mucenic Marin cel Bătrân din Anazarve
Sfântul Ierarh Mnason, episcopul Tamasului din Cipru
Sfinţii Noi Mucenici Gavriil şi Chirmidol din Egipt
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Câlnic

La Liturghie:
Apostolul: - de Sâmbătă din Săptămâna a 21-a după Cincizecime -
2 Corinteni III, 12-18
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca - Coloseni IV, 5-11; 14-18
Evanghelia: - de Sâmbătă din Săptămâna a 21-a după Cincizecime
- Luca VI, 1-10
- la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca - Luca X, 16-21

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Câlnic

Aflată acum la Muzeul de Artă din Timişoara, icoana de tip Panakranta a


Maicii Domnului de la biserica de lemn din Câlnic, judeţul Caraş-Severin, a fost
pictată de Nedelcu Popovici Zugravul în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
476
Duminică 19 octombrie (în calendarul civil 1 noiembrie)

Duminica a 21-a după Pogorârea Sfântului Duh

Sfântul Proroc Ioil


Sfântul Mucenic Uar, împreună cu 6 Sfinţi Mucenici
Sfântul Sfinţit Mucenic Sadot, episcopul Persiei, cu alţi 128 de Sfinţi Mucenici
Sfântul Cuvios Leontie Filozoful din Lavra Sfântul Sava
Sfinţii Mucenici Felix şi Eusebiu
Mutarea Moaştelor Sfântului Cuvios Ioan de la Rila
Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Hodoş, judeţul Timiş
477
Glasul al 4-lea; Voscreasna a 10-a

La Liturghie:

Apostolul la Duminica a 21-a după Cincizecime - Galateni I, 16-20

„Fraţilor, ştiind că nu se îndreptează omul din faptele Legii, ci prin


credinţa în Hristos Iisus, am crezut şi noi în Hristos Iisus, ca să ne
îndreptăm din credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din
faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta. Dacă însă, căutând să ne îndreptăm
în Hristos, ne-am aflat şi noi înşine păcătoşi, este, oare, Hristos slujitor al
păcatului? Nicidecum! Căci dacă zidesc iarăşi ceea ce am dărâmat, mă arăt pe
mine însumi călcător (de poruncă). Căci, eu, prin Lege, am murit faţă de Lege,
ca să trăiesc lui Dumnezeu. M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu
mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o
trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine
însuşi pentru mine.”

Evanghelia la Duminica a 21-a după Cincizecime (Pilda semănătorului) -


Luca VIII, 5-15

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi


semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările
cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că
nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au
înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit.
Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. Şi ucenicii Lui Îl
întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi
tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca văzând, să nu vadă, şi
auzind, să nu înţeleagă. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul
lui Dumnezeu. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine
diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se
mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl
primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme,
iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută între spini sunt cei ce
aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii,
se înăbuşă şi nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă
curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare.”

Icoana Maicii Domnului de la biserica de lemn din Hodoş, judeţul Timiş

Icoana Maicii Domnului Eleusa de la biserica de lemn din Hodoş, judeţul


Timiş, a fost pictată de către Ştefan Teneţchi în jurul anului 1770. Acum ea se
află la Muzeul de Artă din Timişoara.

478
Luni 20 octombrie (în calendarul civil 2 noiembrie)

Sfântul Mare Mucenic Artemie


Sfinţii Mucenici Evor şi Evnoi din Persia
Sfânta Cuvioasă Matroana din Chios
Sfântul Cuvios Gherasim cel Nou din Kefalonia
Sfinţii Mucenici: Zevina, Gherman, Nichifor şi Antonin din Cezareea Palestinei
Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din Philermos

La Liturghie:
Apostolul: - de Luni din Săptămâna a 22-a după Cincizecime -
Coloseni II, 13-20
- la Sfântul Mare Mucenic Artemie - 2 Timotei II, 1-10
Evanghelia: - de Luni din Săptămâna a 22-a după Cincizecime -
Luca IX, 18-22
- la Sfântul Mare Mucenic Artemie - Ioan XV, 17 - XVI, 2

