Thse - Ionel - SERBAN - Version - Roumaine PDF

CUPRINS
CUPRINS ................................................................................................................................... 3
SEMNIFICA IA SIMBOLURILOR I A NOTA IILOR .................................................. 6
INDEX DE TERMENI ............................................................................................................. 7
1. INTRODUCERE....................................................................................................................... 9
2. STADIUL ACTUAL AL CERCET RII ÎN DOMENIUL INFLUEN EI MEDIULUI
ÎNCONJUR TOR ASUPRA STABILIT II I LOCOMO IEI UMANE................... 15
2.1. Dispozitive terapeutice de asistare a subiec.ilor cu probleme locomotorii ................ 20
3. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT ........................................................................... 25
4. STUDIUL I ANALIZA PARAMETRILOR CARATERISTICI AI MEDIULUI
ÎNCONJUR TOR ................................................................................................................. 27
4.1 Microclimatul.................................................................................................................... 28
4.1.1. Temperatura ambiental ............................................................................................ 28
4.1.2. Umiditatea ambiental ............................................................................................... 30
4.1.3. Presiunea atmosferic ................................................................................................ 30
4.1.4. Zgomotul ................................................................................................................... 31
4.1.5. Infrasunete !i ultrasunete........................................................................................... 34
4.1.6. Iluminatul .................................................................................................................. 40
4.1.7. Cromatica industrial ................................................................................................. 43
4.1.8. Suprafa&a de contact .................................................................................................. 47
4.1.9. Vibra&iile.................................................................................................................... 47
4.1.10. Spa&iul ambiental ..................................................................................................... 50
4.1.11. Dispozitive de protec&ie !i ergonomia mediului înconjur tor ................................. 50
4.1.11.1. Prevenirea zgomotului................................................................................... 50
4.1.11.2. Prevenirea vibra&iilor ..................................................................................... 51
4.1.11.3. Prevenirea ilumin rii incorecte...................................................................... 52
4.1.11.4. Prevenirea confortului termic ........................................................................ 53
4.2. Concluzii ........................................................................................................................... 54
5.ANALIZA LOCOMO IEI I STABILIT II UMANE.................................................... 55
5.1. Biomecanica corpului uman ........................................................................................... 55
5.1.1. Generalit &i ................................................................................................................ 55
5.1.2. Mi!carea ca form de existen& a materiei ................................................................ 58
5.1.3. Corpul uman ca un tot unitar ..................................................................................... 60
5.1.4. Terminologia general ............................................................................................... 60
5.1.5. P r&ile corpului uman ................................................................................................ 61
5.1.5.1. Structura sistemului osos................................................................................. 62
5.1.5.2. Articula&iile...................................................................................................... 63
5.2. Pozi.ionarea corpului uman ........................................................................................... 67
5.2.1. Plane, axe, direc&ii !i orient ri ................................................................................... 67
5.2.2. Baza de sus&inere –BS-.............................................................................................. 69
5.2.3. Axele biomecanice .................................................................................................... 70
5.3. For.ele implicate în mi8c9rile corpului.......................................................................... 71
5.3.1. For&ele interne............................................................................................................ 72
3
5.3.1.1. Impulsul nervos ............................................................................................... 72
5.3.1.2. Contrac&ia muscular ....................................................................................... 73
5.3.2. Grupe !i lan&uri musculare......................................................................................... 75
Principalele lan&uri musculare ale corpului .................................................................. 76
5.3.3. For&a din ligamente.................................................................................................... 78
5.3.4. Presiunea intra - abdominal ..................................................................................... 78
5.3.5. Pârghiile osteo - articulare......................................................................................... 78
5.3.6. For&ele externe implicate în realizarea mi!c rii......................................................... 81
5.3.7. Analiza cinetic a unui segment ................................................................................ 84
5.4. Func.ia locomotoare biped9 ........................................................................................... 85
5.4.1. Considera&ii generale privind func&ia locomotorie biped ........................................ 85
5.4.2. Diferite forme de mers............................................................................................... 91
5.5. Modelarea sistemelor anatomice folosind metoda dinamicii inverse ......................... 92
5.6. Echilibrul corpului uman................................................................................................ 97
5.6.1. Procesul de men&inere a echilibrului ......................................................................... 97
5.6.2. Receptorii senzoriali ................................................................................................ 100
5.6.3. Sistemul vizual ........................................................................................................ 101
5.6.4. Sistemul vestibular .................................................................................................. 103
5.6.5. Sistemul somatosenzorial (Propriocep&ia !i Exterocep&ia) ...................................... 105
5.6.5.1. Echilibrul static.............................................................................................. 105
5.6.5.2. Echilibrul dinamic ......................................................................................... 107
5.6.5.2. Conexiunile sistemului de orientare !i echilibru ........................................... 108
5.6.5.3. Circuitele care stau la baza reflexului vestibulo-ocular (RVO) .................... 109
5.6.6. Sistemul somatosenzorial (Propriocep&ia !i Exterocep&ia) ...................................... 110
5.7 CENTRUL DE MAS (CM), CENTRUL DE GREUTATE (CG) I CENTRUL DE
PRESIUNE (CP)............................................................................................................ 113
5.7.1. Echilibrul !i postura................................................................................................. 113
5.7.2. Defini&ia centrului de mas (CM)............................................................................ 113
5.7.3. Metode de estimare a CM unui corp ....................................................................... 117
5.7.4. Metode de localizare a CM unui segment ............................................................... 117
5.7.5. Parametrii CM ......................................................................................................... 118
5.8. Centrul de mas9, Linia de greutate 8i Stabilitatea ..................................................... 119
5.81. No&iuni introductive.................................................................................................. 119
5.8.2. Modific ri care intervin în masa unui obiect sau segment ...................................... 122
5.8.3. Centrul de presiune.................................................................................................. 123
5.8.4. Centroid !i centru de greutate (CG)......................................................................... 125
5.9. Stabilitatea 8i echilibrul................................................................................................. 126
5.9.1. Clasificarea tipurilor de echilibru ............................................................................ 126
5.9.2. Factorii care afecteaz stabilitatea........................................................................... 128
6. ANALIZA EXPERIMENTAL A INFLUEN EI MEDIULUI ÎNCONJUR TOR
ASUPRA STABILIT II I LOCOMO IEI UMANE .................................................. 129
6.1. Alegerea parametrilor stabilit9.ii 8i locomo.iei umane.............................................. 129
6.1.1. Metode func&ionale de evaluare a echilibrului ........................................................ 130
6.1.1.1. Metoda întinderii func&ionale ........................................................................ 130
6.1.1.2. Metoda posturii într-un singur picior ............................................................ 130
4
6.1.1.3. Metoda Fugl-Meyer....................................................................................... 130
6.1.1.4. Metoda scalei Berg ........................................................................................ 130
6.1.2. Metode de evaluare a echilibrului din prisma sistemului vizual !i vestibular......... 131
6.1.2.1. Metoda prin electronistagmografie................................................................ 131
6.1.2.2. Metoda scaunului rotativ ............................................................................... 131
6.1.2.3. Metoda posturografiei dinamice computerizate ............................................ 133
6.1.2.4. Metoda poten&ialelor evocate miogenic vestibular........................................ 134
6.1.2.5. Metoda acuit &ii vizuale dinamice................................................................. 134
6.1.3. Metode experimentale de estimare a stabilit &ii ...................................................... 134
6.1.3.1. Metoda Magnetometriei ................................................................................ 134
6.1.3.2 Metode prin intermediul pl cii de for&e !i moment Kistler ............................ 135
!"
#$ % & % ' (
$ % % #
$ % #
6.1.4. Alegerea parametrilor de analiz a stabilit &ii ......................................................... 144
6.2. Alegerea parametrilor de mediu .................................................................................. 144
6.3. Proiectarea experimentului .......................................................................................... 145
6.3.1. Instala&ia experimental ........................................................................................... 145
6.3.1.1. Placa de for&e Kistler tip 9281 CA ................................................................ 145
6.3.1.2. Amplificatorul Kistler tip 5606A .................................................................. 151
6.3.1.3. Pl cile de achizi&ie......................................................................................... 153
6.3.1.4. Sistem de achizi&ionare a datelor (laptop) !i soft-ul pentru interfa&a cu
utilizatorul Bioware. ............................................................................................................. 154
6.3.2. Realizarea unei orteze din material termoformabil ................................................. 155
6.3.3. Desf !urarea experimentului ................................................................................... 158
6.3.3.1. Sistemul audio ............................................................................................... 162
6.3.3.2. Sistemul de iluminare .................................................................................... 165
6.3.3.3. Sistemul de m surare a temperaturii !i a umidit &ii ...................................... 168
6.4. Tratarea datelor experimentale ................................................................................... 169
6.4.1. Pa!ii realizarii analizei valorilor experimentale obtinute pe standul de proba cu soft-
ul Bioware................................................................................................................................ 169
7. CONCLUZII.......................................................................................................................... 171
7.1. Concluzii generale ......................................................................................................... 171
7.1.1. Concluziile stadiului actual al cercet rii !i studiului analitic .................................. 172
7.1.2. Concluziile studiului analitic al locomo&iei !i stabilit &ii umane............................. 172
7.1.3. Concluziile studiului experimental.......................................................................... 173
8. CONTRIBU II ORIGINALE I MOD DE VALORIFICARE....................................... 175
8.1. Contribu.ii originale...................................................................................................... 175
8.2. Mod de valorificare ....................................................................................................... 177
9. DIREC II VIITOARE DE CERCETARE ........................................................................ 179
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 180
5
SEMNIFICA IA SIMBOLURILOR I A NOTA IILOR
Simbol Semnifica ie [u.m.] Nota ie Semnifica ie
F Frecven&a [Hz] LET Lungimea Efectiv a T lpii
I Intensitate de curent [A] F Unghiul de deschidere al t lpilor
Lp Nivelul presiunii sonore [dB] LMT L &imea Maxim a T lpii
t Timp [s, min, h] l Lungimea piciorului
m Mas [kg] H În l&imea total a corpului
m
v Viteza h În l&ime
s
m
a Accelera&ia L Lungimea pasului
s2
m
g Accelera&ia gravita&ional C Caden&a (frecven&a) mersului
s2
rad
Accelera&ia unghiular tc Timpul unui ciclu locomotor complet 100 %
s2
m Masa [kg] m Num rul de pa!i
G For&a de greutate [N] HO Heel Off- ridicare c lcâi
FRS For&a de reac&iune în plan sagital [N] TO Toe Off- ridicare deget
FRF For&a de reac&iune în plan frontal [N] ISO International Organization for Standardization
For&a de reac&iune în plan
FRT IEC International Electrotechnical Commission
transversal [N]
N For&a normal [N] ISPS Indice al Stabilit &ii Posturale Statice
Ft For&a total [N] OD Ochi Deschi!i
Ff For&a de frecare [N] OI Ochi Închi!i
I Momentul de iner&ie [kg m2 ] ISPD Index al Stabilit &ii Postural Dinamice
T Momentul unei for&e [N m] ISV Index al Stabilit &ii Verticale
m
Vm Viteza mersului ISAP Index al Stabilit &ii Antero- Posterioare
s
ISML Index al Stabilit &ii Medio- Laterale
Nota ie Semnifica ie N Num rul de valori al e!antionului
SNC Sistem Nervos Central Xm, Ym Valoarea mediei celor dou !iruri (X, Y) de valori
Valoarea abaterii standard celor dou !iruri (X, Y) de
AVC Accident Vascular Cerebral XL, YL
valori
CRT Cathode Ray Tube Vx, Vy Valoarea varian&ei celor dou !iruri (X, Y) de valori
CP Centrul de Presiune COVxy Valoarea covarian&ei celor dou !iruri (X, Y) de valori
CM Centrul de Mas IBP Indicele Balansului Postural
CG Centrul de Greutate D Coeficientul difuziei
LG Linia de Greutate (Gravita&ie) Mx2 Deplasarea medie p tratic
BS Baza de Sus&inere d1pr, d2pr Constante corespunz toare zonei de preferin& ridicat
RVO Reflex Vestibulo- Ocular d1ps, d2ps Constante corespunz toare zonei de preferin& sc zut
max Maxim d1i, d2i Constant corespunz toare zonei indezirabile
min Minim DTB Deplasarea Total a Balansului
PAN Pozi&ia Anatomic Normal RMP R d cina Medie P tratic
AP Antero- Posterior AD Amplitudinea Deplas rilor
ML Medio- Lateral cca Circa, aproximativ
V Vertical !.a.m.d. !i a!a mai departe
FLM Fascicul Longitudinal Medial d.p.d.v. din punct de vedere
DDM Distan&a între Degetele Mari H Exponent de scalare
DIM Distan&a Intra- Maleolar µ Coeficientul de frecare
6
INDEX DE TERMENI
1. Biomecanic - !tiin& care studiaz , pe baza mecanicii generale, structura, evolu&ia !i

func&iile aparatului motor al animalelor !i al omului;
2. Vestibul- Prima cavitate a urechii interne;
3. Propriocep&ie- Reprezint ac&iunea proprioceptorilor. Proprioceptorul este o forma&iune
nervoas , receptor, care are proprietatea de a recep&iona !i transmite stimuli din mu!chi,
tendoane !i alte organe în legatur cu locomo&ia sau starea postural spre centrii de
integrare somatovegetativ ;
4. Somatic- Care apar&ine corpului în general !i nu viscerelor;
5. Viscer- Organ situat în cavitatea trunchiului !i participând la una sau mai multe func&ii
vitale ale organismului, care au ca rol de a asigura în primul rând supravie&uirea
individului sau a speciei;
6. Postura- Pozi&ie a corpului sau a uneia dintre p r&ile sale în spa&iu;
7. Feedback- Retroac&iune care se manifest la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice
etc.) în scopul men&inerii stabilit &ii !i echilibrului lor fa& de influen&e exterioare;
retroac&iune invers , conexiune invers , cauzalitate inelar , lan& cauzal închis;
8. Feedforward- Efectul anticipat al unui intermediar dintr-un sistem metabolic de control
asupra unui alt intermediar care urmeaz într-o anumit ordine, un astfel de efect poate fi
pozitiv sau negativ;
9. Lacera&ie- Plag cu marginile anfractuoase, rezultat prin lezarea violent a tegumentelor
!i a &esutului celular subcutanat subiacent;
10. Stocastic- (Despre fenomene) care se produce întâmpl tor, care este legat de hazard, În
matematic reprezint aplicarea calcului probabilit &ilor la rezultatele ob&inute prin
statistic ;
11. Ortostatic- stând în picioare;
12. Stabilogram - O diagram reprezentând balansul corpului;
13. Ototoxic- Substan& cu efect toxic asupra aparatului acustico-vestibular sau asupra
nervului vestibulo-cohlear;
14. Diuretic- Medicament care cre!te excre&ia urinar a organismului;
15. Antibiotic- Substan& de origine natural sau sintetic , utilizat contra infec&iilor cauzate
de bacterii;
16. Ergonomie- Disciplin care se ocup de studierea condi&iilor de munc pentru a realiza o
adaptare optim a omului la acestea;
17. Patologie- Ramur a medicinei care studiaz cauzele !i simptomele bolilor;
7
18. Antropometrie- Metod de studiu a posibilit &ilor de identificare a oamenilor, a formei !i
a amprentelor corpului uman !i a p r&ilor lui;
19. Mastoid- Fiecare dintre proeminen&ele osului temporal situate înd r tul urechii;
20. Termogenez - Proces de producere a energiei calorice de c tre organismele vii;
21. Termoliz - Complex proces fiziologic prin care organismul pierde surplusul de c ldur ;
22. Rezonan&a- Stare de vibra&ie în care se g se!te un corp sau un sistem fizic când asupra lui
se exercit o ac&iune exterioar periodic , cu o frecven& egal ori apropiat cu frecven&a
proprie vibra&iei corpului sau a sistemului;
23. Celule cu bastona!e- Tip de celule receptoare fotosensibile monocrome, prezente în
retin ;
24. Celule cu conuri- Celule specializate ale retinei responsabile de vederea culorilor;
25. Fotopic- (despre vederea la lumin ) care corespunde curbei diurne a sensibilit &ii
ochiului;
26. Mezopic- Vederea pe lumin intermediar între zi !i noapte;
27. Scotopie- Adaptarea ochiului la întuneric;
28. Ocluzie- Raportul de atasare dintre dintii situati pe maxilarul superior si cei de pe
maxilarul inferior;
29. Motoneuron- Celul nervoas motoare, responsabil cu mi!carea;
30. In- vitro- (Despre felul experiment rii unui proces biologic) În afara organismului;
31. In- vivo- (Despre felul experiment rii unui proces fiziologic, biofizic etc.) În interiorul
organismului viu.
8
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Buna func&ionare a sistemului locomotor atât dinamic cât !i static în condi&ii de echilibru
stabil depinde de buna func&ionare a mecanismelor, cu rol de biofeedback, care converg spre
men&inerea unei posturi normale stabile.
Aceste mecanisme se refer la sistemele senzoriale (vestibular, vizual !i somatic) care au
un impact direct !i la alte sisteme biologice (tactil, auditiv, neurovegetativ, muscular) ale c ror
influen& este în stadiu de cercetare. Toate aceste sisteme transmit semnale de biofeedback !i de
biofeedforward sistemului nervos central (SNC) pentru o bun func&ionare a complexului sistem
uman în interac&iunea continu cu modific rile care survin atât în mediul exterior, înconjur tor,
cât !i în mediul intern.
Controlul posturii umane, al locomo&iei !i al echilibrului stabil constituie un proces
complex, dar este absolut critic determinarea !i în&elegerea acestuia cu scopul de a reduce
num rul c derilor. [254]
Datorit interac&iunii continue a diferitelor tipologii ale corpului uman cu diferite medii
ambientale exist necesitatea studierii acestei interac&iuni pentru a optimiza !i a reduce nivelul de
influen&a negativ a mediului ambiental asupra ac&iunilor întreprinse de corpul uman.
La momentul actual parametrii mediului ambiental nu au un grad ridicat de analiz !i se
reg sesc îndeosebi în studii de confort ambiental. Dup un studiu critic al literaturii de
specialitate accesibile prin bazele de date precum: Science Direct, Thomson Reuters, Springer,
!.a.md. am constatat necesitatea evalu rii influen&ei mediului ambiental, din punct de vedere
biomecanic, asupra locomo&iei !i echilibrului corpului uman.
Este binecunoscut faptul c mediul ambiental are un efect asupra corpului uman de la nivel
de celul receptoare p n la celula efectoare. Ceea ce nu este înc binecunoscut este modul !i
m sura în care acest multitudine de factori ambientali influen&eaz diversele activit &i care se
desf !oar obligatoriu în prezen&a parametrilor de mediu ambiental.
Aceste influen&e pot fi privite ca ni!te constrângeri la care suntem supu!i prin interac&iunea
continu cu factorii mediului ambiental.
Conform lui Terrier !i Schutz [234] tipologiile locomo&iei bipede sunt generate la nivelul
coloanei vertebrale, acestea sunt modulate de c tre cerebel, ganglionii bazali !i cortexul motor !i
depind de feedback-ul de la sistemele: proprioceptiv, vizual !i vestibular. Deasemenea echilibrul,
respectiv stabilitatea în forma definit ulterior, !i respectiv postura sunt interdependente de
feedback-ul sistemelor prezentate anterior.
Ionel Perban. Studii 8i cercet9ri privind influen.a mediului înconjur9tor asupra stabilit9.ii 8i locomo.iei umane 9
Studii 8i cercet9ri privind influen.a mediului înconjur9tor asupra stabilit9.ii 8i locomo.iei umane Ionel Perban
Având aceasta în vedere se vor c uta, spre descriere !i analiz , factorii ambientali care
prezint o influen& asupra sistemelor: proprioceptiv, vizual !i vestibular precum !i asupra
cerebului, ganglionilor bazali !i cortexului motor.
Actualmente exist o multitudine de dispozitive, de protec&ie, care au rolul de a contracara
efectele d un toare ale factorilor ambientali asupra subiectului uman. Cu toate acestea exist
pu&ine cercet ri care s aib în centrul aten&iei influen&a pe care ar putea s o aib parametrii
mediului ambiental asupra stabilit &ii !i locomo&iei umane, sau dispozitive de protec&ie în aceast
direc&ie.
Aproximativ 10 % din c derile din picioare rezult în r niri grave precum: fracturi,
lovituri, lacera&ii. [29]
Toate statisticile clinice !i nu numai, indic importan&a care trebuie acordat evit rii
c derilor !i vin s sublinieze necesitatea determin rii mai precise a efectelor care duc la acestea.
Biomecanica, pe lâng testele statistice evaluative clasice, aduce un aport important analizei, din
punct de vedere mecanic, a corpului uman în toate ipostazele în care acesta se g se!te de-a
lungul unui interval de timp. În aceast direc&ie exist deja o multitudine de statistici care
evalueaz atât mediul intern cât !i mediul extern al corpului uman !i interac&iunea acestora,
pornind de la celulele fundamentale ale corpului uman !i pân la sistemele specifice formate din
acestea, care au rolul de a asigura o bun func&ionare a corpului.
Costurile de recuperare a diferitelor patologii ce pot s apar datorit condi&iilor de munc
apar în Fig. 1.1. În categoria alte intr : cancer, boli ale pielii, tulbur ri psihice.
Fig. 1.1. Costurile de recuperare corespunz toare diferitelor afec&iuni. [219]
Analiza stabilit &ii locomo&iei poate fi utilizat pentru a preveni c derile prin îmbun t &irea
stabilit &ii asistarea sau restaurarea acesteia cu dispozitive speciale. În mod tradi&ional evaluarea
stabilit &ii locomo&iei a fost definit de ipotezele logice ale cauzelor care determin c derile.
Tendin&a actual a cercet rilor asupra stabilit &ii este spre utilizarea unor m suri non-
tradi&ionale, bazate pe ideea ca locomo&ia este un sistem neliniar.
10
Capitolul 1. Introducere
Stabilitatea este o component esen&ial a locomo&iei. În mecanica teoretic este definita ca

fiind abilitatea de a men&ine locomo&ia func&ional în ciuda perturb rilor !i a erorilor de control.
[64,50]
Destabiliz rile sunt deosebit de periculoase de-a lungul locomo&iei. [51, 26] Din aceste
cauze se na!te nevoia de determinare a procesului stocastic de men&inere a stabilit &ii !i de
asistare sau restaurare a acestuia în vederea elimin rii accidentelor !i a costurilor ridicate care
pot surveni ca urmare a deterior rii acestuia. [68]
C derile, înregistrate în 2002 la locul de munc , constituie 13% din cazurile fatale din USA.
[113] Aproximativ 75% din decesele datorate c derilor apar la 14% din popula&ia care are peste 65
de ani. [204]
Pornind de la aceste considera&ii, teza doctoral intitulat „Studii i cercet ri privind
influen a mediului înconjur tor asupra stabilit ii i locomo iei umane” î!i propune s
realizeze cercet ri teoretice !i practice în domeniul vast al influen&elor pe care le are mediul
înconjur tor, prin parametrii specifici, asupra performan&elor locomo&iei !i echilibrului stabil al
corpului uman. Teza de doctorat îmbin cuno!tin&ele din mai multe domenii pentru a putea
ob&ine o evaluare statistic de precizie a influen&elor anumitor parametrii, care sunt mai
semnificativi, ai mediului înconjur tor asupra locomo&iei !i echilibrului stabil, reprezentate prin
parametrii centrului de presiune !i a for&elor generate în zona plantar .
Teza de doctorat cuprinde 195 pagini, 147 de figuri, 22 tabele !i este structurat pe nou
capitole dintre care cinci trateaz intoducerea, obiectivele tezei de doctorat, concluziile,
contribu&iile originale !i modul de valorificare !i direc&ii viitoare de cercetare iar celelalte patru
dezvolt succesiv, consistent, subiectul tezei de doctorat începând cu stadiul actual al cercet rii
în domeniul influen&ei mediului înconjur tor asupra stabilit &ii !i locomo&iei umane, studiul !i
analiza parametrilor caracteristici ai mediului înconjur tor, analiza locomo&iei !i stabilit &ii
umane !i analiza experimental a influen&ei mediului înconjur tor asupra stabilit &ii !i locomo&iei
umane. De asemenea, teza mai cuprinde alte 5 anexe, pe 50 pagini, corespunz toare cercet rilor
experimentale.
Capitolul 1 intitulat „Introducere” încearc o scurt trecere în revist a sistemelor
biologice !i a semnalelor acestora care contribuie la men&inerea echilibrului corpului uman !i
impactul pe care îl are func&ionarea defectuoas a acestora asupra factorului uman, locomo&iei,
echilibrului !i stabilit &ii. Deasemenea cuprinde un rezumat, pe capitole, a ceea ce cuprinde teza
de doctorat cu titlul „Studii i cercet ri privind influen a mediului înconjur tor asupra
stabilit ii i locomo iei umane”. Sunt introduse !i mul&umirile de rigoare adresate persoanelor,
institu&iilor !i programului (ID 6600) realizat !i finan&at în colaborare cu Uniunea European .
Capitolul 2 intitulat „Stadiul actual al cercet rii în domeniul influen ei mediului
înconjur tor asupra stabilit ii i locomo iei umane” prezint o sintetizare a influen&elor
parametrilor de mediu asupra corpului uman, îndeosebi asupra sistemelor care men&in echilibrul
11
printre care se num r sistemul vizual, sistemul vestibular !i sistemul somatic (proprioceptiv).
Sunt expuse astfel o parte din cercet rile de ultim or din diverse domenii care îns au acela!i
subiect !i anume influen&ele mediului înconjur tor asupra locomo&iei !i echilibrului stabil al
corpului uman !i modalit &ile de stimulare artificial a principalelor sisteme care coordoneaz în
mod direct sau indirect buna func&ionare a locomo&iei !i asigurarea echilibrului stabil absolut
necesar pentru îmbun t tirea performan&elor umane !i excluderea, pe cât posibil, a eventualelor
cauze care pot d una deosebit de grav, în anumite cazuri, corpului uman, necesitând interven&ii
de recuperare extrem de costisitoare. Sunt tratate de asemenea dispozitivele terapeutice de
asistare a subiec&ilor cu probleme locomotorii.
Capitolul 3 este intitulat „Obiectivele tezei de doctorat” !i trateaz obiectivele punctuale
ale tezei de doctorat. Aceste obiective sunt date de studiul teoretic: al parametrilor mediului
înconjur tor, al biomecanicii corpului uman, al parametrilor care converg la men&inerea
echilibrului stabil, al evalu rilor experimentale existente la momentul actual pentru interpretarea
rezultatelor, referitoare la stabilitate !i locomo&ie, ob&inute pe platforma de for&e !i momente
Kistler.
Capitolul 4 se nume!te „Studiul i analiza parametrilor caracteristici ai mediului
înconjur tor” !i este dedicat a!a cum îi spune !i numele, studiului !i analizei parametrilor
caracteristici ai mediului înconjur tor, precum: temperatura ambiental , umiditatea ambiental ,
presiunea atmosferic , zgomotul, infrasunete, ultrasunete, iluminatul, cromatica industrial ,
suprafa&a de contact, vibra&iile, spa&iul ambiental. Sunt tratate de asemenea dispozitivele de
protec&ie existente, ergonomia mediului înconjur tor.
Capitolul 5 intitulat !i „Analiza locomo iei i stabilit ii umane” este împ r&it în nou
subcapitole !i trateaz pe larg func&ia locomotorie biped !i no&iuni de baz , defini&ii !i ecua&ii de
calcul, referitoare la biomecanica corpului uman, printre care: pozi&ionarea corpului uman,
for&ele implicate în mi!c rile corpului, echilibrul corpului uman, centrul de mas , centrul de
greutate, centrul de presiune, linia de greutate !i stabilitatea. Toate acestea sunt absolut necesare
unei evalu ri cinematice, cinetice sau statistice a biomecanicii corpului uman.
Capitolul 6 se nume!te „Analiza experimental a influen ei mediului înconjur tor asupra
stabilit ii i locomo iei umane” !i se întinde pe lungimea a patru subcapitole care urm resc
alegerea parametrilor stabilit &ii !i locomo&iei umane, în urma unei analize a parametrilor utiliza&i
în metodelor existente de evaluare a echilibrului !i a stabilit &ii; alegerea parametrilor de mediu,
care influen&eaz locomo&ia !i stabilitatea, pentru evaluare; proiectarea experimentului, ce
cuprinde protocolul de desf !urare !i instala&ia experimental de m surare a subiec&ilor iar al
patrulea subcapitol trateaz datele experimentale.
Capitolul 7 este intitulat „Concluzii generale” !i, dup cum îi spune !i numele, prezint
concluziile generale ale rezultatelor ob&inute în urma desf !ur rii experimentului &inând cont de
toate cuno!tin&ele noi introduse în aceast tez .
12
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 8, intitulat „Contribu ii originale i mod de valorificare”, prezint elementele de

originalitate !i contribu&iile aduse de c tre autor în cadrul acestei teze doctorale.
Capitolul 9 este intitulat „Direc&ii viitoare de cercetare” !i prezint valorificarea
rezultatelor !i direc&iile viitoare de cercetare.
Bibliografia de la sfâr!itul tezei de doctorat con&ine un num r important de lucr ri.
Documenta&ia bibliografic studiat a necesitat cuno!tin&e dintr-un spectru larg, !i anume:
anatomie, medical, mecanic , matematic , statistic !i ergonomie. Se poate observa astfel
complexitatea temei doctorale care cuprinde referin&e variate.
Studiile efectuate în primul an de doctorat, în cadrul programului de preg tire universitar
avansat , au avut scopul evident de a aduce un aport pozitiv la dezvoltarea cuno!tin&elor despre
cercetarea !tiin&ific !i ceea ce presupune aceasta, precum: înv &area unei limbi str ine,
managementul unui proiect, inovare !i creativitate, etica !i legisla&ia în vigoare din domeniul
cercet rii !&iin&ifice !i tehnologiile informa&ionale.
S-a realizat !i o preg tire profesional prin studiul !i evaluarea cuno!tin&elor referitoare la
metode experimentale, tratarea datelor experimentale, biomecanic !i modelarea sistemelor
dinamice. Aceast etap a fost urmat de cercet rile !tiin&ifice, efectuate de-a lungul urm torilor
doi ani de program de cercetare !tiin&ific , care s-au materializat prin aceast tez de doctorat,
realizat în cotutel , prin publicarea a 13 lucr9ri 8tiin.ifice, în &ar !i str in tate !i participarea la
2 contracte de cercetare.
Aceast tez de doctorat, realizat în cotutel cu Universitatea D’Artois din Fran&a,
reprezint rezultatul cercet rilor întreprinse de c tre autor pe parcursul a trei ani, cu sprijinul
!tiin&ific !i logistic al unui num r important de persoane !i institu&ii, c rora le datorez toat
recuno!tin&a mea !i c rora doresc s le mul&umesc în urm toarele paragrafe.
O mare parte din cercet rile experimentale ale tezei au fost posibile datorit accesului
asigurat pentru doctorand în cadrul departamentului de Sisteme Mecatronice Avansate, din
catedra de Mecanic Fin !i Mecatronic , conduse de c tre Doamna Prof.dr.ing. Luciana
CRISTEA, Facultatea de Inginerie Mecanic , Universitatea Transilvania din Bra!ov.
Mul&umesc persoanelor din cadrul administrativ al Universit &ii Transilvania pentru
conceperea !i buna derulare a programului (ID 6600) pentru tinerii doctoranzi, realizat !i finan&at
par&ial în colaborare cu Uniunea European . Acesta a constituit un bun prilej pentru sus&inerea !i
afirmarea profesional a unui important num r de doctoranzi, care reprezint un nou fundament
pentru înv & mântul superior !i pentru cercetarea !tiin&ific .
Mul&umesc în mod deosebit referen&ilor care, cu r bdare !i îng dui& , au analizat prezenta
lucrare !i m-au sf tuit astfel încât, teza de doctorat s prezinte un nivel !tiin&ific ridicat.
Doresc s mul&umesc în mod deosebit conduc torului !tiin&ific, Doamna Prof.dr.ing. Ileana
ROPCA, pentru contribu&ia, deosebit , la formarea !i sus&inerea mea pe plan !tiin&ific !i personal.
13
Mul&umesc deasemnea Domnului Prof.dr.ing. Philippe HIVART !i Doamnei Mch.dr.ing

Francine Monchau, coordonatorii din partea Universit &ii D’Artois, pentru colaborarea
desf !urat de-a lungul perioadei de cotutel . Prin intermediul acestora am reu!it s -mi realizez o
parte din teza de doctorat !i s -mi îmbun t &esc abilit &ile lingvistice franceze !i rela&iile de
colaborare cu o universitate european .
Mul&umesc tuturor colegilor din cadrul Catedrei de Mecanic Fin !i Mecatronic , pentru
sprijinul acordat în diferitele etape de preg tire ale tezei de doctorat pentru mediul propice unei
bune desf !ur ri a cercet rii !tiin&ifice.
Nu în ultimul rând, doresc s mul&umesc în mod deosebit familiei mele pentru sprijinul
moral !i nu numai, acordat pe durata activit &ii mele doctorale. Pornind de la îndrumarea familiei
mele am pornit pe acest drum pres rat cu evenimente pl cute !i nepl cute, !i precum am finalizat
!i celelalte forme de înv & mânt anterioare, am lucrat cu speran&a finaliz rii !i acestei forme de
înva& mânt superior, postuniversitar.
14
CAPITOLUL 2
STADIUL ACTUAL AL CERCET RII

ÎN DOMENIUL INFLUEN EI MEDIULUI ÎNCONJUR TOR
ASUPRA STABILIT II I LOCOMO IEI UMANE
Metodele de analiz a stabilit &ii pot fi privite din perspectiv traditional - mi!carea este
liniar (media, abaterea standard, coeficientul de varia&ie, eroarea standard) !i non- tradi&ional -
mi!carea este neliniar (coeficien&ii unei stabilograme, ai lui Lyapunov, ai lui Floquet). [68]
Postura ortostatic a corpului uman este instabil din punct de vedere fiziologic datorit
bazei de sus&inere, a pozi&iei centrului de greutate, a distribu&iei masei corporale, !i a
mecanismelor de men&inere.
Este determinat faptul c locomo&ia într-un mediu virtual induce modific ri la nivelul
parametrilor spa&iotemporali care reflect instabilitatea locomo&iei. Modific rile sunt de mai
multe tipuri. Conform unui studiu subiec&ii care s-au deplasat într-un mediu virtual au prezentat
mic!orarea lungimii unui pas, m rirea l &imii unui pas !i varia&ii mari ale vitezei. [94] Alt
modificare o constituie amplificarea for&elor din perioada de sprijin pe sol. [93] Toate efectele
mediului virtual asupra locomo&iei sunt datorate necoordon rii stimulilor externi asupra
proceselor de men&inere a echilibrului stabil. Aceste necoordon ri genereaz semnale eronate la
nivelul SNC !i automat rezult în tipare modificate ale locomo&iei. Pe lâng acestea s-au
determinat efecte secundare, ale expunerii unor subiec&i la mediul virtual, similare cu efectele
secundare întâlnite în cazul subiec&ilor care au intrat în contact cu simulatoare care con&in
display-uri mari. [36, 201, 203, 144] Printre acestea, sesizate în primele 12 ore de la expunere, se
num r :
- Tensiuni oculare, vedere în cea& !i oboseal [171, 202, 210] flashback-uri
vizuale,
- Dezorientare !i pierdere a echilibrului, [143]
- Grea& . [36, 144, 147]
Toate aceste simptome sunt amplificate în cazul display-urilor montate pe cap decât în
cazul display-urilor tip CRT sau proiec&ie pe un suport. [144]
Studiile confirm c locomo&ia este afectat de c tre expunerile la microgravitate dar
efectele d un toare ale acesteia sunt înl turate în primele ore dup revenirea la gravita&ia
normal . [42]
Presiunea atmosferic devine un factor de stress fiziologic doar în cazul altitudinilor
ridicate când efectul s u se combin sinergic cu cel al altor parametri meteorologici, generând
boala de altitudine sau ”r ul de munte”. Efectele primare, la o altitudine de 2000 m, s-au
constatat la nivelul SNC, prin hiperexcitabilitate, de asemenea s-a constatat sc derea perioadei
de laten& a contrac&iei musculare !i accentuarea func&iilor !i reflexelor analizatorului vizual. La
altitudini mai mari de 2000 m, starea de hiperexcitabilitate nervoas se atenueaz treptat, pentru
ca, la altitudini cuprinse între 4000 !i 6000 m s -!i inverseze manifest rile, transformându-se
într-o stare de hipoexcitabilitate somatic !i vegetativ , caracterizat prin cre!terea cronaxiei
oculare (timpul de reac&ie al ochiului uman necesar adapt rii la lumin sau întuneric), diminuarea
câmpului vizual stereoscopic, anularea sensibilit &ii cutanate la presiune, dispari&ia sim&ului
gustativ !i, nu în ultimul rând, atenuarea func&iilor auditive !i vestibulare ca urmare a
profundelor modific ri biochimice (sc derea glucozei) produse la nivelul creierului. [104]
Fig. 2.1. Exemplu de conflict senzorial. [162]
Stimularea prin vibra&ii mecanice aleatoare la nivelul mecanoreceptorilor din sistemul

tactil, din zona plantei piciorului [196], a palmei [158] !i a limbii [242], au determinat un efect
pozitiv în coordonarea posturii !i a echilibrului stabil prin efectul pe care îl au asupra
biofeedback-ului. Mecanismul de aplicare a anumitor nivele de zgomot, generate de vibra&iile
mecanice, poart denumirea de rezonan& stocastic !i constituie stimularea senzorial &inând
cont de pragurile de r spuns ale mecanoreceptorilor. [92]
Ocluziile dentare au o influen& atât asupra procesului de mastica&ie cât !i asupra
echilibrului stabil al corpului uman, datorit efectului negativ pe care îl au asupra mu!chilor
cervicali, r spunz tori de buna coordonare a capului. Efectul s-a depistat la nivelul modific rii
posturii corpului. [74]
Temperatura ambiental a fost abordat din prisma vitezei si a anduran&ei (distan&a
parcurs ) care apar în cazul locomo&iei. Studiile existente afirm o cre!tere direct propor&ional a
vitezei în raport cu cre!terea temperaturii, pentru temperaturi sub cea normal , de comfort (36-
380), !i respectiv o descre!tere invers propor&ional a vitezei în raport cu cre!terea temperaturii,
pentru temperaturi peste limita normal . [10]
Studiile privind controlul posturii verticale arat c SNC este capabil s ajusteze diferite
tipuri de perturba&ii !i caracteristici ale suprafe&ei de sprijin. [251, 100, 175, 176] Studiile
16
Capitolul 2. Stadiul actual al cercet rii în domeniul influentei mediului înconjur tor
asupra stabilit ii si locomo iei umane
anterioare asupra perturb rii echilibrului de-a lungul locomo&iei bipede au sugerat c strategiile
de recuperare sunt organizate similar cu strategiile folosite pentru a men&ine postura vertical .
[177]
Suprafe&ele de contact prezint o importan& deosebit atât în controlul posturii cât !i în
coordonarea locomo&iei deoarece determin , prin intermediul coeficientului de frecare, for&ele de
reac&iune care au un factor deosebit în cadrul mi!c rii pentru evaluarea posturii, a echilibrului !i
a stabilit &ii.
Subiec&ii care au fost supu!i la vibra&ii, cu frecven&e cuprinse în intervalul 1- 20 Hz, au
manifestat dureri în zona: capului (13- 20 Hz), maxilarului (6- 8 Hz), pieptului (5- 7 Hz),
abdomenului (4.5- 10 Hz), lombar (8- 12 Hz); afectarea: vorbirii (13- 20 Hz), respira&iei (1-3
Hz) !i nevoia de a urina !i de a defeca (10-18 HZ). [91]
Evaluarea influen&ei sistemului vestibular asupra posturii se realizeaz prin mai multe
metode, una dintre acestea este stimularea vestibular stocastic , la momentul actual, care se
realizeaz prin aplicarea de curen&i galvanici (+/- 3mA, 0- 50 Hz), printr-un electrod, pe mastoid
care are direct leg tur cu osul temporal ce protejeaz sistemul vestibular. [45]
Simptomele vestibulare apar în cazul persoanelor care sunt expuse la zgomot impulsiv la
amplitudini mari, sau la zgomot continuu. [2]
Fenomenul Tullio se constituie prin influen&a pe care o are amplitudinea sunetului asupra
sistemului vestibular. Pragurile de influen& sunt în cazul porcilor de guinea (130- 160 dB),
maimu&e (120-172 dB), oameni (125 dB). [220]
Fig. 2.2. Fenomenul Tullio întâlnit la subiec&i umani. [19]
17
Fenomenul Tullio (la urechea stâng ) (Fig. 2.2) în cazul unui subiect uman este
caracterizat prin ac&ionarea reac&iunii oculare printr-un stimul auditiv. Subiectul manifest laten&e
(interval de timp între aplicarea unui stimul !i prima manifestare de r spuns a organului
excitabil) de 22 ms la nivelul mi!c rii oculare !i 80 de ms la dezechilibrul postural.
Ototoxicitatea reprezint pur !i simplu otr virea urechii. Intoxicarea are loc când indivizii
vin în contact cu substan&e toxice pentru urechea intern sau pentru nervul vestibocohlear (nervul
care trimite informa&iile referitoare la echilibru !i auz de la urechea intern la creier).
Urechea intern este responsabil atât pentru echilibru cât !i pentru auz, iar ototoxicitatea
poate produce disfunc&ionalit &i în ambele sensuri. Partea din creier care recep&ioneaz
informa&iile despre echilibru !i auz primite de la urechea intern poate fi, de asemenea, afectat
de toxine, dar aceasta nu mai este considerat ototoxicitate ci neu-rotoxicitate.
Alcolul este una din substan&ele care altereaz densitatea sângelui !i automat a endolimfei,
substan&a de a c rei bun func&ionare depind semnalele care coordoneaz mi!carea capului !i
postura corpului în raport cu acceleratiile la care este supus corpul uman.
Aspirina !i chinina au fost primele depistate ca având efecte ototoxice acum câteva secole,
a urmat streptomicina în anii 1940, iar mai recent medicamentele antitumorale. Din nefericire
multe chimicale de la aspirin la xilen au poten&ial ototoxic. Au fost împ r&ite în dou clase mari:
medicamente !i substan&e chimice.
Din categoria medicamentelor fac parte:
- Diureticele;
- Antibioticele;
- Pic turile pentru ureche;
Substan&ele chimice se împart în:
- Solven&ii aromatici;
- Tricloretilena;
- Sulfura de carbon;
- Monoxidul de carbon !i acidul cianhidric;
- Nitratul de butil;
- Mercur;
- Plumb [32]
- Manganul metalic
Unii agen&i chimici au efect sinergic cu expunerea la zgomot (Tabelul 2.1), adic în
condi&ii în care nici expunerea la agentul chimic nici expunerea la zgomot singure nu ar produce
pierderea auzului sau dezechilibru, combina&ia acestora afecteaz auzul sau efectul expunerii
multifactoriale va fi mai grav decât suma efectelor nocive.
Vederea periferic este mai important ca !i vederea central în men&inerea echilibrului
stabil static. [11]
18
Tab. 2.1. Cele mai frecvente substan&e otoxice. [229]
Valoare limit9 de expunere profesional9

Substan.9 mg/m3 Efect sinergic cu zgomotul
8 ore Termen scurt (15 min)
Acid cianhidric 0.3 1
Arsen 0.01 0.1
Etilbenzen 442 884
Mangan 0.5 3
Mercur - 1
Metil- etil- ceton 200 300 Da
Metil- izobutil- ceton 200 300 Da
Monoxid de carbon 20 30 Da
Plumb 0.05 0.1
Staniu 0.05 0.15
Stiren 50 150 Da
Tetraclorur de carbon 30 50 Da
Sulfur de carbon 10 20 Da
Toluen 100 200
Tricloretilen 100 150
Xilen 221 442 Da
Sistemul vizual prezint un rol important în men&inerea stabilit &ii corpului uman atât static
cât !i dinamic. Subiec&ii, priva&i de informa&iile acestui sistem, prezint amplitudini mari de
varia&ie a CP. [254] Din prisma cercet rilor efectuate, subiec&ii se împart în dou categorii în
func&ie de amplitudinea mi!c rii centrului de presiune în pozi&ie ortostatic . Exist astfel marea
majoritate a subiec&ilor care prezint o amplitudine mai mare în condi&ia ochilor închi!i !i o alt
categorie cu o a!a numit „postur oarb ” care prezint o amplitudine mai mare în cazul ochilor
deschi!i decât în cazul ochilor închi!i. [33]
Semnalul sistemului vizual constituie un factor deosebit la men&inerea echilibrului stabil
indiferent de stimulii din mediul înconjur tor. [107, 38, 197, 6] Din acest considerent este utilizat
ca !i semnal de feedback în noile sisteme de recuperare !i evaluare a echilibrului stabil precum
sisteme medicale !i sisteme sub form de jocuri interactive (sta&ie Wii etc.). [24]
Sistemul vizual func&ioneaz în strâns leg tur cu sistemul vestibular prin intermediul
reflexului vestibulo- ocular care coodoneaz echilibrul capului !i al corpului relativ la mi!c rile
corpului datorate accelera&iilor la care este expus.
19
Parametrii sistemelor care coordoneaz locomo&ia !i echilibrul prezint ni!te limite, în

func&ie de vârst , sex, patologie, date antropometrice, care trebuiesc luate în considerare în
cadrul evalu rilor în acest domeniu, al biomecanicii, !i nu numai. O posibil evaluare din acest
punct de vedere o constituie logica fuzzy care &ine cont de posibilele propor&ii în care ace!ti
parametrii intervin !i converg la buna func&ionare a locomo&iei !i echilibrului stabil al corpului
uman.
Conform stadiului actual s-a realizat (Fig. 2.3) diagrama de cauze !i efect (Fishbone)
pentru influen&a mediului înconjur tor asupra locomo&iei !i stabilit &ii umane. Aceasta cuprinde
factorii importan&i ai mediului înconjur tor care au fost depista&i ca posibili d un tori ai
sistemelor corpului uman !i care merit o aten&ie deosebit într-o evaluare !tiin&ific .
Fig. 2.3. Diagrama Fishbone a cauzelor datorate mediului.
2.1. Dispozitive terapeutice de asistare a subiec.ilor cu probleme

locomotorii
Aceste dispozitive au rolul de a asista !i recupera stabilitatea !i echilibrul pentru

desf !urarea locomo&iei în parametrii optimi, normali.
Cele mai recente dispozitive pentru îmbun t &irea echilibrului sunt descrise mai jos.
Sinteza acestor dispozitive are rolul principal de a identifica principalele metode de asigurare
suplimentar a men&inerii echilibrului corpului uman în diverse condi&ii patologice sau normale.
Fig. 2.4. Br & ri power balance sub diverse forme.
În aceast direc&ie exist br & rile power balance (Fig. 2.4). Aceste dispozitive de silicon,
conform produc torilor, î!i bazeaz principiul de func&ionare pe reglarea frecven&ei corpului
20
uman la o frecven& optim . Aceste br & ri sunt constituite dintr-un disc de mylar pe care este
aplicat o hologram la o frecven& electric care are scopul de a interac&iona cu câmpul electric
al corpului uman, optimizându-i transferul de ioni pozitivi !i negativi având un impact asupra
c ilor energetice !i ulterior asupra îmbun t &irii echilibrului.
Bioness-ul (Fig. 2.5 a,c) este un dispozitiv care ac&ioneaz la nivel muscular prin impulsuri
electrice aplicate la nivelul pielii prin intermediul electrozilor. Bioness L300 (Fig. 2.5 a) este
utilizat actual în cazul persoanelor care sufer de „drop foot”, identificat ca pierdere (parez ) a
func&iei neuronale la nivelul picioarelor. Acesta are scopul de a transmite impulsuri artificiale
mu!chilor, precum figura 2.5 b, d, în vederea activ rii acestora pentru men&inerea func&iilor de
echilibru !i locomo&ie specifice corpului uman. Bioness H200 (Fig. 2.5, c) este utilizat la
recuperarea fiziologic a persoanelor care au suferit de un AVC urmat de o parez la nivelul
mâinii.
a) b)
c) d)
Fig. 2.5. Dispozitivele Bioness cu electrozi: a) Dispozitivul Bioness pentru „drop foot”, b) Aplicarea !i
transmiterea semnalelor dispozitivului L300, c) Dispozitivul Bioness pentru mân , d) Aplicarea !i
transmiterea semnalelor dispozitivului H200.
Un alt tip de dispozitiv, la nivel experimental, pentru men&inerea echilibrului îl constituie

un nou tip de implant, ilustrat în figura 2.6, care, conform cercet torilor de la universitatea din
Washington, ajut la men&inerea echilibrului la nivel vestibular. Acesta este utilizat în principiu
21
în cazul persoanelor afectate de a!a zisa „Boala Ménière” la nivelul sistemului vestibular, care se
manifest prin pierderea echilibrului. Primul implant a fost programat pentru 21 octombrie 2010
pentru o persoan voluntar de 56 de ani. Principiul de func&ionare se bazeaz pe transmiterea de
impulsuri electrice, care înlocuiesc semnalele neuronale ale sistemului vestibular, în momentele
în care apar atacurile specifice bolii „Ménière”.
Fig. 2.6. Principiul de func&ionare, componenta extern !i respectiv componenta intern (de la stânga la
dreapta) ale noilor implanturi.
Un alt echipament, înc în faz experimental , îl constituie bran&urile bazate pe principiul

piezoelectric prin intermediul c rora se transmit vibra&ii, generate de impulsuri electrice, la
nivelul zonei plantare, precum în figura 2.7.
Fig. 2.7. Schema ilustrativ a bran&urilor. [209]
BrainPort (Fig. 2.8) !i sistemul tactil de biofeedback wireless (stadiu experimental)

constituie noile dispozitive cu rol de îmbun t &ire a echilibrului corpului uman prin transmiterea
de impulsuri electrice, la nivelul limbii, c tre creier.
Tot pe principiul biofeedback-ului func&ioneaz !i dispozitivul din figura 2.9 care este
constituit dintr-un senzor de accelera&ie, ata!at în zona aproximativ a centrului de mas , un
22
sistem auditiv (c !ti) !i o plac de for&e care conlucreaz , prin intermediul unui laptop, în
vederea evalu rii !i îmbun t &irii echilibrului stabil. Acest dispozitiv este în faz experimental ,
prezentat în [230].
Fig. 2.8. Dispozitivul BrainPort (Wicab, Inc.) !i sistemul tactil de biofeedback wireless la nivelul limbii.
Fig. 2.9. Dispozitiv cu biofeedback auditiv. [230]
23
Pentru îmbun t &irea echilibrului, a posturii !i a locomo&iei compania Honda a produs un

tip de exoschelet (Fig. 2.10) care are rolul de asistare a corpului în sus&inerea greut &ii proprii.
Acesta vine în sprijinul persoanelor cu dizabilit &i musculare la nivelul picioarelor.
Fig. 2.10. Exoschelet Honda pentru asistarea corpului în sus&inerea greut &ii.
24
CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Ini&ierea prezentei lucr ri se datoreaz în primul rând importan&ei pe care o are men&inerea
echilibrului static al corpului uman în mediul înconjur tor, în care fiecare subiect î!i desf !oar
propriile activit &i. Pornind de la eventualele constrângeri, cu efect perturbator, descrise pân la
momentul actual în literatura de specialitate, se urm re!te evaluarea efectului pe care-l au asupra
controlului posturii corpului uman.
Aceast tez are ca !i scop studiul !i cercetarea influen&elor pe care le au unii din
parametrii mediului înconjur tor asupra locomo&iei !i stabilit &ii umane.
Aceast tez este constituit dintr-o analiz critic a stadiului actual referitor la domeniul
biomecanic, referitor la locomo&ie !i stabilitate; parametrii mediului înconjur tor care
interac&ioneaz cu corpul uman; identificarea dispozitivelor, de ultim or , pentru asistarea
locomo&iei stabile; metode de analiz a locomo&iei !i a stabilit &ii !i studiul patologiilor care
afecteaz locomo&ia !i stabilitatea.
Subiec&ii se vor analiza în situa&ii statice !i dinamice (locomo&ie) din prisma echilibrului si
a stabilit &ii.
[inând seama de aceste considerente, autorul î!i propune ca în aceast tez s ating
urm toarele obiective:
1 S se realizeze un studiu complex în ceea ce prive!te stadiul actual al cercet rii în
domeniul biomecanic !i în cele connexe acestuia care pot furniza informa&ii referitoare la
parametrii mediului înconjur tor, metode de evaluare a parametrilor caracteristici ai
locomo&iei !i ai stabilit &ii, sistemele corpului uman care asigur men&inerea echilibrului
stabil, modul în care acestea inteac&ioneaz !i dispozitive de asistare a echilibrului stabil.
Se are în vedere !i studiul soft-urilor din domeniul biomecanic, existente în cadrul
departamentului, pentru o eventual utilizare a acestora la îndeplinirea obiectivelor
urm toare.
2 Pornind de la materialul bibliografic existent, s se stabileasc parametrii mediului
înconjur tor care afecteaz stabilitatea !i locomo&ia uman , metodele clinice de evaluare
a echilibrului, patologiile existente care pot afecta postura (stabilitatea !i echilibrul),
dispozitive de protec&ie !i ergonomia mediului înconjur tor.
3 Date fiind concluziile generate de studiul propus în al doilea obiectiv, s se adopte
metodele !i instala&ia experimental necesar evalu rii parametrilor care definesc
stabilitatea !i locomo&ia uman . Aceasta s presupun stabilirea obiectivelor
experimentului, alegerea unei metode de m surare care s fie concludent pentru
analizarea calitativ !i cantitativ a locomo&iei !i a stabilit &ii, stabilirea condi&iilor de

desf !urare a experimentului, înregistrarea subiec&ilor !i ordonarea succesiv a acestuia
printr-un protocol experimental. Subiec&ii vor fi în!tiin&a&i despre etapele derul rii
experimentului !i vor fi solicita&i, în cazul în care î!i dau consim& mântul, s semneze un
act acord de participare voluntar la experiment.
4 Prin folosirea metodelor clasice ale mecanicii !i ale statisticii, care stau la baza
biomecanicii - teoremele lui Newton, ale lui Einstein, ecua&iile statistice, s se studieze
stabilitatea static !i dinamic !i s se discrimineze evalu rile experimentale, ob&inute
prin intermediul instala&iei experimentale.
5 Utilizând metodele deja existente, prezentate anterior, se are în vedere ob&inerea unui
parametru de analiz a stabilit &ii, din prisma c ruia s se poat evalua limitele de
stabilitate ale corpului uman în diverse situa&ii.
6 Utilizarea metodelor anterioare pentru analiza biomecanic a stabilit &ii !i a locomo&iei
corpului uman în cazul, unei canstrângeri, prin utilizarea unei orteze realizate dintr-un
material de ultim genera&ie, care se previzioneaz a avea avantaje deosebite de
adaptabilitate, reutilizare, rigiditate, pre& de cost redus !i durabilitate.
7 [inând cont de discriminarea statistic a parametrilor evalua&i, caracteristici stabilit &ii,
prin metodele prezentate în al patrulea obiectiv, s se enun&e concluziile finale !i
direc&iile viitoare de cercetare.
26
CAPITOLUL 4
STUDIUL I ANALIZA PARAMETRILOR CARATERISTICI AI

MEDIULUI ÎNCONJUR TOR
Condi&iile în care î!i desf !oar angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori
ce pot influen&a performan&ele !i atitudinile acestuia. Cei mai importan&i factori (al&ii decât
factorii psiho-sociali !i de salarizare) sunt cei fizici, chimici !i biologici (Tab. 4.1).
Factorii ambian&ei de munc sunt elemente constitutive, structural-func&ionale ale locului
de munc , aflate într-o interdependen& cu celelalte componente ale sistemului om-ma!in -
mediu, ei fiind de o mare diversitate [207]:
Tab. 4.1. Factori ai ambian&ei de munc .
microclimatul: temperatura, umiditatea, curen&ii de aer, radia&iile

calorice;
hiper/hipobarismul - presiunea atmosferic ;
zgomotul;
iluminatul;
Factori fizici culorile func&ionale;
muzica func&ional ;
vibra&iile;
infrasunetele;
ultrasunetele;
radia&iile infraro!ii, luminoase, ultraviolete.
Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice;
Factori chimici substan&e toxice în stare gazoas , lichid sau solid ;
Factori biologici microorganisme;
rela&ii interpersonale;
Factori psiho-sociali particularit &i temperamentale;
aspira&ii;
stil de conducere, etc.
Pe lâng ace!ti factori caracteristici mediului înconjur tor, ai ambian&ei de munc care au o
influen& direct asupra performan&elor fiziologice ale corpului uman, mai exist de asemenea o
serie de factori externi care exercit influen&e asupra diferitelor etape ale mi!c rii, precum:
• rezisten&a !i elasticitatea solului;
• accelera&ia gravita&ional .
4.1 MICROCLIMATUL
Microclimatul constituie o grup a factorilor fizici din înc perile !i zonele de lucru, din
care fac parte [206]:
• temperatura ambiental - radia&iile suprafe&elor înconjur toare, determinate mai ales
de natura proceselor tehnologice !i temperatura aerului;
• umiditatea - prin vapori de ap , aburi, aerisirea;
• mi carea aerului - datorat circula&iei diferitelor volume de aer cauzat de înc lzirea
inegal .
• radia ii calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante);
4.1.1. Temperatura ambiental9

Temperatura este un factor al ambian&ei, cu efecte asupra st rii de s n tate, efortului !i
rezultatelor muncii executan&ilor. Devenim con!tien&i de temperatura mediului în momentul când
avem senza&ia de frig sau cald, care se declan!eaz datorit dezechilibrului dintre condi&iile
termice ale mediului !i cele ale corpului nostru. [166]
În func&ie de temperatura ambiental omul, prin intermediul analizatorului cutanat,
dezvolt senza&ia de cald (provocat de ac&iunea obiectelor cu o temperatur mai ridicat decât
temperatura pielii: 32-330C - valoarea zero fiziologic) sau senza&ia de rece (cauzat de ac&iunea
asupra receptorilor din piele a obiectelor cu o temperatur mai sc zut decât temperatura pielii).
Temperatura sc zut scade excitabilitatea neuro-muscular !i are efect vasoconstrictor.
Prin aceste influen&e, scade randamentul muscular. Mecanismele fiziologice ale temperaturii
crescute, care stau la baza limit rii musculare , nu sunt identificate clar, dar exist efecte clare ale
hipertermiei asupra abilit &ii de lucru a mu!chilor. [139] C ldura din organism este produs de
transform rile chimice ce au loc în interiorul ficatului !i prin transformarea energiei mecanice a
mu!chilor. Repartizarea acestei c lduri (proprii) nu este uniform , dar ea r mâne constant (cca.
370C) în interiorul creierului, în inim !i în organele din abdomen, constan&a temperaturii la
nivelul acestor organe fiind o condi&ie a desf !ur rii proceselor vitale.
Realizarea unei ambian&e termice corespunz toare unei bun st ri fiziologice a
organismului (temperatura subiectiv ) se bazeaz pe un echilibru stabil între temperatura !i
umiditatea mediului (Fig. 4.1).
Men&inerea temperaturii constante a organismului depinde de p strarea echilibrului între
termogenez (producerea de c ldur ) !i termoliz (pierderea de c ldur ).
• dac temperatura scade, organismul reac&ioneaz atât prin vasoconstric&ie periferic
cu reducerea pierderii de c ldur , cât !i prin intensificarea termogenezei:
- metabolismul cre!te de câteva ori peste valoarea normal ;
- m rirea tonusului muscular - “tremurat de frig”;
28
Capitolul 4. Studiul i analiza parametrilor carcateristici ai mediului înconjur tor
• dac temperatura cre te peste limita superioar a zonei de neutralitate termic

(320C), aceasta determin o reac&ie adaptativ care const în:
- cre!terea debitului sudoral pân la 1,3 kg/h; care dac nu este înlocuit, se poate
ajunge la o stare de deficit hidric (pân la 6% din masa corporal , pentru activi-
tatea fizic ). Odat cu transpira&ia, se pierd !i al&i constituen&i (Na, vitamine, etc.);
- activarea circula&iei cu cre!terea debitului circulator;
- m rirea frecven&ei respiratorii.
Temperatura mediului de lucru influen&eaz s n tatea !i performan&ele subiec&ilor prin:
• combina&ia temperaturii cu umiditatea (vezi figura 4.1);
• durata de expunere la condi&ii termice din afara zonei de confort, caz în care este
necesar aclimatizarea;
• temperatura obiectelor !i uneltelor cu care se lucreaz . Diferen&e mari (temperatura
obiectului de peste 43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului !i cea a sculelor
pot produce senza&ia de durere sau chiar distruge &esuturi.
Fig. 4.1. Zona de confort în func&ie de temperatur !i umiditate. [218]
Fig. 4.2. Harta indicelui de c ldur , temperatur (0F, 0C) relativ la umiditate (%) [128]
29
Expunerea îndelungat la stres termic poate genera diverse afec&iuni, datorit reac&iilor care
apar în timpul procesului de transfer termic la nivelul corpului uman, precum crampe,
caracterizate prin spasme dureroase ale mu!chilor !i epuizare caracterizat prin amor&eal
muscular , ame&eal . Aceste afec&iuni reprezint doar cele notabile datorit efectului acestora
asupra sistemului muscular !i automat asupra sistemului motor. [212]
4.1.2. Umiditatea ambiental91

Cantitatea de vapori de ap din atmosfer (pic turi de ap sau cristale de ghea& ),
exprimat procentual prin raportul între cantitatea de vapori în aer la un moment dat !i maximum
posibil (când aerul este complet saturat).
Confortul organic în intervalul 25 - 75%.
• sub 25%, apar repercusiuni negative asupra structurilor !i func&iilor mucoasei
respiratorii care asigur eliminarea impurit &ilor (inclusiv a germenilor) din aerul
inspirat.
• peste 75%, în condi&iile prest rii unei munci grele, ac&ioneaz negativ asupra
procesului de termoliz (pân la !oc caloric).
De obicei se folose!te termenul de “condi&ii termice” care include factorii temperatur ,
umiditate !i circula&ia aerului. [218]
În prezent sunt relativ pu&ine locuri de munc în care temperatura !i umiditatea s afecteze
bunul mers al activit &ii, aceasta deoarece majoritatea cl dirilor moderne au instala&ii de
înc lzire, aer condi&ionat, ventila&ie, etc. Excep&ie fac locurile de munc care se desf !oar în
exterior (construc&ii, între&inerea drumurilor). În aceste cazuri, organizatorul locului de munc
este obligat s asigure echipamentul corespunz tor, lichide suficiente, pauze de lucru.
4.1.3. Presiunea atmosferic9

Aceasta devine problematic în lucr rile sub ap , construc&ia de tuneluri, poduri, lucr ri la
în l&ime.
Pentru lucr rile sub ap se utilizeaz chesonul (o camer în care se realizeaz o presiune
crescut a aerului), camere de ecluzare în care se realizeaz comprimarea !i decomprimarea
aerului. [232] Un aspect important îl constituie “be&ia de adâncuri” (stare euforic grav
1
Umiditatea atmosferei se poate exprima în trei modalit &i.
- Umiditatea absolut reflect cantitatea de vapori de ap prezent efectiv în aer, în timpul investiga&iei la
temperatura existent în acel moment. Ea poate cre!te pân la umiditatea maxim . Umiditatea absolut se exprim în
grame de ap într-un metru cub de aer.
- Umiditatea maxim reprezint cea mai mare cantitate de vapori de ap care se poate g si într-un volum determinat
de aer, la o anumit temperatur – presupune saturarea cu vapori de ap a aerului. Pentru aceea!i temperatur , aerul
este saturat cu aceea!i cantitate de ap . Umiditatea maxim se exprim la fel ca !i umiditatea absolut , în grame de
ap într-un metru cub de aer
- Umiditatea relativ reprezint raportul procentual dintre cantitatea de vapori de ap pe care o con&ine un volum de
aer !i cantitatea de vapori de ap care ar satura acela!i volum de aer. Aceast defini&ie poate fi exprimat !i prin
raportul dintre umiditatea absolut !i cea maxim , determinate la aceea!i temperatur .
30
determinat de debitul redus de oxigen la nivel cerebral), datorat dizolv rii unei cantit &i mai
mari de azot în sânge.
Pentru evitarea unor situa&ii negative s-au stabilit tabele cu durata !i viteza de dezecluzare,
respectiv emersie, în raport cu posibilit &ile elimin rii cantit &ilor crescute de gaze din sângele !i
&esuturile organismului.
4.1.4. Zgomotul
Sunetul este rezultatul vibra&iei unui corp solid, lichid sau gazos. Aceste vibra&ii induc
local o varia&ie a presiunii atmosferice a aerului, care se propag !i pe care mecanismul urechii îl
converte!te în informa&ii care sunt analizate de c tre creier !i percepute drept sunete
Urechea uman percepe sunetele într-o anumit gam de frecven&e !i de niveluri care
constituie câmpul auditiv. [229]
Aproximativ 450 de milioane de oameni- 65% din popula&ia Europei- sunt expu!i la nivele
ale presiunii sunetului de peste 55 dB, sufficient de mari pentru a genera st ri de deranjare
fonic , comportament agresiv !i tulbur ri de somn. (European Environment Agency Report,
1995) [18]
De!i suntem în permanen& înconjura&i de sunete, atât la locul de munc cât !i în oricare alt
loc, în majoritatea cazurilor ne putem desf !ura activitatea ignorând “zgomotul ambiental”. Dar
odat cu cre!terea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al
ambian&ei de via& !i munc , permanent, nedorit, care influen&eaz negativ nivelul de performare
profesional , fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozit &ii sau a sc derii cantitative
!i/sau calitative a nivelului muncii prestate.
Pentru a în&elege efectele zgomotului asupra subiec&ilor umani este necesar s în&elegem
natura sunetului. Orice perturba&ie (energie mecanic ) propagat printr-un mediu material sub
forma unei unde se nume!te sunet. Undele sonore nu pot circula în vid, deoarece se transmit prin
vibra&iile particulelor din mediu, astfel, viteza sunetului depinde de densitatea mediului de
propagare (Fig. 4.3).
Fig. 4.3. Viteza sunetului prin diverse medii.
Dimensiunile fizice ale sunetului sunt [229, 169]:

• frecven a (f = [Hz] )- care reprezint num rul oscila&iilor complete care au loc într-o
secund . În general, la om plaja auditiv (suprafa&a de audibilitatea) se înscrie între
31
16 !i 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioar ajunge la

20.000 Hz. Unitatea invers frecven&ei se nume!te perioad temporal (T).
• intensitatea(nivelul de presiune sonor )- ( I=[dB] ) - energia acustica care trece prin
unitatea de suprafa& în unitatea de timp. Intensitatea maxim tolerabil este în jur de
100 dB, dar ea variaz în func&ie de frecven& ;
• viteza de propagare (c = [m/s])- distan&a parcurs , într-o unitate de timp, de c tre o
und sonor propagat într-un mediu elastic. Viteza undelor sonore propagate în aer,
la temperatura de 200C, este de 343.2m/s.
• lungimea de und (2 = [m])- a unei unde sinusoidale este perioada spa&ial a
respectivei unde- distan&a dintre dou unde consecutive, de aceea!i form . [89]
c
= =c T (4.1)
f
• durata sunetului e un criteriu de clasificare a sunetelor în continue !i impulsive.
Sunetele sunt continue când fiecare dureaz mai mult de 1/10 secunde !i se succed la
intervale mai mici de o secund . Se consider impulsive (de impact) sunetele care au
o durat mai mic de 1/10 secund !i se succed la intervale dep !ind o secund .
Studiile de specialitate au eviden&iat limitele, exprimate în frecven&e, inferioare (pragul de
audibilitate - 20Hz) !i superioare (pragul senza&iei dureroase - 20kHz) ale sunetelor pentru a fi
receptate de om, precum !i faptul c aceste praguri variaz odat cu frecven&a sunetului. Astfel
urechea uman este mai pu&in sensibil la frecven&e joase decât la sunetele cuprinse între 1000-
6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la
2000 Hz.
Zgomotul este definit de International Organization for Standardization (ISO) ca orice
sunet nedorit, jenant. Sunetul este senza&ia auditiv provocat de vibra&ia acustic a particulelor
unui mediu elastic în jurul unei pozi&ii de echilibru !i poate fi:
• Sunet continuu în cadrul c ruia deosebim
- sunetul pur-care are numai o anumit frecven& ;
- sunetul complex-o sum de sunete pure;
• sunet impulsiv-cu o durat mai mic de 0,1s
Zgomotul alb este acel zgomot a c rei densitate spectral este constant , adic nivelul de
presiune sonor este acela!i la toate frecven&ele.
Zgomotul reprezint !i o cauz important a cre!terii !i frecven&ei accidentelor de munc prin:
- împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
- sc derea !i distragerea aten&iei;
- sc derea preciziei mi!c rilor
- tulbur ri de echilibru. [229]
32
Efectele zgomotului asupra omului sunt în func&ie de intensitatea !i de durata sa. În Tab.
4.2. Durata de expunerea maxim la zgomot sunt prezentate durata maxim admis la zgomote
de intensit &i diferite (vezi !i Tab. 4.4. Nivelul relativ al sunetului pentru nivelurile relative ale
sunetelor).
Tab. 4.2. Durata de expunerea maxim la zgomot continuu.
Intensitatea sunetului (dB) Num r maxim de ore/zi

80 8
83 4
86 2
89 1
92 1/2
95 1/4
98 1/8
În ordinea apari&iei, primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea aten&iei, reducerea
performan&elor în sarcini care utilizeaz memoria de scurt durat ), vegetative (cre!terea
activit &ii cardiace), suferin& auditiv !i apoi dificult &i în coordonare mi!c rilor. [140]
Tab. 4.3. Durata de expunerea maxim la sunet impulsiv. [212]
Intensitatea sunetului (dB) Num r maxim de impulsuri/8 ore

112.4 57600
115 31623
120 8913
125 3162
130 1000
135 316
140 100
Pentru a evalua în ce mod perturb zgomotul activitatea uman , trebuie s se &in cont de
urm torii factori [15]:
• zgomotul nea!teptat !i/sau intermitent deranjeaz mai mult decât cel continuu;
• zgomotele cu un spectru mai bogat în frecven&e înalte, deranjeaz mai mult decât
cele cu frecven&e joase;
33
• activit &ile în care aten&ia este foarte important sunt perturbate în mai mare m sur
decât celelalte;
• sensibilitatea la zgomot este mai mare în activit &ile de instruire decât în lucr rile
rutiniere.
Pentru a nu perturba calitatea activit &ii umane, au fost introduse o serie de m suri pentru
prevenirea !i limitarea dep !irii anumitor niveluri de zgomot. Aceste m suri pot fi: sociale
(norme !i legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice (solu&ii silen&ioase, pere&i
fonoizolan&i), organizatorice (c !ti de protec&ie, dispunerea surselor de zgomot la o distan&a mare
fa& de angaja&i) !i igienice (control medical, alimenta&ie cu vitamine, etc.)
Expunerea pentru un timp îndelungat la zgomot puternic declan!eaz mecanisme de
protec&ie ale organismului contra pericolelor, aceste mecanisme manifestându-se prin
urm toarele reac&ii vegetative: hipertensiune, tahicardie, constric&ia vaselor cutanate, m rirea
metabolismului, cre!terea tensiunii musculare.
Tab. 4.4. Nivelul relativ al sunetului.
dB Sunet
0 prag inferior al auzului
10 fo!netul frunzelor
12 !oapt
20-50 conversa&ie discret
50-65 conversa&ie cu voce tare
65-70 trafic pe o strad circulat
65-90 tren
75-80 fabric
90 trafic intens
90-100 tunet
110-140 avion cu reac&ie la decolare
130 pragul senza&iei dureroase
140-190 decolarea unei rachete spa&iale
4.1.5. Infrasunete 8i ultrasunete

Infrasunetul este, conform standardului IEC 1994, oscila&ia acustic cu o frecven& mai
mic decât frecven&a limit minim (aprox. 16 Hz) a sunetului auzibil.
34
Ultrasunetul este, d.p.d.v. fizic, oscila&ia acustic cu o frecven& mai mare decât frecven&a
limit maxim a sunetului auzibil (aprox. 20kHz).
Studii recente afirm c exist [69] !i nu exist [111] o influen& direct a zgomotului
ambiental asupra echilibrului stabil al corpului uman.
„Ceea ce nu se poate auzi, nu poate d una” este regula de baz dup care se ghideaz marii
acusticienii din domeniul turbinelor eoliene.
Intre anii 1960 !i 1970 a existat un val de articole care interogau influen&a infrasunetelor.
[5] Multe dintre acestea descriau experimente care nu aveau repetabilitate !i evocau nistagmusul
(mi!carea involuntar a ochilor) în prezen&a infrasunetelor. [67] Un motiv pentru repetabilitate îl
poate constitui necontrolarea armonicii sunetului. Se sus&ine c infrasunetele pun organele în
mi!care în mod similar vibra&iilor exterioare aplicate corpului uman. [77]
În jurul anilor 1950 au ap rut !i primele articole care dezb teau influen&a ultrasunetelor.
Bolile (dureri de cap, ame&eli, grea& , oboseal ) erau resim&ite de c tre personalul care lucra în
vecin tatea noilor introduse avioane cu reac&ie. Ulterior, persoane care lucrau în medii cu
echipamente în domeniul ultrasunetelor au acuzat acelea!i simptome. Totu!i se pare c influen&a
ar putea s apar datorit prezen&ei simultane, în mediul ambiental, a infrasunetelor !i
ultrasunetelor. [186]
În 1890 Haberman a descris perturb rile echilibrului depistate la tinichigii cu pierderea
auzului la locul de munc . [80] În 1929 Tullio a constatat reac&ia sistemului vestibular la
traumele acustice.
Efectele non-auditive ale sunetelor asupra sistemului vestibular s-au reg sit în cazul
persoanelor surde, la nivele de presiune de 120- 130 dB (200-500 Hz), la 140dB (1kHz) !i 145-
160 dB (2kHz). [5] În cazul persoanelor s n toase, din punct de vedere auditiv, s-a reg sit
senza&ia de mi!care a câmpului vizual la 125 dB (500- 1000Hz) [185] !i la 140 dB apare senza&ia
de perturbare a echilibrului. Stimularea acustic a sistemului vestibular, respectiv a echilibrului,
apare în cazul în care peretele osos, care protejeaz vestibulul, are un defect care ar putea duce la
mi!carea limfei sub presiunea din urechea intern . [205]
Exist o multitudine de dispozitive care func&ioneaz în domeniul ultrasunetelor !i al
infrasunetelor. Multe dintre acestea au un rol medical !i de relaxare. Principala caracteristic a
acestora este aceea c ac&ioneaz , în adâncime, la nivelul &esuturilor de sub piele.
Ac&iunea biologic a ultrasunetelor se concretizeaz în efecte mecanice, termice !i chimice.
Efectul mecanic se manifest prin deplas ri violente !i dezordonate ale moleculelor la
nivelul protoplasmei celulare, care au drept consecin& „dilatarea” celulelor, degenerarea
nucleelor celulare !i alterarea cromozomilor.
Efectul termic al ultrasunetelor se manifest printr-o cre!tere general a temperaturii
organismului. El este caracteristic pentru ultrasunete !i este cu atât mai mare cu cât ultrasunetele
au o frecven& mai ridicat !i cu cât organele expuse au o structur mai compact .
35
Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizeaz prin declan!area unor reac&ii de oxidare !i

degradarea macromoleculelor care conduc la denaturarea proteinelor. [124]
De curând s-a depistat influen&a pe care o au turbinele eoliene asupra sistemului vestibular.
S-a constatat c func&ionarea acestora într-un domeniu al infrasunetelor ar avea o influen&
major asupra componentelor sistemului vestibular responsabil pentru men&inerea echilibrului.
S-a depistat astfel c sistemul vestibular ar func&iona la frecven&e cuprinse între 0 !i 20 Hz. De
asemenea infrasunetele în curent continuu sunt mai ample decât cele în curent alternativ.
Sursele artificiale generatoare de infrasunete !i ultrasunete se clasific în:
1 Dispozitive care func.ioneaz9 cu ultrasunete:
- dispozitive utilizate în industria chimic !i medical (spirometru, disector) !i în
laboratoare pentru omogenizare, mixare, dezintegrare, emulsifiere, dispersare;
- maseur facial sau corporal cu frecven&e cuprinse între 3- 5Mhz;
- inhalator cu frecven& de 2.5 MHz;
- generator pentru cur &are cu frecven&e cuprinse în intervalul 25 kHz- 1MHz;
- dispozitiv cu efect repulsiv împotriva animalelor nedorite, a p s rilor !i a
insectelor, func&ioneaz la o amplitudine de 135 dB.
8 Dispozitive care func.ioneaz9 cu infrasunete: turbinele eoliene (Fig. 4.4).
Fig. 4.4. Nivele m surate de la 200 de metrii fa& de o turbin eolian . [27]
9 Dispozitive care func.ioneaz9 8i cu infrasunete 8i cu ultrasunete:

- – biorezonatoare cu frecven&e între 0.1- 30000 Hz pentru depistarea bolilor;
- - fonoforeze utilizate la administrarea, non-invaziv a medicamentelor la nivelul
&esuturilor de sub piele.
10 Surse naturale generatoare de ultrasunete: lilieci (100kHz), delfini, balene - pentru
biosonare. [119]
36
11 Surse naturale generatoare de infrasunete: tunet, tr snet, cutremur, cascad mare,

valuri(<1 Hz), vânt (135dB la 100 km/h pân la 110dB la 25km/h), fluctua&ii ale
presiunii atmosferice (<1Hz la 100dB), vulcan în erup&ie [106], alergarea (<2Hz la 90
dB), înotul (<2Hz la 140 dB), la automobilele cu vitez mare (frecven&a infrasunetelor
este de 16 Hz), la elicoptere (11,5 Hz).
Atât ultrasunetele cât !i infrasunetele produc efecte benefice dar !i nedorite asupra
subiec&ilor umani. Unele dintre ele pot fi clasificate dup cum urmeaz :
1. Efecte nedorite ale infrasunetelor:
- cele de 7 Hz traumatizeaz puternic sistemele nervos !i circulator, iar la alte
frecven&e pot distruge !i alveolele pulmonare;
- la adul&i, infrasunetele produc ame&eal , vom , un fals efect de euforie, sau chiar
efecte cumulate, a!a cum se întâmpl unor persoane în timpul mersului cu vitez
mare cu autoturisme sau autobuze.
2. Efecte ale ultrasunetelor:
- Nedorite: distrug globulele ro!ii din sânge, apar migrene, grea& sau chiar
pierderea echilibrului);
- Benefice: distrug bacteriile, viru!ii (bacilul tuberculozei, virusul gripei, al
tifosului). [102]
Actualmente nu exist echipamente specializate pentru protec&ia corpului uman împotriva
undelor în domeniul infrasunetelor !i al ultrasunetelor. Studiul influen&elor acestor frecven&e este
în continu desf !urare necunoscându-se efectul real asupra corpului uman.
Standardele europene au stabilit limite ale frecven&ei, ale nivelului presiunii sunetului,
modalit &i de m surare. Aceste standarde sunt:
- - pentru infrasunete : EC, 2003; IEC, 2006b ; IEC 61102 (IEC, 1991); IEC 61220
(IEC, 1993); IEC 61161 (IEC, 1992b)
- - pentru ultrasunete : IEC 60601; IEC 2001b; IEC, 2005; IEC 2006; ISO, 2000,
IEC 2001a, b. [59]
Limita superioar exprimat în decibeli, aprobat de standardele europene, pentru un regim
de expunere de 8 ore este L= 87 dB(A) !i respectiv pmax= 200 Pa [115]
Nivelul presiunii sonore reprezint logaritmul zecimal al raportului dintre presiunea
acustic m surat !i presiunea acustic de referin& po=2·10–5 Pa (presiune minim audibil la
1kHz). Unitatea de m sur este decibelul, definit ca [118]:
p p
L p=log 10 [B] = 20*log 10 [dB] (4.2)
p0 p0
37
Fig. 4.5. Tipurile de scalare ale sunetului (nivelul presiunii în raport cu frecven&a). [127]
Fig. 4.6. Pragurile auzului identificate din prisma nivelului presiunii sonore.
Aproximativ 450 de milioane de persoane (65% din popula&ia Europei) sunt expuse la
nivele superioare pragului de 55 dB al presiunii sunetului - un nivel suficient de înalt pentru a
cauza deranjament, comportament agresiv !i perturb ri ale somnului. [31]
38
Fig. 4.7. Graficul pragului de audibilitate ca !i raport între nivelul presiunii sunetului !i frecven&ele în
domeniul 20- 20kHz. [172]
Figura 4.7 reprezint pragul audibil în intervalul de frecven&e 20- 20kHz, descris ca fiind
domeniul audibil. Pragul de audibilitate reprezint pragul care poate fi perceput de ureche. Cele
dou grafice ilustreaz raportul între nivelul presiunii sunetului !i frecven&e pentru ob&inerea unui
sunet auzibil !i respectiv a curbei corespunz toare pragului audibil.
Fig. 4.8. Graficul pragului de audibilitate în domeniul infrasunetelor. [157]
Sunetul reprezint o vibra&ie a particulelor unui mediu capabil s produc o senza&ie

auditiv . Sunetul se propag sub form de unde elastice numai în substan&e (fluide !i solide) !i nu
se propag în vid. Viteza (c) depinde de densitatea (8) !i temperatura (t) ale mediului în care se
propag undele, de frecven&a (f) !i lungimea de und (2) ale acestora. Pentru mediu fluid (aer)
ecua&ia de calcul este [120]:
m
caer = (331,5 + 0,607 t) (4.3)
s
39
Fig. 4.9. Domeniul senzitiv al urechii. [18]
În figura 4.9 este reprezentat graficul senzitiv al urechii ca !i raport între nivelul presiunii
!i frecven&a sunetului. Domeniul ha!urat constituie zona sunetelor audibile. Limita inferioar
determin domeniul sunetelor neaudibile iar limita superioar determin domeniul sunetelor care
pot d una sistemului auditiv.
4.1.6. Iluminatul
Senza&iile vizuale !i analizatorul vizual joac un rol preponderent !i în activitatea uman ,
fiind implicate în 90% dintre modalit &ile de recep&ie a informa&iilor.
Datorit acestui fapt, un iluminat corespunz tor (artificial sau natural) constituie un
element hot râtor în ob&inerea performan&elor.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambian&ei luminoase o constituie
intensitatea luminoas , a c rei unitate de m sur este lux-ul, definit ca volumul fluxului luminos
ce cade pe o anumit suprafa& . [211]
La locul de munc întâlnim dou tipuri de iluminat (Tab. 4.5. Tipuri de iluminat): natural !i
artificial, fiecare având o serie de particularit &i, avantaje, dezavantaje. [169]
Tab. 4.5. Tipuri de iluminat.
Tipuri de
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminat
- difuzare mare a luminii
- ferestre - reparti&ie limitat a fluxului
- economic
Natural luminos
- luminatoare - igienic
- varia&ii în timpul zilei
- nu obose!te ochii
40
- pre& mic - emit o lumin g lbuie

- func&ionarea sursei nu este - lumin obositoare pt. ochi
Surse influen&at de temperatura - 3%-5% lumin , restul c ldur
incandescente mediului ambiental - durata de via& redus
- conectarea la re&ea se face f r - nu sunt economice
aparate auxiliare - dau o str lucire mare a obiectelor
- lumin apropiat de cea natural - durata de via& redus

Surse cu - repartizare uniform a fluxului - redare insuficient a luminii
desc rc ri în luminos naturale (factor de redare a
Artificial
gaze - elimin contrastele !i umbrele culorilor redus)
- economice - eficien& luminoas redus
- luminan& redus
- prezint un efect straboscopic
- fluxul luminos depinde de
Surse - eficien& luminoas mare temperatura ambiental
fluorescente - durata de func&ionare mare - presupune emiterea de radia&ii
UV, d un toare
- generare zgomot în domeniul
ultrasunetelor
- economice
LED (Light
- durata de func&ionare mare - pre& de cost crescut
Emitting
- eficien& ridicat lumin de - lumin direc&ional
Diodes)
intensitate variabil
Majoritatea tipurilor de iluminare artificial necesit utilizarea corpurilor de iluminat care

au rolul de protec&ie a sursei de lumin , dirijare a fluxului luminos, ocrotirea ochilor contra
str lucirii.
Sistemele de iluminat artificial se grupeaz în urm toarele categorii:
• Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toat suprafa&a înc perii de lucru,
f r o orientare precis asupra unui anumit loc de munc . El poate fi:
- direct: lumin dirijat direct pe suprafa&a de lucru;
- indirect - lumina este dirijat în propor&ie de 90-100% spre plafon !i partea
superioar a pere&ilor. Avantajul acestui tip de iluminat const în faptul c elimin
umbrele din înc pere !i nu provoac orbirea prin str lucire;
- semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafa&a de lucru, restul
de 40-10% fiind dirijate spre plafon;
- semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon !i pere&i, restul
spre planul care trebuie iluminat;
- difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzat
uniform în toate direc&iile datorit surselor luminoase mascate.
• Iluminatul local este folosit în înc perile în care se efectueaz lucr ri ce necesit
valori diferite ale intensit &ii luminii, în raport cu particularit &ile sarcinilor.
41
Dispunerea !i orientarea surselor de lumin trebuie astfel adaptate încât direc&ia cea
mai frecvent a privirii s nu coincid cu direc&ia luminii reflectate.
Limitele vizuale, exemplificate în tabelul 4.6, ale oamenilor !i buna func&ionare a
sistemului vizual depind într-o foarte mare propor&ie de valoarea ilumin rii, m surat în unitatea
de m sur (lux) specific . D.p.d.v. vizual exist trei categorii:
- fotopic (conuri),
- mezopic (conuri !i bastona!e),
- scotopic (bastona!e),
identificate prin activarea celulelor, sub form de bastona!e !i conuri, specifice ochiului uman.
Raportul dintre celulele cu bastona!e !i cele cu conuri este de 20:1. Celulele cu bastona!e
con&in o singur substan& fotosensibil la lumina monocromatic . Celulele cu conuri sunt de trei
tipuri fiecare tip având un pigment fotosensibil pentru culorile verde, ro!u !i albastru. [222]
Tab. 4.6. Tipuri de iluminat.
Tipul vederii Exemplificare situa&ie Iluminare (lux)

Lumin soare pe suprafe&e reflexive 150000
Lumin soare str lucitor 100000
Zi însorit ce&oas 50000
Zi luminoas înnorat 25000
Zi înnorat 10000
Sal de opera&ii 5- 10000
Fotopic (conuri) Vitrina unui magazin 5000
Zi foarte înnorat 2000
Spa&ii luminoase industriale 1500
Birou, buc t rie 200- 500
Sufragerie 50- 200
Coridor, baie 50 -100
Apusul soarelui 100
Sanatoriu 50
Mezopic (conuri !i Iluminat stradal 0.1- 20
bastona!e) Lumânare la 30 cm 10
Lun plin 1
Sfert de lun 0.01
Cer senin noaptea f r lun 0.001
Scotopic (bastona!e)
Cer înnorat noaptea 0.0001
Lumin stea 0.00001
42
Efectul ilumin rii, într-o anumita situa&ie, asupra sistemului vizual depinde !i de unghiul de
inciden& precum în figura 4.10.
Fig. 4.10. Efectul ilumin rii asupra sistemului vizual.
4.1.7. Cromatica industrial9

Ambian&a cromatic , prin efectele sale fiziologice !i psihologice, are un rol important în
desf !urarea activit &ii la locul de munc , prin influen&ele ei asupra consumului de energie ale
organismului, asupra st rii de oboseal , precum !i asupra rezultatelor muncii.
Prin coloritul în mediul de munc se urm re!te îndeplinirea urm toarelor func&ii:
• func.ia de realizare a senza.iei de confort: prin realizarea unei ambian&e
favorabile, care s apropie ambian&a industrial de armonia !i echilibrul culorilor din
natur ;
• func.ia de mic8orare a oboselii: neutralizarea senza&iilor nepl cute prin efecte
psihice !i fiziologice contrarii;
• func.ia de semnalizare: precizarea con&inutului !i func&iei diferitelor componente
ale panourilor de comand , a conductelor ce transport diferite substan&e;
• func.ia de securitate: se deosebe!te de func&ia de semnalizare prin rolul precis !i
obligatoriu al semnifica&iei în ceea ce prive!te aplicarea lor.
În vederea cre rii unei ambian&e optime de lucru, speciali!tii în ergonomie iau în
considerare propriet &ile de reflectan& a diferitelor culori, proprietate care se m soar cu
fotometrul. [140] La un cap t al scalei se afl culoare alb (care reflect lumina în propor&ie de
84%), iar la cel lalt cap t se afl culoarea ro!u închis (c r mida zidurilor, care reflect 16% din
lumin ). În figura 4.11 sunt prezenta&i coeficien&ii de reflectan& într-un birou.
43
Utilizarea culorilor în scopul u!ur rii muncii !i pentru cre!terea performan&elor se bazeaz
pe efectele fiziologice !i psihologice ale culorilor asupra oamenilor.
Coloritul industrial influen&eaz în mod direct sau indirect aproape toate func&iile
organismului, efectele psihologice ale culorilor fiind prezentate în figura 4.12. [206]
Fig. 4.11. Coeficien&ii de reflectan& într-un birou. Fig. 4.12. Efectele psihologice ale culorilor.
Alegerea culorilor cl dirilor, înc perilor, mobilierului !i echipamentelor urm re!te atât un
scop utilitar (îmbun t &irea performan&elor), cât !i unul estetic, fiind necesar adaptarea lor la
diferite tipuri de munci (Tabelul 4.7).
Tab. 4.7. Efecte compensatoare ale cromaticii industriale.
Caracterul culorilor
Caracterul muncii 8i condi.iile de ambian.9 Culoare
recomandate
Munc manual cu eforturi fizice dinamice Culori odihnitoare
Bleu, roz, vernil
Procese de supraveghere (nuan&e pastel)
Culori stimulative
Munc monoton Ro!u, portocaliu
(nuan&e vii)
Munc la temperaturi ridicate
Culori reci Verde, bleu
Munc în înc peri iluminate natural
Munc la temperaturi sc zute
Culori calde Crem, roz, portocaliu
Munc în înc peri iluminate artificial !i pu&in aerisite
Munca în locuri zgomotoase Culori lini!titoare Verde, albastru, vernil
44
Bogathy (2002) prezint urm toarele recomand ri, pentru o ambian&a cromatic optim :
[15]:
• s se utilizeze pentru pere ii interiori culori care nu distrag aten&ia !i care re&in
murd ria (gri, verde-alb strui);
• s se foloseasc tonuri calde (crem, roz) în halele friguroase !i tonuri reci (verde,
bleu) în halele supraînc lzite;
• culorile pere&ilor !i ma!inilor s fie opuse: pentru pere i, galben deschis, bej, crem,
ocru, g lbui deschis iar pentru ma ini, verde deschis, albastru verzui deschis,
albastru deschis;
• ma inile s fie luminate astfel încât p r&ile mai importante s par mai luminoase;
• ma!inile s fie colorate diferen iat: p r&ile mobile, t ioase, periculoase în ro!u,
galben, portocaliu iar corpul ma!inii în gri, bleu, albastru luminos;
• dispozitivele de comand s fie codificate cromatic, ceea ce faciliteaz discriminarea
!i identificarea lor;
• în uzinele automate, se recomand ca ambian&a cromatic s utilizeze culori calde
pentru a men&ine nivelul de vigilen& ; pentru pere i i plafon, galben deschis în
diferite nuan&e cu elemente decorative în portocaliu. Ma inile i tabloul de comand
vor fi vopsite în verde bleu, o culoare saturat , cu un coeficient de reflectan& de 50-
60%, care ofer condi&ii bune pentru discriminare;
• cu scopul de a facilita memorarea !i aten&ia, pentru prevenirea accidentelor, pentru
conducte, se folose!te un cod al culorilor: conductele de ap se vopsesc în gri sau
negru, conductele de gaze i lichide cu nocivitate chimic în galben, conductele cu
gaze i explozive în ro!u, conductele cu combustibil lichid în albastru.
Subsistemul mediu influen&eaz func&ionarea sistemului prin componentele sale, date de:
zgomot, temperatur , umiditate, noxele toxice, iluminat, etc. [193]
Componentele de baz al unui sistem om-ma!in -mediu sunt ilustrate în figura 4.13.
Observ m c exist trei subsisteme între care exist interac&iuni, rezultanta lor influen&ând
calitatea !i cantitatea muncii depuse de om.
Pentru studiul biomecanic al locomo&iei !i stabilit &ii umane trebuie luat în considerare
interac&iunea om-ma!in -mediu.
Urm rind în continuare figura 4.13 observ m c intr rile (din perspectiva utilizatorului)
constituie informa&iile afi!ate de ma!in care trebuie s fie compatibile cu sim&urile umane
(imaginile, sunetele trebuie s aib o durat !i intensitate care s permit recep&ia optim ,
eliminând pe cât posibil erorile). Ie irile (instruc&iuni de la om spre ma!in ) trebuie s &in cont
de capacit &ile motrice ale unui operator uman mediu. Dac ma!inile necesit intr ri care
dep !esc aceste capacit &i fizice, sistemul nu func&ioneaz la poten&ialul maxim. În aceast
direc&ie, de ob&inere a poten&ialului maxim, a ap rut disciplina teoretic !i practic , ergonomie,
45
preocupat de perfec&ionarea sistemului om-ma!in -mediu, prin ajustarea caracteristicilor

echipamentelor !i a mediului, &inând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (Fig. 4.14).
Fig. 4.13. Sistemul om-ma!in -mediu.
Termenul “Ergonomie” (gr. ergon - munc !i nomos - lege) este, conform lui (Manolescu,
1999), gruparea tiin elor biologico-medicale, psihologico-sociale i tehnice, în vederea
cercet rii rela iilor i posibilit ilor de adaptare optim reciproc , în condi ii date, atât a
omului la munca sa cât i a muncii la om, în scopul cre terii eficien ei tehnico-economice, a
optimiz rii condi iilor satisfac iei, motiva iei i rezultatelor muncii, concomitent cu men inerea
st rii de s n tate i favorizarea dezvolt rii personalit ii.
Fig. 4.14. Rela&iile !i elementele sistemului om-ma!in -mediu. [207]
46
4.1.8. Suprafa.a de contact

Studiile privind controlul posturii verticale arat c SNC este capabil s ajusteze diferite
tipuri de perturba&ii !i caracteristici ale suprafe&ei de sprijin. [88, 100, 175, 176] Studiile
anterioare asupra perturb rii echilibrului de-a lungul locomo&iei bipede au sugerat c strategiile
de recuperare sunt organizate similar cu strategiile folosite pentru a men&ine postura vertical .
[177]
Suprafe&ele de contact prezint o importan& deosebit atât în controlul posturii cât !i în
coordonarea locomo&iei deoarece determin , prin intermediul coeficientului de frecare, for&ele de
reac&iune care au un factor deosebit în cadrul mi!c rii pentru evaluarea posturii, a echilibrului !i
a stabilit &ii.
Pe lâng acest coeficient mai exist !i al&i parametrii care trebuie lua&i în considerare în
cazul evalu rii unui subiect. Suprafe&ele cel mai des întâlnite în literatura de specialitate, care
evalueaz influen&a asupra subiec&ilor umani, sunt suprafe&e înguste, mobile, instabile, înclinate,
cu coeficient de frecare redus !i insuficient de rezistente la întreaga for& generat de corpul
uman. [21]
Strategia de adaptare a unui subiect la o suprafa& cu un coeficient de frecare sc zut ar
presupune o aderen& crescut în zona de desprindere a piciorului (degetul mare) !i amortizarea
contactului în zona c lcâiului. [47]
Recomand rile referitoare la coeficientul de frecare, pentru o locomo&ie în parametrii
normali, sunt de 0.5 (NIOSH) sau 0.2- 0.4 iar trecerile între dou suprafe&e, cu propriet &i
diferite, s se fac lin. [223, 18]
4.1.9. Vibra.iile
În orice discu&ie despre vibra&ie, trebuie s se fac o distinc&ie între vibra&iile transmise
întregului corp !i vibra&iile transmise sistemului mân -bra&. În vibra&iile transmise întregului
corp, întregul corp este adus în vibra&ie prin intermediul picioare (munc în picioare) sau prin
intermediul scaunului (munc în !ezut). De obicei, vibra&ia este predominant vertical , cum ar fi
în cazul vehiculelor. Vibra&iile mân -bra& afecteaz numai mâinile !i bra&ele, !i sunt frecvente în
cazul utiliz rii instrumentelor portabile cu motor.
Evaluarea vibra&iilor depinde de trei variabile importante, astfel: nivel (exprimat în ms-2),
frecven&a (exprimat în Hz) !i durata de expunere. Vibra&iile corpului cu frecven& joas (<1 Hz),
conduc la simptome asem n toare „r ului de mare”. Vibra&iile corpului cu frecven&e cuprinse
între 1 !i 100 Hz, mai ales între 4 !i 8Hz, pot conduce la dureri în piept, dificult &i în respira&ie,
dureri de spate !i tulbur ri vizuale. Consecin&ele posibile ale vibra&iilor din mân -bra& cu
frecven&e între 8 !i 1000 Hz reduc sensibilitatea !i dexteritatea degetelor("deget alb"- sindrom
Raynaud), precum !i tulbur ri musculare, articulare !i osoase. Gama de frecven&e acceptat
pentru instrumentele portabile cu motor este între 25 !i 150 Hz.
47
Pragul absolut al percep&iei vibra&iilor verticale, pentru frecven&e cuprinse între 1 !i 100
Hz, este aproximativ 0.01 m/s2. [82, 96]
În practic , cele mai multe vibra&ii constau din mai multe vibra&ii separate, la frecven&e
diferite !i în direc&ii diferite. Pornind de la caracteristicile individuale ale acestor vibra&ii este
posibil s se calculeze o medie a nivelului de vibra&ie. Acest nivel mediu poate fi apoi utilizat în
practic pentru a evalua impactul vibra&iilor.
Fig. 4.15. Pragul de disconfort generat de durata de expunere !i de nivelul vibra&iei.
În figura 4.15 se poate observa pragul de disconfort determinat de interac&iunea nivelului

mediu de vibra&ii cu durata de expunere pentru vibra&iile asupra întregului corp în cazul
activit &ilor în picioare !i în !ezând.
Fig. 4.16. Pragul producerii efectului de tip „deget alb” în cazul vibra&iilor transmise
sistemului mân -bra&.
48
Figura 4.16 ilustreaz pragul d un tor !i generator al fenomenului „deget alb” la intersec&ia
valorilor nivelului mediu de vibra&ii cu durata de expunere în cazul vibra&iilor transmise
sistemului mân -bra&. Acest fenomen este agravat de prezen&a unui mediu cu temperaturi
sc zute.
Pentru vibra&iile pe vertical , asupra corpului uman aflat în pozi&ie !ezând sau în picioare,
sub 2Hz corpul vibreaz ca un întreg. Pentru frecven&e mai mari, amplificarea prin rezonan&
apare la frecven&e specifice p r&ilor anatomice, indivizilor, posturii. O rezonan& principal este
la 5Hz.
Rezonan&a este prezent sub diferite forme !i în diferite domenii. Rezonan&a a fost
identificat pentru prima oar de catre Galileo Galilei, în anul 1602, în timpul investiga&iilor
asupra pendulelor !i a corzilor muzicale. Rezonan&a mecanic reprezint tendin&a unui sistem
mecanic de a absorbi mai mult energie când frecven&a oscilatoarelor sale se potrive!te cu
frecven&a natural a sistemului oscilat. La aceste frecven&e sistemele oscileaz la cele mai mari
amplitudini. [181]
Conform cercet rilor, realizate pân la momentul actual, s-au determinat intervalele
frecven&elor de rezonan& pentru elementele corpului uman. Aceste intervale au o importan&
deosebit atât în cadrul evalu rilor clinice cât !i în cadrul stabilirii limitelor frecven&ei vibra&iilor
ambientale cu care într în contact corpul uman în diverse situa&ii.
Fig. 4.17. Sistemul mecanic echivalent, simplificat, al organismului uman !i intervalele frecven&elor de
rezonan& proprii diferitelor segmente ale corpului. [167]
49
În figura 4.17 este figurat un sistem mecanic echivalent, simplificat al organismului uman
cu intervalele frecven&elor de rezonan& ale diferitelor segmente ale corpului uman. [200] Sunt de
asemenea importante aceste h r&i ale frecven&elor de resonan& deoarece ajut la identificarea
frecven&elor de rezonan& a elementelor corpului uman care condi&ioneaz în mod direct buna
func&ionare a men&inerii echilibrului, a posturii !i respectiv a locomo&iei umane, care sunt
obiectivele acestor cercet ri.
Subiec&ii care au fost supu!i la vibra&ii, cu frecven&e cuprinse în intervalul 1- 20 Hz, au
manifestat dureri în zona: capului (13- 20 Hz), maxilarului (6- 8 Hz), pieptului (5- 7 Hz),
abdomenului (4.5- 10 Hz), lombar (8- 12 Hz); afectarea: vorbirii (13- 20 Hz), respira&iei (1-3
Hz) !i nevoia de a urina !i de a defeca (10-18 HZ). [91]
4.1.10. Spa.iul ambiental

Spa&iul ambiental dimprejurul operatorului poate avea un efect negativ, respectiv pozitiv
asupra echilibrului stabil, astfel:
- negativ, un spa&iu insuficient de desf !urare a activit &ilor, o aplecare în plan anterior
necesit o compensare a pozi&iei CG prin mi!carea pelvisului în plan posterior; [18]
- pozitiv, spa&iu suficient de desf !urare a unor eventuale strategii de recuperare a
stabilit &ii, diferite dispozitive de sprijin a corpului (la nivelul mâinilor, al pelvisului)
pentru îmbog &irea surselor de sprijin !i de relaxare a mu!chilor.
4.1.11. Dispozitive de protec.ie 8i ergonomia mediului înconjur9tor

Termenul ergonomie (gr. ergon - munc !i nomos - lege) este gruparea !tiin&elor biologico-
medicale, psihologico-sociale !i tehnice, în vederea cercet rii rela&iilor !i posibilit &ilor de
adaptare optim reciproc , în condi&ii date, atât a omului la munca sa cât !i a muncii la om, în
scopul cre!terii eficien&ei tehnico-economice, a optimiz rii condi&iilor satisfac&iei, motiva&iei !i
rezultatelor muncii, concomitent cu men&inerea st rii de s n tate !i favorizarea dezvolt rii
personalit &ii. [161]
4.1.11.1. Prevenirea zgomotului
M surile cele mai fundamentale în reducerea zgomotului sunt cele legate de surs . Un
num r de posibilit &i pentru realizarea acesteia sunt:
• Mentenan&a continu ;
• Utilizarea de incinte cu izolare sonor ;
• Controlul activ al zgomotului - presupune existen&a unei surse care s genereze unde
de aceea!i amplitudine dar de faz invers cu cea a zgomotului. Astfel se ob&ine o
atenuare, reducere a zgomotului precum în figura 4.18.
50
Fig. 4.18. Principiul de func&ionare al atenuatorului activ.
• Design-ul locului de munc :

- Separarea activit &ilor zgomotoase de cele silen&ioase;
- Distan&a dintre utilizator !i sursa generatoare (5- 10m);
- Utilizarea tavanului !i a mobilierului pentru absorb&ia zgomotului (amortizoare de
sunet);
- Conservarea auzului cu ajutorul antifoanelor (Fig. 4.19). Acestea trebuie folosite
doar în cazul în care nu exist alte metode eficiente de reducere a zgomotului.
4.1.11.2. Prevenirea vibra.iilor
Vibra&iile trebuie prevenite de la surs prin elaborarea unor dispozitive cu cât mai pu&ine
vibra&ii.
Fig. 4.19. Exemple de antifoane.
În cazul în care vibra&iile dep !esc limitele se pot utiliza echipamente de protec&ie (Fig.
4.20) pentru utilizatori precum : m nu!i, bran&uri cu diverse configura&ii !i inser&ii de material
51
absorbant(gel, sorbothane). Acestea sunt ca m sur de protec&ie la nivelul corpului uman, dar
exist deasemenea diverse materiale de ultim genera&ie (sorbothane, polietilen expandat ) !i
diverse configura&ii de arcuri cu amortizoare care se utilizeaz în general ca !i mediu absorbant,
prin aplicarea acestora între sursa generatoare de vibra&ii !i elementele afectate de acestea.
Fig. 4.20. Inser&iile din m nu!i !i bran&uri.
4.1.11.3. Prevenirea ilumin9rii incorecte
La determinarea ilumin rii corecte trebuie s se &in cont de tipul activit &ii. Astfel exist
iluminare pentru orientare, pentru munc normal !i special .
Iluminarea pentru activit &ile de orientare presupune o intensitate cuprins în intervalul 10-
200 lux, având în vedere c minimul necesar pentru detectarea unui obstacol este de 10 lux.
Intensitatea ilumin rii pentru activit &i normale este cuprins între 200- 800 lux. Acestea
presupun citit, operare utilaj, asamblare.
Iluminarea pentru activit &i speciale (inspec&ie vizual , iluminare local ) este considerat în
intervalul 800- 3000 lux.
Trebuie s se &in cont de vârsta operatorului, de contrastul ambiental !i de diferen&ele de
intensitate între mediile adiacente ale câmpului vizual, datorit timpului de acomodare al
ochiului uman.
Factorul de luminan reprezint raportul dintre luminan&a unui corp !i luminan&a unui
difuzor perfect (prin reflexie sau transmisie) în condi&ii de iradiere sau iluminare identice. Acest
factor este perceput de c tre subiectul uman precum în tabelul 4.8.
Factorii de luminan& mai mari de 10 sunt considera&i excesivi.
La pozi&ionarea surselor de lumin trebuie s se &in cont de reflexia suprafe&elor !i de
umbrele generate. O pozi&ionare optim este conform figura 4.21.
Reflexiile excesive pot fi evitate prin utilizarea ilumin rii indirect (difuz ). Cantitatea
optim de lumin reflectat de pe o suprafa& depinde de scopul acelei suprafe&e. Valorile
recomandate pentru reflexia suprafe&elor sunt date în tabelul 4.9.
52
Tab. 4.8. Percep&ia uman a factorilor de luminan& .
Factorul de luminan.9 Percep.ia

1 Nul
3 Moderat
10 Mare
30 Prea mare
100 Mult prea are
300 Extrem de nepl cut
Fig. 4.21. Pozi&ionarea corect a surselor de lumin
Tab. 4.9. Valori recomandate pentru reflexia diferitelor suprafe&e ambientale.
Suprafa.9 Reflexia
Tavan 0.8- 0.9 (‚luminos’)
Pere&i 0.4- 0.6
Blaturi de mas 0.25- 0.45
Podea 0.2- 0.4 (‚întunecat’)
4.1.11.4. Prevenirea confortului termic
Confortul termic include patru factori ambientali: temperatura aerului, umiditatea,

temperatura radiant !i viteza aerului.
Temperatura aerului trebuie adaptat la efortul fizic al subiectului uman. În tabelul 4.10
sunt trecute valorile orientative ale temperaturii aerului pentru diverse nivele de efort fizic. Se
presupune c umiditatea aerului este cuprins între 30%- 70%, viteza aerului este 0.1 ms-1 !i
îmbr c mintea este adaptat . M surile de protec&ie depind în mare m sur din tipul de materiale
utilizate pentru izolarea corpului uman !i de asemenea pentru anumite activit &i industriale care
se deruleaz la temperaturi foarte ridicate, exist du!uri reci de separare a utilajului de operator.
În aceast categorie intr !i sursele radiante.
53
Tab. 4.10. Valori orientative ale temperaturii aerului pentru activit &i care solicit diverse
nivele de efort fizic.
Tipul activit9.ii Temperatura aerului (0C)

Pezând, activitate de gândire 18- 24
Pezând, activitate manual u!oar 16- 22
În picioare, activitate manual u!oar 15- 21
În picioare, activitate manual solicitant 14- 20
Activitate solicitant 13- 19
4.2. CONCLUZII
În cadrul acestei sec&iuni din tez s-a realizat o analiz critic a stadiului actual în cadrul
domeniului biomecanic al influen&ei mediului înconjur tor asupra performan&elor subiec&ilor
umani. S-au luat în considerare !i dispozitivele de protec&ie actuale contra influen&ei factorilor
ambientali asupra corpului uman !i ergonomia spa&iului înconjur tor precum !i metodele de
analiz , de multe ori evazive, a deficien&elor de echilibru !i concomitent a locomo&iei bipede.
Ca urmare a analizei !i a studiului critic, efectuat stadiului actual al cercet rii în domeniul
influen&ei mediului înconjur tor asupra performan&elor subiec&ilor umani în diverse condi&ii
ambientale, s-a constatat faptul ca domeniul cunoa!terii factorilor care definesc mediul
înconjur tor a fost !i este de actualitate în m sura în care se dore!te îmbun t &irea performan&elor
umane prin ergonomizarea spa&iilor de lucru !i a confortului ambiental.
Conform studiilor recente exist o influen& a mediului înconjur tor, reprezentat de factorii
descri!i în acest capitol, asupra performan&elor subiec&ilor umani. În deosebi s-a constat efectul
d un tor !i înc neevaluat, din perspectiva mecanic !i fizic a locomo&iei !i a echilibrului
corpului uman, al zgomotelor !i al ilumin rii spa&iilor. De asemenea, studiile efectuate pân la
momentul actual au luat în considerare spre analiz câte un factor ambiental individual,
neevaluând caracteristicile fiziologice ale subiec&ilor umani în diverse medii complexe în care s
se poat lua în eviden& mai mult de un factor din mediul înconjur tor.
Datorit acestor concluzii se pot extrage ni!te direc&ii viitoare precum analiza func&iei
locomotorii bipede !i a stabilit &ii corpului uman într-un mediu ambiental complex, constituit din
analiza a cel pu&in doi factori ambientali simultan. Se preconizeaz analiza zgomotului !i a
ilumin rii asupra performan&elor subiec&ilor umani.
54
CAPITOLUL 5
ANALIZA LOCOMO IEI I STABILIT II UMANE
5.1. Biomecanica corpului uman
5.1.1. Generalit9.i
Biomecanica reprezint o ramur a biologiei, ce se ocup cu studiul mecanicii aplicate în

cadrul sistemelor biologice, cu studiul principiilor anatomice ale mi!c rii organismelor
superioare.
Biomecanica este !tiin&a care studiaz mi!c rile fiin&elor vii, &inând seama de
caracteristicile lor mecanice. Ea poate fi considerat o mecanic aplicat la statica !i dinamica
vie&uitoarelor în general !i a omului în special. Are un domeniu de cercetare apropiat de al
anatomiei, fiziologiei !i mecanicii.
Biomecanica studiaz modul cum iau na!tere for&ele musculare, analizându-le din punct de
vedere mecanic, cum intr în rela&ie cu for&ele exterioare care ac&ioneaz asupra corpului.
Pornind de la aceste rela&ii de interdependen& , biomecanica exerci&iilor fizice stabile!te eficien&a
lor mecanic !i indic metodele practice pentru cre!terea randamentului în func&ie de scopul
antrenamentului fizic.
Exist multe defini&ii ale biomecanicii care sunt disponibile, toate acestea concentrându-se
pe conceptul general c biomecanica se afl la intersec&ia !tiin&elor: biologie !i mecanic .
Poate una dintre cele mai bune defini&ii a fost furnizat de c tre Herbert Hatze în 1974:
"Biomecanica este studiul structurii !i func&ion rii sistemelor biologice prin intermediul
metodelor din mecanic ." [249]
Mecanica este o ramur a fizicii ce se ocup cu studiul efectului for&elor asupra mi!c rii
corpurilor. [138] A fost prima ramur a fizicii care s-a aplicat în cazul studiului sistemelor vii.
Ini&ial Davidovits (1975) a aplicat-o în studiul mi!c rii patrupedelor.
Etimologic, no&iunea provine de la cele dou cuvinte grece!ti, bios - via& !i mehane -
ma!in .
Con&inutul biomecanicii poate fi împ r&it în:
• biomecanica general , care studiaz legile obiective, generale ale mi!c rilor;
• biomecanica special , care studiaz particularit &ile mi!c rilor din diferite domenii
ale activit &ii motrice. Din acest punct de vedere, în afara biomecanicii speciale a
exerci&iilor fizice, mai exist biomecanica special a muncii, a deficien&ilor fizici etc.
Biomecanica mai contribuie, prin însu!irea no&iunilor de spa&iu, timp, mi!care, a celor cu
privire la propriet &i !i forme fundamentale ale existen&ei materiei, a no&iunilor despre
interdependen&a între for&ele care concur la efectuarea mi!c rilor, la o just în&elegere a
fenomenelor vie&ii.
Pentru studiul biomecanic segmentele corpului uman se interpreteaz ca fiind corpuri
rigide datorit propriet &ii acestora de a nu se deforma, compresa sau alungi sub ac&iunea unei
for&e exterioare. Corpul rigid este acel corp ale c rui particule ocup pozi&ii fixe în raport cu
celelalte particule din interiorul acestuia.
Biomecanica are urm toarele ramuri de analiz :
• Statica este o ramur a mecanicii care se ocup de studiul corpurilor aflate în repaus
sau în mi!care liniar constant ;
• Dinamica este o ramur a mecanicii care se ocup de studiul corpurilor aflate în
mi!care;
• Cinematica este o ramur a dinamicii care se ocup cu descrierea st rii de mi!care a
corpurilor f r a &ine cont de cauzele (for&e, momente) care determin mi!carea;
• Cinetica este ramura dinamicii care se ocup cu studiul cauzelor mi!c rii !i ac&iunii
for&elor (lucru mecanic, putere, energie, impuls);
• Dinamica direct reprezint calculul parametrilor cinematici (distan& parcurs ,
traiectorie, viteza, accelera&ie) pornind de la for&ele !i momentele care ac&ioneaz
asupra corpurilor;
• Dinamica invers reprezint calculul for&elor !i momentelor pornind de la parametrii
cinematici ai corpurilor !i propriet &ile iner&iale ale acestora. [117]
Aristotel (384- 322 î.e.n) a enun&at primele no&iuni despre biomecanic în tratatele despre
p r&ile animalelor !i mi!c rile lor. Acestea au fost identificate printr-o serie de observa&ii
practice, cum ar fi: animalul care se mi!c î!i schimb pozi&ia ap sând solul din fa&a sa, atle&ii
vor s ri mai departe dac &in greut &i în mâini, iar alerg torii vor accelera viteza dac î!i vor
balansa bra&ele.
Arhimede (287- 212 î.e.n) descoper principiile hidrostatice relative la plutirea corpurilor,
care se folosesc !i ast zi în biomecanica înotului.
Galen (131- 201 e.n) studiaz mi!c rile, f când distinc&ie între nervii senzitivi !i motori,
între mu!chii agoni!ti !i antagoni!ti, descrie tonusul muscular !i introduce termenii de diartroz
!i sinartroz folosi&i !i ast zi în biomecanic .
Leonardo da Vinci (1452-1519) a studiat majoritatea elementelor legate de mi!c rile
corpului omenesc !i a descris ac&iunea unor mu!chi sinergici ce particip la realizarea mersului,
s riturilor !i alerg rilor. Pornind de la aceste studii a realizat diferite mecanisme de îmbun t &ire
a randamentului mi!c rilor umane, a c ror principii de func&ionare au r mas valabile.
56
Capitolul 5. Analiza locomo iei i stabilit ii umane
Galileo Galilei (1564- 1643) a inaugurat mecanica clasic prin rezultatele ob&inute în urma
cercet rilor, precum: rela&ia dintre spa&iu, timp !i vitez este un factor de baz în studiul
mi!c rilor iar accelera&ia unui corp în c dere nu este propor&ional cu masa sa.
Alfonso Borelli (1608- 1679), prin studiile sale remarcabile de biomecanic , a ar tat c
oasele !i segmentele corpului uman ac&ioneaz ca ni!te pârghii care sunt ac&ionate de mu!chi,
conform unor principii mecanice clasice.
Nicolas Andry (1658- 1742) introduce modalit &i de prevenire !i corectare a deforma&iilor
corpului copilului, prin cartea sa intitulat Orthopedia.
Isaac Newton (1642- 1727) a adus o contribu&ie semnificativ la dezvoltarea biomecanicii,
formulând cele trei legi ale mi!c rii !i repausului care exprim leg tura dintre for&e !i efectele
lor. Bazându-se pe observa&ia c un corp în mi!care, asupra c ruia ac&ioneaz dou for&e
independente, se deplaseaz de-a lungul unei diagonale egal cu suma vectorial a celor dou
for&e ce ac&ioneaz independent, a utilizat pentru prima oar metoda paralelogramului for&elor.
Rudolf Fick (1866- 1939) identific varia&ia pozi&iei centrului de greutate în func&ie de
pozi&ia corpului !i a segmentelor sale. Introduce termenii de izometrie !i izotonie.
Arthur Steindler (1878- 1959), în lucrarea sa Kineziologia, a sistematizat metodele !i
mijloacele de studiu ale mi!c rii.
Primele cercet ri de biomecanic r mân îns legate de numele fra&ilor Weber (1836), ale
lui Fischer (1889), Marey (1890), Demenz (1900), Strasser (1908), Fick (1920). La noi în &ar ,
primul om de !tiin& care a introdus studiul mi!c rilor corpului a fost Fr.I. Rainer. Ulterior s-au
afirmat, prin lucr ri importante, mari profesori, precum: I.Th. Riga, E. Repciuc, Z. Jagnov, St.
Milcu !i Gh. Marinescu.
Gowerts a dat o defini&ie semnificativ a biomecanicii !i anume: Biomecanica este !tiin&a
care se ocup cu studiul repercusiunilor for&elor mecanice asupra structurii func&ionale a omului
în ceea ce prive!te arhitectura oaselor, a articula&iilor !i a mu!chilor, ca factori determinan&i ai
mi!c rii.
Studiul biomecanicii nu este posibil f r cunoa!terea caracteristicilor morfo - func&ionale
ale organismului, interdependen&a dintre anatomia func&ional !i biomecanic fiind astfel
sugestiv . Biomecanica nu se orienteaz doar c tre analiza mecanic a mi!c rilor ci !i înspre
efectele lor asupra structur rii organelor ce realizeaz mi!carea.
Mi!carea corpului uman este studiat !i de alte discipline !tiin&ifice, care fiind vizibil
diferite, nu se pot confunda cu biomecanica. Acestea difer prin puncte de vedere, scopuri !i
mijloace de analiz fiind sistematic ordonate de Gagea A. (2002).
Kinantropologia, ramur a antropologiei, care studiaz mi!carea ca efect al tuturor
func&iilor biologice implicate. În acest caz mi!carea este extins !i la grupuri sau mul&imi,
primind un caracter social.
57
Kinetoterapia, în care mi!carea este privit !i utilizat ca principal mijloc de recuperare,

reabilitare sau refacere dup traumatisme, afec&iuni locomotorii etc.
Kinetoprofilaxia, în care mi!carea este studiat !i utilizat ca mijloc profilactic.
Kineziologia, !tiin& care prive!te mi!carea ca fenomen !i are rol mai mult didactic decât
practice.
Ergonomia (de la ergon- munc !i nomos- legi), în care mi!carea este studiat prin prisma
eficien&ei sale profesionale (randamentul muncii fizice).
Ergofiziologia, în care mi!carea este studiat ca mecanism fiziologic ce are la baz
procesele biochimice.
Ergometria, în care mi!carea este m surat !i standardizat dup criteriul eficien&ei muncii
fizice.
Biofizica, în care mi!carea este studiat ca particularitate a bios-ului, cauzele ei fiind
extinse în biochimie !i bioenergetic .
Biocinetica, în care sunt studiate fenomenele generate de mi!care din bios.
Bionica, în care, pe lâng alte fenomene, este studiat mi!carea senzorial din bios (în
special locomo&ia subspeciilor umane, evoluate), cu scopul de copiere în domeniul tehnicii.
Robotica, în care mi!carea din bios este studiat cu scopul înlocuirii sau automatiz rii ei
prin dispozitive tehnice.
Anatomia func ional , în care mi!carea este studiat din punct de vedere structural !i
cinematic.
Anatomia descriptiv , în care mi!carea este studiat din punct de vedere structural !i
geometric.
Ortopedia, în special partea ei de mecanic a protezelor !i a biomaterialelor, studiaz
mi!carea pentru a imita sau substitui mi!carea normal în cazul deficien&elor, disfunc&iilor sau
amput rilor.
Cinetica aplicat la bios (sport, cosmonautic etc.), în care mi!carea este studiat ca efect,
în principal, al for&elor externe.
Cinematica aplicat la bios, ca parte a fizicii, studiaz traiectoriile !i vitezele mi!c rii, f r
s &in seama de cauzele ei, adic de for&ele care o genereaz .
5.1.2. Mi8carea ca form9 de existen.9 a materiei
La baza fenomenelor studiate în mecanic stau dou no&iuni fundamentale: materia !i

mi!carea. Evolu&ia în timp a no&iunii de materie a fost extrem de complex . În antichitate
no&iunea de materie a fost confundat cu no&iunea de substan& (aceasta fiind doar una din
formele materiei), nefiind considerat ca fiind de baz . Newton considera materia ca fiind
totalitatea corpurilor fizice alc tuite din atomi (particule considerate invizibile).
58
O alt problem fundamental a fost problema mi!c rii care, datorit complexit &ii sale, a
r mas multe secole la concep&ia aristotelic : „un corp se afl în mi!care se opre!te atunci când
for&a care ac&ioneaz asupra lui î!i înceteaz ac&iunea”.
Galileo Galilei a fost cel care a introdus în mecanic concep&ia !tiin&ific de cercetare a
mi!c rii. Pe fundamentele observative ale predecesorului s u, a introdus verific rile
experimentale. Concluziile lui Galilei au fost formulate cu o genera&ie mai târziu de Newton în
celebrul principiu al iner&iei.
Mi!carea, în sensul cel mai înalt, filozofic, este forma de existen& a materiei, însu!irea
esen&ial !i inseparabil a materiei. Mi!carea nu poate exista f r materie, dup cum nici materia
nu exist f r mi!care.
Mi!carea, ca !i materia, este ve!nic . Nu poate fi creat !i nu poate fi distrus . Descartes
exprima astfel acest adev r: "cantitatea de mi care existent în lume este totdeauna aceea i".
Izvorul mi!c rii se afl în materia îns !i, impulsul interior al oric rei mi!c ri constituindu-l
contradic&iile, lupta contrariilor. Chiar forma cea mai simpl de mi!care, deplasarea corpurilor în
spa&iu, este o contradic&ie; despre corpul în mi!care se poate spune c , în aceea!i clip , el se afl
!i nu se afl în acela!i loc. [164]
Mi!carea este absolut , iar repausul o m sur , o expresie a mi!c rii, opusul mi!c rii.
Repausul este relativ !i are sens numai în raport cu un sistem de referin& presupus fix.
Mi!carea biologic (via&a !i locomo&ia organismelor vii) este o form superioar de
mi!care, care dispune de calit &i !i mecanisme speciale, ce nu pot fi explicate numai prin
aplicarea legilor mi!c rilor mecanice, fizice sau chimice, considerate forme inferioare. Formele
inferioare sunt, în acest caz numai auxiliare !i nu pot epuiza esen&a formei superioare a mi!c rii
biologice, de exemplu, natura biocuren&ilor nervo!i !i musculari nu este identic naturii
curen&ilor electrici. Segmentele osoase nu ac&ioneaz ca ni!te simple pârghii !i for&a lor de
ac&iune nu se poate determina matematic, apelând la formulele clasice de determinare a func&iilor
mecanice ale pârghiilor, deoarece intervin o serie de factori, care nu pot fi încadra&i (componenta
articular , momentul mu!chiului, interven&ia scripetelor de flexie, existen&a mu!chilor
poliarticulari).
Astfel, în în&elegerea !i interpretarea mi!c rii biologice, aplicarea legilor din mecanic , din
fizic !i chimie, nu reu!e!te s redea întreaga complexitate a fenomenelor. Aplicarea acestor legi
poate prezenta, schematic !i mecanicist, numai aspecte singulare ale complexului proces
biologic, care este locomo&ia animal sau uman .
Mecanica este o ramur a fizicii care studiaz mi carea i echilibrul corpurilor sub
ac iunea for elor exercitate asupra lor, fiind !tiin a care studiaz condi iile mi c rii i ale
repausului corpurilor. [103]
59
5.1.3. Corpul uman ca un tot unitar
Organismul uman, în mi!care, trebuie privit ca un întreg, nu ca o manifestare izolat a unor

mecanisme ale anumitor aparate !i sisteme care ar ac&iona complet independent. În acela!i timp,
studiul analitic al factorilor morfo-func&ionali nu este semnificativ, decât dac este urmat de
reintegrarea acestor factori !i a caracteristicilor în "totul" organismului. Pe lâng aceast
integrare, este necesar !i stabilirea rela&iilor obiective dintre organismul ca întreg !i mediul în
care se mi!c .
Rezultat al unei îndelungate filogeneze2 !i al unei ontogeneze3 complicate, perfec&ionarea
continu a aparatului locomotor !i a sistemului nervos a dus la posibilit &i din ce în ce mai
complexe de static !i mi!care, culminând cu cea mai complex form de mi!care, statica !i
locomo&ia uman .
La baza mi!c rilor stau factorii morfo-func.ionali rezulta&i din mi!carea îns !i:
• organele aparatului locomotor: oase, articula&ii, mu!chi;
• organele sistemului nervos: receptorii, nervii senzitivi, m duva spin rii, encefalul,
nervii motori, pl cile motorii, sistemele gamma.
Intrarea în ac&iune a tuturor acestor factori în timpul mi!c rii este o condi&ie obligatorie
pentru ca ea s se desf !oare în parametrii normali, mecanismele lor de func&ionare sunt
stereotipe !i pot fi încadrate sub form de principii. [125]
5.1.4. Terminologia general9
Anatomia (ana=prin i tomein=t iere) este o ramur a biologiei morfologice care studiaz
forma !i structura organismelor, ca !i ale p r&ilor lor componente. În mod curent, termenul are
mai ales o conota&ie medical de!i metodele anatomiei sunt aplicabile pentru orice organism
pluricelular (inclusiv animale, plante, unele ciuperci). Studiul anatomiei este strâns legat de cel al
fiziologiei.
Exist mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate astfel:
1. Dup obiectul de studiu: anatomia vegetal , animal !i anatomia omului
2. Dup modul de abordare al obiectului de studiu:
- Anatomia descriptiv (sau general , sistemica) - studiaz &esuturile !i organele &inând
seama !i de propriet &ile lor fiziologice !i urm re!te organizarea acestora în aparate !i
sisteme.
- Anatomia topografic - studiaz pozi&iile diferitelor elemente anatomice precum !i
raporturile dintre acestea. Are ca principiu de studiu criteriul sintetic, pe regiuni,
2
Filogenez s.f. (biol.) din fr. phylogenese 1). Proces de dezvoltare a vie&ii pe P mânt. 2) Ramur a biologiei care se
ocup cu studiul acestui proces.
3
Ontogenez s.f. din fr. ontogenèse 1. proces de dezvoltare individual a organismelor vii din stadiul embrionar
pân la încheierea ciclului vital; o ramur a biologiei care studiaz aceast dezvoltare; ontogenie. 2. (psih.) proces de
formare a persoanei, de dezvoltare a psihicului, a con!tiin&ei individuale.
60
stratigrafic, al organismului. De aceea este numit !i anatomie regionala sau pentru c

este strâns legat de practica chirurgicala i se mai spune anatomie chirurgical sau
aplicativ . În studiul anatomiei trebuie s fie luate în considera&iune în mod permanent
ambele aspecte: anatomia trebuie sa fie în acela!i timp sistemic , cât !i topografic .
- Anatomia func&ional - studiaz rela&iile de cauzalitate !i dependen& dintre forma,
pozi&ia !i func&ia diferitelor elemente anatomice. [109]
5.1.5. P9r.ile corpului uman
Corpul uman are mai multe niveluri de organizare structural (Fig. 5.1). Cel mai simplu
nivel al ierarhiei structurale este nivelul chimic. La acest nivel, atomii, blocuri mici de constructii
de materie, se combin pentru a forma molecule, cum ar fi de ap !i proteine. Moleculele, la
rândul lor, asociate în moduri specifice, pentru a forma organite, componentele de baz ale
celulelor microscopice. Celulele sunt cele mai mici unit &i ale organismelor vii.
Fig. 5.1. Niveluri de organizare structural . [163]
[esuturile sunt grupuri de celule similare, care au o func&ie comun . Cele patru tipuri de
baz de &esut din corpul uman sunt epiteliu, muscular, conjunctiv !i nervos. Fiecare tip de &esut
are un rol caracteristic în organism. Pe scurt, epiteliul acoper suprafa&a corpului !i delimiteaz
cavit &ilor acestuia; musculare confer mobilitate; &esutul conjunctiv sprijin !i protejeaz
organele !i &esutul nervos ofer un mijloc de comunicare intern rapid , prin transmiterea de
impulsuri electrice.
61
Un organ este o structur discret , compus din cel pu&in dou tipuri de &esut, care
îndepline!te o func&ie specific pentru organism. Urm torul nivel de organizare este sistemul de
organe. Organe care lucreaz împreun pentru a realiza un scop comun formeaz un sistem de
organe. Cel mai înalt nivel de organizare este organismul, fiin&a uman vie. Nivelul organismului
reprezint suma total a tuturor nivelurilor structurale, care lucreaz împreun pentru a promova
via&a. Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi !i membre, soma !i viscere. [199]
5.1.5.1. Structura sistemului osos
Este important identificarea corect a segmentelor corpului uman !i utilizarea coerent în

analiza mi!c rii.
Scheletul uman este alc tuit dintr-un num r de 214 oase cu diferen&e mici de la individ la
individ, diferen&iat printr-un schelet axial !i un schelet apendicular (al extremit &ilor).
CAPUL, GÂTUL !i TRUNCHIUL sunt segmentele care cuprind principala parte a corpului,
por&iunea axial a scheletului. Aceasta parte a corpului reprezint mai mult de 50% din greutatea
unei persoane !i are o mi!care mult mai lent decât celelalte p r&i ale corpului. Aceast por&iune
este constituit din 80 de oase, astfel:
1. Capul (22 oase):
- Oasele craniului (8): parietale (2), temporale (2), osul frontal, osul occipital, osul
etmoid, osul sfenoid;
- Oasele faciale (14): maxilar (2), mandibul ,osul zigomatic, osul nazal (2), osul
palatin (2), concha nazal inferioar (2), osul lacrimal (2), vomerul;
• Oscioarele urechii interne (5): ciocan (2), nicoval (2), sc ri& ;
• Gâtul: - osul hioid (1);
2. Coloana vertebral (33), împ r&it în zonele: cervical (7), toracic (12) lombar (4),
sacral (5), coccis (variaz între 3-5) - sudat;
3. Cutia toracic9 (25): stern (1), coaste (24).
Extremit &ile superioare (mân ), inferioare (picior), centura scapular (humeral ), centura
pelvian (a bazinului) constituie por&iunea apendicular a scheletului. În general, segmentele
devin mai mici !i mai rapide pe m sur ce se dep rteaz de trunchi devenind astfel mai greu de
urm rit datorit dimensiunilor !i a vitezei generate.
SCHELETUL APENDICULAR con&ine 134 de oase, dispuse de o parte !i de alta a planului
sagital, astfel:
1. Centura scapular (4): clavicul (2), scapula (2);
2. Extremitatea superioar (64):
• bra&: humerus (2),
• antebra&: ulna/cubitus (2), radius (2);
62
• palma mâinii: carpiene (16), metacarpiene (10), falange proximale (10), falange
intermediare (8), falange distale (10), sesamoid (4);
3. Centura pelvian : coxal (2);
4. Extremitatea inferioar :
- coapsa: femur (2);
- rotula (2)
- gamba: tibia (2), peroneul (2);
- laba piciorului: tarsiene (14), metatarsiene (10), falange proximale (10), falange
intermediare (8), falange distal (10), sesamoid (4). [87]
5.1.5.2. Articula.iile
Articula&iile reprezint leg tura dintre dou sau mai multe oase prin intermediul unui
aparat fibros si ligamentar; altfel spus, ele sunt un ansamblu de p r&i moi !i dure prin care se
unesc dou sau mai multe oase vecine.
Caracteristici 8i clasificare
A. Din punct de vedere structural, articula&iile se împart în:
1. Articula ii fibroase: termina&ii osoase unite prin &esut colagenos;
2. Articula ii cartilaginoase: termina&ii osoase unite prin &esut cartilaginos;
3. Articula ii sinoviale: termina&ii osoase acoperite de cartilagiu articular !i închise de o
capsul articular care are o membran sinovial .
B. Clasificarea func ional &ine cont de gradul lor de mobilitate, astfel exist :
1. Articula ii fixe (sinartroze, conform gr. syn – cu, arthrosis – articula&ie). Sunt
articula&iile în care oasele nu pot executa nici o mi!care sau fac mi!c ri foarte reduse.
Se întâlnesc la oasele cutiei craniene !i la oasele cutiei toracice. Leg tura dintre oase
la acest tip de articula&ii se face prin &esut cartilaginos, &esut conjunctiv fibros !i &esut
osos. De aceea, dup felul &esutului care leag oasele unei sinartroze deosebim:
2. Sincondroze în care leg tura dintre oase se face prin &esut cartilaginos ce îi confer un
oarecare grad de mobilitate (conform gr. syn – cu, chondros – cartilaj);
3. Sindesmoze în care leg tura dintre oase se face prin &esut conjunctiv fibros;
4. Sinostoze în care oasele sunt legate prin &esut osos. Ele deriv fie din sincondroze, fie
din sindesmoze, la care &esutul de leg tur s-a osificat, mai ales la vârst înaintat .
5. Articula ii semi-mobile (amfiartroze). Sunt articula&iile cu mi!c ri ceva mai ample,
deci semi-mobile;
6. Articula ii mobile (diartroze). Sunt articula&iile cele mai r spândite în organism.
Diartrozele dup gradul de libertate al mi!c rilor, în raport cu cele trei planuri (
transversal, sagital !i longitudinal), pot fi:
63
• Articula&ii cu un singur grad de libertate:

- Articula ii plane cu suprafe&e articulare congruente !i în care mi!carea este numai
de alunecare;
- Articula ii cilindroide (asem n toare balamalelor).
• Articula&ii cu dou grade de libertate:
- articula&ia elipsoidal ;
- articula&ia selar .
• Articula&ii cu trei grade de libertate: sferoidale (enartroze).
Structura func.ional9
Coloana vertebral : este cel mai important segment al aparatului locomotor. De aceasta
sunt legate toate celelalte segmente, care alc tuiesc trunchiul (toracele !i bazinul) !i de asemenea
se articuleaz membrele superioare !i membrele inferioare. Ea ne confer simetria corpului !i
direc&ia de mi!care. Tot ea face posibil atât mobilitatea cât !i stabilitatea corpului.
Bazinul: este o forma&iune anatomic complex . El face leg tura între coloana vertebral !i
membrele inferioare. Datorit pozi&iei lui !i prin analogie cu centura scapular a membrului
superior, bazinul se mai nume!te !i centura pelvin . Spre deosebire îns de centura scapular
care este deosebit de mobil , centura pelvian este rigid . Rolul ei este numai de a transmite
greutatea corpului spre membrele inferioare !i de a sus&ine viscerele abdominale. Are deci, un rol
static prin excelen& .
Genunchiul este segmentul mobil al aparatului locomotor care leag coapsa de gamb .
Scheletul genunchiului este format din extremitatea inferioar a femurului, extremit &ile
superioare ale celor dou oase ale gambei: tibia !i peroneul !i osul propriu al regiunii, rotula.
Gamba este segmentul care leag coapsa de picior. Dup coaps , ea reprezint a doua
pârghie important a membrului inferior. În alc tuirea articula&iilor gambei intr dou oase lungi:
tibia !i peroneul. În ortostatism, gamba, a c rei ax longitudinal prelunge!te axa biomecanic a
coapsei, transmite greutatea corpului la picior. Când membrul inferior ac&ioneaz ca un lan&
cinematic închis, cu piciorul fixat pe sol, segmental gambei se comport ca o pârghie de gradul I,
cu punctul de sprijin la mijloc. Când membrul inferior ac&ioneaz ca un lan& cinematic deschis
(piciorul nu este fixat pe sol), gamba se comport ca o pârghie de gradul III, cu punctul de
aplicare al for&ei la mijloc, deci este o pârghie de vitez .
Glezna !i piciorul sunt elementele care alc tuiesc un tot func&ional, situa&ie asem n toare
cu cea întâlnit la gâtul mâinii !i mân . Piciorul reprezint , dup coaps !i gamb , a treia pârghie
principal a membrului inferior. El este elementul de leg tur dintre corp !i sol, cu o structur
adecvat acestor func&ii.
Inerva ia articula iilor provine din nervii ce inerveaz oasele, mu!chii !i tegumentul
regiunii respective. Articula&iile sunt bogat inervate în special în zonele capsulare care sunt cele
mai solicitate de for&ele mecanice. În ele se g sesc proprioceptori (Golgi-Mazzoni, Krause,
64
Ruffini, Vater-Pacini), de la care, pe c i aferente se transmit informa&ii referitoare la func&ia

articula&iei respective spre cordoanele dorsale ale m duvei spin rii, la cerebel apoi la scoar&a
cerebral . Nervii articulari sunt nervi senzitivi forma&i din fibre aferente. [123]
Mobilitatea articular9
Deplasarea segmentelor osoase angreneaz în lan&ul mecanismelor motorii !i participarea
obligatorie a articula&iilor.
Forma !i gradele de libertate de mi!care pe care le ofer articula&iile reprezint factori
importan&i, care dirijeaz direc&ia !i sensul mi!c rilor !i care limiteaz amplitudinea lor. De
aceea, mobilitatea articular este un factor activ, care particip la realizarea mi!c rilor. Mi!c rile
articula&iilor pot fi active !i/sau pasive.
Mi carea activ este mi!carea executat de subiectul examinat cu ajutorul propriilor sale
grupe musculare. Prin ea se poate determina !i capacitatea func&ional a mu!chiului.
Mi carea pasiv este mi!carea executat de o for& exterioar , de obicei mâna
examinatorului, la care subiectul examinat nu particip activ, deci nu î!i contract mu!chii. În
general, amplitudinea articular a mi!c rilor pasive este mai mare decât a mi!c rilor active.
În tabelul 5.1, de mai jos, sunt identificate, pentru câteva articula&ii reprezentative
studiului, gradele de libertate4, planele !i axele dup care se realizeaz mi!c rile respective !i
mu!chii care contribuie la realizarea mi!c rilor.
În tabelul 5.2 sunt exemplificate, prin imagini ilustrative, !i definite mi!c rile articula&iilor
descrise mai sus.
Tab. 5.1. Caracteristici ale articula&ii, mi!c ri realizate !i elementele actuatoare.
Grade de Mi!care în planul:

Articula&ia
libertate sagital frontal transversal
Temporo - coborâre (depresie) proiec&ie înainte (protrac&ie)

3 Lateralitate (diduc&ie)
mandibular ridicare (eleva&ie) proiec&ie înapoi (retrac&ie)
Flexie Adduc&ie (Inversie)
Glezn 2
Extensie Abduc&ie (Eversie)
Flexie Rota&ie intern
Genunchi 1
Extensie Rota&ie extern
Flexie Adduc&ie Rota&ie intern
Pold 3
Extensie Abduc&ie Rota&ie extern
Flexie Flexie lateral Rota&ie
Trunchi 2
Extensie
4
Grad de libertate reprezint num rul parametrilor independen&i de pozi&ionare corespunz tor num rului posibilit &ilor de
mi!care simple ale unui sistem material. [189]
65
Flexie Adduc&ie Rota&ie intern

Extensie Abduc&ie Rota&ie extern
Um r 3
Adduc&ie
Abduc&ie
Flexie Supina&ie
Cot 1
Extensie Prona&ie
Flexie
Mân 2
Extensie
Tab. 5.2. Exemple de mi!c ri ale articula&iilor.
Mi8carea Exemplificare
Flexia: mic!orarea
unghiului articula&iei în
planul sagital în jurul
unui ax transversal
Extensia: m rirea
unghiului articula&iei în
planul sagital în jurul
unui ax transversal
Hiperextensia: m rirea
unghiului articula&iei
peste pozi&ia natural
Dorsiflexie: flexia
încheieturii
mâinii/gleznei în sens
opus palmei respectiv
t lpii
Flexie palmar /
plantar : flexia
încheieturii
mâinii/gleznei înspre
palm respectiv talp
Abduc ia: îndep r-
tarea unui segment
fa& de planul sagi-
tal în jurul unui ax
antero - posterior
(în plan frontal)
Adduc ia: apropie-
rea unui segment
fa& de planul sagi-
tal în jurul unui ax
antero - posterior
(în plan frontal)
66
Protrac ie: mi!care anteri-

oar în plan transversal.
Retrac ie: mi!care posteri-
oar în plan transversal.
Eleva.ia (Ridicarea):
mi!carea de ridicare a
mandibulei respectiv a
um rului, superior
(cranial).
Depresie (Coborârea):
mi!carea de coborâre a
mandibulei respectiv a
um rului inferior (caudal).
Rota ia: mi!carea unui segment în jurul
axei longitudinale.
Circumduc ie: mi!carea unui segment
care descrie un con cu baza variabil ,
care însumeaz flexia, extensia,
abduc&ia, adduc&ia !i rota&ia.
Supina ia/ Prona ia: mi!carea de
rota&ie a mâinii, prin care palma
prive!te în jos sau în spate/palma
prive!te în sus sau în fa& .
Inversia/Eversia: mi!carea de rota&ie a
piciorului prin care: planta prive!te
medial, iar marginea intern a piciorului
se ridic /planta prive!te spre lateral, iar
marginea extern a piciorului se ridic .
Obstruc ie (Opposition): mi!carea

degetelor în raport cu ele îns !i
5.2. POZI IONAREA CORPULUI UMAN
5.2.1. Plane, axe, direc.ii 8i orient9ri
Pentru încadrarea !i exprimarea rela&iilor spa&iale ale corpului uman, cât !i a p r&ilor sale
componente, se folosesc o serie de termeni generali de orientare. Ace!tia cuprind plane !i axe de
referin& , direc&ii, orient ri precum !i termeni cu caracter particular.
Pozi&ia anatomic normal (PAN) reprezint pozi&ia care se ia în considerare atunci când se
descriu diferitele elemente anatomice !i raporturile dintre ele. Este aleas prin conven&ie
67
interna&ional !i are o deosebit importan& , fiind indispensabil pentru studiul anatomiei. La om,
este: ortostatism (subiectul st în picioare) (de fapt, e clinostatism - culcat pe spate, cel pu&in
conform prof.dr. Alex Croitoru), toate cele patru membre paralele între ele, privirea înainte,
palmele orientate în fa , în supina ie.
Corpul uman ca toate corpurile !i obiectele din natur , este corp tridimensional, ca urmare
prezint trei axe !i trei plane spa&iale principale, perpendiculare între ele. Conform figurii 5.2
definim urm toarele:
Axul longitudinal (z-z) sau vertical (în pozi&ia vertical ): str bate corpul în lungimea sa,
este perpendicular pe sol !i trece prin centrul de greutate G al corpului.
Axul median (y-y) corespunde grosimii corpului. El are un pol anterior !i altul posterior !i
formeaz axul vertical.
Axul transversal (x-x), la om în pozi&ia vertical , este numit !i axul orizontal. El str bate
corpul de la stânga la dreapta !i corespunde l &imii corpului (axul x-x).
Planul frontal con&ine axul transversal (x-x) !i longitudinal (z-z) !i împarte corpul într-o
parte anterioar !i una posterioar .
Planul sagital (median) con&ine axul median (y-y) !i axul longitudinal (z-z). El str bate
corpul pe linia median împ r&indu-l în dou jum t &i simetrice. Planele care sunt paralele cu
acest plan poart denumirea de planuri para-sagitale.
Planul transversal con&ine axul transversal (x-x) !i cel sagital. Acest plan raportat la
pozi&ia vertical a corpului, se mai nume!te !i plan orizontal.
Fig. 5.2. Pozi&ia anatomic (axe, plane !i direc&ii).
68
5.2.2. Baza de sus.inere –BS-

