Testul clasic de drept, comentariul unui caz juridic prespune o mulțime de cunoștințe să fie bine făcut.

Explicația deciziei
: trebuie să dovediți că speța a fost ȋnțeleasă, ceea presupune cunoașterea aprofundată a subiectului
abordat, care trebuie contruntat cu aspectele specifice ale deciziei ȋn conținutul speței O reflexie asupra
deciziei : după ce ați demonstrat ȋnțelegerea deciziei, se cere demonstrararea abilității de a judeca.
Folosindu-vă de cunoștințele de doctrină și jurisprudență, aceasta ar trebui să conducă la odiscuție ȋn
vederea analizării deciziei „ȋn drept” , efectuării unui comentariu pentru măsurarea consecințele juridice,
sociale, politice, morale, economice etc.!!! Aveți grijă să nu existe aspecte analizate exclusiv din punct de
vedere descriptiv sau teoretic. Un bun comentariu al speței trebuie să cuprindă explicații, discuții și
reflexii asupra problemei juridice cuprinse.
Fișa cazului/ speței: Un comentariu al unui caz juridic trebuie să fie precedat de o fișă a speței, care
corespunde unei disecări a cazului juridic . Această fișă va fi utilă ȋn special pentru comentariul ulterior,
nefiind ȋnsă inclusăȋn analiza efectivă ce urmează a fi făcută. După lectura speței de mai multe ori, este
recomandată realizarea următorilor pași: Rezumatul faptelor
: Acesta presupune ilustrarea stării de fapt,fără a intra n detalii . Ȋn niciun caz nu ar trebui prezentată aici
problema juridică, soluția ori elemente de argumentare. Trebuie enunțate simplu,ȋn maxim 10 rânduri,
părțile ȋn proces, natura contractului existent ȋntre acestea ( spre exemplu), și
natura litigiului.
Procedura: se cere a se determina aici cine este reclamant și pârât ȋn primă instanță , apoi apelant și intimat
ȋn apel iar ȋn sfârșit recurent și intimat ȋn recurs. A fost cererea rejudecată? A existat apel ȋmpotriva
hotărârii? A existat o casare a hotărârii? Etc.
Problemele de drept: plasându vă ȋn locul judecătorului, formulați ȋn 2-3 rânduri problemele juridice ivite
ȋn speță. De asemenea, este recomandabil să se facă o scurtă trecere în revistă a legislaţiei în acest
domeniu,şi să se expună diferitele alternative cu care se poate confrunta judecător ul.
Susținerile părților:trebuie să se indice cu precizie cererile respective ale părţilor şi argumentele pe care
acestea le invocă. Este necesară reproducerea fidelă a tezei avansate de către reclamant și a susținerilor
pârâtului ȋn fața instanței. Parafraza este de evitat în această etapă, şi ȋn celelalte etape ale analizei. Decizia
și motivele: are ȋn vedere indicarea numelui părții care a obținut câștig de cauză , punctând motivele
reținute de către instanța de judecată.Introducerea:
Aici este etapa unde fișa de speță vă va fi cea mai utilă. Trebuie să începeţi cu o frază de captură pentru a
explica problema de drept care se pune în speță , expunerea faptelor și a procedurii judiciare urmate ,
pentru ca apoi să fie punctată problema șiindicate aspectele ce e nevoie a fi lămurite, pentru ca ȋn finalul
introducerii să fie anunțat planul de comentariu al cazului juridic indicat.Ȋn cadrul comentariului speței,
este preferabil să optați pentru un plan foarte simplu, de structură binară.
Este indicată utilizarea unui plan ȋmpărțit ȋn două părți, fiecare la rândul ei având două sub-părți.
Cuprinsul/ dezvoltarea:Sunteți aici foarte aproape de cazul juridic. Comentariul dumneavoastră nu trebuie
să fie exclusiv teoretic,ȋntrucât s-ar transforma ȋntr -un eseu. Explicarea sensului deciziei juridice constă ȋn
deslușirea raționamentului instanței juridice, a manierei ȋn care aceasta a interpretat situația de fapt și a
aplicat legislația ȋn vigoare pentru soluționarea cauzei.Aprecierea valorii deciziei constă ȋntr -un examen
critic al judecătorilor, o judecată de valoare. Este indicat a se reflecta asupra corectitudinii juridice a
deciziei, asupra coerenței, asupra conformității sale cu dreptul pozitiv, cu echitatea, cu morala și cu
imperativele economice și sociale.
Studiul domeniului de aplicare al deciziei este de a căuta influenţa asupra evoluţiilor în lege.
Dacă speța este recentă, reflexia se dovedeste a fi delicată; este apoi necesar aventurarea ȋn exprimarea
unui prognostic, ȋncercând ȋn același timp să se prevadă consecințele deciziei.
De asemenea, este important să se analizeze dacă decizia este, în principiu (Ofera o regula generală
şiabstractă susceptibilă a fi extinsă la cazurile care implică viitor aceeaşi stare de fapt) sau dacă aceasta
este pur şi simplu o decizie de moment,ȋntrucât soluţia se explică prin fapte specifice lipsite de viitor
jurisprudențial.!!!!
Nu uitaţi să faceţi tranziţii între diferitele părţi ale comentariului, în scopul de a-l fluidiza.
Ȋn ceea ce privește o eventuală concluzie, aceasta este facultativă și comentariile generale ale speței nu
oinclud de obiecei. Dacă dezvoltarea comentariului dumneavoastră este complet și coerent, vă puteți lipsi
de concluzii.