Icoana Maicii Domnului din Philermos

Icoana Maicii Domnului din Philermos, prăznuită pe 20 octombrie, şi-a luat


denumirea de la Muntele Philermos din insula Rodos. Potrivit tradiției, această
icoană a fost pictată de către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, iar chipul
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu zugrăvit în ea redă fidel chipul real al
Maicii Domnului. Icoana a fost păstrată în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
din Constantinopol până în jurul anului 1000, când a fost mutată în insula
Rodos din cauza persecuţiei iconoclaste. La începutul secolului al XIV-lea,
cavalerii Ordinului „Sfântul Ioan” au ocupat insula Rodos, şi într-o capelă de pe
Muntele Philermos au găsit icoana Maicii Domnului pe care au cinstit-o ca

479
ocrotitoare a ordinului lor. La poalele muntelui ei au construit în anul 1306 o
basilică în care au aşezat icoana găsită. În anul 1522 sultanul Suleiman
Magnificul a asediat insula Rodos, iar cavalerii au capitulat, retrăgându-se în
Malta cu tot cu icoana Maicii Domnului pe care au aşezat-o în Biserica Sfântul
Lorenzo. În anul 1532 biserica a ars dar icoana a scăpat nevătămată, fiind apoi
aşezată în capela Mănăstirii Saint Giovanni din la Valetta. Napoleon a cucerit
Malta în anul 1798 şi i-a alungat pe cavaleri, permiţându-le totuşi să ia cu ei
icoana şi alte odoare sfinte. La 12 octombrie 1799 ţarul Pavel I a fost numit
Mare Maestru al Ordinului şi a primit spre păstrare sfintele odoare: icoana
Maicii Domnului din Philermos, mâna Sfântului Ioan Botezătorul şi o părticică
din lemnul Sfintei Cruci. După moartea ţarului Pavel în 1801, icoana a fost
mutată la Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg. Mai apoi, când văduva lui
Alexandru al III-lea, Maria Feodorova, s-a întors în ţara ei natală, Danemarca,
ea a luat cu sine şi icoana Maicii Domnului din Philermos. Înainte de a muri,
împărăteasa a încredinţat această icoană fiicelor ei, Xenia Alexandrovna şi Olga
Alexandrovna, care au dăruit-o arhiepiscopului în exil, Antonie. Icoana a ajuns
la Berlin, iar în 1929 a fost mutată la Belgrad, unde în 1932 a fost încredinţată
regelui Alexandru I al Iugoslaviei, care a aşezat-o în capela palatului regal din
Dedinje unde icoana a rămas până în 1941 când, din cauza amenințării învaziei
naziste, ea a fost, se pare, trimisă la Mănăstirea Ostrog din Muntenegru. Icoana
a fost considerată pierdută în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă în anul
1996 ea a fost descoperită în Mănăstirea Ostrog. Acum, icoana originală se află
în Muzeul Naţional „Cetinje” din Muntenegru.

480
Marţi 21 octombrie (în calendarul civil 3 noiembrie)

Sfântul Cuvios Ilarion cel Mare


Sfinţii Mucenici: Gaie, Dasie şi Zotic din Nicomidia
Sfinţii Mucenici: Andrei, Ştefan, Pavel şi Petru
Sfânta Muceniţă Teodota şi Sfântul Sfinţit Mucenic Socrate, preotul din Ancira
Sfântul Cuvios Filotei Atonitul
Sfântul Nou Mucenic Ioan din Monemvasia
†) Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion Sarai, preotul, şi Sofronie de la Cioara
†) Sfântul Mucenic Oprea din Sălişte
†) Sfinţii Preoţi Mărturisitori: Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel
Icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă, judeţul Giurgiu

La Liturghie:
Apostolul: - de Marţi din Săptămâna a 22-a după Cincizecime - Coloseni II, 20 - III, 3
- la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori Români - Efeseni VI, 10-17
- la Sfântul Cuvios Ilarion cel Mare - 2 Corinteni IX, 6-11
Evanghelia: - de Marţi din Săptămâna a 22-a după Cincizecime - Luca IX, 23-27
- la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori Români - Luca XII, 8-12
- la Sfântul Cuvios Ilarion cel Mare - Luca VI, 17-23

Icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă, judeţul Giurgiu

La începutul anilor