Sunteți pe pagina 1din 20

Studiu comunitatea 11A

Amenajare Piata Publica Str. Treboniu Ilrian, Timisoara

Abstract: - Lucrarea reprezinta analiza unei comunitati din orasul Timisoara, urmarind principiile lui Cristopher
Alexander si ale Chartei de la Leipzig. In urma acestei analize a rezultat necesitatea crearii unui nou centru al
comunitatii sub forma unei piete publice. Este prezentat demersul luarii deciziilor asupra amenajarii si functiunilor noii
piete pornind de la teorie si spatii publice realizate si terminand cu proiectul in sine pana la faza de detaliu.

1. Formularea teoriei de lucru 1.2 Analiza situatiei existente conform teoriei


Teoria care sta la baza interventiei porneste de la scara lui Cristopher Alexander
orasului Timisoara. La acest nivel, orasul a fost impartit O serie de patternuri cuprinse in lucrarea „A pattern
in comunitati de 7-10.000 de locuitori, dupa principalele language” au fost selectate si aplicate asupra comunitatii
artere de circulatie. La baza acestei operatii sta Charta in studiu (11A). Fiecare dintre ele a fost analizat ca
de la Leipzig si teoria lui Cristopher Alexander. situatie existenta si propuneri de imbunatatire a acesteia.
Comunitatea in studiu se afla in imdeiata vecinatate a
centrului istoric al Timisoarei, fiind delimitata de
strazile Spitalul Tudor Vladimirescu, Bvd. Mihai
Viteazu, Str. Ciprian Porumbescu, Bvd. General Ion
Dragalina si Bvd. Regele Carol I.

Fig 1. – Impartirea orasului Timisoara in comunitati

1.1 Principii conform Chartei de la Leipzig


Conform Chartei de la Leipzig, orice oras ar trebui sa Fig 2. – Principalele obiective ale comunitatii
adopte o abordare integrata in dezvoltarea urbana.
Aceasta ar trebui sa porneasca de la o analiza a situatiei 1.2.1 Reteaua de transport public. Reteaua de
actuale care sa descrie punctele tari si slabe ale acestuia. strazi de categoria 1. Poarta principala.
In urma analizei ar trebui definite obiective pentru Comunitatea este bine deservita de reteaua de transport
dezvoltarea urbana, si investitiile ghidate catre public, prin prezenta liniei de tramvai care o traverseaza
indeplinirea acestor obiective. Ar trebui crescuta si celor trei noduri de schimb aflate in Piata Balcescu,
calitatea spatiilor publice pentru ca orasul sa devina mai Maria si Moccioni. Limitele acesteia se afla pe strazi de
atractiv si sa creasca conditiile de viata ale cetatenilor. categoria I si II, nefiind strabatuta de artere dificil de
Impreuna cu amenajarea spatiilor publice ar trebui traversat. In prezent, portile de intrare sunt cele doua
modernizata infrastructura, pentru utilizarea eficienta a piete legate de linia de tramvai.
resurselor naturale, si sporirea eficientei energetice si
economice.

1
1.2.2 Bacania de la colt. Standurile de mancare.
Retaua de magazine. Comunitatea de munca.
Caracterul rezidential al zonei, format in principal dintr-
un fond construit de case, a permis dezvoltarea unei
retele bine definite de magazine si dotari publice. Aceste
functiuni dau viata comunitatii pe timpul zilei si dau
sansa rezidentilor de a isi gasi un loc de munca apropiat.
Aceste functiuni se concentreaza pe arterele care
delimiteaza comunitatea, si pe strazile din apropierea
Pietei Maria, datorita legaturii imediate cu centrul. In
partea de SE, pe Bvd. General Ion Dragalina apare o
concentratie de spatii comerciale, numita Bazarul
Brancoveanu.
Dispunerea functiunilor comerciale in acest mod
creaza un gradient de intimitate al zonei dinspre centru
spre extremitati.

Fig 3. – Reteaua de transport public. Existent.


Propunerea este de accentuare a celor doua porti de
intrare prin interventii de amenajare
peisajera/arhitecturala care sa le transforme intr-un
semnal pentru locuitorii comunitatii.

