Sunteți pe pagina 1din 5

JJJJJJ 1.

POVESTIRI CU TÂLC JJJJJJ


Atunci tatãl luã nuielele ºi i le dãdu urmãtorului

JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
copil, cerându-i ºi acestuia sã facã acelaºi lucru.
Descoperiþi
Acesta încercã ºi el sã le rupã, dar nici el nu reuºi.
înþelepciunea
Tatãl lua de fiecare datã nuielele din mâna
divinã copilului ce eºua sã le rupã ºi le dãdea apoi
urmãtorului copil. Niciunul dintre cei cinci copii, nu
au reuºit sã rupã pânã la urmã grupul de cinci nuiele.
Când ºi ultimul dintre cei cinci copiii ai sãi eºuã
sã le rupã, el le zâmbii tuturor, iar apoi le grãi cu
SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile blândeþe: ““Dragii mei. Cele cinci nuiele, sunteþi voi,
povestirilor de în]elepciune fiecare dintre voi... - când e de unul singur. Când
nuiaua a fost de una singurã, ea a fost slabã ºi a fost
Cartea întâi: povestirea nr. 1 uºor de rupt, de fiecare dintre voi. Dar totuºi, când
nuielele au fost puse împreunã, acestea au fost foarte
(despre puterea puternice ºi nu au mai putut fi rupte de niciunul
pe care o poate avea dintre voi. CÂND VOI SUNTEÞI SINGURI, VOI
o familie unitã) SUNT E Þ I SL ABI, DAR CÂND SUNT E Þ I
ÎMPREUNÃ ªI ACÞIONAÞI CA O FAMILIE - VOI
SUNTEÞI PUTERNICI ªI DE NEÎNVINS. Nu uitaþi
niciodatã cã - fratele rãmâne frate toatã viaþa.”

***

RÃIA ODATÃ un om înþelept care avea Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la

T cinci copii. Într-o zi, vãzându-ºi copii


certându-se, înþeleptul nostru a luat cinci
nuiele din gard, ºi-a chemai copiii la el,
ºi i-a dat fiecãrui copil câte o nuia.
Copii au luat fiecare în mânuþa lui micuþã nuiaua
po vestirea de m ai sus urm ãtoarel e sf aturi:

1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis:


“Tinereþea e timpul de a învãþa înþelepciunea;
bãtrâneþea e timpul de a o aplica.”
oferitã de tatãl lor ºi au aºteptat curioºi sã vadã ce
avea sã le spunã acesta. 2. Îngerul Sebastia n de la Apus a z is:
“Aº vrea sã vãd care dintre voi va reuºi sã rupã ”A te rupe e mai rãu decât a te îndoi; iar a te clãtina
mai repede nuiaua pe care v-am dat-o” le-a zis atunci
este mai bine decât a cãdea.”
tatãl, cu o voce misterioasã.
Copii au îndoit atunci nuiaua primitã de la tatãl
3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis:
lor ºi au rupt-o fiecare cu uºurinþã.
“Înþelepciunea e o marfã pe care cel care o vinde, a
cumpãrat-o!”

4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis:


“Tragedia vieþii e cã îmbãtrânim prea devreme ºi
Înþeleptul a luat atunci alte cinci nuiele. De devenim înþelepþi prea târziu!”
aceastã datã, el a dat toate nuielele celui mai mic copil
ºi i-a zis, “Te rog sã rupi aceste nuiele.”

Copilul a luat atunci nuielele ºi a încercat sã le


rupã. A încercat el sã le îndoaie ori sã le rãsuceascã...
dar ºi-a dat seama cã eforturile lui erau în zadar. La un
moment dat, i-a zis tatãlui, “Îmi pare rãu tatã, dar nu
pot nicicum sã le rup!”
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
JJJJJ CARTEA CÃRÞILOR DE ÎNÞELEPCIUNE JJJJJ
putea ridica banii de acolo.”
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
“Foarte bine, domnule. La revedere.”
Descoperiþi
înþelepciunea
divinã

SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile


povestirilor de în]elepciune Dupã ce Pavel a plecat, oaspeþii bogatului Ionel
au întrebat de ce i-a dat atâþia bani acelui necunoscut.
Cartea întâi: povestirea nr. 2 Bogatul a rãspuns atunci cu o voce triumfãtoare:
“Chiar dacã omul acesta a fost îmbrãcat în zdrenþe,
(despre puterea el a vorbit foarte clar ºi la obiect. El nu a trãdat nici
înþelepciunii ºi calitãþile deosebite ruºine ºi nici inferioritate, aºa cum fac cei care
pe care le au oamenii înþelepþi) împrumutã bani. Un astfel de om este fie nebun, fie
extrem de competent în afaceri. Judecându-l dupã
privirea ochilor sãi ºi dupã calmul vocii sale, am
dedus cã e un om neobiºnuit, dotat cu o minte foarte
ascuþitã. Un astfel de om meritã toatã încrederea
mea. Eu cunosc banii... ºi de asemenea cunosc ºi
oamenii. Un om ca el, cu mintea lui, cu gândirea lui
RÃIA ODATÃ o familie sãracã. Bãrbatul ºi cu atitudinea lui - meritã bani foarte mulþi. Sunt

T s-a închis în pivniþa casei lor ºi timp de


ºapte ani nu a fãcut nimic altceva decât
cã a citit continuu cãrþi dupã cãrþi.
Într-o zi, soþia lui a venit la el cu lacrimi în ochi
ºi i-a zis: “Dragã bãrbate! Spune-mi te rog la ce te
aºadar foarte bucuros, sã ajut un om mare - sã facã
afaceri mari.”
***
Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la
ajutã cã citeºti atâtea cãrþi? Eu mi-am petrecut deja po vestirea de m ai sus urm ãtoarel e sf aturi:
tinereþele mele spãlând ºi fãcând curãþenie în casele
oamenilor din sat, dar pânã acum încã n-am reuºit 1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis:
sã-mi cumpãr mãcar o hainã ca lumea. Pe lângã ”Banii sunt servitori minunaþi, dar stãpâni periculoºi.
aceasta, în ultimele trei zile nu am pus nimic în gurã Când sunt folosiþi la fapte bune, ei sunt binecuvântaþi.”
ºi simt cã mor de foame... Eu nu mai rezist acestei
vieþi!” 2. Îngerul Sebastia n de la Apus a z is:
Auzind aceste vorbe, bãrbatul ei ºi-a închis
“Banii în lipsa inteligenþei sunt periculoºi.”
cartea... ºi fãrã sã mai spunã vreun cuvânt - a ieºit
afarã din casã ºi s-a îndreptat spre cel mai apropiat
oraº. 3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis:
Ajungând în centrul oraºului vecin, el a oprit un “Cei care nu au bani, resurse, speranþe - sunt cei mai
trecãtor ºi a întrebat: “Cine este cel mai bogat om fericiþi oameni în viaþã.”
din acest oraº?”
“Ione l e cel m ai bogat om din a ceste 4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis:
împrejurimi. El e miliardar? Vila lui e clãdirea aceea “Nu existã decât o singurã categorie socialã care se
mare ºi frumoasã pe care o vezi pe colina din gândeºte la bani mai mult decât bogaþii - aceºtia sunt sãracii!”
depãrtare” i-a zis atunci trecãtorul.
Bãrbatul s-a dus atunci la casa bogatului, a sunat
la uºã, ºi i s-a adresat bãrbatului care i-a apãrut în
faþã: “Am nevoie de un împrumut de 100.000 Euro
capital pentru a-mi deschide un SRL. Aº vrea sã-mi
împrumutaþi aceºti bani.”
“Desigur, domnule. Unde doriþi sã vi-i trimit.”
“În satul ªumal, Comuna Marca, Judeþul
Sãlaj ... la Bota Pavel” a rãspuns bãrbatul.
“Foarte bine domnule” Am sã trimit banii la
Banca Comercialã din Suplacul de Barcãu. Ve-þi
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
JJJJJJ 1. POVESTIRI CU TÂLC JJJJJJ
"Dacã aºa stã treaba", zise preotul, "du-te

JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
Descoperiþi acuma înapoi, ºi scoate afarã toate animalele din
casã."
înþelepciunea
divinã

SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile


povestirilor de în]elepciune
Cartea întâi: povestirea nr. 3
Omul a fugit tot drumul de reîntoarcere ºi a fãcut
(despre prostia unui om care a trebuit exact aºa cum îi ceruse înþeleptul.
sã trãiascã cu mai multe animale în casã, mai În ziua urmãtoare, el s-a întors la preot, dar acum
înainte de a descoperii frumuseþea vieþii) avea ochii plini de o lucire bucuroasã.
"Ei! Cum e viaþa voastrã acuma?" l-a întrebat
preotul.
Sãracul i-a rãspuns: "Oh, preamãrite pãrinte,
cât de dulce e viaþa noastrã acum! Animalele nu
mai sunt înãuntru. Casa e un paradis... e atât de
multã liniºte, atât de curat, atât de larg ºi atât de
FOST ODATÃ un om foarte sãrac, dar confortabil! Vai... ce frumoasã e acum viaþa

A ºi foarte prost în acelaºi timp. Într-o zi,


acesta a mers la preotul din acel sat
pentru a-i cere ajutorul.
"Am nevoie disperatã de ajutor - ori am sã
înnebunesc" i-a zis sãracul preotului. "Trãim într-o
noastrã!"

