CUPRINS

1.Evoluția organelor polițienești

2. Clasificarea instituțiilor cu atribuții polițienești.

3. Consiliu Suprem de Securitate ( C.S.S )

Atribuțiile C.S.S

4. Ministerul Afacerilor Interne ( M.A.I )

Domeniile de activitate și funcțiile de bază

5. Serviciul Informații și Securitate ( S.I.S )

Atribuțiile și direcțiile de activitate ale S.I.S

6. Serviciul Protecție Pază de Stat ( S.P.P.S )

Obligațiile S.P.P.S

7. Ministerul Apărării ( M.Ap )

Funcţiile de bază și atribuţiile Ministerului

8. Centrul Național Anticorupție ( C.N.A )

Atribuțiile și obligațiile C.N.A

9. Bibliografie

1
1.Evoluția organelor polițienești

La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adopta Hotărîrea nr.321j

"Cu privire la reforma organelor și Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S.
Moldova", care prevedea crearea Departamentului Poliției și a secțiilor de poliție
raționale și se aproba Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS
Moldova. Conform Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova
din 13 septembrie 1990, pct. 24, MAI al RM colaboreaza cu MAI al URSS în baza
de contract. Astfel, locul miliției este ocupat de noile organe ale afacerilor interne-
Politia. La 18 decembrie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat- Legea
cu privire la politie.

Procesul de reformare a organelor a afacerilor interne a continuat pe parcursul

ultimilor ani. In present Politia Republicii Moldova, de rînd cu celelalte organe cu
atribuții polițieneșt, reprezintă o instituție democratica in slujba cetățeanului,
instituție menită să apere valorile fundamentale ale societății: drepturile și
libertățile cetățenești, proprietate privată și publică, ordinea și liniștea publică.

2. Clasificarea instituțiilor cu atribuții polițienești.

Republica Moldova dispune de urmatoarele instituții cu atribuții polițienești:

a. Consiliu Suprem de Securitate ( C.S.S ) – coordonează activitatea de apărare a

țării și securitate națională;

b. Ministerul Afacerilor Interne ( M.A.I ) – principala instituție polițieneasca

care asigura menținerea ordinii și securității publice, apararea drepturilor și
intereselor fundamentale ale cetățenilor, pază avutului public si privat, protecția
altor valori sociale;

c. Serviciul Informații și Securitate ( S.I.S ) – avînd ca atribuție de baza

asigurarea securității naționale, obținerea datelor referitoare la acțiunilor teroriste,
la șpionaj, acte de diversiune subminare a economiei naționale etc. ;

d. Serviciul Protecție Pază de Stat ( S.P.P.S ) – realizarea protecția demnitorilor

țării și străini, precum și a membrilor familiilor acestora, pe timpul șederii lor în
Republica Moldova, asigurarea pazei sediilor și reședințelor acestora;

e. Ministerul Apărării ( M.Ap ) – asigură unitatea, integritatea, suveranitatea și

teritoriul Republicii Moldova, în cazul unor atacuri interne sau externe;

2
f. Centrul Național Anticorupție ( C.N.A ) – asigură combaterea infracțiunilor
economice, infracțiunile de falsificare a banilor și altor hîrtii de valoare, a fraudelor
și a corupției.

3. Consiliu Suprem de Securitate ( C.S.S )

Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează

activitatea ministerelor şi departamentelor în domeniul asigurării securităţii
naţionale şi prezintă Preşedintelui Republicii Moldova recomandări în probleme de
politică externă şi internă a statului.
Consiliul Suprem de Securitate îşi desfăşoară activitatea în temeiul Constituţiei
Republicii Moldova, Legii securităţii statului, altor acte legislative şi al prezentului
regulament.