Fig 5. – Reteaua de magazine. Existent.

Propunerea este de a grupa aceste functiuni in


clustere de munca, astfel incat ele sa functioneze
impreuna. Bazarul Brancoveanu este zona in care
aceasta masura ar trebui implementata in primul rand,
pentru a face ca cele doua laturi ale strazii sa comunice,
pastrand in acelasi timp artera de circulatie auto.
Comunitatile de munca pot fi formate pe diferite
domenii (comert, sanatate, servicii) si fiecare dintre
acestea ar trebui sa dispuna de mici zone pietonale cu
locuri de stat, standuri de mancare si cafenele.
Fig 4. – Reteaua de transport public. Propus

2
Fig 7. – Cafenele.Viata de noapte. Existent.
Fig 6. – Reteaua de magazine. Propus. Propunerea este ca fiecare piata sa aiba un loc care sa
traiasca pe timp de noapte fie prin localuri si magazine
1.2.3 Cafenele. Viata de noapte. fie prin amenajari specifice.
Numarul mic al cafenelelor si a locurilor vii pe timpul
noptii arata caracterul rezidential al comunitatii.
Amplasarea acestora pe arterele principale de circulatie
fac ca in interiorul zonei viata de noapte sa fie
inexistenta. Conform teoriei lui Cristopher Alexander,
„activităŃile de seara precum cafeneaua, cinema,
îngheŃata, staŃiile de benzină, barurile trebuie adunate
într-un singur loc pentru că nici una din ele nu rezistă
singur”. Persoanele care locuiesc in interiorul
comunitatii trebuie sa aiba sansa sa isi petreaca noptile
afara avand o destinatie apropiata locuintei si un drum
sigur pana la aceasta. De aceea cafenelele si magazinele
deschise noaptea trebuie grupate si din orice punct al
comunitatii traseul catre acestea trebuie sa beneficieze
de un iluminat stradal corespunzator. Acestea nu trebuie
sa se adreseze doar tinerilor ci persoanelor de orice
varsta care simt nevoia sa isi petreaca o parte din noapte
afara ca un remediu psihologic pentru problemele de
peste zi. De aceea in aceste locuri se pot propune locuri
cu activitati (ex: locuri de stat, de privit cerul,
balansoare, locuri de joaca, locuri in care se poate intra
in contact cu apa).
Comunitatea gazduieste doar doua hoteluri, care se
adreseaza unor clase de venit diferite, cel dinspre
canalul Bega fiind mai scump decat cel din mijlocul
zonei. Fig 8. – Cafenele.Viata de noapte. Propus.

3
1.2.4 Centru de sanatate. Reteaua de invatamant.
Comunitatea este complet acoperita de reteaua de
invatamant.
Reteaua de sanatate este bine dezvoltata in partea
superioara a zonei, atat prin cabinete medicale cat si prin
centre de infrumusetare si binefacere.

Fig 10. – Centre de sanatate. Propus.

1.2.5 Artere paralele cu sens unic. Traversarea


arterelor. Pistele de biciclete.

Fig 9. – Centre de sanatate. Existent.

Propunerea este de a crea un cluster de sanatate in care


zona formata sa cuprinda servicii de sanatate si
binefacere complete care sa functioneze ca un pol in
oras. Scolile ar trebui sa functioneze ca si centre de
invatare ale comunitatii in care varstnicii au sansa sa
comunice cu cei mici. In acest scop ar trebui realizate
programe care sa aduca mai multe generatii in acelasi
loc, de catre Ministerul Invatamanturlui sau primaria
locala Scolile ar trebui sa aiba un program care sa
functioneze intreaga zi, terenurile de sport sa fie
deschise pentru copii, iar salile interioare de sport sa
poata fi inchiriate pentru activitati sportive organizate
(promovand sportul in oras si aducand in acelasi timp
venituri din sectorul privat).
Universitatea ar trebui sa functioneze ca o piata de
schimb in care o parte din cursuri sa fie deschise pentru
populatie. Aceasta ar trebui sa gazduiasca activitati
culturale prin care sa isi deschida portile catre
comunitatea din care face parte.
Fig 11. – Traversarea arterelor. Existent.