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept civil

Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material.De aceea,la rezolvarea speţei
urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate :
1. Calificarea acţiunii în funcţie de natura ei
(acţiuni privind dreptul de proprietate sau alte drepturi reale; acţiune în răspundere contractuală –
executarea în natură, daune-interese născute din încălcarea contractului, rezoluţiune, reziliere –, acţiune în
ineficacitatea actelor juridice –nulitate (absolută/relativă), reducţiune –, acţiune în răspundere
delictuală,acţiuni întemeiate pe faptul juridic ilicit- gestiune de afaceri, plata lucrului
nedatorat,îmbogăţirea fără justă cauză –etc.).
2.Calificarea speciei acţiunii (acolo unde este cazul), relevantă pentru aplicarea unor reguli derogatorii de
la dreptul comun (exemplu: rezoluţiunea vânzării pentru vicii ascunse – acţiunea redhibitorie)
3. Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale sau a jurisprudenţei previzibile şi constante(pentru că
exista şi creaţii jurisprudenţiale –de ex. acţiunea în revendicare) ce oferă reglementarea acelei acţiunii sau
din care rezultă regimul său juridic, a tuturor condiţiilor, „pozitive” şi „negative”, care trebuie îndeplinite
pentru admiterea acţiunii.
Exemplu La acţiunea redhibitorie se vor verifica :
-existenţa unui contract de vânzare-cumpărare, valabil încheiat,
-existenţa unui viciu al bunului vândut care afectează grav capacitatea lui de întrebuinţare,
-apariţia viciului anterior vânzării
-caracterul ascuns al viciului,- inexistenţa unei clauze exoneratoare de răspundere pentru vicii ascunse
-introducerea acţiunii în termenul de prescriptie)
4.Stabilirea situaţiei de fapt potrivit criteriului cronologic şi numai în măsura în care aceasta rezultă dintr
-o expunere necontestată(se includ aici elementele de fapt „narate ca atare” –
exemplu, data introducerii cererii şi instanţa învestită –, cele recunoscute, explicit sau implicit, de toate
părţile faţă de care faptul este relevant, precum şi cele corespunzătoare unor prezumţii legale –exemplu,
buna-credinţă va fi reţinută chiar în lipsa oricărei informaţii care să infirme ori să releve o asemenea
conduită subiectivă)
5.Calificarea juridică a situaţiei de fapt prin raportare la condiţiile de admitere a acţiunii,condiţii anterior
identificate (se verifică dacă fiecăreia dintre condiţiile de admitere îi corespunde un elementde fapt
care,după caz, confirmă sau infirmă condiţia respectivă)
6.Identificarea, dacă este cazul, pe baza ierarhiei condiţiilor de admitere a acţiunii,corelate cu situaţiile de
fapt dovedite, a condiţionărilor în virtutea cărora unele dintre situaţiile de fapt iniţial reţinuteca fiind
relevante juridic îşi pierd această relevanţă. Corelaţia cu aspectele procesuale, în sensul soluţionării cu
prioritate a excepţiilor procesuale de procedură sau de fond.
Exemplu
În cazul în care datele de fapt conduc la concluzia că termenul de prescripţie al acţiunii este împlinitla data
introducerii acesteia, analiza de fond, în sensul caracterului întemeiat sau neîntemeiat al pretenţiei,va fi, cu
această argumentare, înlăturată .
7. Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin
raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţare a soluţiei (în cazul în care
dreptul pretins este confirmat de datele speţei, verificarea conformităţii dintre pretenţia formulată şi
pretenţia pe care legea, prin modul în care reglementează acţiunea, o recunoaşte a fi formulată –exemplu,
în cazul acţiunii redhibitorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile, se poate cere desfiinţarea contractului)
8.Enunţarea soluţiei, cu referire la toate pretenţiile formulate sau excepţiile invocate de reclamant, pârât
sau alte părţi din proces

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept penal

Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material.De aceea,la rezolvarea speţei
urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate :
1.Identificarea instituţiei –instituţiilor şi calificarea juridică a situaţiei de fapt
2.Concordanţa fiecăreia dintre soluţiile propuse în speţă cu textele relevante invocare în coţinut sau
aplicabile instituţiei juridice respective
3.Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale ce oferă reglementarea acelei instituţii, a problemelor
de drept de care depin de rezolvarea speţei
4. Stabilirea situaţiei de fapt pe baza probelor administrate
5. Încadrarea juridică a situaţiei de fapt poate depinde de:
a)Infracţiune (trăsăturile infracţiunii,conţinutul infracţiunii, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
b)Pedepsă (individualizare, stabilire şi aplicare, cauze care înlătură executarea pedepsei)
c)Răspundere penală (condiţii de tragere la răspundere penală,cauze care înlătura răspundereapenală)
6.Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin
raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţarea soluţiei,
7.Enunţarea soluţiei, cu referire la textele de lege.

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă)de drept procesual civil (judecata în primă instanţă)Un
caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură,nu numai a celor de fond.De aceea,la
rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate:
1.Verificarea condiţiilor privind sesizarea instanţei şi exercitarea dreptului la acţiune-cerinţa timbrajului;
soluţia privind excepţia de netimbrare/insuficientă timbrare;-normele de competenţă generală, materială,
teritorială; soluţia privind excepţia de necompetenţă
- verificarea cerinţelor referitoare la interes, capacitate procesuală şi calitate procesuală
-verificarea altor condiţii speciale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune (spre exemplu:cerinţa
îndeplinirii unei proceduri prealabile, inadmisibilitatea acţiunii în constatare când reclamantul are la
dispoziţie acţiunea în realizare etc.)
-stabilirea, atunci când este cazul, a naturii juridice a acţiunii, în vederea verificării aspectelor menţionate
mai sus- momentul invocării excepţiilor soluţia asupra excepţiilor aferente,invocate din oficiu sau de părţi
2.Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante
pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al
părţilor:
-cererea de chemare în judecată, cererea modificatoare, completatoare;
- întâmpinarea, cererea reconvenţională;
-cererile corespunzătoare formelor de atragere a terţilor în proces, cu verificarea inclusiv acondiţiilor
generale şi speciale de exercitare a dreptului la acţiune, raportate la specificul acestor cereri;
-soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului
de procedură (tardivitatea sau, după caz, judecarea separată
3.Identificarea excepţiilor de ordine publică ce nu sunt invocate de părţi; exemplu: autoritatea de lucru
judecat, litispendenţa, prescripţia extinctivă, nulitatea absolută a actelor de procedură etc
Problemă comună pentru orice fază a procedurii
: principiul contradictorialităţii şi respectarea dreptului la apărare, reflectate în aspecte precum:
-verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele nerespectării dispoziţiilor privitoare
la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură subsecvente);
-verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiileşi
apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre
acestea.
5.Stabilirea ordinii de soluţionare a excepţiilor, inclusiv a soluţiei de unire a excepţiei cu
fondul.Problematica încheierilor interlocutorii. Distincţie în raport de încheierile preparatorii
6.Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării/respingerii probelor .Sarcina probei.
Cazuri de răsturnare a sarcinii probei
-condiţiile de admisibilitate a probelor;
-cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei; cerinţa motivării
încheierii de încuviinţare /respingere a probei
7.Soluţionarea incidentelor procedurale (suspendarea, perimarea, abţinerea, recuzarea)
8. Aspecte specifice privind faza dezbaterilor
- respectarea principiilor care guvernează procesul civil
-condiţiile în care poate fi dispusă amânarea pronunţării şi repunerea pe rol a cauzei
9.Verificarea modului de soluţionare a cauzei(sub aspect procedural)-tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă,
decizie). Consecinţele nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează conţinutul hotărârii
-examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă prin raportare la dispoziţiile legale.
Verificarea dacă dispozitivul răspunde cererii de chemare în judecată