Atribuțiile C.S.S

Consiliul Suprem de Securitate are următoarele atribuţii:

1) acordă Preşedintelui Republicii Moldova consultaţii în probleme de securitate
naţională;
2) prezintă Preşedintelui Republicii Moldova recomandări în probleme de politică
externă şi internă a statului;
3) examinează:
a) proiectele de hotărîri pentru modificarea şi completarea Concepţiei
securităţii naţionale, Doctrinei militare şi Concepţiei politicii externe;
b) problemele privind elaborarea şi realizarea Concepţiei reformei Forţelor
Armate;
c) planul construcţiei Forţelor Armate;
d) planurile privind dotarea cu armament, tehnică militară a Forţelor Armate, a
organelor şi subunităţilor afacerilor interne şi securităţii statului;
e) problemele privind completarea Forţelor Armate;
f) planul de mobilizare a Forţelor Armate;
g) planul de mobilizare a economiei naţionale în caz de război;
h) planurile de interacţiune între Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Securităţii Naţionale şi Departamentul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale privind:
- susţinerea Forţelor Armate în timp de pace şi de război;
- diminuarea şi lichidarea efectelor calamităţilor naturale şi ale catastrofelor;
- menţinerea şi restabilirea ordinii de drept;
- paza obiectivelor strategice;
i) direcţiile principale de colaborare a Republicii Moldova cu alte state în
domeniul politico-militar;
j) proiectele de acorduri internaţionale în domeniul politico-militar;
k) rapoartele prezentate de conducătorii autorităţilor administraţiei publice cu
atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

3
4) prezintă propuneri privind dislocarea şi redislocarea, în timp de pace, pe
teritoriul naţional, a unităţilor militare, precum şi privind participarea acestora în
cadrul acţiunilor internaţionale de menţinere a păcii;
5) analizează situaţiile care necesită:
a) declararea stării de urgenţă;
b) declararea stării de asediu;
c) declararea stării de război;
d) declararea mobilizării parţiale sau generale şi demobilizării;
e) încheierea păcii după încetarea acţiunilor militare;
6) analizează activitatea Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe,
Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale,
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a altor ministere şi
departamente în domeniul securităţii naţionale;
7) examinează mersul realizării decretelor şi a altor decizii ale Preşedintelui
Republicii Moldova în problemele securităţii naţionale.

4. Ministerul Afacerilor Interne ( M.A.I )

Ministerul Afacerilor Interne este organul central de specialitate al administrației

publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate
ce îi sînt încredinţate.
Ministerul este persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chişinău,
şi dispune de denumire, de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de
conturi trezoreriale, precum şi de alte atribute specifice autorităţilor publice,
stabilite în legislaţie.
În activitatea sa, Ministerul se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de
Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern şi de alte acte normative,
decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile
Guvernului, precum şi de prezentul Regulament.

Domeniile de activitate și funcțiile de bază

Ministerul are misiunea de a analiza situaţia şi problemele din domeniile de

activitate gestionate, de a elabora politici publice eficiente în domeniile prevăzute
la pct.6 (Hotărîre Nr. 693 din 30.08.2017 cu privirea la organizarea și funcționarea
Ministerului Afacerilor Interne),de a monitoriza calitatea politicilor şi actelor
normative şi de a propune intervenţii justificate ale statului care urmează să ofere
soluţii eficiente în domeniile de competenţă, asigurînd cel mai bun raport dintre
rezultatele scontate şi costurile preconizate.
Ministerul realizează funcţiile stabilite de prezentul Regulament în următoarele
domenii:
1) ordinea şi securitatea publică;
2) managementul integrat al frontierei de stat;

4
 3) combaterea criminalităţii organizate;
4) gestionarea fluxului migrațional, azilului și integrării străinilor;
5) prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi excepţionale,
protecţia civilă, apărarea împotriva incendiilor şi acordarea primului ajutor
calificat;
6) asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
precum şi apărarea proprietăţii publice şi private;
7) evidența populației și cetățeniei, evidenţa vehiculelor şi conducătorilor de
vehicule;
8) rezervele materiale de stat și de mobilizare;
9) managementul funcțiilor cu statut special din cadrul Ministerului.