Baza de sus inere (poligonul de sus inere) reprezint o suprafa& de form geometric
variabil , delimitat fie de marginile exterioare, fie de punctele prin care segmentele corpului
omenesc iau contact cu solul. Astfel, baza de sus&inere în pozi&ia orto-static poate fi reprezentat
de suprafa& poligonal cuprins între marginile externe ale plantelor, conform figurii 5.2, în
pozi&ie stând pe un picior (suprafa&a plantar a piciorului de sprijin), în pozi&ia stând pe vârfuri
(suprafa& plantar a antepicioarelor) sau pozi&ia stând în poante (pulpa degetelor piciorului) etc.
În unele situa&ii aceast suprafa& ajunge s fie redus practic la un punct sau la o linie.
Men&inerea echilibrului se face cu atât mai greu cu cât baza de sus&inere î!i mic!oreaz suprafa&a.
Fig. 5.3. Baz de sus&inere.
[inând cont de antropometria t lpii, conform figurii de mai jos, se poate determina baza de
sus&inere precum !i unghiul de deschidere al t lpilor. Ace!tia sunt doi parametrii decizionali în
interpretarea stabilit &ii corpului uman în planul solului. În plan vertical avem ca !i parametrii
decizionali pozi&ia CG, a LG !i a liniei care une!te CG cu extremit &ile BS.
Fig. 5.4. Parametrii antropometrici ai BS.
69
Conform figurii 5.4, baza de sus&inere se calculeaz conform ecua&iei:

DDM + DIM
BS = LET
2 , (5.1)
iar unghiul de deschidere al t lpilor:
DDM DIM
= 2 arctg
2 LET , (5.2)
unde: BS este baza de sus&inere, DDM este distan&a între degetele mari, DIM, distan&a intra-
maleolar , LET este lungimea efectiv a t lpii, F este unghiul de deschidere al t lpilor, LMT
l &imea maxim a t lpii !i LT lungimea t lpii. [34]
Valoarea normal a DDM, interpretat ca !i l &imea BS, este cuprins în intervalul 5- 10
cm. Orice valoare care dep !e!te aceste limite corespunde unei persoane care sufer de o
anumit patologie care afecteaz stabilitatea corpului. [159]
5.2.3. Axele biomecanice
Autorii care s-au preocupat de mecanica uman au reprezentat corpul ca un ansamblu de

unit &i func&ionale mobilizate una în raport cu alta. Dempster (1955) a reprezentat scheletul
uman printr-un sistem simplificat constituit dintr-un ansamblu de pârghii ( Fig. 5.5, a).
a) b)
Fig. 5.5. Ansamblu de pârghii, conform Dempster !i (a) axele biomecanice(b).
70
Se remarc faptul c „elementul” cap se articuleaz cu segmentul cervical, acesta cu

segmentul dorsal !i la rândul lui, acesta se articuleaz cu cel lombar. „Elementul” bazin este
reprezentat printr-un triunghi construit pe articula&ia sacro-iliac !i cele dou articula&ii coxo-
femurale, unind astfel regiunea lombar de elementele femurale. Elementul coaps se articuleaz
cu elementul gamb , care la rândul s u se articuleaz cu elementul picior. În partea superioar a
trunchiului, elementul clavicular se articuleaz , pe de o parte, la nivel sterno-costal !i pe de alt
parte, cu elementul scapular, deci axa trece prin articula&ia gleno-humeral !i articula&ia
acromioclavicular care se articuleaz cu elementul bra&.
Aceast simplificare care vizeaz reprezentarea corpului uman ca un ansamblu de unit &i
articulate între ele este aplicativ în analiza mecanic a mi!c rii.
Dreapta trasat pe un segment osos este denumit „axa mecanic ” a elementului corporal
avut în vedere. Aceast ax mecanic se poate defini ca un segment de dreapt care trece prin
centrele suprafe&elor articulare situate la extremit &ile osului.
Axa mecanic nu se confund cu „ axa longitudinal ” care este o curb care une!te centrele
tronsoanelor infinit de mici, din componen&a osului.
În figura 5.5, b este prezentat aceast diferen& în cazul femurului. Linia dreapt este axa
mecanic , iar curba, reprezentat cu linie punctat , este axa longitudinal . Axele mecanice sunt
asimilate segmentelor din structura lan&ului osos !i permit raportarea la mi!c rile unghiulare,
pentru care gradele de libertate sunt limitate de posibilit &ile articulare.
Aceste mi!c ri de rota&ie pot fi m surate !i exprimate în grade sexagesimale sau radiani.
Desigur o simpl flexie sau extensie prezint evolu&ii mult mai complexe !i de o varietate mult
mai mare. Astfel, o combina&ie de mi!c ri unghiulare segmentare care totalizeaz valoarea zero,
au ca rezultat o mi!care de transla&ie, cum sunt cele puse în eviden& la mers sau la alergare.
Reprezentarea corpului uman printr-o succesiune de axe mecanice sau de segmente osoase, ne
permite s aplic m principiile mecanice în analiza unei mi!c ri.
5.3. FOR ELE IMPLICATE ÎN MI C RILE CORPULUI

Exist mai multe tipuri de for&e5 în natur , dar cea mai mare parte a for&elor, întâlnite în
studiile biomecanice ale mi!c rilor corpului, se încadreaz într-una din cele dou categorii:
interne !i externe.
Un anumit corp este supus la o for& extern în cazul în care se aplic for&a de c tre un alt
obiect. Acestea sunt reprezentate prin: for.a gravita.ional9, presiunea atmosferic9, rezisten.a
mediului, for.a iner.ial9, for.a de reac.iune a suprafe.ei de sprijin (reazem), for.a de
frecare.
5
For a, conform mecanicii contemporane, reprezint m rimea fizic vectorial care m soar interac&iunea sistemelor
materiale. [182]
71
For&ele prin care particulele individuale unui corp ac&ioneaz asupra alteia se numesc for&e
interne. Acestea sunt reprezentate prin impulsul nervos, contrac.ia(for.a) muscular9,
presiunea intra abdominal9 8i pârghiile osteo-articulare care genereaz9 reac.ia articular9 .
Dac un corp se sprijin pe alte corpuri !i este expus unor for&e exterioare, în punctele de
sprijin se produc deforma&ii !i for&e interne, iar acestea sunt distribuite în interiorul corpului
astfel încât s existe un echilibru, iar corpul se consider a fi în una sau mai multe din
urm toarele st ri: tensiune, compresiune sau forfecare. [236, 1]
Accelera&ia gravita&ional care determin for&a de greutate !i alte for&e exterioare rezultante
!i for&ele musculare interne ac&ioneaz în mod continuu asupra corpului uman. Toate acestea,
indiferent de cauza, sens, direc&ie sau de amplitudine, au scopul general de stabiliza sau
destabiliza respectiv echilibra, dezechilibra corpul uman în func&ie de activitatea realizat !i
mediul ambiental.
Orice for& perturbatoare generat , indiferent de direc&ie sau sens, are un efect d un tor
asupra echilibrului !i a stabilit &ii corpului uman. [inând cont de accelera&ia gravita&ional !i de
postura (dispunerea articula&iilor) corpului uman, s-a constatat c , cele mai perturbante for&e se
manifest în plan sagital(dup direc&ia antero-posterior) !i respectiv frontal (dup direc&ie medio-
lateral). Din acest punct de vedere, luând în considerare !i accelera&ia care apare în timpul
locomo&iei, cu rol de îmbun t &ire a stabilit &ii în plan sagital (dup directie antero- posterioar ),
se poate afirma:
- Contactul bipodal confer o stabilitate crescut în plan medio - lateral !i mai sc zut în
plan antero - posterior;
- Contactul unipodal confer o stabilitate crescut în plan antero - posterior !i mai sc zut
în plan medio - lateral;
- Non - contactul confer de asemenea o stabilitate crescut în plan antero - posterior !i
mai sc zut în plan medio - lateral.
5.3.1. For.ele interne
5.3.1.1. Impulsul nervos
Este fenomenul ce se transmite pe traseul unui arc reflex care la rândul lui prezint
receptori, cale aferent , centru nervos, cale eferent !i placa motorie (sinapsa neuro-muscular )
prin care se transmite impulsul motor celulei musculare. Mecanismele care stau la baza
mi!c rilor sunt de natur neuromuscular , sunt acte reflexe. Un arc reflex, cel mai elementar,
specific impulsului nervos motor este alc tuit din: receptori (proprioceptori), cale aferent (de
transmitere a sensibilit &ii proprioceptive), centrii nervo!i (medulari si supramedulari), c ile
eferente (motorii) !i placa motorie (sinapsa neuromuscular ) prin care se transmite comanda
motorie, efectorilor (mu!chii). Proprioceptorii se g sesc la nivelul tuturor organelor aparatului
72
locomotor (oase, articula&ii, mu!chi), reprezint elementele materiale ale sensibilit &ii
proprioceptive, sunt deosebit de numero!i si au func&ii polivalente, înregistrând modific rile cele
mai variate: termice, mecanice, chimice, osmotice, inclusiv alungirea mu!chiului !i rata acesteia.
Împreun cu analizatorii vizual si acustico-vestibular aduc o mare contribu&ie în orientare, în
modific rile de pozi&ie !i de tonus muscular, fiind indispensabili în men&inerea echilibrului !i
realizarea corect a mi!c rilor.
Rolul cerebelului este deosebit în aceste func&ii, intervenind în procesele de coordonare a
mi!c rilor voluntare !i în p strarea echilibrului. Tot el coordoneaz colaborarea armonioas a
mu!chilor antagoni!ti, sinergici !i fixatori. Sub controlul cerebelului sunt !i viteza de execu&ie,
for&a, amplitudinea, direc&ia !i continuitatea mi!c rii.
Rolul scoar&ei cerebrale este major, la nivelul ei excita&iile proprioceptive sunt transformate
în senza&ii în urma analizei !i sintezei diferitelor impulsuri nervoase. Aici, se realizeaz leg tura
dintre c ile aferente !i cele eferente, apare comanda motorie care va fi transmis eferent prin:
- sistemul piramidal (direct sau încruci!at) neuronilor motori alfa din coarnele
anterioare ale m duvei spin rii !i de aici mu!chilor, pentru mi!c rile voluntare;
- sistemul extrapiramidal pentru mi!c rile involuntare !i automate !i pentru reglarea
tonusului, comand transmis tot la nivelul motoneuronilor din coarnele
anterioare ale m duvei spin rii. De aceea ace!ti neuroni motori se mai numesc !i
“cale final comun ”. [217] Placa motorie (sinapsa neuromuscular ) este
forma&iunea anatomo-func&ional prin care impulsul nervos motor se transmite
celulei musculare prin intermediul mediatorului chimic acetilcolina.
În zona H (coarne) anterioar a m duvei spin rii, pe lâng motoneuronii alfa, exist !i
motoneuroni gamma, afla&i în leg tur cu fusurile neuromusculare prin a!a numitele bucle
gamma prin care se m re!te reactivitatea motoneuronilor alfa. Buclele gamma sunt interesate în
toate activit &ile motorii, fie ele tonice sau fazice. Prin modificarea activit &ii lor, se asigur
reglarea sensibilit &ii la întinderea fusurilor neuromusculare, deci se regleaz reflexul miotatic
care este suportul tonusului postural.
În mi!c rile voluntare, activitatea gamma precede activitatea alfa. Sistemul piramidal
ac&ioneaz într-o prim etap asupra motoneuronului gamma, ceea ce atrage o cre!tere a
reactivit &ii motoneuronului alfa !i numai într-o a doua faz asupra motoneuronului alfa,
producând activitatea motorie.
5.3.1.2. Contrac.ia muscular9
Contrac&iile musculare prin for&a pe care o exercit constituie un important factor în

men&inerea posturii !i a echilibrului stabil. [154] Este a doua for& interioar care intervine în
realizarea mi!c rii, ca o reac&ie de r spuns la stimulare, prin impulsul nervos.
73
Motoneuronul alfa prime!te toate impulsurile motorii, indiferent de originea lor !i când
starea de excita&ie care rezult din aceast suma&ie a atins un prag suficient, neuronul
reac&ioneaz stereotip, trimi&ând un impuls motor fibrelor musculare pe care le inerveaz prin
termina&iile sale. Întregul mu!chi se contract cu intensit &i variabile, activitate explicabil prin
dou mecanisme: prin suma&ie în timp, în leg tur cu frecven&a cu care se succed impulsurile !i
prin suma&ie în spa&iu, în leg tur cu un num r din ce în ce mai mare de unit &i motorii care intr
în ac&iune.
Test rile in - vitro au determinat un grafic (Fig. 5.6) al varia&iei for&ei generat de mu!chi
în raport cu viteza de lungire respectiv scurtare a acestuia. Conform graficului, poten&ialul for&ei
musculare descre!te rapid în raport cu cre!terea vitezei de scurtare (contrac&ie concentric ), pe
când acela!i poten&ial cre!te odat cu cre!terea vitezei de întindere (contrac&ie eccentric ).
Fig. 5.6. Graficul for&ei în raport cu viteza. [95]
Contrac&ia muscular reprezint o manifestare legat de schimbarea elasticit &ii musculare.

Ea se manifest fie ca o înt rire a mu!chiului, fie ca o modificare !i de t rie !i de form a
acestuia. Deosebim mai multe feluri de contrac&ii:
• contrac&ii izometrice (statice), sunt contrac&ii de înt rire a mu!chiului. Prin aceste
contrac&ii izometrice lungimea mu!chiului nu se schimb ceea ce înseamn abolirea
mi!c rii, asigurarea echilibrului sau a pozi&iei statice;
• contrac&ii izotonice (dinamice), sunt contrac&ii de scurtare/ alungire a mu!chiului !i
de deplasare a segmentelor, în care se p streaz constant tensiunea mecanic din
mu!chi pe toat durata scurt rii lungimii mu!chiului;
• contrac&ii eccentrice care se produc când for&a care se opune dep se!te for&a
muscular !i întinde mu!chiul;
74
• contrac&ii concentrice care se produc când for&a care se opune este dep !it de for&a
muscular !i scurteaz mu!chiul;
• contrac&ii izokinetice care se realizeaz cu vitez constant (izokinetic ). Toate
mi!c rile naturale ale aparatului locomotor, precum !i alte numeroase contrac&ii
obi!nuite ale musculaturii umane nu au vitez constant , în primul rând datorit
accelera&iei din faza de demarare, iar apoi datorit schimb rilor de pozi&ie, în
pârghiile lan&urilor cinematice, raportate la greutatea proprie sau deplasat .
• contrac&ii auxotonice în care atât viteza mi!c rii cât !i for&a rezistiv variaz
independent, fiind posibile nenum rate reguli empirice de leg tur între ele.
Majoritatea mi!c rilor care se desf !oar cu putere maxim sunt contrac&ii auxotone.
Se consider c , practic, toate mi!c rile de locomo&ie !i cele naturale ale omului sunt
auxotone. Pu&inele excep&ii sunt mi!c rile izometrice, izokinetice, izotonice.
5.3.2. Grupe 8i lan.uri musculare
Cuplurile i lan urile cinematice sunt formate din pârghii osoase articulate mobil. Ele au
ca organe de mi!care mu!chii stria&i dispu!i în jurul articula&iilor.
Grupa muscular este format din mai mul&i mu!chi care mobilizeaz un cuplu cinematic
!i este reprezentativ pentru fiecare grad de libertate al acestuia.
Lan&urile musculare sunt o înl n&uire de grupe musculare cu ac&iune sinergic sau
antagonist . Caracteristic lan&urilor musculare este modalitatea foarte variat de leg tur
func&ional ce se stabile!te între diferitele grupe musculare. Pu&ine sunt mi!c rile complexe care
s fie efectuate de acela!i lan& muscular, deoarece pentru fiecare varia&ie a mi!c rii se adaug alte
componente ale mi!c rii.
Din punct de vedere biomecanic, în executarea unei ac&iuni musculare, pe lâng mu!chiul
care execut mi!carea (mu!chiul agonist) mai intervin !i alte grupe musculare cu rol bine definit
în sincronizarea ac&iunilor musculare. Astfel, deosebim urm toarele tipuri de mu!chi:
1. Agonistul este motorul principal, mu!chiul care face mi!carea.
2. Antagonistul este mu!chiul care controleaz efectuarea continu !i gradat a mi!c rii.
În cazul când ace!tia nu au timp suficient s amortizeze mi!carea datorit rapidit &ii
cu care se execut , solicitarea se transmite ligamentelor !i capsulei articulare care pot
suferi traumatisme.
3. Mu chii sinergici îndeplinesc în comun anumite mi!c ri, dar fiecare în parte poate
efectua ac&iuni diferite. Din însumarea lucrului lor mecanic rezult mi!carea
respectiv . Ei neavând aceea!i direc&ie de trac&iune, joac !i rolul de orientare a
mi!c rilor, de reglare a direc&iei mi!c rii în cadrul mi!c rilor complexe ale lan&urilor
cinematice.
75
4. Mu!chii de fixare sus&in segmentul în pozi&ia cea mai util !i confer astfel, for&
mi!c rii.
5. Mu!chii neutralizatori, ce suprim mi!carea secundar a motorului principal, intervin
dup terminarea mi!c rii, ei sunt de fapt tot antagoni!ti.
Principalele lan.uri musculare ale corpului
Asigurarea postural !i mi!c rile corpului sunt efectuate de c tre musculatura dispus în
jurul articula&iilor sub form de grupe musculare !i lan&uri. Cum majoritatea mi!c rilor omului
sunt complexe, exist întotdeauna o îmbinare între activitatea dinamic cu elemente de activitate
static .
Lan&urile musculare ale trunchiului execut activitatea în func&ie de mobilitatea coloanei
vertebrale.
Pe fa&a dorsal a trunchiului se afl cele dou lan&uri musculare puternice ale extensorilor
coloanei vertebrale, care prin direc&ia multipl a mu!chilor !an&urilor vertebrale particip la toate
mi!c rile coloanei.
Pe fa&a ventral a trunchiului pe lâng cele dou lan&uri musculare verticale ale drep&ilor
abdominali, antagoniste mu!chilor extensori ai coloanei vertebrale, exist dou lan&uri musculare
puternice oblice, care se întretaie, formând cu cele oblice ale fe&ei dorsale a trunchiului ni!te
lan&uri spirale.
Lan.urile musculare ale trunchiului se continu cu cele ale membrelor superioare !i
inferioare, solidarizând astfel întreg corpul în executarea mi!c rilor sau asigurarea pozi&iilor.
Lan.urile musculare ale membrelor superioare sunt capabile s asigure la om cele mai
precise !i mai complexe mi!c ri care s-au perfec&ionat în procesul muncii.
Lan.urile musculare ale membrelor inferioare - func&ia de sus&inere a corpului în pozi&ie
vertical precum !i mersul biped au dus la o dezvoltare puternic a musculaturii, pentru a
corespunde efortului sporit. La acestea s-au ad ugat !i func&ii de coordonare nervoas a
echilibrului corpului în diferite pozi&ii !i în executarea mi!c rilor.
Lan.ul muscular al flexiei triple este format din grupele musculare ale: flexorilor coapsei
pe bazin; flexorilor gambei pe coaps ; flexorilor dorsali ai labei piciorului (ridic pe c lcâie).
Lan&ul muscular al extensiei triple este format din grupele musculare ale: extensorilor
coapsei pe bazin; extensorilor gambei pe coaps ; flexorilor plantari.
Specificul sta&iunii bipede a impus la om o dezvoltare considerabil a lan&ului muscular al
membrelor inferioare, încât raportul dintre greutatea mu!chilor extensori !i flexori este de 2:1 la
membrul inferior !i de 1:1 la membrul superior, ceea ce demonstreaz participarea mai puternic
a lan&ului muscular al membrelor inferioare la asigurarea staticii !i dinamicii corpului omenesc.
76
În figura 5.7 este figurat varia&ia efortului muscular în raport cu timpul maxim de
men&inere a acelui efort, continuu, exprimat ca fiind for&a exercitat de mu!chi, exprimat în
procente din for&a maxim posibil . [60]
Fig. 5.7. Varia&ia efortului muscular în raport cu timpul maxim de men&inere.
În cazul solicit rilor continue prelungite exercitate asupra sistemului muscular se necesit
o perioad de recuperare pentru a putea reveni la parametrii 100% de destindere. Aceast
perioad de recuperare este figurat (Fig. 5.8) în raport cu timpul necesar.
Efortul muscular localizat a fost privit ca un poten&ial factor la cre!terea riscului unei
destabiliz ri. Contribu&iile !tiin&ifice au ar tat c efortul muscular localizat la nivelul !oldului !i
al genunchiului conduc la destabilizarea posturii verticale în plan frontal !i deasemenea la
reducerea semnalului proprioceptiv. [254]
Fig. 5.8. Varia&ia perioadei de recuperare în raport cu relaxarea mu!chilor dup efort. [60]
77
5.3.3. For.a din ligamente
Ligamentele sunt &esuturi dure conjuctive care interconecteaz termina&iile oaselor între ele
asigurând stabilitatea articula&iilor corpului. Ligamentele sunt structuri de tip cablu constând în
principal din fibre de colagen !i elastin. Colagenul are proprietatea de a se opune for&elor de
trac&iune iar elastinul ac&ioneaz pentru a m ri flexibilitatea. Articula&iile con&in un num r mare
de ligamente dispuse dup direc&ii variate. Orice alterare a acestor ligamente duce la m rirea
mobilit &ii în direc&ia respectiv !i pierderea stabilit &ii. [236]
Fibrele de colagen nu au o aranjare paralel ca în cazul tendoanelor ci au o aranjare variat
dup mai multe direc&ii. Majoritatea ligamentelor preiau maxim 8- 10 % din tensiunea maxim
de solicitare. [145]
5.3.4. Presiunea intra - abdominal9
Presiunea intra- abdominal apare în zona abdominal , este direct influen&at de:
- volumul organelor cavitare abdominale;
- leziuni ocupatoare de spa&iu: ascit , hemoragii, tumori, fluide;
- condi&ii care limiteaz expansiunea peretelui abdominal: escarele de arsur , edemul
spa&iului III. [160]
Bartelink (1957) a fost primul care a studiat efectul acestei presiunii la nivelul coloanei
vertebrale lombare !i a ajuns la concluzia ca dac aceasta presiune cre!te confer rigiditate !i
astfel ar avea un efect benefic la nivelul coloanei vertebrale lombare, în special la ridic ri de
greut &i. Valoarea normal a presiunii intra- abdominale este 0-5 mmHg. La valori mai mari de
15 mmHg poate cauza importante disfunc&ii ale sistemelor interne.
5.3.5. Pârghiile osteo - articulare
Pârghiile osteo - articulare (Fig. 5.9) reprezint cea de a treia for& intern care intervine în
realizarea mi!c rii. Impulsurile nervoase produc contrac&ii musculare, care la rândul lor atrag
deplasarea segmentelor osoase la nivelul inser&iilor musculare transformând astfel, energia
chimic în energie mecanic . Segmentele osoase asupra c rora ac&ioneaz mu!chii se comport ,
la prima vedere, ca pârghiile din fizic .
În mecanic , pârghia este o bar rigid care se poate roti în jurul unui punct de sprijin.
Asupra oric rei pârghii se aplic dou for&e: for&a activ (F) !i for&a de rezisten& (for&a rezistiv ,
R). Fiecare dintre ele ac&ioneaz la o anumit distan& de punctul de sprijin (axa de rota&ie,
fulcrum), formând un moment al for&ei corespunz tor pentru bra&ul for&ei !i un moment al
rezisten&ei pentru bra&ul rezisten&ei. Distan&a de la axa de rota&ie la momentul for&ei sau al
rezisten&ei se nume!te bra&ul for&ei, respectiv bra&ul rezisten&ei.
78
Pârghiile în mecanic sunt folosite pentru efectuarea unor activit &i cum ar fi: ridicarea
unei greut &i, transportul de greut &i (cu roaba) sau chiar vâslitul.
Tot pârghii sunt !i oasele corpului care au axa de rota&ie în articula&ii, for&a activ este dat
de mu!chi, iar for&a de rezisten& este dat de greutatea corpului sau a segmentelor sale. Pârghiile
au rolul de a transmite mi!carea, de la mu!chi !i tendoane la sarcina rezistiv , m rind eficien&a.
Aplicând la mecanismul pârghiilor condi&ia de echilibru fundamental a for&elor, constat m c în
stare de repaus sau de rota&ie uniform a pârghiei, f r frecare, momentul for&ei care rote!te
pârghia într-un sens este egal cu momentul for&ei care o rote!te în sens contrar. Din raportul care
se stabile!te între bra&ul for&ei !i bra&ul rezisten&ei, rezult regula de aur a mecanicii: ce se câ!tig
în for& se pierde în viteza de deplasare !i invers. Folosind pârghiile ca unelte nu câ!tig m lucru
mecanic, dar aplic m o for& mai mic pentru învingerea unei rezisten&e mai mari.
Fig. 5.9. Tipuri de pârghii osoase: pârghie de gradul I (a), pârghie de gradul al II-lea (b),
pârghie de gradul al III-lea (c).
Dup felul cum se dispun cele dou for&e (activ si de rezisten& ) fa& de punctul de sprijin,
exist trei feluri de pârghii:
Pârghiile de gradul I sunt pârghiile la care punctul de sprijin este situat între cele dou
momente de aplicare a for&ei !i a rezisten&ei; ambele for&e sunt îndreptate în acela!i sens. (ex: în
mecanic este balan&a). În corpul omenesc sunt numeroase: la nivelul articula&iei dintre craniu !i
coloana vertebral (atlanto-occipital ), punctul de sprijin se afl în articula&ie , for&a activ este
dat de mu!chii cefei, iar rezisten&a de greutatea capului. La nivelul articula&iei coxo-femurale (în
pozi&ie stând) se afl punctul de sprijin (axa de rota&ie), iar în plan ventral !i dorsal cele dou
puncte de aplicare a for&ei active !i a for&ei de rezisten& . În corpul omenesc toate pârghiile de
gradul I au bra&e inegale, de aceea !i for&ele care le echilibreaz sunt inegale. Astfel, la craniu,
bra&ul for&ei este mai scurt decât cel al rezisten&ei, musculatura cefei care-l manevreaz este mai
dezvoltat decât musculatura ventral a gâtului, care mânuie!te un bra& mai lung. Pârghiile de
79
gradul I sunt pârghii de echilibru. La pârghiile de gradul II si III, cele dou for&e au direc&ii
contrarii, iar punctul de sprijin se afl la unul din capetele pârghiei.
Pârghiile de gradul al II-lea sunt pârghiile care au punctul de sprijin la un cap t, for&a la
cel lalt cap t, iar rezisten&a între ele, de ex: roaba, sau ridicarea unei greut &i mari cu o rang de
fier. În corpul omului acest gen de pârghii este contestat; majoritatea autorilor admit c ar exista
un singur exemplu, la articula&ia talocrural , în pozi&ia stând pe vârfuri, unde punctul de sprijin
este în vârful piciorului, for&a se exercit pe calcaneu de c tre mu!chii care ac&ioneaz tendonul
lui Achile, iar rezisten&a este dat de greutatea corpului care se transmite acestei pârghii prin
oasele gambei. Acestea sunt pârghii de for& .
Pârghiile de gradul al III-lea sunt pârghiile care au punctul de sprijin la un cap t al
pârghiei, rezisten&a la cel lalt cap t, iar for&a între acestea. Ex: pedala tocilarului, cle!tele de
c rbuni. În corpul omenesc, acest gen de pârghii este foarte r spândit. Ele ac&ioneaz cu pierdere
de for& !i câ!tig de deplasare. Ex: articula&ia cotului, unde punctul de sprijin este în articula&ie,
rezisten&a la cel lalt cap t (dat de greutatea antebra&ului !i a mâinii), iar for&a este între ele (dat
de mu!chii flexori ai antebra&ului pe bra&). Acestea sunt pârghii de vitez .
Dar ac&iunea mu!chiului nu se execut numai cu scopul mobiliz rii pârghiilor osoase. Prin
tonusul sau prin contrac&ia lor voluntar , mu!chii reprezint unul din principalele mijloace de
unire !i de conten&ie ale segmentelor osoase articulate. Dup paralelogramul for&elor, for&a unui
mu!chi se descompune în dou componente: una muscular !i alta articular , de men&inere a
suprafe&elor osoase. Deci o parte din for&a muscular se consum pentru realizarea contrac&iei
propriu-zise, iar alt parte, pentru men&inerea “în contact” a suprafe&elor articulare.
Principalii mu!chi care ac&ioneaz ca for&e active, pe pârghii de gradul III sunt men&iona&i
în tabelul 5.3.
Tab. 5.3. Mu!chii care ac&ioneaz ca for&e active pe pârghii de gradul al III-lea.
Sec.iunea orientativ9
Nr. crt. Mu8chiul
10-4 m2
1 Gluteus maximus 58
2 Soleus 47
3 Vastus lateralis 41
4 Diaphragm 36
5 Levitor scapulae 35
6 Levator scapulae 35
7 Subscapularis 20
8 Triceps brahii longus 14
9 Flexor digitorum profundus 10
80
5.3.6. For.ele externe implicate în realizarea mi8c9rii
1. For a gravita ional este manifestarea unei legi universal valabile în natur . În
conformitate cu legea atrac&iei universale, p mântul atrage corpurile !i în acela!i timp este atras
!i el de acestea. În condi&ii normale, atrage continuu spre sol corpul !i segmentele sale care nu
scap ac&iunii legii gravita&iei universale.
P mântul fiind turtit la poli (polii sunt deci mai aproape de centrul p mântului), for&a
gravita&ional va fi mai mare la poli decât la ecuator. La poli, for&a gravita&ional este maxim ,
iar la ecuator, minim . For&a gravita&ional ac&ioneaz totdeauna vertical de sus în jos. Împotriva
ei, for&ele interne cumulate ac&ioneaz exact în sens invers, de jos în sus. For&a superioar de
mi!care care încearc s înving for&a gravita&ional este s ritura. Înainte de a face s ritura,
corpul se adun , !i î!i concentreaz for&ele. Învingerea ei presupune un mare consum de energie.
Numai în imponderabilitate ac&iunea for&ei gravita&ionale este anihilat !i în acest caz contrac&ia
muscular se realizeaz cu o for& egal cu for&a absolut de contrac&ie.
Greutatea corpului (la for&e interne) ac&ioneaz întotdeauna vertical, de sus în jos asupra
centrului de greutate al corpului sau al segmentului. Valoarea acestei for&e este legat de
volumul, lungimea, densitatea segmentului care se deplaseaz sau de num rul segmentelor
angajate în mi!care.
2. Presiunea atmosferic reprezint indirect tot o form de ac&iune a for&ei gravita&ionale.

Ea apas asupra corpului cu o intensitate variabil în func&ie de viteza de deplasare. Ex: în
repaus, asupra corpului omenesc ac&ioneaz o presiune atmosferic de peste 20.000 kg.
Articula&ia coxofemural are o suprafa& de 16 cm2. Cavitatea ei articular reprezint un spa&iu
virtual !i este vid . Presiunea atmosferic ac&ioneaz asupra ei cu 16,537 kg. Greutatea
membrului inferior este de 9-10 kg. Presiunea atmosferic poate men&ine singur capul femural
în cavitatea cotiloid chiar dup sec&ionarea tuturor mu!chilor periarticulari. Ac&iunea presiunii
atmosferice asupra corpului este compensat de presiunea intern a marilor cavit &i, care are
valori identice cu cele ale presiunii atmosferice.
3. Rezisten a mediului este cea a mediului extern în care se desf !oar exerci&iile fizice
care pot fi practicate atât în aer liber cât !i în ap . De aceea segmentele corpului omenesc sau
corpul în întregime vor trebui s înving rezisten&a acestora. Ea depinde de m rimea suprafe&ei
frontale pe care corpul o opune mediului.
4. Iner ia este for&a care tinde s prelungeasc !i s sus&in o stare de mi!care dat . Astfel,
un corp în repaus tinde s r mân în repaus, iar un corp în deplasare tinde s se deplaseze în
continuare.
81
5. For a de reac iune a suprafe ei de sprijin (reazem)
Calculul amplitudinii !i al orient rii acestei for&e se face dup cele trei axe,
corespunz toare celor trei plane, prin compunerea scalar a amplitudinii for&elor (proiec&iile pe
cele trei axe) !i calculul unghiului de orientare (fig. 5.10). Orientarea se calculeaz
trigonometric, iar amplitudinea conform teoremei lui Pitagora. Avem, astfel, în cele trei plane:
1. Plan sagital
2 2
FRS= FXAP + FZV
, (5.3)
FXAP
F XZ=tg
FZV ; (5.4)
2. Plan frontal
2 2
FRF= FZV + FYML
, (5.5)
FYML
FYZ=tg
FZV ; (5.6)
3. Plan transversal
2 2
FRT = FXAP + FYML , (5.7)
FYML
F XY =tg
FXAP . (5.8)
Calculul rezultantei for&elor dup cele treia axe ale sistemului de coordonate constituie
for&a de reac&ie a suprafe&ei de sprijin. Amplitudinea for&ei de reac&iune a solului este dat de
rela&ia:
2 2 2
FR= FXAP + FYML + FZV
. (5.9)
a) b) c)
Fig. 5.10. Descompunerea for&ei de reac&iune dup cele 3 planuri: sagital (a), frontal
(b) !i transversal (c). [65]
82
For&a de reac&iune a suprafe&ei de sprijin se g se!te în dou st ri:

- static atunci când corpul este imobil !i este egal vectorial cu for&a de greutate static a
corpului;
- dinamic atunci când corpul este în mi!care !i este egal vectorial cu for&a de greutate
static a corpului plus iner&ia(for&a de frecare).
Conform figurii (fig. 5.11) pe abscis se afl exprimat în procente un ciclu normal (100%)
de locomo&ie iar pe ordonat avem scalate for&ele de greutate !i de frecare în func&ie de masa
corporal . Aceast scalare duce la u!urarea interpret rii graficului pentru diferite valori ale masei
corporale a subiec&ilor. De asemenea se asociaz linia din dreptul valorii de 9.81 (N/kg) ca fiind
corespunz toare masei corporale.
Interpretând graficul se observ varia&ia valorii for&ei de frecare care î!i schimb semnul în
jurul valorii de 36% de pe abscis .
Fig. 5.11. Diagrama for&ei de reac&ie a suprafe&ei de sprijin pentru locomo&ie normal .
Varia&ia for&ei de greutate este eviden&iat prin varia&ia accelera&iilor !i decelera&iilor care
intervin în deplasarea corpului uman. Dac asupra locomo&iei ar interveni doar accelera&ia
gravita&ional atunci nu am mai avea aceasta varia&ie. Astfel, for&a de greutate calculat conform
ecua&iei lui Newton ia în considerare masa corporal !i suma accelera&iilor ce intervin de-a
lungul unui ciclu de locomo&ie.
6. For a de frecare
Coulomb (1736-1806) a efectuat experien&e cu corpuri de diferite greut &i, de aceea!i
natur sau de naturi diferite !i a ajuns s formuleze urm toarele legi ale frec rii uscate:
1. M rimea for&ei de frecare de alunecare (Ff) este direct propor&ional cu m rimea
reac&iunii normale (N);
2. M rimea for&ei de frecare de alunecare (Ff) depinde de natura !i starea corpurilor;
3. M rimea for&ei de frecare de alunecare nu depinde de viteza relativ de deplasare a celor
dou corpuri !i nici de m rimea suprafe&elor aflate în contact.
83
Pe baza acestor legi, for&a de frecare de alunecare are expresia:
F f =µ N , (5.10)
unde: I este un coeficient, adimensional, de frecare de alunecare, cu valori cuprinse în intervalul

(0- 1), ce depinde de natura !i de starea suprafe&elor în contact.
7. Compunerea for ei de reac iune a suprafe ei de sprijin
For&a de reac&iune Fr a suprafe&ei de sprijin se poate calcula (fig. 5.12) utilizând teorema lui
Pitagora, astfel:
FR2 = G 2 + F f2 FR = G 2 + F f2 , (5.11)
unde: G este for&a de greutate !i Ff, for&a de frecare.

Direc&ia for&ei de reac&ie este dat de unghiul A, care se calculeaz trigonometric, astfel:
sinA G
tgA = =
cosA F f
. (5.12)
Fig. 5.12. Compunerea for&ei de reac&iune a suprafe&ei de sprijin.
5.3.7. Analiza cinetic9 a unui segment
Segmentul din figura 5.13, fiind considerat ca o reprezentare a unui segment din corpul
uman, este figurat cu for&ele !i momentele ce ac&ioneaz asupra lui. Acesta se poate reg si în
dou situa&ii, ca f când parte dintr-un lan& cinematic deschis, sau închis, rezultând astfel ecua&iile
corespunz toare.
Lan& cinematic închis:
Ax = m a gx + Bx ;
Ay = m a gy G + By ; (5.13)
T1 = T2 + Ay r sinF + Ax r cosF + Bx (l r ) cosF + By (l r ) sinF I g J.
Lan& cinematic deschis, (for&ele !i momentele distale sunt zero):
84
Ax = m a gx ;
A y = m a gy G; (5.14)
T1 = A y r sinF + Ax r cosF + I g J.
Fig. 5.13. For&ele !i momentele ce ac&ioneaz asupra unui segment.
5.4. Func.ia locomotoare biped9
5.4.1. Considera.ii generale privind func.ia locomotorie biped9
Introducerea notiunii de „segment de mi!care" în 1950 de c tre Junghans, a permis o

abordare mai func&ional a structurii complexe a aparatului locomotor. Din punct de vedere
mecanic, segmentul motor îndepline!te dou func&ii fundamentale:
- func&ia static , antigravita&ional , de sus&inere !i de transmitere a greut &ii segmentelor
corpului, permi&ând coloanei vertebrale realizarea pozi&iei de ortostatism;
- func&ia dinamic de mobilitate, prin care coloana vertebral modific actipozi&ia
segmentelor corpului !i particip la realizarea locomo&iei. [215]
Oamenii sunt fiin&e bipede !i î!i realizeaz activit &ile, datorit accelera&iei gravita&ionale,
în contact cu suprafa&a solului, pentru men&inerea echilibrului !i a stabilit &ii permanente. În acest
caz putem întâlni trei tipuri instantanee de locomo&ie, astfel, cu un singur picior (unipodal) în
contact (mers), cu nici un picior în contact (alergare) !i cu ambele picioare (bipodal) în contact
(stând în repaus). Datorit acestei clasific ri, întâlnite în cadrul locomotor, se manifest o
concuren& în asigurarea controlului echilibrului !i a stabilit &ii.
Aparatul locomotor reprezint traductorul func&iei de rela&ie a sistemului nervos.
Func&ional prezint dou componente: una static având rol de suport anume oasele !i
elementele de leg tur dintre acestea – articula&iile !i una cu rolul de a mobiliza componenta
static anume musculatura.
85
Aparatul locomotor este alc tuit din trei sisteme: sistemul osos, sistemul articular !i
sistemul muscular.
Locomo ia biped (mersul) este, din punct de vedere biomecanic, un proces de deplasare,
în care corpul uman, aflat în mi!care, este suportat ciclic !i alternativ de fiecare membru inferior
(cu excep&ia unei perioade de tranzi&ie, atunci când ambele picioare se g sesc pe sol).
Mersul, definit ca „bipedalism alternativ”, are ca unitate de m sura ciclul de mers (pasul
dublu) reprezentat de distan&a dintre punctul de contact cu solul (c lcâiul) al unui picior !i
punctul de contact imediat urm tor al aceluia!i picior. Un alt parametru al mersului este pasul
simplu, care se define!te ca fiind distan&a dintre punctul de contact al unui picior !i punctul de
contact cu solul al celuilalt picior, fiind realizat în timpul sprijinului bilateral. Prin compunerea a
doi pa!i simpli succesivi se ob&ine pasul dublu. [7]
Fig. 5.14. Durata perioadelor ciclului de mers: perioada de sprijin !i perioada de balans ce
reprezint 60% !i respectiv 40% din durata ciclului de mers.
Din punct de vedere func&ional, ciclul de mers este divizat în dou etape principale:
perioada de sprijin !i perioada de balans, conform figurii 5.14.
Sprijinul (suportul) este perioada care se refer la contactul piciorului cu solul !i dureaz
60% din durata ciclului de mers.
Balansul este perioada în care acela!i picior nu mai este în contact cu solul ci este balansat
în vederea preg tirii urm torului contact cu solul. Durata balansului reprezint de 40% din durata
ciclului de mers. La începutul !i la sfâr!itul perioadei de sprijin este perioada dublului sprijin
(24% din ciclul de mers), în care ambele picioare sunt în contact cu solul, permi&ând transferul
greut &ii corpului de pe un picior pe celalalt. [7, 76, 92]
Ciclul de mers este divizat în 8 faze, (Fig. 5.15) 5 în timpul perioadei de suport !i 3 în
timpul celei de balans; aceste faze denumesc evenimentele ce leag mi!carea piciorului de
debutul în aceste perioade. Astfel, cele 5 faze ce definesc perioada de suport sunt: contactul
ini&ial, înc rcarea, mijlocul sprijinului, sprijinul terminal !i desprinderea de pe sol. [7, 239]
Sprijinul (suportul) este perioada care se refer la contactul piciorului cu solul !i dureaz
60% din durata ciclului de mers.
Balansul este perioada în care acela!i picior nu mai este în contact cu solul ci este balansat
în vederea preg tirii urm torului contact cu solul. Durata balansului reprezint de 40% din durata
86
ciclului de mers. La începutul !i la sfâr!itul perioadei de sprijin este perioada dublului sprijin
(24% din ciclul de mers), în care ambele picioare sunt în contact cu solul, permi&ând transferul
greut &ii corpului de pe un picior pe celalalt.
Fig. 5.15. Divizarea ciclului de mers.
Contactul ini ial (0%-25% din ciclul de mers) este reprezentat de contactul c lcâiului cu
solul, ini&ializându-se astfel ciclul de mers. În cursul acestei ac&iuni, centrul de greutate al
corpului este în cea mai joas pozi&ie. Astfel, membrul inferior este întins la maxim iar bazinul
este în mi!care de adduc&ie orizontal , pe partea de atac în raport cu membrul de sus&inere.
Genunchiul este în extensie complet iar glezna se g se!te într-o pozi&ie neutr (figura 5.16, a).
[7, 76, 240]
Înc rcarea (25%-35% din ciclul de mers) apare în cazul în care suprafa&a plan a
piciorului atinge solul. Contactul este la început realizat doar de c tre c lcâi apoi de talp în
întregime, personajul biped g sindu-se în echilibru monopodal. Lungimea maxim a membrului
inferior r mâne dezavantajoas , supunând centrul de gravita&ie unei accelera&ii verticale foarte
importante. Din aceast cauz , genunchiul va fi u!or flexat, între 15° !i 25° în func&ie de
rapiditatea de deplasare a personajului biped (figura 5.16, b). [7, 76]
Mijlocul sprijinului (35-40 % din ciclul de mers) se manifest atunci când piciorul de
balans dep !e!te piciorul de suport. [7] Corpul trece un timp foarte scurt prin aceast pozi&ie,
fiind sprijinit pe un singur picior. În acest moment corpul are în l&imea maxim , iar centrul de
greutate este deplasat lateral c tre piciorul de sprijin pentru men&inerea echilibrului (Fig. 5.16, c).
87
(a) (b) (c)
(d) (e)
Fig. 5.16. Fazele de suport ale piciorului pe sol în timpul mersului normal: contactul ini&ial (a); înc rcarea
(b); mijlocul sprijinului (c); sprijinul terminal (d); desprinderea de pe sol (e).
Sprijinul terminal (40%-45% din ciclul de mers) se produce atunci când c lcâiul pierde
contactul cu solul iar împingerea este realizat de mu!chii „triceps surae” care antreneaz
îndoirea gleznei. Aceast etap se caracterizeaz printr-o activitate intens a mu!chilor numi&i
„încovoietori”, eficient gleznei. Glezna r mâne neutr când mi!carea de flexie se accentueaz
încet, nu printr-o deplasare a piciorului c tre fa&a anterioar a piciorului, ci printr-o deplasare
unghiular anterioar a segmentului piciorului. Odat cu ridicarea c lcâiului degetele r mân în
contact cu solul, glezna g sindu-se plasat în pozi&ia cea mai de sus (figura 5.16, d). [7, 246]
Desprinderea de pe sol (45%-53% din ciclul de mers) termin perioada de suport, !i se
manifest atunci când piciorul de suport p r se!te solul (figura 5.16, e). [7]
În cazul perioadei de balans, cele trei faze sunt: accelerarea, mijlocul balansului !i
decelerarea.
Accelerarea începe în momentul în care piciorul p r se!te solul prin activarea mu!chilor
!oldului pentru propulsarea piciorului. În acest stadiu membrul inferior ajunge la lungimea lui
minim , articula&ia !oldului !i a genunchiului se încovoaie, articula&ia gleznei se mobilizeaz
88
pentru a duce piciorul în flexie. Greutatea corpului este suportat în totalitate de c tre membrul
inferior opus. [7, 247]
Mijlocul balansului are loc atunci când piciorul se deplaseaz exact sub corp, coincide cu
momentul în care cel lalt picior ajunge în faza de jum tate de suport. [247]
Decelerarea descrie ac&iunea mu!chilor care încetinesc !i stabilizeaz piciorul pentru
anticiparea urm torului contact al c lcâiului cu solul. Bazinul este în rota&ie maxim c tre partea
în care se va produce atacul c lcâiului, iar !oldul este în flexie. Genunchiul este în extensie total
sau cvasi total , piciorul este în flexie !i c lcâiul este dirijat c tre sol. [7, 239, 247]
Parametrii temporo - spa&iali în cazul locomo&iei bipede, conform figurii 5.17, sunt: viteza
mersului, lungimea pasului simplu, frecven&a (ritmul) mersului, unghiul pasului, l &imea pasului
!i urmele plantei pe sol. [43]
Fig. 5.17 Parametrii pasului simplu în cazul locomo&iei bipede. [43]
Viteza mersului este egal cu produsul dintre lungimea pasului !i caden&a lui. La un b rbat
adult de talie mijlocie, viteza este maxim la o caden& de 140 pa!i simpli pe minut. Astfel, la un
om cu talie de 1,70 m, lungimea pasului simplu variaz între 75-85 cm. La o caden& economic ,
între 100-110 pa!i simpli pe minut, viteza va fi de 4,5-5,6 km pe or . [7, 43]
d C L m
vm = sau vm = , [244] (5.15)
t 120 s
unde: d este distan&a [m], t este timpul [s], C caden&a !i L lungimea pasului.
Lungimea pasului simplu (L) depinde de lungimea membrelor inferioare !i de ac&iunea de
impulsie. În medie, lungimea pasului simplu este de 0,63 m la b rbat !i de 0,50 m la femeie. În
toate tempourile de mers, cei doi pa!i simpli ai unui pas dublu au, adeseori, lungimi inegale.
120 vm
L= [m] , [244] (5.16)
C
Frecven a (caden a C) mersului reprezint num rul de pa!i f cu&i într-un minut. Lungimea
pa!ilor este influen&at de frecven& . De asemenea, talia influen&eaz frecven&a, ea fiind
accelerat la persoanele cu talie submedie.
89
120 pasi
C= , (5.16)
t c min
unde: tc- timpul unui ciclu 100% complet (momentul cuprins între dou înc rc ri succesive ale
aceluia!i picior). [244, 190]
Unghiul pasului este unghiul format de linia de mar! !i axa piciorului, având o valoarea
medie de 15°. [43]
Fig. 5.18. Ciclul 100% al unui picior în fazele de non- contact (balans) !i contact, unde: HS (Heel Strike)-
contact c lcâi; HO (Heel Off)- ridicare c lcâi; TO (Toe Off)- ridicare deget. [133]
L imea pasului este distan&a mediolateral dintre piciorul stâng !i cel drept; la o viteza
medie, ea este de 5 – 6 cm. În cazul subiec&ilor umani cu dizabilit &i neuromotorii, l rgimea
pasului poate s creasc pân la 15 – 20 cm. [43]
Urmele plantei pe sol în timpul mersului nu se afl pe aceea!i linie dreapt , ci sunt
dep rtate în medie cu 12 cm la b rbat !i 13 cm la femeie, datorit faptului c femeia are bazinul
mai larg. De asemenea, vârfurile picioarelor sunt u!or dep rtate înspre afar . [43]
Fazele de non - contact (balans) !i contact, momentele !i mu!chii care ac&ioneaz în timpul
unui ciclul 100% al unui picior sunt prezentate în figura 5.18.
Conform lui [3] mersul bipedal este restric&ionat la viteze cu valori condi&ionate astfel:
v g l, (5.17)
unde: v este viteza centrului gravita&ional, g este accelera&ia gravita&ional !i l- lungimea

piciorului.
Valorile ce dep !esc aceste limite induc un alt tip de locomo&ie ce poart denumirea de
alergare.
90
5.4.2. Diferite forme de mers
Mersul omului are unele particularit &i în func&ie de condi&iile în care se execut ; de
asemenea, fiecare om are mersul s u caracteristic.
În mar!ul sportiv, dinamica activit &ii musculare arat c efortul principal este depus de
c tre grupele !i lan&urile musculare ale membrelor inferioare !i trunchiului; restul musculaturii
particip în m sur mai mic la efortul global.
Ceea ce caracterizeaz mar!ul sportiv este asem narea sa cu mersul obi!nuit, cu excep&ia
câtorva particularit &i specifice în cadrul fazelor pasului dublu. Astfel, în faza de amortizare,
contactul piciorului cu solul se face pe c lcâi, apoi talpa se deruleaz complet pe sol. Extensia
genunchiului la piciorul de impulsie !i pendularea piciorului oscilant se execut mai amplu. În
faza de impulsie se produce o contrac&ie puternic a lan&ului muscular al triplei extensii, care
împinge corpul înainte. În faza pasului posterior oscilant, grupa muscular a flexorilor coapsei pe
bazin se contract mai puternic decât la mersul obi!nuit !i duce înainte viguros membrul inferior.
For&a de contrac&ie a acestei grupe musculare cre!te la faza pasului anterior, întrucât este nevoie
s se adauge componenta antigravita&ional . În mar!ul sportiv, mi!c rile umerilor !i ale
membrelor inferioare sunt mai ample.
Mersul pe plan înclinat poate fi descompus în acelea!i faze ca !i mersul pe plan orizontal.
În mersul pe plan înclinat ascendent, perioada sprijinului bilateral este prelungit , iar contactul
cu solul în faza de amortizare se face fie pe toat talpa, fie pe vârf.
În mersul prin înfruntarea unui obstacol, cum este, de exemplu, împingerea de greut &i sau
mersul împotriva unui vânt puternic, corpul este aplecat mult înainte, iar verticala coborât din
centrul de greutate cade înaintea bazei de sus&inere; din aceast cauz , dac obstacolul ar dispare
brusc, corpul ar c dea înainte. Timpul sprijinirii bilateral este mult prelungit, iar efortul de
învingere a obstacolului se adaug la cel de impulsie, obi!nuit în mersul pe plan orizontal, ceea
ce solicit puternic musculatura triplei extensii.
Mersul cu genunchii u!or îndoi&i, frecvent întâlnit la oamenii care duc greut &i, are ca
specific faptul c la nivelul articula&iei genunchilor nu se poate produce extensia complet în nici
una din fazele mersului, ceea se solicit foarte mult grupele musculare antagoniste la nivelul
genunchilor. Contactul cu solul se face pe toat planta.
Mersul înapoi se compune din acelea!i faze ca !i mersul inainte cu deosebirea c
amortizarea se face pe vârfuri, cu genunchii u!or flexa&i, sprijinul bilateral fiind alungit în timp;
viteza mersului este sc zut , iar mersul instabil, din cauz ca lipsesc semnalele vizuale.
Mersul prin tatonare sau mersul pe întuneric se caracterizeaz ca !i mersul înapoi, prin
instabilitate, datorit neparticip rii analizatorului vizual. Genunchii sunt flexa&i în toate fazele
acestui tip de mers, sprijinul bilateral este prelungit, iar oscila&iile laterale ale corpului crescute;
viteza mersului este sc zut . Acest fel de mers nu poate fi men&inut timp îndelungat, întrucât
91
produce o oboseal mare datorit solicit rii crescute a extensorilor genunchilor, care asigur
pozi&ia flexat a articula&iei.
Mersul pe vârfuri se execut cu membrele inferioare blocate în extensie la nivelul
genunchilor !i în flexie plantara la nivelul labei piciorului. Mi!carea se produce numai în
articula&iile coxofemurale !i solicit puternic musculatura, determinând apari&ia rapid a
oboselii. De asemenea, întrucât resortul pe care-l reprezint bolta plantara este anihilat printr-o
flexie plantar puternic , corpul sprijinindu-se pe vârfurile picioarelor, produce zguduituri,
necesitând atenuarea impactului cu solul (ex.: strat gros de plut la nivelul pantofilor
balerinelor).
Mersul lateral se efectueaz prin mi!c ri de abduc&ie !i adduc&ie succesive ale membrelor
inferioare; contactul cu solul se face cu planta întreag , iar impulsia este asigurat de c tre
abductorii din articula&ia coxofemural !i pronatorii labei piciorului.
Mersul patologic este determinat de leziuni ale membrelor inferioare, precum: scurt ri,
anchiloze, diverse paralizii musculare !i altele. [116]
Orice patologie corespunz toare articula&iilor membrului inferior este caracterizat prin
reducerea amplitudinilor de mi!care !i reducerea înc rc rii pe zona respectiv .
Mersul antalgic este caracteristic persoanelor cu o afec&iune la nivelul !oldului, dar !i alte
articula&ii, !i se manifest prin evitarea prelu rii greut &ii pe zona respectiv !i astfel scurtarea
perioadei de suport pe respectivul picior.
Mersul apraxic apare datorit afect rii capacit &ii de a executa mi!c ri secven&iale. Postura
este înclinat !i to&i pa!ii f cu&i sunt scur&i !i târ!i&i.
Mersul ataxic este un mers instabil, cl tinat. Apare datorit unei patologii cerebeloase, iar
subiectul este predispus la pierderea stabilit &ii în direc&ia emisferei cerebeloase afectate.
Mersul hemiplegic este rezultatul unui accident vascular cerebral. Mersul este caracterizat
prin absen&a dorsiflexiei plantei piciorului precum !i a flexiei !i extensiei !oldului, absen&a flexiei
genunchiului la desprinderea vârfului de pe sol, producând abduc&ia.
Mersul spastic este rezultatul unei patologii la nivelul nervilor cranieni sau spinal. Acest
mers const în aducerea piciorului înainte, printr-o mi!care de circumduc&ie (în arc) datorit
imposibilit &ii flex rii membrului inferior. [49]
5.5. MODELAREA SISTEMELOR ANATOMICE

FOLOSIND METODA DINAMICII INVERSE
Conform spuselor lui Vaughan Haz !i Andrews (1982), exist dou metode majore în
ceea ce prive!te descrierea dinamicii corpurilor rigide asociate corpurilor anatomice. Prima
metoda este metoda dinamicii directe în care parametrii dinamici ce se exercit într-un sistem
biomecanic sunt cunoscu&i, iar obiectivul const în determinarea parametrilor cinematici rezulta&i
în urma mi!c rilor ce iau na!tere în sistem. Cea dea doua metod este metoda dinamicii inverse
92
în care datele cinematice ale sistemului biomecanic sunt definite în detaliu, iar obiectivul const
în determinarea parametrilor dinamici ce cauzeaz mi!c rile sistemului. [240] Metoda dinamicii
inverse folose!te modele ale corpurilor rigide pentru a reprezenta comportamentul mecanic al
membrelor corpului uman unde, parametrii antropometrici6, parametrii dinamici !i parametrii
cinematici ai segmentelor corpului uman sunt folosi&i ca date de intrare pentru sistemul de ecua&ii
al echilibrului dinamic, pentru determinarea for&elor de reac&iune intern !i a momentelor ce
cauzeaz mi!c rile sistemului (figura 5.17). [43, 239]
Metoda dinamicii inverse presupune folosirea unor condi&ii speciale, indiferent de
segmentul corpului uman interesat. Aceste condi&ii sunt:
- corpul uman este împ r&it în segmente anatomice individuale care sunt considerate
corpuri rigide cu masa concentrat în centrul lor de greutate;
- parametrii antropometrici ai segmentelor sunt considera&i constan&i în timpul deplas ri;
- for&a de frecare cu aerul este minim ;
- for&ele de frecare cu solul !i din articula&ii sunt considerate nule;
- viteza de deplasare a întregului sistem este considerat constant ;
- mersul este considerat un ciclu repetitiv !i simetric pentru ambele membre inferioare.
Parametrii Parametrii cinematici Parametrii dinamici ai

antropometrici ai ai segmentelor segmentelor
segmentelor anatomice anatomice anatomice
Momente Unghiurile For.e de

Mase de iner.ie Lungim 8i deplas9rile Viteze Accelera.ii reac.iune
i dintre segmente
ECUA II
DE
ECHILIBRU
FOR E INTERNE
DE REAC IUNE
I MOMENTE CE
CAUZEAZ MI CAREA
Fig. 5.19. Schema de principiu a implement rii metodei dinamicii inverse pentru exprimarea dinamicii
solidelor rigide asociate corpurilor anatomice.
6
Antropometria este o metod de studiu a posibilit &ilor de identificare a oamenilor în func&ie de forma, amprente !i p r&i
ale corpului uman. Este o metod fundamental în cercet rile bio-antropologiei popula&ionale. [241]
93
Conform figurii 5.19, pentru determinarea for&elor interne de reac&iune !i a momentelor ce

determin mi!carea unui segment, în ecua&iile de echilibru dinamic particip !i parametrii
antropometrici. Majoritatea acestor parametrii sunt rezultatul unor investiga&ii îndelungate, ale
medicilor, pe cadavre umane !i reprezint medierea rezultatelor determin rilor pe factorii umani.
Astfel, s-a ajuns la ob&inerea unor coeficien&i de scalare generaliza&i, ai lungimii !i greut &ii,
pentru fiecare segment al corpului uman în parte. Doar în l&imea !i greutatea subiec&ilor umani
pot fi m surate direct pentru fiecare subiect uman în parte.
În tabelul 5.4 sunt reprezenta&i parametrii antropometrici !i coeficien&ii de scalare pentru
principalele segmente ale corpului uman, pentru subiec&ii cu vârsta mai mare de 18 ani, unde: L
este lungimea segmentului [m], c este coeficientul de scalare al lungimii, H este în l&imea total
a corpului uman [m], m este masa segmentului [kg] !i M, masa total a subiect lui uman [kg] iar I
este momentul de iner&ie al segmentului cu I = %I m L2 [kg m2]. [136, 130, 250]
Tab. 5.4. Parametrii antropometrici !i coeficien&ii de scalare pentru principalele segmente ale corpului
uman, pentru subiec&ii cu vârsta mai mare de 18 ani.
Subiec.i cu vârsta mai mare de 18 ani

Pozi.ia centrului de greutate fa.9
Lungimea Masa Momentul de iner.ie
Segment de punctul distal
L = c H [m] m = % M [kg] % I [kg m2]
%L
Cap 0,126 7,8 50 49,5
Trunchi 0,312 49,7 50 50,3
Bra& 0,188 2,8 56,4 32,2
Antebra& 0,146 1,6 55 30,3
Mân 0,108 0,6 50 39,7
Coaps 0,265 10 59,05 32,3
Gamb 0,226 4,65 56.05 30,2
Picior 0,152 1,45 50,85 47,5
În figura 5.20 este reprezentat reparti&ia pe zone a corpului uman !i cele mai importan&i
parametrii antropometrici ai acestora, în cazul subiec&ilor umani cu vârsta mai mare de 14 ani:
- zona A – cuprins între extremitatea superioar a capului !i cea a trunchiului;
- zona B – cuprins între extremitatea superioar !i cea inferioar a trunchiului;
- zona C – cuprins între extremitatea superioar a trunchiului !i cea a bra&ului;
- zona D – cuprins între extremitatea superioar a bra&ului !i cea a antebra&ului;
- zona E – cuprins între extremitatea superioar a antebra&ului !i cea a mâinii;
- zona F – cuprins extremitatea inferioar a trunchiului !i bazin;
- zona G – cuprins între bazin !i extremitatea superioar a gambei;
- zona H - cuprins între extremitatea superioar a gambei !i cea a piciorului.
94
Pentru determinarea parametrilor cinematici se folose!te atât metoda video cât !i metoda
goniometric , sau o combina&ie între cele dou metode. De obicei, prima metod se folose!te în
cazul în care subiectul uman este în mi!care, pentru a determina unghiul de atac dintre c lcâi !i
sol. Metoda goniometric presupune folosirea unor goniometre digitale !i are drept scop
determinarea în timp real a unghiurilor ce se formeaz între segmentele anatomice, atât în regim
static cât !i dinamic.
Fig. 5.20. Parametrii antropometrici ai corpului uman: împ r&irea corpului uman pe zone (a); cotarea celor
mai importante segmente ale corpului uman func&ie de în l&imea total a subiectului uman (b).
În cazul mersului, parametrii dinamici se pot determina folosind o plac de for&e (pentru
determinarea for&elor de reac&iune ale solului asupra piciorului) !i o serie de accelerometre
(pentru determinarea accelera&iilor liniare pentru fiecare segment anatomic în parte).
Metoda dinamicii inverse, folosit în vederea model rii biomecanice a sistemelor
anatomice, reduce corpul uman la un sistem de solide rigide. Conform literaturii de specialitate,
un sistem de solide rigide con&ine dou sau mai multe corpuri între care exist leg turi. Aceste
leg turi, care realizeaz un sistem din mai multe rigide, se numesc leg turi interioare. În afar de
acestea, în cazul unui sistem de solide rigide exist leg turi exterioare, între corpurile din sistem
!i altele din exteriorul sistemului. Prin aplicarea axiomei leg turilor, vor ap rea în mod
95
corespunz tor reac&iuni exterioare !i reac&iuni interioare. Pentru ca un sistem de corpuri rigide s
fie în echilibru, fiecare corp din sistem trebuie s fie în echilibru. [53] Pe baza acestei observa&ii,
metoda dinamicii inverse prevede tratarea individual a fiec rui rigid din sistem !i studierea
echilibrului propriu, sub ac&iunea for&elor exterioare !i a celor de leg tur exterioare !i interioare
care îi revin.
Prin separarea corpurilor, leg turile interioare se înlocuiesc prin reac&iuni interioare care,
conform principiului ac&iunii !i reac&iunii, sunt egale ca m rime !i opuse ca sens la cele dou
solide rigide separate. [53]
Astfel, toate aceste date intr în compunerea ecua&iilor de echilibru dinamic ale solidului
rigid. Ecua&iile folosite de c tre metoda dinamicii inverse, în vederea ob&inerii for&elor de
reac&iune !i a momentelor la nivelul oric rei articula&ii, sunt ecua&iile de echilibru dinamic
rezultate din folosirea mai multor formalisme matematice !i a teoremelor din Mecanica Clasic
!i Analitic . [250] Ecua&iile de echilibru dinamic se pot scrie:
!F =m x ax ;
!F =m y ay; (5.17)
!M = I ;
unde: Fx,y este rezultanta for&ele de ac&iune !i reac&iune, exterioare !i interioare ce ac&ioneaz pe
axa Ox, Oy [N], M este momentul for&elor [Nm], m este masa corpului [kg], ax,y este accelera&ia
corpului pe direc&ia Ox, Oy [m/s2], I, momentul de iner&ie al corpului [kg m2] !i accelera&ia
unghiular a corpului [rad/s2].
Metoda dinamicii inverse este o tehnic de calcul ce permite în&elegerea mi!c rii, dar are
unele dezavantaje:
• se bazeaz pe o serie de presupuneri care nu sunt întotdeauna controlabile, cum ar fi:
- exist for&e de frecare între suprafe&ele aflate în contact, în cazul articula&iilor;
- în cazul segmentele corpului uman, distribu&ia masei nu este uniform !i nu este
concentrat într-un singur punct;
• erori de m surare introduse de:
- amplasarea inexact a reperelor (marker-ilor) pe zonele de interes (articula&iile
membrului inferior);
- mi!carea reperelor în timpul deplas rii subiectului uman;
- alinierea incorect a sistemului de analiz a mi!c rii fa& de placa de for&e;
• valorile antropometrice ale segmentelor corpului uman sunt aproximate !i generalizate,
astfel: propor&iile segmentelor corpului pot fi diferite în cazul subiec&ii umani cu o
greutate mic sau mare, copii !i pacien&ii cu deficien&e neuromotorii;
96
• propagarea erorilor - erorile de calcul pentru zona distal se propag !i la calculele pentru
zona proximal ;
• se pot determina doar for&ele de reac&iune din articula&ii, momentul net muscular !i
puterea exercitat de masa muscular ;
• nu se poate face deosebirea mu!chilor ce particip la locomo&ia biped !i astfel se pot
determina momentele de flexie sau de extensie ale grupelor de mu!chi, dar nu se pot
furniza informa&ii legate de activitatea fiec rui mu!chi fie el flexor sau extensor.
5.6. Echilibrul corpului uman
5.6.1. Procesul de men.inere a echilibrului