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă)

de drept procesual penal (judecata în primă instanţă)
Un caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură, nu numai a celor de fond.
De aceea, la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente, în funcţie de cerinţele
formulate:
1.Condiţii privind legalitatea actului de sesizare în raport cu :
-normele de competenţă funcţională, materială, teritorială; soluţii în cazul invocării excepţiilor
denecompetenţă;-cerinţeleîndeplinirii unor proceduri prealabile (de ex. actele premergătoare), procedura
prealabilă prevăzută de art. 2781C. proc. pen., soluţionarea anterioară a plângerii de către primul
procuror ;
-condiţii de fond şi de formă pentru actul de sesizare
-soluţionarea excepţiilor de legalitate a actelor de urmărire penală; situaţii de restituire a cauzei la Parchet
2.Verificarea condiţiilor privind titularii dreptului la acţiune (calitatea procesuală);soluţia asupraexcepţiilor
aferente ,aplicabile sau invocate de părţi
3.Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante
pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al
părţilor:
-soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului
de procedură (tardivitatea sau, după caz, decăderea din drept)
4. Măsurile preventive (Condiţii, competenţă, măsuri procesuale prin care se dispune luarea acestora,
durată)
-obiectul verificării realizate de instanţa de judecată (art. 300 şi art. 3002. C. proc. pen.)-soluţionarea
cererii privind starea de libertate în cursul procesului
- asistenţa juridică efectivă
5.Probleme comune pentru orice etapă a derulării procedurii în cursul judecăţii: principiul
contradictorialităţii, nemijlocirii, respectarea dreptului la apărare, procesul echitabil, prezumţia de
nevinovăţie, reflectate în aspecte precum:
- asigurarea interpretului-verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele
nerespectării dispoziţiilor privitoare la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură
subsecvente, ca urmare a exercităriiunor căi de atac)
-verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiileşi
apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre
acestea-ordinea cercetării judecătoreşti
-ordinea acordării cuvântului
-asistenţă juridică obligatorie-non reformatio in pejus
-publicitatea şedinţei de judecată
-principiul administrării nemijlocite a probelor din faza de urmărire penală
6.Ultimul cuvânt al inculpatului
7.Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării probelor :
-condiţiile de admisibilitate a probelor;
-cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei;
-cerinţa indicării numelui şi adresei martorului
-cerinţa motivării încheierii de încuviinţare a probei
- suplimentarea probatoriului- sarcina probei
8.Verificarea modului de soluţionare a cauzei(sub aspect procedural)-tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă,
decizie)
-examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă/parchet prin raportare la dispoziţiile legale şi la actul
de sesizare
Testul clasic de drept, comentariul unui caz juridic prespune o mulțime de cunoștințe să fie bine
făcut.Explicația deciziei: trebuie să dovediți că speța a fost ȋnțeleasă, ceea presupune cunoașterea
aprofundată a subiectului abordat, care trebuie contruntat cu aspectele specifice ale deciziei ȋn conținutul
speței. O reflexie asupra deciziei : după ce ați demonstrat ȋnțelegerea deciziei, se cere demonstrararea
abilității de a judeca. Folosindu-vă de cunoștințele de doctrină și jurisprudență, aceasta ar trebui să
conducă la odiscuție ȋn vederea analizării deciziei „ȋn drept” , efectuării unui comentariu pentru măsurarea
consecințele juridice, sociale, politice, morale, economice etc.!!! Aveți grijă să nu existe aspecte analizate
exclusiv din punct de vedere descriptiv sau teoretic. Un bun comentariu al speței trebuie să cuprindă
explicații, discuții și reflexii asupra problemei juridice cuprinse. Fișa cazului/ speței:Un comentariu al unui
caz juridic trebuie să fie precedat de o fișă a speței, care corespunde unei disecări a cazului juridic.
Această fișă va fi utilă ȋn special pentru comentariul ulterior, nefiind ȋnsă inclusăȋn analiza efectivă ce
urmează a fi făcută
După lectura speței de mai multe ori, este recomandată realizarea următorilor pași:Rezumatul faptelor:
Acesta presupune ilustrarea stării de fapt,fără a intra n detalii . Ȋn niciun caz nu ar trebui prezentată aici
problema juridică, soluția ori elemente de argumentare. Trebuie enunțate simplu,ȋn maxim 10 rânduri,
părțile ȋn proces, natura contractului existent ȋntre acestea ( spre exemplu), și
natura litigiului.
Procedura: se cere a se determina aici cine este reclamant și pârât ȋn primă instanță , apoi apelant și intimat
ȋn apel iar ȋn sfârșit recurent și intimat ȋn recurs. A fost cererea rejudecată? A existat apel ȋmpotriva
hotărârii? A existat o casare a hotărârii?Etc.
Problemele de drept: plasându vă ȋn locul judecătorului, formulați ȋn 2-3 rânduri problemele juridice ivite
ȋn speță. De asemenea, este recomandabil să se facă o scurtă trecere în revistă a legislaţiei în acest
domeniu,şi să se expună diferitele alternative cu care se poate confrunta judecător ul.
Susținerile părților:trebuie să se indice cu precizie cererile respective ale părţilor şi argumentele pe care
acestea le invocă. Este necesară reproducerea fidelă a tezei avansate de către reclamant și a susținerilor
pârâtului ȋn fața instanței. Parafraza este de evitat în această etapă, şi ȋn celelalte etape ale analizei.Decizia
și motivele: are ȋn vedere indicarea numelui părții care a obținut câștig de cauză , punctând motivele
reținute de către instanța de judecată.
Introducerea:
Aici este etapa unde fișa de speță vă va fi cea mai utilă. Trebuie să începeţi cu o frază de captură pentru a
explica problema de drept care se pune în speță , expunerea faptelor și a procedurii judiciare urmate ,
pentru ca apoi să fie punctată problema și indicate aspectele ce e nevoie a fi lămurite, pentru ca ȋn finalul
introducerii să fie anunțat planul de comentariu al cazului juridic indicat.Ȋn cadrul comentariului speței,
este preferabil să optați pentru un plan foarte simplu, de structură binară.
Este indicată utilizarea unui plan ȋmpărțit ȋn două părți, fiecare la rândul ei având două sub-părți.
Cuprinsul/ dezvoltarea:Sunteți aici foarte aproape de cazul juridic. Comentariul dumneavoastră nu trebuie
să fie exclusiv teoretic,ȋntrucât s-ar transforma ȋntr -un eseu. Explicarea sensului deciziei juridice constă ȋn
deslușirea raționamentului instanței juridice, a manierei ȋn care aceasta a interpretat situația de fapt și a
aplicat legislația ȋn vigoare pentru soluționarea cauzei.Aprecierea valorii deciziei constă ȋntr -un examen
critic al judecătorilor, o judecată de valoare. Este indicat a se reflecta asupra corectitudinii juridice a
deciziei, asupra coerenței, asupra conformității sale cu dreptul pozitiv, cu echitatea, cu morala și cu
imperativele economice și sociale. Studiul domeniului de aplicare al deciziei este de a căuta influenţa
asupra evoluţiilor în lege.
Dacă speța este recentă, reflexia se dovedeste a fi delicată; este apoi necesar aventurarea ȋn exprimarea
unui prognostic, ȋncercând ȋn același timp să se prevadă consecințele deciziei.
De asemenea, este important să se analizeze dacă decizia este, în principiu (Ofera o regula generală
şiabstractă susceptibi lă a fi extinsă la cazurile care implică viitor aceeaşi stare de fapt) sau dacă aceasta
este pur şi simplu o decizie de moment, ȋntrucât soluţia se explică prin fapte specifice lipsite de viitor
jurisprudențial.!!!!
Nu uitaţi să faceţi tranziţii între diferitele părţi ale comentariului, în scopul de a-l fluidiza.
Ȋn ceea ce privește o eventuală concluzie, aceasta este facultativă și comentariile generale ale speței nu
oinclud de obiecei. Dacă dezvoltarea comentariului dumneavoastră este complet și coerent, vă puteți lipsi
de concluzii.