Funcţiile de bază ale Ministerului sînt:

1) elaborarea analizelor ex ante, documentelor de politici, proiectelor de acte
normative în domeniile prevăzute la pct.6, inclusiv a celor pentru asigurarea
executării actelor normative şi decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, după
publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în colaborare cu
reprezentanți relevanți ai societății civile și comunității de afaceri;
2) colaborarea, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţii de profil din
străinătate în domeniile prevăzute la pct.6;
21) monitorizarea scorului și poziției Republicii Moldova în cadrul indicatorilor
și clasamentelor internaționale care țin de domeniile sale specifice și elaborarea
propunerilor de îmbunătățire a acestora;
22) monitorizarea percepției cetățenilor și agenților economici cu privire la
politicile publice, actele normative și activitatea statului în domeniile de activitate
specifice Ministerului și elaborarea propunerilor de îmbunătățire a acesteia;
23) monitorizarea calității politicilor publice și actelor normative în domeniile de
activitate specifice Ministerului, inclusiv în colaborare cu societatea civilă și
sectorul privat;
3) realizarea actelor normative şi implementarea tratatelor internaţionale ale
Republicii Moldova în domeniile prevăzute la pct.6, întocmirea rapoartelor privind
executarea acestora;
4) examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative elaborate de alte
autorităţi ale administraţiei publice şi remise spre examinare;
5) elaborarea şi prezentarea propunerilor de buget în domeniile prevăzute la
pct.6, elaborarea planului anual de activitate, precum şi monitorizarea anuală a
gradului de implementare prin elaborarea şi publicarea rapoartelor respective;
6) organizarea sistemelor de planificare, executare, evidenţă contabilă şi
raportare a bugetului în cadrul Ministerului şi, după caz, în cadrul
5
autorităţilor/instituţiilor bugetare din subordine;
7) coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative, a
serviciilor publice desconcentrate din subordine şi a instituţiilor publice în care
Ministerul are calitatea de fondator;
8) exercitarea altor funcţii specifice.

5. Serviciul Informații și Securitate ( S.I.S )

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este organul de

stat specializat în domeniul asigurării securităţii de stat.
Activitatea Serviciului este supusă controlului parlamentar.
Serviciul reprezintă un organ unitar centralizat, constituit din subunităţile
aparatului central al Serviciului şi organele lui teritoriale.
Efectivul Serviciului este stabilit şi aprobat de Parlament la propunerea directorului
Serviciului. Structura Serviciului este aprobată de către Colegiul Serviciului, la
propunerea directorului Serviciului.
Organele teritoriale sînt subordonate direct conducerii Serviciului. Amplasarea lor
poate să nu corespundă cu împărţirea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova.
Serviciul este persoană juridică, are denumire oficială şi convenţională, dispune de
alte atribute necesare, conturi în bănci, inclusiv valutare.
Cadrul juridic al activităţii Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova,
prezenta lege, alte acte legislative, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi
hotărîrile Guvernului.
Activitatea Serviciului se desfăşoară şi în conformitate cu acordurile internaţionale
la care Republica Moldova este parte.

Serviciul îşi desfăşoară activitatea conform principiilor:

- legalităţii;
- respectării drepturilor şi libertăţilor omului;
- umanismului;
- nonpartidismului;
- oportunităţii;
- conspiraţiei, îmbinării metodelor şi mijloacelor de activitate deschisă şi
acoperită;
- centralizării conducerii Serviciului, îmbinării conducerii unipersonale şi
colegiale.

Atribuțiile și direcțiile de activitate ale S.I.S

Serviciului îi revin atribuţiile:

a) elaborarea şi realizarea, în limita competenţei sale, a unui sistem de măsuri
orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea următoarelor acţiuni care,
conform legislaţiei, periclitează securitatea de stat, publică şi a persoanei:

6
- acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale,
subminarea sau lichidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a
ţării. (Aceste acţiuni nu pot fi interpretate în detrimentul pluralismului politic,
realizării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului.);
- activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni
militare împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil;
- acţiunile militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile statului;
- acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal
alese;
- acţiunile care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport,
telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală;
- spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state,
precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat
în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;
- trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea de
activităţi ostile împotriva Republicii Moldova;
- acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor şi pun
în pericol securitatea de stat;
- pregătirea şi comiterea atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea
persoanelor oficiale supreme ale ţării, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii
publice din alte state aflaţi în Republica Moldova;
- sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, substanţe explozive,
radioactive, otrăvitoare, substanțe stupefiante, toxice şi de altă natură, contrabanda
cu acestea, producerea, folosirea, transportarea şi păstrarea lor ilegală, dacă prin
aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securităţii de stat;
- constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care periclitează securitatea de stat
sau participarea la activitatea acestora;
b) protecţia secretului de stat, exercitarea controlului privind asigurarea păstrării
şi prevenirii scurgerii informaţiilor ce constituie secret de stat şi altor
informaţii importante pentru stat;
c) crearea, asigurarea funcţionării şi securităţii sistemelor guvernamentale de
telecomunicaţii, elaborarea strategiei şi realizarea politicii naţionale în domeniul
creării, administrării şi asigurării funcţionării şi securităţii sistemelor speciale de
telecomunicaţii;
d) desfăşurarea activităţii de combatere a terorismului, finanţării şi asigurării
materiale a actelor teroriste;
e) asigurarea tehnică a interceptării comunicărilor efectuate prin intermediul
reţelelor de comunicaţii electronice, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale,
conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor de reţele şi/sau servicii
de comunicaţii electronice.
f) efectuarea evaluării integrităţii instituţionale în condiţiile Legii nr. 325 din 23
decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
g) asigurarea curieratului diplomatic şi al celui special în condițiile legii.

7
Direcţiile de activitate ale Serviciului:
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii de stat, Serviciul
desfăşoară:
a) activităţi informative;
b) activităţi contrainformative;
c) combaterea infracţiunilor ale căror urmărire penală sînt atribuite, conform
legislaţiei, Serviciului. Alte atribuţii în domeniul combaterii criminalităţii pot fi
acordate Serviciului prin legi şi alte acte normative.
(2) Modul de desfăşurare a măsurilor informative şi contrainformative, precum şi
condiţiile de utilizare a metodelor şi mijloacelor secrete în desfăşurarea activităţii
informative şi contrainformative sînt stabilite de legislaţie.

6. Serviciul Protecție Pază de Stat ( S.P.P.S )

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare Serviciu) este un

organ de stat cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului, specializat în
asigurarea protecţiei demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe
timpul şederii lor în Republica Moldova, a membrilor lor de familie, în limitele
competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a
reşedinţelor acestora.
Cadrul juridic al activităţii Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova,
Legea securităţii statului, Legea privind organele securităţii statului, prezenta lege,
alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Serviciul îşi desfăşoară activitatea pe principiile:
a) legalităţii;
b) egalităţii în faţa legii;
c) respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale omului;
d) interacţiunii şi cooperării;
e) îmbinării metodelor de activitate deschise cu cele secrete;
f) răspunderii personale;
g) conducerii unice;
h) nepărtinirii;
i) controlului şi supravegherii.

Obligațiile S.P.P.S

Serviciul are următoarele obligaţii:

a) să prevină, să depisteze şi să anihileze orice acţiune, risc sau ameninţare prin
care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi la sănătatea
persoanelor beneficiare de protecţie de stat, indiferent de locul lor de aflare, să
asigure paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestor persoane;
b) să întreprindă acţiunile prevăzute la art.2, necesare asigurării securităţii
persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi pazei sediilor de lucru şi a