***

Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la


singurã camerã cu toþi... - soþia mea, copii ºi socrii. po vestirea de m ai sus urm ãtoarel e sf aturi:
Toþi trãim în aceeaºi camerã. Nervii noºtrii sunt
întinºi la maxim. Noi strigãm ºi urlãm unii la alþii 1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis:
ca niºte descãieraþi. Camera aceea a ajuns acum sã “O persoanã fericitã nu e o persoanã într-o anumitã
fie ca un iad pentru noi."
situaþie de circumstanþe, ci mai degrabã o persoanã cu
"Promiþi c-o sã faci tot ceea ce îþi voi cere?" a
întrebat atunci preotul cu gravitate.
un anumit bagaj de atitudini."
"Jur cã voi face orice. Ajutaþi-mã numai sã
scap de aceastã situaþie imposibilã" a zis sãracul. 2. Îngerul Sebastia n de la Apus a z is:
"Foarte bine”, zise preotul, apoi continuã: “Câte "Secretul fericirii nu este neapãrat în a face ceea ce
animale ai acasã?" vã place, ci mai degrabã în a vã place ceea ce faceþi."
"O vacã, o caprã, un porc, trei raþe ºi ºase
gãini!" rãspunse sãracul. 3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis:
"Foarte bine!" spuse preotul. "Du-te acum "Dacã nu credeþi cã fiecare zi e o zi minunatã,
acasã ºi ia toate aceste animale cu tine în camerã. încearcaþi sã trãiþi fãrã una."
Introdu-le acolo ºi lasã-le sã locuiascã cu voi în
camerã. Vino din nou sã mã vezi peste o sãptãmânã." 4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis:
Omul nostru era îngrozit. Nu ºtia ce sã facã... κi
"Pentru fiecare minut de supãrare, voi pierdeþi 60
aminti însã cã îi promisese înþeleptului sã-l asculte ºi
sã facã întocmai cum îi va cere acesta! Aºa cã pânã la de secunde de fericire"
urmã, el nu avu încotro ºi bãgã toate animalele în
casã sã locuiascã cu ei.
O sãptãmânã mai târziu, sãracul se reîntoarse la
înþeleptul preot. Avea acum o faþã jalnicã. Când ajunse
în dreptul preotului, acesta îi zise gemând: "Nu mai
pot domnul pãrinte!... Sunt o epavã de nervi.
Murdãria!... Putoarea!... Gãlãgia!... Suntem toþi la
marginea nebuniei! Nu mai putem rezista aºa!..."
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
JJJJJ CARTEA CÃRÞILOR DE ÎNÞELEPCIUNE JJJJJ
î n d ouã d e sa b i a a s c u þ i t ã a fl a t ã î n m â na
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
neghiobului servitor. Regele îºi dãdu atunci
Descoperiþi
sfârºitul.
înþelepciunea
divinã ***

Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la


po vestirea de m ai sus urm ãtoarel e sf aturi:
SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile 1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis:
povestirilor de în]elepciune “Omul care vrea o viaþã lungã, trebuie sã se asigure
cã nu are în preajma sa servitori neghiobi."
Cartea întâi: povestirea nr. 4
2. Îngerul Sebastia n de la Apus a z is:
(despre pãþania regelui "Omul este ceea ce face... ºi poate la fel de important
naiv, ucis de servitorul sãu
este ºi - ceea ce nu face!"
neghiob)

3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis:


“Având totala libertate de a alege, fãrã a avea
responsabilitatea alegerii fãcute - e periculos!"

4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis:


RÃIA ODATÃ un rege care avea un “Oricine are dreptul sã fie prost, dar unii abuzeazã

T servitor foarte credincios dar ºi foarte


prost în acelaºi timp. Servitorul acela se
bucura de atâta încredere din partea
stãpânului sãu încât îl însoþea pe rege chiar ºi
în harem.
de acest privilegiu!”