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept civil

Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material.De aceea,la rezolvarea speţei
urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate :
1. Calificarea acţiunii în funcţie de natura ei(acţiuni privind dreptul de proprietate sau alte drepturi reale;
acţiune în răspundere contractuală –executarea în natură, daune-interese născute din încălcarea
contractului, rezoluţiune,reziliere–,acţiune în ineficacitatea actelor juridice –nulitate (absolută/relativă),
reducţiune –, acţiune în răspundere delictuală,acţiuni întemeiate pe faptul juridic ilicit- gestiune de afaceri,
plata lucrului nedatorat,îmbogăţirea fără justă cauză –etc.).
2.Calificarea speciei acţiunii (acolo unde este cazul), relevantă pentru aplicarea unor reguli derogatorii de
la dreptul comun (exemplu: rezoluţiunea vânzării pentru vicii ascunse – acţiunea redhibitorie)
3. Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale sau a jurisprudenţei previzibile şi constante(pentru că
exista şi creaţii jurisprudenţiale –de ex. acţiunea în revendicare) ce oferă reglementarea acelei acţiunii sau
din care rezultă regimul său juridic, a tuturor condiţiilor, „pozitive” şi „negative”, care trebuie îndeplinite
pentru admiterea acţiunii.
Exemplu
La acţiunea redhibitorie se vor verifica ;
-existenţa unui contract de vânzare-cumpărare, valabil încheiat,
-existenţa unui viciu al bunului vândut care afectează grav capacitatea lui de întrebuinţare,
-apariţia viciului anterior vânzării
-caracterul ascuns al viciului,- inexistenţa unei clauze exoneratoare de răspundere pentru vicii ascunse
-introducerea acţiunii în termenul de prescriptie)
4 Stabilirea situaţiei de fapt potrivit criteriului cronologic şi numai în măsura în care aceasta rezultă dintr
-o expunere necontestată(se includ aici elementele de fapt „narate ca atare” –exemplu,data introducerii
cererii şi instanţa învestită –, cele recunoscute, explicit sau implicit, de toate părţile faţă de care faptul este
relevant, precum şi cele corespunzătoare unor prezumţii legale –exemplu, buna-credinţă va fi reţinută
chiar în lipsa oricărei informaţii care să infirme ori să releve o asemenea conduită subiectivă)
5.Calificarea juridică a situaţiei de fapt prin raportare la condiţiile de admitere a acţiunii,condiţii anterior
identificate (se verifică dacă fiecăreia dintre condiţiile de admitere îi corespunde un elementde fapt
care,după caz, confirmă sau infirmă condiţia respectivă)
6.Identificarea, dacă este cazul, pe baza ierarhiei condiţiilor de admitere a acţiunii,corelate cu situaţiile de
fapt dovedite, a condiţionărilor în virtutea cărora unele dintre situaţiile de fapt iniţial reţinuteca fiind
relevante juridic îşi pierd această relevanţă. Corelaţia cu aspectele procesuale, în sensul soluţionării cu
prioritate a excepţiilor procesuale de procedură sau de fond.
Exemplu ;
În cazul în care datele de fapt conduc la concluzia că termenul de prescripţie al acţiunii este împlinitla data
introducerii acesteia, analiza de fond, în sensul caracterului întemeiat sau neîntemeiat al pretenţiei,va fi, cu
această argumentare, înlăturată .
7. Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin
raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţare a soluţiei (în cazul în care
dreptul pretins este confirmat de datele speţei, verificarea conformităţii dintre pretenţia formulată şi
pretenţia pe care legea, prin modul în care reglementează acţiunea, o recunoaşte a fi formulată –exemplu,
în cazul acţiunii redhibitorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile, se poate cere desfiinţarea contractului)
8.Enunţarea soluţiei, cu referire la toate pretenţiile formulate sau excepţiile invocate de reclamant, pârât
sau alte părţi din proces