8
reşedinţelor acestor persoane;
c) să menţină, în limitele competenţei, ordinea publică în locurile de aflare
permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi să
excludă cauzele ce împiedică asigurarea acestei ordini;
d) să asigure însoţirea sau escortarea mijloacelor de transport auto cu care se
deplasează persoanele beneficiare de protecţie de stat;
e) să întreprindă, în limitele competenţei, măsuri de asigurare a fiabilităţii,
securităţii informaţionale şi operativităţii sistemelor de telecomunicaţii;
f) să organizeze şi să coordoneze, pe timpul misiunilor de protecţie, activitatea
tuturor părţilor participante din instituţiile prevăzute la art.5 alin.(1);
g) să participe, în limitele competenţei, la combaterea terorismului;
h) să întreprindă, în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, acţiuni
pentru prevenirea scurgerii de informaţii care nu sînt destinate publicităţii;
i) să execute, independent sau în cooperare cu alte organe specializate, acţiuni de
căutare, identificare şi neutralizare a obiectelor suspecte care ar periclita persoanele
beneficiare de protecţie de stat, sediile de lucru sau reşedinţele aflate în pază;
j) să asigure propria securitate şi activitate;
k) la declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război, să coordoneze, în
limitele competenţei, cu Statul Major General al Forţelor Armate acţiunile de
menţinere a regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război;
l) să organizeze, potrivit legii, activitatea de apărare a secretului de stat şi a altor
informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;
m) să îndeplinească alte obligaţii în conformitate cu legislaţia.

7. Ministerul Apărării ( M.Ap )

Ministerul este organul central de specialitate al administraţiei publice, care

elaborează şi promovează politica statului în asigurarea apărării naţionale,
conduce, coordonează şi organizează, potrivit legii, activităţile în domeniul apărării
naţionale.
Ministerul este organ de conducere politico-militară şi administrativă a sistemului
naţional de apărare a statului.

Funcţiile de bază și atribuţiile Ministerului

Ministerul are următoarele funcţii de bază:

a) elaborează, promovează şi monitorizează politica de apărare;
b) conduce şi coordonează construcţia şi dezvoltarea Armatei Naţionale şi alte
activităţi privind pregătirea sistemului naţional de apărare pentru asigurarea
securităţii militare a statului;
c) coordonează, controlează şi supraveghează implementarea politicii de
apărare;

9
 d) exercită alte funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Întru asigurarea implementării funcţiilor nominalizate, Ministerul îndeplineşte

următoarele atribuţii:
a) în domeniul conducerii şi politicii de apărare:
1) studiază şi apreciază situaţia politico-militară, determină riscurile şi
ameninţările cu caracter militar şi necesităţile ce ţin de asigurarea apărării
naţionale;
2) elaborează şi înaintează, în modul stabilit, propuneri privind măsurile de
organizare şi pregătire a sistemului naţional de apărare;
3) asigură realizarea măsurilor adoptate de autorităţile constituţionale ale
statului cu atribuţii în conducerea sistemului naţional de apărare privind
îndeplinirea misiunilor Armatei Naţionale şi exercitarea controlului civil asupra
activităţii Armatei Naţionale;
4) promovează politica de apărare şi conduce procesul de planificare a apărării;
5) participă la colaborarea internaţională în domeniul apărării, iniţiază şi
negociază încheierea tratatelor internaţionale, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
6) întreprinde măsurile necesare pentru atragerea programelor de asistenţă
străină destinate sectorului de apărare a ţării;
7) asigură, în oricare din structurile Armatei Naţionale, efectuarea inspecţiilor,
controalelor, evaluărilor şi verificărilor asupra activităţilor de menţinere a
capacităţii permanente de luptă şi de mobilizare pentru îndeplinirea sarcinilor,
conform destinaţiei;
8) elaborează politici, directive şi recomandări privind resursele umane,
financiare, materiale şi de altă natură destinate apărării naţionale;
9) înaintează, în modul stabilit, propuneri privind completarea şi perfecţionarea
cadrului normativ în domeniul apărării, la formarea bugetului militar şi asigură
concordanţa acestora cu standardele de securitate din spaţiul european şi
euroatlantic;
10) asigură reprezentarea Armatei Naţionale în raporturile cu armatele altor state
şi organizaţii internaţionale;
11) elaborează măsuri de protecţie eficientă a forţelor, resurselor şi elementelor
infrastructurii menite să asigure apărarea ţării;
12) menţine relaţii cu publicul, întreprinde măsuri pentru informarea societăţii
asupra activităţii Armatei Naţionale şi instituţiilor Ministerului;
13) participă, în comun cu alte organe centrale de specialitate ale administraţiei
publice, la activităţile privind controlul şi neproliferarea armelor;
14) elaborează recomandări pentru suportul acordat de Armata Naţională la
lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi la acordarea asistenţei umanitare;

b) în domeniul informaţiei şi cercetării militare:

1) asigură recepţionarea, prelucrarea, verificarea, sistematizarea şi aprecierea
informaţiei privind ameninţările şi pericolele cu caracter militar, care au sau pot

10
avea impact asupra suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova;
2) coordonează şi stabileşte activităţile de cercetare în domeniul apărării
naţionale;
3) asigură, în modul stabilit, Comandamentul Suprem al Forţelor Armate cu
informaţii privind aspectele ce ţin de asigurarea securităţii militare a statului;
4) colaborează, în limitele competenţei sale, cu structurile abilitate ale statului şi
cu serviciile de informaţii militare ale altor state în vederea depistării şi
contracarării activităţilor îndreptate împotriva securităţii militare a statului;
5) elaborează politici, directive şi recomandări privind păstrarea secretului de
stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) în domeniul planificării şi folosirii forţelor:

1) asigură planificarea şi conducerea operaţiilor (acţiunilor) de apărare;
2) întreprinde măsurile necesare pentru elaborarea îndrumărilor privind
dezvoltarea sistemului de conducere a Armatei Naţionale;
3) asigură atribuirea forţelor (unităţilor militare) la categoria funcţională
respectivă;
4) asigură elaborarea îndrumărilor pentru participarea efectivului la operaţiuni
internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
5) elaborează politici pentru planificarea şi conducerea operaţiunilor
informaţionale;

d) în domeniul asigurării necesităţilor sistemului naţional de apărare:

1) asigură financiar Armata Naţională, în modul stabilit de legislaţie, din contul
alocaţiilor bugetului de stat şi al mijloacelor speciale;
2) coordonează măsurile de înzestrare cu armament, tehnică şi resurse tehnico-
materiale în volumul necesar; este beneficiar de stat în tranzacţiile privind
achiziţionarea, crearea, fabricarea, repararea şi testarea armamentului, tehnicii
militare şi altor bunuri tehnico-militare; comercializează excedentul neutilizat de
tehnică militară, armament şi alte bunuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
3) gestionează mijloacele materiale şi financiare disponibile pentru asigurarea
activităţii unităţilor militare şi instituţiilor din subordine şi determină politicile
privind normele de uz, întreţinere şi reparare a armamentului, tehnicii militare şi
altor bunuri materiale din dotare;
4) adoptă măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor sociale şi de îndeplinire a
serviciului militar de către efectiv;
5) organizează elaborarea îndrumarelor în domeniul asistenţei medicale a
efectivului;
6) adoptă măsuri de planificare şi realizare a construcţiilor capitale;
7) elaborează politici ce ţin de managementul resurselor umane, de activitatea
instituţiilor de învăţămînt militar, de pregătirea cadrelor militare în instituţiile de
învăţămînt; asigură managementul corpului de ofiţeri şi efectivului de subofiţeri
din cadrul aparatului central al Ministerului, precum şi al corpului de ofiţeri cu

11
grade superioare;
8) asigură plata pensiilor cetăţenilor care au îndeplinit serviciul militar prin
contract, protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
9) elaborează politici şi proceduri privind recrutarea şi încorporarea cetăţenilor
în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, chemarea lor la
concentrări militare, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, la declararea
mobilizării, precum şi trecerea în rezervă sau demobilizarea lor;
10) identifică domeniile de cercetări ştiinţifice ce vizează perfecţionarea
sistemului naţional de apărare şi asigură implementarea rezultatelor acestora în
activitatea Armatei Naţionale;
11) elaborează politici de interoperabilitate pentru asigurarea standardelor
privind participarea Republicii Moldova la operaţiunile internaţionale.