În biomecanic echilibrul corpului uman poate fi clasificat în echilibru static !i echilibru
dinamic. Echilibrul static descrie un corp în repaus, în cazul în care toate for&ele sunt egale,
echilibrate !i neschimb toare. Echilibru dinamic descrie un corp care se mi!c , dar se deplaseaz
într-un mod perfect previzibil.
Echilibrul poate fi clasificat ca fiind stabil sau instabil, astfel un sistem care este într-o
stare de echilibru stabil va reveni la pozi&ia ini&ial dup o perturba&ie; echilibrul instabil, pe de
alt parte, apare în cazul în care sistemul este perturbat !i nu mai revine la starea ini&ial . [66]
Fenomenul de men&inere a echilibrului nu este u!or de descris, deoarece nu se "vede", "aude,"
sau "simte", dar r spunde (frecvent f r con!tiin&a noastr ) la diverse mi!c ri ale capului. [163]
Orice corp inclusiv corpul uman î!i men&ine starea de echilibru stabil dac suma vectorial
a tuturor for&elor !i momentelor, ce ac&ioneaz asupra acestuia, este egal cu zero. Aceast
afirma&ie are urm toarea form în mecanica clasic :
! F = 0;
(5.17)
! M = 0,
unde: F este for&a vectorial [N] !i M sunt momentele vectoriale [N m].
O for& ce r mâne neechilibrat determin o accelera&ie liniar . Orice moment neechilibrat
determin o accelera&ie unghiular . [216]
De!i tipologiile locomo&iei bipede sunt generate la nivelul coloanei vertebrale, acestea sunt
modulate de c tre cerebel, ganglionii bazali !i cortexul motor !i depind de feedback-ul de la
sistemele: proprioceptiv, vizual !i vestibular. [233]
Abilitatea men&inerii echilibrului constituie un proces complex care &ine în mare parte de
reflexele posturale. Principalele sisteme senzoriale care ofer informa&ii clare asupra pozi&iei
corpului în rela&ie cu condi&iile de mediu !i contribuie ca !i semnale de intrare (fig. 5.21) pentru
aceste reflexe, sunt:
97
1. Sistemul vizual;
2. Sistemul vestibular;
3. Sistemul somato-senzorial (Propriocep&ia !i Exterocep&ia).
a) b) c)
Fig. 5.21. Reflexele stabilit &ii: stabilitate vizual (a); stabilitate prioceptiv (b); stabilitate vestibular (c).
[178]
Acestora li se adaug :
• Creierul care are abilitatea de a procesa aceste informa&ii preluate de sistemele
senzoriale;
• Sistemul muscular, sistemul osos !i articula&iile fiind condi&ionate de sistemul
neuronal, coordoneaz mi!c rile necesare pentru men&inerea echilibrului.
Fig. 5.22. Schem ilustrativ a semnalelor de intrare !i ie!ire pentru men&inerea echilibrului.
În mod normal controlul echilibrului este realizat automat, prin interac&iunile dintre
sistemele specializate (fig. 5.23), nefiind nevoie de aten&ia con!tient . În cazul în care echilibrul
este întrerupt, este nevoie sa exercit m un efort con!tient pentru a înl tura senza&ia anormal !i
pentru a men&ine echilibrul. Acest efort intens, la rândul s u, este ceea ce duce la simptome
secundare precum scurtarea duratei de aten&ie !i oboseala. [112]
98
Fig. 5.23. Schema de principiu a controlului echilibrului. [108]
Fig. 5.24. Interac&iunile dintre sistemele de men&inere a echilibrului. [97]
Conform lui Horak and Nashner (1986) exist 3 modele stereotipe (sinergii) de recuperare
a echilibrului, în urma unei perturba&ii, care sunt influen&ate, dar nu depind de feedback-ul
semnalelor periferice. Ei au numit acestea: strategia gleznei (Fig. 5.25, a), strategia !oldului (Fig.
5.25, b) !i strategia pa!ilor (Fig. 5.25, c). [100]
C derile sau incapacitatea de a controla postura, echilibrul stabil, într-un mediu de munc
pot conduce la condi&ii riscante, procese în instan& !i costuri ridicate de recuperare. Din aceast
cauz constituie o importan& crescut în determinarea cauzelor !i eliminarea acestora. [13, 35]
Conform lui Ray Hedenberg, fizioterapeut la centrul din Denver, riscul unei destabiliz ri
(c deri) este direct propor&ional cu apari&ia problemelor la nivelul sistemului senzorial,
sistemului vestibular, sistemului muscular, modific ri ale sistemului vizual !i reflexe lente.
99
a) b) c)
Fig. 5.25. Modele stereotipe de recuperare a echilibrului în urma unei perturba&ii. [8]
În vederea men&inerii echilibrului, sistemul nervos central proceseaz informa&iile de la

sistemul vizual, vestibular !i proprioceptiv, le centralizeaz !i emite semnale c tre mu!chii
scheletici responsabili cu locomo&ia. Deficien&ele, care apar la nivelul informa&iilor de intrare în
cele trei sisteme precum !i în sistemul nervos central, pot s rezulte în tulbur ri ale men&inerii
echilibrului !i implicit a stabilit &ii.
5.6.2. Receptorii senzoriali
Receptorii sunt specializa&i pentru a r spunde la schimb rile care apar în mediul lor; astfel
de schimb ri de mediu constituie stimuli.
În principiu, exist trei modalit &i de a clasifica receptorii: (1) în func&ie de tipul de stimul
care îl detecteaz ; (2) în func&ie de amplasarea lor; !i (3) în func&ie de complexitatea lor
structural . O s ne ax m pe primele 2 clasific ri.
Clasificarea în func&ie de tipul stimulului:
4. Mecanoreceptorii genereaz impulsuri nervoase atunci când ei, sau &esuturile adiacente,
sunt deforma&i de o for& mecanic , cum ar fi: de atingere, de presiune(inclusiv
tensiunea arterial ), de vibra&ie, !i de întindere;
5. Termoreceptorii sunt sensibili la schimb rile de temperatur ;
6. Fotoreceptorii, cum ar fi cei din retina ochiului, r spund la intensitatea luminii;
7. Chemoreceptorii r spund la substan&e chimice în solu&ii;
8. Nociceptorii r spund la stimulii poten&ial d un tori, constitui&i din extremele
parametrilor ambientali, care duc la durere.
Clasificarea în func&ie de amplasare:
1. Exteroceptorii sunt sensibili la stimulii care apar în afara corpului
2. Interoceptorii, numi&i de asemenea visceroceptori, r spund la stimulii care apar în
interiorul corpului, cum ar fi viscere interne !i vasele de sânge.
100
3. Proprioceptorii, precum interoceptorii, r spund la stimulii interni, cu toate acestea,

loca&ia lor este mult mai restrâns . Ace!tia apar în mu!chii scheletici, tendoane,
articula&ii !i ligamente !i în &esutul conjuctiv din oase !i mu!chi. Proprioceptorii
informeaz in mod constant creierul de mi!c rile corpului nostru, prin monitorizarea
efortului depus de organele care îi con&in. [163]
5.6.3. Sistemul vizual
Sistemul vizual are un rol important în cadrul locomo&iei datorit func&iilor specifice,
astfel:
• Detect rii caracteristicilor mediului environmental, loca&ia !i mi!carea acestora;
• Men&inerii unei direc&ii fixe în cazul mi!c rii capului;
• Men&inerii echilibrului corpului uman.
Sute de ani dup prima publica&ie (1840) a lui Romberg, cercet torii nu au fost convin!i de
contribu&ia sistemului vizual la controlul posturii ortostatice. Lee & Lishmann (1976) au fost
primii care au f cut public rezultatele care confirmau influen&a sistemului vizual. Rezultatele
respective au fost realizate pe un subiect în vârst de 18 luni într-o camera perfect stabil , ai
c rei pere&i erau mobili. Fiecare mi!care a pere&ilor imprimau o stare mi!care a subiectului pe
aceea!i direc&ie !i cu acela!i sens. [107]
Fig. 5.26. Pierderea acuit &ii vizuale în raport cu vârsta.
Informa&ia vizual este livrat de la retin c tre cel pu&in dou loca&ii diferite ale creierului,
care se presupune c sunt specializate pentru diferite scopuri; sistemul de focalizare identificarea
obiectului !i sistemul ambiental pentru controlul mi!c rilor. [237, 214] Acesta din urm , a fost
demonstrat c afecteaz puternic atât stabilitatea cât !i echilibrul. [157]
Eficien&a sistemului vizual în controlul posturii depinde de acuitatea vizual [188],
contrastul vizual [155], distan&a pân la obiect [16] !i iluminarea camerei. Controlul echilibrului
de c tre sistemul vizual este optim când distan&a vizual este mai mic de 2 m, [16] S-a raportat
c , atunci când orizontul este manipulat, astfel încât semnalele sistemelor vestibular si vizual
sunt reciproc contradictorii, persoanele în vârst se bazeze mai mult pe indicii lor vizuali decât
persoanele mai tinere. [198, 142]
101
Fig. 5.27. Nivele de iluminare recomandate în func&ie de tipul activit &ii desf !urate.
Cerin&ele vizuale ale unei activit &i !i loca&ia display-urilor sunt importante datorit
faptului c determin postura capului !i a gâtului. Conform unor studii descriptive s-au
determinat (Fig. 5.28) unghiurile corespunz toare zonei relaxate (tensiuni minime) !i a zonei
preferate pentru display-uri.
Fig. 5.28. Unghiurile corespunz toare sistemului vizual netensionat. [192]
Momentul care apare datorit schimb rii posturii capului !i care ac&ioneaz prin
tensionarea mu!chilor gâtului are forma:
T =G d T = G x sinJ ,
102
unde: T este momentul for&ei, G este for&a de greutate, d distan&a, pe orizontal între vertebra C7
!i centrul de mas , x este distan&a între vertebra C7 !i acela!i centru de mas !i J unghiul pe care-
l formeaz dreapta dintre C7 !i centrul de mas !i axa vertical .
5.6.4. Sistemul vestibular
Sistemul vestibular prezint urm toarele func&ii:

• Monitorizarea pozi&iei capului în spa&iu;
• Coordonarea mi!c rilor cap- corp pentru men&inerea echilibrului;
• Stabilizarea direc&iei în cazul mi!c rii capului.
Pierre Flourens, un anatomist francez, a descoperit sistemul vestibular. Acesta a considerat
ini&ial c face parte din sistemul auditiv dar a fost surprins s observe, în anul 1824, c dup ce a
înl turat sistemul vestibular la porumbei ace!tia nu !i-au pierdut auzul. În schimb porumbeii
prezentau reac&ii adverse diferite, precum în figura 5.29, nu î!i mai puteau men&ine postura
normal a capului în raport cu restul corpului.
Diversele p r&i ale urechii interne sunt inervate de c tre nervul cranian VIII, ale c rui
dendrite se termin în fiecare ganglion cohlear sau vestibular al creierului, unde se analizeaz
informa&ia ob&inut .
Fig. 5.29. Postura porumbeilor dup înl turarea sistemului vestibular.
Ganglionii vestibulari sunt m nunchiuri de celule nervoase care au o gam larg de

conexiuni cu mu!chii aparatului locomotor, mu!chii ochilor, cu cerebelul !i cu cortexul cerebelos
ale emisferelor creierului mare.
Din ganglionii vestibulari, impulsurile nervoase se indreapt c tre regiunile temporale ale
cortexului cerebral, unde sunt localiza&i centrii echilibrului !i unde se exercit controlul con!tient
al pozi&iei capului !i corpului. Echilibrul este definit !i men&inut de c tre centrii cortexului
cerebelos, care primesc informa&ii atât de la organul echilibrului, situat în urechea interioar , cât
!i de la organele senzoriale. În acest mod creierul compar semnalele primite de la aparatul
vestibular cu informa&iile primite de la ochi !i de la al&i proprioceptori.
103
Urechea intern con&ine dou feluri de receptori total diferi&i între ei – auditivi !i
vestibulari, care joac un rol direct la men&inerea echilibrului. Partea vestibular a urechii interne
const dintr-o vezicul circular !i una elipsoidal !i trei canale semicirculare.
Canalele semicirculare au o orientare specific , delimitate de osul temporal, la unghiuri
bine determinate conform figurii de mai jos. Aceast orientare are o importan& deosebit în
analiza biomecanic a acestor organe.
Fig. 5.30. Orientarea canalelor semicirculare, cu privire din: plan sagital (a); plan transversal (b).
Receptorii canalelor semicirculare sunt sensibile la accelera&ia angular . Receptorii

veziculelor (utricula - asigur informa&ii senzoriale despre accelera&ia liniar orizontal !i sacula
- asigur informa&ii senzoriale despre accelera&ia liniar vertical ) sunt sensibili la accelera&ia
liniar . Ca rezultat al mai multor factori (r niri la cap, infec&ii ale urechii, îmb trânirea etc.)
receptorii veziculelor pot s se degradeze, iar cristalele de carbonat de calciu (otolitele) pot s
descompun receptorii. Mai târziu, otolitele pot ajunge la lichidul care umple canalele
semicirculare. Într-un astfel de caz, o schimbare a pozi&iei capului va face s se mi!te otolitele,
ceea ce va cauza o hidromecanic normal a lichidelor din urechea intern !i, ca urmare, va
surveni o senza&ie de vertij rota&ional. [131]
Modele de analiz mecanic au utilizat, pentru analiza biomecanic , dimensiuni precum
cele din figura 5.32.
Fig. 5.31. Sistemul vestibular. Fig. 5.32. Dimensiunile reg site în cazul
semicanalului orizontal. [101]
104
Pentru o bun identificare, în biomecanic , s-a realizat o reprezentare geometric a

sistemului vestibular precum în figura 5.33. În figura 5.34, a este figurat efectul mi!c rii de
rota&ie a capului, la 900 înspre partea anterioar , asupra componentelor sensibile din otolite !i
canalele semicirculare. În figura 5.34, b este identificat efectul for&ei gravita&ionale asupra oto-
litei, marcat cu 1, precum !i efectul de iner&ie al mi!c rii endolimfei asupra cupulei, marcat cu 2.
a) b)
Fig. 5.33. Schema biomecanic a labirintului Fig. 5.34. Reprezentare schematic a efectului
vestibular. [252] biomecanic al unei înclin ri (înspre anterior) de 900a
capului: înainte de rota&ie (a); dup rota&ie (b). [252]
5.6.5. Sistemul somatosenzorial (Propriocep.ia 8i Exterocep.ia)
Sistemul somatosenzorial are urm toarele func&ii:

- Monitorizarea contactului dintre suprafe&e !i extremit &ile segmentelor corpului uman;
- Monitorizarea pozi&iilor reciproce ale segmentelor corpului uman !i în raport cu spa&iul;
- Ini&ierea activit &ii senzoriale pentru interpretarea stimulilor d un tori.
5.6.5.1. Echilibrul static
În cazul echilibrului static senzorii receptori sunt macula utriculei !i macula saculei.
Ace!tia monitorizeaz pozi&ia capului în spa&iu !i joac un rol important în controlul posturii.
Receptorii sesizeaz doar accelera&iile !i vitezele liniare.
Conform figurii 5.35 fiecare macul este o zon epitelial plat care con&ine celule
senzitive ciliare a c ror structur !i func&ionalitate sunt asem n toare cu a celor din cohlee.
Aceste celule receptoare sunt înconjurate de celule de sus&inere.
M nunchiul de cili (stereocili !i un kilocili) al celulelor receptoare sunt încorporate în
membrana otolitic , o mas gelatinoas , împânzit cu cristale de carbonat de calciu denumite
otolite. În utricul , macula este orizontal iar cilii sunt orienta&i vertical în cazul corpului aflat în
105
pozi&ie anatomic . Astfel, ace!ti receptorii sunt sensibili doar la mi!c rile orizontale !i la
înclinarea capului.
În sacul , macula este vertical iar cilii sunt orienta&i orizontal în cazul corpului situat în
pozi&ie anatomic . Ace!ti receptori sunt sensibili la mi!c rile în plan vertical.
Conform figurii 5.36 dac stereocilli sunt înclina&i c tre kinocil, se produce o depolarizare
echivalent unei cre!teri a frecven&ei impulsurilor nervoase. De asemenea dac stereocilii sunt
înclina&i în direc&ia opus , receptorii se hiperpolarizeaz producând o descre!tere a frecven&ei
impulsurilor nervoase.
Fig. 5.32. Structura unei macule.
Fig. 5.36. Efectul atrac&iei gravita&ionale asupra unei celule receptoare din utricul .
106
5.6.5.2. Echilibrul dinamic
În cazul echilibrului dinamic senzorul receptor se nume!te crista ampullaris !i se g se!te

în fiecare canal semicircular sub forma prezentat în figura 5.37. Ace!tia monitorizeaz pozi&ia
capului în spa&iu !i joac un rol important în controlul posturii. Receptorii sesizeaz doar
accelera&iile, vitezele unghiulare în mi!carea de rota&ie. Principiul de func&ionare este asem n tor
cu al unui giroscop.
Fig. 5.37. Amplasarea canalelor semicirculare în cadrul oaselor temporale (a), Sec&iune într-un canal
semicircular (b), Imagine de la microscop(1000x) a unei crista ampullaris (c), Vedere de sus a canalelor
semicirculare orizontale eviden&iind modul de func&ionare în bilateral pentru a trimite informa&ii asupra
mi!c rii de rota&ie a capului; de remarcat: sensul fluxului endolimfei, fiind cel care dicteaz sensul
înclin rii cupulei, este opus sensului mi!c rii capului (d).
Conform figurii 5.37, b fiecare crista este compus din celule de sus&inere !i celule
receptoare asem n toare cu cele anterioare cu diferen&a ca substan&a gelatinoas , în care se afl
situate, poart denumirea de cupula.
Conform figurii 5.37, b !i d, crista este sensibil la schimb rile survenite în urma
mi!c rilor de rota&ie ale capului datorit iner&iei endolimfei care are direc&ia de deplasare, în
canalul semicircular, opus mi!c rii de rota&ie a capului. Principiul de polarizare, depolarizare
este asem n tor cu cel prezentat anterior în cazul unei macule. Dar datorit axelor de sens opus
dintre 2 canale complementare, precum în figura 5.37,d, în momentul în care datorit mi!c rii de
107
rota&ie dup o anumit direc&ie receptorii unui canal sunt depolariza&i iar ceilal&i complementari
sunt hiperpolariza&i.
Impulsurile transmise de canalele semicirculare sunt de o mare importan& !i pentru
reflexele mi!c rii ochilor cunoscut !i sub denumirea de reflex vestibulo-ocular.
5.6.5.2. Conexiunile sistemului de orientare 8i echilibru
Reflexele corpului de contracarare a dezechilibrului trebuie s fie cât mai rapide !i

eficiente pentru p strarea echilibrului !i a unei posturi corecte în cazul in care corpul este supus
la diver!i factori ambientali, care ar putea atenta la dezechilibru.
Fig. 5.38. Conexiunile sistemului de orientare !i echilibru.
De!i conexiunile nervoase ale aparatului vestibular cu creierul sunt slab trasate s-a stabilit
conform figurii 5.38 o diagram a conexiunilor sistemului de orientare !i echilibru. Astfel
informa&iile transmise de la receptorii vestibulari sunt direc&ionate c tre cerebel !i complexul de
nuclee verstibulare pe când ceilal&i receptori respectiv cei vizuali si cei somatici transmit
informa&iile c tre cerebel, complexul de nuclee vestibulare !i c tre nucleul reticular. În cadrul
complexului de nuclee vestibulare are loc integrarea acestor informa&ii cu scopul gener rii de
semnale de control motor ocular !i spinal(mu!chi scheletici). Aceste semnale au scopul de
108
men&inere sau de recuperare a echilibrului. Modalitatea de integrare a informa&iilor recep&ionate

de la diver!ii receptori se face conform diagramei din figura 5.38.
Liniile trasate punctat între receptorii vizuali, receptorii somatici !i respectiv nucleul
reticular sunt datorit nedefinirii importan&ei acestora în men&inerea echilibrului.
Aparatul vestibular nu are rolul de compensare automat a dezechilibrului ci doar de
transmitere a semnalelor c tre sistemul nervos central de unde pornesc semnalele de compensare,
de men&inere a greut &ii egal distribuite, de focusare a ochilor. [163]
Principiul de func&ionare al tuturor acestor receptori vestibulari, de care depinde
transmiterea informa&iilor legate de pozi&ia capului în spa&iu, este acela al iner&iei conform
c ruia: „Un corp î!i p streaz starea de repaus sau de mi!care rectilinie !i uniform atât timp cât
nu intervine vreo for& s -i modifice aceast stare.” [182]
5.6.5.3. Circuitele care stau la baza reflexului vestibulo-ocular (RVO)
RVO ac&ioneaz pentru a contracara mi!carea capului prin provocarea mi!c rii de rota&ie a
ochilor în direc&ia opus . Exist circuite separate pentru mi!carea de rota&ie !i transla&ie a
capului. Senzorii pentru mi!carea de rota&ie sunt canalele semicirculare iar pentru mi!carea de
transla&ie sunt otolitele (utricula !i sacula).
a) b)
Fig. 5.39. Reprezentarea circuitelor majore, din nucleii vestibulari stânga, corespunz toare func&ion rii
reflexului vestibulo-ocular (RVO) (a),Fluxul informa&iei în circuitul RVO pentru o rota&ie spre stânga a
capului (b). [146, 22]
Conform figurii 5.39, a nucleii vestibulari(I- inferior, L- lateral, M- medial, S- superior)

recep&ioneaz semnal excitator de intrare de la canalul orizontal corespunz tor !i îl transmit la
nucleii motori (VI). Ace!tia transmit semnalul direct la mu!chiul rectus lateral !i indirect, prin
fasciculul longitudinal medial (FLM) !i nucleii motori (III) contralaterali, la mu!chiul rectus
medial. Neuronii excitatori (transmi& tori) sunt reprezenta&i în ro!u iar cei inhibitori în albastru.
109
Conform figurii 5.39. b, fluxul informa&iei, indus de mi!carea de rota&ie a capului spre
stânga, în circuitul RVO este reprezentat prin îngro!area p r&ilor cu activitate crescut !i
sub&ierea p r&ilor cu activitate sc zut , fa& de figura 5.39. a.
5.6.6. Sistemul somatosenzorial (Propriocep.ia 8i Exterocep.ia)
Numeroase publica&ii au adus un aport la influen&a !i consecin&ele severe pe care le are

pierderea informa&iilor periferice ale senzorilor somatici asupra stabilit &ii !i echilibrului uman.
[26, 46, 52, 81, 141, 149] Alte publica&ii au investigat rolul semnalelor somato- senzoriale de-a
lungul perturb rilor posturale. [4, 99, 213, 21]
Fig. 5.40. Rolul feeback-ului senzorial, feedback-ului mecanic !i al feedforward-ului. [28]
Senza&iile proprioceptive !i exteroceptive provin din subcon!tient, primele oferind

informa&ii cu privire la pozi&ia tendoanelor, articula&iilor !i tensiunea din mu!chi, care combinat
cu semnalele de la sistemul vestibular al urechii interne, rezult în gradul de con!tientizare a
orient rii corpului !i membrelor în spa&iu, independent de semnalele sistemului vizual. [173]
Fig. 5.41. Resurse necesare pentru men&inerea stabilit &ii posturale si a orient rii. [98]
110
Senza&iile exteroceptive sunt derivate din diferi&i receptori de presiune de pe talpa

piciorului, situa&i la nivelul &esutului cutanat !i subcutanat. [137]
Func&ia sistemului nervos central (SNC) în cadrul mi!c rii este de a:
- transmite comenzile motoare de la creier c tre sistemul efector muscular;
- regula activitatea sistemelor respirator !i cardiovascular;
- monitoriza modific rile, de la receptori, din mediul înconjur tor care afecteaz
mi!carea. [238]
Fig. 5.42. O diagram schematic de identificare a integr rii sistemelor responsabile pentru adaptarea
posturii la condi&iile din mediu ambiental !i men&inerea echilibrului !i a stabilit &ii.
Modific rile redate de aspectele biomecanice !i ale mediului înconjur tor afecteaz , în
mod continuu, echilibrul stabil iar corpul are nevoie de mecanisme, proactiv, predictiv !i reactiv,
care s echilibreze aceste influen&e în mod anticipativ.
Mecanismele proactive reprezint mecanismele bazate în principal pe informa&iile noi
ob&inute de la sistemul vizual.
111
Mecanismele predictive reprezint mecanismele bazate în principal pe informa&iile

ob&inute de la sistemul vestibular !i somatic a unor modele cunoscute de SNC. Aceste
mecanisme contracareaz efectul destabilizant al for&elor gravita&ionale !i iner&iale.
Mecanismele reactive reprezint mecanismele bazate în principal pe informa&iile ob&inute
sub forma unor reflexe la ni!te stimuli particulari.
Fig. 5.43. Determinan&i ai echilibrului func&ional. [134]
Tipuri comune, patologice, de tulbur9ri ale echilibrului:

• Accident vascular cerebral (AVC);
• Leziuni ortopedice ale articula&iilor;
• Boala Parkinson;
• Boala Alzheimer;
• Boli degenerative ale articula&iilor;
• Atrofia muscular ;
• Disfunc&ia vestibular datorat vertijului (senza&ie de rotire):
- Vertijul paroxistic pozi&ional benign (BPPV- Benign Paroxysmal Positional
Vertigo) - este un tip aparte de vertij(senza&ie de rotire) cauzat de aparatul
vestibular al urechii interioare;
- Labirintit - este cauzat de canalele semicirculare;
- Boala Ménière - cauzat de schimb rile degenerative ale coloanei cervicale;
- Nevrit vestibular - cauzat de o infec&ie a nervului vestibular;
- Fistula perilimfatic . [131]
112
5.7 CENTRUL DE MAS (CM), CENTRUL DE GREUTATE (CG) I

CENTRUL DE PRESIUNE (CP)
5.7.1. Echilibrul 8i postura
No&iunile de baz ce vor fi folosite în aceast sec&iune sunt echilibrul !i postura. Echilibrul
poate fi descris ca situa ia unui corp asupra c ruia se exercit for e sau efecte care nu-i
schimb starea de mi care sau de repaus.
Postura este desemnat printr-un termen folosit pentru a descrie orientarea relativ a
oric rui segment al corpului uman în raport cu vectorul gravita ional. Ea reprezint o
m surare unghiular a corpului fa de vertical . [247]
Postura este considerat ca un r spuns neuromuscular cu scopul men inerii echilibrului
corpului.
5.7.2. Defini.ia centrului de mas9 (CM)
Starea de stabilitate si postura corpului uman au nevoie, pentru a fi descrise/modelate

matematic !i mecanic prin intermediul unor parametri !i al unor obiecte matematice specifice.
Dintre ace!tia, cel mai important este centrul de mas (de greutate) al corpului uman.
Din punct de vedere al mecanicii solidului, centrul de mas se bucur de propriet &i
remarcabile:
- centrul de mas al unui corp este punctul în care este concentrat toat masa acestuia;
- centrul de mas este punctul la nivelul c ruia un corp se afl în stare de echilibru f r
tendin&a de a se roti, adic sunt îndeplinite condi&iile de torsor nul al tuturor fortelor ce
ac&ioneaz asupra lui:
r
! Fi = 0;
i
( ) (5.18)
r
! M C i = 0.
i
Pentru studiul mecanic al CM se face identificarea corpului uman, în func&ie de zona de

focus-are, prin segmente geometrice rigide, interconectate prin articula&ii mecanice, care pot fi
analizate mai u!or. Exist de asemenea posibilitatea interpret rii CM prin identificarea zonei
inferioare, de sub CM, cu un pendul inversat simplu sau dublu rotindu-se în jurul articula&iei
gleznei respectiv în jurul gleznei !i a genunchiului. În acest ultim caz se utilizeaz setul de
calcule mecanice !i matematice aferent unui pendul inversat simplu respectiv dublu.
Toate modalit &ile de analiz ale CG denumit !i CM se fac din prisma cuno!tin&elor de
fizic - mecanic , matematic , statistic . Aceste analize precum !i altele referitoare la corpul
113
uman au aplica&ii directe în domeniul roboticii, unde segmentele analizate sunt rigide, dar se
r sfrâng !i asupra domeniului biomecanicii, unde segmentele sunt asimilate ca fiind rigide.
Fig. 5.44. Distribu&ia maselor în CM pentru fiecare segment din corpul uman. [54]
Distribu&ia maselor în CM (Fig. 5.44) pentru fiecare segment din corpul uman ajut la
determinarea influen&elor pe care le au în men&inerea echilibrului stabil, în calculul for&elor !i a
momentelor iner&iale.
Studiile asupra loca&iei CM au condus la diverse formule referitoare la distan&a de la sol
exprimat în procente din în l&imea subiectului, precum:
- Formula lui Palmer - 55.7% (gen masculin !i feminin)
- Formula lui Crosky - 55.44% (gen masculin)
- 55.18% (gen feminin)
- Fromula lui Hellenbrandt - 55.17% (gen feminin)
De asemenea, conform lui Davidovits !i a lui Peterson [191], loca&ia centrului de mas se
afl aproximativ, în raport cu solul, la 56% din în l&imea subiectului !i la jum tatea distan&ei
dintre limitele corpului uman dup direc&iile antero- posterior !i medio- lateral.CM se poate
deplasa prin extinderea bra&elor sau prin îndoirea trunchiului.
Conform studiilor mai recente [105] !i a unor referin&e din cadrul cercet rilor NASA
centrul de mas se situeaz în pozi&ie anatomic :
- în plan transversal - în partea anterioar celei de a doua vertebre sacrale;
- în plan vertical în raport cu solul – b rba&i - 56% din în l&imea subiectului;
- femei - 54.3% din în l&imea subiectului.
Când toate segmentele corpului sunt combinate !i considerate ca un singur corp rigid, în
pozi&ie anatomic , CM al corpului se afl aproximativ în partea anterioar a celei de a doua
vertebr sacral (S2), (Fig. 5.45).
114
Fig. 5.45. CM al corpului uman se afl la aproximativ la S2, anterior osului sacru.
Loca&ia exact a CM pentru o persoan aflat în pozi&ie anatomic depinde de propor&iile

(distribu&ia de greutate) acelei persoane. În cazul în care o persoan ar constitui într-adev r un
obiect rigid, CM nu !i-ar schimba pozi&ia în corp, indiferent de pozi&ia persoanei. De!i CM nu-!i
schimb loca&ia sa în corpul rigid pe m sur ce corpul se mi!c în spa&iu, LG (Linia de Greutate-
proiec&ia centrului de greutate pe sol) î!i modific pozi&ia sau alinierea sa relativ , în interiorul
corpului.
În figura 5.45, LG se afl între picioarele persoanei (baza de sprijin [BS]), în pozi&ie
anatomic ; LG este paralel cu trunchiul !i membrele.
Loca&ia CM, neschimbat atâta timp cât corpul nu î!i schimb forma, depinde de:
• Structura anatomic individual ;
• Postura obi!nuit în repaus;
• Pozi&ia curent ;
• Sprijinul extern.
În general, conform unor calcule general acceptate, loca&ia centrului de mas în corpul
uman se situeaz , în pozi&ie ortostatic : la b rba&i la aproximativ 57% de sol iar la femei la
aproximativ 55% de sol.
Aceasta loca&ie variaz în func&ie de forma corpului, postur , vârst !i gen:
copila!>copil>adult (în % din în l&imea corpului de la sol)
[inând cont de aceste estim ri, de lungimea piciorului (în extensie) !i de for&a de reac&iune
a solului se poate ob&ine traiectoria CM în plan sagital (Fig. 5.46) !i respectiv în plan tranversal
(Fig. 5.47). Traiectoria este deosebit de important în calculul cinematic al locomo&iei !i în
în&elegerea limitelor stabilit &ii.
115
Fig. 5.46. Traiectoria CM în plan sagital. [138] Fig. 5.47. Traiectoria Cm în plan transversal.
[187]
Un alt tip de reprezentare a traiectoriei CM, de-a lungul unui ciclu locomotor complet dup
cele trei plane biomecanice, se întâlne!te în literatura de specialitate (Fig. 5.48). Evaluarea
acestei traiectorii pentru varia&ia anumitor parametrii, precum viteza de deplasare (Fig. 5.49), ar
putea conduce la afirma&ii referitoare la postura !i la echilibrul stabil al unui subiect.
Fig. 5.48. Deplas rile CM în cele trei plane de-a lungul unui ciclu locomotor complet (a- plan transversal,
b- plan sagital, c- plan frontal).
Fig. 5.49. Efectele varia&iei vitezei deplas rii pelvis-ului asupra proiec&iei CM în plan frontal.
116
5.7.3. Metode de estimare a CM unui corp
Sunt cunoscute numeroase metode de estimare a centrului de mas a unui corp, dintre care
enun& m câteva în continuare:
- Metoda de suspensie: se suspend un corp de forma neregulat de un fir !i se las
suspendat pân când înceteaz s mai oscileze;
Fig. 5.50. Metoda de suspensie.
- Metoda model rii segmentului: cânt rirea medie a fiec rui segment al corpului uman;
- Metoda cinetic : integrala de gradul doi a for&elor de forfecare de la placa de for& ;
- Metoda clinic : m surarea nivelului, în plan sagital, a coloanei vertebrale posterior -
superior – iliac ;
- Metoda matematic : localizarea centrului de mas pentru fiecare segment care compune
corpul uman !i calcularea ecua&iilor:
n n
! mi xci ! mi y ci
i =1 i =1
xCM = n
; yCM = n
. (5.19)
! mi ! mi
i =1 i =1
unde: mi este masa fiec rui segment i; xci, yci sunt coordonatele centrului de mas al fiec rui
segment i. [174]
5.7.4. Metode de localizare a CM unui segment
Localizarea CM al unui segment se poate realiza cu ajutorul unei instala&ii, precum cea din
figura 5.51, care const din trei componente: o platform , pe care se a!eaz subiectul în pozi&ie
orizontal , o articula&ie într-un punct de sprijin !i o plac de for&e !i momente. Ultima
component are rolul de a oferi informa&ii referitoare la for&a de reac&iune.
În prima faz subiectul este a!ezat la orizontal , cu corpul pe cât se poate de aliniat !i cu
limita superioar a capului la limita identificat de pozi&ia reazemului.
În a doua faz subiectul, are aceea!i postura orizontal , doar segmentul, care se urm re!te a
fi analizat, este pozi&ionat pe vertical , pentru simplificarea calculului.
117
În ipoteza problemei avem urm toarele variabile cunoscute: S, S', L !i trebuie s se

determine valorile lui X !i X'.
Fig. 5.51. Metoda de localizare a CM unui segment.
Pentru determinarea valorilor de mai sus se utilizeaz ecua&iilor de echilibru ale

momentelor for&elor fa& de reazem, avem astfel:
W X =S L L (S S " )
X = X"+ . (5.20)
W X " = S" L W
unde: W este for&a de greutate a segmentului considerat pentru analiz ; X este distan&a dintre
reazem !i CM al segmentului; X' este distan&a modificat dintre reazem !i CM al segmentului, S
este for&a de reac&iune pentru postura ini&ial , S' este for&a de reac&iune pentru postura modificat .
5.7.5. Parametrii CM
Centrul de mas poate fi analizat din prisma unor parametrii, precum:

• Pozi&ia absolut a CM în pozi&iile anteroposterior !i mediolateral;
• Abaterea CM;
• Accelera&ia tangen&ial liniar a CM este egal cu distan&a dintre CP !i CM, astfel:
d CP -d CM =k a (5.21)
unde: k este constant ; a- accelera&ia liniar a CM; d CM = d CG .

Demonstra&ia acestei rela&ii se face prin calculul ecua&iilor de echilibru a momentelor
for&elor ob&inute dup schema din Fig. 5.52:
r r at r r a
R d CP G d CM = I iar = R d CP G d CM = I t (5.22)
unde: R- for&a de reac&iune a solului; G- for&a de greutate a corpului; dCP- distan&a pe orizontal
între articula&ia gleznei !i loca&ia for&ei de reac&iune la un moment dat; dCM- distan&a pe orizontal
între articula&ia gleznei !i loca&ia CM a corpului uman; I- momentul iner&ial; - accelera&ia
118
unghiular a CM; at- accelera&ia tangen&ial liniar ; r- distan&a între articula&ia gleznei !i loca&ia
CM.
r r
În regim static R = G , de unde rezult :
I a
d CP d CM = r t = k at = k a . (5.23)
G r
Fig. 5.52. dCG<dCP rezult o reechilibrare (a), dCG>dCP rezult o dezechilibrare (b).
5.8. CENTRUL DE MAS , LINIA DE GREUTATE I STABILITATEA
5.81. No.iuni introductive
Mersul este unul dintre cele mai comune activit &i practicate de orice fiin& biped .
Majoritatea dizabilit &ilor ale locomo&iei (vârst , amputa&ii, accidente vasculare etc.) sunt
asociate unui risc crescut la destabiliz ri. Destabiliz rile constituie cauza primar a deceselor
accidentale ale persoanelor în vârst iar costurile de între&inere !i recuperare ale acestora ar putea
s ajung la 43,8 bilioane dolari pân în anul 2020. [114, 221] Destabiliz rile ce apar în timpul
deplas rilor constituie o problem de s n tate important . Unul dintre impedimentele acestei
probleme este inexisten&a unei metode ‘corecte’ de cuantificare a stabilit &ii locomo&iei.
Teoria stabilit &ii are aplica&ii multiple. Conceptul de stabilitate în sensul obi!nuit,
matematic !i ingineresc reflect necesitatea men&inerii r spunsului unui sistem perturbat între
anumite limite. În cazul în care devia&ia r spunsului unui sistem, aflat într-un anumit regim (ex.
stare de echilibru), se afl în limitele prescrise, sistemul se nume!te stabil. În caz contrar sistemul
se nume!te instabil. Perturb rile, r spunsul !i limitele pot fi specificate diferit în func&ie de caz.
[132] O modalitate de interpretare a stabilit &ii rezultatelor, a ecua&iilor diferen&iale sau a
traiectoriilor sistemelor dinamice, sub influen&a unor perturba&ii ale condi&iilor ini&iale, sunt
teoremele lui Lyapunov
119
Din prisma domeniului mecanic, orice corp, inclusiv corpul uman, se g se!te în echilibru
stabil dac suma for&elor !i a momentelor, ce ac&ioneaz asupra lui, este egal cu zero. Orice
for& neechilibrat conduce la o accelera&ie liniar a masei corpului !i orice moment neechilibrat
conduce la o accelera&ie angular (de rota&ie) a masei corpului.
Fig. 5.53. Stabilitatea unui corp aflat în echilibru static, la un moment dat, sub ac&iunea unei for&e
perturbatoare (F). [138]
Stabilitatea corpului depinde de coordonatele (x, y) centrului de mas !i de baza de

sus&inere (BS). O stabilitate sporit este posibil în cazul în care: limxgh, limyg0, limBSgh,
considerând centrul de coordonate ca fiind în punctul de pivotare.
O alt abordare, pe corpuri rigide (con), precum în figura 5.54 presupune ca !i condi&ie de
stabilitate:
r
tg# = , (5.24)
h
unde: # & {#1 ,# 2 } este unghiul pe care-l descrie CM în raport cu marginea BS, este raza
conului !i h & {h1 , h2 } în l&imea CM fa& de BS.
Aceast abordare sesizeaz faptul c în cazul în care cre!te în l&imea CM, la aceea!i raz ,
se mic!oreaz unghiul corespunz tor stabilit &ii.
Fig. 5.54. Corp rigid pentru studiul stabilit &ii. [126]
120
Teoretic, analiza stabilit &ii corpului uman se poate reduce la analiza modelului unui
pendul invers simplu sau dublu. Prin stabilirea num rului de segmente rigide, care intra in
componen&a pendulului, a deplas rilor, a vitezelor !i a accelera&iilor acestora se poate evalua
stabilitatea corpului respectiv. Actualmente este dificil construirea unui model de pendul care s
se fie complet fiziologic, datorit dificult &ii modelelor musculare, care nu sunt foatrte clar
definite. [254]
Fig. 5.55. Modelul pendului invers. [126] În figura 5.55 este analizat acela!i concept, al
stabilit &ii, din prisma momentului necesar pentru stabilizare, în cazul unui pendul simplu invers
compus dintr-o bar de lungime (l1 !i respectiv l2) cu o greutate de mas m ata!at la cap tul
acestuia. Asupra sistemului ac&ioneaz accelera&ia gravita&ional ca !i for& destabilizatoare.
Pentru restabilizarea sistemului este necesar introducerea unui moment a c rei valoare se
modific în raport cu lungimea barei.
Fig. 5.56. O baz de Fig. 5.57. (A) - CM al piciorului stâng; (B) - Fig. 5.58. Extinderea BS
sprijin larg permite CM al piciorului drept; (AB) - CM al prin suportul vertical duce la
mi!c ri mai ample. membrelor inferioare; (C) - CM al trunchiului; stabilizarea corpului.
(ABC) - CM al întregului corp. LG se situeaz
în afara BS rezult instabilitatea !i
imposibilitatea men&inerii echilibrului.
121
În figura 5.57, LG (GABC) se încadreaz în afara bazei de sus&inere (considerat ca fiind

zona dintre vârful piciorului stâng !i sol) rezultând astfel instabilitatea !i imposibilitatea
men&inerii echilibrului.
Pentru a ob&ine stabilitatea corpului, LG trebuie s fie con&inut în interiorul BS, astfel se
sprijin piciorul drept de un perete vertical (Fig. 5.58), care duce la extinderea BS !i simultan
asigurarea stabilit &ii. Extinderea bazei de sprijin permite mi!c ri ample precum în figura 5.56.
Linia de greutate poate fi considerat ca fiind o a& cu plumb la cap t care atâta timp cât se
afl în interiorul spa&iului, determinat de BS, asigur men&inerea stabilit &ii
Aceasta nu este o înc lcare a regulii c LG trebuie s se încadreze în BS. Mai degrab ,
BoS a fost extins. Atunci când o persoan îmbr &i!eaz sau se sprijin pe un alt obiect (sau o alt
persoan ), acel obiect (sau persoan ) devine parte a BS. În figura 5.58, BS a juc torului de fotbal
include nu numai degetele de la piciorul stâng, dar, de asemenea, tot spa&iul dintre piciorul lui de
sprijin !i peretele de care este rezemat. Astfel el va r mâne stabil, atâta timp cât LG r mâne în
interiorul BS extinse. Un corp se g se!te în stare stabil , invers propor&ional cu lungimea LG, a!a
încât cu cât cre!te lungimea proiec&iei de la CM la BS, cu atât corpul devine mai instabil.
Rezult , în concluzie, c :
• Stabilitatea unui corp depinde direct propor&ional de m rimea BS;
• Stabilitatea unui corp depinde invers propor&ional de lungimea LG;
• Stabilitatea unui corp este condi&ionat de existen& LG în interiorul BS.
5.8.2. Modific9ri care intervin în masa unui obiect sau segment
Loca&ia CM a unui obiect sau organism depinde de distribu&ia de mas a obiectului. Masa
poate fi modificat nu doar prin rearanjarea segmentelor în spa&iu, dar, de asemenea, prin
ad ugarea sau, înl turarea altei mase. Oamenii î!i modific cu siguran& greutatea
dispropor&ionat în organism (deplasând astfel pozi&ia CM). Cu toate acestea, cel mai frecvent
mod de vedere conceptual de redistribuire a greut &ii în organism este de a ad uga greut &i
externe. De fiecare dat când vom ad uga un obiect organismului prin purtarea sa (un rucsac),
pentru transport (o cutie), sau prin utilizarea (ma!ina de g urit), noul CM se va deplasa spre
greutatea suplimentar ; deplasarea fiind propor&ional cu greutatea ad ugat .
Persoana din figura 5.59 are aplicat ghips pe piciorul drept !i aceasta duce la modificarea
pozi&iei CM !i, de asemenea, a LG influen&ând stabilitatea corpului, considerând ghipsul ca fiind
parte comun a greut &ii membrului inferior. Noul CM, în figura 5.59, se afl deplasat înspre
dreapta !i mai jos decât CM nominal ceea ce teoretic ar îmbun t &ii stabilitatea, dac s-ar putea
sprijini pe ambele picioare. Deoarece persoana nu se poate sprijini pe piciorul drept !i nici nu se
poate înclina, astfel încât LG s se afle în piciorul stâng, ceea ce ar putea stabiliza corpul,
persoana este într-o pozi&ie instabil . Pentru a îmbun t &i situa&ia, se adaug cârjele pentru
extinderea BS !i pentru preluarea greut &ii care altfel ar presa pe piciorul stâng.
122
Fig. 5.59. Influen&a unei greut &i în partea Fig. 5.60. Influen&a unei greut &i în partea
inferioar a corpului asupra pozi&iei CM. superioar a corpului asupra pozi&iei CM. [156]
În figura 5.60, omul transport o cutie grea pe um rul drept. Greutatea cutiei duce la
deplasarea CM c tre dreapta sus fa& de pozi&ia normal (S2). Proiec&ia (LG) noului CM se va
situa înspre piciorul drept. Deoarece aceasta este o pozi&ie relativ instabil (deoarece cre!te riscul
ca LG s p r seasc zona BS pentru mici perturba&ii), omul se va înclina spre stânga pentru a
"compensa" eventualul dezechilibru al posturii. Scopul acestei înclin ri nu este acela de
modificare a pozi&iei CM în cadrul corpului ci de a muta proiec&ia lui c tre centrul BS spre a-i
oferi mai mult stabilitate.
5.8.3. Centrul de presiune
Centrul de presiune (CP) este punctul în care ac&ioneaz rezultanta tuturor for&elor de
reac&iune cu solul.
Fig. 5.61. Traiectoria normal a centrului de presiune (CP) 9fqwele sunt exprimate în procentaje din
durata unui ciclu de mers. [86]
123
În cazul locomo&iei evolu&ia traiectoriei normale a CP, din momentul contactului ini&ial !i
pân la desprinderea de pe sol, arat precum în figura 5.61. Orice abatere de la aceast traiectorie
conduce la clasificarea unei anumite patologii sau la o anumit perturbare a echilibrului dinamic
stabil.
În figura 5.62 sunt ilustra&i parametrii CP: deplasarea în plan a CP !i coeficientul de
siguran& , care aduna&i s nu dep seasc valoarea corespunz toare BS pentru un regim stabil.
Fig. 5.62. Parametrii centrului de presiune (CP).
Metodele de m surare a CP sunt destul de numeroase; dintre ele enumer m câteva mai jos:
A. Prin utilizarea unei pl ci de presiune, dispunem ce ecua&iile:

My
CPx = ,
Fz
(5.25)
Mx
CPy = ,
Fz
sau:
M y (t ) + Fx (t ) z o
CPx (t ) = + xo ,
Fz (t )
(5.26)
M x (t ) + Fy (t ) z o
CPy (t ) = + yo ,
Fz (t )
unde: M este momentul creat de for&ele din zona plantar , F este for&a de reac&iune, OX, OY, OZ
sunt direc&iile medial - lateral (ML), antero-posterioar (AP) !i respectiv vertical !i X0, Y0, !i Z0
coordonatele geometrice ale centrului de mas al pl cii de presiune.
Fig. 5.63. M surarea CP utilizând metoda pl cii de presiune.
124
B. Utilizând dou pl ci de presiune astfel încât un picior se situeaz pe o plac iar cel lalt pe
cea de a doua plac , ecua&ia corespunz toare este:
FZS FZS
CPnet = CPs + CPD , (5.27)
FZS + FZD FZS + FZD
unde: CPnet este media ponderat a pozi&iei CP care variaz de la o platform la alta, CPS descrie
pozi&ia CP a piciorului stâng, CPD descrie pozi&ia CP a piciorului stâng, FZS este for&a vertical
de reac&iune asupra corpului în piciorul stâng !i FZD for&a vertical de reac&iune asupra corpului
în piciorul drept.
Raportul urm tor reprezint varia&ia semnalului, corespunz tor for&ei de reac&iune a solului,
pentru fiecare picior în parte.
FZi
, i & {S; D} , (5.28)
FZi + FZi
Acest raport are valoarea 0.5 în cazul în care greutatea este egal distribuit în fiecare picior.
[151]
În figura 5.64 se poate observa, în pozi&ie anatomic , a!ezarea geometric a CM, CP !i a
CG !i respectiv distan&ele geometrice de la glezn la centre. For&a de greutate (G) ac&ioneaz
asupra corpului uman cu punctul de ac&iune în CM iar for&a de reac&iune a solului (R) ac&ioneaz
în CP.
Fig. 5.64. Interdependen&a geometric dintre CM, CG !i CP. [122]
5.8.4. Centroid 8i centru de greutate (CG)
Centroidul este punctul care define!te centrul geometric al unui corp. Dac materialul este
omogen atunci greutatea poate fi neglijat iar centroidul este identic cu CM (nu !i în cazul
corpului uman care nu este omogen).
125
Centrul de greutate (CG) reprezint proiec&ia CM pe sol.
Estimarea traiectoriei CGo 8i a CP - CGv
Dintr-un punct de vedere biomecanic CG, datorit iner&iei, nu poate urm ri cu acurate&e
aceea!i traiectorie ca cea a CP. Exist astfel un decalaj între cele dou centre. Bazându-se pe
înregistr rile CP s-a depistat o metod prin care s se determine mi!c rile CG(CG0- CG
orizontal) !i respectiv CP- CGv(CG vertical). Aceasta este discutat !i aplicat în modificarea
aportului vizual la controlul posturii verticale. [208]
Modelul matematic, propus ini&ial de c tre Caron [25] !i extins ulterior la varianta unei
posturi nedisturbate, [23] se bazeaz pe o rela&ie în domeniul frecven&elor a amplitudinilor
mi!c rilor CGo !i CP. Aceast rela&ie are forma:
CGo S2 m g h
= 2 o 2 ; cu
CP (
So + S ) S = 2R f !i So =
I G+ m + h 2
, (5.29)
unde: S este- pulsa&ia (rad/s); S0 este frecven&a natural a corpului (Hz) !i reprezint o constant
biomecanic relativ la antropometria subiectului, m este masa, g accelera&ia gravita&ional , h
este distan&a de la CG la sol, IG momentul de iner&ie în jurul axei medio-laterale sau antero-
posteriore fa& de CG.
În func&ie de direc&ia momentului de iner&ie s-au determinat doua rela&ii distincte: [152]
I GML = 0 ,0572 m H 2 ,
(5.30)
2
I GQP = 0 ,0533 m H ,
unde: H este în l&imea subiectului.

Raportul prezentat are un maxim corespunz tor frecven&elor joase (CG !i CP au pozi&ii
similare la 0Hz) !i tinde c tre zero pentru frecven&e mai mari de 3 Hz. Cu alte cuvinte CP are un
efect sc zut asupra CGo pe m sur ce cre!te frecven&a. Spectrul de frecven&e al CG se ob&in prin
multiplicarea, cu raportul amplitudinilor CGo/CP, a valorilor CP (trecute în domeniul
frecven&elor printr-o transformat Fourier). [208]
5.9. STABILITATEA I ECHILIBRUL
5.9.1. Clasificarea tipurilor de echilibru
Clasificarea echilibrului se face astfel:

• stabil:
- apare atunci când obiectul este plasat intr-o anumit pozi&ie astfel încât orice efort
de perturbare exercitat asupra sa ar duce la ridicarea CM;
- prezint tendin&a de a se înclina pe spate fa& de pozi&ia ini&ial ;
126
• instabil:
- apare atunci când orice efort de perturbare exercitat asupra corpului ar duce la
coborârea CM;
- prezint tendin&a de a c dea într-o pozi&ie mai stabil ;
• neutru:
- apare atunci când orice efort de perturbare exercitat asupra corpului nu ar afecta
nivelul CM;
- prezint tendin&a de a c dea într-o pozi&ie mai stabil .
În figura 5.65 sunt figurate tipurile de echilibru în cazul unui corp de form circular în
contact cu trei tipuri de suprafe&e care datorit formei îi confer stabilitate, instabilitate !i
respectiv o stare neutr de echilibru.
În abordarea biomecanic a corpului uman, orice modificare a segmentelor consecutive din
pozi&ie neutr ar putea aduce respectiva articula&ie într-o stare de echilibru instabil.
Fig. 5.65. Tipuri de echilibru.
Conform doctorului Bernard BRICOT, în condi&ii normale de echilibru stabil postura,

v zut din cele trei plane biomecanice, arat precum în Fig. 5.66.
În plan sagital (Fig. 5.66, a) axa vertical trebuie s treac prin urm toarele coordonate:
- vertex;
- apofiza odontoid a vertebrei C2;
- corpul vertebral al celei de-a treia vertebre lombare;
- la egal distan& , în baza de sus&inere, între cele dou t lpi.
a) b) c)
Fig. 5.66. Postura normal în plan: sagital (a), frontal(b), transversal (c).
127
De asemenea planul scapular !i cel al fesierilor sunt aliniate.

În plan frontal axele definite de repere naturale, precum în figura 5.66, b, trebuie s fie
aliniate (perpendiculare pe direc&ia accelera&iei gravita&ionale).
În plan transversal (Fig. 5.66, c) nu trebuie s existe nici o rota&ie la nivelul centurii
scapulare !i pelviene. [121]
5.9.2. Factorii care afecteaz9 stabilitatea
Factorii care afecteaz stabilitatea sunt diver!i, o parte important dintre ace!tia sunt:
• dimensiunile !i forma geometric a bazei de sus&inere;
- mersul în tandem (un picior în fa&a celuilat);
- pozi&ia cu cârje;
- efectele vitezei !i a pozi&iei CM; [183]
• în l&imea CM;
• rela&ia dintre CG !i BS;
• masa corpului;
• frecarea;
• alinierea segmental ;
a) b1) b2) b3) b4)
Fig. 5.67. Dimensiunile !i forma geometric a bazei de sus&inere: a) f r cârje; b) cu cârje, pozi&ia fiind,
în: fa& (b1), al turi (b2), balans (b3), spate (b4).
• impulsul senzorial de la:

- sistemul vestibular;
- senzorul vizual;
- propriocep&ie;
- sistemul somato-senzorial;
• starea psihologic ;
• activitatea muscular ;
- mu!chiul postural: mu!chiul care previne pr bu!irea scheletului:
- pulsa&ie u!oar ;
- rezistent la oboseal ;
- mu!chiul fazic: mu!chiul rapid;
• factorii psihologici !i patologici.
128
CAPITOLUL 6
ANALIZA EXPERIMENTAL A INFLUEN EI MEDIULUI

ÎNCONJUR TOR ASUPRA STABILIT II I LOCOMO IEI
UMANE
6.1. ALEGEREA PARAMETRILOR STABILIT II I LOCOMO IEI

UMANE
Problema echilibrului stabil, datorit complexit &ii factorilor care o pot influen&a, a fost
interpretat de o varietate de cercet tori din domenii diferite, specifici factorilor pe care i-au
analizat. Interesul comun, acela de a asista controlul posturografic optim, au condus la multiple
tehnici !i metode de evaluare a echilibrului !i a stabilit &ii. Astfel exist evalu ri: func&ionale,
prin intermediul pl ci de for& !i prin magnetometria balansului.
Primele cercet ri !tiin&ifice, referitoare la evaluarea echilibrului !i a stabilit &ii, au fost
conduse de c tre Romberg (1853), care a observat afec&iunile SNC din prisma dezechilibrului
care apare când subiectul &ine ochii închi!i. [20]
Studiile care au de-a face cu cercetarea, în general, se împart în trei categorii: descriptive,
experimentale !i evaluative. Toate aceste studii au nevoie de anumite caracteristici pentru a
ob&ine rezultatele dorite. Unul dintre acestea, în cazul biomecanicii, este alegerea subiec&ilor !i a
num rului acestora pentru ca rezultatele cercet rii s poat fi luate în considerare sau concluziile
s fie întemeiate.
Conform unei treceri în revist [212] s-a constatat c 50% din studii au utilizat mai pu&in de
9 subiec&i/ condi&ie experimental ; 25% au utilizat între 9 !i 11 subiec&i/ condi&ie experimental
iare 25% au utilizat mai mult de 11 subiec&i / condi&ie experimental . În cazul nostru,
experimental, s-au ales 11 subiec&i de gen masculin/ condi&ie experimental !i 10 subiec&i de gen
feminin/ condi&ie experimental .
În cazul evalu rii influen&ei mediului înconjura&or asupra stabilita&ii !i locomo&iei umane în
situa&ii statice !i dinamice, conform metodelor, descrise mai jos, s-au ales parametrii de analiz ,
valorile CP !i ale for&elor plantare Fx, Fy, Fz, !i parametrii statistici expu!i în cadrul protocolului
din anexa 6.4. Ace!ti parametrii au rolul, prin evaluarea lor, de a face distinc&ia între diver!i
stimuli externi care ar putea afecta stabilitatea !i locomo&ia uman .
6.1.1. Metode func.ionale de evaluare a echilibrului
Testele func&ionale au o aplicabilitate crescut în cadrul clinicilor datorit timpului scurt de

expertiz !i a unor dispozitive cu pre& de cost redus. [12]
Metode func&ionale:
• Metoda întinderii func&ionale;
• Metoda posturii func&ionale;
• Metoda posturii într-un singur picior;
• Metoda Fugl-Meyer;
• Metoda scalei Berg.
6.1.1.1. Metoda întinderii func.ionale
Aceasta m soar abilitatea subiectului de a-!i întinde mâna în plan sagital înspre anterior,
din pozi&ie de stând f r s fac nici un pas. Se ob&in astfel informa&ii cantitative, predictive,
referitoare la abilitatea subiectului de a-!i men&ine echilibrul stabil prin aducerea LG cât mai
aproape de limita BS. [61] Se utilizeaz cu proponderen& în cazul persoanelor în vârst !i
afectate de boala Parkinson.
6.1.1.2. Metoda posturii într-un singur picior
Aceast metod evalueaz abilitatea subiectului de a men&ine echilibrul stabil prin

reducerea BS (postura într-un singur picior). [78] Se utilizeaz în general în cazul persoanelor
care nu au nici o afec&iune patologic .
6.1.1.3. Metoda Fugl-Meyer
Metoda are !ase sec&iuni de evaluare din care cea corespunz toare echilibrului stabil
presupune !apte subtest ri din care trei evalueaz postura în !ezut !i patru evalueaz postura în
pozi&ia stând. Rezultatele acestor activit &i sunt ordonate cu o scal de trei puncte ordinale. Se
utilizeaz în cazul persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) !i în cazul
persoanelor afectate de boala Parkinson.
6.1.1.4. Metoda scalei Berg
Aceast metod evalueaz performan&a unui subiect în 14 situa&ii comune perioadei de zi

cu zi. Se are în vedere postura în !ezut !i stând pentru condi&ii cu o dificultate variat ascendent.
Dificultatea se ob&ine prin mic!orarea BS. Interpretarea se face pe baza unei scale ob&inute în
urma acord rii fiec rei situa&ii un anumit punctaj. [20]
130
Capitolul 6. Analiza experimental a influen ei mediului înconjur tor asupra stabilit ii i locomo iei umane
6.1.2. Metode de evaluare a echilibrului din prisma sistemului vizual 8i vestibular
Toate aceste teste presupun o analiz a sistemelor fiziologice de care depinde echilibrul
corpului uman. Acestea sunt: sistemul vizual, sistemul vestibular !i sistemul somatosenzorial
(propriocep&ia) !i de asemenea reflexul vestibulo-ocular care prezint o importan& deosebit în
posibilitatea evalu rii corecte a echilibrului.
Testele de diagnoz , medical , a echilibrului utilizate la momentul actual sunt:
• Electronistagmografie
• Scaun rotativ, accelerare sinusoidal armonic ;
• Autorota&ie vestibular ;
• Posturografie dinamic computerizat ;
• Potentiale evocate miogenice vestibulare;
• Acuitate vizual dinamic .
6.1.2.1. Metoda prin electronistagmografie
Testul de electronistagmografie este fundamental !i tradi&ional în testarea func&iei de

echilibru. Acesta este constituit dintr-o combina&ie de teste care împreun ofer informa&ii despre
sistemul vestibular !i cel oculomotor. Aceste teste nu ofer un diagnostic ci doar ni!te valori,
care analizate din prisma bazelor de date existente, a examin rilor fizice !i a altor studii pot
determina un diagnostic. Testul de electronistagmografie este compus din urm toarele subteste:
vestibulare (nistagmus spontan, nistagmus pozi&ional) !i respectiv oculomotoare (evaluare sistem
urm rire &int , evaluare sistem de fixare). Testele se bazeaz pe pricipiul prelu rii diferen&elor de
poten&ial (la nivel ocular- corneea (+) !i retina (-)) cu ajutorul electrozilor. Evalu rile mai noi
utilizeaz minicamere video asamblate sub forma unor ochelari care determin mi!c rile
orizontale, verticale !i torsionale ale ochiului. Ochii sunt ilumina&i cu lumin infraro!ie care nu
este vizibil pacientului dar acord minicamerelor posibilitatea de preluare !i proiectare a
imaginilor mi!c rii ochilor. Aceasta metod prezint avantaje si dezavantaje fa& de metoda
tradi&ional a electronistagmografiei.
O metoda de ultim genera&ie o constituie analiza în mediul virtual prin care se genereaz
imagini vizuale stimulante pe un display !i se analizeaz reac&iile subiectului la diver!i stimuli.
6.1.2.2. Metoda scaunului rotativ
Metoda scaunului rotativ (Fig. 6.1), cu accelerare sinusoidal armonic , presupune o

abilitate teoretic de testare a canalelor semicirculare în condi&ii fiziologice(frecven& mai mare
0.01- 1.28 Hz, viteza maxim de 50 grade/sec) mai bune decât testul caloric. Acesta din urm
presupune irigarea, în pozi&ie supinat , fiec rui canal auditiv, timp de 30 de secunde, cu ap
131
cald dup care cu ap rece. Apa cald determin nistagmus rotator pe partea care este irigat .
Apa rece produce efectul opus (nistagmus în partea opus ).
Metoda scaunului rotativ determin faza, amplitudinea (raportul dintre viteza maxim a
ochilor !i viteza maxim a scaunului) !i simetria mi!c rii ochilor ca urmare a analizei mecanice a
mi!c rii scaunului în raport cu mi!carea ochilor.
Aceast metod prezint urm toarele avantaje: (a) monitorizarea modific rilor func&iilor
vestibulare de-a lungul timpului, (b) monitorizarea recuper rii dup leziuni acute; (c)
identificarea func&ia labirintului rezidual. [165, 44]
Rota&ia dup alt ax decât cea vertical este o varia&ie a evalu rii prin aceast metod .
[75] Procedurile sunt acelea!i doar axa poate fi înclinat la 30 de grade ob&inându-se astfel o
încorporare a func&iei otolitelor.
Fig. 6.1. Scaun rotativ. [129]
Testarea prin autorota&ie vestibular este o metod de evaluare a reflexului vestibulo-

ocular care prezint avantaje clinice fa& de metoda scaunului rotativ !i a electronistagmografiei.
[178, 179, 85, 79, 184, 135] Pacien&ilor le sunt ata!a&i electrozi pentru sesizare mi!c rilor
orizontale si verticale a ochilor !i o banderol cu un electrod de amplificare !i un senzor pentru
viteza de rota&ie. Pacientul este instruit s se fixeze pe o &int !i s roteasc capul în sincron cu un
stimul auditiv. Stimulul auditiv accelereaz pân la o frecven& de 6Hz pe care o men&ine timp de
18 secunde. Testul se repet de trei ori pe direc&ie vertical !i orizontal . Valorile fazei,
amplitudinii !i ale simetriei sunt colectate în intervalul de frecven&e de la 2Hz la 6 Hz. [179]
Unul dintre avantajele acestui test îl constituie frecven&a fiziologic la care este analizat
sistemul vestibular fa& de frecven&ele sc zute din cazul electronistagmografiei conven&ionale !i a
testului scaunului rotativ. [184, 84, 83, 180]
132
6.1.2.3. Metoda posturografiei dinamice computerizate
Posturografia dinamic computerizat . Posturografia consta din dou teste: testul

organiz rii senzoriale !i testul coordon rii mi!c rii. Protocolul primului tip de test prevede
evaluarea în 6 pa!i în care intr rile senzoriale !i cele proprioceptive sunt variate (Fig. 6.2). Acest
test evalueaz limitele anterioare !i posterioare ale echilibrului. În timpul celui de al doilea test,
pacientul st pe o platform , cu un împrejmuit de un panou vizual fix (Fig. 6.3). Platforma pe
care se afl este supus la o serie de mi!c ri de rota&ie !i transla&ie. Valorile care se înregistreaz
se refer la laten&a recuper rii stabilit &ii în urma factorilor perturbatori !i la amplitudinea !i
simetria semnalelor neuromusculare prin electromiografie.
Fig. 6.2. Organizarea senzorial în condi&ii de testare posturografic .
Posturografia dinamic ofer o posibilitate de izolare a sistemului vestibular prin

eliminarea semnalelor de la sistemul vizual !i cel proprioceptiv. Acest tip de teste eviden&iaz
stabilitatea postural !i strategiile de recuperare a stabilit &ii respectiv a echilibrului.
Fig. 6.3. Platform pentru posturografie cu pacient. Hamul este pentru preven&ia pierderii echilibrului.
133
6.1.2.4. Metoda poten.ialelor evocate miogenic vestibular
Potentiale evocate miogenice vestibulare. Acest tip de test evalueaz conform lui
Colebatch and Halmagyi [37], care au determinat electromiografic reflexul musculaturi gâtului,
considerat ca fiind un efect al nervului vestibular inferior, la un semnal acustic cu amplitudine
mare, nervul vestibular inferior corespunz tor saculei. Nervul vestibular superior corespunz tor
canalelor semicirculare este analizat prin testul caloric.
6.1.2.5. Metoda acuit9.ii vizuale dinamice
Acuitate vizual dinamic presupune utilizarea unui senzor de viteza de rota&ie în

combina&ie cu un ecran de calculator pentru evaluarea sistemului vizual în timpul mi!c rii
capului determinând o evaluare a reflexului vestibulo- ocular atât pe direc&ie orizontal cât !i pe
direc&ie vertical . [90]
Diagnostice identificate ale func&iei de echilibru pentru afec&iuni comune, precum:
Afec&iunea Ménière, Benign paroxysmal positional vertigo, Afec&iune cerebral , Bilateral
ototoxicity. [9]
6.1.3. Metode experimentale de estimare a stabilit9.ii
Exist o mare varietate de metode, noi introduse, pentru evaluarea !i cuantificarea

sistemului de control postural. Marea majoritate a acestora au ca punct de pornire traiectoria în
func&ie de timp a centrului de presiune. O alt categorie este concentrat pe traiectoria centrului
gravita&ional sau a centrului de mas .
Toate aceste evalu rii utilizeaz pentru prelevarea informa&iilor pl ci de for&e !i momente
sau presiune care func&ioneaz pe principiul piezoelectric. [73] Se utilizeaz !i principiul
varia&iei câmpului magnetic dintre dou transceiver-e. Rezultatele ob&inute ofer o perspectiv
asupra limitelor echilibrului stabil.
Metodele experimentale de m surare !i evaluare a stabilit &ii sunt:
- Metoda magnetometriei;
- Metode care utilizeaz date ob&inute de la placa de for&e !i momente, tip Kistler.
6.1.3.1. Metoda Magnetometriei
Aceast metod este de ultim genera&ie !i a fost adus la lumin de c tre speciali!ti în
otolaringologie. [71, 70, 62]
Metoda presupune utilizarea unui transceiver (dispozitiv de tip emi& tor- receptor
încorporate) ata!at pe talia sau capul subiectului !i un alt transceiver situate la câ&iva metrii
distan& . Modific rile din câmpul magnetic, dup cele trei axe ale sistemului de coordinate, sunt
înregistrate.
134
6.1.3.2 Metode prin intermediul pl9cii de for.e 8i moment Kistler
6.1.3.2.1. Indicele stabilit9.ii posturale statice- Test de 60 secunde a stabilit9.ii posturale
Acest test utilizeaz datele ob&inute de la placa de for&e !i momente Kistler. Se analizeaz
viteza !i amplitudinea centrului de presiune (CP), procentul de încredere de 95% din aria eliptic
a CP, amplitudinea balansului dup direc&ia antero-posterior (AP) !i medio-lateral (ML), de
asemenea durata de men&inere a posturii într-un singur picior. [243]
Reac&iunea din sol apare, conform principiului III al lui Newton, pentru a men&ine
echilibrul corpului conferindu-i stabilitate. Aceast reac&iune are aceea!i direc&ie cu for&a
corpului care ac&ioneaz asupra solului dar este de sens invers. Din aceast cauz !i datorit
mi!c rilor complexe aceast reac&iune se descompune în trei componente conform sistemului de
coordonate, pentru u!urarea calculului biomecanic, dou orizontale !i una vertical .
Componentele orizontale constituie for&ele rezultate din calculul vitezelor !i accelera&iilor CM, al
corpului uman, în vederea men&inerii echilibrului atât în stare static cât !i dinamic .
Aceast metod introduce no&iunea de indice al stabilit &ii posturale statice (ISPS). Acest
indice constituie raportul dintre componenta orizontal a reac&iunii din sol în stare static
lini!tit (Fx, Fy) !i aceea!i component în stare de efort maxim voluntar (Fxmax, Fymax). Când
acest raport de for&e este mic rezult o stabilitate crescut deoarece for&ele necesare men&inerii
echilibrului sunt mult mai mici decât acelea!i for&e, la amplitudine maxim , disponibile în
corpul uman.
Fx Fy
ISPS = = (6.1)
Fxmax Fymax
unde: ISPS este indice al stabilit &ii posturale statice, Fx, Fy sunt- componentele reac&iunii din sol,
în stare lini!tit , dup cele 2 axe din planul solului !i Fxmax , Fy max sunt componentele reac&iunii
din sol, în stare de efort voluntar antero- posterior !i respectiv medio- lateral, dup cele 2 axe din
planul solului;
Testul este constituit dintr-un protocol alc tuit din 6 subtest ri a câte 10 secunde fiecare,
astfel: balans voluntar ML cu ochii deschi!i (OD), balans voluntar AP cu OD, stând biped
lini!tit cu OD, stând biped lini!tit cu ochii închi!i (OI), stând uniped lini!tit pe dreptul cu OD,
stând uniped lini!tit pe stângul cu OD.
Exactitatea rezultatelor &ine cont de num rul de test ri succesive. Diferen&ele ob&inute între
valorile fiec rei test ri pot fi interpretate utilizând metode statistice precum m sur ri repetate
ANOVA. Încadrarea subiec&ilor pe grupe se face utilizând analiza discriminantului care este
statistic opus metodei ANOVA. Conform studiilor !i a analizei discriminantului s-a dovedit c
metoda raportului for&elor este mai eficient decât metoda cu procentul de încredere de 95% din
aria eliptic a CP.
135
6.1.3.2.2 Indexul stabilit9.ii posturale dinamic (ISPD)
Acest index este utilizat în evaluarea stabilit &ii posturale dinamice. Conform cercetarilor
recente, acest index prezint caracteristici, precum precizia !i încrederea, îmbun t &ite în raport
cu alte tipuri de teste precum timpul de stabilizare (TS).
Acest index este prelevat !i calculat în urma unei test ri dinamice constituite dintr-un salt
cuplat cu o aterizare pe placa Kistler. În l&imea saltului pe vertical este, conform lui Wikstrom,
50% din în l&imea maxim . Saltul se face din repaus bipedal iar aterizarea se face unipedal.
Ecua&iile de calcul ale indexilor de stabilitate sunt:
ISPD =
! (0 - x) + ! (0 - y) +! (GC - z)
2 2 2
(6.2)
N
ISV =
! (GC - z) 2
(6.3)
N
ISAP =
! (0 - x) 2
(6.4)
N
ISML =
! (0 - y) 2
, (6.5)
N
unde: ISPD - index al stabilit &ii posturale dinamice;
ISV - index al stabilit &ii verticale;
ISAP - index al stabilit &ii antero-posterioare;
ISML - index al stabilit &ii medio-laterale;
GC - greutate corporal ;
x, y - coordonatele centrului de presiune;
z - valoarea pe vertical a greut &ii corporale;
N - num rul de valori prelevate. [245]
6.1.3.2.3 Indicele balansului posturii
Corespunz tor lui Chiung- Ling Chen et al. exist o alt posibilitate de interpretare a
stabilit &ii posturale prin utilizarea indicelui balansului posturii (IBP). Acesta se determin
conform teoremei lui Pitagora ca fiind distan&a (ipotenuza) care închide triunghiul dreptunghic
format de urm toarele puncte: punctul (xm, ym) determinat de valorile medii ale lui x !i y, varian&a
( x'2 ) pe x !i respectiv varian&a ( y'2 ) pe y.
Valoarea medie a fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel, dup x:
136
!x i
xm = i =1
(6.6)
N
!i respectiv dup y:
N
!y i
ym = i =1
(6.7)
N
unde: N- num rul de valori prelevate.
Varian&a se ob&ine dup calculul abaterii standard, astfel abaterea standard are ecua&ia de
calcul dup x:
N
!(x i xm ) 2
x' = i =1
(6.8)
N 1
!i respectiv dup y:
N
!(y i ym ) 2
y' = i =1
(6.9)
N 1
Varian&a se ob&ine prin ridicarea la p trat a valorii abaterii standard corespunz toare
fiec rui !ir.
Ecua&ia de calcul a indicelui balansului posturii este [30]:
IBP = x'2 + y'2 (6.10)

O aplica&ie, a lui Katharine E. Forth et al, echivalent tuturor acestor indici este aceea a
evalu rii limitelor de stabilitate fiziologic . Aceast experiment s-a desf !urat în etape distincte cu
OD si OI. Subiec&ii au trecut din pozi&ia vertical static în balans anterior pân într-un punct
maxim al corpului în stare stabil , urmat de o mi!care a corpului la 3600 în jurul axei verticale cu
picioarele fixe pân la returul în acela!i punct maxim, cu revenire în pozi&ia vertical .
Aceast aplica&ie determin în planul solului o form geometric , în general elips , a
varia&iei centrului de presiune, corespunz toare limitei stabilit &ii func&ionale. Acest limit
poate fi detemintat de valoare medie !i de abaterea standard a varia&iei pe axele x !i y. [72]
6.1.3.2.4 Analiza difuziei unei stabilograme
Acest tip de analiz este cantitativ precum celelalte prezentate anterior.

Stabilogramele sunt ob&inute prin m surarea deplas rilor centrului de presiune, din zona
plantar , pe suprafa&a de contact. Aceste m sur ri se fac în condi&ii statice sau dinamice.
137
Conform celor mai recente cercet ri, bazate pe concep&ii din mecanica statistic , s-a
demonstrat c deplasarea centrului de presiune este de origine stocastic !i ofer o descriere a
balansului postural bazat pe un model delimitat al unei mi!c ri aleatorii corelate. [73]
Collins !i De Luca au fost primii care au analizat propriet &ile fractale ale varia&iei CP în
func&ie de timp, în pozi&ie static , ca !i o mi!care Brownian . Ca !i urmare a acestei analize s-au
determinat 2 moduri de control al stabilit &ii într-un interval de 10 secunde, astfel: feedforward-
ul (bucl deschis sau pe termen scurt) !i feedback-ul (bucl închis sau pe termen lung). [39]
Un proces stocastic, sau uneori proces aleatoriu, este contrariul procesului determinist,
considerat în teoria probabilit ilor. În loc de o singur realitate posibil despre cum pot evolua
procesele în timp, într-un proces stocastic exist o incertitudine în evolu ia viitoare descris de
distribu ii de probabilitate. Astfel, de!i se cunoa!te condi ia ini ial (sau punctul de plecare),
exist mai multe posibilit i de continuare a procesului, dar unele c i sunt mai probabile decât
altele.
În cazul evolu&iei valorilor corespunz toare centrului de presiune, al for&elor de reac&iune
din zona platar , s-a dezvoltat o distribu&ie stocastic . Aceast distribu&ie ia în considerare
desf !urarea pe termen scurt !i lung a valorilor centrului de presiune. Conform acestei metode
e!antioanele se preleveaz pe durate determinate de timp de câte 30, 60 !i 90 de secunde.
Metoda difuziei unei stabilograme determin coeficien&ii difuziei atât pe termen scurt cât !i
pe termen lung, care corespund controlului posturii în bucl deschis !i respectiv închis . În
aceast direc&ie trebuie specificat un punct critic care s delimiteze cele doua regiuni ale difuziei
CP. Acesta s-a ob&inut prin transformarea varia&iei valorilor CP dup fiecare ax .
Collins !i DeLuca, în anii 1993- 1995, au fost primii care au identificat c valorile CP
înregistrate, de-a lungul unei examin ri ortostatice, pot fi interpretate ca fiind o mi!care
aleatoare, ceea ce conduce la idea c mi!carea CP este condi&ionat atât de for&e deterministe cât
!i stocastice.
Ecua&ia difuziei poate fi enun&at în temenii deplas rilor medii p tratice !i a intervalelor de
timp, astfel:
(x 2 = 2 D (t (6.11)
unde: unde: D este coeficientul difuziei; (x 2 este deplasarea medie p tratic !i (t , intervalul de
timp.
Aceast ecua&ie implic faptul c exist o rela&ie liniar între valorile deplas rilor medii
p tratice !i intervalele de timp. Mi!carea Brownian frac&ionar poate fi deasemenea generalizat
la urm toarea lege de scalare:
(x 2 = (t 2 H (6.10)
cu
138
1
H<
, miscarile anterioare sunt corelate negativ cu miscarile ulterioare;
2
1
H = H = , miscare Browniana clasica; (6.11)
2
1
H > , miscarile anterioare sunt corelate pozitiv cu miscarile ulterioare,
2
unde: H este exponentul de scalare este un num r real (0<H<1).

Deplasarea medie p tratic se calculeaz dup ecua&ia:
N m
! ( (ri )2
i =1
(r 2 = , (6.12)
N m
unde: (ri sunt deplas rile într-un interval de timp ( (t ) de la ( xi , yi ) la ( xi + m , yi + m ) astfel:
(xi = xi + m xi (6.13)
(yi = yi + m yi ; (6.14)
iar m este num rul de pa!i ( 1 m < N ) !i N este num rul total de valori. [254]
Conform celor dou axe (Ox, Oy) de interpretare avem urm toarele ecua&ii:
N m
! ( (xi )2
i =1
(x 2 = (6.15)
N m
!i, respectiv,
N m
! ( (yi )2
i =1
(y 2 = . (6.16)
N m
Varia&ia valorilor CP are o form stocastic , precum în figura 6.4 dup axa x, în func&ie de
timp.
Fig. 6.4. Graficul varia&iei CP în func&ie de timp. [231]
139
Fig. 6.5. Diagrama difuziei unei stabilograme.
Fig. 6.6. Diagrama difuziei logaritmice a unei stabilograme.
Dreptele regresiei liniare, ale valorilor difuziei stabilogramei, pot fi generate în regiunea pe
termen scurt !i pe termen lung. Stabilitatea corpului uman, în postura ortostatic , poate fi
interpretat , aproximativ, cu ajutorul pantei dreptei de regresie liniar . Valorile unei pante a
regresiei linare, corespunz toare unor valori mari ale deplas rii medii p tratice, cresc direct
propor&ional cu instabilitatea echilibrului.
Scopul diviz rii diagramei,în regiunea pe termen scurt !i cea pe termen lung, este de a
ob&ine o vedere detaliat asupra mecanismelor utilizate în controlul posturii corpului uman.
Collins !i DeLuca, în 1994, au identificat controlul posturii ortostatice printr-un control în
bucl deschis !i respectiv bucl închis , care corespund strategiilor de control al posturii pe
termen scurt !i pe termen lung. Bucla deschis indic faptul c nu exist semnal de feedback de
la sistemele care men&in echilibrul stabil pe când bucla închis corespunde periodei în care apare
semnal de feecback în vederea men&inerii echilibrului stabil. În general bucla închis prezint
mai mult importan& ca !i bucla deschis deoarece aduce un aport pe care SNC îl poate analiza
în vederea îmbun t &irii posturii. Punctul critic localizat la limita dintre cele dou bucle
constituie baza algoritmului de analiz în aceast situa&ie. [39, 254, 39]
140
6.1.3.2.5 Analiza prin zone de stabilitate
Analiza prin zone de stabilitate ia în considerare analiza varia&iei stocastice a CP prin

integrarea valorilor într-o elips !i determinarea, cu ajutorul unor inegalit &i, a zonelor de
stabilitate !i respectiv instabilitate.
Elipsa este determinat de o orientare (F), de axa mare (d1) !i axa mic (d2) !i centrul care
este situat, dup axa antero-posterioar , la 0.47 din lungimea piciorului !i la mijlocul distan&ei,
dup axa medio-lateral .
Aceast tip de analiz genereaz trei zone de stabilitate: [194]
- Zona de preferin& ridicat (unde CP se reg se!te 99% din timp)
( x 0.47) 2 y2
+ <1; (6.17)
d12pr d 2 2pr
- Zona de preferin& sc zut (unde CP se reg se!te 1% din timp)
( x 0.47) 2 y2
+ +1 (6.18)
d12pr d 2 2pr
!i
( x 0.47) 2 y2
+ < 1; (6.19)
d12ps d 2 2ps
- Zona indezirabil (unde subiectul este for&at s schimb postura pentru a men&ine
echilibrul stabil)
( x 0.47) 2 y2
+ +1 (6.20)
d12ps d 2 2ps
!i
( x 0.47) 2 y2
+ 2 <1; (6.21)
d1i2 d 2i
- Zona de instabilitate (unde subiectul este for&at s aplice o tehnic de
restabilizare)
( x 0.47) 2 y2
+ +1, (6.22)
d1i2 d 2 i2
unde: x, y- coordonatele CP;
d1pr, d2pr, d1ps, d2ps, d1i, d2i- constante prev zute în tabelul 6.1.
Valorile constantelor din tabelul 6.1 constituie normalizarea, prin calculul mediei, acestor
valori ob&inute în cazurile experimentale realizate în cadrul studiului.
141
Tab. 6.1. Modelul normalizat al elipselor.
Limitele zonelor d1 d2 F (grade) x y

Preferin& ridicat 0.16 0.07 0 0.47 0
Preferin& sc zut 0.57 0.43 90 0.47 0
Indezirabil 0.97 0.59 90 0.47 0
Conform modelului matematic prezentat anterior s-a definit un parametru numeric (i) sub
forma unei func&ii de tipul:
( x 0.47) 2 y2
0, + <1
d12pr d 2 2pr
( x 0.47) 2 y2
, = 0 , ( x, y ) < 1, + =1 (6.23)
((d 2 ps d1 pr ) , + d1 pr ) 2 ((d1 ps d 2 pr ) , + d 2 pr ) 2
( x 0.47) 2 y2
1, + +1
d 2 2ps d12ps
unde parametrul numeric i ia valori astfel:

0, pentru zona de preferinta ridicata
, = 0 , ( x, y ) < 1, pentru zona de preferinta scazuta (6.24)
1, pentru zona indezirabila sau de instabilitate
6.1.3.2.6 Analiza statistic9 a unui experiment
Analiza statistic a unui experiment con&ine calculul parametrilor statistici, precum:

media, abaterea standard, varia&ia, covaria&ia !i amplitudinea. Prin intermediul acestor parametrii
se pot ob&ine variabilele globale ale CP. [58] Acestea sunt expuse în tabelul 6.2.
Valoarea medie a fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel, dup x:
N
!x i
xm = i =1
(6.25)
N
!i respectiv dup y:
N
!y i
ym = i =1
(6.26)
N
unde: N- num rul de valori prelevate.
Valoarea abaterii standard a fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel, dup x:
142
!(x i xm ) 2
x' = i =1
(6.27)
N
!i respectiv dup y:
N
!(y i ym ) 2
y' = i =1
(6.28)
N
Valoarea varian&ei fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel, dup x:
N
! (x i xm ) 2
Vx = x'2 = i =1
(6.29)
N
!i respectiv dup y:
N
!(y i ym ) 2
Vy = y'2 = i =1
(6.30)
N
Valoarea covarian&ei fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel:
N
! (x i x m ) ( yi ym )
CoVxy = i =1
(6.31)
N
Valoarea amplitudinii fiec rui !ir de valori se calculeaz astfel, dup x:
(x = xi max xi min (6.32)
!i respectiv dup y:
(y = yi max yi min (6.33)
Tab. 6.2. Variabilele globale corespunz toare analizei CP.
Variabila Descriere Codul MATLAB

Deplasarea total a Lungimea deplas rii CP în cadrul DTB=sum(sqrt(x^2+y^2))
balansului (DTB) BS
Abaterea standard Dispersia deplas rilor CP fat de ASx=std(x)
(AS) medie, într-un interval de timp ASy=std(y)
R d cina medie În cazul în care media CP este RMPx=sqrt(sum(x^2)/length(x))
p tratic (RMP) zero, RMP !i AS au acela!i RMPy=sqrt(sum(y^2)/length(y))
rezultat
Amplitudinea Distan&a dintre minimul !i ADx=max(x)- min(x)
deplas rilor CP (AD) maximul CP pentru fiecare ADy=max(y)- min(y)
direc&ie
143
Viteza medie (vm) Viteza de deplasare a CP Vmx=sum(abs(diff(x)))*freq/length(x)

Vmy=sum(abs(diff(y)))*freq/length(y)
Aria Aria constituit din mul&imea [vec, val]=eig(cov(x,y));
punctelor prin care trece CP Aria=pi*prod(2.4478*sqrt(svd(val)))
Viteza medie total Compunerea vitezei medii Vmt=sum(sqrt(diff(x)^2+diff(y)^2))*freq/length(x)
(vmt)
6.1.4. Alegerea parametrilor de analiz9 a stabilit9.ii
Conform metodelor descrise mai sus, s-au ales ca !i parametrii de analiz valorile centrului
de presiune (CPx, CPy) !i valorile for&elor, de reac&iune, din zona plantar , dup cele trei axe Ox,
Oy !i Oz, astfel Fx, Fy !i respectiv Fz. Aceste valori au fost analizate statistic d.p.d.v. al
urm torilor parametrii statistici !i nu numai: media, abaterea standard, maximul, minimul,
amplitudinea, distribu&ia (coeficientul de varian& ), indicele IBP, limitele unei abateri standard !i
a doua abateri standard de-o parte !i de alta a mediei, eroarea standard, distan&a parcurs ,
evaluarea valorilor for&ei Fz, indicii de stabilitate ( $) ) *) * !"
Pe lâng ace!ti parametrii s-a calculat unghiul de deschidere al t lpilor !i aria bazei de
sus&inere, asimilat geometric cu un trapez, conform formulei matematice a unui trapez (Anexa
6.4).
S-a luat în considerare !i calculul aproximativ al loca&iei CM, conform procentelor
discutate în capitolul 5, astfel pentru subiec&ii de gen:
- Masculin- 56% din în l&imea subiectului;
- Feminin - 54.3% din în l&imea subiectului. [105]
6.2. ALEGEREA PARAMETRILOR DE MEDIU

Alegerea parametrilor de mediu, folosi&i în cadrul evalu rii scopului principal al acestei
teze doctorale, s-a f cut printr-o analiz critic bibliografic a stadiului actual existent într-o
diversitate de domenii care reflect o influen& a parametrilor de mediu asupra sistemelor umane
aducând perturba&ii mai mult sau mai pu&in consistente performan&elor, stabilit &ii, locomo&iei,
posturii !.a.m.d. ale corpului uman în desf !urarea activit &ilor zilnice.
Conform capitolelor 1, 2 !i 4, în mod deosebit, !i &inând cont de al cincilea capitol m-am
axat pe utilizarea zgomotelor !i a ilumin rii ca !i parametrii de analiz reprezentan&i în cadrul
evalu rii pe care inten&ionez s o realizez pe parcursul p r&ii experimentale. Ace!ti parametrii
ac&ioneaz preponderent, într-un raport necunoscut actualmente, asupra principalelor sisteme,
vizual !i auditiv vestibular, de men&inere a echilibrului stabil !i sunt cel mai des întâlnite în
mediul înconjur tor actual.
144
Zgomotele !i iluminarea utilizate apar în protocul din anexa 6.3. Intensitatea !i frecven&a
acestora a este variat pentru a putea observa posibilele influen&e pe care le au asupra subiec&ilor
care au fost ale!i în cadrul experimentului.
Descrierea dispozitivelor !i a modului de m surare apare în urm torul subcapitol,
proiectarea experimentului, care cuprinde detalii, tehnice !i de calcul, legate de instala&ia
experimental utilizat .
6.3. PROIECTAREA EXPERIMENTULUI
6.3.1. Instala.ia experimental9
Instala&ia necesar evalu rii experimentale a stabilit &ii !i a echilibrului este detaliat
prezentat în paragrafele de mai jos.
Instala&ia este compus din:
• Placa de for&e Kistler tip 9281 CA;
• Amplificatorul Kistler tip 5606A
• Pl cile de achizi&ie de tip analog !i digital;
• Sistem de achizi&ionare a datelor (laptop) !i soft-ul pentru interfa&a cu utilizatorul
Bioware.
Fig. 6.7. Instala&ia folosit pentru determinarea parametrilor mersului.
6.3.1.1. Placa de for.e Kistler tip 9281 CA
Placa (platforma) Kistler este un dispozitiv ce permite m surarea vectorului unei for&e
totale (Ft) (Fig. 6.7), ce se exercit în timpul unor activit &i locomotorii, în timpul contactului
145
dintre suprafa&a corpului uman (de obicei piciorul) !i suprafa&a podelei, pe care placa este a!ezat
(Fig. 6.8). Acest dispozitiv este folosit în condi&ii dinamice, la studiul locomo&iei subiec&ilor
umani (mers, alergat) !i în condi&ii statice, la determinarea stabilit &ii echilibrului static sau
dinamic al organismului uman, prin m surarea deplas rii centrului de greutate al corpului. [14]
Placa Kistler este echipat cu patru senzori de for& piezoelectrici, fiecare pozi&ionat în cele
patru col&uri ale pl cii (Fig. 6.9 c). Senzorii piezoelectrici au rolul de a transforma o ac&iune
mecanic (for&a cu care subiectul ac&ioneaz asupra pl cii) într-un semnal electric f r nici o
surs exterioar de energie. Senzorii, folosi&i de c tre placa de for&e, con&in câte trei pl cu&e
suprapuse de form inelar , din cristale de cuar&, sensibile piezoelectric la for&e de compresiune
(Fz) !i for&e de forfecare (Fx, Fy) (Fig. 6.9 a,b). [14, 168]
Fig. 6.8. Placa de for&e Kistler tip 9281 CA.
Fig. 6.9. Discurile inelare din material piezoelectric, sensibile la for&e de compresiune (Fz) !i
for&e de forfecare (Fx, Fy), folosite la realizarea senzorului (a); senzorul piezoelectric
multicomponent pentru m surarea for&elor de reac&iune pe axele Ox, Oy, Oz (b); placa de
for&e Kistler care are încastra&i în corpul ei cei patru senzori piezoelectrici (c).
În figura 6.10 sunt redate efectele piezoelectrice ale cristalului de cuar&, respectiv efectul
longitudinal, transversal !i efectul tangen&ial (forfecare). Axele de coordonate corespund cu axele
cristalografice ale cristalului de cuar&. Axa Oz este denumit !i axa optic , iar axa Oy este
146
denumit axa electric . În cazul efectelor piezoelectrice longitudinal sau tangen&ial, sarcina
electric este direct propor&ional cu for&a total aplicat !i apare pe suprafa&a pe care este
aplicat for&a. În plus, înc rcarea electric rezultat este dependent de dimensiunile !i forma
geometric a elementului de cuar&. Efectul transversal difer de celelalte dou efecte prin faptul
c , sarcina electric nu apare pe suprafa&a asupra c reia se aplic for&a ci pe acele suprafe&e
normale la axa Oy. De asemenea, sarcina electric nu mai depinde de dimensiunile !i forma
geometric a elementului de cuar&. În acest caz, sarcina electric depinde de rela&ia mutual
dintre dimensiunile pe axele Ox !i Oy. Astfel, prin alegerea unui element de cuar& mai sub&ire !i
mai lung, se pot ob&ine înc rc ri electrice mai mari. Sensibilitatea normal în cazul efectului
longitudinal este 2,31 pC/N; 4,62 pC/N pentru efectul tangen&ial !i 500 pC/N pentru efectul
transversal. [168]
Fig. 6.10. Efectele piezoelectrice !i axele cristalului de cuartz: efectul longitudinal (a);
efectul transversal (b); efectul tangen&ial (forfecare) (c).
Valorile momentelor sunt deduse în urma m sur rii for&elor de reac&iune !i din pozi&ia
relativ a senzorilor pe placa de for&e. Astfel, for&a ce se aplic pe fiecare senzor se compune din
trei componente: Fx, Fy, Fz, astfel rezultând un num r de 12 componente (Fig. 6.11). Exist patru
tipuri de m sur tori în ceea ce prive!te for&a vertical , dou pentru componentele tangen&iale pe
direc&ia Ox !i dou pentru componentele tangen&iale pe direc&ia Oy. Astfel, pentru ob&inerea celor
!ase componente ale for&elor !i momentelor, se pot scrie urm toarele ecua&ii [168] :
Fx = ( Fx1 + Fx4 ) + ( Fx2 + Fx3 ), (6.34)
F y = ( F y1 + F y 2 ) + ( F y 3 + F y 4 ), (6.35)
Fz = ( Fz 1 + Fz 2 ) + ( Fz 3 + Fz 4 ), (6.36)
M x = [( Fz1 Fz2 ) + ( Fz3 + Fz4 )] b, (6.37)
M y = [( Fz1 + Fz2 ) + ( Fz3 Fz4 )] a, (6.38)
M z = [( Fx1 + Fx2 ) ( Fx3 + Fx4 )] b + [( Fy1 + Fy4 ) ( Fy2 + Fy3 )] a , (6.39)
147
unde: Fx este for&a de reac&iune anterio-posterioar , [N], Fy este for&a de reac&iune medio-lateral ,
[N], Fz este for&a de reac&iune vertical , [N], Fx1,, Fx2, Fx3, Fx4 sunt componentele for&elor de
reac&iune antero-posterioare pentru fiecare senzor în parte, [N], Fx1,, Fy1, Fy2, Fy3 Fy4 sunt
componentele for&elor de reac&iune medio-laterale pentru fiecare senzor în parte, [N], Fz1, Fz2, Fz3
Fz4 componentele for&elor de reac&iune verticale pentru fiecare senzor în parte, [N], Mx, My, Mz
sunt momentele pl cii de for&e pe axele Ox, Oy, Oz, [Nm] !i a, b, loca&ia centrului geometric al
platformei, [m].
Fig. 6.11. Cele 12 componente (for&e) individuale m surate de placa de for&e.
Calcul vectorial bi !i tri-dimensional, d.p.d.v. teoretic este descris mai jos pentru a ilustra
ecua&iile necesare evalu rilor pe placa de for&e !i momente Kistler.
Fig. 6.12. Reprezentare bidimensional a unui Fig. 6.13. Reprezentare tridimensional a unui
vector F. vector F. [63]
For&a F reprezentat în figura 6.12 poate fi exprimat bidimensional vectorial ca fiind suma
dintre produsul unui scalar (proiec&ia for&ei pe ax ) cu versorul (amplitudine unu) specific:
r r r
F = Fx i + Fy j m (6.40)
148
sau scalar, cu orientarea dat de unghiul F:
F = Fx2 + Fy2
(6.41)
Fy Fx
# = arctan = arccos (6.42)
Fx F
For&a F reprezentat în figura 6.13 poate fi exprimat tridimensional vectorial ca fiind

suma dintre produsul unui scalar (proiec&ia for&ei pe ax ) cu versorul (amplitudine unu) specific:
r r r r
F = Fx i + Fy j + Fz k (6.43)
sau scalar, cu orienatrea dat de unghiurile Fx, Fy, Fz:
F = Fx2 + Fy2 + Fz2 (6.44)
Fx
# x = arccos (6.45)
F
Fy
# y = arccos (6.46)
F
Fz
# z = arccos (6.47)
F
Fig. 6.14. Caracteristicile dimensionale ale pl cii de for&e Kistler.
Atunci când pe platform se aplic doar o for& de compresiune pe direc&ie vertical (pe
direc&ia Oz), doar momentele libere în planul XOY pot fi transferate pl cii. Punctul de aplica&ie al
for&ei de reac&iune rezultante !i momentul liber pot fi calculate folosind valorile for&ei m surate
149
!i componentele momentului exprimat prin coordonatele carteziene ale sistemului. Platforma

Kistler poate asigura m sur ri ale for&ei totale de reac&iune pe vertical (Fz) !i ale for&elor de
reac&iune pe orizontal (Fx, Fy) cu o acurate&e de 1% !i o sensibilitate de pân la 0,05 Pa, într-un
domeniu de lucru de –10 ÷ 200 kPa, pe direc&ie vertical !i –10 ÷ 50 kPa pe direc&ie orizontal .
Ea are forma dreptunghiular , cu dimensiunile 600 x 400 x 25 mm !i o mas de 17,5 kg, realizat
din o&el aliat cu suprafa&a finisat prin rectificare (Fig. 6.14). Platforma este plasat pe un sistem
de patru elemente de sus&inere reglabile, cu diametrul de 60 mm !i în l&imea de 10 mm. Suprafa&a
inferioar a elementelor de sus&inere, care intr în contact cu podeaua, are o aderen& ridicat
pentru a nu permite alunecarea platformei în timpul experimentului. [14]
Fig. 6.15. Ansamblul format din placa de for&e Kistler, platformele de lemn !i materialul tampon.
Suprafa&a podelei, pe care se monteaz placa de for&e, îndepline!te condi&iile de plan-

paralelism impuse de firma Kistler pentru m sur tori de precizie. Podeaua înc perii, unde se
desf !oar experimentul, a fost realizat prin turnarea unei !ape autonivelant peste care s-a
montat linoleu de trafic greu. Planeitatea pl cii Kistler este verificat cu ajutorul unei nivele, iar
corec&iile s-au f cut prin ajustarea elementelor de sus&inere.
Pentru a elimina zona de „treapt ”, ce se formeaz între suprafa&a de contact a pl cii de
for&e !i podea, s-au construit dou platforme de lemn, amplasate de o parte !i de alta a pl cii (pe
direc&ia de deplasare a subiectului uman), având dimensiunile 760 x 360 x 35 mm. Dimensiunile
platformelor permit subiectului uman s efectueze un pas în întregime, atât înainte cât !i dup
ie!irea de pe placa de for&e, f când astfel posibil realizarea unui mers normal pe toat lungimea
deplas rii. Contactul dintre cele dou platforme !i placa de for&e nu se face direct, ci prin
intermediul unui material tampon (polistiren expandat), pentru a minimaliza eventualele
micromi!c ri induse de subiectul uman în timpul mersului (Fig. 6.15).
Tab. 6.3. Caracteristicile tehnice ale platformei Kistler. [261]
Caractersitica Simbol u.m. Valoare

Fx, Fy kN -2,5 … 2,5
Interval de m surare
Fz kN 0 … 10
Suprasarcin Fx, Fy kN -3/3
150
Fz kN 0/12
Liniaritate %FSO <±0,2
Histerezis %FSO <0,3
Axa x (ay= 0) n12
Rigiditate Axa y (ax= 0) N/µm n12
Axa z (ax= ay =0) n8
fn (x,y) n350
Frecven&a natural Hz
fn (z) n200
0
Intervalul temperaturii de operare C 0 … 60
6.3.1.2. Amplificatorul Kistler tip 5606A
În urma ac&iunii unei for&e asupra cristalelor de cuartz, cristale ce formeaz senzorul
piezoelectric, se ob&ine o sarcin electric de valoare foarte mic !i cu o rezisten& de ie!ire mare.
Din acest motiv este necesar folosirea unui amplificator de semnale.
Fig. 6.16. Amplificatorul de semnale Kistler tip 5606A .
Amplificatorul Kistler 5606A (Fig. 6.16 !i Fig. 6.17) are rolul de a transforma m rimile de
ie!ire a senzorilor piezoelectrici în semnale standard de tensiune (adic tensiune între ± 1 V !i ±
10 V cu impedan& joas ), de a efectua liniarizarea sau compensarea caracteristicilor senzorilor !i
de a limita frecven&a la domeniul cerut. Este divizat în dou canale, astfel putând prelua
concomitent semnale de la dou pl ci de for&e. Pentru fiecare canal în parte, exist 8 conectori de
intrare/ie!ire a semnalului !i doi conectori de tip trigger, unul în care amplificatorul este legat în
configura&ie „slave” !i altul în care amplificatorul este legat în configura&ie „master”
Transferul de semnal dintre placa de for&e !i amplificator se face prin intermediul unui
cablu special cu un diametru de 10 mm !i foarte bine ecranat (Fig. 6.18). Semnalul amplificat
este preluat prin intermediul a doi conectori externi de cele dou pl ci de achizi&ie, una pentru
semnale analogice !i cealalt pentru semnale digitale.
151
Amplificatorul Kistler 5606A este un amplificator de curent continuu cu un feedback

capacitiv, Cp fiind capacitan&a feedback-ului capacitiv !i Cin fiind capacitan&a cablului pentru
colectarea semnalelor !i a amplificatorului. Tensiunea de intrare a amplificatorului poate fi
exprimat în func&ie de cantitatea sarcinii electrice generat de senzorii piezoelectrici, dup cum
urmeaz [14] :
q
u int = , (6.49)
C A + Cin
unde: uint este tensiunea de intrare a amplificatorului [V], CA este capacitatea senzorului
piezoelectric [F] !i Cin capacitan&a cablului pentru colectarea semnalelor !i a amplificatorului.
Fig. 6.17. Schema de dispunere a conectorilor externi în cazul amplificatorului Kistler 5606A.
Fig. 6.18. Cablul !i conectorii ce fac leg tura dintre placa de for&e !i amplificatorul de semnale.
Tensiunea de ie!ire a amplificatorului este dat de rela&ia [168] :

C A + Cin
uiesire / uint , (6.50)
Cp
152
unde: uint este tensiunea de intrare [V] !i Cp este capacitan&a feedback-ului capacitiv [F].
Sensibilitatea senzorului piezoelectric este definit de rela&ia [168] :
q
S= , (6.51)
a
rezultând astfel o nou ecua&ie pentru tensiunea de intrare a amplificatorului [168] :
q q S
u int = = a, (6.52)
C A + Cin a C A + Cin
unde: q este sarcina electric generat de senzorii piezoelectrici [C], S este sensibilitatea
senzorului piezoelectric [V/pC] !i a accelera&ia mecanic [m/s2].
Prin înlocuirea ecua&iei (6.52) !i (6.51) în ecua&ia (6.50), se va ob&ine [168] :
S
uiesire = a. (6.53)
Cp
Sensibilitatea amplificatorului Kistler este cuprins între 0,01 !i 100 mV/pC, iar
neliniaritatea este mai mic decât 0,1 %. Frecven&a caracteristic a amplificatorului este în jur de
1 kHz. [14]
6.3.1.3. Pl9cile de achizi.ie
În cazul acestui experiment, achizi&ionarea semnalelor de la amplificator s-a realizat prin

intermediul a dou p ci de achizi&ie de la firma Measurement Computing, de tip PC CARD DAS
16/16 pentru semnale analogice, respectiv PC CARD D24/CTR3 pentru semnale digitale (Fig.
6.19). Pl cile de achizi&ie men&ionate au rolul de a efectua e!antionarea !i conversia semnalelor
analoge/digitale.
Fig. 6.19. Pl cile de achizi&ie a semnalelor PC CARD DAS 16/16 !i PC CARD D24/CTR3 !i adaptoarele
acestora la amplificator.
Minimul necesar pentru a efectua toata gama de m sur tori în regim dinamic este de dou
canale de intrare !i dou de ie!ire. Canalele de ie!ire analogic !i digital pot fi utilizate pentru
153
generarea semnalelor de excita&ie, iar cele de intrare pentru m surarea semnalului excitator real
!i, respectiv, a r spunsului. [14] Pentru interpretarea datelor furnizate de c tre cele dou pl ci de
achizi&ie a semnalelor se va folosi programul BioWare, licen&iat de c tre firma Kistler. În tabelul
6.4 sunt men&ionate cele mai importante caracteristici ale celor dou pl ci de achizi&ie de
semnale.
Tab. 6.4. Caracteristicile pl cilor de achizi&ie PC CARD DAS 16/16 !i PC CARD D24/CTR3. [14]
Pl ci de achizi&ie Intr ri analogice Intr ri digitale Ie!iri Rata de transfer Rezolu&ie

Placa PC CARD
16 0 1 200 Ks/s 16 bi&i
DAS 16/16
Placa PC CARD
0 24 1 320 Ks/s 24 bi&i
D24/CTR3
6.3.1.4. Sistem de achizi.ionare a datelor (laptop) 8i soft-ul pentru interfa.a cu

utilizatorul Bioware.
Sistemul de achizi&ionare este constituit, în cazul de fa& , dintr-un laptop DELL (num r
model PP01L).
Soft-ul de interfa& cu utilizatorul este Bioware. Prin intermediul acestuia se poate realiza
comunicarea cu placa Kistler. Soft-ul ne permite achizi&ia direct !i condi&ionat (editare timp
achizi&ie, frecven& !i greutate [kgf]).
Comunicarea dintre soft !i placa Kistler se poate realiza în dou moduri:
- Pe durata unui timp delimitat ini&ial;
- Pe durata unui timp nelimitat cu posibilitate de interven&ie activ asupra valorilor
în timp real.
Valorile ob&inute sunt supuse unor algoritmi specifici soft-ului, care se bazeaz pe ecua&iile
de calcul din tabelul 6.5, ob&inându-se valorile parametrilor din tabelul 6.5.
Tab. 6.5. Ecua&iile matematice de calcul a parametrilor în soft-ul Bioware. [14]
Parametrul Ecua.ia de calcul Descriere

Fx =fx12+fx34 For&a Medio- lateral
Fy =fy14+fy23 For&a Anterio-posterioar
Fz =fz1+fz2+fz3+fz4 For&a Vertical
oFto =sqrt(Fx*Fx+Fy*Fy+Fz*Fz) For&a Rezultant
Mx =b*(fz1+fz2-fz3-fz4) Momentul pl cii în jurul axei X
My =a*(-fz1+fz2+fz3-fz4) Momentul pl cii în jurul axei Y
Mx1 =b*(fz1+fz2-fz3-fz4)+Fy*az0 Momentul în jurul suprafe&ei superioare a pl cii
154
My1 =a*(-fz1+fz2+fz3-fz4)-Fx*az0 Momentul în jurul suprafe&ei superioare a pl cii

Mz =b*(-fx12+fx34) +a*(fy14-fy23) Momentul pl cii în jurul axei Z
Tz =Mz-Fy*az+Fx*ay Momentul for&ei rezultante
COFx =Fx/Fz Coeficientul de frecare dup direc&ia OX
COFy =Fy/Fz Coeficientul de frecare dup direc&ia OY
oCOFxyo =Sqrt(COFx*COFx+COFy*COFy) Coeficientul de frecare rezultant
ax =(Fx*az0-My)/Fz =-My1/Fz x- coordonata punctului de aplica&ie a for&ei (CP)
ay =(Fy*az0-Mx)/Fz =-Mx1/Fz y- coordonata punctului de aplica&ie a for&ei (CP)
6.3.2. Realizarea unei orteze din material termoformabil
Conform defini&iei din ISO (International Standards Organization) orteza reprezint un

dispozitiv de uz extern utilizat pentru modificarea caracteristicilor structurale sau func&ionale ale
sistemului neuromusculo- scheletic. [195]
Ortezele au principalul scop de a sus&ine o articula&ie sau un segment ai c ror parametrii
sunt afecta&i de o anumit patologie care îi reduce abilit &ile normale (for&a, semnalul neuronal,
rigiditatea).
La momentul actual ortezele sunt realizate din diverse materiale (polipropilen , fibr de
carbon, silicon) !i sunt ob&inute prin diverse tehnologii având ca !i principiu de func&ionare:
vacuum, termic.
De!i majoritatea ortezelor sunt realizate din materiale termoplastice u!oare mul&i pacien&i
sesizeaz c sunt grele !i incomfortabile, în special vara când se accentueaz fenomenul de
transpira&ie între cele dou suprafe&e. O solu&ie o prezint reducerii de material, în urma unei
analize cu element finit, în zonele care nu sunt foarte solicitate. [150] O alt solu&ie o constituie
introducerea de noi materiale mai u!oare, precum x-lite, care au proprietatea de a reduce
fenomenul de transpira&ie.
Fig. 6.20. For&a de reac&iune necesar în cazul hemiplegiei piciorului.
155
Noile biomateriale urm resc adaptarea, la forma anatomic !i la fiziologie, în limite cât
mai productive si comfortabile la necesit &ile locomotorii ale persoanelor afectate de diverse
patologii.
Realizarea unei orteze din material termoformabil, x-lite, de ultim genera&ie presupune
trecerea prin urm toarele etape, expuse mai jos.
Materialul termoformabil este constituit dintr-o matrice de bumbac impregnat cu o solu&ie
cu copolimer. Polimerul este complet reactiv ceea ce înseamn c nu con&ine reziduuri sub form
nereactiv !i prin urmare nu va elibera astfel de reziduuri la aplicare sau la purtare. Principala
proprietate a copolimerului o constituie posibilitatea repet rii procesului de termoformare la
temperaturi de 710C f r ca acesta s -!i piard caracteristicile specifice. Produsul are de
asemenea proprietatea de memorie a formei.
Caracteristicile principale ale produsului sunt:
• Netoxic;
• Biodegradabil;
• Ventila&ie incomparabil ;
• U!or;
• Reversibil;
• Propriet &i unice de lipire;
• Rigiditate variabil (Fig. 6.21);
• Pre& sc zut.
Fig. 6.21. Rigiditatea !i alungirea materialului X-lite dup trei direc&ii. [110]
În prim faz produsul are forma unei fâ!ii de material precum în figura 6.22, sau mai
poate fi înt pnit sub forme de role sau benzi. Acesta se introduce într-un vas cu ap care se afl în
jurul temperaturii de 710C. Produsul trebuie imersat pentru cel pu&in 2 minute pentru a ajunge la
starea necesar aplic rii.
Fig. 6.22. Produsul X-lite în stare ini&ial .
156
În a doua faz se aplic un material textil elastic intermediar (Fig. 6.23) sub forma unei
plase, în vederea elimin rii oric ror inconveniente prezente la aplicarea !i îndep rtarea ortezei.
Scopul principal este de a înl tura lipirea între suprafa&a ortezei !i cea a pielii.
Fig. 6.23. Materialul textil elastic intermediar.
În cea de-a treia faz are loc extragerea produsului din apa cald , scuturarea acestuia
pentru înl turarea excesului de ap !i aplicarea produsului pe articula&ie sau pe segment.
Fig. 6.24. Aplicarea produsului pe articula&ie.
Orteza în forma sa antefinal apare în figura 6.25. Acesteia urmeaz a i se aplica niste
benzi cu scai, de fixare, în partea anterioar , pentru rigidizarea acesteia cu segmentele care intr
în articula&ie.
În urma expertizei medicale se pot rigidiza anumite zone, care par a fi solicitate la
suprapresiune, prin ad ugarea de material sub forma de benzi.
Dup cum se poate observa în figura 6.25 orteza urm re!te în detaliu forma anatomic a
piciorului.
Testarea biomecanic are drept scop evaluarea ortezei din punct de vedere al adapt rii
fiziologice. În acest mod, principalele caracteristici urm rite, adaptarea anatomic !i fiziologic ,
pot fi atinse la cost !i timp tehnologic redus.
Orteza are scopul de a fixa articula&ia gleznei în pozi&ie neutr !i de a mic!ora mi!c rile
flexiei !i extensiei plantare. Orteza a fost utilizat în evaluarea subiec&ilor, f r înc l& minte, în
157
diverse situa&ii statice !i dinamice sub influen&a parametrilor mediului înconjur tor, ale!i în
cadrul unui subcapitol anterior denumit alegerea parametrilor de mediu.
Fig. 6.25. Forma antefinal a ortezei.
6.3.3. Desf98urarea experimentului
Alegerea subiec&ilor s-a f cut din prisma protocolului experimetal, &inându-se cont de
condi&ia s n toas a acestora, astfel încât s nu avem discrepan&e datorate unor posibile patologii
ale principalelor sisteme care converg la men&inerea echilibrului stabil. S-a ales un interval de
vârst (20-39 ani cu media de 24 de ani) care d.p.d.v. !tiin&ific constituie un vârf al
performan&elor fiziologice.
Ob&inerea consim& mântului acestora, de participare la experimentul pe care l-am construit
conform protocolului din anexa 6.1, s-a realizat pe baza unui formular general completat de c tre
to&i subiec&ii prin care aces&ia sunt informa&i despre desf !urarea experimentului, scopul,
procedurile, posibilele beneficii !i eventualele riscuri ale acestui studiu experimental,
alternativele particip rii !i confiden&ialitatea datelor personale. Acest formular se conformeaz
unei bibliografii realizat în aceast direc&ie pentru a alinia acest experiment la nivelul celor
realizate pe subiec&i umani !i care necesit o astfel de abordare. [255, 256, 257]
Fiecare subiect a fost în!tiinat în prealabil despre desf !urarea etapelor experimentului !i
!i-a dat acordul în scris.
S-a pornit de la realizarea unui protocol experimental în care s-au înscris nume/ prenume,
vârst , în l&ime, greutate m surat pe placa Kistler, patologii (la nivelul mu!chilor, ligamentelor,
tendoanelor, oaselor, sistemului neurovegetativ, sistem vizual, sistem vestibular etc.),
dreptaci/stângaci, num r de telefon, sesiz ri postexperimentale. (Anexa 6.2)
Experimentul a urm rit desf !urarea !edin&elor de m surare într-o anumit ordine (Anexa
6.3), astfel: ochi închi!i (OI), ochi deschi!i (OD), OI cu spum , OD cu spum , OI cu spum la
2Hz, OI cu spum la 7Hz, OI cu spum la 7.83Hz, OI cu spum la 8Hz, OI cu spum la 20Hz,
OD cu iluminare la nivelul fe&ei, OD cu sunet salvare, OD cu sunet sniper, OD cu întoarcere cap
158
la stânga !i la dreapta la interval de 10 sec (Start-10sec-stânga-10sec-dreapta-xsec-Stop), OD cu

aplecare a capului la stânga, dreapta, fa& , spate la interval de 5 sec(Start-5sec- stânga-5sec-
dreapta-5sec-fa& -5sec-spate-xsec-Stop), OD cu destabilizare proprie înspre fa& , OD cu
destabilizare proprie înspre spate, OD cu destabilizare proprie înspre stânga, OD cu destabilizare
proprie înspre dreapta, OI cu spum , OI cu spum cu expunere la gama de frecven&e (0-20kHz),
dinamic (locomo&ie) normal , dinamic cu iluminare la nivelul fe&ei, dinamic cu iluminare de pe
podea !i dinamic cu sunet salvare.
E!antioanele de valori preluate au fost personalizate în func&ie de necesit &ile
experimentului !i evitarea timpilor mor&i, astfel primele m sur ri 0-14, cu 3000 valori, într-un
interval de 30 de secunde cu frecven&a de achizi&ie de 100 Hz; urm toarele m sur ri, 15-18 cu
1000 de valori, într-un interval de 10 de secunde cu frecven&a de achizi&ie de 100 Hz; m sur rile
19-20, cu 9000 de valori, într-un interval de 90 de secunde cu frecven&a de achizi&ie de 100 Hz,
m sur rile dinamice 21-24, cu 400 de valori, într-un interval de 4 de secunde cu frecven&a de
achizi&ie de 100 Hz. Intervalele temporale au fost alese din prisma bibliografiei studiate.
În plus fa& de aceste condi&ii s-a utilizat imoblizarea articula&iei gleznei prin intermediul
ortezei descrise anterior acestui subcapitol. S-a evaluat stabilitatea, în aceast situa&ie, sub
influen&a acelora!i stimuli, prezenta&i anterior. S-a pus accent pe evaluarea destabiliz rii în cele
patru direc&ii (fa& , spate, stânga, dreapta).
Urm rind ecua&iile matematice din tabelul 6.5 s-a încercat o evaluare invers , pornind de la
valorile ob&inute experimental prin intermediul soft-ului Bioware, a parametrilor a !i b, care
constituie loca&ia centrului geometric al platformei Kistler !i prin urmare ar trebui s aib
valorile de 17 !i respectiv 27 cm. În urma acestei analize, nemaiîntâlnite în bibliografia de
specialitate, s-a determinat o varia&ei considerabil , în anumite cazuri, a acestor parametrii care
în mod normal ar trebui s aib o valoare fix , rezultând astfel o eroare de fidelitate a platformei
Kistler.
Ini&ial platforma de for&e !i momente Kistler a fost calibrat prin intermediul unor greut &i
metrologice de 20 kg dispuse succesiv în 5 zone (cele patru p trate !i la interesec&ia celor dou
linii) precum în figura 6.26. Datorit pozi&iei actuale, într-un laborator situat la etajul al doilea
din cl direa departamentului de cercetare Sisteme Mecatronice Avansate, a platformei Kisler, pe
lâng calibrare s-a efectuat !i un set de m surari. Acestea au urm rit evaluarea posibilelor
influen&e datorate vibra&iilor la care este solicitat cl direa, aceasta situându-se într-o zon foarte
ciculat a ora!ului Bra!ov. S-a determinat astfel c exist influen&e datorate pozi&iei actuale !i s-a
ales ca experimentele s se deruleze dup ora 18:00, or la care traficul este substan&ial redus !i
nu exist influen&e asupra m sur torilor.
159
a)
b)
Fig. 6.26. Dispunerea greut &ilor metrologice !i succesiunea acestora pentru calibrare:
greutatea plasat în cinci pozi&ii – în cele patru p trate !i la intersec&ia celor dou linii (a),
plasarea celor patru greut &i pentru calibrare (b).
Soft-ul Bioware a fost setat astfel:

- Pragul de achizi&ie (5N), (Fig. 6.27 a)
- Sistem de coordonate kistler. (Fig. 6.27 b)
Fig. 6.27. Pragul de achizi&ie !i sistemul de oordonate.
Utilizarea platformei Kistler s-a realizat în combina&ie cu aplicarea unei spume (burete de
1.5 cm), precum în figura 6.28, în vederea perturb rii semnalului proprioceptiv din articula&iile
corpului uman !i de la nivelul t lpii, prin eliminarea suprafe&ei rigide. Aceast perturbare
împreun cu absen&a semnalului vizual este utilizat în general la evaluarea semnalului
vestibular, prin anularea celorlate dou care contribuie la men&inerea echilibrului stabil.
a) b) c)
Fig. 6.28. Platforma Kistler: f r spum (a), cu spum vedere de sus (b), cu spum vedere din fa& (c).
160
Pentru a putea limita erorile de plasare a subiec&ilor pe platforma Kistler, s-a materializat
un model individual, precum în figura 6.29 b, cu ajutorul c ruia am ob&inut dimensiunile
specifice ale bazei de sus&inere !i am limitat modific rile parametrilor BS, deosebit de importan&i
la evaluarea experimental în cazul echilibrului stabil.
a) b)
Fig. 6.29. Modelul de împ r&ire a platformei Kistler în patru zone (a) !i marcarea zonei plantare (b).
Subiec&ii au fost solicita&i s respecte cerin&ele protocolului experimental conform c ruia

postura trebuie s fie ortostatic relaxat . A!ezarea subiec&ilor de-a lungul evalu rilor poate fi
vizualizat în figurile 6.30, 6.31, 6.32, pentru cazul static f r spum cu iluminare la nivelul
fe&ei, cazul dinamic cu iluminare la nivelul fe&ei !i respectiv cazul dinamic cu iluminare de pe
podea. Acestea sunt reprezentative, pentru celelalte situa&ii întâlnite în cadrul experimentului
a!ez rile sunt asem n toare singura diferen& fiind absen&a sursei de lumin .
Fig. 6.30. Cazul static f r spum cu iluminare la nivelul fe&ei.
Fig. 6.31. Cazul dinamic cu iluminare la nivelul fe&ei.
161
Fig. 6.32. Cazul dinamic cu iluminare de pe podea.
6.3.3.1. Sistemul audio
Sunetele au fost generate într-un soft de prelucrate a sunetelor !i s-au obtinut astfel
frecven&ele utilizate în cadrul experimentului, sunetele auxiliare au fost preluate de pe internet
din diverse surse accesibile. Acestea au fost generate cu un sistem audio (Hercules 5.1 70) ale
c rui caracteristici sunt [258]:
• Putere la ie!ire- 70W RMS, împ r&it astfel:
- Difuzoare fa& - 2*7.5W;
- Difuzoare spate- 2*7.5W;
- Difuzor central- 15.5W;
- Subwoofer- 24.5W;
• Putere maxim (puterea electric maxim distribuit de la amplificator c tre
difuzoare )- 140W;
• Izolat magnetic
Sistemul audio (Fig. 6.33) utilizat pentru aplicarea de zgomote de fundal a fost dispus
pentru a genera suround zgomote la diverse frecvente si diverse sunete.
Fig.6.33. Sistemul audio.
Sistemul de boxe a fost dispus precum în figura 6.34, schema în raport cu placa Kistler !i
precum în figura 6.35, în raport cu subiectul.
162
Fig.6.34. A!ezarea sistemului audio, vedere de ansamlu, în raport cu platforma Kistler.
Fig.6.35. Identificarea pozi&ion rii sistemului audio în raport cu subiectul, subwooferul se situeaz în
spatele subiectului.
Verificarea frecven&elor emise de sistem pe parcursul experimentului s-a realizat prin

intremediul unui osciloscop !i a unui generator de semnale. (Fig. 6.36). Ambele dispozitive sunt
produse de firma Agilent Technologies.
Generatorul de semnale, Agilent 33220 A, folose!te tehnica sintetiz rii digitale directe
pentru a crea un semnal de ie!ire, stabil !i precis, cu unde sinusoidale f r distorsiuni.
Tab. 6.6. Caracteristicile tehnice ale generetorului de sunet
Caracteristic9 Dimensiune
Acurate&ea ±(10 ppm+ 3pHz) în 90 de zile
Rezolu&ia 1 µHz
Amplitudinea frecven&elor 1 µHz- 20MHz
Impedan&a 50 0
163
Osciloscopul, Agilent DSO3202 A, permite analiza semnalului la ie!irea din placa audio a
calculatorului, respectiv intrarea în sistemul audio. Semnalul la ie!ire poate fi astfel u!or verificat
deoarece amplitudinea frecven&elor, aparatului, dep !e!te limita frecven&ei sunetului audibil.
Tab. 6.7. Caracteristicile tehnice ale oscilatorului.
Caracteristic9 Dimensiune
Rezolu&ie vertical 8 bi&i
Senzitivitate vertical 2mV/ div. – 5V/ div.
Impedan& intrare 1M0
Amplitudinea frecven&elor 1Hz- 200MHz
Fig.6.36. Osciloscopul !i generatorul de semnale.
Fig.6.37. Sonometrul Spark 706.
Nivelul presiunii sunetului, emis de-a lungul experimentului, a fost m surat cu un

sonometru Spark 706 (Fig. 6.37) de la compania Larson Davis. Acesta poate m sura nivele ale
164
presiunii sunetului cuprinse în intervalul 40- 143dB. Dispozitivul a fost ata!at la nivelul taliei
fiec rui subiect iar senzorul la nivelul urechii. Ob&inându-se astfel nivelul presiunii sunetului la
intrarea urechii. Valorile înregistrate, reprezentând minimul !i maximul nivelului de presiune al
sunetului, au fost trecute în tabelul 6.8.
Tab. 6.8. Sunetele emise !i nivelul presiunii acestora.
Sunet dBmin dBmax

2Hz 50.3 52
7Hz 52.2 53
7.83Hz 95.2 96
8Hz 53.8 54.5
20Hz 66.9 67.2
Salvare 86 94
Sniper 75 84
Gama frecvente 51 89
6.3.3.2. Sistemul de iluminare
Sistemul de iluminare const dintr-o surs de iluminare (Fig. 6.38), utilizat îndeosebi la
iluminararea marker-erelor folosite în analiza cinematic pentru determinarea traiectoriilor de
mi!care a articula&iilor aparatului locomotor. Sursa de iluminare func&ioneaz pe principiul
radia&iei luminoase cu desc rcare în gaz (halogen).
Fig. 6.38. Lampa Kaiser Videolight.
Pentru experimentul propus, care necesit o înregistrare scurt , se va utiliza o surs de

lumin cu halogen, respectiv o lamp Kaiser Videolight (Fig. 6.38).
Eficacitatea luminoas specific este raportul dintre fluxul luminos emis !i puterea
consumat , = 1/P lm/W. [259] Lampa are eficacitatea luminoas specific , =18 lm/W la o
putere de 1000 W. [260]
Luminan&a medie – (Lm) este media valorilor luminan&ei în toate punctele corpului luminos,
respectiv, raportul dintre intensitatea radia&iei l mpii în direc&ie perpendicular pe corpul luminos
!i aria de gabarit a corpului luminos. Dac dS este elementul de suprafa& a fluxului !i este
unghiul dintre direc&ia dat V (de vizare) !i normala N la suprafa&a dS, atunci proiec&ia suprafe&ei
165
dS pe un plan normal pe direc&ia de vizare V este d' = dS cos . Luminan&a este dat de rela&ia
[259] :
dI dI
B= = . (6.54)
d' dS cos
Iluminarea – E (iradierea) unei suprafe&e în jurul unui punct al s u este dat de raportul
dintre fluxul luminos d1, care cade pe elementul de suprafa& dS din jurul acestui punct !i aria
dS, adic E = d1/dS. Leg tura între iluminarea E !i intensitatea I a sursei de lumin este ob&inut
astfel: fluxul luminos este dat de rela&ia d1 = I d0 ; în care d0 are forma [259] :
dS cos i
d0 = , (6.55)
2
unde: i este unghiul pe care îl face normala la suprafa&a dS cu raza principal a fascicolului (Fig.
6.39) !i r – distan&a dintre surs !i suprafa& .
Fig. 6.39. Reprezentarea unghiului ”i” pe care îl face normala la suprafa& dS cu raza
principal a fasciculului.
Vom avea deci, expresiile pentru fluxul luminos !i iluminare de forma [259] :
dS cos i
d1 = I ; (6.56)
2
I
E= cos i = E0 cos i , i = 0 . (6.57)
2
Cu ajutorul rela&iilor de mai sus !i cu valorile folosite se calculeaz parametrii sursei:

• fluxul de lumin 1 este determinat pentru fiecare surs ca fiind:
11 = , P = 18 x 1000 = 18000 lm;
• intensitatea sursei se calculeaz în varianta în care lampa emite radia&ie, în unghiul
maxim al variantei constructive alese, de 22. În acest caz, fiind vorba de fascicule de
lumin colimate, paralele între ele !i cu o ax optic (Fig. 6.40 a) s-a optat pentru un
reflector paraboloid care reflect lumina din focare (unde este plasat sursa) într-un
fascicul colimat. Acest reflector are dimensiunile conform nota&iilor din figura 6.40,
b, A=150 mm, B=120 mm i C=34 mm.
În aceste condi&ii iluminarea va fi dat de [259] :
166
1 1 18000
I1 = = = 2866,24 cd; (6.58)
22 22
a) b)
Fig. 6.40. Reflector paraboloid care reflect fascicule de lumin colimate, paralele între ele (a);
caracteristicile dimensionale are reflectorului paraboloid. (b).
• luminan&a (str lucirea) sursei este [259] :

I 2866 ,24
B= = = 181,98 × 10 4 nit, (6.59)
S 0 ,075 × 0 ,021
Fig. 6.41. Sistemul de iluminare format din sursa de lumin cu trepied.
Reflectorul este pozi&ionat într-o carcas metalic de sec&iune p trat . Carcas este
prev zut cu patru vole&i pentru o direc&ionare precis a radia&iei luminoase. Prinderea carcasei
de trepied (Fig. 6.41) se face prin înfiletare, prin intermediul unui mâner pliabil ce permite
înclinarea corpului l mpii cu 180 grade. Sursa de lumin se alimenteaz de la o surs de curent,
de la re&ea de 220 V !i frecven& de 50 Hz, prin intermediul unui cablu de alimentare cu lungimea
de 4 m. [260]
167
6.3.3.3. Sistemul de m9surare a temperaturii 8i a umidit9.ii
M surarea temperaturii !i a umidit &ii s-a efectuat cu un sistem mecatronic care are în
componen& :
- un display pentru afi!area independent de conectarea la un computer;
- o plac de achizi&ie care comunic printr-un cablu usb;
- cinci senzori de temperatur ;
- un senzor de umiditate;
Fig. 6.42. Sistemul de iluminare !i senzorii dispu!i pe centru (umiditate !i temperatur ) !i pe

margini (4 senzori de temperatur ).
Fig. 6.43. Vedere detaliat a sistemului de Fig. 6.44. Placa de conectare a celor patru senzori
achizi&ie. de temperatur .
Achizi&ia valorilor s-a realizat, prin conexiunea usb, cu calculatorul. Odat conectat,
sistemul, la calculator s-a accesat, din meniul Start- All programs- Accessories-
Communications, comanda HyperTerminal unde s-a introdus un nume pentru conexiune. În
urm torul pas s-a ales portul pe care se afl conectat sistemul, în cazul nostru COM 5. Din
fereastra urm toare s-a ales viteza de transfer (bit/sec) de 9600, restul au r mas implicit. Valorile
ob&inute la un interval de 3 sec au fost ulterior salvate sub forma unui fi!ier txt care a fost mai
departe evaluat cu ajutorul soft-ului Origin, datorit num rului mare de valori ob&inut. Acesta
168
este un soft foarte des utilizat în cercetarea !tiin&ific deoarece permite o analiz laborioas a mai
mult de 65000 de rânduri specifice excell-ului.
6.4. TRATAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Tratarea datelor experimentale con&ine date referitoare la:
• Analiza statistic a evolu&iei stocastice a centrului de presiune;
• Analiza statistic general ;
• Analiza unor erori.
6.4.1. Pa8ii realizarii analizei valorilor experimentale obtinute pe standul de proba cu

soft-ul Bioware
Fi!ierele au fost salvate ini&ial în format dat. (Bioware files) pentru a putea fi reutilizabile
în acest soft, specific platformei Kistler.
Pentru fiecare experiment în parte s-au salvat ulterior, doar datele necesare (Fx, Fy, Fz, Ax,
Ay) în format txt. pentru a putea fi prelucrate în soft-ul excel, sau origin. În acest soft au fost
implementate o serie de func&ii printre care: media, abaterea standard, maximul, minimul,
amplitudinea, distribu&ia (coeficientul de varian& ), indicele IBP, limitele unei abateri standard !i
a doua abateri standard de-o parte !i de alta a mediei, eroarea standard, distan&a parcurs ,
evaluarea valorilor for&ei Fz, indicii de stabilitate ( $) ) *) * !" Rezultatele
acestor func&ii, pentru fiecare subiect în parte, sunt afi!ate în anexa 6.5.
E!antioanele în analiza static au fost de 3000 !i respectiv 9000, corespunz toare achizi&iei
valorilor pe durata a 30 !i respectiv 90 de secunde la o frecven& de 100 Hz, precum în
bibliografia de referin& . E!antioanele în analiza dinamic au fost variate în func&ie de momentul
intr rii în contact cu platform !i respectiv a desprinderii de pe aceasta. În aceast direc&ie s-au
utilizat ustensilele din cadrul soft-ului Bioware care limiteaz , cu ajutorul pragului (threshold) !i
a dou cursoare, momentul în care piciorul s-a aflat în contact cu platforma. Se identific astfel
momentul exact al intr rii în contact !i al desprinderii, urmând ca evaluarea s se realizeze doar
pe acest e!antion de valori.
Setarea pragului de achizi&ie a fost descris anterior în figura 6.27. Configurarea celor dou
cursoare de limitare se face accesând comanda View- Statistics (comanda scurt - F3) dup care
se mut manual, prin intermediul mouse-ului, cele dou cursoare delimitând astfel zona de
contact a piciorului cu platforma Kistler. Rezultatul, valorile de început !i sfâr!it, se poate citi în
fereastra Statistics, precum în figura 6.47. Conform acestui rezultat se aleg doar valorile for&elor
sau centrului de presiune corespunz toare acestui interval de timp, eliminând celelalte valori în
cadrul analizei statistice ulterioare.
169
Fig. 6.45. Valorile for&elor, în cazul dinamic, f r cursoare de limitare.
Fig. 6.46. Valorile for&elor, în cazul dinamic, cu cursoare de limitare.
Fig. 6.47. Valorile de Start !i End corespunz toare contactului cu platforma Kistler.
Schema bloc simplificat , corespunz toare analizei unui singur subiect, este cea din figura 6.48.
1subiect
Multiple test ri statice !i dinamice în condi&ii variate !i cu stimuli diferi&i
Evaluarea valorilor ob&inute pentru fiecare testare
Fig. 6.48. Schema bloc a experimentului în cazul unui singur subiect.
170
CAPITOLUL 7
CONCLUZII
7.1. Concluzii generale
Studiul !i cercetarea influen&elor mediului înconjur tor asupra stabilit &ii !i locomo&iei
umane, care a f cut obiectul prezentei teze de doctorat, a avut drept baz importan&a pe care o au
parametrii mediului înconjur tor asupra unor parametrii responsabili cu controlul stabilit &ii !i
locomo&iei umane.
De!i aparent simpl !i cunoscut , problema acestui studiu, ca multe alte probleme din
domeniul ingineriei biomecanice, ofer spre investigare o multitudine de aspecte, neb nuite la
prima vedere.
Abordarea studiului s-a f cut dup trei direc&ii principale: studiul stadiului actual al
cercet rilor în domeniile, a c ror obiect de studiu îl constituie interac&iunea între parametrii
mediului înconjur tor !i parametrii care controleaz echilibrul stabil !i locomo&ia corpului uman,
studiul analitic al parametrilor mediului înconjur tor, al parametrilor locomo&iei !i stabilit &ii
umane, studiul experimental, în condi&ii reale, al influen&ei mediului înconjur tor asupra
stabilit &ii !i locomo&iei umane.
Scopul final al tezei de doctorat a fost ob&inerea unui parametru de analiz a stabilit &ii !i
locomo&iei umane !i surprinderea influen&elor parametrilor de mediu asupra parametrilor
stabilit &ii !i locomo&iei umane. Materializarea lui atest faptul c aceast tez de doctorat este o
lucrare interdisciplinar , aflat la frontiera dintre mai multe domenii. Tehnicile utilizate cuprind
un domeniu extins, de la ecua&ii clasice de calcul mecanic, algoritmi din domeniul proiect rii
CAD !i terminând cu ecua&ii de calcul statistic.
Ob&inerea datelor experimentale în stare brut , a impus g sirea de noi metode de evaluare a
fenomenelor studiate !i eviden&iate în urma studiului teoretic. Prelucrarea lor a presupus
construirea unor algoritmi de achizi&ie !i analiz a datelor înregistrate, în scopul eviden&ierii
particularit &ilor studiului în abordarea teoretic .
A!a cum lucrarea este structurat pe nou p r&i, !i concluziile ce se desprind din ea se pot
structura pe trei segmente ce vor fi expuse în continuare.
7.1.1. Concluziile stadiului actual al cercet9rii 8i studiului analitic
În cadrul tezei s-a realizat o analiz critic a parametrilor mediului înconjur tor care
interac&ioneaz cu parametrii specifici controlului locomo&iei !i stabilit &ii umane, perturbându-le
performan&ele.
S-au luat în considerare !i dispozitivele de protec&ie actuale contra influen&ei factorilor
ambientali asupra corpului uman !i ergonomia spa&iului înconjur tor !i s-a realizat o imagine de
ansamblu, la momentul actual, a dispozitivelor de asistare !i recuperare a persoanelor cu
probleme locomotorii, de echilibru !i stabilitate.
Ca urmare a analizei !i a studiului critic, efectuat stadiului actual al cercet rii în domeniul
influen&ei mediului înconjur tor asupra performan&elor subiec&ilor umani în diverse condi&ii
ambientale, s-a constatat faptul c domeniul cunoa!terii factorilor care definesc mediul
înconjur tor a fost !i este de actualitate în m sura în care se dore!te îmbun t &irea performan&elor
umane prin ergonomizarea spa&iilor de lucru !i a confortului ambiental.
Conform studiilor recente exist o influen& variat a mediului înconjur tor, reprezentat de
factorii descri!i în acest capitolul doi !i patru, asupra performan&elor subiec&ilor umani. În
deosebi s-a constat efectul d un tor !i înc neevaluat, din perspectiva mecanic !i fizic a
locomo&iei !i a echilibrului corpului uman, al zgomotelor !i al ilumin rii spa&iilor. De asemenea,
studiile efectuate pân la momentul actual au luat în considerare spre analiz câte un factor
ambiental individual, neevaluând caracteristicile fiziologice ale subiec&ilor umani în diverse
medii complexe în care s se poat lua în eviden& mai mult de un factor din mediul înconjur tor.
7.1.2. Concluziile studiului analitic al locomo.iei 8i stabilit9.ii umane
În cadrul tezei, mai exact al capitolului cinci, s-au prezentat câteva generalit &i !i
terminologia general a domeniului biomecanic, for&ele împlicate în mi!c rile corpului !i s-a
realizat o analiz teoretic a locomo&iei, echilibrului !i stabilit &ii umane. În acest capitol s-au
dezb tut parametrii de care depinde echilibrul stabil !i locomo&ia. Printre ace!tia se reg sesc baza
de sus&inere, centrul de presiune al for&elor din zona plantar , centrul de mas sau centrul de
greutate, linia de greutate, unghiul format de linia de greutate !i generatoarea determinat de CM
!i marginea suprafe&ei BS.
Conform acestei sec&iuni se poate afirma c exist posibilitatea ca mediul înconjur tor s
aib o influen& asupra stabilit &ii !i echilibrului !i automat asupra locomo&iei bipede datorit
sistemelor anatomice de care depinde echilibrul corpului uman.
Din punct de vedere mecanic se poate constata interdependen&a stabilit &ii, a echilibrului, a
posturii !i respectiv a locomo&iei bipede.
172
Capitolul 7. Concluzii
7.1.3. Concluziile studiului experimental
În urma studiului !i analizei metodelor de evaluare, existente, a echilibrului, a stabilit &ii s-

au extras parametrii de analiz a experimentului preconizat în cadrul tezei.
Ca urmare a alegerii parametrilor mediului înconjur tor !i a celor care controleaz
echilibrul !i stabilitatea corpului uman s-a trecut la proiectarea instala&iei experimentale, pe care
s se poat conduce experimentele care au în centrul lor parametrii aminti&i anterior.
Analiza fidelit &ii, platformei Kitsler împreuna cu soft-ul prorpiu Bioware, s-a dovedit a fi
foarte important în cadrul calibr rii !i utiliz rii în condi&ii optime a instala&iei experimentale.
De asemenea utilizarea osciloscopului, a generatorului de semnal !i a sonometrului a ajutat
la setarea optim !i de precizie a instala&iei de emitere a sunetelor la frecven&ele dorite. Prin
intermediul acestora !i a soft-ului NCH, care este un generator de semnal, s-au configurat
frecven&ele individuale !i o gam care cuprinde frecven&e în intervalul 0- 20000Hz, utilizate în
cadrul experimentului.
Orteza, descris în capitolul !ase, are scopul de a fixa articula&ia gleznei în pozi&ie neutr !i
de a mic!ora mi!c rile flexiei !i extensiei plantare. Orteza a fost utilizat în evaluarea subiec&ilor,
f r înc l& minte, în diverse situa&ii statice !i dinamice sub influen&a parametrilor mediului
înconjur tor. Aceast metod , de imobilizare a unei articula&ii, a urm rit identificarea aportului
pe care îl aduce indicele de stabilitate la identificarea limitelor de stabilitate. De asemenea s-a
urm rit modul în care intervine orteza la perturbarea static !i dinamic a stabilit &ii !i
locomo&iei umane.
Rezultatele, statistice !i ale parametrilor de evaluare, ob&inute în urma evalu rii
experimentale au avut principalul obiectiv de a sublinia influen&a ilumin rii, a zgomotelor !i a
frecven&elor sunetului asupra stabilit &ii !i locomo&iei umane. Mul&i dintre parametrii statistici
sunt deseori întâlni&i în analizele evaluative de tip statistic. Pe lâng ace!ti parametrii, s-au
integrat ni!te parametrii noi precum: calculul ariei bazei de sus&inere, unghiul de deschidere al
t lpilor, indicele balansului posturii, distan&a parcurs de centrul de presiune de-a lungul unei
evalu ri, evaluarea valorilor for&ei FZ !i indicii de stabilitate. Aria bazei de sus&inere !i unghiul de
deschidere al t lpilor ne ajut , deoarece corelate cu în l&imea aproximativ la care se situeaz
centrul de mas , al fiec rui subiect, se poate determina unghiul dintre dreapta corespunz toare
proiec&iei centrului de mas !i dreapta care une!te centrul de mas cu punctele de pe marginea
bazei de sus&inere. Indicele balansului posturii are rolul de a evalua dispersia valorilor centrului
de presiune. Distan&a parcurs de centrul de presiune pe suprafa&a de sprijin constituie un alt
parametru foarte important,deoarece se identific dezechilibrele care apar la nivelul controlului
posturii. Evaluarea valorilor for&ei Fz are rolul de a cuantifica, în trei stive, situa&iile în care for&a
rezultant , de-a lungul experimentului, este mai mare, mai mic sau egal cu for&a de greutate
ini&ial (preluat de soft la începutul fiec rei sesiuni). Indicii de stabilitate constituie o nou
173
modalitate de abordare a evalu rii stabilit &ii unui subiect prin calcularea raportului dintre
valoarea maxim a for&elor, dup fiecare ax , din planul platformei Kistler, m surate de-a lungul
fiec rei sesiuni experimentale !i maximul for&elor dup aceea!i direc&ie si cu acela!i sens
m surate într-o sesiune particular . În cadrul acestei sesiuni, subiectul este supus unei
destabiliz rii proprii dup cele patru sensuri (fa& , spate, stânga dreapta) conducând la ob&inerea
a patru rapoarte, corespunz toare celor patru sensuri, pentru fiecare sesiune experimental .
Acest ultim parametru, nou introdus, are rolul de a furniza informa&ii cu referire la
comportamentul posturii, echilibrului si a stabilit &ii corpului uman în raport cu limitele de
stabilitate pe care le poate atinge corpul uman în condi&ii optime de desf !urare. Condi&iile
optime se refer , în acest caz, la faptul c mediul ambiental este unul f r perturba&ii iar
subiectul, fiind con!tient de propria destabilizare, asigur un aport bogat de informa&ii la nivelul
sistemelor care controleaz postura, echilibrul !i stabilitatea corpului uman. Acest parametru
constituie o noutate.
S-a urm rit !i preluarea valorilor temperaturii ambientale ca !i posibil factor de influen& .
In aceast direc&ie, echipamentul realizat, compus dintr-un circuit integrat, un afi!or !i !ase
senzori, dintre care cinci de temperatur !i unul de umidiate, prezint un rol important în acest
experiment !i nu numai deoarece orice experiment pe lâng identificarea parametrilor de analiz ,
proiectarea instala&iei !i a protocolului experimental, necesit existen&a unei modalit &i de
preluare a valorilor temperaturii !i umidit &ii din înc perea în care se desf !oar experimentul.
Multitudinea valorilor statistice !i a indicilor ale!i au condus la o evaluare consistent atât
din punct de vedere calitativ cât !i cantitativ.
174
CAPITOLUL 8
CONTRIBU II ORIGINALE I MOD DE VALORIFICARE
8.1. Contribu.ii originale
Teza de doctorat „Studii i Cercet ri privind Influen a Mediului Înconjur tor asupra
Stabilit ii i Locomo iei Umane” îmbin cuno!tin&ele din mai multe domenii în vederea
ob&inerii unui parametru nou de analiz a stabilit &ii !i evaluarea posibilelor influen&e ale
frecven&elor sunetului !i ale ilumin rii asupra stabilit &ii !i locomo&iei umane, precum !i
investigarea unei orteze în cadrul stabilit &ii !i locomo&iei.
Contribu&ia autorului const în rezultatele ob&inute în urma analizei experimentale,
conforme unui protocol, a celor discutate anterior.
Capitolul 2 intitulat „Stadiul actual al cercet rii în domeniul influen ei mediului
înconjur tor asupra stabilit ii i locomo iei umane” prezint într-un mod sintetic rezultatele
actuale ale cercet rii în domeniul tezei, cât !i no&iuni fundamentale în în&elegerea acestui
domeniu. În acest capitol contribu&iile autorului sunt :
Un studiu complex al unor parametrii decisivi în perturbarea stabilit &ii !i locomo&iei;
O sintez a dispozitivelor terapeutice de asistare a subiec&ilor cu probleme locomotorii,
Capitolul 4 se intituleaz „Studiul i analiza parametrilor caracteristici ai mediului
înconjur tor” !i prezint o sintez complex a parametrilor mediului înconjur tor !i a
dispozitivelor de protec&ie !i ergonomia mediului înconjur tor. Contribu&iile autorului la acest
capitol au constat în:
Studiul !i descrierea am nun&it a parametrilor caracteristici ai mediului încojur tor care
interac&ioneaz cu sistemele corpului uman, în vederea con!tientiz rii !i alegerii
parametrilor de analiz experimental ulterioar ;
Studiul !i descrierea dispozitivelor de protec&ie !i egonomia mediului înconjur tor, care
ajut la mic!orarea influen&elor exterioare asupra corpului uman,
Capitolul 5 se intituleaz „Analiza locomo iei i stabilit ii umane” !i trateaz pe larg
aspectele anatomice !i biomecanice ale locomo&iei !i stabilit &ii, în special a sistemelor !i a
parametrilor care contribuie la men&inerea echilibrului stabil a corpului uman. Contribu&iile ale
autorului la acest capitol au constat în:
Realizarea unui studiu teoretic complex în ceea ce prive!te anatomia !i fiziologia corpului
uman;
Analiza complex a func&iei locomotorii bipede, prin identificarea etapelor principale din
timpul mersului normal. De asemenea, autorul a identificat !i parametrii caracteristici
mersului normal !i modul de calculare al acestora;
Studiul analitic al parametrilor !i al for&elor de care depinde stabilitatea corpului uman, mai
exact al: centrului de mas , centrului de presiune, linia de greutate, baza de sus&inere !i
respectiv al for&ei gravita&ionale, presiunii atmosferice, fortei iner&iale, for&ei de reac&iune a
suprafe&ei de sprijin, for&ei de frecare, al impulsului nervos, al contrac&iei musculare, al
for&elor din ligamente, al presiunii intra abdominale !i al pârghiilor osteo- articulare;
Studiul analitic al procesului de men&inere al echilibrului stabil cu aspecte ale sistemelor
anatomice- sistemul vizual, sistemul vestibular !i sistemul somatic (proprioceptiv)- !i
biomecanice,
Capitolul 6 se intituleaz „Analiza experimental a influen ei mediului înconjur tor
asupra stabilit ii i locomo iei umane” !i expune alegerea parametrilor stabilit &ii !i locomo&iei
umane, alegerea parametrilor de mediu, proiectarea experimentului !i tratarea datelor
experimentale. Contribu&iile originale ale autorului la acest capitol a constat în:
Stabilirea condi&iilor de desf !urare a experimentului, care au constat în:
- stabilirea condi&iilor de planeitate pentru placa de for&e utilizat (placa Kistler). În acest
sens, s-a realizat în incinta înc perii unde s-a desf !urat experimentul, o suprafa& plan
de lucru. Aceast etap a fost completat de un studiu experimental al fidelit &ii
rezultatelor ob&inute prin intermediul platformei Kistler !i ni!te experimente în care am
utilizat patru greut &i metrologice, de câte 8 kg fiecare, în vederea calibr rii !i
determin rii intervalului orar optim (18:00- 6.00) pentru realizarea experimentelor
necesare cercet rii !tin&ifice, deoarece exist influen&e exterioare datorate vibra&iilor
traficului intens din zona cl dirii departamentului de cercetare;
- alegerea sistemului audio de generare a suntelor. În acest sens, autorul a adoptat solu&ia
unui sistem surround 5.1. Sunetele ob&inute prin intermediul unui program generator de
tonuri !i sistemul audio au fost verificate cu un osciloscop !i un generator de semnal;
- alegerea sistemului de iluminare;
- conceperea !i utilizarea unui sistem de preluare a datelor ambientale de temperatur !i
umiditate cu cinci senzori de temperatur !i un senzor de umiditate.
Conexiunea tuturor echipamentelor de m surare !i a dispozitivelor complementare, astfel
încât s se poat m sura to&i parametrii. În acest sens, instala&ia experimental a fost
alc tuit din: o plac de for&e Kistler, un amplificator de semnal Kistler, dou pl ci de
achizi&ie PC CARD, un sistem central de achizi&ie datelor (laptop Dell), un sistem audio, o
lamp Kaiser Videolight !i un sistem mecatronic de m surare a parametrilor ambientali.
De asemenea, autorul a adus preciz ri tehnice referitoare la toate sistemele de m surare
utilizate prin: descrierea în am nun&ime a principiului de func&ionare a acestora,
176
Capitolul 8. Contribu ii originale i mod ede valorificarei
caracteristici tehnice precum !i pozi&ionarea corect a lor în întreg ansamblul experimental.

În ceea ce prive!te pozi&ionarea fiec rui dispozitiv de m surare în raport cu ansamblul
experimental, autorul a realizat o serie de teste de verificare, astfel încât rezultatele
ob&inute s fie concludente !i utilizabile;
Întocmirea unui protocol experimental !i a unui formular de consim& mânt informat, al
subiec&ilor, de participare la cercetarea experimental ;
Identificarea unei metode de analiz a datelor experimentale, astfel încât acesta s poat fi
utilizate în evaluarea influen&elor mediului înconjur tor asupra stabilit &ii si a locomo&iei.
În aceste sens, autorul a preluat datele experimentale folosind programul de interfa& ,
Bioware, cu utilizatorul a sistemului de m surare al platformei Kistler. Prelucrarea datelor
experimentale a fost realizat în Excell !i Origin în func&ie de num rul de valori dintr-un
e!antion. Utilizând !i prelucrând toate datele experimentale ob&inute de la cei dou zeci de
subiec&i umani supu!i testelor, autorul a creat o baz de date cu privire la comportamentul
stabilit &ii si locomo&iei umane supuse la perturb ri din mediul exterior. Aceast baz de
date con&ine valorile parametrilor analiza&i printre care se num r !i atât parametrii
statistici cât !i parametrii noi introdu!i în evaluarea stabilit &ii !i locomo&iei. To&i ace!ti
parametrii &in cont de datele experimentale preluate, din zona plantar , care au fost valorile
for&elor dup cele trei axe !i valorile centrului de presiune;
Introducerea unui nou parametru de analiz a stabilit &ii uman constituit dintr-un raport
dintre valoarea maxim a for&elor, dup fiecare ax , din planul platformei Kistler, m surate
de-a lungul fiec rei sesiuni experimentale !i maximul for&elor dup aceea!i direc&ie si cu
acela!i sens m surate într-o sesiune particular descris în contextul tezei doctorale.
Realizarea unei orteze, dintr-un material u!or de ultim or , care s poat fi evaluat din
prisma noilor parametrii de stabilitate !i locomo&ie !i care s ajute la evaluarea subiec&ilor
în condi&ii de constrângere a gradului de mobilitate a articula&iei gleznei, deosebit de
important la men&inerea !i controlul stabilit &ii.
8.2. Mod de valorificare
Cercet rile tiin ifice efectuate asupra temei !i domeniilor adiacente ei, care s-au întins pe
o perioad de doi ani, s-au materializat prin unele rezultate valorificate prin publica&ii în reviste
de specialitate de diverse categorii !i participare la contracte de cercetare, care se structureaz în
felul urm tor:
7 lucr ri în ISI proceedings,
6 lucr ri în conferin&e interna&ionale,
2 contracte de cercetare,
în total 13 de titluri !i 2 contracte de cercetare.
177
Dintre acestea, autorul este: la 5 - prim autor !i la 8 – coautor.

Denumirea contractelor la care am participat, au fost sub conducerea:
doamnei Conf.Dr.Ing COTOROS Diana, contractul cu titlul „Metod computerizat de
modelare biomecanic corelativ a implanturilor rigide”;
doamnei Prof.Dr.Ing. BARITZ Mihaela, contractul cu titlul „Tehnic de investigare pe
baza unui sistem computerizat interconectat a performan&elor bio-comportamentale
umane”.
178
CAPITOLUL 9
DIREC II VIITOARE DE CERCETARE

Rezultatele teoretice !i experimentale ale cercet rilor dezvoltate în prezenta tez de
doctorat deschid noi orizonturi de cercetare în ingineria medical bazat pe interac&iunea dintre
parametrii mediului înconjur tor !i parametrii corpului uman. Dintre numeroasele cercet ri ce
vor fi abordate în viitor se pot men&iona:
Proiectarea unei instala&ii mecatronice de m surare !i control a valorilor parametrilor
(temperatur , umiditate, nivel al sunetului, frecven&a sunetului, intensitatea ilumin rii etc.)
din mediul înconjur tor
Continuarea evalu rii, d.p.d.v. statistic !i al parametrilor de analiz constata&i, influen&elor
mediului înconjur tor asupra stabilit &ii !i locomo&iei !i din prisma altor factori ambientali
decât cei analiza&i în prezenta tez ;
Analiza func&iei locomotorii bipede !i a stabilit &ii corpului uman într-un mediu ambiental
complex, constituit din analiza a cel pu&in doi factori ambientali simultan.
Utilizarea !i a altor metode de evaluare prezentate în cadrul tezei !i compararea statistic a
rezultatelor prin metoda ANOVA, o statistic specific domeniului biomecanic,
Analiza limitelor de stabilitate !i a locomo&iei în cazul persoanelor care utilizeaz diverse
tipuri de orteze;
Asocierea sistemelor de m surarea aferente instala&iei experimentale, cu alte sisteme de
analiz a parametrilor statici !i dinamici (placa de m surare a presiunii plantare), în
vederea evalu rii stabilit &ii !i a locomo&iei din prisma presiunilor plantare.
BIBLIOGRAFIE
[1.] Abernethy, B., Hanrahan, S., Kippers, V., Mackinnon, L., Pandy, M. (2005) - The
biophysical foundations of human movement, 2nd ed., Edwards Brothers, United States of
America, ISBN-13:978-0-7360-4276-5;
[2.] Akdogan, O., Selcuk, A., Take, G., Erdogan, D., Dere, H. (2009) - Continuous or
intermittent noise exposure, does it cause vestibular damage. An experimental study,
Elsevier, Auris Nasus Larynx (vol. 36), pag. 2- 6;
[3.] Alexander, R.McN. (1977) - Mechanics and scaling of terrestrial locomotion. In Scale
efects in animal locomotion, T. J. Pedley, Academic Press, London, pag. 93- 110;
[4.] Allum, J.H.J., Honegger, F., Pfaltz, C.R. (1989) - The role of stretch and vestibulo-spinal
reflexes in the generation of human equilibriating reactions, Prog. Brain. Res. (vol. 80),
pag. 399- 409;
[5.] Altmann, J. (2001) - Acoustics Weapons, Taylor& Francis, Science and Global Security
(vol. 9), pag. 165- 234;
[6.] Anshel, J. (2005) - Visual Ergonomics Handbook, Taylor & Francis, CRC Press, New
York, ISBN 1-56670-682-3;
[7.] Ayyappa, E. (1997) - Normal human locomotion. Part I. Basic cocept and terminology.
American Academy of Orthesis and Prosthesis, Journal and prosthesis and orthesis, Vol.9,
No. 1;
[8.] Azevedo, C., Amblard, B., Espiau, B., Assaiante, C. (2004)- A Synthesis of Bipedal
Locomotion in Human and Robots, Inria, raport de cercetare (nr. 5450), 55 pagini, ISSN
0249-6399;
[9.] Bailey, B.J. , Johnson, J.T., Newlands, S.D. (2006) - Head and neck surgery-
Otolaryngology, 4th ed, Lippincott Williams & Wilkins, ISBN: 0781755611;
[10.] Bennett, A.F. (1990) - Thermal dependence of locomotor capacity, Journal Physiology
(vol. 259), pag. R253- R258;
[11.] Berencsi, A., Ishihara, M. !i Imanaka, K. (2005) - The functional role of central and
peripheral vision in the control of posture, Science Direct, Human Movement Science (vol.
24), pag. 689- 709;
[12.] Berg, K., Norman, K.E. (1996) - Functional assessment of balance and gait, Clinical in
Geriatrics Medicine (vol. 12), pag. 705- 723;
[13.] Bhattacharya, A., Succop, P. A., Kincl, L. D., Lu, M. L., Bagchee, A. (2002) - Postural
stability during task performance on elevated and/or inclined surfaces, Occupational
Ergonomics (vol. 3), pag. 83-97;
180
[14.] BioWare software analysis system (2006) - Operating manual for version 3.2.6, type
2812A1-3;
[15.] Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Timi!oara:
Tipografia Universit &ii de Vest;
[16.] Brandt, T., Paulus, W., Straube, A. (1986) - Vision and posture, Elsevier, Disorders of
posture and gait, pag. 157- 175;
[17.] Braun, B.C., Ro!ca, I.C., erban, I., Cobli!, C.- CAD Methods for Orthopedic Orthosis
Prototyping, International Conference on Advancements of Medicine and Health Care
through Technology, MediTech, 29 august- 2 septembrie, Cluj, Romania
[18.] Bridger, R.S. (2003) - Introduction to Ergonomics, Taylor& Francis, New York, ISBN 0-
203-44054-4;
[19.] Bronsteim, A.M., Brandt, T., Woollacott, M.H., Nut, J.G. (2004) - Clinical Disorders of
Balance, Posture and Gait, 2nd ed., Arnold, Londra, ISBN 0 340 80657 5;
[20.] Browne, J.E., O’Hare, N.J. (2005) - A Review of the Different Methods for Assessing
Standing Balance, Science Direct, Physiotherapy (vol. 87), pag. 489- 495;
[21.] Bunday, K.L. !i Bronstein, A.M. (2009) - Locomotor Adaptation and Aftereffects in
Patients With Reduced Somatosensory Input Due to Peripheral Neuropathy, PubMed,
Journal Neurophysiology (vol.102), pag. 3119- 3128;
[22.] Buttner, J.A. (2006) - Neuroanatomy of the oculomotor system, Elsevier, USA, ISBN 0-
440-51696-4;
[23.] Caron, L.A., Abplanalp, H., Taylor, R.L. (1997) - Resistance, Susceptibility, and Immunity
to Eimeria tenella in Major Histocompatibility, Poultry Science (vol. 76), pag. 677- 682;
[24.] Caron, O. (2009) - Visual feedback of the centre of gravity position during upright
standing on a sixcomponent force plate, Computer Methods in Biomechanics and
Biomedical Engineering (vol. 12), pag. 69- 70;
[25.] Caron, O., Faure, B., Breniére, Y. (1997) - Estimating the centre of gravity of the body on
the basis of the centre of pressure in standing posture, PubMed, J. Biomech. (vol. 30), pag.
1169- 1171;
[26.] Cavanagh, P.R., Derr, J.A., Ulbrecht, J.S., Maser, R.E., Orchard, T.J. (1992) - Problems
with gait and posture in neuropathic patients with insulin-dependent diabetes mellitus,
Diabetic Medicine (vol. 9), pag. 469- 474;
[27.] Ceranna, L., Hartmann, G., Henger, M. (2005) - The inaudible noise of wind turbines,
Infrasound Workshop, Tahiti;
[28.] Cham, J.G., Bailey, S.A., Cutkosky, M.R. (2000) - Robust Dynamic Locomotion through
Feedforward-Preflex Interaction, ASME IMECE Proceedings;
[29.] Chantelle D. Murnaghan (2008) - The influence of voluntary movement dynamics on
postural stability borders and balance recovery strategies, dizerta&ie, Universitatea SIMON
FRASER, 101 pagini;
181
[30.] Chen, C.H., Yeung, K.T., Wang, C.H., Chu, H.T., Yeh, C.Y. (1999) - Anterior Ankle-Foot
Orthosis Effects on Postural Stability in Hemiplegic Patients, Archives of Physical
Medicine and Rehabilitation (vol. 80), pag. 1587–1592;
[31.] Chertes, D.S. (2005) - Poluarea psihic a fiin&ei umane, Studia Universitatis Babe!- Bolyai;
[32.] Chia, S.E., Chua, L.H., Ng, T.P., Foo, S.C., Jeyaratnam, J. (1994) - Postural stability of
workers exposed to lead, Occupational and Environmental Medicine (vol. 51), pag. 768-
771;
[33.] Chiari, L., Bertani, A., Cappello, A. (2000) - Classification of visual strategies in human
postural control by stochastic parameters, Elsevier, Human Movemet Science (vol. 19),
pag. 817- 842;
[34.] Chiari, L., Rocchi, L., Cappello, A. (2002) - Stabilometric parameters are affected by
anthropometry and foot placement, Science Direct, Clinical Biomechanics (vol. 17), pag.
666-677;
[35.] Chiou S., Bhattacharya, A., Succop, P. A. (2000) - Evaluation of workers' perceived sense
of slip and effect of prior knowledge of slipperiness during task performance on slippery
surfaces, Aihaj (vol. 61), pag. 492-500;
[36.] Cobb, S., Nichols, S. !i Wilson, J.R. (1995) - Health and safety implications of virtual
reality: in search of an experimental methodology, Framework for Immersive Virtual
Environments, Universitatea din Londra;
[37.] Colebatch, J.G., Halmagyi, G.M. (1994) - Vestibular evoked potentials in human neck
muscles before and after unilateral vestibular deafferentation, Neurology (vol. 42), pag.
1635- 1636;
[38.] Collins, J.J., De Luca, C.J. (1995) - The Effects of Visual Input on Open-loop and Closed-
loop Postural Control Mechanics, Springer, Exp. Brain Res. (vol. 103), pag. 151- 163;
[39.] Collins, J.J., DeLuca, C.J. (1993) - Open-loop and closed-loop control of posture: a
random-walk analysis of center-of-pressure trajectories, Springer, Exp. Brain Res. (vol.
95), pag. 308- 318;
[40.] Conte,M., erban, I., Rosca I. - Influence of ergonomic conditions on locomotors health
[41.] Cotoros D., Baritz M. and Serban I.- Applied computer science to establish active
correlation for improving the handling skills, Proceedings of the International Conference
on Applied Computer Science, Malta, September 15- 17, 2010, ISSN: 1792-4863.
[42.] Courtine, G., Pozzo, T. (2004) - Recovery of the locomotor function after prolonged
microgravity exposure. I. Head-trunk movement and locomotor equilibrium during various
tasks, Exp. Brain Res. (vol. 158), pag. 86- 99;
[43.] Craik, O (1995) - Gait analysis: Theory and application. Mosby-Yearbook, St. Luis, ISBN
10: 0801669642;
[44.] Cyr, D.G., Möller, C.G., Moore, G.F. (1989) - Clinical experience with the low-frequency
rotary chair test, Semin. Hear. (vol. 10), pag. 172- 190;
182
[45.] Dakin, C.J., Lee Son, G.M., Inglis, J.T., Blouin, J.S. (2007) - Frequency response of
human vestibular reflexes characterized by stochastic stimuli, Journal Physiology (vol.
583), pag. 1117–1127;
[46.] Dalaska, M.C. (1986) - Chronic idiopathic ataxia neuropathy, Ann. Neurol. (vol. 19), pag.
545- 554;
[47.] Daniel Tik-Pui Fong, De-Wei Mao, Jing-Xian Li, Youlian Hong (2008) - Greater toe grip
and gentler heel strike are the strategies to adapt to slippery surface, Mendely, Jounal of
Biomechanics (vol. 41), pag. 838-844;
[48.] Deaky, B., Lupulescu, N., Udroiu, R., Moldovean, G. & erban, I.- Cylindrical Gear
Rapid Manufacturing Study (Part II), The 13th WSEAS (World Scientific and Engineering
Academy and Society) International Conference, 1- 3 iulie 2011, Ia!i, Romania
[49.] DeLisa, J.A., Kerrigan, C.K. (1998) - Gait Analysis in the Science of Rehabilitation,
Williams & Wilkins;
[50.] Dingwell, J. B. and Marin, L. C. (2006) - Kinematic variability and local dynamic stability
of upper body motions when walking at different speeds, Journal of Biomechanics (vol.
39), pag. 444- 452;
[51.] Dingwell, J.B., Cusumano, J.P., Sternad, D., Cavanagh, P.R. (2001) - Local dynamic
stability versus kinematic variability of continuous overground and treadmill walking,
ASME Journal of Biomechanical Engineering (vol. 123), pag. 27- 32;
[52.] Dingwell, J.B., Cusumano, J.P., Sternard, C., Cavanagh, P.R. (2000) - Slower speeds in
patients with diabetic neuropathy lead to improved local dynamic stability of continuous
overground walking, J. Biomech. (vol. 33), pag. 1269- 1277;
[53.] Dr gulescu, D. (2005) - Modelarea în biomecanic . Editura Didactic !i Pedagogic , R.A.,
Bucure!ti;
[54.] Drillis, R., Contini, R., Bluestein, M. (1964) - Body Segment Parameters, O & P Library,
Artificial Limbs (vol.8), pag. 44- 66;
[55.] Druga C, Radu C, Barbu D, Serban I. - Determination of Dynamical Parameters of the
Human Gait Using Force Plate, The 3rd International Conference on 4Computational
Mechanics and Virtual Engineering4COMEC 2009, 29-30 October 2009,Brasov, Romania
[56.] Druga, C.; Barbu, D.; Serban, I.; Radu, C. - Rapid Prototyping Technology Used for
Manufacturing of an Adapted Medical Implant Prototype, The 20th INTERNATIONAL
DAAAM SYMPOSIUM, "Intelligent Manufacturing & Automation: Theory, Practice &
Education" 25-28 November 2009, Vienna, Austria;
[57.] Drug C., Barbu D., erban I. – Femur Bone Model by Using a 3D Scanning Method, The
3rd International Conference on 4Advanced Composite Materials Engineering 4 COMAT
2010, 27- 29 October 2010, Bra!ov, Romania
[58.] Duarte, M., Freitas, S.M.S.F. (2010) - Revision of posturography based on force plate for
balance evaluation, Scielo, Rev. Bras. Fisioter. (vol. 14), pag. 183- 192;
183
[59.] Duck, F.A. (2007)- Medical and non-medical protection standards for ultrasound and
infrasound, PubMed, Prog Biophys Mol Biol. (vol.93), pag. 176- 91;
[60.] Dul, J., Weerdmeester, B. (2001) - Ergonomics for beginners, 2nd ed, Taylor & Francis,
New York, ISBN 0-203-26952-7;
[61.] Duncan, P. W., D. K. Weiner et. al (1990) - Functional reach: a new clinical measure of
balance, J. Gerontol. (vol. 45), pag. 192- 197;
[62.] Elliott, C., Murray, A. (1998)- Repeatability of body sway measurements; day-to-day
variation measured by sway magnetometry, Physiological Measurement (vol. 19), pag.
159-164;
[63.] Enderle, J.D., Blanchard, S.M., Bronzino, J.D. (2005) - Introduction to Biomedical
Engineering, 2nd ed., Academic Press Series in Biomedical Engineering, Elsevier, USA,
ISBN: 0-12-238662-0;
[64.] England, SA and Granata, KP (2007) - The influence of gait speed on local dynamic
stability of walking, Gait & Posture (vol. 25), pag. 172- 178;
[65.] Enoka, R.M. (2008) - Neuromechanics of human movement, 4th ed., Human Kinetics,
ISBN-13: 9780736066792 ;
[66.] Eoyang, G.H. (2009) - Balance, Human Systems Dynamics Institute (vol. 6), pag. 1- 2;
[67.] Evans, M.J. (1976) - Physiological and Psychological Effects of Infrasound at Moderate
Intensities, Infrasound and Low Frequency Vibration, editura W. Tempest, Academic
Press;
[68.] Everding, V. Q. (2009) - Stability analysis of human walking, dizerta&ie, Universitatea
Case Western, 181 pagini;
[69.] Feng, B., Jiang, S., Yang, W., Han, D., Zhang, S. (2001) - Effects of acute infrasound
exposure on vestibular and auditory functions and the ultrastructural changes of inner ear
in the guinea pig, PubMed, Zhonghua Er Bi Yan Hou Ke Za Zhi (vol. 36), pag.18- 21;
[70.] Fitzgerald, J. E., Birchall, J. P., Murray, A. (1997) - Identification of non-organic
instability by sway magnetometry, British Journal of Audiology (vol. 31), pag. 275- 282;
[71.] Fitzgerald, J. E., Murray, A., Elliott, C., Birchall, J. P. (1994) - Comparison of body sway
analysis techniques, Assessment with subjects standing on a stable surface, Acta
Otolaryngologica (vol. 114), pag. 115- 119;
[72.] Forth, K.E., Fiedler, M.J., Paloski, W.H. (2011) - Estimating functional stability
boundaries for bipedal stance, Elsevier, Mendeley, Gait & Posture (vol. 33), pag. 715- 717;
[73.] Fournier, R., Delechelle, E., Lemoine, J. (2004) - Stabilogram phase estimation, IEEE
International Symposium on Industrial Electronics (vol. 1), pag. 357- 363, Fran&a;
[74.] Fujimoto, M., Hayakawa, I., Hirano, S. !i Watanabe, I. (2001) - Changes in gait stability
induced by alteration of mandibular position, Journal Med. Dent. Sci. (vol. 48), pag. 131-
136;
184
[75.] Furman, J.M., Schor, R.H., Kamerer, D.B. (1993) - Off-vertical axis rotational responses in
patients with unilateral peripheral vestibular lesions, Ann. Otol. Rhinol. Laryngol. (vol.
102), pag. 137- 143;
[76.] Gage, J.R. (1991) - Gait analysis in cerebral palsy. Clinics in developmental medicine.
No.121. London: Mac Keith;
[77.] Gavreau et al. (1966) - Infra-sons: generateur, detecteurs, proprietes physique, effets
biologiques, Acustica (vol. 17), pag. 1- 10;
[78.] Gehlsen, G.M., Whaley, M.H. (1990) - Falls in the elderly: Part 11, balance, strength and
flexibility, Archives of Physical Medicine and Rehabilitation (vol. 71), pag. 739- 741;
[79.] Goebel, J.A., Hanson, J.M., Langhofer, L.R. (1995) - Head-shake vestibulo-ocular reflex
testing: comparison of results with rotational chair testing, Otolaryngol. Head Neck Surg.
(vol. 112), pag. 203- 209;
[80.] Golz, A., Westerman, S.T., Westerman, L.M. (2001) - The effects of noise on the
vestibular system, Am J Otolaryngol (vol.22), pag. 190- 196;
[81.] Griffin, J.W., Cornblath, D.R., Alexaner, E., Campbell, J., Low, P.A., Bird, S., Feldman,
E.L. (1990) - Ataxic sensory neuropathy and dorsal root ganglionitis associated with
Sjogrens's syndrome, Ann. Neurol. (vol. 27), pag. 304- 315;
[82.] Griffin, M.J. (1990) - Handbook of human vibration, London, Elsevier Academic Press;
[83.] Grossman, G.E., Leigh, R.J. (1990) - Instability of gaze during locomotion in patients with
deficient vestibular function, Ann. Neurol. (vol. 27), pag. 528- 532;
[84.] Grossman, G.E., Leigh, R.J., Abel, L.A. (1988) - Frequency and velocity of rotational head
perturbations during locomotion, Exp. Brain. Red. (vol. 70), pag. 470- 476;
[85.] Hain, T.C., Fetter, M., Zee, D.S. (1987) - Head-shaking nystagmus in patients with
unilateral peripheral vestibular lesions, Am. J. Otolaryngol. (vol. 8), pag. 36- 47;
[86.] Hall, S.B. (2006) - Basic Biomechanics, 5th ed., McGraw-Hill Humanities, ISBN-10:
0073044814;
[87.] Hamill, J. & Knutzen, K.M. (2009) - Biomechanical Basis of Human Movement, 3rd ed.,
Lippincott, Williams & Wilkins, Baltimore, ISBN 0-7817-3405-3;
[88.] Hansen, P.D., Woollacott, M.H., Debu, B. (1988) - Postural responses to changing task
conditions, Mendeley, Experimental Brain Research (vol. 73), pag. 627- 636;
[89.] Hecht, E. (1987)- Optics, 2nd ed, Addison Wesley, ISBN 0-201-11609-X;
[90.] Herdman, S.J., Tusa, R.J., Blatt, P. (1998) - Computerized dynamic visual acuity test in the
assessment of vestibular deficits, Am. J. Otol. (vol. 19), pag. 790- 796;
[91.] Herman, I.P. (2008) - Physics of the Human Body, Springer, New York, ISBN 978-3-540-
29603-4;
[92.] Hijmans, J.M. (2009) - Orthotic Interventions to Improve Standing Balance in
Somatosensory Loss, dizerta&ie, Universitatea Groningen, Olanda, 136 pagini;
185
[93.] Hollman, J.H., Brey, R.H., Bang, T.J., Kaufman, K.R. (2007) - Does walking in a virtual
environment induce unstable gait. An examination of vertical ground reaction forces,
Science Direct, Gait & Posture (vol. 27), pag. 289–294;
[94.] Hollman, J.H., Brey, R.H., Robb, R.A., Bang, T.J., Kaufman, K.R. (2006) - Spatio
temporal gait deviations in a virtual reality environment, Science Direct, Gait & Posture
(vol. 23), pag. 441- 444;
[95.] Hong, Y., Bartlett, R. (2008) - Handbook of biomechanics and human movement science,
Routledge, Taylor & Francis, New York, ISBN 10: 0-203-88968-1;
[96.] Hopcroft, R., Skinner, M. (2005) - Human Vibration, Published by Air Operations
Division DSTO Defence Science and Technology Organisation, Australia;
[97.] Horak, F.B. (1997)- Clinical assessment of balance disorders, Science Direct, Gait &
Posture (vol. 6), pag. 76- 84;
[98.] Horak, F.B. (2006)- Postural orientation and equilibrium: what do we need to know about
neural control of balance to prevent falls, PubMed, Age Ageing (vol. 35), pag. ii7-ii11;
[99.] Horak, F.B., Diener, H.C., Nashner, L.M. (1989) - Influence of central set on human
postural responses, J. Neurophysiol. (vol. 62), pag. 841- 853;
[100.] Horak, F.B., Nashner, L.M. (1986) - Central programming of postural movements:
adaptation to altered support-surface configurations , PubMed, J Neurophysiol. (vol. 55),
pag. 1369-1381;
[101.] Hosman, R.J.A.W., Vaart, J.C. (1978) - Vestibular Models and Thresholds of Motion
Perception. Results of tests in a flight simulator, Techreport LR-265, TU Delft;
[102.] http://apmbt.anpm.ro/poluare_sonora-2838 - Poluarea sonor ;
[103.] http://dexonline.ro/;
[104.] http://ebooks.unibuc.ro/biologie/geomed/2-1.htm- Factori environmentali;
[105.] http://hypertextbook.com/facts/2006/centerofmass.shtml;
[106.] http://ntp.niehs.nih.gov/ntp/htdocs/Chem_Background/ExSumPdf/Infrasound.pdf -
Infrasound Brief Review of Toxicological Literature;
[107.] http://pierremarie.gagey.perso.sfr.fr/EvaluationVisuelle-a.htm- How to estimate the
weight of visual input in the control of orthostatic posture;
[108.] http://resourcesonbalance.com/clinical_info/BalanceControl.aspx
[109.] http://ro.wikipedia.org/wiki/Anatomie;
[110.] http://www.allardusa.com/xpdf/splintandbrace.pdf.
[111.] http://www.asbweb.org/conferences/2010/abstracts/118.pdf - Hamid Bateni, Anweshana
Vaizasatya, M. J. Blaschak- Affect of intensive environmental noise of human postural
control;
[112.] http://www.balanceandmobility.com/patient_info/balanceControl.aspx
[113.] http://www.bls.gov/iif/ - US Department of Labor (2002);
[114.] http://www.cdc.gov/ncipc/
186
[115.] http://www.cirrusresearch.co.uk/applications/occupational_noise_measurement.php -
Noise at work & Occupational Noise;
[116.] http://www.comarion.ro/referate/index.php?value=Analiza%20biomecanica%20a%20me
rsului&detalii=fizica_htm&id=2087;
[117.] http://www.health.uottawa.ca/biomech/courses/apa4311/intro.pdf- Biomechanics
Introduction;
[118.] http://www.hpa.org.uk/Publications/Radiation/DocumentsOfTheHPA/RCE14HealthEffec
tsofExposuretoUltrasouRCE14/ - Health Effects of Exposure to Ultrasound and
Infrasound;
[119.] http://www.hpa.org.uk/web/HPAwebFile/HPAweb_C/1265028759369 - Health Effects
of Exposure to Ultrasound and Infrasound;
[120.] http://www.oppapers.com/essays/Speed-Of-Sound/567788 - Speed of sound;
[121.] http://www.posturologie.com/exper_globale.html;
[122.] http://www.pt.ntu.edu.tw/hmchai/biomechanics/;
[123.] http://www.scribd.com/doc/50652447/21611781-Biomecanica;
[124.] http://www.scribd.com/doc/55210261/vibratii-referat - Zgomotul;
[125.] http://www.scribd.com/doc/57591858/- Biomecanica, curs Kinetotrerapie;
[126.] http://www.sfu.ca/~stever/kin840/lecture_outlines/lecture_6_posture.pdf;
[127.] http://www.soundadvice.info/thewholestory/san1.htm- Introduction and hearing damage;
[128.] http://www.srh.noaa.gov/jetstream//global/hi.htm- Heat Index;
[129.] http://www.stopdizziness.com/resources_rotational_chair.asp;
[130.] http://www.univie.ac.at/cga/teach-in/inverse-dynamics.html;
[131.] http://www.vertij.ro/pentru_pacienti/vertijul_pozitional;
[132.] http://www.worldscibooks.com/etextbook/5305/5305_chap1.pdf;
[133.] https://catalog.ama-assn.org/MEDIA/ProductCatalog/m890153- Functional Anatomy of
the hip joint;
[134.] Huxham, F.E., Goldie, P.A., Patla, A.E. (2001) - Theoretical considerations in balance
assessment, PubMed, Aust J Physiother. (vol. 47), pag. 89- 100;
[135.] Jacobson, G.P., Newman, C.W., Safadi, I. (1990) - Sensitivity and specificity of the head-
shaking test for detecting vestibular system abnormalities, Ann. Otol. Rhinol. Laryngol.
(vol. 99), pag. 539- 542;
[136.] Jensen, R.K. (1989) - Changes in segment inertia proportions between 4 and 20 years.
Journal of Biomechanics;
[137.] Johansson, R., Vallbo, Å. (1980) - Spatial properties of the population of
mechanoreceptive units in the glabrous skin of the human hand, Brain. Res. (vol. 184),
pag. 353- 366;
[138.] Johnson, A.T. (1991) - Biomechanics and Exercise Physiology, John Wiley & Sons, New
York;
187
[139.] Johnson, A.T. (2007) - Biomechanics and Exercise Physiology: Quantitative Modeling,
CRC Press, Taylor & Francis, New York, ISBN: 9781574449068;
[140.] Jurc u, N. (2003) - Psihologie inginereasc , U.T.Pres, Cluj-Napoca;
[141.] Katoulis, E.C., Ebdon-Parry, M., Lanshammar, H., Vileikyte, L., Kulkarni, J., Boulton,
A.J. (1997)- Gait abnormalities in diabetic neuropathy, Diabetic Care (vol. 20), pag. 1904-
1907;
[142.] Kejonen, P. (2002) - Body Movements During Postural Stabilization, dizerta&ie,
Universitatea Oulu, Finlanda, 80 pagini, ISBN 951-42-6793-1;
[143.] Kennedy, R.S., Fowlkes, J.E. !i Lilienthal, M.G. (1993) - Postural and performance
changes following exposures to flight simulators, Aviation, Space and Environmental
Medicine (vol. 64), pag. 912- 920;
[144.] Kennedy, R.S., Lanham, D.S., Drexler, J.M., Massey, C.J. !i Lilienthal, M.G. (1995) -
Cybersickness in several flight simulators and VR devices: a comparison of incidences,
symptom profiles, measurement techniques and suggestions for research, Framework for
Immersive Virtual Environments, Universitatea din Londra;
[145.] Knudson, D. (2007) - Fundamentals of Biomechanics, 2nd ed, Springer Science, New
York, ISBN 978-0-387-49311-4.
[146.] Koeppen, B.M., Staton, B.A. (2008) - Berne and Levy Physiology, 6th Edition, Saunders/
Elsevier, USA, ISBN-10: 0323045820;
[147.] Kolasinski, E.M. (1995) - Simulator sickness in virtual environments, Raport tehnic
1027, U.S. Army Research Institute for the Behavioural and Social Sciences, Alexandria;
[148.] Kooij, H. (2010)- Development of therapeutic and assistive devices for humans with
movement disorders, University of Twente, Enschede, Olanda;
[149.] Koski, K., Luukinen, H., Laippala, P., Kivela, S.L. (1998) - Risk factors for major
injurious falls among the home-dwelling elderly by functional abilities. A perspective
population-base study, Gerontology (vol. 44), pag. 232- 238;
[150.] Kutz, M. (2009) - Biomedical Engineering & Design Handbook, 2nd ed., vol. 1-2, The
McGraw-Hill Companies, ISBN: 978-0-07-170472-4;
[151.] Lafond, D., Corriveau, H., Prince, F. (2004) - Postural Control Mechanisms During Quiet
Standing in Patients With Diabetic Sensory Neuropathy, Diabetes Care (vol. 27), pg. 173-
178;
[152.] Ledebt, A., Breniére, Y. (1994) - Dynamical implication of anatomical and mechanical
parameters in gait initiation process in children, Hum. Mov. Sci. (vol. 13), pag. 801- 815;
[153.] Lee, D.N., Aronson, E. (1974) - Visual proprioceptive control of standing in human
infants, Percep Psychophys (vol. 15), pag. 529- 532;
[154.] Lee, H.J. !i Chou, L.S. (2007) - Correlation between muscle strength and gait stability
during locomotion, Journal of Biomechanics, Congresul XXI ISB, Sesiune de Podium,
Prezentarea 0067, pag. 14- 15;
188
[155.] Leibowitz, H.W., Rodemer, C.S., Dichgans, J. (1979) - The independence of dynamic
spatial orientation from luminance and refractive error, Percep Psychophys (vol. 25), pag.
75- 79;
[156.] Levangie, P.K., Norkin, C.G. (2005) - Joint Structure and Function: A Comprehensive
Analysis, 4th ed., F A Davis Co, ISBN-10: 9780803611917;
[157.] Leventhall, G. (2007) - What is infrasound, Science Direct, Progress in Biophysics and
Molecular Biology (vol.93), pag. 130–137;
[158.] Magalhaes, F.H., Kohn, A.F. (2011) - Vibratory noise to the fingertip enhances balance
improvement associated with light touch, Exp. Brain Res. (vol. 209), pag.139- 151;
[159.] Magee, D.J. (2006)- Orthopedic physical assessment, 4th ed, Elsevier Sciences, Canada,
ISBN 10: 1-4160-3109-X;
[160.] Malbrain, M.L. (2007) - Results from the International Conference of Experts on Intra-
abdominal Hypertension and Abdominal Compartment Syndrome. Recommendations.
Intensive Care Medicine (vol. 33), pag. 951-962. Disponibil online la adresa:
http://www.wsacs.org/consensus.php;
[161.] Manolescu, A. (1999) - Managementul resurselor umane, Bucure!ti, Editura Coresi.
[162.] Mansfield, N.J. (2005) - Human Response to Vibration, Taylor & Francis, CRC PRESS,
New York, ISBN 0-203-57102-9;
[163.] Marieb, E.N., Hoehn, K. (2006) - Human anatomy & physiology, 7th ed, Pearson
Education, ISBN: 0805359095;
[164.] Marin, C., Huidu, T. (1999) - Mecanica, Printeh, Bucure!ti, ISBN 973 – 652 – 042 – 0;
[165.] Mathog, R.H. (1972)- Testing of the vestibular system by sinusoidal angular acceleration,
Acta Otolaryngol. (vol. 74), pag. 96- 103, Stockholm;
[166.] McCormick, E.J., Ilgen, D.R. (1989) - Industrial and Organizational Psychology, 8th ed.,
London: Routledge;
[167.] McGuan, S.P. (2006) - Active human response to a vibration environment,
MSC.Software VPD Conference, Huntington Beach, California;
[168.] Medved, V. (2001) - Measurement of human locomotion, CRC Presss, New York, ISBN
0849376750;
[169.] Moldovan- Scholz, M. (2000) - Managementul resurselor umane, Editura Economica,
Bucure!ti;
[170.] Monchaut,F., erban,I., Rosca I.- On an orthesis for damaged ankle articulation
[171.] Mon-Williams, M., Wann, J.P. !i Rushton, S. (1993) - Binocular vision in a virtual
world: visual deficits following the wearing of a head-mounted display, Opthalmic and
Physiological Optics (vol. 13), pag. 387- 391;
[172.] Moore, B.C.J., Glasberg, B.R. !i Baer, T. (1997) - A model for the prediction of
thresholds, loudness, and partial loudness, Journal of the Audio Engineering Society (vol.
45), pag. 232;
189
[173.] Moore, K., Dalley, A.F. (2006) - Clinical Orientated Anatomy, 5th ed, Lippincott,
Williams and Wilkens, Philadelphia, ISBN-10: 078176274X;
[174.] Mrozowski, J., Awrejcewicz, J., Bamberski, P. (2007) - Analysis of stability of the
human gait, Journal of Theoretical and Applied Mechanics (vol. 45), pag. 91- 98;
[175.] Mummel, P., Timmann, D., Krause, U., Boering, D., Thilmann, A., Diener, H. !i Horak,
F. (1998) - Postural responses to changing task conditions in patients with cerebellar
lesions, PubMed, J Neurol Neurosurg Psychiatry (vol.65), pag. 734- 742;
[176.] Nashner, L.M., Black, F.O., Wall, C. (1982) - Adaptation to altered support and visual
conditions during stance: patients with vestibular deficits, PubMed, Journal of
Neuroscience (vol. 2), pag. 536- 544;
[177.] Nashner, L.M., Forssberg, H. J. (1986) - Phase-dependent organization of postural
adjustments associated with arm movements while walking, Neurophysiol. (vol.55), pag.
1382- 1394;
[178.] Ng, M., Davis, L.L., O’Leary, D.P. (1993) - Autorotation test of the horizontal vestibulo-
ocular reflex in Ménière’s disease, Otolaryngol. Head Neck Surg. (vol. 109), pag. 339-
412;
[179.] O’Leary, D.P., Davis, L.L. (1990) - High-frequency autorotational testing of the
vestibulo-ocular reflex, Neurol. Clin. (vol. 8), pag. 297- 312;
[180.] O’Leary, D.P., Davis, L.L., Maceri, D.R. (1991) - Vestibular autorotation test asymmetry
analysis of acoustic neuromas, Otolaryngol. Head Neck Surg. (vol. 104), pag. 103- 109;
[181.] Ogata, K. (2003) - System Dynamics, 4th ed., Prentice Hall, ISBN: 0131424629;
[182.] Olariu, V., Sima, P., Achiriloaie, V. (1982) - Mecanica tehnic , ed. Tehnic , Bucures&i;
[183.] Pai, Y., Patton, J., (1997) - Center of mass velocity-position predictions for balance
control, Science Direct, Journal of Biomechanics (vol. 30), pag. 347- 354;
[184.] Panosian, M.S., Paige, G.D. (1995) - Nystagmus and postural instability after headshake
in patients with vestibular dysfunction, Otolaryngol. Head Neck Surg. (vol. 112), pag. 399-
404;
[185.] Parker, D.E., Gierke, H.E., Reschke, M. (1968) - Studies of acoustical stimulation of the
vestibular system, Aerospace Medicine (vol. 39), pag. 1321- 1325;
[186.] Parrack, H.O. (1952) - Ultrasound and Industrial Medicine, Industrial Medicine and
Surgery (vol. 21), pag. 156- 64;
[187.] Patla, A.E., Prentice, S,D., Robinson, C., Neufeld, J. (1991) - Visual control of
locomotion: Strategies for changing direction and for going over obstacles, PubMed, J.
Exp. Psychol. Hum. Percept. Perform. (vol. 17), pag. 603- 34;
[188.] Paulus, W.M., Straube, A., Brandt, T. (1984) - Visual stabilisation of posture, Brain (vol.
107), pag. 1143- 1163;
[189.] Pelecudi, C. (1967) - Bazele analizei mecanismelor, ed. Academiei Române, Bucure!ti;
190
[190.] Perry, J. (1992)- Gait Analysis Normal and Pathological Function, Slack Incorporated,
USA, ISBN: 978-1-55642-192-1;
[191.] Peterson, D.R., Bronzino, J.D. (2008) - Biomechanics: Principles and Applications, 2nd
ed., CRC Press, Taylor & Francis, ISBN-13 978-0-8493-8534-6;
[192.] Pheasant, S., Haslegrave, C.M. (2006) - Bodyspace: Anthropometry, ergonomics and the
design of work, 2nd ed., Routledge, Taylor & Francis, ISBN: 978-0-7484-0067-6;
[193.] Pitariu, H.D. (2003) - Psihologia Muncii, curs universitar, Târgu Mures;
[194.] Popovi, M.R., Pappas, I.P.I, Nakazawa, K., Keller, T., Morari, M., Dietz, V. (2000) -
Stability criterion for controlling standing in able-bodied subjects, Science Direct, Journal
of Biomechanics (vol. 33), pag. 1359- 1368;
[195.] Pratt, D.J. (1995) - Functional Foot Orthoses, American Podiatric Medical Association,
JAPMA, The Foot (vol. 90), pag. 2- 11;
[196.] Priplata, A.A., Niemi, J.B., Harry, J.D., Lipsitz, L.A. !i Collins, J.J. (2003)- Vibrating
insoles and balance control in elderly people, The Lancet (vol. 362), pag. 1123- 1124;
[197.] Prokop, T., Schubert, M., Berger, W. (1997) - Visual influence on human locomotion,
Springer, Exp. Brain Res. (vol. 114), pag. 63- 70;
[198.] Pyykkö, I., Aalto, H., Hytönen, M., Starck, J., Jäntti, P., Ramsay, H. (1988) - Effect of
age on postural control, Posture and Gait: development, adaption and modulation. Proc 9th
Int symp Postural and Gait Research, Marseille, pag. 95- 104;
[199.] Ranga, V. (1993) - Tratat de anatomia omului, ed. Medical , Bucure!ti, ISBN 973-39-
0097-4;
[200.] Rasmussen, G. (1996) - Human Body Vibration Exposure and its Measurement, Bruel &
Kjaer brochure;
[201.] Regan, E.C. (1995) - An investigation into nausea and other side-effects of head-coupled
immersive virtual reality, Virtual Reality (vol. 1), pag. 17- 32;
[202.] Regan, E.C. !i Price, K.R. (1993) - Some side-effects of immersion virtual reality: an
investigation into the relationship between inter-pupillary distance and ocular related
problems, Raport 93R023, Army Personnel Research Establishment, Farnborough;
[203.] Regan, E.C. !i Price, K.R. (1994) - The frequency of occurrence and severity of side-
effects of immersion virtual reality, Aviation, Space and Environmental Medicine (vol.
65), pag. 527- 530;
[204.] Riddle and Stratford (1999) - Interpreting Validity Indexes for Diagnostic Tests: An
Illustration Using the Berg Balance Test, Physiscal Therapy (vol. 79), pag. 939- 948.
[205.] Roggeveen, L.J. !i Dishoeck, H.A.E. (1956) - Vestibular Reactions as a Result of
Acoustic Stimulation, Practica Oto-Rhino-Laryngologica (vol. 18), pag. 205- 13;
[206.] Ro!ca, C. (1997) - Dic&ionar de ergonomie, Craiova: Editura Certi;
[207.] Ro!ca, C. et. al (1982) - Economia !i organizarea ergonomic a muncii, Bucure!ti:
Editura Didactic !i Pedagogic ;
191
[208.] Rougier, P., Farenc, I., Berger, L. (2004) - Modifying the gain of the visual feedback
affects undisturbed upright stance control, Science Direct, Clinical Biomechanics (vol. 19),
pag. 858- 867;
[209.] Hijmans, J.M., Geertzen, J.H.B., Zijlstra, W., Hof, A.L., Postema, K. (2008)- Effects of
vibrating insoles on standing balance in diabetic neuropathy, Journal of Rehabilitation
Research & Development (vol. 45), pag. 1441- 1450;
[210.] Rushton, S., Mon-Williams, M. !i Wann, J.P. (1994) - Binocular vision in a bi-ocular
world: new generation of head-mounted displays avoid causing visual deficit, Displays
(vol. 15), pag. 255- 260;
[211.] Saal, F.E., Knight, P. (1988) - Industrial/Organizational Psychology, Science and
Practice. Pacific Grove California: Brooks/Cole Publishing;
[212.] Sanders, M.S., !i McCormick, E.J. (1992) - Human Factors in Engineering and Design,
7th ed., editura McGraw Hill, ISBN: 9780070549012;
[213.] Schieppati, M., Nardone, A. (1997) - Medium-latency stretch reflexes of foot and leg
muscles analysed by cooling the lower limb in standing humans, J. Physiol. (vol. 503), pag.
691- 698;
[214.] Schmidt, R.A. (1991) -Motor learning and performance, Human Kinetics, Champaign,
IL;
[215.] Schmorl G, Junghanns H. (1971) - The human spine in health and disease, Grune &
Stratton, New York;
[216.] Schneck, D.J., Bronzino, J.D. (2003) - Biomechanics Principles and Applications, CRC
Press, New York, ISBN 0-8493-1492-5;
[217.] Sherrington, C.S. (1947) - The integrative action of the nervous system, CT: Yale
University Press, New Haven;
[218.] Smither, R.D. (1988) - The psychology of work and human performance. New York:
Harper & Row;
[219.] Snashal D., Patel D. (2003) - ABC of Occupational and Environment Medicine, 2nd ed.
BMJ Publishing Group, ISBN 0 7279 1611 4;
[220.] Sohmer, H., Elidan, J., Plotnik, M., Freeman, S., Sockalingam, R., Berkowitz, Z., Mager,
M. (1999) - Effect of noise on the vestibular system - Vestibular evoked potential studies
in rats, Noise Health (vol.2), pag. 41- 51;
[221.] Su, J.L., Dingwell, J.B. (2007) - Dynamic Stability of Passive Dynamic Walking on an
Irregular Surface, PubMed, J. Biomech. (vol.129), pag. 802- 810;
[222.] http://www.scribd.com/doc/53998796/12/Celulele-cu-conuri-si-bastonase;
[223.] Swensen, E. E., Purswell, J. L., Schlegel, R. E., & Stanevich, R. L. (1992) - Coefficient
of friction and subjective assessment of slippery work surfaces, Human Factors (vol 34),
pag. 67- 77;
192
[224.] erban I., Monchau F., Rosca I., Hivart P.- About biomaterials used in biomechanical
engineering applications, 2010, Bethune, France
[225.] erban I., Rosca I., Druga C. – A Method for Manufacturing Skeleton Models Using 3D
Scanning combined with 3D Printing, The 20th INTERNATIONAL DAAAM
SYMPOSIUM, "Intelligent Manufacturing & Automation: Theory, Practice & Education"
25-28 November 2009, Vienna, Austria;
[226.] erban I., Ro!ca I.: The Influence of Environment Ergonomic Conditions on Lower Back
and Locomotion, The 3rd International Conference on 4Computational Mechanics and
Virtual Engineering4COMEC 2009, 29-30 October 2009,Brasov, Romania
[227.] erban, I.; Baritz, M.; Ro!ca, I.C.; Cotoros, L.D. - Statistical Analysis of
Anthropometric and Physiologic Performance of the Upper Limb, International Conference
on Advancements of Medicine and Health Care through Technology, MediTech, 29
august- 2 septembrie, Cluj, Romania
[228.] erban, I; Ro!ca, I.C., Braun B., Drug C. - Environmental Effects on the Center’s
Offset of the Kistler Force Plate, International Conference on Advancements of Medicine
and Health Care through Technology, MediTech, 29 august- 2 septembrie, Cluj, Romania
[229.] Poait , D., Vamanu, C. (2005) - Reduce&i expunerea la zgomot, editura Universit &ii
Petru Maior, Târgu Mure!;
[230.] Dozza, M. (2007)- Biofeedback systems for human postural control, tez doctoral , Alma
Mater Studiorum - Università di Bologna, 181 pagini;
[231.] Tanaka, H., Uetake, T., Kuriki, S., Ikeda, S. (2002) - Changes in COP Dynamics During
Upright Standing related to Decreased Balance Control in Young Adults. Fractional
Brownian Morion Analysis, PubMed, J. Hum. Ergol. (vol. 31), pag.1- 11, Tokyo;
[232.] Tat, M. (1999) - Medicina muncii. Orientare, patologie, practic , Bucure!ti: Editura Via&a
Medical Româneasc ;
[233.] Terrier, P., Schutz, Y. (2003) - Variability of gait patterns during unconstrained walking
assessed by satellite positioning (GPS), European Journal of Applied Physiology (vol. 90),
pag 554–561;
[234.] Terrier Ph., Turner V.!i Yves Schutz (2005) - GPS analysis of human locomotion:
Further evidence for long-range correlations in stride-to-stride fluctuations of gait
parameters, Science Direct, Human Movement Science (vol. 24), pag. 97- 115;
[235.] Tozeren, A. (2000) - Human body dynamics classical mechanics and human movement,
Schneck, D.J., Bronzino, J.D. (2003)- Biomechanics Principles and Applications, CRC
Press, New York, ISBN 0-8493-1492-5;
[236.] Tozeren, A. (2000) - Human body dynamics classical mechanics and human movement,
Springer-Verlag, New York ISBN 0-387-98801-7;
[237.] Trevarthen, C.B. (1968) - Two mechanisms of vision in primates, Psychologische
Forschung (vol. 31), pag. 299- 337;
193
[238.] Tyldesley, B., Grieve, J. (2002) - Muscle, Nerve & Movement in Human Occupation, 3rd
ed., Wiley- Blackwell, ISBN: 978-0-632-05973-7;
[239.] Vaughan, C.L.(1987) - Biomechanics of human gait. 2nd edition Champaign, Ill.: Human
Kinetics Publishers;
[240.] Vaughan, C.L., Davis, B.L. !i O'Connor, J.C. (1992) - Dynamics of Human Gait, 1st
edition, Human Kinetics Publishers;
[241.] Vl descu, M., Vulpe, C. (2005) - Atlasul antropologic al Transilvaniei, Editura
Academiei Române, ISBN: 973-27-1239-2;
[242.] Vuillerme, N., Cuisinier, R. (2009) - Sensory Supplementation through Tongue
Electrotactile Stimulation to Preserve Head Stabilization in Space in the Absence of
Vision, IOVS (vol. 50), pag. 476- 481;
[243.] Walmsley, A., Brodie, M.A. (2007) - A 60 second test of postural stability, The
Proceedings of the XXI Congress of International Society of Biomechanics, Taiwan;
[244.] Whittle, M.W. (2007)- Gait Analysis, 4th ed., Elsevier, Philadelphia, ISBN 10: 0 7506
8883 1;
[245.] Wikstrom, E.A., Arrigenna, M.A., Tillman, M.D., Borsa, P.A. (2006) - Dynamic Postural
Stability in Subjects With Braced, Functionally Unstable Ankles, PubMed, J. Athl. Train.
(vol. 41), pag. 245–250;
[246.] Winter, D.A. (1991) - The biomechanics and motor control of human gait: normal,
elderly and pathological. 2nd ed. Waterloo, Ont.: University of Waterloo Press;
[247.] Winter, D.A. (1995) - Anatomy, biomechanics and control of balance during standing
and walking. Waterloo, Ont.: Waterloo Biomechanics;
[248.] Winter, D.A. (1995) - Human balance and posture control during standing and walking,
Science Direct, Gait & Posture (vol. 3), pag. 193- 214;
[249.] www.asbweb.org- American Society of Biomechanics;
[250.] www.materialise.com;
[251.] X Hansen, P.D., Woollacott, M.H., Debu, B. (1988) - Postural responses to changing task
conditions, Mendeley, Experimental Brain Research (vol. 73), pag. 627- 636;
[252.] Yardley, L., Britton, J., Lear, S., Bird, J., Luxon, L.M. (1995)- Relationship between
balance system function and agoraphobic avoidance, Behav. Res. Ther.. (vol. 33), pag.
435- 439;
[253.] Zhang, H. (2006) - Use of Statistical Mechanics Methods to Assess the Effects of
Localized Muscle Fatigue on Stability during Upright Stance, tez , Facultatea Institului
Politehnic Virginia;
[254.] Zhang, H. (2006) - Use of Statistical Mechanics Methods to Assess the Effects of
Localized Muscle Fatigue on Stability during Upright Stance, tez , Facultatea Institului
Politehnic Virginia;
194
[255.] http://www.utica.edu/instresearch/media/Appendix%20G.pdf- Informed Consent Form
Template;
[256.] http://www.scribd.com/doc/52904413/86/Appendix-A-Informed-Consent-Form-For-Students-
Appendix A: Informed Consent Form (For Students);
[257.] www.utexas.edu- Informed Consent to Participate in Research;
[258.] http://www.hercules.com/us/Speakers/bdd/p/43/xps-5-1-70/;
[259.] Radu, C., Ro!ca, Ileana, C. (2009)- Some contribution to the design of osteosysnthesis
implant, Estonian Journal of Engineering, Tallin, Estonia, ISSN 1736-7522;
[260.] Manualul tehnic al sistemului de iluminare Kaiser, Sudio F64, Bucure;ti, 2007;
[261.] http://www.kistler.com/mediaaccess/9286B_BP__000-713e-05.10.pdf.
195
Anexa 6.1
Consim.9mântul informat de participare la cercetarea experimental9
Vi se cere s lua&i parte la un studiu de cercetare. Acest formular v ofer informa&ii

despre studiu. Investigatorul principal (persoana care se ocup de aceast cercetare) sau un
reprezentant al cercet torului principal v va descrie acest studiu !i v va r spunde la toate
întreb rile dumneavoastr . Înainte de a lua o decizie citi&i informa&iile de mai jos !i pune&i
întreb ri despre ceea ce nu în&elege&i. Participarea dumneavoastr este în întregime voluntar
1. Titlul studiului experimental: Determinarea influen elor mediului înconjur tor asupra
locomo iei i stabilit ii umane.
2. Cercet tor principal (Date contact):
Drd. Ing. Ionel PERBAN;
Departament Sisiteme Mecatronice Avansate, Catedra Mecanic Fin !i Mecatronic ,

Facultatea Inginerie Mecanic , Universitatea Transilvania;
0726633499
3. Sursa de finan&are:
Proiect ID 6600
4. Scopul acestui studiu experimental:
Identificarea în cadrul tezei doctorale, cu titlul „Studii i cercet ri privind influen a

mediului înconjur tor asupra stabilit ii i locomo iei umane”, a influen&elor
semnalelor acustice !i luminoase asupra echilibrului, stabilit &ii statice !i dinamice
(locomo&ie).
5. Derularea experimentului se va realiza conform protocolului ata!at în care se men&ioneaz

etapele succesive, constituite dintr-un num r de 24 de evalu ri, cu o durat de desf !urare de
aproximativ 30 de secunde/ experiment. Timpul total este de aproximativ 45 de minute.
Timpii mor&i se datoreaz controlului, amplas rii !i calibr rii echipamentelor. În tot acest
timp ve&i fi supu!i la stimuli acustici !i lumino!i.
6. În eventualitatea particip rii trebuie s men&iona&i patologiile de care suferi&i, sau dac a&i
suferit de vreo afec&iune la urm toarele: sistemul muscular, tendoane, ligamente (entorse),
sistem neurovegetativ, sistem osos (fracturi), sistem auditiv, sistem vizual.
7. Posibilele discomforturi !i riscuri: Nu exist poten&iale riscuri de s n tate asociate acestui

studiu.
196
8. Rezultatele acestui studiu nu aduc nici un beneficiu direct c tre subiect, dar aduc un aport la
determinarea influen&elor mediului înconjur tor asupra limitelor de stabilitate în cazul static
!i dinamic .
9. Acest studiu nu implic nici o contribu&ie financiar din partea subiectului.
10. Subiectul este liber s renun&e în orice moment la acest studiu !i s - !i retrag formularul
semnat f r nici o obliga&ie, iar datele dumneavoastr personale precum !i cele experimentale
vor înceta s mai fie utilizate.
11. Cercet torul principal are dreptul s v elimine din cadrul experimentului în cazul în care nu
pute&i parcurge protocolul sau nu v încadra&i în cerin&ele protocolului.
12. Datele dumneavoastr personale vor fi p strate confiden&ial.
13. În calitate de reprezentant al acestui experiment am explicat participan&ilor scopul,

procedurile, posibilele beneficii !i eventualele riscuri ale acestui studiu experimental,
alternativele particip rii !i confiden&ialitatea datelor personale.
14. Numele/ Prenumele participantului ("subiect de studiu"):
Nr.crt. Nume Prenume Semnatura

1 Apetroaei Bogdan
2 Albu Andi
3 Bokor Ptefan
4 Anghel Lauren&iu
5 Micu Ptefan
6 Ionescu Mircea
7 Braun Barbu
8 Drug Cornel
9 Cointe Guillaume
10 Gallet Julien
11 Dubois Sebastien
12 Mih il Alexandra
13 Asofiei Adelina
14 Z rnescu Iulia
15 Pavel Adina
16 Ripan Virginia
17 Popa Corina
18 Enache Ana
19 R dulescu Alexandra
20 Csiki Timea
21 Iftimiciuc Mihaela
197
Anexa 6.2
Protocolul experimental
Stangagi
Dreptaci
În l&ime
Vârsta
Greutate Sesizari post
Sex
Nr. Nume Prenume Patologii
Kistler experimentale
presiune u!oar în
surplus muscular !i
Apetroaei zona frontal a
1 22 m 190 103.63 corec&ie adductie la 1
Bogdan capului; oboseal în
piciorul stâng, varice
zona gleznei
uzarea meniscului
2 Albu Andi 22 m 175 66.25 1 OK
interior
presiune s în
Lovitur în zona
tâmple; u!oar
3 Bokor Ptefan 22 m 185 98.52 genunchiului stâng 1
durere la genunchiul
bandajat
stâng
Anghel
4 22 m 181 64.69 stenoza mitral 1 OK
Lauren&iu
5 Micu Ptefan 23 m 170 62.71 1 OK
A!chie (fragment)
osoas deplasat în zona oboseal în zona
6 Ionescu Mircea 39 m 187 94.15 1
tarsienelor (bolt ) la gambelor
piciorul drept
fractur a doua
metarsian la piciorul
7 Braun Barbu 35 m 183 71.82 1 OK
drept la 18 ani,
hipoacuzie stânga
presiune u!oar în
8 Drug Cornel 36 m 174 95.61 - 1 cre!tet; oboseal în
gambe
Cointe presiune u!oar în
9 23 m 176 89.38 - 1
Guillaume zona cre!tetului
tendon alungit la
10 Gallet Julien 23 m 178 91.06 1 OK
piciorul stâng
11 Dubois Sebastien 23 m 182 82.17 - 1 OK
Mih il hipermetropie, polipi presiune în zona
12 21 f 169 64.28 1
Alexandra inflama&i tâmplelor
astigamtism miopic
13 Asofiei Adelina 21 f 175 62.13 1 OK
compus
presiune la nivelul
14 Z rnescu Iulia 20 f 170 68.5 - 1
urechilor
15 Pavel Adina 21 f 178 54.26 - 1 OK
oboseal în zona
16 Ripan Virginia 21 f 171 56.96 hipermetropie 1 genunchilor, urechi
înfundate
17 Popa Corina 21 f 164 - 1 OK
18 Enache Ana 21 f 173 lips calciu 1 OK
R dulescu ligament alungit !i 4
19 20 f 166 1 OK
Alexandra luxa&ii la piciorul drept
20 Csiki Timea 22 f 162 55.24 - 1 OK
Iftimiciuc astigmatism
21 21 f 166 56.36 1 OK
Mihaela hipermetropic
198
Anexa 6.3
Succesiunea etapelelor protocolului experimental
Frecven& Timp
Nr. Tipul Situa&ia Zona de
zgomot !i Alte situa&ii (s)/m rime
crt. analizei ochilor sprijin
preciz ri e!antion
1 OI F r spum - - 30/3000
2 OD F r spum - - 30/3000
3 OI Cu Spum - - 30/3000
4 OD Cu Spum - - 30/3000
5 OI Cu Spum 2Hz - 30/3000
6 OI Cu Spum 7Hz - 30/3000
7 OI Cu Spum 7.83Hz - 30/3000
8 OI Cu Spum 8Hz - 30/3000
9 OI Cu Spum 20Hz - 30/3000
10 OD F r spum Iluminare la nivelul fe&ei 30/3000
11 OD F r spum salvare - 30/3000
Static
12 OD F r spum sniper - 30/3000
13 OD F r spum - intoarcere cap- stâga, dreapta 30/3000
14 aplecare cap- stânga, dreapta, 30/3000
OD F r spum -
fa& , spate
15 OD F r spum - destabilizare spre fa& 10/1000
16 OD F r spum - destabilizare spre spate 10/1000
17 OD F r spum - destabilizare spre stânga 10/1000
18 OD F r spum - destabilizare spre dreapta 10/1000
19 OI Cu Spum - - 90/9000
20 toat gama de 90/9000
OI Cu Spum frecven&e la 90 -
de secunde
21 OD F r spum - normal 4/400
22 OD F r spum - iluminare la nivelul fe&ei 4/400
Dinamic
23 OD F r spum - Iluminare de pe podea 4/400
24 OD F r spum zgomot salvare 4/400
199
Anexa 6.4
Parametrii de analiz9 statistic9
1. Media aritmetic a valorilor:
N
!X i
X bar = = AVERAGE ( xi )
i =1
N
2. Abaterea standard a valorilor:
N
! (x i xm ) 2
x' = i =1
= STDEV ( xi )
N 1
3. Maximul valorilor:
Max( x) = MAX ( xi )
4. Minimul valorilor:
Min( x) = MIN ( xi )
5. Amplitudinea valorilor:
A( x) = MAX ( xi ) MIN ( xi )
6. Varian&a (dispersia) valorilor:
N
! (x i xm ) 2
CVx = x'2 = i =1
N 1
7. Indicele balansului posturii:
IBP = CVx + CVy = SQRT (CVx + CVy )
8. Limitele unei abateri standard:
lim ' x = xbar + x'
lim ' x = xbar x'
9. Limitele a dou abateri standard:
lim 2' x = xbar + 2 x'
lim 2' x = xbar 2 x'
10. Eroarea standard:
x'
x'
SEMx = =
N SQRT (N )
11. Distan&a parcurs :
N 1
Dist = ! ( xi +1 xi ) 2 + ( y i +1 y i ) 2 = SUM ( SQRT (( xi +1 xi )^ 2 + ( y i +1 y i )^ 2))
i =1
12. Evaluarea valorilor for&ei FZ :

FG = TRUNC(G * 9.80665,1) ,
200
unde: G= valoarea masei corpului m surat pe platforma Kistler, [kgf]
FZ i FG = TRUNC( FZ i - FG ) .
Cuantificarea situa&iilor în care:

FZ i FG > 0 :
- IF (( FZ i FG ) > 0, 1, 0) urmat de COUNTIF( IF (( FZ i FG ) > 0, 1, 0) ,1)
FZ i FG < 0 :
- IF (( FZ i FG ) < 0, 1, 0) urmat de COUNTIF( IF (( FZ i FG ) < 0, 1, 0) ,1)
FZ iFG = 0 :
- IF (( FZ i FG ) < 0, 1, 0) urmat de COUNTIF( IF (( FZ i FG ) < 0, 1, 0) ,1)
13. Indicii de stabilitate, în cazul evalu rii statice, anterior (ISPSxA), posterior (ISPSxP), stânga
(ISPSyS), dreapta (ISPSyD) :
MAX ( Fxi )
ISPSxA = ,
Fx max A
MIN ( Fxi )
ISPSxP = ,
Fx max P
MIN ( Fyi )
ISPSyS = ,
Fy max S
MAX ( Fyi )
ISPSyD = ,
Fy max D
unde: Fx max A = MAX ( Fx A i ) , Fx max P = MIN ( Fx P i ) , Fy max S = MIN ( Fy S i ) !i

Fy max D = MAX ( Fy D i )
14. Valorile maxime ale Fz în cazul evalu rii statice a destabiliz rii :
Fz max A = MAX ( Fx A i )
Fz max P = MAX ( Fx P i )
Fz max S = MAX ( Fx S i )
Fz max D = MAX ( Fx D i )
15. Aria bazei de sus&inere (ABS):
( B + b) h
ABS =
2
unde: B- baza mare, b- baza mic , h- în l&imea= LET (Lungimea Efectiv a T lpii)
16. Unghiul de deschidere al t lpilor (F):
DDM DIM
= 2 arctg
2 LET
unde: DDM- Distatan&a între Degetele Mari, DIM- Distan&a Intra-Maleolar ;
201
Anexa 6.5
Rezultatele parametrilor pentru fiecare subiect în parte
Subiect: Albu Andi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar -0.02 0.01 -0.01 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.03 0.00 -0.05 -0.05 -0.04 -0.04
ybar 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.02 -0.03 0.05 -0.04
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.08 0.01 0.02 0.14
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.19 0.07 0.09 0.19
max (x) -0.01 0.02 0.00 0.03 0.04 0.05 0.03 0.06 0.04 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.05 0.02 0.54 -0.02 0.01 0.62
min (x) -0.03 0.00 -0.02 0.02 0.00 0.02 0.01 0.02 0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.02 -0.02 -0.69 -0.07 -0.18 -0.97
max (y) 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.42 0.11 0.49 0.85
min (y) 0.00 0.00 0.00 -0.02 0.00 -0.01 0.00 -0.02 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 -1.64 -0.23 -0.19 -1.18
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.03 0.04 1.22 0.05 0.19 1.60
Ay 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.03 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 2.06 0.34 0.68 2.03
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.02
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.01 0.01 0.04
IBP 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.21 0.07 0.09 0.24
lim Lx -0.01 0.01 0.00 0.03 0.02 0.03 0.02 0.04 0.03 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.04 0.01 0.03 -0.04 -0.02 0.10
lim Ly 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.17 0.04 0.14 0.15
lim 2Lx -0.01 0.01 0.00 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.04 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.04 0.02 0.12 -0.03 0.00 0.24
lim 2Ly 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.35 0.11 0.23 0.34
lim -Lx -0.02 0.00 -0.01 0.02 0.01 0.03 0.01 0.03 0.02 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.03 0.00 -0.13 -0.06 -0.05 -0.18
lim -Ly 0.01 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.21 -0.10 -0.03 -0.23
lim -2Lx -0.02 0.00 -0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.00 0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.02 -0.01 -0.22 -0.07 -0.07 -0.32
lim -2Ly 0.01 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.40 -0.17 -0.12 -0.41
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.01 0.02
Dist. 11.78 7.53 10.25 9.99 4.89 13.09 8.77 7.98 13.19 9.25 6.62 7.98 11.64 12.67 8.30 6.34 6.19 0.85 1.71 9.03
Fxbar 0.64 0.38 0.52 0.59 0.75 0.81 0.42 0.70 0.43 0.23 0.71 1.06 0.77 0.46 0.97 0.88 -12.55 -12.14 -5.53 -7.67
Fybar 0.36 0.18 0.41 0.30 0.14 0.41 0.11 0.31 0.17 0.17 0.22 0.25 0.20 0.16 0.15 0.22 4.56 -3.46 -1.10 -3.21
Fzbar 651.08 650.32 650.31 649.63 649.00 651.05 649.97 649.03 649.48 651.39 649.58 650.36 649.73 650.82 648.94 649.47 485.28 517.57 479.46 472.34
Lx 1.05 1.12 1.38 1.47 1.62 1.47 1.04 1.22 1.54 1.43 0.80 0.86 1.06 1.19 0.91 1.08 10.80 10.77 8.78 7.66
Ly 0.93 1.01 1.22 1.40 1.60 1.44 1.01 0.96 1.27 1.57 0.83 0.74 0.91 0.96 0.94 0.86 41.45 43.19 37.08 43.74
Lz 3.32 2.43 3.92 5.66 9.15 4.05 3.39 3.35 4.37 7.18 4.15 3.57 3.29 3.04 3.59 3.47 214.12 186.25 211.45 232.26
max(Fx) 4.02 3.79 5.20 4.98 6.06 6.39 4.14 4.50 5.10 4.84 3.10 4.14 4.24 5.61 4.94 5.79 9.26 13.01 12.29 14.64
min(Fx) -2.67 -2.71 -3.16 -3.10 -5.17 -3.74 -4.88 -4.29 -4.35 -2.71 -2.08 -1.63 -2.68 -2.90 -3.49 -3.49 -32.25 -26.09 -24.70 -16.44
max(Fy) 3.72 3.29 4.29 4.93 4.60 4.60 2.82 4.43 3.38 4.14 4.28 2.76 3.67 3.10 3.46 3.41 57.90 56.81 39.13 53.67
min(Fy) -2.89 -2.23 -2.85 -6.02 -3.99 -3.63 -2.95 -3.85 -3.36 -2.71 -2.17 -1.66 -2.09 -3.19 -3.87 -3.32 -84.07 -87.52 -84.69 -89.68
max(Fz) 670.56 662.62 662.96 667.48 670.89 667.60 661.25 666.43 662.79 670.84 663.79 663.81 668.61 666.72 665.01 666.75 665.48 676.84 685.44 673.50
min(Fz) 638.19 640.10 637.42 635.85 632.27 638.46 638.39 635.41 638.66 636.21 635.62 638.44 635.00 639.66 636.83 633.11 1.25 15.68 7.10 -6.91
AFx 6.70 6.50 8.36 8.08 11.22 10.13 9.01 8.78 9.44 7.55 5.19 5.77 6.93 8.51 8.43 9.29 41.51 39.10 36.99 31.08
AFy 6.61 5.51 7.14 10.95 8.59 8.23 5.77 8.28 6.73 6.86 6.46 4.42 5.76 6.29 7.34 6.72 141.97 144.34 123.82 143.35
AFz 32.38 22.53 25.55 31.63 38.62 29.14 22.86 31.02 24.13 34.62 28.18 25.36 33.61 27.06 28.18 33.64 664.23 661.16 678.34 680.41
Fz-Fg>0 1976.00 1833.00 1804.00 1575.00 1141.00 1983.00 1501.00 1247.00 1578.00 1518.00 1395.00 1800.00 1465.00 1821.00 3743.00 4335.00 17.00 20.00 20.00 26.00
Fz-Fg<0 946.00 1073.00 1117.00 1401.00 1843.00 966.00 1449.00 1684.00 1377.00 1450.00 1562.00 1146.00 1467.00 1087.00 5083.00 4469.00 96.00 84.00 88.00 88.00
Fz-Fg=0 78.00 94.00 79.00 24.00 16.00 51.00 50.00 69.00 45.00 32.00 43.00 54.00 68.00 92.00 174.00 196.00 1.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04
ISPS x P 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS y S 0.02 0.02 0.02 0.05 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.03
ISPS y D 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
Fxmax A 142.28
Fxmax P -166.63
Fymax S -129.38
Fymax D 155.58
Fzmax A 820.35
Fzmax P 719.52
Fzmax S 718.16
Fzmax D 734.86
Cazul dinamic
n tSTART [s] tSTOP [s]
114 2.2 3.33
104 1.55 2.58
108 1.37 2.44
114 6.16 7.29
203
Subiect: Anghel Lauren.iu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.02 0.02 0.03 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 -0.03 -0.08 -0.03 -0.06
ybar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.06 -0.02 0.00 -0.02
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.02 0.01 0.03 0.02
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.10 0.09 0.08 0.09
max (x) 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.06 -0.01 0.17 -0.03
min (x) 0.01 0.00 0.01 0.02 0.00 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 -0.14 -0.12 -0.11 -0.12
max (y) 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.29 0.13 0.18 0.23
min (y) -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.48 -0.36 -0.20 -0.39
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.01 0.03 0.02 0.02 0.19 0.12 0.28 0.09
Ay 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.77 0.49 0.38 0.62
CV x 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
IBP 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.10 0.09 0.09 0.09
lim Lx 0.02 0.02 0.03 0.03 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.00 -0.07 0.00 -0.05
lim Ly 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.16 0.07 0.08 0.07
lim 2Lx 0.03 0.03 0.03 0.04 0.01 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 -0.05 0.03 -0.03
lim 2Ly 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.26 0.15 0.16 0.16
lim -Lx 0.02 0.01 0.02 0.03 0.00 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 -0.05 -0.10 -0.05 -0.08
lim -Ly 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.04 -0.10 -0.08 -0.11
lim -2Lx 0.01 0.01 0.02 0.02 0.00 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 -0.07 -0.11 -0.08 -0.09
lim -2Ly 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.14 -0.19 -0.16 -0.19
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 8.68 10.02 8.63 9.83 7.17 9.17 9.82 8.77 10.95 7.87 8.93 9.73 7.75 8.28 6.18 7.17 1.90 1.40 1.08 1.39
Fxbar 0.11 -0.11 0.20 0.10 0.34 0.11 0.21 0.07 0.15 0.05 -0.12 0.23 0.27 0.85 1.71 1.06 -8.96 -17.44 3.28 -12.35
Fybar 0.00 0.00 0.04 0.11 -0.09 -0.06 0.34 0.07 0.02 0.02 0.13 -0.02 0.06 0.06 0.53 0.35 -2.94 0.97 1.83 -2.39
Fzbar 636.27 636.32 636.56 635.12 634.98 635.60 636.83 635.29 635.85 636.14 635.94 635.12 637.19 636.88 636.33 636.60 492.47 494.87 503.42 498.85
Lx 0.87 1.24 1.29 1.44 0.99 1.15 1.10 1.56 1.14 0.93 1.46 1.84 1.50 1.54 1.22 1.28 9.77 12.40 8.82 9.89
Ly 0.83 1.31 0.99 1.49 0.83 0.94 0.94 1.55 1.03 0.79 1.54 1.05 1.57 1.46 1.26 1.32 43.20 39.82 45.11 47.88
Lz 3.72 5.46 3.77 6.71 3.96 3.77 3.40 8.01 3.29 3.90 7.56 5.89 8.52 6.42 5.85 5.99 190.56 190.60 182.94 174.11
max(Fx) 2.69 3.73 5.13 4.52 4.10 7.05 3.61 4.51 3.33 3.74 3.91 24.51 4.44 5.61 6.54 5.10 17.66 16.16 28.59 16.28
min(Fx) -2.37 -3.48 -3.66 -3.60 -2.64 -5.80 -2.90 -3.70 -2.87 -3.19 -3.60 -19.66 -3.22 -3.29 -2.13 -3.15 -26.33 -40.12 -9.69 -26.26
204
max(Fy) 2.09 3.93 4.01 4.45 2.70 2.95 3.93 3.92 3.23 2.32 3.85 7.44 3.88 4.58 4.39 4.10 56.67 67.56 73.62 78.27
min(Fy) -2.47 -2.97 -2.92 -3.07 -2.91 -3.01 -2.56 -3.22 -2.67 -2.46 -2.80 -6.65 -2.94 -4.78 -3.23 -2.44 -92.82 -77.87 -85.05 -95.16
max(Fz) 650.06 655.90 650.44 657.70 649.70 651.14 655.66 655.52 646.74 647.05 656.78 706.33 657.57 657.02 656.04 656.06 663.74 673.39 663.15 657.09
min(Fz) 623.29 619.98 623.76 619.13 620.86 622.64 624.29 618.80 624.81 625.11 620.14 561.07 621.16 622.49 620.36 620.52 5.83 5.33 5.09 5.69
AFx 5.06 7.21 8.79 8.13 6.73 12.85 6.50 8.20 6.19 6.93 7.51 44.17 7.66 8.90 8.67 8.24 43.99 56.28 38.28 42.53
AFy 4.56 6.90 6.93 7.52 5.61 5.97 6.49 7.14 5.91 4.78 6.65 14.09 6.82 9.35 7.63 6.54 149.48 145.42 158.68 173.43
AFz 26.77 35.91 26.68 38.57 28.84 28.50 31.37 36.72 21.93 21.93 36.64 145.26 36.41 34.54 35.68 35.54 657.91 668.06 658.06 651.40
Fz-Fg>0 2236.00 2148.00 2322.00 1700.00 1843.00 2038.00 2285.00 1584.00 2300.00 2181.00 1709.00 1986.00 1561.00 1929.00 5725.00 5846.00 8.00 15.00 13.00 7.00
Fz-Fg<0 713.00 810.00 635.00 1255.00 1097.00 880.00 671.00 1394.00 645.00 778.00 1264.00 964.00 1412.00 1041.00 3150.00 3044.00 85.00 75.00 72.00 78.00
Fz-Fg=0 51.00 42.00 43.00 45.00 60.00 82.00 44.00 22.00 55.00 41.00 27.00 50.00 27.00 30.00 125.00 110.00 1.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.05 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.16 0.03 0.04 0.04 0.03
ISPS x P 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.04 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.14 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS y S 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.05 0.02 0.03 0.02 0.02
ISPS y D 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.05 0.03 0.03 0.03 0.03
Fxmax A 155.92
Fxmax P -137.03
Fymax S -141.86
Fymax D 135.99
Fzmax A 677.76
Fzmax P 679.28
Fzmax S 675.41
Fzmax D 658.61
Cazul dinamic
94 3.25 4.18
90 2.03 2.92
85 2.47 3.31
85 2.36 3.2
205
Subiect: Apetroaei Bogdan
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.05 -0.06 -0.06 -0.06 -0.06 -0.06 0.02 -0.07 -0.06 -0.06 -0.05 -0.07 0.05 0.05 0.05 0.07 -0.07 -0.05 -0.03 -0.08
ybar 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.03 0.05 0.03 -0.02
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.02 0.03 0.01 0.02
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.09 0.09 0.10 0.09
max (x) 0.06 -0.04 -0.05 -0.05 -0.05 -0.04 0.04 -0.06 -0.05 -0.05 -0.04 -0.05 0.06 0.07 0.07 0.08 -0.01 0.16 0.00 -0.05
min (x) 0.04 -0.07 -0.08 -0.07 -0.08 -0.08 0.01 -0.08 -0.08 -0.07 -0.07 -0.08 0.04 0.04 0.03 0.05 -0.19 -0.13 -0.09 -0.17
max (y) 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.23 0.30 0.28 0.17
min (y) 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.01 -0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.19 -0.30 -0.31 -0.23
Ax 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03 0.18 0.29 0.09 0.13
Ay 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.42 0.60 0.59 0.40
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
IBP 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.09 0.10 0.10 0.09
lim Lx 0.05 -0.05 -0.06 -0.06 -0.06 -0.06 0.03 -0.07 -0.06 -0.06 -0.05 -0.06 0.05 0.06 0.05 0.08 -0.05 -0.02 -0.01 -0.06
lim Ly 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.00 0.00 -0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.12 0.14 0.13 0.07
lim 2Lx 0.06 -0.05 -0.05 -0.05 -0.05 -0.05 0.03 -0.06 -0.05 -0.05 -0.04 -0.06 0.06 0.06 0.06 0.08 -0.03 0.02 0.00 -0.04
lim 2Ly 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.22 0.23 0.23 0.16
lim -Lx 0.04 -0.06 -0.06 -0.06 -0.07 -0.07 0.02 -0.07 -0.07 -0.07 -0.06 -0.07 0.05 0.05 0.04 0.06 -0.09 -0.08 -0.04 -0.10
lim -Ly 0.00 0.00 -0.01 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 -0.06 -0.05 -0.06 -0.10
lim -2Lx 0.04 -0.07 -0.07 -0.06 -0.07 -0.07 0.01 -0.08 -0.08 -0.07 -0.06 -0.08 0.04 0.04 0.03 0.06 -0.10 -0.11 -0.05 -0.11
lim -2Ly 0.00 0.00 -0.01 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.16 -0.14 -0.16 -0.19
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 6.22 5.84 6.76 4.80 5.94 6.96 7.61 5.14 5.75 5.56 4.48 5.09 5.57 8.29 7.00 7.06 0.89 1.99 1.04 0.71
Fxbar 1.29 0.09 -0.09 0.07 -0.14 0.06 0.68 0.00 0.15 0.07 -0.01 -0.05 0.73 0.77 0.32 0.54 -26.80 -18.99 -14.75 -26.00
Fybar -0.29 -0.51 -0.38 -0.44 -0.50 -0.42 0.49 -0.37 -0.43 -0.01 -0.42 -0.27 0.48 0.44 0.51 0.34 -11.57 -4.72 -1.83 -10.96
Fzbar 1010.55 1011.62 1010.08 1010.49 1010.07 1010.16 1011.73 1008.78 1008.94 1010.31 1010.41 1010.41 1010.00 1010.62 1010.81 1009.62 713.08 728.56 757.20 767.44
Lx 1.78 1.57 2.16 1.90 2.42 2.14 2.33 1.78 2.94 1.45 1.13 1.45 1.84 2.00 1.71 1.98 22.79 19.48 19.45 22.95
Ly 1.33 1.08 1.44 1.70 1.71 1.36 1.63 1.02 1.73 1.00 0.97 1.08 1.69 1.63 1.38 1.66 66.62 62.29 77.53 78.30
Lz 5.40 3.74 4.02 8.49 7.23 3.37 5.85 3.74 7.29 3.68 4.04 3.63 8.03 3.63 3.90 7.29 331.23 343.40 312.12 296.59
206
max(Fx) 8.60 6.67 8.81 5.65 6.40 7.75 10.97 7.47 8.49 4.60 3.59 4.41 6.16 7.96 8.45 8.24 24.59 16.21 35.39 26.30
min(Fx) -3.74 -6.30 -8.48 -7.31 -9.15 -8.18 -8.80 -6.77 -11.89 -4.95 -5.12 -5.41 -4.35 -5.66 -6.94 -6.39 -57.61 -54.15 -45.73 -67.04
max(Fy) 4.19 3.03 4.69 3.41 3.25 3.63 5.98 3.15 4.10 2.90 3.00 4.79 5.56 4.99 6.46 6.60 89.18 89.22 128.12 111.19
min(Fy) -5.28 -3.74 -5.02 -5.00 -5.77 -6.09 -4.81 -4.63 -5.54 -3.78 -4.18 -4.18 -4.81 -5.31 -5.60 -5.25 -149.74 -133.90 -152.22 -156.45
max(Fz) 1030.72 1021.45 1031.65 1032.06 1031.21 1022.81 1033.41 1027.69 1027.69 1025.63 1022.97 1024.27 1032.45 1027.97 1030.68 1032.25 1067.92 1031.91 1030.43 1101.95
min(Fz) 993.87 1000.65 997.18 993.07 993.01 999.75 993.18 992.10 993.64 997.37 999.19 998.84 993.87 995.76 995.88 992.67 6.12 -5.39 6.35 5.44
AFx 12.34 12.96 17.29 12.96 15.54 15.93 19.76 14.24 20.38 9.56 8.71 9.83 10.52 13.62 15.39 14.63 82.20 70.35 81.12 93.33
AFy 9.47 6.78 9.71 8.42 9.03 9.72 10.79 7.78 9.64 6.67 7.17 8.97 10.37 10.30 12.06 11.85 238.92 223.12 280.34 267.64
AFz 36.85 20.81 34.47 39.00 38.20 23.06 40.23 35.59 34.05 28.25 23.78 25.43 38.58 32.22 34.80 39.58 1061.80 1037.30 1024.08 1096.51
Fz-Fg>0 367.00 324.00 173.00 770.00 599.00 116.00 464.00 35.00 592.00 145.00 208.00 136.00 738.00 146.00 707.00 1666.00 10.00 7.00 7.00 11.00
Fz-Fg<0 2604.00 2635.00 2817.00 2221.00 2367.00 2869.00 2503.00 2956.00 2381.00 2828.00 2761.00 2838.00 2246.00 2836.00 8201.00 7280.00 81.00 105.00 87.00 87.00
Fz-Fg=0 29.00 41.00 10.00 9.00 34.00 15.00 33.00 9.00 27.00 27.00 31.00 26.00 16.00 18.00 92.00 54.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.05 0.04 0.05 0.03 0.04 0.04 0.06 0.04 0.05 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04 0.05 0.05
ISPS x P 0.02 0.03 0.05 0.04 0.05 0.04 0.05 0.04 0.06 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03
ISPS y S 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03
ISPS y D 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03
Fxmax A 181.82
Fxmax P -185.35
Fymax S -192.86
Fymax D 193.10
Fzmax A 1154.53
Fzmax P 1048.33
Fzmax S 1086.64
Fzmax D 1102.73
Cazul dinamic
91 1.47 2.37
112 1.58 2.69
94 1.72 2.65
98 1.66 2.63
207
Subiect: Asofiei Adelina
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.02 0.03 0.02 0.04 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.03 0.02 -0.09 -0.07 -0.05 -0.09
ybar -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 0.03 0.00 -0.04 -0.01
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.09 0.11 0.01 0.02
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.13 0.11 0.07 0.08
max (x) 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05 0.04 0.03 0.03 0.04 0.05 0.03 0.04 0.04 0.03 0.04 0.04 0.00 0.02 0.02 0.00
min (x) 0.00 0.01 0.02 0.01 0.03 0.01 0.01 0.01 0.00 0.02 0.01 0.02 0.01 0.00 0.01 0.01 -0.90 -1.10 -0.07 -0.19
max (y) 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.42 0.77 0.17 0.26
min (y) -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.03 -0.02 -0.03 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.03 -0.80 -0.26 -0.20 -0.34
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.04 0.03 0.91 1.12 0.09 0.19
Ay 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.05 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 1.23 1.03 0.36 0.60
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.01 0.01
IBP 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.16 0.15 0.08 0.09
lim Lx 0.02 0.02 0.04 0.03 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.00 0.04 -0.04 -0.07
lim Ly -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 0.16 0.10 0.03 0.07
lim 2Lx 0.02 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.09 0.15 -0.03 -0.05
lim 2Ly 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.29 0.21 0.11 0.16
lim -Lx 0.01 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 -0.18 -0.18 -0.07 -0.10
lim -Ly -0.01 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.11 -0.11 -0.12 -0.10
lim -2Lx 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 -0.27 -0.29 -0.08 -0.12
lim -2Ly -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.24 -0.22 -0.19 -0.18
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 10.30 8.60 8.03 12.69 6.93 13.00 10.26 6.42 10.44 9.49 10.19 9.94 10.56 10.56 8.64 8.67 2.96 1.91 0.82 1.72
Fxbar 0.79 0.54 0.55 0.68 0.80 0.76 0.75 0.74 0.77 0.93 0.73 0.66 0.52 0.66 0.25 0.57 -16.82 -9.34 -7.04 -8.99
Fybar 0.28 0.43 0.47 0.26 0.32 0.34 0.36 0.46 0.23 0.37 0.33 0.34 0.26 0.36 0.37 0.27 11.77 13.35 5.37 1.44
Fzbar 610.50 610.92 610.05 611.10 609.88 610.51 610.92 610.41 610.93 610.24 609.72 609.27 610.16 610.46 610.00 610.72 445.51 454.57 442.53 432.87
Lx 1.05 1.52 1.52 1.16 0.89 1.39 1.34 0.96 1.12 1.39 0.81 0.88 1.29 1.07 1.06 1.49 14.65 10.00 12.58 11.34
Ly 0.90 1.47 1.65 1.31 0.81 1.22 1.46 0.94 1.07 1.79 0.96 0.83 1.48 1.12 0.91 1.48 31.99 34.96 34.02 33.52
Lz 3.12 7.47 7.29 2.85 3.99 3.54 5.80 3.69 2.66 6.54 3.14 3.06 4.74 3.16 2.87 7.74 202.09 192.22 198.90 207.60
max(Fx) 4.60 5.76 4.71 4.36 3.90 6.24 4.67 3.96 4.45 5.27 4.13 3.40 4.05 4.55 5.12 5.50 18.68 13.63 23.97 13.76
min(Fx) -2.90 -3.83 -3.38 -2.80 -2.21 -3.55 -2.18 -2.57 -2.78 -3.33 -2.02 -1.87 -2.96 -2.92 -4.16 -2.97 -39.35 -24.36 -28.65 -21.48
max(Fy) 3.71 5.65 5.37 4.37 3.56 3.90 4.27 5.29 4.18 9.50 3.58 3.48 4.15 3.98 3.51 4.97 55.22 63.72 42.67 45.64
208
min(Fy) -2.23 -3.40 -3.26 -4.30 -2.24 -3.59 -2.54 -2.87 -3.68 -8.02 -2.89 -2.75 -3.29 -3.07 -3.82 -2.94 -51.71 -53.68 -71.67 -70.95
max(Fz) 628.54 631.34 629.89 627.96 629.52 621.86 629.75 620.13 622.90 628.69 624.13 618.46 629.11 629.07 627.50 631.04 641.25 635.83 649.21 637.17
min(Fz) 599.12 595.43 595.05 598.66 594.02 599.73 596.53 599.87 603.44 597.02 600.81 598.47 593.47 596.49 596.22 595.36 1.77 1.43 6.86 8.75
AFx 7.51 9.59 8.09 7.16 6.11 9.79 6.85 6.53 7.23 8.59 6.16 5.26 7.00 7.47 9.28 8.47 58.03 37.98 52.62 35.23
AFy 5.94 9.05 8.64 8.67 5.80 7.49 6.81 8.16 7.86 17.52 6.47 6.23 7.44 7.05 7.33 7.91 106.93 117.40 114.34 116.59
AFz 29.43 35.91 34.83 29.30 35.50 22.13 33.23 20.25 19.46 31.66 23.33 19.99 35.64 32.58 31.28 35.68 639.48 634.40 642.35 628.42
Fz-Fg>0 1985.00 1618.00 1460.00 2328.00 1694.00 1992.00 1769.00 1796.00 2170.00 1498.00 1480.00 1491.00 1755.00 1805.00 5342.00 4419.00 20.00 16.00 14.00 16.00
Fz-Fg<0 943.00 1344.00 1513.00 600.00 1264.00 947.00 1197.00 1153.00 745.00 1475.00 1458.00 1442.00 1195.00 1099.00 3387.00 4523.00 70.00 76.00 78.00 78.00
Fz-Fg=0 72.00 38.00 27.00 72.00 42.00 61.00 34.00 51.00 85.00 27.00 62.00 67.00 50.00 96.00 271.00 58.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.05 0.04 0.04 0.03 0.05 0.04 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05
ISPS x P 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02
ISPS y S 0.02 0.04 0.04 0.05 0.02 0.04 0.03 0.03 0.04 0.09 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03
ISPS y D 0.05 0.08 0.07 0.06 0.05 0.05 0.06 0.07 0.06 0.13 0.05 0.05 0.06 0.05 0.05 0.07
Fxmax A 118.88
Fxmax P -120.10
Fymax S -89.89
Fymax D 74.47
Fzmax A 664.12
Fzmax P 620.95
Fzmax S 655.58
Fzmax D 641.65
Cazul dinamic
90 1.58 2.47
92 1.43 2.34
92 1.18 2.09
94 2.33 3.26
209
Subiect: Bokor tefan
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.00 0.02 0.02 0.01 0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 -0.05 -0.03 -0.05 -0.05
ybar 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.02 0.02 0.01 0.00 -0.01 -0.01
Lx 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.02 0.03 0.03
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.07 0.04 0.06 0.07
max (x) 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.02 0.01 0.01 0.03 0.04 0.02 0.02 0.01 0.00 0.23 0.21
min (x) -0.02 0.01 0.01 0.00 0.00 -0.02 -0.02 -0.03 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.15 -0.17 -0.18 -0.07
max (y) 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.03 0.18 0.32 0.14 0.22
min (y) 0.00 0.00 0.01 -0.01 -0.02 -0.01 0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.01 0.01 -0.22 -0.06 -0.26 -0.37
Ax 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.05 0.03 0.02 0.15 0.17 0.40 0.28
Ay 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.01 0.02 0.40 0.38 0.40 0.58
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01
IBP 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.07 0.05 0.07 0.08
lim Lx 0.00 0.02 0.02 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 0.01 0.01 -0.04 -0.01 -0.02 -0.03
lim Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.03 0.07 0.05 0.05 0.06
lim 2Lx 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.04 0.01 0.01 -0.03 0.01 0.01 0.00
lim 2Ly 0.01 0.01 0.02 0.01 -0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.03 0.14 0.09 0.11 0.13
lim -Lx -0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.01 -0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 -0.06 -0.05 -0.09 -0.08
lim -Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.01 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.02 0.02 -0.06 -0.04 -0.07 -0.08
lim -2Lx -0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.08 -0.07 -0.12 -0.11
lim -2Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.02 -0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.02 0.02 -0.13 -0.08 -0.13 -0.15
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01
Dist. 6.45 8.38 5.38 6.82 5.97 4.95 6.42 6.71 5.05 7.01 3.82 4.06 6.84 6.17 5.45 6.79 0.85 1.27 1.29 0.94
Fxbar 0.42 0.23 0.66 0.57 0.84 1.13 0.57 0.59 0.11 0.21 0.20 0.21 0.64 0.52 0.67 0.99 -12.00 -13.48 -7.77 -17.64
Fybar 0.74 0.22 0.61 0.67 0.74 0.87 0.63 0.42 0.67 0.49 0.65 0.64 0.68 0.50 0.74 0.65 2.31 0.51 1.42 -9.58
Fzbar 966.87 965.84 965.18 967.10 966.71 966.66 962.54 966.61 965.63 965.50 966.03 966.24 960.49 961.19 960.32 960.40 687.03 693.43 727.77 719.01
Lx 1.73 1.41 1.58 1.26 1.88 1.87 1.80 1.90 1.53 1.41 1.02 0.97 1.48 1.91 1.45 1.61 10.85 13.54 11.22 14.83
Ly 1.33 1.44 0.99 1.19 1.68 1.63 1.56 1.62 0.95 0.97 0.81 0.86 1.41 1.58 1.12 1.37 45.97 48.97 48.36 53.81
Lz 3.60 4.66 3.57 3.26 8.34 7.13 6.46 6.62 4.07 3.33 4.43 4.40 6.42 6.54 4.40 5.39 335.75 313.83 297.48 301.34
max(Fx) 7.04 4.71 6.52 4.99 8.01 7.64 7.52 6.45 5.73 5.88 3.66 3.49 4.92 7.39 6.98 9.23 6.32 11.56 13.29 13.23
min(Fx) -5.99 -4.60 -4.89 -3.17 -4.25 -4.08 -5.17 -4.77 -4.83 -4.19 -4.04 -3.08 -4.41 -9.08 -4.94 -4.81 -32.01 -44.63 -30.68 -46.03
210
max(Fy) 4.81 4.10 3.84 4.67 5.56 5.62 5.12 4.73 4.23 4.47 3.37 3.70 4.80 6.06 4.96 5.10 68.95 66.42 67.44 60.29
min(Fy) -2.94 -3.00 -1.99 -2.18 -3.21 -3.04 -3.60 -4.48 -2.88 -2.36 -1.64 -1.91 -2.37 -4.15 -2.59 -3.55 -95.75 -86.38 -85.08 -108.91
max(Fz) 980.46 985.23 978.36 986.94 987.26 987.75 985.38 988.13 978.24 988.78 977.58 982.70 981.41 984.29 981.01 981.83 1030.53 998.64 1030.01 999.29
min(Fz) 954.20 951.45 955.15 951.81 949.28 951.18 945.74 948.67 952.89 953.45 953.62 954.97 942.82 942.72 942.52 942.94 7.81 6.38 9.91 8.40
AFx 13.03 9.31 11.41 8.16 12.26 11.72 12.69 11.22 10.56 10.06 7.70 6.58 9.33 16.48 11.92 14.04 38.33 56.20 43.98 59.27
AFy 7.75 7.10 5.83 6.85 8.77 8.66 8.72 9.20 7.12 6.82 5.02 5.61 7.16 10.21 7.55 8.66 164.70 152.80 152.52 169.20
AFz 26.25 33.78 23.21 35.13 37.98 36.58 39.64 39.47 25.35 35.33 23.96 27.73 38.58 41.57 38.49 38.89 1022.72 992.26 1020.11 990.89
Fz-Fg>0 1705.00 1329.00 1220.00 1788.00 1341.00 1428.00 732.00 1511.00 1311.00 1184.00 1439.00 1488.00 459.00 540.00 638.00 1058.00 16.00 7.00 11.00 7.00
Fz-Fg<0 1200.00 1597.00 1721.00 1133.00 1643.00 1554.00 2238.00 1449.00 1635.00 1750.00 1515.00 1478.00 2512.00 2441.00 8286.00 7886.00 93.00 97.00 96.00 91.00
Fz-Fg=0 95.00 74.00 59.00 79.00 16.00 18.00 30.00 40.00 54.00 66.00 46.00 34.00 29.00 19.00 76.00 56.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.02 0.03 0.02 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.04
ISPS x P 0.04 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.06 0.03 0.03
ISPS y S 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.02 0.03
ISPS y D 0.03 0.03 0.02 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03
Fxmax A 221.67
Fxmax P -149.94
Fymax S -108.11
Fymax D 154.88
Fzmax A 1200.93
Fzmax P 1026.68
Fzmax S 1024.44
Fzmax D 1016.28
Cazul dinamic
109 1.74 2.82
104 1.67 2.7
107 1.65 2.71
98 2.25 3.22
211
Subiect: Braun Barbu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.04 0.04 0.03 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.02 0.05 0.04 0.05 0.05 0.06 0.03 0.02 -0.04 0.00 -0.06 0.09
ybar 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.02 0.01 -0.03 -0.06 -0.01 -0.06
Lx 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.19 0.03 0.86
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.11 0.10 0.80
max (x) 0.05 0.05 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.06 0.06 0.06 0.06 0.07 0.04 0.02 0.03 1.80 0.18 8.81
min (x) 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.04 0.03 0.04 0.04 0.04 0.02 0.01 -0.06 -0.05 -0.12 -0.04
max (y) 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.00 0.03 0.02 0.12 0.47 0.48 1.12
min (y) 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.22 -0.43 -0.19 -8.11
Ax 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.09 1.85 0.30 8.85
Ay 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.34 0.89 0.67 9.23
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.00 0.74
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.64
IBP 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.08 0.22 0.10 1.17
lim Lx 0.05 0.04 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.06 0.05 0.06 0.05 0.06 0.03 0.02 -0.02 0.19 -0.02 0.95
lim Ly 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.02 0.01 0.05 0.05 0.09 0.74
lim 2Lx 0.05 0.05 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.06 0.06 0.06 0.06 0.07 0.04 0.02 0.00 0.38 0.01 1.81
lim 2Ly 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.00 0.00 0.02 0.02 0.13 0.17 0.18 1.54
lim -Lx 0.04 0.03 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.02 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.03 0.01 -0.06 -0.19 -0.09 -0.77
lim -Ly 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 -0.10 -0.17 -0.11 -0.86
lim -2Lx 0.03 0.03 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.05 0.03 0.04 0.04 0.05 0.02 0.01 -0.08 -0.38 -0.12 -1.64
lim -2Ly 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.01 0.00 -0.18 -0.28 -0.20 -1.65
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.00 0.08
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.08
Dist. 9.93 9.73 7.24 8.87 11.43 11.09 10.33 8.98 9.47 7.17 6.65 8.62 5.48 7.89 10.97 7.83 0.85 4.46 2.02 26.15
Fxbar 0.28 0.52 0.15 0.27 0.33 0.29 0.14 0.34 0.38 0.24 0.07 0.20 0.39 0.24 0.49 0.82 -15.71 -19.84 -16.11 -15.15
Fybar -0.18 -0.13 -0.07 -0.05 -0.11 -0.17 -0.12 -0.13 -0.22 -0.13 -0.11 0.05 -0.04 -0.16 0.24 0.24 1.69 5.84 5.74 -2.12
Fzbar 702.65 703.86 703.68 703.87 703.99 703.72 703.04 703.44 703.19 703.72 703.25 703.27 703.38 702.80 702.96 703.78 541.40 525.55 530.99 501.19
Lx 1.21 1.36 1.02 1.23 1.27 1.41 1.51 1.11 1.46 1.59 0.91 1.54 0.93 1.60 1.12 1.24 11.90 12.89 13.31 12.39
Ly 1.16 1.31 0.94 1.24 1.29 1.28 1.49 0.87 1.48 1.58 0.83 1.51 0.84 1.63 1.04 1.07 45.16 48.52 49.42 42.06
Lz 3.33 5.13 3.99 4.50 3.97 4.55 5.30 3.09 5.74 8.57 4.02 7.10 4.39 8.08 3.57 4.38 213.30 233.17 223.98 251.07
max(Fx) 5.00 4.46 5.08 4.11 4.32 4.26 4.84 3.89 6.02 4.53 3.15 5.69 4.50 4.85 4.60 5.06 11.51 11.49 16.39 10.21
min(Fx) -4.10 -4.09 -3.55 -2.82 -4.16 -3.10 -4.21 -2.65 -3.23 -3.72 -2.85 -3.49 -2.58 -4.17 -3.25 -2.37 -35.56 -44.90 -37.82 -36.69
212
max(Fy) 3.06 4.06 3.24 3.45 3.44 3.09 3.71 2.11 3.82 3.91 3.19 3.93 3.47 4.24 4.04 3.79 61.79 83.25 75.04 58.38
min(Fy) -3.21 -3.58 -3.35 -2.69 -4.00 -2.71 -3.42 -2.22 -4.25 -3.20 -2.45 -3.39 -3.14 -3.98 -2.62 -2.52 -96.10 -95.00 -101.31 -95.98
max(Fz) 716.29 724.98 718.25 724.54 724.45 720.17 721.51 712.66 723.18 725.45 719.96 725.24 722.56 723.15 718.23 723.79 769.95 804.30 759.92 783.74
min(Fz) 689.85 688.28 689.06 689.29 689.84 687.72 689.48 691.08 686.12 685.49 691.55 687.25 688.33 685.61 686.99 689.06 21.88 0.96 2.11 0.18
AFx 9.09 8.55 8.63 6.93 8.48 7.35 9.05 6.54 9.25 8.24 6.00 9.17 7.08 9.02 7.85 7.43 47.07 56.39 54.21 46.90
AFy 6.26 7.64 6.59 6.14 7.44 5.80 7.13 4.33 8.07 7.11 5.64 7.32 6.61 8.22 6.67 6.31 157.90 178.26 176.35 154.36
AFz 26.45 36.69 29.19 35.25 34.61 32.45 32.04 21.58 37.06 39.96 28.41 37.99 34.22 37.54 31.23 34.73 748.07 803.34 757.81 783.57
Fz-Fg>0 870.00 1349.00 1258.00 1323.00 1302.00 1370.00 1056.00 1158.00 1124.00 1243.00 1220.00 1255.00 1295.00 1136.00 3117.00 3859.00 15.00 17.00 14.00 19.00
Fz-Fg<0 2075.00 1586.00 1688.00 1612.00 1613.00 1562.00 1887.00 1765.00 1821.00 1745.00 1736.00 1708.00 1661.00 1845.00 5727.00 4930.00 80.00 81.00 84.00 89.00
Fz-Fg=0 55.00 65.00 54.00 65.00 85.00 68.00 57.00 77.00 55.00 12.00 44.00 37.00 44.00 19.00 156.00 211.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.02 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03
ISPS x P 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02
ISPS y S 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02
ISPS y D 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.01 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03
Fxmax A 159.40
Fxmax P -124.74
Fymax S -104.78
Fymax D 142.11
Fzmax A 802.42
Fzmax P 721.19
Fzmax S 737.23
Fzmax D 739.60
Cazul dinamic
95 2.25 3.19
98 1.68 2.64
98 2.06 3.03
108 1.75 2.82
213
Subiect: Drug9 Cornel
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.04 0.03 0.05 0.04 0.03 0.01 0.03 0.02 0.03 0.05 0.03 0.04 0.02 0.03 0.04 0.03 -0.07 -0.10 -0.06 0.06
ybar 0.01 0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.04 -0.02 -0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.02 0.00 0.04 0.07 0.02 0.00
Lx 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.03 0.06
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.09 0.12 0.20
max (x) 0.05 0.04 0.06 0.06 0.04 0.03 0.05 0.03 0.05 0.06 0.04 0.05 0.03 0.04 0.07 0.05 -0.02 -0.06 0.03 0.62
min (x) 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.00 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.02 0.01 0.01 0.03 0.01 -0.08 -0.17 -0.28 -0.02
max (y) 0.01 0.02 0.01 0.02 0.00 -0.03 -0.01 0.00 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.01 0.22 0.43 0.64 1.92
min (y) 0.00 0.00 -0.01 0.01 -0.01 -0.04 -0.03 -0.02 -0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 -0.01 0.01 -0.01 -0.23 -0.16 -0.69 -0.29
Ax 0.03 0.02 0.03 0.04 0.02 0.03 0.04 0.02 0.04 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.06 0.10 0.30 0.64
Ay 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.02 0.45 0.59 1.33 2.20
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.02 0.04
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.08 0.09 0.13 0.21
lim Lx 0.05 0.03 0.06 0.05 0.03 0.02 0.04 0.02 0.04 0.05 0.03 0.04 0.03 0.04 0.05 0.03 -0.05 -0.08 -0.03 0.12
lim Ly 0.01 0.01 0.00 0.02 -0.01 -0.03 -0.02 -0.01 0.00 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.12 0.16 0.15 0.20
lim 2Lx 0.05 0.03 0.06 0.06 0.04 0.03 0.05 0.02 0.05 0.06 0.04 0.05 0.03 0.04 0.06 0.04 -0.03 -0.06 0.00 0.17
lim 2Ly 0.01 0.02 0.00 0.02 0.00 -0.03 -0.01 -0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.21 0.24 0.27 0.40
lim -Lx 0.03 0.02 0.04 0.03 0.03 0.01 0.03 0.01 0.02 0.04 0.02 0.03 0.02 0.03 0.04 0.02 -0.08 -0.11 -0.09 0.00
lim -Ly 0.01 0.01 -0.01 0.01 -0.01 -0.04 -0.02 -0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.02 0.00 0.02 0.00 -0.04 -0.02 -0.10 -0.20
lim -2Lx 0.03 0.02 0.04 0.02 0.02 0.00 0.02 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.01 0.02 0.03 0.02 -0.10 -0.13 -0.12 -0.05
lim -2Ly 0.00 0.00 -0.01 0.01 -0.01 -0.04 -0.02 -0.02 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 -0.13 -0.11 -0.22 -0.41
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02
Dist. 6.63 6.80 7.59 7.88 7.35 5.90 7.47 7.01 5.56 5.53 7.14 5.17 4.74 8.56 5.48 4.29 0.60 0.73 1.95 3.11
Fxbar 0.04 0.17 0.13 0.25 -0.09 0.26 0.19 -0.05 0.45 0.20 0.39 0.20 0.46 0.45 0.31 0.88 -17.91 -19.02 -27.90 22.71
Fybar -0.02 -0.16 -0.35 -0.27 0.13 -0.41 -0.19 0.06 -1.54 0.01 -0.14 -0.37 -1.61 -1.97 0.10 -0.15 0.29 11.88 10.43 -7.34
Fzbar 933.46 933.81 932.34 931.68 933.91 933.52 933.16 933.97 933.04 932.02 933.46 932.68 931.93 932.30 931.12 932.52 713.59 699.23 726.19 720.51
Lx 1.49 1.52 1.62 1.43 1.53 1.49 1.94 1.40 1.59 2.01 1.25 1.28 1.02 2.38 1.71 1.42 22.24 24.82 22.70 14.01
Ly 0.95 1.48 1.09 1.31 1.31 0.95 1.38 1.12 0.87 0.93 1.16 0.79 0.77 1.76 1.50 1.08 79.79 66.58 95.75 72.26
Lz 3.45 6.97 3.03 3.95 5.39 3.85 5.36 2.92 3.86 3.84 3.19 3.78 3.73 5.43 6.47 4.70 272.14 282.22 280.22 275.39
max(Fx) 5.04 4.93 5.24 5.32 5.16 7.10 6.37 6.36 7.84 5.77 4.11 5.60 4.23 14.53 6.89 6.12 37.27 48.59 38.13 41.36
min(Fx) -6.29 -3.54 -4.82 -3.89 -4.90 -5.04 -5.85 -4.94 -4.41 -6.38 -3.74 -6.16 -3.16 -10.86 -5.14 -3.91 -42.36 -44.64 -65.82 -21.42
214
max(Fy) 3.21 3.81 2.74 4.95 3.45 2.97 3.62 4.21 1.23 3.70 3.25 1.76 1.54 8.39 4.58 3.65 96.86 104.48 153.14 112.35
min(Fy) -3.24 -3.71 -3.13 -4.41 -2.47 -3.18 -3.84 -2.74 -4.90 -2.30 -2.74 -2.51 -4.85 -10.68 -3.52 -2.81 -169.64 -117.99 -162.05 -146.76
max(Fz) 943.40 953.99 946.03 951.27 953.85 951.77 951.82 952.55 946.60 947.01 951.73 941.69 941.91 958.62 952.18 954.51 944.98 987.21 1011.52 988.77
min(Fz) 920.51 917.67 921.98 916.20 917.11 919.30 915.64 921.74 922.57 917.71 920.57 919.83 921.69 906.08 915.03 918.13 6.77 8.08 5.14 1.42
AFx 11.33 8.47 10.06 9.21 10.06 12.14 12.22 11.30 12.26 12.15 7.85 11.77 7.39 25.38 12.03 10.02 79.62 93.24 103.96 62.78
AFy 6.45 7.52 5.87 9.36 5.92 6.15 7.46 6.95 6.13 6.00 5.99 4.27 6.39 19.07 8.10 6.46 266.50 222.47 315.19 259.11
AFz 22.90 36.31 24.05 35.08 36.74 32.47 36.18 30.81 24.04 29.30 31.16 21.86 20.22 52.54 37.16 36.39 938.21 979.12 1006.38 987.35
Fz-Fg>0 405.00 760.00 100.00 165.00 533.00 492.00 476.00 324.00 386.00 182.00 249.00 292.00 144.00 427.00 1243.00 1022.00 2.00 9.00 16.00 11.00
Fz-Fg<0 2557.00 2198.00 2882.00 2819.00 2441.00 2468.00 2497.00 2643.00 2575.00 2793.00 2728.00 2667.00 2835.00 2544.00 7706.00 7904.00 89.00 65.00 69.00 96.00
Fz-Fg=0 38.00 42.00 18.00 16.00 26.00 40.00 27.00 33.00 39.00 25.00 23.00 41.00 21.00 29.00 51.00 74.00 0.00 0.00 1.00 0.00
ISPS x A 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.06 0.03 0.02
ISPS x P 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.04 0.02 0.04 0.02 0.07 0.03 0.03
ISPS y S 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.05 0.02 0.01
ISPS y D 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.01
Fxmax A 258.15
Fxmax P -151.65
Fymax S -212.57
Fymax D 272.06
Fzmax A 1232.08
Fzmax P 961.98
Fzmax S 986.01
Fzmax D 1155.11
Cazul dinamic
91 1.61 2.51
74 2.03 2.76
86 3.12 3.97
107 4.41 5.47
215
Subiect: Csiki Timea
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.03 0.01 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.01 0.02 -0.07 -0.04 -0.01 0.00
ybar -0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.04 0.08 0.02 0.02
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.33 0.20 0.03 0.03
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.39 0.43 0.07 0.11
max (x) 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 0.04 0.04 0.04 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.12 0.28 0.07 0.04
min (x) 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.00 0.02 0.00 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 -3.28 -2.07 -0.23 -0.24
max (y) 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.80 4.39 0.16 0.65
min (y) -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.03 -0.03 -0.02 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.03 -0.02 -0.47 -0.16 -0.28 -0.33
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.03 0.03 0.03 3.41 2.35 0.30 0.28
Ay 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 4.26 4.55 0.44 0.98
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.11 0.04 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.15 0.19 0.01 0.01
IBP 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.51 0.48 0.08 0.11
lim Lx 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.27 0.17 0.02 0.03
lim Ly 0.00 -0.01 0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.43 0.52 0.09 0.13
lim 2Lx 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.02 0.03 0.60 0.37 0.05 0.06
lim 2Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.82 0.95 0.17 0.23
lim -Lx 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 -0.40 -0.24 -0.03 -0.03
lim -Ly -0.01 -0.01 0.00 -0.02 0.00 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.35 -0.35 -0.06 -0.09
lim -2Lx 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.00 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.00 0.01 -0.73 -0.44 -0.06 -0.07
lim -2Ly -0.01 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.75 -0.78 -0.13 -0.19
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.03 0.02 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.04 0.01 0.01
Dist. 12.56 12.15 12.37 10.20 10.81 11.89 13.21 9.94 13.54 11.40 13.08 13.43 12.93 12.65 8.36 13.62 12.60 7.57 1.42 2.50
Fxbar 0.65 0.05 0.66 0.63 0.39 0.99 0.76 0.76 0.67 2.21 0.30 0.51 0.60 0.79 0.18 0.72 -6.75 -5.87 -2.09 -0.82
Fybar -0.34 0.86 0.50 0.42 0.20 0.78 0.67 0.48 0.48 1.17 0.52 0.54 0.71 0.63 0.71 0.74 -3.07 7.07 1.06 -2.19
Fzbar 542.18 541.27 543.38 543.74 543.73 543.57 543.17 543.47 543.38 543.28 543.17 543.20 543.49 542.69 542.93 542.95 390.17 396.49 391.06 395.61
Lx 1.26 1.02 1.29 1.49 1.00 0.99 1.37 0.89 1.20 0.93 1.06 1.26 1.21 1.31 0.94 0.98 6.86 6.80 5.87 7.61
Ly 1.27 1.11 1.34 1.55 0.93 1.09 1.45 0.84 1.29 0.89 1.15 1.21 1.16 1.24 0.89 1.02 33.22 30.49 38.90 29.14
Lz 5.76 4.06 5.41 7.08 3.49 3.34 5.88 3.37 4.08 3.24 3.65 4.51 4.10 4.95 3.34 3.65 189.24 184.30 196.31 183.38
max(Fx) 4.53 3.32 5.11 5.06 3.46 4.53 5.90 3.89 4.67 4.96 3.66 3.87 4.16 4.58 3.57 4.33 6.51 10.94 11.84 16.79
min(Fx) -3.21 -2.64 -2.94 -2.62 -2.35 -2.12 -2.14 -1.99 -3.45 -0.42 -2.54 -2.51 -2.15 -2.69 -2.54 -1.98 -18.20 -19.05 -11.94 -14.23
216
max(Fy) 3.38 4.28 4.42 7.34 2.76 4.07 4.88 3.20 5.06 3.53 4.18 3.67 3.91 4.04 3.55 4.36 39.92 45.55 50.40 40.65
min(Fy) -3.12 -2.00 -2.75 -4.36 -1.88 -2.05 -2.25 -1.70 -3.09 -1.01 -1.81 -2.24 -1.88 -1.87 -1.65 -1.92 -78.92 -63.08 -87.81 -70.59
max(Fz) 562.26 558.42 563.26 566.46 553.42 559.49 564.15 552.57 561.03 553.61 563.72 562.52 559.12 559.82 561.30 561.98 577.90 544.24 568.82 571.30
min(Fz) 526.19 527.30 527.70 527.42 533.19 532.10 527.55 533.34 529.79 534.10 527.88 530.44 530.71 529.74 530.94 530.88 0.57 0.33 1.70 3.11
AFx 7.74 5.96 8.05 7.68 5.81 6.65 8.05 5.88 8.12 5.38 6.19 6.38 6.31 7.27 6.11 6.31 24.71 29.99 23.78 31.02
AFy 6.50 6.28 7.17 11.70 4.65 6.12 7.12 4.90 8.15 4.55 5.99 5.91 5.80 5.91 5.20 6.29 118.84 108.63 138.21 111.24
AFz 36.07 31.12 35.57 39.05 20.23 27.39 36.60 19.24 31.24 19.51 35.84 32.08 28.41 30.08 30.36 31.10 577.34 543.91 567.12 568.19
Fz-Fg>0 1534.00 1325.00 1814.00 1726.00 2133.00 2122.00 1793.00 2020.00 2011.00 2030.00 2004.00 1922.00 2089.00 1830.00 5719.00 5675.00 10.00 2.00 7.00 18.00
Fz-Fg<0 1417.00 1614.00 1123.00 1219.00 814.00 817.00 1168.00 920.00 930.00 900.00 911.00 1027.00 861.00 1128.00 3095.00 3155.00 89.00 102.00 98.00 73.00
Fz-Fg=0 49.00 61.00 63.00 55.00 53.00 61.00 39.00 60.00 59.00 70.00 85.00 51.00 50.00 42.00 186.00 170.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.03 0.05 0.05 0.03 0.04 0.06 0.04 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 0.05 0.04 0.04
ISPS x P 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.04 0.00 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02
ISPS y S 0.04 0.02 0.03 0.05 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.01 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS y D 0.04 0.04 0.05 0.08 0.03 0.04 0.05 0.03 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.05
Fxmax A 101.25
Fxmax P -90.89
Fymax S -88.65
Fymax D 95.48
Fzmax A 576.84
Fzmax P 581.18
Fzmax S 567.24
Fzmax D 569.96
Cazul dinamic
99 2.87 3.85
104 2.08 3.11
105 1.86 2.9
91 3.09 3.99
217
Subiect: Enache Ana
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.03 0.04 0.02 0.04 0.02 0.00 0.02 0.02 0.02 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.02 0.09 0.00 0.01 -0.04
ybar 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.06 -0.10 0.02 0.00
Lx 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 1.21 0.18 0.04 0.43
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.15 0.46 0.15 0.09
max (x) 0.04 0.05 0.04 0.06 0.04 0.02 0.04 0.04 0.04 0.07 0.05 0.06 0.05 0.05 0.06 0.04 11.98 1.36 0.14 0.34
min (x) 0.01 0.03 0.00 0.02 0.01 -0.01 0.01 0.00 0.00 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.01 0.00 -1.08 -0.85 -0.33 -4.27
max (y) 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.02 0.03 0.03 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 11.42 0.48 0.91 0.40
min (y) -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.50 -3.83 -0.65 -0.37
Ax 0.02 0.02 0.05 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.05 0.04 13.06 2.22 0.46 4.62
Ay 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.04 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 11.92 4.31 1.56 0.77
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.46 0.03 0.00 0.19
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.33 0.22 0.02 0.01
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 1.67 0.50 0.16 0.44
lim Lx 0.03 0.05 0.03 0.05 0.03 0.01 0.03 0.03 0.03 0.06 0.04 0.05 0.04 0.04 0.05 0.03 1.30 0.18 0.05 0.39
lim Ly 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 1.21 0.36 0.17 0.09
lim 2Lx 0.03 0.05 0.04 0.06 0.04 0.01 0.03 0.03 0.03 0.06 0.04 0.05 0.04 0.04 0.06 0.03 2.51 0.35 0.09 0.83
lim 2Ly 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.03 2.37 0.83 0.33 0.19
lim -Lx 0.02 0.04 0.01 0.04 0.02 -0.01 0.02 0.01 0.01 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.02 0.01 -1.11 -0.17 -0.03 -0.47
lim -Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 -1.09 -0.56 -0.13 -0.09
lim -2Lx 0.02 0.03 0.00 0.03 0.01 -0.01 0.01 0.01 0.01 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.01 0.01 -2.32 -0.35 -0.07 -0.90
lim -2Ly 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.01 -2.24 -1.03 -0.28 -0.18
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.12 0.02 0.00 0.04
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.12 0.05 0.02 0.01
Dist. 12.72 11.47 10.54 11.68 11.66 9.05 9.05 15.57 19.50 7.41 16.86 13.50 10.36 7.33 8.16 8.76 39.06 13.67 4.63 6.22
Fxbar 0.31 0.18 0.22 0.27 0.26 0.24 0.31 -0.01 0.85 0.29 0.50 0.15 0.22 0.15 0.22 0.32 -4.71 -3.57 1.30 -5.44
Fybar -0.11 0.00 -0.07 -0.15 -0.16 0.06 -0.03 0.03 -0.11 0.17 0.00 0.00 0.07 -0.04 0.04 -0.24 4.43 2.65 1.11 -4.05
Fzbar 443.00 443.70 442.65 441.82 442.29 443.07 442.58 443.26 442.88 442.60 442.32 442.28 443.04 444.37 442.71 442.05 312.52 318.03 314.88 319.27
Lx 1.55 1.53 1.16 0.84 1.00 0.97 1.04 1.15 1.41 1.61 1.25 1.06 0.81 0.93 0.91 0.97 7.92 6.56 6.60 6.95
Ly 1.55 1.38 1.17 0.90 1.00 0.97 0.76 0.97 1.30 1.56 1.39 1.20 0.85 0.75 0.88 0.81 34.70 33.07 40.93 35.81
Lz 7.85 6.59 2.97 3.40 3.68 3.84 4.06 2.59 4.30 9.37 4.54 2.41 3.54 4.22 3.81 3.56 158.91 151.72 154.33 151.66
max(Fx) 5.02 5.68 4.60 3.38 3.43 3.62 4.30 4.16 5.48 5.14 3.81 3.15 3.15 3.36 4.36 5.13 10.85 9.16 16.50 14.41
min(Fx) -3.41 -3.68 -4.53 -2.46 -2.69 -3.08 -3.63 -2.92 -2.65 -3.87 -2.65 -2.73 -2.19 -2.76 -2.56 -3.04 -22.56 -20.88 -12.23 -18.08
218
max(Fy) 4.25 4.93 3.64 2.50 2.79 3.79 3.20 3.14 4.21 3.99 3.82 3.15 3.81 2.42 3.48 2.88 52.44 50.91 56.92 44.54
min(Fy) -3.35 -3.20 -4.69 -2.78 -3.82 -3.91 -2.78 -2.44 -3.55 -2.83 -2.85 -3.20 -2.47 -2.45 -2.46 -3.14 -63.93 -57.42 -84.77 -80.46
max(Fz) 461.92 463.98 460.80 451.72 460.03 454.42 458.02 460.55 456.22 461.92 459.57 457.88 455.97 453.51 459.26 459.22 478.78 465.39 477.21 464.84
min(Fz) 428.60 428.58 433.66 431.89 428.00 433.10 430.60 429.71 430.34 427.06 430.86 428.15 430.49 434.75 429.56 427.19 0.11 0.46 2.30 0.23
AFx 8.44 9.36 9.13 5.84 6.12 6.69 7.93 7.09 8.13 9.02 6.46 5.88 5.34 6.11 6.93 8.17 33.41 30.04 28.73 32.49
AFy 7.60 8.13 8.33 5.28 6.61 7.70 5.98 5.58 7.76 6.82 6.67 6.35 6.28 4.86 5.94 6.02 116.37 108.33 141.69 125.00
AFz 33.32 35.40 27.14 19.83 32.04 21.32 27.42 30.84 25.88 34.86 28.72 29.73 25.48 18.75 29.71 32.03 478.67 464.93 474.91 464.61
Fz-Fg>0 1203.00 1383.00 889.00 714.00 913.00 1205.00 1104.00 857.00 1303.00 1101.00 1032.00 517.00 1093.00 1551.00 3204.00 2469.00 19.00 21.00 19.00 18.00
Fz-Fg<0 1778.00 1590.00 2049.00 2244.00 2027.00 1745.00 1845.00 2055.00 1641.00 1887.00 1914.00 2425.00 1855.00 1409.00 5640.00 6367.00 81.00 84.00 73.00 81.00
Fz-Fg=0 19.00 27.00 62.00 42.00 60.00 50.00 51.00 88.00 56.00 12.00 54.00 58.00 52.00 40.00 156.00 164.00 0.00 0.00 0.00 1.00
ISPS x A 0.06 0.07 0.06 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05 0.07 0.07 0.05 0.04 0.04 0.04 0.06 0.07
ISPS x P 0.04 0.04 0.05 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.05 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04
ISPS y S 0.04 0.04 0.06 0.04 0.05 0.05 0.04 0.03 0.05 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04
ISPS y D 0.05 0.05 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.05 0.04 0.04 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03
Fxmax A 78.51
Fxmax P -84.77
Fymax S -77.39
Fymax D 92.79
Fzmax A 496.46
Fzmax P 494.33
Fzmax S 493.47
Fzmax D 511.07
Cazul dinamic
100 2 2.99
105 1.67 2.71
92 1.6 2.51
100 3.57 4.56
219
Subiect: Cointe Guillaume
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.05 0.04 0.01 0.02 0.03 0.02 0.03 0.04 0.04 -0.07 -0.04 0.02 -0.06
ybar 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.03 0.05 -0.03 0.14
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.09 0.04 0.01 0.01
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.19 0.06 0.07 0.07
max (x) 0.03 0.04 0.04 0.03 0.04 0.04 0.04 0.06 0.06 0.02 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05 0.78 0.05 0.04 -0.04
min (x) 0.01 0.02 0.01 0.00 0.02 0.02 0.01 0.03 0.03 -0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 -0.12 -0.36 -0.01 -0.13
max (y) 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.03 0.01 0.02 1.60 0.20 0.15 0.44
min (y) 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.04 -0.01 0.00 -0.74 -0.10 -0.18 -0.01
Ax 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.91 0.41 0.05 0.09
Ay 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.06 0.01 0.02 2.34 0.30 0.33 0.45
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.00 0.00 0.00
IBP 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.21 0.07 0.07 0.07
lim Lx 0.02 0.04 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.05 0.05 0.01 0.02 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.01 0.00 0.03 -0.05
lim Ly 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.16 0.11 0.04 0.20
lim 2Lx 0.03 0.04 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.05 0.05 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.05 0.04 0.10 0.04 0.04 -0.04
lim 2Ly 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.36 0.16 0.11 0.27
lim -Lx 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02 0.04 0.04 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 -0.16 -0.08 0.01 -0.08
lim -Ly 0.01 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.22 -0.01 -0.09 0.07
lim -2Lx 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.04 0.03 0.00 0.01 0.02 0.02 0.01 0.03 0.03 -0.24 -0.11 0.00 -0.09
lim -2Ly 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.42 -0.07 -0.16 0.01
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.01 0.01
Dist. 6.43 7.94 6.42 5.83 7.15 7.40 5.34 5.44 6.04 7.57 6.49 5.28 7.75 8.52 9.22 7.40 4.13 1.03 0.52 1.08
Fxbar 0.35 0.38 0.38 0.40 0.55 0.80 0.12 0.48 0.44 0.04 0.23 0.20 0.37 0.46 1.04 0.73 -18.37 -18.41 -10.33 -18.74
Fybar -0.17 -0.04 0.15 0.01 0.01 0.03 -0.12 0.05 0.56 -0.04 -0.05 -0.03 -0.13 -0.03 0.13 0.27 -10.28 3.23 -8.60 15.48
Fzbar 879.82 878.57 879.33 878.91 878.43 878.23 879.56 877.90 875.45 879.61 879.25 878.83 879.93 877.70 877.91 877.21 682.34 686.81 665.79 716.45
Lx 1.88 1.51 2.42 1.28 1.82 1.90 1.56 2.14 1.52 1.61 1.77 1.14 1.34 2.52 1.68 1.64 15.04 18.26 14.13 20.65
Ly 1.62 1.38 1.81 1.04 1.32 1.59 0.97 1.89 1.07 1.19 1.66 1.07 1.29 2.75 1.20 1.28 62.26 71.81 55.93 85.91
Lz 7.36 4.40 7.94 3.93 3.83 6.33 4.34 9.30 3.77 3.46 8.04 3.99 3.60 5.35 3.83 4.86 283.72 264.82 263.09 264.16
220
max(Fx) 6.62 5.23 14.24 5.58 8.02 7.60 5.21 9.88 5.75 7.45 6.46 4.49 4.93 25.93 9.29 7.43 17.16 31.27 41.56 50.08
min(Fx) -5.56 -8.04 -9.62 -3.86 -6.85 -6.22 -5.78 -5.74 -4.20 -5.24 -4.48 -4.13 -4.59 -15.79 -8.12 -6.61 -42.48 -42.35 -29.63 -54.57
max(Fy) 4.93 4.90 6.29 3.29 4.19 5.63 2.99 6.58 4.51 3.42 5.31 4.44 4.60 23.30 6.13 6.35 83.88 96.13 70.58 184.70
min(Fy) -3.73 -5.43 -4.91 -3.86 -4.37 -4.12 -3.38 -6.44 -5.85 -3.42 -5.22 -4.76 -6.45 -18.23 -4.48 -4.63 -141.53 -151.22 -123.05 -156.33
max(Fz) 903.80 899.24 901.58 891.12 893.38 898.42 892.76 901.26 886.63 900.02 899.70 897.97 898.01 895.97 895.83 898.61 919.42 952.15 957.65 1011.06
min(Fz) 862.66 861.11 860.99 866.53 863.98 863.21 866.34 855.78 861.54 864.05 862.93 865.22 866.99 852.85 864.25 859.44 1.05 5.01 13.37 5.80
AFx 12.19 13.26 23.86 9.44 14.86 13.81 10.99 15.63 9.95 12.70 10.94 8.62 9.52 41.72 17.41 14.04 59.64 73.62 71.19 104.66
AFy 8.66 10.33 11.19 7.15 8.56 9.75 6.37 13.02 10.36 6.84 10.53 9.20 11.04 41.53 10.61 10.98 225.40 247.34 193.63 341.03
AFz 41.14 38.13 40.59 24.59 29.40 35.21 26.42 45.48 25.09 35.97 36.76 32.74 31.03 43.12 31.58 39.18 918.36 947.14 944.28 1005.26
Fz-Fg>0 1901.00 2135.00 1723.00 2157.00 2066.00 1824.00 2208.00 1347.00 1160.00 2494.00 1641.00 2099.00 2522.00 1818.00 5802.00 4837.00 19.00 20.00 8.00 21.00
Fz-Fg<0 1062.00 811.00 1241.00 805.00 863.00 1141.00 754.00 1636.00 1779.00 467.00 1344.00 851.00 439.00 1140.00 3005.00 3987.00 86.00 67.00 70.00 63.00
Fz-Fg=0 37.00 54.00 36.00 38.00 71.00 35.00 38.00 17.00 61.00 39.00 15.00 50.00 39.00 42.00 193.00 176.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.02 0.06 0.02 0.03 0.03 0.02 0.04 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.10 0.04 0.03
ISPS x P 0.03 0.04 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.07 0.04 0.03
ISPS y S 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.11 0.03 0.03
ISPS y D 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.01 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.12 0.03 0.03
Fxmax A 254.30
Fxmax P -216.19
Fymax S -172.61
Fymax D 201.38
Fzmax A 1057.01
Fzmax P 984.41
Fzmax S 887.27
Fzmax D 892.79
Cazul dinamic
105 2.53 3.57
87 2.01 2.87
78 1.97 2.74
84 4.44 5.27
221
Subiect: Iftimiciuc Mihaela
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.03 0.05 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.05 0.04 0.04 0.05 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 -0.03 -0.03 0.00 -0.05
ybar 0.00 0.00 0.01 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.02 0.12 0.04 -0.01
Lx 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.01
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.11 0.07 0.12 0.09
max (x) 0.04 0.06 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.16 0.08 0.19 -0.03
min (x) 0.02 0.02 0.00 0.02 0.03 0.02 0.00 0.04 0.02 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.01 0.01 -0.09 -0.08 -0.18 -0.09
max (y) 0.01 0.01 0.01 0.02 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.31 0.40 0.81 0.14
min (y) -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.80 -0.09 -0.18 -0.50
Ax 0.03 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.05 0.01 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.04 0.25 0.16 0.37 0.06
Ay 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 1.11 0.49 1.00 0.63
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01
IBP 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.12 0.07 0.12 0.09
lim Lx 0.04 0.05 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 -0.01 -0.01 0.03 -0.04
lim Ly 0.00 0.00 0.01 0.01 -0.01 0.00 0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.13 0.19 0.16 0.08
lim 2Lx 0.04 0.06 0.03 0.03 0.05 0.04 0.05 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.04 0.04 0.02 0.01 0.07 -0.04
lim 2Ly 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.25 0.26 0.27 0.17
lim -Lx 0.02 0.04 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04 0.03 0.02 0.02 -0.06 -0.05 -0.03 -0.06
lim -Ly 0.00 -0.01 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.09 0.05 -0.08 -0.10
lim -2Lx 0.02 0.04 0.01 0.02 0.03 0.02 0.01 0.04 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04 0.03 0.02 0.01 -0.08 -0.07 -0.06 -0.07
lim -2Ly -0.01 -0.01 0.00 0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.21 -0.02 -0.19 -0.18
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 15.70 13.22 7.22 7.71 7.73 9.32 12.60 7.69 7.66 15.24 8.46 12.15 11.79 5.91 9.25 12.70 2.87 1.44 1.68 1.65
Fxbar 1.08 0.79 0.67 0.36 0.86 0.75 1.00 0.84 0.79 0.51 0.20 0.52 0.50 0.66 0.72 0.71 -10.25 -12.86 -6.70 -12.15
Fybar 0.67 0.76 0.53 0.44 0.54 0.53 0.65 0.59 0.77 0.32 0.50 0.50 0.49 0.71 0.26 0.27 -7.02 12.29 4.05 -1.79
Fzbar 552.73 553.09 554.36 553.87 553.27 553.30 554.01 553.39 552.91 553.39 552.72 553.63 552.87 553.54 553.04 553.40 399.11 434.43 424.82 425.19
Lx 1.49 1.19 1.07 0.83 1.63 1.10 1.27 1.50 1.07 1.28 1.56 1.38 0.93 0.85 0.93 1.53 11.84 8.32 8.81 10.29
Ly 1.50 1.32 0.88 0.74 1.57 0.96 1.00 1.51 0.89 1.18 1.56 1.50 1.06 0.80 0.81 1.43 37.25 37.28 36.66 36.66
Lz 5.11 3.68 4.10 3.87 8.79 3.53 2.90 8.46 4.04 3.92 8.37 6.41 2.68 4.52 3.67 6.81 201.24 164.52 180.46 184.83
222
max(Fx) 6.87 4.94 5.50 3.44 6.72 6.10 6.62 5.05 4.72 4.14 5.13 4.48 3.62 3.56 4.90 5.71 14.22 8.57 11.16 6.03
min(Fx) -3.45 -3.11 -2.97 -2.48 -3.15 -3.61 -3.37 -2.30 -3.10 -2.91 -3.65 -2.92 -2.65 -2.05 -3.72 -5.82 -24.45 -26.99 -20.76 -28.30
max(Fy) 4.95 5.69 3.92 4.26 4.98 5.01 3.73 4.56 4.29 3.44 4.53 4.66 3.56 4.01 3.89 3.95 40.86 67.82 57.01 44.97
min(Fy) -2.82 -2.72 -2.19 -1.89 -3.51 -2.49 -2.60 -2.33 -1.71 -2.28 -2.64 -2.42 -1.99 -1.95 -2.37 -2.74 -91.23 -49.16 -83.52 -77.23
max(Fz) 572.36 569.66 572.19 566.78 573.65 571.77 570.62 573.78 569.45 565.26 573.21 573.95 565.54 571.03 571.53 585.31 598.59 581.74 634.13 621.85
min(Fz) 537.03 542.02 539.53 542.77 537.71 541.32 542.85 537.87 536.40 540.01 536.02 537.85 540.43 539.17 537.07 522.08 1.63 11.39 3.18 4.67
AFx 10.33 8.05 8.48 5.92 9.87 9.71 9.98 7.35 7.82 7.05 8.78 7.39 6.26 5.61 8.62 11.53 38.66 35.56 31.92 34.33
AFy 7.77 8.41 6.11 6.15 8.49 7.51 6.33 6.90 5.99 5.72 7.17 7.09 5.55 5.96 6.26 6.69 132.09 116.98 140.52 122.21
AFz 35.33 27.63 32.66 24.01 35.94 30.46 27.76 35.90 33.05 25.25 37.19 36.10 25.12 31.86 34.45 63.23 596.95 570.34 630.94 617.18
Fz-Fg>0 1469.00 1526.00 1936.00 1825.00 1287.00 1558.00 2001.00 1311.00 1521.00 1765.00 1334.00 1646.00 1356.00 1685.00 4680.00 4562.00 22.00 19.00 20.00 26.00
Fz-Fg<0 1451.00 1404.00 1013.00 1135.00 1700.00 1376.00 917.00 1669.00 1430.00 1179.00 1656.00 1328.00 1559.00 1277.00 4146.00 4343.00 65.00 85.00 56.00 60.00
Fz-Fg=0 80.00 70.00 51.00 40.00 13.00 66.00 82.00 20.00 49.00 56.00 10.00 26.00 85.00 38.00 174.00 95.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.05 0.03 0.04 0.02 0.05 0.04 0.05 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04
ISPS x P 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.05
ISPS y S 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS y D 0.04 0.05 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03
Fxmax A 141.69
Fxmax P -128.66
Fymax S -112.96
Fymax D 124.21
Fzmax A 606.73
Fzmax P 578.65
Fzmax S 600.88
Fzmax D 576.98
Cazul dinamic
87 1.36 2.22
104 1.38 2.41
76 2.95 3.7
86 2.66 3.51
223
Subiect: Gallet Julien
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.05 0.07 0.05 0.05 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05 0.07 0.05 0.05 0.05 0.04 0.05 0.04 0.06 0.07 0.13 0.10
ybar 0.02 0.02 0.01 0.01 0.02 0.03 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 -0.06 -0.04
Lx 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.02 0.02 0.01 0.27
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.07 0.07 0.09 0.47
max (x) 0.07 0.09 0.07 0.06 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07 0.09 0.05 0.06 0.06 0.05 0.07 0.05 0.08 0.27 0.15 2.67
min (x) 0.04 0.06 0.05 0.04 0.02 0.03 0.04 0.03 0.04 0.05 0.04 0.05 0.04 0.02 0.04 0.03 -0.07 0.02 0.07 -0.52
max (y) 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.01 0.13 0.15 0.39 0.55
min (y) 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.17 -0.17 -0.39 -4.60
Ax 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.15 0.24 0.08 3.19
Ay 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.31 0.32 0.78 5.15
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.07
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.22
IBP 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.07 0.07 0.09 0.54
lim Lx 0.06 0.08 0.06 0.05 0.04 0.05 0.05 0.06 0.06 0.08 0.05 0.06 0.06 0.04 0.06 0.04 0.08 0.09 0.14 0.37
lim Ly 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.01 0.00 0.07 0.08 0.03 0.43
lim 2Lx 0.06 0.08 0.06 0.06 0.04 0.05 0.06 0.06 0.06 0.09 0.05 0.06 0.06 0.05 0.06 0.05 0.10 0.11 0.15 0.64
lim 2Ly 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.01 0.01 0.14 0.15 0.12 0.90
lim -Lx 0.05 0.07 0.05 0.05 0.03 0.04 0.04 0.04 0.05 0.07 0.04 0.05 0.05 0.03 0.05 0.03 0.04 0.05 0.11 -0.17
lim -Ly 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 -0.07 -0.06 -0.15 -0.50
lim -2Lx 0.04 0.06 0.05 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.06 0.04 0.05 0.05 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.10 -0.44
lim -2Ly 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 -0.14 -0.13 -0.24 -0.97
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.03
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.05
Dist. 5.59 8.55 6.04 3.78 5.83 5.42 8.86 7.45 5.30 8.15 4.35 7.90 9.22 6.69 9.13 9.20 0.70 0.86 1.70 12.92
Fxbar 1.11 0.99 0.87 1.51 1.55 1.07 0.77 1.15 1.17 0.41 1.11 1.22 0.76 1.03 0.62 1.49 23.89 17.39 34.85 25.97
Fybar 1.26 1.75 1.33 1.66 1.68 1.58 1.33 1.40 1.48 1.24 1.32 1.57 1.84 1.08 0.45 0.26 -1.25 0.64 -2.22 5.63
Fzbar 895.46 892.72 895.40 894.50 895.86 895.12 894.44 895.86 895.39 894.50 895.04 893.89 895.43 896.12 895.40 895.04 660.16 658.69 659.31 641.81
Lx 1.84 1.48 1.37 1.03 1.55 1.29 1.44 1.48 1.99 1.39 1.04 1.22 1.48 1.52 1.62 1.32 17.03 14.40 22.80 19.58
Ly 1.71 1.50 1.11 0.97 1.09 0.92 1.21 1.22 1.73 1.39 0.91 1.09 1.52 1.43 1.23 1.22 58.44 65.27 60.27 69.16
Lz 8.65 4.72 3.62 4.69 3.71 3.80 3.26 3.03 8.85 2.71 4.40 2.62 6.05 3.61 5.19 3.68 303.63 301.22 308.97 318.71
max(Fx) 8.36 6.87 5.67 4.93 6.66 5.55 5.42 6.06 8.55 6.73 4.70 5.83 5.15 6.19 6.97 6.93 50.62 41.56 70.10 55.88
min(Fx) -4.47 -3.19 -4.39 -1.84 -4.21 -3.50 -4.45 -3.06 -6.49 -5.16 -2.20 -2.18 -4.01 -5.41 -5.22 -3.67 -11.10 -12.08 -4.61 -12.36
224
max(Fy) 6.41 5.71 4.84 5.01 5.78 5.46 5.66 4.99 6.97 6.53 5.88 5.45 5.81 6.00 6.56 3.96 81.27 95.98 82.59 99.62
min(Fy) -3.81 -2.41 -2.29 -1.37 -1.40 -1.55 -2.60 -1.98 -2.65 -3.46 -2.20 -2.42 -1.87 -3.03 -4.00 -3.34 -120.00 -129.91 -127.61 -139.34
max(Fz) 916.92 911.54 908.26 912.33 912.03 907.40 904.17 907.07 920.02 903.78 913.68 902.92 915.28 913.13 916.98 914.36 921.15 942.31 941.79 939.07
min(Fz) 877.22 876.49 883.54 878.62 882.83 880.67 884.15 885.39 876.04 884.44 881.33 884.63 878.96 884.53 878.91 881.11 8.52 3.46 11.46 0.36
AFx 12.84 10.05 10.06 6.77 10.87 9.05 9.86 9.13 15.04 11.89 6.89 8.01 9.16 11.60 12.19 10.60 61.72 53.64 74.70 68.24
AFy 10.22 8.13 7.13 6.38 7.18 7.00 8.26 6.97 9.63 10.00 8.08 7.87 7.68 9.04 10.56 7.30 201.27 225.89 210.20 238.97
AFz 39.70 35.05 24.73 33.70 29.20 26.73 20.02 21.67 43.98 19.33 32.36 18.29 36.31 28.60 38.07 33.25 912.63 938.86 930.34 938.71
Fz-Fg>0 1502.00 1408.00 2219.00 1834.00 2317.00 2093.00 2057.00 2526.00 1491.00 2064.00 2034.00 1907.00 1975.00 2490.00 6274.00 6518.00 18.00 19.00 20.00 20.00
Fz-Fg<0 1476.00 1524.00 728.00 1121.00 628.00 861.00 888.00 439.00 1482.00 844.00 927.00 1008.00 997.00 471.00 2580.00 2290.00 88.00 84.00 86.00 81.00
Fz-Fg=0 22.00 68.00 53.00 45.00 55.00 46.00 55.00 35.00 27.00 92.00 39.00 85.00 28.00 39.00 146.00 192.00 0.00 1.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04
ISPS x P 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.01 0.01 0.02 0.03 0.03 0.02
ISPS y S 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02
ISPS y D 0.04 0.04 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.03 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.03
Fxmax A 193.54
Fxmax P -188.87
Fymax S -158.54
Fymax D 147.96
Fzmax A 920.11
Fzmax P 941.91
Fzmax S 943.31
Fzmax D 919.30
Cazul dinamic
106 2.23 3.28
104 1.85 2.88
106 1.71 2.76
101 3.45 4.45
225
Subiect: Micu tefan
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.04 0.04 0.02 0.05 0.05 0.05 0.03 0.04 0.04 0.04 0.05 0.04 0.05 0.04 0.01 0.04 0.00 0.06 0.06 0.05
ybar -0.01 -0.02 -0.01 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.03 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 0.02 0.02 0.02 0.00 -0.01
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.26 0.06 0.03 0.03
Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.18 0.14 0.09 0.07
max (x) 0.05 0.05 0.03 0.06 0.07 0.06 0.04 0.06 0.05 0.05 0.06 0.06 0.05 0.06 0.03 0.05 0.15 0.34 0.26 0.26
min (x) 0.03 0.03 0.01 0.04 0.03 0.04 0.01 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03 0.00 0.01 -2.52 -0.26 -0.09 -0.12
max (y) 0.00 -0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.01 0.01 -0.01 0.00 0.01 0.04 1.54 0.75 0.30 0.18
min (y) -0.02 -0.03 -0.02 -0.01 0.00 -0.01 -0.02 -0.02 -0.04 -0.03 -0.04 -0.05 -0.03 -0.03 -0.03 0.00 -0.74 -0.68 -0.41 -0.18
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.04 0.05 2.68 0.60 0.35 0.39
Ay 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.04 0.04 0.06 0.02 0.03 0.03 0.04 2.28 1.43 0.71 0.36
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.07 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.03 0.02 0.01 0.01
IBP 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.31 0.15 0.10 0.08
lim Lx 0.05 0.04 0.02 0.05 0.06 0.06 0.04 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.02 0.04 0.26 0.12 0.09 0.08
lim Ly -0.01 -0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.02 0.20 0.16 0.10 0.06
lim 2Lx 0.05 0.04 0.03 0.05 0.06 0.06 0.04 0.05 0.05 0.05 0.06 0.05 0.05 0.05 0.03 0.05 0.52 0.17 0.12 0.12
lim 2Ly 0.00 -0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.03 0.38 0.30 0.19 0.13
lim -Lx 0.04 0.03 0.02 0.04 0.04 0.05 0.03 0.04 0.03 0.04 0.05 0.04 0.04 0.04 0.01 0.03 -0.25 0.01 0.03 0.01
lim -Ly -0.01 -0.02 -0.01 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.03 -0.02 -0.03 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 0.01 -0.16 -0.12 -0.09 -0.08
lim -2Lx 0.04 0.03 0.01 0.04 0.03 0.05 0.02 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03 0.00 0.02 -0.51 -0.05 0.00 -0.02
lim -2Ly -0.02 -0.03 -0.02 0.00 0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.03 -0.03 -0.04 -0.04 -0.02 -0.02 -0.02 0.01 -0.34 -0.27 -0.18 -0.16
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.01 0.01
Dist. 9.27 8.52 11.46 9.12 10.78 14.50 11.46 4.88 8.59 12.18 9.53 6.22 9.54 9.09 13.10 9.08 6.14 4.88 2.43 1.13
Fxbar 0.24 0.46 0.68 1.02 0.87 0.67 0.90 0.73 0.39 0.39 0.37 0.44 0.53 0.44 0.87 0.72 13.95 11.97 16.14 13.89
Fybar 0.25 0.35 0.31 0.17 0.19 0.26 0.13 0.29 0.33 0.31 0.25 0.35 0.22 0.34 0.33 0.21 2.69 3.30 4.94 5.60
Fzbar 614.11 614.38 614.87 613.53 613.30 613.38 613.12 613.47 614.26 613.96 613.30 613.53 613.75 613.21 614.46 612.97 453.47 441.61 470.25 463.34
Lx 0.95 0.90 1.19 1.48 1.57 1.18 0.94 0.91 1.12 1.51 1.61 1.68 1.21 1.21 1.06 1.25 9.63 10.57 13.35 12.79
Ly 0.90 0.84 1.04 1.44 1.63 1.35 1.04 0.76 0.95 1.41 1.95 1.73 1.37 1.38 1.04 0.92 37.38 41.21 41.30 40.29
Lz 3.60 3.50 2.52 6.81 7.33 2.67 3.18 4.36 3.44 2.73 6.61 9.28 5.10 3.81 3.57 3.28 208.25 210.06 193.66 184.54
max(Fx) 3.56 3.74 4.77 5.02 9.70 4.22 3.84 4.52 4.38 7.12 6.55 7.06 3.74 4.64 4.58 6.56 24.94 29.72 38.71 31.84
min(Fx) -2.52 -2.26 -3.51 -3.53 -3.45 -2.79 -2.12 -2.91 -4.33 -4.12 -5.41 -4.05 -2.25 -3.33 -4.78 -6.17 -21.68 -18.78 -22.90 -25.48
226
max(Fy) 2.77 3.54 3.38 4.52 4.91 3.71 2.70 3.40 3.18 7.29 6.08 7.19 3.77 5.33 4.02 5.14 62.33 70.30 68.23 55.34
min(Fy) -4.08 -2.70 -2.42 -2.78 -3.71 -3.23 -2.87 -2.65 -2.70 -4.33 -5.73 -6.01 -2.49 -2.97 -3.68 -3.53 -76.59 -86.51 -79.52 -83.48
max(Fz) 626.59 631.23 633.83 633.33 633.84 622.35 622.38 623.48 635.26 628.18 632.44 637.66 633.05 629.96 632.38 632.10 643.29 639.85 632.82 621.48
min(Fz) 602.71 599.90 601.49 599.70 597.37 602.82 603.28 600.91 602.06 599.88 599.67 595.93 599.72 600.23 599.68 598.44 0.59 2.27 4.01 4.63
AFx 6.07 6.00 8.28 8.55 13.15 7.01 5.96 7.43 8.71 11.25 11.96 11.11 6.00 7.97 9.36 12.73 46.62 48.50 61.61 57.32
AFy 6.86 6.24 5.79 7.29 8.61 6.94 5.57 6.05 5.87 11.62 11.81 13.20 6.26 8.30 7.70 8.67 138.92 156.81 147.76 138.82
AFz 23.87 31.33 32.34 33.63 36.47 19.53 19.10 22.58 33.21 28.30 32.77 41.73 33.33 29.73 32.70 33.66 642.70 637.58 628.81 616.84
Fz-Fg>0 1187.00 1409.00 1460.00 1287.00 1176.00 815.00 893.00 1207.00 1290.00 1057.00 1251.00 1116.00 955.00 760.00 3928.00 2381.00 19.00 14.00 18.00 7.00
Fz-Fg<0 1757.00 1525.00 1437.00 1688.00 1801.00 2107.00 2067.00 1762.00 1660.00 1837.00 1719.00 1870.00 1974.00 2176.00 4943.00 6420.00 99.00 98.00 90.00 84.00
Fz-Fg=0 56.00 66.00 103.00 25.00 23.00 78.00 40.00 31.00 50.00 106.00 30.00 14.00 71.00 64.00 129.00 199.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.02 0.03 0.03 0.03 0.07 0.03 0.03 0.03 0.03 0.05 0.05 0.05 0.03 0.03 0.03 0.05
ISPS x P 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04
ISPS y S 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.04 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS y D 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.05 0.04 0.05 0.03 0.04 0.03 0.04
Fxmax A 144.98
Fxmax P -144.06
Fymax S -160.03
Fymax D 144.14
Fzmax A 738.73
Fzmax P 729.76
Fzmax S 687.21
Fzmax D 651.93
Cazul dinamic
118 1.89 3.06
112 1.86 2.97
108 1.35 2.42
91 1.67 2.57
227
Subiect: Mih9il9 Alexandra
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.01 0.01 0.01 0.04 0.02 0.04 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.04 0.03 0.00 0.01 -0.04 -0.05 0.01 0.01
ybar 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.01 0.00 -0.02 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 -0.01 0.05 0.07 0.03
Lx 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.28 0.09 0.01 0.06
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.08 0.12 0.07 0.12
max (x) 0.03 0.03 0.02 0.02 0.05 0.04 0.06 0.03 0.04 0.04 0.06 0.05 0.05 0.04 0.03 0.03 0.89 0.02 0.06 0.51
min (x) 0.01 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.02 0.00 0.01 0.00 0.02 0.03 0.03 0.02 -0.01 -0.01 -2.53 -0.92 -0.01 -0.22
max (y) 0.01 0.01 0.01 -0.01 0.01 0.02 -0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.03 0.02 0.23 0.25 0.27 0.37
min (y) -0.01 -0.01 -0.01 -0.03 -0.02 -0.02 -0.04 -0.03 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.02 -0.31 -0.88 -0.13 -0.86
Ax 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.02 0.04 0.04 3.42 0.94 0.06 0.73
Ay 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.54 1.13 0.40 1.23
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.01 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.29 0.15 0.07 0.14
lim Lx 0.02 0.02 0.02 0.01 0.04 0.03 0.05 0.03 0.02 0.03 0.04 0.05 0.04 0.03 0.01 0.02 0.25 0.05 0.02 0.07
lim Ly 0.01 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.02 -0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 0.08 0.17 0.14 0.15
lim 2Lx 0.03 0.03 0.02 0.02 0.05 0.04 0.06 0.03 0.03 0.03 0.05 0.05 0.05 0.04 0.02 0.02 0.53 0.14 0.03 0.14
lim 2Ly 0.01 0.01 0.01 -0.01 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.16 0.29 0.21 0.28
lim -Lx 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.01 0.02 0.03 0.04 0.02 0.00 0.00 -0.32 -0.14 0.00 -0.05
lim -Ly 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.01 -0.01 -0.03 -0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.09 -0.06 0.00 -0.09
lim -2Lx 0.01 0.00 0.00 0.00 0.03 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 0.03 0.02 -0.01 -0.01 -0.60 -0.24 -0.01 -0.11
lim -2Ly -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.17 -0.18 -0.07 -0.22
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.03 0.01 0.00 0.01
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 6.48 7.04 6.74 9.43 10.24 9.91 12.26 6.33 8.85 8.81 12.73 11.23 12.08 10.97 6.40 8.14 8.51 3.24 1.21 3.67
Fxbar 0.35 1.00 0.87 0.55 0.66 0.85 0.73 0.59 1.10 0.32 0.64 0.28 0.28 0.35 0.49 0.23 -13.76 -13.10 -4.68 -4.56
Fybar -0.40 -0.43 -0.53 -0.33 -0.53 -0.40 -0.39 -0.31 -0.42 0.20 -0.40 -0.45 -0.24 -0.55 -0.51 -0.26 4.00 6.47 10.92 7.20
Fzbar 630.52 630.82 631.03 630.73 629.87 630.35 630.34 630.44 631.19 630.90 630.10 630.00 629.85 629.69 629.21 630.51 480.65 468.01 470.44 460.40
Lx 0.98 1.59 0.94 1.45 1.16 1.11 1.58 0.96 1.53 1.67 1.23 1.36 1.28 1.51 1.10 1.49 10.66 9.92 7.63 7.20
Ly 0.90 1.67 0.86 1.46 1.35 1.44 1.79 1.09 1.68 1.52 1.20 1.53 1.15 1.61 1.05 1.66 40.77 45.88 41.53 46.97
Lz 4.08 8.71 4.12 6.70 3.15 3.00 5.91 4.16 7.47 7.31 2.84 4.80 2.74 4.92 4.08 6.61 208.11 207.57 206.89 224.59
228
max(Fx) 3.60 5.21 4.59 4.60 4.46 4.15 6.62 3.93 5.68 7.92 4.20 3.99 4.38 6.57 5.21 5.18 13.29 7.11 11.50 12.44
min(Fx) -3.22 -2.80 -1.91 -2.60 -3.39 -2.39 -4.09 -3.27 -2.83 -5.32 -3.07 -2.94 -4.25 -4.26 -4.11 -4.30 -29.19 -24.46 -16.63 -18.64
max(Fy) 3.15 4.43 3.03 3.94 3.69 4.37 5.35 3.95 4.81 5.19 2.91 3.87 3.05 4.39 4.67 5.38 65.26 61.22 59.20 75.40
min(Fy) -3.31 -4.13 -3.15 -3.61 -4.78 -4.66 -5.12 -4.11 -4.65 -4.31 -3.47 -4.51 -3.59 -5.09 -4.66 -6.59 -76.53 -87.23 -76.24 -90.11
max(Fz) 640.25 652.17 649.34 650.84 641.77 638.55 648.36 648.54 651.45 654.23 640.17 646.46 640.10 651.95 646.68 650.99 736.45 695.63 719.22 745.42
min(Fz) 618.75 614.91 618.47 616.05 619.40 619.97 615.33 616.97 614.92 611.28 621.01 618.19 620.03 614.08 615.97 614.31 0.56 1.01 16.80 3.19
AFx 6.81 8.01 6.51 7.19 7.85 6.54 10.71 7.20 8.51 13.24 7.28 6.93 8.63 10.83 9.32 9.48 42.47 31.58 28.13 31.08
AFy 6.45 8.56 6.18 7.54 8.47 9.03 10.47 8.07 9.46 9.50 6.38 8.38 6.64 9.47 9.33 11.98 141.79 148.46 135.45 165.51
AFz 21.49 37.25 30.87 34.80 22.38 18.58 33.03 31.57 36.53 42.96 19.16 28.27 20.07 37.87 30.70 36.68 735.89 694.61 702.42 742.23
Fz-Fg>0 1561.00 1323.00 1702.00 1510.00 1255.00 1471.00 1457.00 1545.00 1490.00 1508.00 1362.00 1463.00 1286.00 1254.00 3733.00 4362.00 16.00 16.00 20.00 15.00
Fz-Fg<0 1390.00 1660.00 1258.00 1450.00 1683.00 1447.00 1494.00 1412.00 1490.00 1462.00 1532.00 1485.00 1628.00 1685.00 5128.00 4525.00 80.00 84.00 70.00 72.00
Fz-Fg=0 49.00 17.00 40.00 40.00 62.00 82.00 49.00 43.00 20.00 30.00 106.00 52.00 86.00 61.00 139.00 113.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.05 0.03 0.04 0.06 0.03 0.03 0.03 0.05 0.04 0.04
ISPS x P 0.03 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.04 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03
ISPS y S 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.04 0.05
ISPS y D 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.04 0.02 0.03 0.02 0.03 0.04 0.04
Fxmax A 137.91
Fxmax P -127.96
Fymax S -124.31
Fymax D 130.17
Fzmax A 721.80
Fzmax P 688.59
Fzmax S 687.04
Fzmax D 736.08
Cazul dinamic
96 2.33 3.28
100 1.42 2.41
90 1.15 2.04
87 2.94 3.8
229
Subiect: Ionescu Mircea
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.03 0.02 0.02 0.01 0.03 0.01 0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 -0.05 -0.07 -0.05 -0.05
ybar -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.01 0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 0.03 -0.02 0.02 0.00
Lx 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.07 0.08 0.08
max (x) 0.03 0.03 0.02 0.02 0.01 0.04 0.04 0.03 0.03 0.05 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.05 0.04 0.13 0.06
min (x) 0.00 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.02 0.01 0.01 0.00 0.02 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.14 -0.13 -0.07 -0.08
max (y) 0.00 0.00 0.01 0.02 0.00 0.01 0.00 0.02 0.02 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.40 0.18 0.33 0.17
min (y) -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 0.00 0.00 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.21 -0.29 -0.24 -0.35
Ax 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.19 0.17 0.20 0.14
Ay 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.61 0.47 0.57 0.53
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
IBP 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.08 0.08 0.08 0.08
lim Lx 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.01 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 -0.04 -0.06 -0.03 -0.04
lim Ly -0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.11 0.05 0.10 0.08
lim 2Lx 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02 -0.02 -0.04 0.00 -0.02
lim 2Ly 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.20 0.13 0.18 0.15
lim -Lx 0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 -0.07 -0.09 -0.07 -0.07
lim -Ly -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.01 0.00 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.05 -0.10 -0.06 -0.08
lim -2Lx 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.02 0.01 0.01 0.00 0.02 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.01 0.00 -0.08 -0.10 -0.09 -0.08
lim -2Ly -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.13 -0.17 -0.13 -0.16
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 7.06 7.30 8.03 6.65 6.87 8.03 7.36 6.34 6.26 5.44 7.94 5.49 5.29 8.31 4.71 6.51 1.06 0.73 1.25 0.90
Fxbar -0.16 0.10 0.32 0.42 0.44 0.26 0.41 0.37 0.14 0.45 0.38 0.09 0.16 0.16 0.42 0.44 -15.37 -20.25 -5.53 -16.40
Fybar -0.37 -0.40 -0.25 -0.46 -0.36 -0.46 -0.50 -0.39 -0.30 -0.70 -0.35 -0.29 0.23 0.10 0.16 0.27 0.81 -2.75 -1.50 -10.26
Fzbar 924.54 923.79 925.04 923.17 923.14 922.91 922.65 922.26 923.30 922.74 922.75 923.83 923.61 923.82 922.12 922.22 710.82 711.55 731.31 699.32
Lx 1.75 1.65 1.78 1.61 1.89 1.89 1.83 1.68 1.50 1.34 1.46 1.76 1.19 1.62 1.61 1.44 15.70 18.60 14.80 17.55
Ly 1.38 1.36 1.51 1.55 1.52 1.49 1.47 1.09 1.21 1.02 1.34 1.65 0.98 1.36 1.17 1.12 68.91 76.29 76.11 75.35
Lz 5.83 5.57 5.40 7.16 6.50 4.85 5.81 3.92 3.81 3.98 4.73 8.13 4.03 3.68 4.15 3.94 300.67 296.02 285.43 307.52
max(Fx) 5.71 5.60 8.27 5.82 7.26 7.72 6.81 7.27 6.09 4.88 5.68 5.78 4.47 5.92 6.58 6.29 25.65 25.12 44.46 22.62
min(Fx) -5.16 -4.73 -5.23 -3.82 -5.08 -6.56 -5.53 -5.31 -5.16 -4.38 -3.73 -4.36 -4.16 -5.52 -6.42 -6.12 -42.76 -54.05 -27.53 -51.78
230
max(Fy) 4.25 4.30 4.91 4.48 4.49 5.57 4.35 3.59 3.42 5.01 3.66 4.70 3.25 3.88 4.75 4.00 76.40 89.82 79.83 72.34
min(Fy) -3.67 -4.20 -4.07 -4.77 -4.15 -4.99 -4.71 -4.52 -5.04 -4.34 -4.25 -4.27 -2.56 -3.88 -4.41 -3.04 -141.72 -152.65 -165.40 -174.71
max(Fz) 946.70 948.31 948.76 945.19 945.09 944.03 943.10 942.11 938.32 943.02 941.27 946.63 936.24 943.97 940.20 942.03 1036.29 1011.43 1010.34 1024.74
min(Fz) 907.76 907.58 910.19 903.61 905.95 906.03 906.47 910.13 909.40 909.29 907.06 906.18 912.24 910.42 906.79 906.99 10.60 11.39 6.96 7.59
AFx 10.87 10.33 13.50 9.63 12.34 14.28 12.34 12.58 11.26 9.25 9.40 10.14 8.63 11.45 13.00 12.41 68.41 79.18 71.99 74.40
AFy 7.93 8.50 8.98 9.25 8.63 10.57 9.06 8.11 8.46 9.35 7.91 8.97 5.81 7.76 9.16 7.04 218.13 242.46 245.23 247.05
AFz 38.95 40.72 38.57 41.58 39.14 38.00 36.63 31.98 28.92 33.73 34.20 40.45 24.00 33.55 33.41 35.04 1025.69 1000.04 1003.38 1017.15
Fz-Fg>0 1764.00 1558.00 1852.00 1329.00 1367.00 1312.00 1237.00 1199.00 1502.00 1340.00 1283.00 1408.00 1607.00 1658.00 3548.00 3384.00 27.00 21.00 21.00 20.00
Fz-Fg<0 1184.00 1394.00 1097.00 1614.00 1584.00 1622.00 1721.00 1753.00 1442.00 1593.00 1649.00 1576.00 1336.00 1256.00 5278.00 5460.00 68.00 72.00 70.00 71.00
Fz-Fg=0 52.00 48.00 51.00 57.00 49.00 66.00 42.00 48.00 56.00 67.00 68.00 16.00 57.00 86.00 174.00 156.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
ISPS x P 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02
ISPS y S 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01
ISPS y D 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01
Fxmax A 286.72
Fxmax P -250.97
Fymax S -246.12
Fymax D 271.05
Fzmax A 1153.55
Fzmax P 1220.44
Fzmax S 1161.00
Fzmax D 1092.78
Cazul dinamic
95 2.59 3.53
93 2.55 3.47
91 2.68 3.58
91 6.36 7.26
231
Subiect: Pavel Adina
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.03 0.03 0.05 0.06 0.04 0.04 0.03 0.02 -0.02 0.01 0.00 -0.04
ybar 0.01 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.02 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.09 -0.05 -0.02 0.17
Lx 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.13 0.55 0.31 0.26
Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.45 0.57 0.11 1.15
max (x) 0.05 0.05 0.06 0.04 0.04 0.04 0.06 0.05 0.05 0.04 0.06 0.07 0.06 0.06 0.04 0.04 1.02 4.82 1.03 1.10
min (x) 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01 0.00 0.03 0.01 0.02 0.02 0.04 0.03 0.02 0.01 -0.01 0.01 -0.39 -0.64 -2.71 -2.07
max (y) 0.02 0.01 0.04 0.00 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 3.85 0.70 0.68 11.11
min (y) -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.41 -3.73 -0.29 -0.36
Ax 0.03 0.03 0.06 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.03 0.06 0.05 0.03 1.40 5.45 3.74 3.17
Ay 0.03 0.02 0.06 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 4.26 4.43 0.97 11.47
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.30 0.09 0.07
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.21 0.32 0.01 1.32
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.47 0.79 0.32 1.18
lim Lx 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.05 0.04 0.04 0.03 0.05 0.06 0.05 0.05 0.03 0.03 0.11 0.55 0.30 0.22
lim Ly 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.02 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.54 0.52 0.09 1.32
lim 2Lx 0.04 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 0.05 0.04 0.05 0.03 0.06 0.07 0.05 0.07 0.04 0.03 0.23 1.10 0.61 0.48
lim 2Ly 0.02 0.01 0.02 0.00 0.01 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 1.00 1.08 0.20 2.47
lim -Lx 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.04 0.03 0.03 0.02 0.05 0.05 0.03 0.03 0.02 0.02 -0.15 -0.54 -0.31 -0.31
lim -Ly 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.01 -0.36 -0.62 -0.13 -0.98
lim -2Lx 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.01 0.03 0.02 0.02 0.02 0.04 0.04 0.03 0.02 0.02 0.02 -0.27 -1.08 -0.61 -0.57
lim -2Ly 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.82 -1.18 -0.23 -2.13
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.06 0.03 0.03
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.06 0.01 0.12
Dist. 11.63 10.90 10.74 11.32 12.13 11.22 11.36 12.31 9.00 11.42 11.83 12.71 13.36 10.28 5.68 14.36 9.79 10.80 5.31 27.35
Fxbar 0.22 0.21 0.13 0.17 0.15 0.11 0.15 0.14 -0.12 0.03 0.14 0.11 0.17 0.18 0.20 0.21 -8.20 -9.30 5.86 -13.74
Fybar 0.09 0.12 0.06 0.17 0.22 0.13 0.27 0.09 0.44 0.31 0.17 0.31 0.13 0.15 0.19 0.27 0.56 18.93 -4.38 1.54
Fzbar 533.07 533.02 533.24 533.10 533.30 533.26 532.59 532.77 533.09 533.31 532.36 532.71 532.47 532.13 532.21 532.55 369.30 406.31 396.46 353.80
Lx 1.40 1.16 2.13 1.24 1.57 2.06 1.64 1.67 1.55 1.29 1.33 1.24 1.16 1.29 1.32 1.28 8.17 8.30 4.68 10.65
Ly 1.28 1.18 1.73 1.28 1.56 1.72 1.76 1.45 1.08 1.39 1.44 1.24 1.08 1.21 1.10 1.21 32.88 30.62 33.44 31.03
Lz 4.48 4.98 5.00 4.75 6.89 7.30 7.67 4.53 3.74 5.98 5.68 4.15 3.63 3.53 4.08 4.25 201.69 168.92 175.38 194.66
232
max(Fx) 5.32 4.48 8.07 5.12 5.68 8.10 5.22 6.54 4.77 3.73 4.27 4.10 4.16 4.42 10.46 6.37 10.24 12.46 21.27 8.74
min(Fx) -5.44 -3.25 -10.34 -3.39 -4.07 -8.25 -4.68 -4.99 -5.21 -3.71 -3.20 -5.30 -3.77 -4.90 -7.93 -5.70 -19.97 -19.49 -5.36 -29.12
max(Fy) 5.02 4.47 8.84 4.29 4.71 5.21 6.07 4.56 3.73 4.28 4.85 6.83 4.09 4.36 4.49 4.35 42.20 89.37 36.12 43.72
min(Fy) -4.06 -4.16 -8.63 -3.82 -4.37 -6.07 -4.46 -4.72 -4.13 -3.24 -3.18 -3.90 -2.71 -3.83 -5.75 -3.25 -78.29 -46.75 -71.01 -61.48
max(Fz) 552.26 553.21 552.57 555.11 553.99 556.10 553.75 549.86 542.67 553.29 552.68 548.34 547.44 542.67 547.31 551.56 584.39 573.00 557.26 582.23
min(Fz) 518.34 516.14 518.40 517.91 516.30 515.73 516.40 519.89 522.76 516.40 516.66 520.55 521.03 519.35 518.96 518.58 0.67 0.26 0.14 0.23
AFx 10.76 7.74 18.41 8.51 9.75 16.36 9.90 11.53 9.98 7.44 7.47 9.40 7.93 9.32 18.38 12.07 30.21 31.95 26.63 37.86
AFy 9.08 8.63 17.47 8.11 9.08 11.27 10.53 9.28 7.86 7.52 8.03 10.73 6.80 8.18 10.24 7.60 120.49 136.13 107.14 105.20
AFz 33.92 37.07 34.17 37.20 37.69 40.37 37.36 29.97 19.91 36.89 36.02 27.79 26.41 23.33 28.35 32.99 583.72 572.75 557.12 582.00
Fz-Fg>0 1738.00 1703.00 1741.00 1694.00 1679.00 1581.00 1458.00 1718.00 1796.00 1720.00 1470.00 1707.00 1646.00 1385.00 4637.00 4783.00 17.00 19.00 18.00 14.00
Fz-Fg<0 1198.00 1251.00 1218.00 1240.00 1291.00 1395.00 1513.00 1223.00 1143.00 1233.00 1485.00 1227.00 1280.00 1542.00 4167.00 4027.00 85.00 62.00 74.00 82.00
Fz-Fg=0 64.00 46.00 41.00 66.00 30.00 24.00 29.00 59.00 61.00 47.00 45.00 66.00 74.00 73.00 196.00 190.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.03 0.06 0.04 0.04 0.06 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.07 0.04
ISPS x P 0.04 0.02 0.08 0.02 0.03 0.06 0.03 0.04 0.04 0.03 0.02 0.04 0.03 0.04 0.06 0.04
ISPS y S 0.04 0.04 0.08 0.04 0.04 0.06 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.05 0.03
ISPS y D 0.04 0.03 0.07 0.03 0.04 0.04 0.05 0.03 0.03 0.03 0.04 0.05 0.03 0.03 0.03 0.03
Fxmax A 145.81
Fxmax P -136.90
Fymax S -105.83
Fymax D 133.74
Fzmax A 622.25
Fzmax P 567.08
Fzmax S 583.63
Fzmax D 615.91
Cazul dinamic
102 1.64 2.65
81 1.52 2.32
92 1.98 2.89
96 1.79 2.74
233
Subiect: Popa Corina
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.04 0.02 0.02 0.03 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 -0.04 -0.03 0.00 -0.03
ybar 0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 0.00 -0.01 0.05 0.07 0.01 0.02
Lx 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.02 0.02 0.03 0.20
Ly 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.07 0.09 0.13 0.28
max (x) 0.04 0.05 0.02 0.04 0.05 0.03 0.02 0.02 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.05 0.03 0.17 0.07 0.06 1.20
min (x) 0.01 0.03 0.00 0.01 0.02 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.02 0.03 0.01 0.02 0.01 0.02 0.00 -0.06 -0.05 -0.28 -1.54
max (y) 0.02 0.01 0.00 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.01 0.00 0.34 0.35 0.28 1.08
min (y) 0.00 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.02 -0.02 -0.03 -0.03 -0.03 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.11 -0.38 -1.07 -2.44
Ax 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.23 0.12 0.34 2.73
Ay 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.45 0.73 1.35 3.52
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.02 0.08
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.08 0.09 0.13 0.34
lim Lx 0.03 0.05 0.02 0.03 0.04 0.02 0.01 0.01 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 -0.01 -0.01 0.03 0.17
lim Ly 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 0.12 0.15 0.14 0.30
lim 2Lx 0.03 0.05 0.02 0.03 0.04 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.04 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03 0.01 0.00 0.06 0.36
lim 2Ly 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.01 -0.01 0.20 0.24 0.27 0.58
lim -Lx 0.01 0.04 0.01 0.02 0.03 0.01 0.01 0.00 0.01 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.01 -0.06 -0.04 -0.03 -0.23
lim -Ly 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 0.00 -0.02 -0.03 -0.02 -0.12 -0.26
lim -2Lx 0.01 0.03 0.01 0.01 0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.01 -0.08 -0.06 -0.06 -0.42
lim -2Ly 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.02 -0.03 -0.01 -0.02 -0.02 0.00 -0.02 -0.10 -0.11 -0.24 -0.55
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.03
Dist. 9.30 15.21 10.76 13.20 14.30 8.97 13.00 16.01 17.63 10.72 12.55 9.62 9.35 12.43 9.63 20.17 1.30 2.12 2.88 9.90
Fxbar 0.11 0.13 0.39 0.34 0.17 0.25 0.26 0.36 0.38 0.20 0.31 0.16 0.24 0.24 0.40 0.24 -7.43 -9.87 -7.21 -9.21
Fybar -0.26 -0.24 -0.14 -0.26 -0.20 -0.16 -0.22 -0.07 -0.24 -0.23 -0.29 -0.10 -0.11 -0.13 0.06 -0.21 7.83 13.84 5.25 8.22
Fzbar 481.71 481.40 482.28 480.98 481.18 481.37 480.84 481.66 480.72 481.84 480.88 481.06 480.83 481.27 480.61 479.91 369.08 382.78 364.76 356.67
Lx 0.89 1.03 1.56 1.39 0.95 0.95 1.21 1.40 1.12 0.86 0.87 0.93 1.49 1.36 0.88 1.43 6.54 8.57 5.26 9.18
Ly 0.87 0.96 1.49 1.52 1.09 0.85 1.10 1.51 1.24 1.02 0.95 0.81 1.47 1.50 0.88 1.42 33.34 34.45 29.95 33.34
Lz 3.59 2.61 7.15 5.64 2.76 3.87 2.27 4.13 3.41 2.95 3.31 3.77 8.55 6.01 4.02 6.47 151.28 138.76 151.35 161.58
234
max(Fx) 4.01 3.21 6.76 5.04 3.41 3.95 4.55 8.35 4.15 2.77 3.26 4.42 3.69 3.99 3.91 4.71 8.74 11.05 7.32 15.00
min(Fx) -2.84 -3.63 -3.69 -4.55 -2.66 -3.21 -3.34 -4.22 -3.47 -2.76 -2.27 -4.58 -3.51 -3.28 -2.33 -3.92 -20.40 -27.02 -16.33 -24.47
max(Fy) 3.75 3.55 4.11 3.89 3.56 3.61 3.91 6.80 4.68 3.63 2.68 5.00 3.53 3.29 3.76 5.61 46.32 59.22 42.03 68.17
min(Fy) -2.78 -2.92 -3.88 -3.85 -4.82 -3.43 -3.74 -6.08 -3.58 -4.63 -3.67 -4.80 -2.74 -3.38 -2.93 -3.59 -59.01 -58.27 -56.72 -47.32
max(Fz) 497.10 497.94 501.92 498.17 492.91 493.27 489.16 498.69 496.63 499.06 498.71 493.69 501.49 500.42 499.22 500.00 517.04 518.09 513.54 488.24
min(Fz) 469.40 472.86 467.51 465.88 474.53 471.28 471.58 463.18 470.76 470.93 468.73 465.35 465.86 467.26 466.61 465.04 10.59 5.22 0.86 1.12
AFx 6.85 6.85 10.45 9.59 6.07 7.16 7.89 12.58 7.62 5.53 5.53 9.01 7.20 7.28 6.23 8.63 29.14 38.07 23.65 39.47
AFy 6.53 6.47 7.99 7.74 8.38 7.04 7.66 12.88 8.26 8.26 6.35 9.80 6.27 6.67 6.69 9.20 105.33 117.49 98.75 115.50
AFz 27.71 25.08 34.41 32.30 18.39 21.99 17.58 35.51 25.87 28.13 29.99 28.34 35.64 33.16 32.61 34.96 506.44 512.86 512.68 487.12
Fz-Fg>0 1421.00 1239.00 1505.00 1322.00 1075.00 1480.00 958.00 1423.00 1066.00 1486.00 1111.00 1392.00 1164.00 1396.00 3624.00 3270.00 22.00 14.00 12.00 7.00
Fz-Fg<0 1516.00 1671.00 1460.00 1627.00 1857.00 1472.00 1942.00 1487.00 1896.00 1436.00 1845.00 1551.00 1829.00 1572.00 5206.00 5608.00 91.00 86.00 90.00 96.00
Fz-Fg=0 63.00 90.00 35.00 51.00 68.00 48.00 100.00 90.00 38.00 78.00 44.00 57.00 7.00 32.00 170.00 122.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.03 0.07 0.05 0.04 0.04 0.05 0.09 0.04 0.03 0.03 0.05 0.04 0.04 0.04 0.05
ISPS x P 0.04 0.05 0.05 0.06 0.03 0.04 0.04 0.05 0.04 0.04 0.03 0.06 0.05 0.04 0.03 0.05
ISPS y S 0.03 0.03 0.04 0.04 0.06 0.04 0.04 0.07 0.04 0.05 0.04 0.05 0.03 0.04 0.03 0.04
ISPS y D 0.05 0.04 0.05 0.05 0.04 0.04 0.05 0.08 0.06 0.04 0.03 0.06 0.04 0.04 0.05 0.07
Fxmax A 95.11
Fxmax P -77.91
Fymax S -87.50
Fymax D 81.07
Fzmax A 529.38
Fzmax P 512.32
Fzmax S 497.08
Fzmax D 516.47
Cazul dinamic
113 1.94 3.06
100 2.67 3.66
102 1.73 2.74
103 3.06 4.08
235
Subiect: R9dulescu Alexandra
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.00 0.00 0.02 0.02 0.06 0.01
ybar 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 0.01 -0.01 0.05 0.03
Lx 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.03 0.05 0.02 0.03
Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.12 0.08 0.21
max (x) 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.01 0.25 0.15 0.14 0.25
min (x) -0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.19 -0.48 0.01 -0.12
max (y) 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.27 0.33 0.35 1.13
min (y) -0.02 0.00 -0.03 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.18 -0.94 -0.18 -1.18
Ax 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.44 0.63 0.13 0.37
Ay 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.45 1.27 0.53 2.31
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.04
IBP 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.09 0.13 0.08 0.21
lim Lx 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.05 0.07 0.08 0.05
lim Ly 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.09 0.11 0.13 0.24
lim 2Lx 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.09 0.12 0.10 0.08
lim 2Ly 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.17 0.23 0.20 0.45
lim -Lx 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.02 -0.03 0.05 -0.02
lim -Ly -0.01 0.00 -0.02 -0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.07 -0.14 -0.03 -0.17
lim -2Lx 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.05 -0.09 0.03 -0.05
lim -2Ly -0.01 0.00 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.14 -0.26 -0.11 -0.38
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.02
Dist. 9.62 9.01 11.41 11.80 11.93 8.36 11.01 11.01 6.93 10.58 9.88 12.51 11.59 10.82 6.17 10.94 2.25 3.68 2.28 8.00
Fxbar 0.94 0.37 0.75 1.20 0.70 1.39 1.41 1.60 1.25 -0.15 0.50 0.16 0.65 0.48 0.20 0.06 7.52 8.49 17.76 12.05
Fybar -1.50 -1.58 -1.96 -1.32 -1.54 -0.81 -1.31 -1.04 -1.34 -0.94 -0.94 -1.26 -1.23 -1.28 -0.64 -0.65 -4.24 2.17 -1.46 -1.63
Fzbar 577.91 577.50 577.88 578.19 576.62 577.94 578.10 579.02 578.54 576.01 577.70 578.12 577.58 578.26 577.86 577.83 421.81 410.16 417.98 395.49
Lx 1.44 0.86 1.05 1.36 0.92 1.53 1.06 1.34 0.91 1.45 0.85 1.20 0.88 1.38 1.04 1.21 9.06 8.51 10.23 8.02
Ly 1.45 0.84 1.11 1.38 0.99 1.65 1.03 1.42 0.95 1.49 0.94 1.11 0.99 1.22 0.96 1.31 34.58 36.78 41.14 34.82
Lz 6.71 3.54 3.26 5.95 3.22 7.85 3.09 5.57 4.22 6.69 3.38 3.22 3.15 5.56 3.83 4.64 200.46 206.95 200.83 218.13
max(Fx) 5.72 2.99 5.28 4.98 3.79 5.78 4.99 5.47 4.79 4.22 3.23 3.69 3.79 5.02 4.26 6.02 24.35 23.19 35.54 25.25
min(Fx) -3.26 -2.54 -2.19 -1.68 -2.09 -2.31 -1.98 -1.72 -1.94 -3.48 -2.18 -3.12 -1.78 -4.57 -3.10 -4.78 -12.91 -12.38 -3.95 -4.35
236
max(Fy) 2.85 1.00 1.36 2.45 1.15 4.32 2.07 2.66 2.07 3.09 2.33 1.60 1.70 2.34 3.31 4.07 44.95 52.31 54.91 53.53
min(Fy) -4.94 -4.20 -5.30 -4.37 -4.09 -5.11 -4.46 -4.67 -6.02 -4.46 -3.33 -3.60 -3.69 -4.49 -4.19 -4.51 -76.94 -69.12 -88.63 -77.58
max(Fz) 599.15 588.24 595.53 599.45 594.24 598.68 586.67 597.90 596.54 596.51 593.30 591.86 592.82 597.23 596.91 598.60 635.07 603.84 603.29 604.97
min(Fz) 562.77 567.62 564.85 563.44 562.25 562.27 567.13 563.79 565.77 561.17 565.67 568.30 565.04 562.67 563.93 562.88 4.03 2.57 4.03 1.44
AFx 8.98 5.53 7.47 6.66 5.88 8.09 6.97 7.20 6.74 7.70 5.42 6.81 5.57 9.59 7.35 10.79 37.26 35.57 39.49 29.59
AFy 7.79 5.20 6.66 6.82 5.25 9.43 6.53 7.33 8.08 7.55 5.67 5.21 5.39 6.83 7.50 8.57 121.89 121.43 143.54 131.10
AFz 36.38 20.62 30.68 36.00 31.99 36.41 19.55 34.11 30.77 35.33 27.63 23.56 27.79 34.56 32.99 35.72 631.04 601.26 599.26 603.53
Fz-Fg>0 1231.00 1087.00 1059.00 1336.00 753.00 1232.00 1263.00 1509.00 1449.00 996.00 1121.00 1263.00 1040.00 1262.00 3632.00 3456.00 13.00 18.00 9.00 21.00
Fz-Fg<0 1730.00 1839.00 1863.00 1613.00 2205.00 1736.00 1664.00 1428.00 1514.00 1983.00 1812.00 1661.00 1910.00 1670.00 5207.00 5389.00 84.00 89.00 88.00 97.00
Fz-Fg=0 39.00 74.00 78.00 51.00 42.00 32.00 73.00 63.00 37.00 21.00 67.00 76.00 50.00 68.00 161.00 155.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.04 0.02 0.03 0.03 0.02 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.04
ISPS x P 0.03 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.03 0.02 0.02 0.01 0.04 0.02 0.04
ISPS y S 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03
ISPS y D 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.02 0.03 0.03
Fxmax A 154.02
Fxmax P -128.10
Fymax S -150.54
Fymax D 129.63
Fzmax A 627.87
Fzmax P 632.59
Fzmax S 623.06
Fzmax D 614.61
Cazul dinamic
97 2.08 3.04
107 1.85 2.91
97 1.7 2.66
118 3.24 4.41
237
Subiect: Ripan Virginia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.00 0.03 0.03 0.03 0.04 0.06 0.04 0.04 0.03 0.02 0.01 0.03 0.01 0.02 0.01 0.04 0.00 -0.03 -0.01 0.00
ybar -0.01 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.03 -0.01 0.00 -0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.10 -0.01 -0.01 -0.03
Lx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.11 0.02 0.07
Ly 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.11 0.21 0.08 0.09
max (x) 0.01 0.04 0.04 0.04 0.05 0.07 0.05 0.06 0.04 0.03 0.02 0.04 0.03 0.04 0.03 0.05 0.26 0.70 0.10 0.65
min (x) -0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.04 0.03 0.02 0.01 0.00 0.02 0.00 0.01 0.00 0.03 -0.23 -0.79 -0.16 -0.15
max (y) 0.01 0.02 0.00 0.01 0.02 0.01 -0.01 -0.02 -0.01 0.01 0.00 0.02 0.01 0.01 0.00 0.00 0.30 0.78 0.40 0.48
min (y) -0.02 0.00 -0.03 -0.01 -0.01 -0.01 -0.03 -0.04 -0.02 -0.01 -0.02 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.69 -1.83 -0.26 -0.24
Ax 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.48 1.49 0.25 0.80
Ay 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.99 2.61 0.65 0.72
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.05 0.01 0.01
IBP 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.12 0.24 0.09 0.11
lim Lx 0.00 0.03 0.03 0.03 0.04 0.06 0.05 0.05 0.04 0.03 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.05 0.04 0.08 0.01 0.07
lim Ly 0.00 0.01 -0.01 0.01 0.01 0.00 -0.01 -0.03 -0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.20 0.08 0.06
lim 2Lx 0.01 0.04 0.03 0.04 0.05 0.06 0.05 0.05 0.04 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.05 0.09 0.20 0.04 0.14
lim 2Ly 0.00 0.02 0.00 0.01 0.01 0.01 -0.01 -0.02 -0.01 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.12 0.41 0.16 0.15
lim -Lx 0.00 0.03 0.03 0.03 0.04 0.05 0.04 0.04 0.03 0.02 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.04 -0.04 -0.14 -0.03 -0.08
lim -Ly -0.01 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 -0.02 -0.03 -0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.21 -0.23 -0.09 -0.12
lim -2Lx -0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.05 0.04 0.04 0.03 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.00 0.03 -0.09 -0.26 -0.06 -0.15
lim -2Ly -0.02 0.01 -0.02 0.00 -0.01 -0.01 -0.03 -0.04 -0.02 0.00 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.31 -0.44 -0.17 -0.21
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.02 0.01 0.01
Dist. 15.77 8.02 6.63 14.95 7.32 11.73 11.34 8.26 7.20 8.78 9.14 10.92 7.67 12.25 5.94 6.34 3.87 3.86 1.16 2.39
Fxbar 1.63 1.02 1.79 1.81 1.79 1.56 1.77 1.36 1.52 0.63 0.84 0.55 0.60 0.69 0.79 0.65 -4.13 -7.39 -1.79 -7.75
Fybar 0.27 0.30 0.32 0.31 0.38 0.17 0.52 0.10 0.00 0.22 0.29 0.15 0.12 0.29 0.09 0.22 -5.67 7.05 0.23 2.98
Fzbar 560.24 559.21 559.40 558.90 558.44 558.40 559.07 559.70 559.17 559.02 560.96 559.05 559.43 559.69 560.52 558.87 400.76 410.32 422.00 412.45
Lx 1.26 1.48 1.55 1.09 0.88 1.01 1.49 0.81 0.83 0.92 1.44 1.33 1.47 1.00 0.87 1.46 7.41 9.21 9.10 8.75
Ly 1.19 1.58 1.61 1.29 0.91 0.90 1.44 0.87 0.78 0.86 1.47 1.50 1.57 1.08 0.78 1.56 36.44 41.75 38.46 40.41
Lz 4.02 8.49 8.82 2.99 4.04 2.97 6.45 3.88 3.91 3.32 7.93 5.98 8.36 3.29 3.51 8.14 199.49 197.27 188.75 192.56
238
max(Fx) 5.16 4.99 6.70 5.03 4.81 4.77 5.94 3.71 4.74 4.08 5.05 4.50 5.39 4.21 3.85 5.29 17.66 19.22 30.74 23.40
min(Fx) -2.16 -1.98 -2.39 -1.16 -1.15 -1.18 -1.72 -0.90 -1.41 -2.77 -2.15 -2.62 -2.54 -3.41 -2.15 -2.95 -15.85 -23.14 -15.63 -18.23
max(Fy) 3.75 4.87 4.66 4.50 3.66 2.74 4.09 2.75 2.38 3.75 3.98 4.17 4.33 3.55 3.71 5.02 42.74 61.16 48.21 59.86
min(Fy) -2.35 -3.23 -3.06 -3.45 -2.29 -2.28 -3.11 -2.43 -2.43 -2.55 -3.11 -3.19 -2.79 -3.26 -2.28 -3.40 -87.67 -77.55 -72.96 -77.50
max(Fz) 575.34 578.86 579.79 571.35 573.78 573.31 578.71 570.82 568.09 571.17 582.24 579.12 579.94 577.40 578.40 579.74 583.82 611.42 589.35 594.97
min(Fz) 549.81 543.67 542.66 544.51 545.57 550.28 544.26 549.46 545.70 548.24 544.99 543.61 544.59 546.97 548.32 541.12 3.00 1.60 5.50 2.73
AFx 7.31 6.97 9.09 6.19 5.96 5.95 7.66 4.61 6.15 6.85 7.19 7.12 7.93 7.62 6.00 8.24 33.51 42.36 46.38 41.63
AFy 6.10 8.11 7.72 7.95 5.95 5.02 7.20 5.18 4.81 6.30 7.09 7.35 7.13 6.80 5.99 8.42 130.41 138.71 121.17 137.35
AFz 25.53 35.19 37.13 26.84 28.21 23.03 34.45 21.36 22.39 22.93 37.24 35.51 35.35 30.43 30.08 38.62 580.82 609.82 583.85 592.24
Fz-Fg>0 1989.00 1319.00 1290.00 1629.00 1507.00 1326.00 1557.00 1772.00 1680.00 1708.00 1652.00 1566.00 1372.00 1613.00 6313.00 4035.00 18.00 25.00 26.00 25.00
Fz-Fg<0 973.00 1660.00 1691.00 1280.00 1442.00 1578.00 1422.00 1180.00 1276.00 1251.00 1318.00 1392.00 1599.00 1301.00 2511.00 4910.00 79.00 78.00 71.00 76.00
Fz-Fg=0 38.00 21.00 19.00 91.00 51.00 96.00 21.00 48.00 44.00 41.00 30.00 42.00 29.00 86.00 176.00 55.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03
ISPS x P 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0.01 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03
ISPS y S 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03
ISPS y D 0.04 0.05 0.05 0.05 0.04 0.03 0.05 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05 0.04 0.04 0.06
Fxmax A 161.20
Fxmax P -103.28
Fymax S -101.15
Fymax D 90.03
Fzmax A 625.80
Fzmax P 594.46
Fzmax S 599.47
Fzmax D 582.34
Cazul dinamic
97 1.86 2.82
103 1.99 3.01
97 1.63 2.59
101 2.29 3.29
239
Subiect: Dubois Sebastien
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.05 0.06 0.04 0.04 0.04 0.05 0.06 0.06 0.05 0.06 0.07 0.05 0.06 0.07 0.05 0.05 -0.07 -0.07 -0.04 -0.07
ybar 0.00 0.00 -0.02 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.03 -0.07 0.03 -0.02
Lx 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.02 0.02 0.02
Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.08 0.08 0.08 0.07
max (x) 0.07 0.08 0.05 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07 0.06 0.07 0.09 0.06 0.07 0.08 0.07 0.06 -0.04 -0.01 0.14 -0.02
min (x) 0.03 0.05 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.05 0.06 0.04 0.04 0.05 0.04 0.04 -0.11 -0.12 -0.07 -0.11
max (y) 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.12 0.19 0.21 0.11
min (y) -0.01 -0.01 -0.04 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.26 -0.25 -0.17 -0.28
Ax 0.04 0.03 0.02 0.02 0.02 0.04 0.04 0.04 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.07 0.11 0.20 0.10
Ay 0.02 0.02 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.39 0.45 0.37 0.39
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
IBP 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.01 0.01 0.00 0.08 0.08 0.08 0.07
lim Lx 0.06 0.07 0.05 0.05 0.05 0.06 0.07 0.06 0.05 0.06 0.08 0.05 0.06 0.07 0.06 0.05 -0.06 -0.05 -0.02 -0.06
lim Ly 0.01 0.00 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.05 0.01 0.11 0.06
lim 2Lx 0.07 0.07 0.05 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07 0.05 0.06 0.08 0.05 0.07 0.08 0.06 0.05 -0.05 -0.03 0.00 -0.04
lim 2Ly 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.13 0.09 0.18 0.13
lim -Lx 0.04 0.06 0.04 0.04 0.04 0.04 0.05 0.05 0.04 0.06 0.06 0.05 0.06 0.06 0.04 0.05 -0.08 -0.09 -0.07 -0.09
lim -Ly 0.00 -0.01 -0.02 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.11 -0.14 -0.05 -0.09
lim -2Lx 0.03 0.05 0.04 0.03 0.04 0.03 0.04 0.04 0.04 0.05 0.06 0.04 0.05 0.06 0.04 0.04 -0.09 -0.11 -0.09 -0.10
lim -2Ly -0.01 -0.01 -0.03 -0.01 -0.01 -0.01 0.00 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.00 -0.01 -0.01 -0.01 -0.01 -0.19 -0.22 -0.13 -0.16
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01
Dist. 5.16 5.74 4.15 6.51 7.29 6.93 7.81 11.99 8.00 5.34 9.07 9.49 7.84 7.26 10.97 11.10 0.85 1.26 0.85 0.87
Fxbar 0.42 0.42 0.36 0.28 0.39 0.25 0.33 0.43 0.39 -0.09 0.20 0.64 1.07 0.44 1.08 0.66 -19.52 -18.46 -6.08 -16.22
Fybar 0.21 0.14 0.43 0.32 0.29 0.28 0.22 0.32 0.23 -0.38 -0.32 -0.42 0.06 -0.39 0.30 0.17 9.60 8.61 7.24 13.71
Fzbar 807.57 807.02 807.68 807.52 807.27 806.75 806.63 806.98 806.83 807.05 806.20 808.12 806.57 806.80 806.57 806.60 604.40 608.95 600.61 624.88
Lx 0.95 0.91 1.28 1.07 1.23 1.63 1.64 1.48 0.98 0.93 1.01 1.08 1.01 1.33 1.40 1.09 13.22 14.15 11.85 11.74
Ly 0.91 0.80 0.90 0.83 1.08 1.49 1.57 1.46 0.99 0.83 0.87 0.88 0.89 1.09 1.51 1.17 48.69 54.15 46.05 58.04
Lz 4.23 3.70 4.45 3.40 2.28 7.08 7.64 3.66 3.55 3.75 3.44 3.36 3.32 2.38 6.19 3.12 264.26 261.78 267.66 248.97
240
max(Fx) 3.66 3.80 5.56 4.31 4.07 5.10 4.70 4.92 4.11 3.73 3.56 4.59 3.85 5.98 5.05 4.53 9.35 11.01 14.97 9.61
min(Fx) -3.00 -2.24 -5.54 -4.36 -2.98 -5.11 -4.27 -5.26 -2.66 -3.16 -3.02 -3.07 -2.23 -5.39 -2.69 -3.83 -41.94 -39.56 -28.47 -32.81
max(Fy) 3.82 2.41 4.04 4.26 3.33 4.86 4.39 4.47 3.27 2.61 3.05 2.53 3.43 2.71 5.36 4.39 77.17 81.33 74.67 89.68
min(Fy) -2.66 -2.50 -4.34 -2.35 -2.56 -3.14 -2.80 -3.01 -2.44 -3.47 -2.94 -3.10 -2.70 -3.72 -4.77 -3.36 -90.19 -101.16 -84.30 -96.65
max(Fz) 819.28 816.13 827.18 825.42 818.63 826.08 825.65 819.15 825.93 823.74 817.52 825.01 822.83 816.44 827.74 824.45 852.57 838.65 863.75 832.56
min(Fz) 796.32 795.36 794.20 795.36 797.53 791.37 790.32 795.59 794.78 795.38 793.04 792.43 792.39 795.85 790.79 790.44 6.92 7.93 13.51 15.82
AFx 6.66 6.04 11.10 8.67 7.04 10.22 8.97 10.18 6.77 6.88 6.58 7.66 6.07 11.37 7.74 8.36 51.29 50.57 43.45 42.42
AFy 6.48 4.91 8.38 6.61 5.89 8.00 7.20 7.48 5.71 6.08 5.99 5.63 6.13 6.43 10.14 7.75 167.36 182.50 158.98 186.33
AFz 22.97 20.77 32.98 30.06 21.10 34.72 35.34 23.56 31.15 28.36 24.48 32.58 30.44 20.59 36.96 34.01 845.65 830.72 850.24 816.74
Fz-Fg>0 1865.00 1867.00 1896.00 2044.00 2202.00 1500.00 1411.00 1970.00 1638.00 1794.00 1619.00 2263.00 1650.00 2006.00 4829.00 5192.00 15.00 12.00 18.00 12.00
Fz-Fg<0 1077.00 1077.00 1068.00 895.00 708.00 1478.00 1570.00 978.00 1311.00 1137.00 1327.00 694.00 1288.00 898.00 4042.00 3550.00 100.00 107.00 97.00 113.00
Fz-Fg=0 58.00 56.00 36.00 61.00 90.00 22.00 19.00 52.00 51.00 69.00 54.00 43.00 62.00 96.00 129.00 258.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.02 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03
ISPS x P 0.02 0.02 0.04 0.03 0.02 0.04 0.03 0.04 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.02 0.03
ISPS y S 0.02 0.02 0.03 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.02
ISPS y D 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 0.03
Fxmax A 171.84
Fxmax P -130.70
Fymax S -166.05
Fymax D 149.86
Fzmax A 908.08
Fzmax P 843.88
Fzmax S 829.30
Fzmax D 833.88
Cazul dinamic
115 1.75 2.89
119 2.01 3.19
115 2.25 3.39
125 3.56 4.8
241
Subiect: Z9rnescu Iulia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
xbar 0.02 0.04 0.02 0.02 0.03 0.03 0.01 0.02 0.02 0.01 0.05 0.05 0.04 0.05 0.01 0.03 -0.10 -0.03 -0.02 -0.09
ybar -0.01 0.00 0.01 -0.01 0.01 0.00 0.00 0.02 -0.02 0.03 0.00 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.00 -0.04 0.05 0.04 0.01
Lx 0.01 0.00 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 0.48 0.10 0.02 0.07
Ly 0.01 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 0.40 0.07 0.08 0.10
max(x) 0.03 0.05 0.03 0.04 0.05 0.05 0.03 0.04 0.03 0.03 0.06 0.06 0.06 0.06 0.03 0.04 0.12 0.92 0.08 0.25
min(x) 0.00 0.03 0.00 0.01 0.02 0.02 0.00 0.00 0.01 0.00 0.03 0.03 0.03 0.03 -0.01 0.01 -4.82 -0.16 -0.07 -0.44
max(y) 0.01 0.01 0.02 0.01 0.02 0.01 0.01 0.03 -0.01 0.05 0.02 0.02 0.02 0.01 0.00 0.01 0.26 0.48 0.27 0.46
min(y) -0.03 -0.01 0.00 -0.02 0.00 -0.02 -0.02 0.01 -0.03 0.01 -0.02 -0.01 -0.02 -0.02 -0.03 -0.01 -3.92 -0.21 -0.40 -0.55
Ax 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.03 0.04 0.04 4.94 1.08 0.15 0.68
Ay 0.03 0.02 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.02 0.04 0.04 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 4.18 0.69 0.67 1.01
CVx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.23 0.01 0.00 0.00
CVy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.16 0.00 0.01 0.01
IBP 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.62 0.12 0.08 0.12
lim Lx 0.03 0.05 0.02 0.03 0.04 0.04 0.02 0.03 0.02 0.02 0.05 0.05 0.05 0.05 0.01 0.03 0.38 0.07 -0.01 -0.02
lim Ly 0.00 0.00 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.03 -0.02 0.03 0.00 0.01 0.00 0.01 -0.01 0.00 0.35 0.11 0.12 0.11
lim 2Lx 0.03 0.05 0.03 0.03 0.04 0.05 0.03 0.03 0.03 0.02 0.06 0.05 0.05 0.06 0.02 0.04 0.86 0.17 0.01 0.04
lim 2Ly 0.00 0.01 0.02 0.00 0.02 0.01 0.01 0.03 -0.01 0.04 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01 0.75 0.18 0.21 0.22
lim -Lx 0.02 0.04 0.01 0.02 0.02 0.03 0.01 0.01 0.01 0.01 0.04 0.04 0.04 0.04 0.00 0.02 -0.58 -0.12 -0.04 -0.16
lim -Ly -0.01 -0.01 0.01 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 0.02 -0.03 0.02 -0.01 0.00 -0.01 -0.01 -0.02 -0.01 -0.44 -0.02 -0.04 -0.09
lim -2Lx 0.01 0.03 0.01 0.02 0.02 0.02 0.00 0.00 0.01 0.00 0.03 0.04 0.03 0.04 0.00 0.02 -1.06 -0.22 -0.06 -0.23
lim -2Ly -0.02 -0.01 0.00 -0.02 0.00 -0.01 -0.01 0.02 -0.03 0.01 -0.01 -0.01 -0.02 -0.02 -0.02 -0.01 -0.83 -0.08 -0.12 -0.20
SEMx 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.05 0.01 0.00 0.01
SEMy 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.01 0.01 0.01
Dist. 7.07 4.33 8.74 9.53 8.38 8.46 14.19 10.57 5.07 11.88 13.58 10.64 11.70 12.34 8.94 10.13 13.48 3.62 1.45 4.08
Fxbar -0.20 0.04 0.02 0.04 0.06 0.37 0.26 0.00 0.57 0.22 -0.12 0.09 0.05 -0.01 0.38 0.31 -10.69 -7.77 -12.45 -16.08
Fybar -0.05 0.08 0.24 0.10 -0.06 -0.11 -0.07 0.44 0.18 0.06 -0.11 0.10 0.05 0.05 0.10 0.01 4.72 10.06 8.28 -7.03
Fzbar 671.86 671.21 672.33 671.92 671.67 670.89 671.89 671.67 672.33 672.47 671.40 671.05 671.45 671.67 672.22 671.69 481.44 474.47 492.33 489.74
Lx 1.10 0.95 1.15 1.30 1.60 1.65 1.35 1.20 1.03 1.36 1.52 1.22 1.15 1.39 1.48 1.20 10.96 10.02 10.95 12.66
Ly 1.16 0.99 1.04 1.18 1.48 1.75 1.73 1.34 1.09 1.34 1.27 1.17 1.12 1.34 1.62 1.14 48.99 49.52 48.75 45.01
Lz 3.45 4.32 3.30 2.91 5.90 7.64 3.40 3.56 4.36 3.31 4.29 3.36 3.01 3.27 6.02 3.74 238.99 246.83 233.38 226.15
242
max(Fx) 4.01 3.15 5.27 3.94 5.77 7.48 5.06 4.11 4.80 5.41 8.22 4.39 3.95 4.63 5.34 15.87 10.65 12.14 18.25 9.06
min(Fx) -3.57 -4.00 -3.71 -3.67 -4.02 -4.93 -3.87 -4.91 -3.17 -4.42 -6.21 -4.12 -4.45 -4.12 -4.49 -10.95 -27.93 -24.95 -26.72 -33.25
max(Fy) 3.66 3.59 4.50 4.65 4.24 6.41 6.24 4.96 4.49 4.29 5.45 4.46 4.83 4.56 6.18 5.96 80.82 80.47 81.29 71.21
min(Fy) -4.39 -3.60 -3.16 -3.29 -4.43 -4.42 -6.37 -4.30 -4.20 -4.71 -4.18 -4.56 -3.57 -4.06 -4.52 -5.01 -90.09 -82.74 -88.16 -100.48
max(Fz) 683.29 681.30 690.55 689.92 687.70 692.32 684.94 690.13 692.33 687.13 699.01 690.30 689.59 690.72 690.43 702.93 711.93 698.44 695.92 731.09
min(Fz) 660.63 661.04 660.55 657.92 657.73 656.46 660.79 658.42 659.71 659.33 643.39 657.37 658.30 659.85 656.29 635.16 0.14 1.46 1.97 1.86
AFx 7.59 7.16 8.98 7.62 9.79 12.42 8.93 9.01 7.97 9.83 14.43 8.51 8.40 8.75 9.83 26.81 38.58 37.09 44.97 42.31
AFy 8.05 7.18 7.67 7.94 8.67 10.83 12.61 9.26 8.69 9.00 9.63 9.02 8.40 8.63 10.70 10.96 170.91 163.21 169.45 171.69
AFz 22.66 20.26 30.01 32.00 29.97 35.86 24.16 31.71 32.62 27.80 55.62 32.93 31.29 30.87 34.14 67.78 711.79 696.98 693.95 729.23
Fz-Fg>0 1593.00 1414.00 1684.00 1573.00 1489.00 1221.00 1570.00 1285.00 1655.00 1781.00 1439.00 1191.00 1279.00 1572.00 4591.00 4269.00 9.00 17.00 18.00 11.00
Fz-Fg<0 1349.00 1553.00 1250.00 1333.00 1485.00 1759.00 1338.00 1672.00 1307.00 1144.00 1497.00 1725.00 1653.00 1351.00 4307.00 4569.00 90.00 84.00 71.00 78.00
Fz-Fg=0 58.00 33.00 66.00 94.00 26.00 20.00 92.00 43.00 38.00 75.00 64.00 84.00 68.00 77.00 102.00 162.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ISPS x A 0.03 0.02 0.04 0.03 0.04 0.05 0.04 0.03 0.03 0.04 0.06 0.03 0.03 0.03 0.04 0.11
ISPS x P 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.03 0.08
ISPS y S 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05 0.03 0.03 0.04 0.03 0.04 0.03 0.03 0.04 0.04
ISPS y D 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04
Fxmax A 141.45
Fxmax P -144.55
Fymax S -125.40
Fymax D 150.54
Fzmax A 721.69
Fzmax P 728.88
Fzmax S 725.82
Fzmax D 753.59
Cazul dinamic
99 2.09 3.07
101 1.79 2.79
89 2.05 2.93
89 2.05 2.093
243
Identificarea semnifica.iei coloanelor din tabelele anterioare
Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
crt.
Tipul
Static Dinamic
Analizei
Situa.ia
OI OD OI OD OI OI OI OI OI OD OD OD OD OD OI OI OD OD OD OD
ochilor
Zona de F r F r Cu Cu Cu Cu Cu Cu Cu F r F r F r F r F r Cu Cu F r F r F r F r
sprijin spum spum Spum Spum Spum Spum Spum Spum Spum spum spum spum spum spum Spum Spum spum spum spum spum
toat
Frecven.9 gama de
zgomot
zgomot 8i - - - - 2Hz 7Hz 7.83Hz 8Hz 20Hz salvare sniper - - - frecven&e - - -
salvare
preciz9ri la 90 de
secunde
aplecare
întoarcere cap-
Iluminare iluminare Iluminare
Alte cap- stânga,
- - - - - - - - - la nivelul - - - - normal la nivelul de pe
situa.ii stâga, dreapta,
fe&ei fe&ei podea
dreapta fa& ,
spate
Timp (s)/
m9rime 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 30/3000 90/9000 90/9000 4/400 4/400 4/400 4/400
e8antion
244
Aproximarea CM al fiec9rui subiect
În9l.ime Loca.ie CM
Nr.crt. Subiect cm cm
Masc. Fem. Masc. Fem.
1 Apetroaei Bogdan 190 106.4 0
2 Albu Andi 175 98 0
3 Bokor Ptefan 185 103.6 0
4 Anghel Lauren&iu 181 101.4 0
5 Micu Ptefan 170 95.2 0
6 Ionescu Mircea 187 104.7 0
7 Braun Barbu 183 102.5 0
8 Cornel Drug 174 97.44 0
9 Cointe Guillaume 176 98.56 0
10 Gallet Julien 178 99.68 0
11 Dubois Sebastien 182 101.9 0
12 Mihail Alexandra 169 0 91.8
13 Asofiei Adelina 175 0 95
14 Z rnescu Iulia 170 0 92.3
15 Pavel Adina 178 0 96.7
16 Ripan Virginia 171 0 92.9
17 Popa Corina 164 0 89.1
18 Enache Ana 173 0 93.9
19 R dulescu Alexandra 166 0 90.1
20 Csiki Timea 162 88
21 Iftimiciuc Mihaela 166 90.1
245

Thse - Ionel - SERBAN - Version - Roumaine PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Thse - Ionel - SERBAN - Version - Roumaine PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

T Momentul unei for&e [N m] ISV Index al Stabilit &ii Verticale

1. Biomecanic - !tiin& care studiaz , pe baza mecanicii generale, structura, evolu&ia !i

Fig. 1.1. Costurile de recuperare corespunz toare diferitelor afec&iuni. [219]

Stabilitatea este o component esen&ial a locomo&iei. În mecanica teoretic este definita ca

Capitolul 8, intitulat „Contribu ii originale i mod de valorificare”, prezint elementele de

Mul&umesc deasemnea Domnului Prof.dr.ing. Philippe HIVART !i Doamnei Mch.dr.ing

STADIUL ACTUAL AL CERCET RII

Fig. 2.1. Exemplu de conflict senzorial. [162]

Stimularea prin vibra&ii mecanice aleatoare la nivelul mecanoreceptorilor din sistemul

Fig. 2.2. Fenomenul Tullio întâlnit la subiec&i umani. [19]

Tab. 2.1. Cele mai frecvente substan&e otoxice. [229]

Valoare limit9 de expunere profesional9

Parametrii sistemelor care coordoneaz locomo&ia !i echilibrul prezint ni!te limite, în

Fig. 2.3. Diagrama Fishbone a cauzelor datorate mediului.

2.1. Dispozitive terapeutice de asistare a subiec.ilor cu probleme

Aceste dispozitive au rolul de a asista !i recupera stabilitatea !i echilibrul pentru

Fig. 2.4. Br & ri power balance sub diverse forme.

Un alt tip de dispozitiv, la nivel experimental, pentru men&inerea echilibrului îl constituie

Un alt echipament, înc în faz experimental , îl constituie bran&urile bazate pe principiul

Fig. 2.7. Schema ilustrativ a bran&urilor. [209]

BrainPort (Fig. 2.8) !i sistemul tactil de biofeedback wireless (stadiu experimental)

Fig. 2.9. Dispozitiv cu biofeedback auditiv. [230]

Pentru îmbun t &irea echilibrului, a posturii !i a locomo&iei compania Honda a produs un

OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

analizarea calitativ !i cantitativ a locomo&iei !i a stabilit &ii, stabilirea condi&iilor de

STUDIUL I ANALIZA PARAMETRILOR CARATERISTICI AI

Tab. 4.1. Factori ai ambian&ei de munc .

microclimatul: temperatura, umiditatea, curen&ii de aer, radia&iile

4.1.1. Temperatura ambiental9

• dac temperatura cre te peste limita superioar a zonei de neutralitate termic

Fig. 4.1. Zona de confort în func&ie de temperatur !i umiditate. [218]

4.1.2. Umiditatea ambiental91

4.1.3. Presiunea atmosferic9

Fig. 4.3. Viteza sunetului prin diverse medii.

Dimensiunile fizice ale sunetului sunt [229, 169]:

16 !i 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioar ajunge la

Tab. 4.2. Durata de expunerea maxim la zgomot continuu.

Intensitatea sunetului (dB) Num r maxim de ore/zi

Tab. 4.3. Durata de expunerea maxim la sunet impulsiv. [212]

Intensitatea sunetului (dB) Num r maxim de impulsuri/8 ore

Tab. 4.4. Nivelul relativ al sunetului.

4.1.5. Infrasunete 8i ultrasunete

Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizeaz prin declan!area unor reac&ii de oxidare !i

9 Dispozitive care func.ioneaz9 8i cu infrasunete 8i cu ultrasunete:

11 Surse naturale generatoare de infrasunete: tunet, tr snet, cutremur, cascad mare,

Fig. 4.8. Graficul pragului de audibilitate în domeniul infrasunetelor. [157]

Sunetul reprezint o vibra&ie a particulelor unui mediu capabil s produc o senza&ie

Fig. 4.9. Domeniul senzitiv al urechii. [18]

Tab. 4.5. Tipuri de iluminat.

- pre& mic - emit o lumin g lbuie

- lumin apropiat de cea natural - durata de via& redus

Majoritatea tipurilor de iluminare artificial necesit utilizarea corpurilor de iluminat care

Tab. 4.6. Tipuri de iluminat.

Tipul vederii Exemplificare situa&ie Iluminare (lux)

Fig. 4.10. Efectul ilumin rii asupra sistemului vizual.

4.1.7. Cromatica industrial9

Tab. 4.7. Efecte compensatoare ale cromaticii industriale.

preocupat de perfec&ionarea sistemului om-ma!in -mediu, prin ajustarea caracteristicilor

Fig. 4.13. Sistemul om-ma!in -mediu.

Fig. 4.14. Rela&iile !i elementele sistemului om-ma!in -mediu. [207]

4.1.8. Suprafa.a de contact

Fig. 4.15. Pragul de disconfort generat de durata de expunere !i de nivelul vibra&iei.