4
Pentru ca strazile din interiorul unei comunitati sa poata formeze o promenada pentru copii pe care acestia sa se
fi usor traversate, este indicat sa se creeze sensuri unice poata plimba in siguranta pe jos sau cu bicicleta.
in zig zag. Acestea descurajeaza traversarea zonei in
viteza si dau posibilitatea cresterii numarului de parcaje.
Zona deja beneficiaza de acest sistem de sensuri unice
care nu necesita imbunatatiri.
Momentan exista o singura artera care intra in piata
Mocioni cu pista de biciclete. Acestea ar trebui realizate
perimetral, acolo unde e nevoie ca biciclistii sa fie
protejati de traficul intens. O pista de biciclete poate fi
amenajata prin mijlocul comunitatii pentru a lega
bazarul de zona universitara si mai departe de
complexul studentesc.
Noi parcaje ar trebui amenajate in zona de blocuri, in
zona bazarului si pentru a deservi clusterul de sanatate
publica.

Fig 13. – Copiii in oras. Verdele accesibil. Existent.

Fig 12. – Traversarea arterelor. Propus.

1.2.6 Copiii in oras. Verdele accesibil. Locuri de


joaca aventuroase. Sportul local. Locul de intalnirea
al adolescentilor.
Zonele verzi ale comunitatii sunt concentrate catre raul
Bega si nu exista posibilitatea de a se amenaja altele in
partea sudica a comunitatii. De aceea calitatea spatiilor
publice ar trebui sa compenseze absenta squarurilor.
Unul din punctele slabe ale comunitatii este deficitul
de locuri de joaca si terenuri de sport. Datorita tesutului
de case, interiorul cvartalelor a ramas inca neconstruit,
ceea ce inseamna ca acesta poate gazdui locuri de joaca
protejate de traficul auto, care, legate unul de celalalt, sa Fig 14. – Copiii in oras. Verdele accesibil. Propus.

5
1.2.7 Accesul la apa. Promenada. Strada Cel mai inalt punct al zonei ar trebui deschis
comerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. publicului pentru ca cetatenii sa aiba sansa sa isi observe
Primaria locala. cartierul de la inaltime. Aceasta se poate face prin
In prezent acoperitrea lacasurilor de cult este suficienta deschiderea unei institutii publice cateva ore in anumite
avand in vedere proximitatea fata de alte biserici care se zile pentru turisti si localnici (cladirea Institutului de
afla in imediata vecinatate a zonei. Sudura).
Absenta zonelor verzi poate fi compensata prin
prezenta canalului Bega fata de care ar trebui facilitat
accesul.
Intre cele doua piete, Maria si Balcescu exista o
promenada care functioneaza doar la o treime din cat ar
putea, datorita absentei functiunilor publice si
comerciale la mijlocul acesteia si scurtcircuitarii
traseului de catre metrou.

Fig 16. – Accesul la apa. Promenada. Strada


comerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primaria
locala. Propus.

1.2.8 Concluziile analizei comunitatii si motivarea


alegerii amplasamentului
Interventiile care trebuie realizate in comunitatea 11A se
Fig 15. – Accesul la apa. Promenada. Strada impart pe mai multe nivele, de la administrativ, la
comerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primaria mediul construit, zone verzi, etc.
locala. Existent. Cele trei noduri de activitate existente de pe sit sunt
Propunerea este ca aceasta sa se intareasca prin Piata Maria, care functioneaza, bazarul, care este o
inserarea functiunilor pe parcursul ei si intarirea operatiune de alt tip, si Piata Balcescu care face parte
nucleelor excentrice de la capete astfel incat sa aiba o din studiul cvartalului invecinat. De aceeea, in ceea ce
relatie de atractie care sa genereze flux de persoane intre priveste amenajarea pietelor publice, exista un
ele. amplasament cu potential pentru o noua piateta, si
Orice comunitate ar trebui sa se autoguverneze iar anume strada Treboniu Ilarian, aflata in spatele bisericii
pentru asta are nevoie de o primarie locala. Propunerea ortodoxe din Piata Mocioni. Potentialul consta in pozitia
pentru amplasarea acesteia este in apropierea retrasa fata de artera de circulatie de categoria 1 (Bvd.
promenadei si a parcului Gh. Doja. In acest fel in zilele Regele Carol I), proximitatea zonei de locuinte
de intalnire ale comunitatii se pot desfasura activitati in colective, fondul construit deosebit de valoros si
fata primariei care sa continue pe promenada. viitoarea facultate care urmeaza sa fie realizata pe unul
din loturile de pe strada.

6
Fig 18. – Amplasamentul in cadrul comunitatii 11A

Fig. 19 ofera o imagine asupra centrelor, amplasate


pe directia centrului istoric fata de centrul fizic al
comunitatii din care fac parte. Prin aceasta operatiune,
sensul de parcurgere al traseului catre centrul istoric al
pietonilor va da viata automat acestor centre de cartier,
facandu-le sa reprezinte la, nivel constient sau
inconstient, porti catre centrul mare.

Fig 17. – Concluziile analizei comunitatii 11A

O noua piateta ar trebui sa profite de calitatile


amplasamentului propriu si sa contrabalanseze punctele
negative comunitatii (numarul insuficient de locuri de
joaca, de terase pentru comunitate, de locuri care sa
ofere identitate, contacutl cu apa, numarul insuficient de
squaruti si accese la zonele verzi, numarul insuficient de
parcaje, absenta locurilor cu viata de noapte, calitatea
amenajarii locurilor publice, absenta spatiilor exclusiv
pietonale). Fig 19. – Studiu asupra centrelor din orasul Timisoara

7
2. Analiza de exemple realizate.

2.1 Piata Muzeului din Cluj-Napoca.


Piata Muzeului din Cluj-Napoca este un exemplu de
piata istorica renovata care sustine viata centrului istoric
atat pe timp de zi cat si noaptea.

Fig 22. – Piata Muzeului Cluj-Napoca. Mobilare.

Mijlocul pietei functioneaza prin locuri de stat in


jurul unei zone verzi, si centrul acesteia e marcat de un
obelisc care functioneaza ca simbol. Pavimentatia este
simpla, punand in evidenta cladirile si continuand
modelul din centrul istoric.

Fig 20. – Plan Piata Muzeului Cluj-Napoca

Tipologia este cea a unui spatiu inchis pe patru laturi


(pe una din ele fiind frontul unei biserici), cu ciruclatii
auto pe una dintre ele, si cu accese peietonale din toate
cele patru colturi.
Fig 23. – Piata Muzeului. Tratarea centrului pietei.

Fig 21. – Schema functionarii pietei


Latura insorita a pietei a fost mobilata cu terase care
au oferit functiuni comerciale parterelor caselor istorice. Fig 24. – Piata Muzeului. Pavimentatia.

8
2.2 Amenajarea promenadei si Pietei Mari parcurgere principale, sa aduca pietonii pe langa
din Sibiu. fantana.
Elementele cheie ale amenajarii Pietei Mari din Sibiu Promenada care duce in piata mare (Str. Nicolae
sunt pavimentatia, iluminatul, marcarea monumentelor Balcescu) are ca elemente principale ale amenajarii
istorice din piata si fantana din mijlocul acesteia. pavimentatia, locurile de stat si mobilarea cu terase.

Fig 25. – Amenajarea Pietei Mari Sibiu.

Felul in care sunt amplasate cele noua jeturi de apa


care ies din pamant transforma centrul pietei intr-un loc Fig 27. – Amenajarea Str. Nicolae Balcescu Sibiu.
de joaca pe timpul verii si spectacol vizual pe timpul
celorlalte anotimpuri. In plus, aduc elementul apei in Pavimetnatia e formata din trei zone: 50cm piatra
contact cu cetatenii si pe timp de noapte cand acrivitatea cubica care urmareste zidurile constructiilor, 5m dale cu
din piata e redusa functioneaza ca un spectacol auditiv. suprafara plata pe care sunt amplasate terasele,
delimitate de o bordura fata de piatra cubica care merge
pana in axul strazii. Axul este marcat printr-o rigola de
piatra care colecteaza apele pluviale la suprafata.
Iluminatul stradal produce un efect scenografic pe
timpul noptii.

Fig 26. – Fantana arteziana din centrul pietei.

Fata de acest punc sunt asezate banci de pe care se


poate observa spectacolul acvatic. Amplasarea in centrul
pietei face ca diagonalele acestia, care sunt directiile de Fig 28. – Iluminatul stadal Str. Nicolae Balcescu Sibiu.

9
2.3 Regularizare trafic auto Biserica Greco- Trotuarul din fata acesteia era prea ingust pentru a
Catolica de pe Str. Comanaseti, Timisoara. face fata persoanelor care luau parte la slujba religioasa
si se crea presiune asupra strazii in momentul unor
evenimente importante care aveau loc in biserica,
datorita multimii de persoane care trebuia evacuata intr-
un timp scurt.

Fig 29. – Biserica Greco-Catolica de pe Str. Comanesti,


Timisoara. Fig 32. – Stuatia dupa regularizarea traficului.

Biserica Greco-Catolica de langa fabrica de bere din Profitand de reteaua stradala, s-a putut renunta la
Timisoara avea o problema legata de circulatia auto din traficul din fata bisericii prin deviera acestuia. In acest
fata si legatura cu zona verde. fel in fata bisericii a rezultat o piateta care leaga biserica
si spatiul verde.

2.4 Piata Gesú, Napoli.

Fig 33. – Biserica Greco-Catolica. Plan.


Fig 30. – Biserica Greco-Catolica. Plan.
Piata Gesú din Napoli este una din cele mai vii piete ale
orasului. Aceasta functioneaza din cauza densitatii din
centrul istoric, dar si pentru reprezentativitatea pe care o
are pentru oras. Ea este marcata de prezenta a trei
obiecte: Claustrul Sf. Chiara, Biserica Gesú Nuovo, si
obeliscul din centru. Cota planului de calcare coboara
dinspre parta de nord spre partea de sud. Pentru a prelua
diferenta de nivel, pe marginea vestica a pietei au apartu
trepte care sunt folosite pentru sezut. Ele ofera o
perspectiva ampla asupra obeliscului si activitatii din
piata. Lipsa altor amenajari pentru locuri de stat face ca
Fig 31. – Stuatia inainte de regularizarea traficului. zona treptelor sa fie dens ocupata de persoane.

10
2.5 Piata Furstemberg, Paris. Elementul circular din centru, chiar daca nu
Piata Frustemberg funcioneaza ca un spatiu inchis inglobeaza natura intr-un mod organic, permite
partial pe patru laturi, cu circulatia radiala. amplasarea unor obiecte din lemn care functioneaza ca
locuri de stat si platforme de expunere pentru obiecte de
arta.

Fig 37. – Locuri de stat create prin ridicarea planului de


calcare.
Fig 34. – Piata Frustemberg din Paris. Plan. Traficul redus permite folosirea spatiului central ca
loc de joaca si de odihna.

2.6 Armonizarea interventiilor in zona


istorica Timisoara. Piata Traian.
Toate interventiile care se fac in cartierele istorice ale
Timisoarei ar trebui sa aiba elmente particulare si
elemente comune. Unul din elementele comune ar trebui
sa fie pavajul (piatra cubica alba). Pentru a reduce
costurile, aceasta piatra cubica poate proveni din
modernizari de drumuri unde este inlocuita de asfalt
pentru a face fata traficului sporit.

Fig 35. – Ridicarea planului de calcare in centul pietei.

Fig 36. – Platforma de lemn amplasata in centul pietei. Fig 38. – Pavimentatie Piata Traian Timisoara.

11
3. Analiza situatiei existente

3.1 Studiu istoric


Comunitatea in studiu face parte din cartierul timisorean
Elisabetin.
Elisabetinulul a luat fiinta imediat dupa plecarea turcilor,
intre 1716 si 1718 si purta numele de „Maierele Vechi”
(germana: Mayerhof) sau „Maierele Românesti” pentru ca aici
era instalata populatia romana. Cartierul arata mai mult ca un
sat construit in jurul unei bisercici din lemn, cu case mici
risipite si inconjurate de livezi si gradini agricole. In 1837
izbucneste o epidemie de ciuma, iar abia dupa terminarea
acesteia, cartierul incepe sa se dezvolte. In partea de nord-vest
incepe sa construiasca si populatia de etnie germana, drept
pentru care zona ia numele de „Maierele Germane”. Numele
actual il preia abia in 25 mai 1896, in cinstea imparatesei Fig 40. – Cartierul Elisabetin in 1857.
Elisabeta, sotia imparatului Franz Iosef I. Dupa 1882 se
construiesc zeci de cladiri. In perioada interbelica i se
schimba numele in „Principesa Elisabeta”, insa in timpul
socialismului revine la Elisabetin.

Fig 41. – Cartierul Elisabetin in 1890.

Fig 39. – Ridicarea Iosefina 1769-72. Comunitatea 11A


in cadrul cartierului Elisabetin.

Fondul construit a fost edificat undeva intre mijlocul


secolului al XVII-lea si incepuputul secolului al XX-lea.
El nu apare pe harta din 1857 insa apare pe cea din
1890. In 1920 una din cladirile de pe Strada Treboniu
Ilarian functioneaza ca sediu al Directieri Regionale a
CFR.
Biserica ortodoxa adiacenta din Piata Mocioni
(cunoscută in timp si sub numele de Piata Küttel, Piata
Asaneşti sau Piata Ştefan Furtuna) a fost construita in
perioada 1931-1936 de catre arh. Victor Vlad, si intre Fig 42. – Cartierul Elisabetin in 1920.
anii 1939-1946 a servit drept catedrala a orasului.

12
puternic rezidential. Cladirile de pe latura inferioara
3.2 Studiu de zgomot (raportat la harta) gazduiesc la parter cateva sedii de
firme iar pe strazile adiacente au aparut doua functiuni
(cafenea si bar) care atrag persoane pe timpul zilei si
noptii. Aceste aparitii spontane spun despre
amplasament ca ar putea sa se dezvolte in aceasta
directie insa felul in care functioneaza in prezent strada
(ca si parcaj neamenajat) si latimea trotuarului nu o
permit.
Latura superioara a strazii contine trei cladiri, dintre
care doua sunt ale parohiei ortodoxe si una de
administratie publica.

3.4 Disfunctionalitati
Fig 43. – Harta de zgomot pe timpul zilei.

Din studiul de zgomot asupra orasului reiese ca parcul


bisericii opreste zgomotul de pe bulevard atat pe timpul
zilei cat si pe timpul noptii ceea ce face ca strada sa aiba
un grad de intimitate diferit fata de limita comunitatii.

Fig 46. – Disfunctionalitate – supraincarcarea strazii cu


masini

In momentul de fata intreaga strada e folosita ca un


parcaj pentru locatari. Supraincarcarea cu masini a dus
la taierea spatiului verde de pe marginea trotuarului. De
Fig 44. – Harta de zgomot pe timpul noptii. asemenea, circulatia si locurile de parcare fac strada
neprietenoasa pentru pietoni.
3.3 Descrierea situatiei existente

Fig 47. – Disfunctionalitate – acapararea spatiului verde


Fig 45. – Functiuni existente. de catre locurile de parcare

In prezent Str. Treboniu Ilarian are o dezvoltare medie Absenta unor servicii care sa functioneze impreuna si
din punct de vedere al functiunilor, si un caracter care sa se ocupe de imaginea cladirilor duce la

13
deteriorarea acestora. In acest moment locatarii sunt cei cauza limitelor fizice de pe sit (ingradirea, absenta
care ar trebui sa plateasca reparatiile fatadelor istorice, portilor).
lucru prea costisitor pentru a asigura longevitatea.

Fig 50. – Disfunctionalitate – zidul dintre parc si strada

Orientarea fata de punctele cardinale face ca fatada a


laturii inferioare a strazii sa fie luminata doar catre
sfarsitul zilei. Inaltimea acesteia face ca jumatate din zi
strada sa fie umbrita, de aceea acest aspect trebuie
transformat in unul pozitiv tinand cont de clima calda a
Timisoarei. Pe timpul noptii iluminatul stradal nu este
suficient pentru o piateta de aceea se impune
suplimentarea acestui.
Avand in vedere ca propunerea este de a crea o piata
pentru o comunitate, aceasta ar trebui sa nu depaseasca
o suprafata de 400mp, pentru a nu iesi din scara si
deveni nereprezentativa. De aceea, proportia alungita a
Fig 48. – Disfunctionalitate – deteriorarea fatadelor din strazii nu permite amenajarea intregii suprafete ca si
lipsa fondurilor de intretinere piata.

Lipsa fondurilor publice sau a proiectelor pentru


aceasta zona a dus la deteriorarea calitatii pavimentatiei 3.5 Puncte pozitive ale amplasamentului
sau amplasarea improprie a acesteia. Cel mai important atu al amplasamentului este
retragerea fata de artera de circulatie si deci protectia
fata de zgomot.

Fig 49. – Disfunctionalitate – calitatea pavimentatiei


Desi natura este unul din atuurile strazii, in mare
masura persoanele nu pot intra in contact cu ea din Fig 51. – Proximitatea bisericii

14
Fig 52. – Arcada cladirii parohiei ortodoxe Fig 54. – Cladire in stil neo-romanesc functionand ca
serviciu public de incasare a taxelor ENEL
Fondul construit de la sfarsitul secolului al XIX-lea
si cele doua case in stil neo-romanesc de la inceputul
secolului al XX-lea ofera un cadru pozitiv noii
amenajari. Prezenta reprezentantei ENEL aduce automat
persoane in zona pe timpul zilei.

Fig 53. – Amenajarea existenta a spatiului verde.

Cadrul natural are o valoare deosebita fiind posibila


amenajarea unui parcurs care sa se lege de piateta
bisericii si de aleea existenta a parcului. Fig 55. – Concluziile situatiei existente
Demisolurile cladirilor permit inserarea de functiuni
cu conditia reamenajarii trotuarului din fata si rezolvarii
acceselor.

15
4. Propuneri
Orice piata publica ar trebui sa fie pietonala, de aceea
prima operatiune care ar trebui facuta este devierea
circulatiei.

Fig 59. – Limitarea accesului auto si amenajarea


parcajelor

Vor fi pastrate accesele catre parcarea cladirilor


parohiale si catre parcarea din interiorul curtii imobilului
cu acces carosabil. Aceasta organizare a traficului
permite realizarea mai multor locruri de parcare decat in
situatia existenta, cu posibilitatea realizarii de parcaje
Fig 56. – Circulatie existenta noi si pe una din strazile adiacente.
Urmeaza realizarea pavimentatiei pe suprafata
definita si punerea in functiune a unui loc de joaca si a
unei fantani. Fantana urmeaza sa fie alimentata cu apa
colectata din scurgerea apelor pluviale de pe
acoperisurile cladirilor invecinate.

Fig 57. – Circulatie propusa

Propunerea este ca piata sa se realizeze in doua etape. Fig 60. – Realizarea pietei
Prima include doar interventia asupra domeniului
public. Iar a doua propune legarea pietei de parc si Eliberand strada de locurile de parcare si largind
biserica. trotuarul, in demisolul cladirilor se pot realiza baruri
asemanator operatiunilor din centrul Timisorii.

Fig 58. – Etapele interventiei

Prima faza se va desfasura in mai multe etape, Fig 61. – Darea in folosinta a demisolurilor cu crearea
incepand prin limitarea accesului masinilor. de accese noi

16
Fig 62. – Amplasarea mobilierului stradal

Ultima faza a acestei etape este amplasarea


mobilierului din lemn reprezentand o platforma pe care
pot fi amplasate terasele pe timpul verii si care se
continua cu gradene de sezut pentru a privi spectacolul
strazii.

Fig 64. – Etapa II de interventie

In etapa a II-a se poate realiza o alee prin parc care sa


plece si sa revina in piateta.

4.1 Detalierea etapei I


Pavimentatia va fi compusa din doua zone: una prin care
se realizeaza largirea trotuarului si una care va acoperi
mijlocul strazii, avand in ax o rigola pentru strangerea
apelor pluviale. Marcarea limitelor pietei se va face prin
copaci ornamentali care vor putea fi dublati de elemente
de blocare a traficului (cilindrii ascunsi in pardoseala).

Fig 63. – Etapa I de interventie


Fig 65. – Amenajarea pietei

17
Pavajul va urmari nivelul strazii, lasand in acest fel
accesul liber pentru salvare sau pompieri. Trotuarul
existent si zona verde vor fi pastrate, deci nu vor exista
elmente care sa impiedice evacuarea rapida a pietonilor
in cazul unui incident.

Fig 69. – Perspectiva

Atmosfera care se doreste este una care sa atraga


populatii de toate varstele atat in timpul zilei cat si al
noptii. Terasele sunt amplasate pe partea umbrita a
Fig 66. – Plan evacuare piata si iluminat stradal strazii astfel incat sa fie protejate de caldura din timpul
verii.
Iluminatul stradal va fi suplimentat pentru a asigura
piatetei suficenta lumina pentru a sustine viata de
noapte.

Fig 67. – Fatada desfasurata iluminat stradal

Operatiunea de rezolvare a intrarilor in demisol se va


realiza prin crearea unei trepte de 30cm in trotuar
bordata de un cadru care va marca intrarea.

Fig 70. – Perspectiva aeriana

Gradenele au o latime suficienta pentru a putea fi


folosite pentru plaja pe timpul verii si ofera vedere catre
fantana si locul de joaca.
Pavimentatia trotuarelor foloseste aceeasi piatra
cubica ca si cea din Piata Traian. Centrul amenajarii
foloseste piatra cubica cu o tenta rosie iar in zona
Fig 68. – Sectiuni caracteristice scurgerii sunt folosite dale de piatra de 20x40cm.

18
4.2 Date tehnice
Suprafata totala a amenajarii este de 808mp
(45.8x17.6m) incluzand trotuarele existente. Materialele
folosite vor fi piatra cubica alba de 10x10cm, pe o
suprafata de 388mp, piatra cubica rosie de 10x10cm, pe
o suprafata de 208mp si dale de piatra albe de 20x40cm
pe o suprafata de 157mp.

Fig 74. – Sectiune la intalnirea cu spatiul verde

In axul pietei va fi montata o rigola metalica pentru


colectarea apelor pluviale si a apei provenite din cele
sase guri ale fantanii.

Fig 71. – Piatra cubica alba

Fig 75. – Rigola metalica

Fig 72. – Piatra cubica rosie

Fig 76. – Detaliu rigola

Locul de joaca va fi compus din trei elemente


rectangulare de 2.6x1.5m : o mica platforma de lemn si
doua plase pentru sarit alcaturite din inele de cauciuc.
Fig 73. – Dale de piatra

19
Bibliografie:
Charta de la Leipzig, 2007
Cristopher Alexander, A Pattern Language, Oxford
University Press, New York 1977, ISBN 0-19-501919-9
Radu Radoslav, Topos comportamental- Armonizarea
dintre spatiul urban, comportamentul uman, Editura
Marineasa, Timisoara 2000, ISBN 973-9485-71-5
Mihai Opris, Timisoara. Monografie urbanistica,
Editura Brumar, ISBN 978-973-602-245-6

http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId
Fig 77. – Excavare in pardoseala si plasa cauciucata =1&viewCat=17&viewItem=787
pentru sarit http://www.merthyr.gov.uk/OnLine/Completed+Project
s/
Terasele de lemn tratat cu lac de exterior vor avea http://www.robbrechtendaem.com/
cota de calcare la 87.5cm de sol. Cele doua terase vor
avea un culoar de trecere printre ele care va fi amplasat
in dreptul fantanii.

Fig 78. – Exemplu de materialitate si rezolvare a


gradenelor

5. Concluzii
Noua piata care se formeaza pe Str. Treboniu Ilarian va
avea rolul: de a sprijini comunitatea prin crearea unui
nou centru, de a sprijini biserica si rolul acesteia in
comunitate, de a fi un loc de refugiu pentru statia de
interschimb din Piata Mocioni si un nou loc de joaca
pentru copii, de a asigura salvgardarea fatadelor istorice,
de a aduce un plus de spatiu verde si de parcari
comunitatii, de a imbunatati viata de noapte si de a
aduce apa in contact cu oamenii acolo unde ea nu exista
din surse naturale.

20