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept penal

Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material. De aceea,la rezolvarea speţei
urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate :
1.Identificarea instituţiei –instituţiilor şi calificarea juridică a situaţiei de fapt
2.Concordanţa fiecăreia dintre soluţiile propuse în speţă cu textele relevante invocare în coţinut sau
aplicabile instituţiei juridice respective
3.Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale ce oferă reglementarea acelei instituţii, a problemelor
de drept de care depin de rezolvarea speţei
4. Stabilirea situaţiei de fapt pe baza probelor administrate
5. Încadrarea juridică a situaţiei de fapt poate depinde de:
a)Infracţiune (trăsăturile infracţiunii,conţinutul infracţiunii, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
b)Pedepsă (individualizare, stabilire şi aplicare, cauze care înlătură executarea pedepsei)
c)Răspundere penală (condiţii de tragere la răspundere penală,cauze care înlătura răspundereapenală)
6.Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin
raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţarea soluţiei,
7.Enunţarea soluţiei, cu referire la textele de lege.

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă)de drept procesual civil (judecata în primă instanţă)
Un caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură,nu numai a celor de fond.
De aceea,la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele
formulate:
1.Verificarea condiţiilor privind sesizarea instanţei şi exercitarea dreptului la acţiune-cerinţa timbrajului;
soluţia privind excepţia de netimbrare/insuficientă timbrare;-normele de competenţă generală, materială,
teritorială; soluţia privind excepţia de necompetenţă
- verificarea cerinţelor referitoare la interes, capacitate procesuală şi calitate procesuală
-verificarea altor condiţii speciale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune (spre exemplu:cerinţa
îndeplinirii unei proceduri prealabile, inadmisibilitatea acţiunii în constatare când reclamantul are la
dispoziţie acţiunea în realizare etc.)
-stabilirea, atunci când este cazul, a naturii juridice a acţiunii, în vederea verificării aspectelor menţionate
mai sus- momentul invoc ării excepţiilor soluţia asupra excepţiilor aferente,invocate din oficiu sau de părţi
2.Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante
pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al
părţilor:
-cererea de chemare în judecată, cererea modificatoare, completatoare;
- întâmpinarea, cererea reconvenţională;
-cererile corespunzătoare formelor de atragere a terţilor în proces, cu verificarea inclusiv acondiţiilor
generale şi speciale de exercitare a dreptului la acţiune, raportate la specificul acestor cereri;
-soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului
de procedură (tardivitatea sau, după caz, judecarea separată
3.Identificarea excepţiilor de ordine publică ce nu sunt invocate de părţi; exemplu: autoritatea de lucru
judecat, litispendenţa, prescripţia extinctivă, nulitatea absolută a actelor de procedură etc
Problemă comună pentru orice fază a procedurii: principiul contradictorialităţii şi respectarea dreptului la
apărare, reflectate în aspecte precum:
-verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele nerespectării dispoziţiilor privitoare
la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură subsecvente);
-verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiileşi
apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre
acestea.
5.Stabilirea ordinii de soluţionare a excepţiilor, inclusiv a soluţiei de unire a excepţiei cu
fondul.Problematica încheierilor interlocutorii. Distincţie în raport de încheierile preparatorii
6.Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării/respingerii probelor .Sarcina probei.
Cazuri de răsturnare a sarcinii probei.
-condiţiile de admisibilitate a probelor;
-cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei; cerinţa motivării
încheierii de încuviinţare/respingere a probei.
7.Soluţionarea incidentelor procedurale(suspendarea, perimarea, abţinerea, recuzarea)
8. Aspecte specifice privind faza dezbaterilor
- respectarea principiilor care guvernează procesul civil
-condiţiile în care poate fi dispusă amânarea pronunţării şi repunerea pe rol a cauzei
9.Verificarea modului de soluţionare a cauzei(sub aspect procedural)-tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă,
decizie). Consecinţele nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează conţinutul hotărârii
-examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă prin raportare la dispoziţiile legale.
Verificarea dacă dispozitivul răspunde cererii de chemare în judecată

Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă)de drept procesual penal (judecata în primă
instanţă)Un caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură, nu numai a celor de
fond.De aceea, la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente, în funcţie de cerinţele
formulate:
1.Condiţii privind legalitatea actului de sesizare în raport cu :
-normele de competenţă funcţională, materială, teritorială; soluţii în cazul invocării excepţiilor
denecompetenţă;-cerinţele îndeplinirii unor proceduri prealabile (de ex. actele premergătoare), procedura
prealabilă prevăzută de art. 2781C. proc. pen., soluţionarea anterioară a plângerii de către primul procuror
-condiţii de fond şi de formă pentru actul de sesizare
-soluţionarea excepţiilor de legalitate a actelor de urmărire penală; situaţii de restituire a cauzei la Parchet
2.Verificarea condiţiilor privind titularii dreptului la acţiune (calitatea procesuală);soluţia asupraexcepţiilor
aferente,aplicabile sau invocate de părţi
3.Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante
pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al
părţilor:
-soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului
de procedură (tardivitatea sau, după caz, decăderea din drept)
4. Măsurile preventive (Condiţii, competenţă, măsuri procesuale prin care se dispune luarea acestora,
durată)
-obiectul verificării realizate de instanţa de judecată (art. 300 şi art. 3002. C. proc. pen.)-soluţionarea
cererii privind starea de libertate în cursul procesului
- asistenţa juridică efectivă
5.Probleme comune pentru orice etapă a derulării procedurii în cursul judecăţii:
Principiul contradictorialităţii, nemijlocirii, respectarea dreptului la apărare, procesul echitabil, prezumţia
de nevinovăţie, reflectate în aspecte precum:
-asigurarea interpretului-verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele
nerespectării dispoziţiilor privitoare la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură
subsecvente, ca urmare a exercităriiunor căi de atac)
-verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiileşi
apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre
acestea-ordinea cercetării judecătoreşti
-ordinea acordării cuvântului
-asistenţă juridică obligatorie-non reformatio in pejus
-publicitatea şedinţei de judecată
-principiul administrării nemijlocite a probelor din faza de urmărire penală

6.Ultimul cuvânt al inculpatului

7.Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării probelor : -condiţiile de
admisibilitate a probelor;
-cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei;
-cerinţa indicării numelui şi adresei martorului
-cerinţa motivării încheierii de încuviinţare a probei
- suplimentarea probatoriului- sarcina probei
8.Verificarea modului de soluţionare a cauzei(sub aspect procedural)-tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă,
decizie)
-examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă/parchet prin raportare la dispoziţiile legale şi la actul
de sesizare

Examen pentru dobandirea titlului de avocat definitiv Sesiunea martie 2012 Drept civil
A.B. si B.C. au chemat în judecatã în calitate de mostenitori de gradul 1 ai defunctului C.D., decedat
la data de 6 martie 2004, pe sotia supravietuitoare, D.E., pentru ca prin hotãrârea ce se va pronunta
de cãtre instanţã sã se dispunã ieşirea din indiviziune asupra unei vile compuse din 6 camere plus
dependinţe şi garaj situatã în Sinaia, strada Prosperitãţii nr. 10.Totodatã reclamanţii au solicitat sã se
partajeze şi suprafaţa de teren pe care este construitã vila şi asupra cãreia s-a instituit un drept de
folosinţã pe toatã durata existenţei construcţiei având în vedere cã terenul pe care este ridicatã
aceasta aparţine unei alte persoane şi anume E.F. care este unchiul defunctului. Reclamanţii au cerut
ca aceastã suprafaţã de teren sã fie atribuite proporţional cu partea din construcţie ce va reveni
fiecãruia dintre copãrtaşi. Al treilea bun cu privire la care s-a solicitat ieşirea din indiviziune este
terenul aferent vilei în suprafaţã de 1.500 mp asupra cãruia unchiul defunctului E.F. a instituit un
drept de uzufruct în favoarea lui C.D.
În termen legal soţia supravieţuitoare D.E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat scoaterea de la
masa de partaj a vilei cu 6 camere situate în Sinaia str. Prosperitãţii nr.10 întrucât aceasta i-a fost
donatã de defunctul C.D. în timpul vieţii acestuia. Deşi respectiva vilã a fãcut obiectul unui contract
de vânzare-cumpãrare, între ea în calitate de cumpãrãtor şi defunctul C.D. în calitate de vânzãtor,
încheiat în prezenţa unui avocat care a certificat în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr.
51/1995 identitatea pãrţilor, conţinutul actului dându-i totodatã şi datã certã, C.D. a menţionat cã în
aceeaşi zi a mers la notariat cu defunctul unde a încheiat un contract de donaţie cu privire la acelaşi
bun, dar pe care a convenit sã nu-l facã public. De menţionat cã aceasta înţelegere a avut loc încã de
la momentul întocmirii contractului de vânzare-cumpãrare.
Avocatul care a încheiat primul act a susţinut cã, întrucât este vorba despre un imobil construcţie,
forma autenticã nu este necesarã pentru încheierea valabilã a contractului de vânzare-cumpãrare.
Pârâta C.D. a reuşit sã intabuleze dreptul sãu de proprietate asupra construcţiei pe baza contractului
de vânzare-cumpãrare, la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã al Judeţului Prahova.
Totodatã prin întâmpinare, pârâta D.E. solicitã sã se scoatã de la masa de partaj şi suprafaţa de 300
mp asupra cãreia se instituise un drept de folosinţã pe toata durata existenţei construcţiei, întrucât
acesta este un dezmembrãmânt al dreptului de proprietate şi nu poate face obiectul unei transmisiuni
succesorale.
Cu privire la suprafaţa de teren de 1.500 mp aferentã vilei pârâta D.E. a arãtat cã aceasta poate fi
partajatã între moştenitorii legali ai defunctului întrucât E.F. care a instituit un drept de uzufruct în
favoarea acestuia asupra terenului a promis cã, îl va menţine şi faţã de moştenitorii lui C.D. la
decesulacestuia.
La termenul urmãtor celui la care s-a depus întâmpinarea, reclamanţii şi-au completat cererea iniţialã
de chemare în judecatã solicitând instanţei cã dacã va considera valabil actul de donaţie intervenit
între defunct şi pârâta D.E., sã se dispunã raportarea acestei donaţii la masa de partaj întrucât bunul
donat face parte dintre cele ce sunt supuse raportului, neexistând nicio dovadã cã defunctul a dorit în
mod expres sã o scuteascã pe pârâta D.E. de raport.
Menţionãm cã aceastã cerere a fost formulatã la instanţã de cãtre reclamanţi la data de 6 martie
2009. Soţia supravieţuitoare a depus întâmpinare la completarea cererii de chemare în judecatã formulate
de reclamanţi în care a susţinut cã singurul act opozabil acestora este contractul de vânzare-cumpãrare pe
baza cãruia dreptul de proprietate asupra construcţiei a fost intabulat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliarã.
Pârâta a mai susţinut în cursul procesului, aspect necontestat de reclamanţi, cã ea se despãrţise în
fapt de defunct cu 6 luni înainte ca acesta sã moarã şi cã nu a fost înştiinţatã de decesul acestuia de
cãtre reclamanţi care l-au luat în îngrijire pe defunct dupã despãrţirea în fapt, astfel încât ea a luat la
cunoştinţã despre decesul soţului sãu în mod întâmplãtor la Primãria oraşului Sinaia unde s-a deplasat ca
sã plãteascã impozitul anual pentru vila ce face obiectul procesului de ieşire din indiviziune.
La ultimul termen de judecatã reclamanţii au arãtat cã au intrat în posesia unui testament scris, datat
şi semnat de defunct şi prin care acesta lasã vila cu 6 camere din Sinaia drept moştenire soţiei
supravieţuitoare D.E. cu 2 condiţii: prima, ca aceasta sã nu se recãsãtoreascã dupã moartea sa, iar a
doua, ca la decesul acesteia bunul ce a fãcut obiectul testamentului sã intre de drept în proprietatea
reclamanţilor care sunt copiii din prima sa cãsãtorie. Mai menţionãm cã pârâta s-a recãsãtorit pe data
de 6 aprilie 2004.
1. Identificaţi în speţã un minimum 6 instituţii de drept civil care au incidenţã lapronunţarea instanţei
asupra capetelor de cerere şi a excepţiilor cu care a fost învestitã.
2. Pronunţaţi-vã argumentat asupra soluţiei pe care o va da instanţa cu privire la fiecarebun ce a fãcut
obiectul cererii de ieşire din indiviziune;
3. Pronunţaţi-vã asupra admisibilitãţii sau inadmisibilitãţii cererii de raport al donaţiei vilei
din Sinaia str. Prosperitãţii nr.10.
Examen pentru dobandirea titlului de avocat definitiv Sesiunea martie 2012
Drept procesual civil.
Prin cererea înregistratã la data de 12.05.2004 la Judecãtoria Sectorului 1 Bucuresti, A.B. a chemat în
judecatã pe B.E. solicitând ca în contradictoriu cu acesta sã se constate dobândirea dreptului de
proprietate prin uzucapiune asupra imobilului compus din constructie si teren situat în str.T, sector 1,
Bucuresti. În motivarea cererii, reclamantul a arãtat cã a încheiat cu B.E. un înscris sub semnãturã privatã
datat 23.09.1988, conform cãruia acesta îi vinde lui A.B. imobilul compus din constructie si teren, situat în
str.T, sector 1, Bucuresti. A.B. a arãtat cã înscrisul nu este apt sã transfere proprietatea deoarece nu
îndeplineste condiţiile de validitate prevãzute de Legea de la data încheierii sale dar reprezintã un just titlu
în raport de care se poate invoca uzucapiunea de la 10-20 ani.
La termenul din data de 10.06.2004 s-au prezentat reclamantul, A.B. precum si numitii B.I. si R.T.
Acestia din urmã au arãtat cã sunt fiii lui B.I., care a decedat la data de 09.02.2004 si au prezentat
un certificat de deces care atestã aceastã împrejurare. Instanta a luat act de declaraţia lui B.I. si R.T.
potrivit cãreia nu pot prezenta un certificate de mostenitor sau de calitate de mostenitor si a dispus
suspendarea judecãţii în temeiul art. 243 pct. 1 C. pr. civ. Încheierea a fost comunicatã lui A.B. la
data de 10.07.2004.
Împotriva încheierii de suspendare a formulat recurs reclamantul A.B. la data de18.09.2004. A.B. a
depus motivele de recurs direct la instanţa de recurs si la primul termen acordat pentru judecarea
recursului. Intimaţii B.I. si R.T. au invocat nulitatea recursului invocând pe de o parte faptul cã
motivele au fost depuse direct la instanta de recurs iar nu la cea care a pronuntat hotãrârea recuratã
si pe de altã parte pentru cã recursul nu a fost motivat în termen.
Instanta de recurs a anulat recursul.
La data de 14.06.2005, A.B. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, depunând copie de pe
certificatul de mostenitor eliberat de pe urma defunctului A.B., în care sunt indicati singuri mostenitori
B.I. si R.T.
Instanta a încuviintat pentru reclamant si pentru pârâti proba cu înscrisuri, martori, expertizã
topograficã pentru identificarea imobilului indicat de reclamant si identitatea acestuia cu cel din
înscrisul sub semnãturã privatã. Instanta a respins cererea pârâtilor, B.I. si R.T. de a nu fi primit ca
probã înscrisul sub semnãturã privatã datat 23.09.1988 deoarece nu poartã mentiunea numãrului de
exemplare originale în care a fost redactat si ei nu recunosc semnãtura de pe înscris ca fiind a tatãlui
lor, defunctul A.B.
Au fost administrate proba prin înscrisuri, martori, expertizã topograficã.
Dupã administrarea probelor dar înainte de acordarea cuvântului asupra fondului cauzei, B.I. a
invocat perimarea cererii de chemare în judecatã. Reclamantul A.B. s-a apãrat arãtând cã: B.I. a
renuntat la invocarea perimãrii deoarece dupã repunerea pe rol a cauzei a participat la administrarea
întregului probatoriu fãrã a invoca perimarea; a intervenit întreruperea termenului de perimare prin
actele de procedurã efectuate în cadrul recursului împotriva încheierii de suspendare; suspendarea
judecãtii întemeiatã pe art. 243 C. pr. civ. determinã suspendarea termenului de perimare, astfel cã
acesta nu a curs pânã la repunerea pe rol a pricinii.
Instanta a constatat perimarea cererii de chemare în judecatã.
La data de 11.12.2005, A.B. a introdus o nouã cerere de chemare în judecatã prin care a solicitat ca
în contradictoriu cu B.I. si R.T. sã se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune
asupra imobilului compus din construcţie si teren situate în str.T, sector 1, Bucuresti. Reclamantul a
reiterat motivele si probele pe care le-a solicitat în cadrul actiunii perimate. La prima zi de înfãtisare,
pârâtii au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, martori, expertizã topograficã pentru
identificarea imobilului indicat de reclamant si identitatea acestuia cu cel din înscrisul sub semnãturã
privatã. Pârâtii au arãtat cã administrarea acestor probe care au mai fost administrate si în dosarul
perimat se impune ca urmare a aplicãrii principiului nemijlocirii administrãrii probelor. Instanta a
respins cererea de administrarea probelor considerând cã sunt aceleasi cu cele deja administrate în
dosarul perimat si a dispus din oficiu atasarea acestui din urmã dosar.
La urmãtorul termen pârâţii au depus o cerere prin care au arãtat cã înteleg sã se înscrie în fals
împotriva înscrisului sub semnãturã privatã datat, deoarece semnãtura de pe acest înscris nu aparţine
tatãlui lor A.B., si au cerut totodatã si suspendarea judecãtii pânã la cercetarea falsului.
Instanta a respins cererea de înscriere în fals si cererea de suspendare a judecãtii. Instanta a judecat
pricina în baza probelor administrate în dosarul perimat si a admis actiunea reclamantului.
1. Analizati legalitatea încheierii prin care instanta a dispus suspendarea cauzei potrivit art. 243 pct. 1 C.
pr. civ.;
2. Analizati legalitatea solutiei date de instanta de recurs prin raportare la exceptiile invocate de intimati;
3. Analizati legalitatea încheierii date de instantã cu privire la încuviintarea drept probã a înscrisului depus
de reclamantul, A.B.;
4. Analizati legalitatea hotãrârii de constatare a perimãrii prin raportare si la apãrãrile formulate de
reclamantul A.B.;
5. Analizati legalitatea încheierii prin care s-a respins cererea pârâtilor de administrare a
probelor administrate în dosarul perimat.
6. Analizati legalitatea încheierii prin care instanta s-a pronuntat asupra cererii de înscriere
în fals si de suspendare a judecãtii pânã la cercetarea falsului.

Examen pentru dobandirea titlului de avocat definitiv

Sesiunea martie 2012
BAREM DREPT CIVIL
1. Identificati în spetã un minimum 6 institutii de drept civil care au incidentã la pronuntarea instantei
asupra capetelor de cerere si a exceptiilor cu care a fost învestitã.
- se va puncta cu 0,50 p. fiecare institutie de drept civil incidenta, in total 3 p.
2. Pronuntati-vã argumentat asupra solutiei pe care o va da instanta cu privire la fiecare bun ce a fãcut
obiectul cererii de iesire din indiviziune.
- se vor acorda 4 p. pentru argumentarea tuturor aspectelor ce fac obiectul judecati.
3. Pronuntati-vã asupra admisibilitãþii sau inadmisibilitãtii cererii de raport al donatiei vilei din Sinaia str.
Prosperitãtii nr.10. - se vor acorda 2 p. 1 pct se acorda din oficiu.
total 10 p.
DREPT PROCESUAL CIVIL
1. Analizati legalitatea încheierii prin care instanta a dispus suspendarea cauzei potrivit art. 243 pct. 1 C.
pr. civ.;
- incheierea este nelegala; argumentul il reprezinta faptul ca nu este necesar certificatul de mostenitor,
pentru a se evita suspendarea fiind suficienta indicarea mostenitorilor - 1 p.
2. Analizati legalitatea solutiei date de instanta de recurs prin raportare la exceptiile invocate de intimati;
- instanta a anulat in mod gresit recursul - depunerea motivelor direct la instanta de recurs nu este
sanctionata cu nulitatea iar in cazul recursului formulat impotriva incheierii de suspendare, acesta se poate
face pe toata durata suspendarii, prin urmare nu s-ar putea afirma incalcarea vreunui termen de motivare,
atat timp cat termenul de motivare este chiar termenul de recurs 1,5 p.
3. Analizati legalitatea încheierii date de instantã cu privire la încuviintarea drept probã a înscrisului depus
de reclamantul, A.B.;
- regula multiplului exemplar nu poate fi opusa, deoarece actul a fost executat de catre autorul paratilor
(cocontractant ); in schimb in caz de nerecunoastere a inscrisului sub semnatura privata instanta ar fi
trebuit sa procedeze la verificarea de scripte - 1,5 p.
4. Analizati legalitatea hotãrârii de constatare a perimãrii prin raportare si la apãrãrile formulate de
reclamantul A.B.;
- hotararea este corecta prin raportare la cele invocate de AB; pana la inchiderea dezbaterilor in fata primi
instante se poate invoca perimarea, chiar daca paratul nu a facut aceasta imediat dupa repunerea pe rol a
cauzei - 2 pct.
5. Analizati legalitatea încheierii prin care s-a respins cererea pârâtilor de administrare a probelor
administrate în dosarul perimat.
- instanta a procedat corect, deoarece probele administrate in dosarul perimat pot fi folosite in cazul unei
noi cereri de chemare in judecata - 2 p.
6. Analizati legalitatea încheierii prin care instanta s-a pronuntat asupra cererii de înscriere în fals si de
suspendare a judecãtii pânã la cercetarea falsului.
- in mod corect instanta nu a suspendata cauza, deoarece acest lucru este posibil numai daca cel care
reclama falsul arata autorul sau complicele acestuia, ceea ce nu s-a facut in speta - 1p
se acorda 1 p din oficiu total 10 p