Într-o zi, pe când regele dormea în haremul


sãu, iar servitorul îi fãcea vânt cu evantaiul, o
muscã s-a aºezat pe pieptul dezvelit al regelui.
S e r vi t or ul a a l u ng a t a t un c i m u s c a c u
evantaiul, dar a observat cã aceasta se aºeza
mereu ºi mereu în acelaºi loc. Atunci servitorul,
prost ºi neghiob din fire, s-a înfuriat foarte tare
pe muscã. ªi-a scos atunci sabia ascuþitã ce-i
era atârnatã la brâu ºi s-a apropiat apoi încet...
încet de m usc ã. La un moment dat i-a dat
acesteia o loviturã zdravãnã cu sabia.

Musca ºi-a luat atunci zborul ºi a dispãrut.


Pieptul nefericitului rege însã fusese despicat
JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ
JJJJJJ 1. POVESTIRI CU TÂLC JJJJJJ

JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
***
Descoperiþi
înþelepciunea
Cei 4 ÎNTELEPTI DIVINI au adãugat la
divinã po vestirea de m ai sus urm ãtoarel e sf aturi:

1. Îngerul Vasile de la Rãsãrit a zis:


"Felul în care omul acesta si-a vãzut problemele,
SEC}IUNEA ÎNTÂI: C\r]ile era de fapt o problemã."
povestirilor de în]elepciune 2. Îngerul Sebastia n de la Apus a z is:
“Ignoranþa este umbra înþelepciunii. Oricine crede
Cartea întâi: povestirea nr. 5
cã are înþelepciune - e de fapt un ignorant suprem.
(despre prostia unui om, care, încercând sã scape Când umblaþi, umbra voastrã merge dupã voi. Când
de umbra sa, a luat-o la goanã... - ºi a fugit... ºi credeþi cã sunteþi înþelepþi, chiar lângã înþelepciune se
fugit... - pânã când a murit!) ascunde de fapt umbra ei - ignoranþa voastrã.
Viaþa umanã e o combinaþie de înþelepciune ºi
ignoranþã. Prin urmare, e greºit sã gândiþi: 'Noi
suntem înþelepþi'... pentru cã - pe cât de multã
înþelepciune credeþi cã aveþi - pe atât de multã
ignoranþã vã urmeazã.”

FOST ODATÃ un om foarte ciudat. 3. Îngerul David de la Miazã-zi a zis:

A Acesta era atât de deranjat de propria sa


umbrã ºi atât de nemulþumit de urmele
paºilor sãi, încât a hotãrât într-o bunã zi
sã scape de amândouã. Metoda pe care a ales-o... a
fost - sã fugã de ele. Aºa cã el a început sã fugã.
"Indiferent unde mergeþi, voi sunteþi întotdeauna
cu voi înºivã. În viaþã nu e atât de grav sã faceþi greºeli,
atâta timp cât învãþaþi din greºelile fãcute."

4. Îngerul Daniel de la Miazã-noapte a zis:


A fugit el cât a fugit, dar apoi ºi-a dat seama cã de
“Întunericul i-a zis odatã Umbrei: ‘Cu puþin
fiecare datã când punea piciorul pe pãmânt, acolo
apãrea imediat o altã urmã a piciorului sãu, iar umbra
timp în urmã tu te miºcai, iar apoi te-ai oprit.
lui rãmânea întotdeauna aproape de el. Cu ceva timp în urmã, tu stãteai pe scaun, iar
Omul nostru a atribuit acest eºec faptului cã nu acum te-ai ridicat în picioare. De ce toatã
alergase destul de repede. Aºa cã a hotãrât atunci sã aceastã indecizie la tine?’
fugã ºi mai tare. Umbra i-a rãspuns: ‘Eu trebuie sã depind de
alþii ca sã fiu ceea ce sunt. Dependenþa mea
de alþii, e la fel ca aceea a unui ºarpe de pielea
lui... ori a unui porumbel de aripile lui.’ ”

El a fugit... ºi a fugit... ºi a fugit... ºi nu s-a mai


oprit din fuga lui. La un moment dat, din cauza
oboselii, el a cãzut la pãmânt ºi a murit.
El nu ºi-a dat seama cã dacã ar fi pãºit în
întuneric, umbra lui ar fi dispãrut, iar dacã s-ar fi
aºezat jos ºi ar fi rãmas nemiºcat, el nu ar mai fi
fãcut urme de paºi.

JJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJