Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Colegiul de Medicină din Bălți

Grupa AMg-401
Elaborat: Prisacari Andriana
Verificat: Pîslaruc Tatiana

Bălți, 2019
 Cuprins

1.Andreas Vesalius-părintele anatomiei

2.Biografia
3.Contribuțiile lui Andreas V. în dezvoltarea medicinei
4.Concluzie
5.Surse bibliografice
 Andreas Vesalius-părintele anatomiei

Andreas Vesalius (1514-1564) este considerat părintele anatomiei moderne şi fondatorul

medicinei moderne. A fost primul om care a realizat disecţii de cadavre umane la scară largă,
studiind corpul omenesc cu o precizie nemaiîntâlnită până atunci.
Dacă Hipocrate este denumit părintele medicinei pentru că a fost primul care a înţeles că nu
există boală, ci boli, fiecare cu cauza şi tratamentul său, cât şi că rolul medicului este să
găsească diagnosticul corect şi să aplice tratamentul corespunzător acelui diagnostic, Andreas
Vesalius este creditat cu titlul de părinte al anatomiei moderne.A fost primul care a realizat
disecţii pe cadavre umane, scoţând în evidenţă structura corpului omenesc cu un grad de
precizie nemaiîntâlnit până atunci şi corectând astfel greşelile marelui medic al antichităţii
Galen. Vesalius a format o generaţie nouă de medici care s-au specializat şi ei în disecţii,
ducând astfel la noi descoperiri în medicină. În continuare, povestea lui Andreas Vesalius.

Andreas Vesalius (1514-1564) - în imaginea de mai sus (credit: Wikimedia Commons)

înfăţişat de pictorul Tintorretto - este considerat părintele anatomiei moderne şi fondatorul
medicinei moderne. A fost primul om care a realizat disecţii de cadavre umane la scară largă,
studiind corpul omenesc cu o precizie nemaiîntâlnită până atunci. A corectat multe erori ale
marelui său predecesor Galen, care scrisese un tratat despre oameni bazat pe disecţii pe
animale. Andreas Vesalius a dărâmat tabuul disecţiilor pe cadavre de oameni, fapt care a
permis fondarea medicinei moderne.

BIOGRAFIA
Andreas Vesalius s-a născut în 1514 la Bruxelles, în Belgia de astăzi. Tatăl şi bunicul său
fuseseră medici la curtea Sfântului Imperiu Roman (de Naţiune Germană). De mic copil, visul
lui a fost să fie şi el medicul curţii acestui imperiu. A manifestat de la o vârstă fragedă interes
pentru biologie şi în special pentru anatomie. Cea mai bună metodă de a studia anatomia unei
specii este, evident, disecţia. Încă de mic copil, Andreas Vesalius a realizat disecţii pe câini şi
pisici fără stăpân sau pe şobolanii pe care îi prindea prin ogradă. La vârsta de doar 16 ani, în
1530, a devenit student la medicină la Universitatea din Leuven, o universitate situată la doar
30 de km de Bruxelles, oraşul unde locuia familia sa. Interesul său pentru anatomie a devenit
tot mai mare şi în scurt timp a învăţat tot ce se ştia la acea vreme în acest domeniu, adică
aproximativ aceleaşi noţiuni cunoscute şi cu 1300 de ani înainte, în antichitate. Pe atunci,
medicul Galen din Imperiul Roman a realizat foarte multe disecţii pe animale, iar pe baza
acelor observaţii a realizat un atlas anatomic al ... omului! Este drept că sunt foarte multe
asemănări între anatomia omului şi cea a mai multor mamifere, dar există şi diferenţe
importante. Atunci pur şi simplu se presupunea că anatomia omului este aceeaşi cu cea a
animalelor, mai ales că exista un tabu în ceea ce priveşte disecţiile de cadavre umane. Dar cum
să cunoşti corpul omenesc fără disecţii?
În secolul precedent, totuşi, avuseseră loc nişte disecţii de cadavre umane, odată cu Renaşterea
şi dorinţa omului de a-şi cunoaşte mai bine anatomia. Totuşi, acţiunile erau sporadice şi nu
aveau urmări pe plan ştiinţific. De exemplu, chiar şi marele artist Leonardo Da Vinci realizase
disecţii de cadavre şi aceasta îi permisese să realizeze celebrele sale diagrame ale corpului
omenesc privit din exterior. Dar el nu mersese mai departe. De asemenea, la universităţile de
medicină erau permise disecţiile. Numai că studenţii nu le realizau ei înşişi. Se citea din cartea
lui Galen, veche de 1300 de ani, iar un bărbier diseca un cadavru şi le povestea ceea ce vedea.
Studenţii nici măcar nu stăteau în jurul lui să privească!
Pare într-adevăr şocant, dar chiar aşa se făceau studiile de medicină pe la 1530, când micul
Andreas Vesalius, la nici 16 ani, începe studiile de medicină la Universitatea din Leuven.
Începe să realizeze singur disecţii de cadavre, activitate legală în cadrul universităţii. Îşi dă
seama rapid că avea acces la prea puţine cadavre faţă de cât de puţin se ştia despre corpul
uman. Atunci, profitând de influenţa pe care tatăl său o avea la curtea regelui din poziţia de
medic regal, Andreas Vesalius aranjează ca execuţiile criminalilor să aibă loc exact atunci când
avea el nevoie de cadavre proaspete pentru noi analize. Cu cât realiza mai multe disecţii, cu
atât îşi dădea seama cât de complex e organismul uman şi de cât de puţin se ştie despre el. De
asemenea, începe deja să descopere primele contradicţii cu ceea ce Galen afirma despre
organismul uman.

Contribuțiile lui Vesalius în dezvoltarea medicinei

Anatomia umană antică se baza pe observațiile pe animale și păsări și pe scriptele sfinte,
corpul uman fiind considerat sfânt și, deci, trebuia înhumat intact, pentru a nu se prezenta
alterat la învierea morților. Artiștii plastici ai renașterii (Leonardo da Vinci,Michelangelo ș.a.)
au încercat să reducă decalajul dintre anatomia scrisă, oficială, și realitatea corpului uman prin
efectuarea de disecții pe cadavre umane în condiții de ilegalitate și în secret, departe de
ochii inchiziției.

Opera lui Vesalius, De humani corporis Fabrica (în română Constituția/Funcțiile corpului
uman), deși se reclamă a fi un tratat de anatomie funcțională, este un atlas de anatomie
descriptivă bazat pe disecții de cadavre și pe observații personale, prezentate pe planșe-gravuri
de înaltă valoare științifică și artistică.

Gravură din cartea lui Vesalius, De

humani corporis fabrica (1543)

Concluzie:În concluzie aș putea spune că

Andreas Vesalius aplicând pe larg disecţia cadavrelor, a pus bazele anatomiei
ştiinţifice moderne; a legat forma organului de funcţie lui, fiind considerat
fondatorul anatomiei sistemice, care până la el n-a existat. Vesalius a studiat
pentru prima dată sistematic structura corpului omenesc, demascând cu
îndrăzneală numeroasele greşeli comise de Galenus.Curajul și cunoștințele l-au
însoțit de-a lungul vieții,și l-au făcut să descopere adevăratele mistere ale
medicinei și a anatomiei.

Surse bibliografice:
https://conspecte.com/Medicina/istoria-anatomiei.html
https://www.scientia.ro/biografii/72-biografii-biologie/1542-andreas-vesalius-parintele-anatomiei-
moderne-1.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Andreas_Vesalius
http://materiale.pvgazeta.info/utilizator-208/andreas-vesalius-biografie-si-contributie-la.html