8. Centrul Național Anticorupție ( C.N.A )

Centrul Naţional Anticorupţie (denumit în continuare Centru) este un organ

specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a
faptelor de comportament corupţional.
Centrul este persoană juridică de drept public, finanţat integral din bugetul de stat,
dispune de conturi trezoreriale, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a
Republicii Moldova şi de alte atribute necesare.
Centrul este un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină niciun partid
politic.
Centrul este independent în activitatea sa şi se supune doar legii. Centrul dispune
de independenţă organizaţională, funcţională şi operaţională în condiţiile stabilite
de lege.

Atribuțiile și obligațiile C.N.A

În atribuţiile Centrului intră:

a) prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi
infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de
comportament corupţional;
b) contracararea corupţiei şi protecţionismului;
c) prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
d) efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului în vederea corespunderii lor cu
politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei.
e) asigurarea desfăşurării evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice prin instruire şi consultare, monitorizare şi analiză a datelor
referitoare la evaluarea riscurilor de corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi
executării planurilor de integritate.
Atribuţiile Centrului sînt exhaustive şi nu pot fi modificate sau completate decît
prin lege.
12
În executarea atribuţiilor, Centrul este obligat:
a) să activeze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu
prezenta lege şi cu alte acte normative;
b) să întreprindă acţiuni operative de investigaţii în conformitate cu legislaţia;
c) să întreprindă acţiuni de prevenire şi combatere a corupţiei, a actelor conexe
corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional, date în competenţa sa, inclusiv
prin efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative
prezentate în Parlament, cu respectarea principiilor, criteriilor şi procedurii de
efectuare a acesteia;
d) să efectueze urmărire penală în cazul infracţiunilor a căror contracarare ţine de
competenţa sa;
e) să efectueze proceduri în cazul contravenţiilor administrative, atribuite
competenţei sale;
g) să întreprindă acţiuni în vederea reparării prejudiciilor cauzate statului prin
infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
h) să primească şi să înregistreze declaraţii, comunicări, sesizări şi alte informaţii
privind infracţiunile, să le verifice în conformitate cu legislaţia;
i) să asigure securitatea activităţii şi protecţia angajaţilor săi în executarea
obligaţiilor de serviciu;
j) să întreprindă, în limitele competenţei, acţiuni de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi finanţării terorismului;
k) să întreprindă acţiuni de asigurare a integrităţii bunurilor fără stăpîn, depistate
de organele sale, pînă la transmiterea lor în posesiune organului de resort;
l) să asigure pregătirea, reciclarea şi perfecţionarea cadrelor;
m) să ţină, în conformitate cu legislaţia, evidenţa persoanelor supuse serviciului
militar care sînt în serviciul Centrului în calitate de colaboratori;
n) să asigure protecţia şi păstrarea informaţiei care constituie secret de stat, bancar
şi comercial, precum şi a altor secrete apărate prin lege, care au devenit cunoscute
în executarea atribuţiilor. Această informaţie poate fi prezentată altor autorităţi
publice în condiţiile legii.
o) să prezinte anual Parlamentului şi Guvernului, pînă la data de 31 martie,
raportul privind desfăşurarea activităţii sale. Raportul anual se publică pe pagina
web a Centrului cu o lună înainte de a fi transmis Parlamentului şi Guvernului. În
caz de necesitate, Parlamentul sau Guvernul poate cere prezentarea unor rapoarte
suplimentare privind activitatea Centrului.

13
9. Bibliografie

1.Decret Nr.331 din 08.10.1997 privind aprobarea Regulamentului Consiliului

Suprem de Securitate
2.Hotărîre Nr. 693 din 30.08.2017 cu privirea la organizarea și funcționarea
Ministerului Afacerilor Interne
3.Lege Nr.753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al
Republicii Moldova
4.Lege Nr.134 din 13.06.2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
5.Hotărîre Nr. 939 din 16.08.2007 cu privire la aprobarea Regulamentului,
structurii organizaționale și efectivului limită ale aparatului central al Ministerului
Apărării
6.Lege Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție

14