Sunteți pe pagina 1din 69

MEnS

Meeting of Energy Professional Skills


MEnS – 649773

 Confortul în clădiri. Confortul termic. Calitatea aerului interior.


 Parametrii confortului termic.
 Temperatura aerului interior.
 Umiditatea relativa a aerului interior.
 Viteza de miscare a aerului interior.
 Temperatura medie de radiaţie a elementelor delimitatoare ale încăperii.
 Îmbrăcămintea.
 Metabolismul corpului uman.
 Criterii de apreciere a confortului termic în clădiri.
 Calitatea aerului interior.
 Conţinutul de praf în aer.
 Conţinutul de gaze şi vapori în aer.
 Mirosul.
 Zgomotul.
 Iluminatul.
 Gradul de ionizare.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania
1
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Instalaţii de ventilare si condiţionare. Clasificare.


 Ventilarea şi condiţionarea aerului în spaţii de locuit.
 Ventilarea naturală a spaţiilor de locuit
 Ventilarea mecanică a spaţiilor de locuit
 Ventilarea mecanică simplu flux
 Ventilarea mecanică dublu flux
 Necesarul de aer proaspăt.
 Ventilarea şi climatizarea unei locuinţe cu consum energetic redus utilizând sistemul de tip "puţ canadian“
 Descrierea sistemului
 Parametrii ce influenteaza dimensionarea sistemului cu “puţ canadian”
 Posibilităţile de amplasare ale conductelor
 Recomandări privind dimensionarea unui sistem de tip “puţ canadian”
 Metodica de calcul

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 2


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 3


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

a) temperatura;
b) umiditatea relativă;
c) viteza de mişcare a aerului interior;
d) temperatura medie de radiaţie a elementelor
delimitatoare ale încăperii;
e) îmbrăcămintea;
f) metabolismul corpului uman.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 4
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Variaţii relativ reduse ale temperaturii aerului interior sunt sesizate imediat de
organismul uman, care trebuie să facă faţă rapid noilor modificări pentru a menţine
constant schimbul de căldură cu mediul ambiant.
 Din punct de vedere fiziologic, pentru valori medii ale temperaturii exterioare, se
recomandă:
 ti = +22°C iarna şi 2226°C vara – pentru un individ aşezat, normal îmbrăcat şi
fără activitate fizică
 ti = +28°C - pentru corpul dezbrăcat
 ti = (20 + te)/2- în zilele călduroase de vară şi pentru o şedere de scurtă durată în
ambianţe climatizate
Pentru o ambianţă se pot defini 4 zone de microclimat pentru organismul uman din
punctul de vedere al temperaturii aerului interior :
 zona rece;
 zona indiferentă - corespunzătoare confortului termic;
 zona caldă - creşterea fenomenului de transpiraţie;
 zona supraîncălzită - nu este recomandata munca fizica timp îndelungat.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 5
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Cum pierderile de căldură ale organismului uman se fac


parţial prin evaporare de la suprafaţa pielii, rezultă că
umiditatea relativă a aerului joacă un rol important în
gradul de confort.

Din punct de vedere fiziologic, se recomandă:


 φi = 45%…60% – în ambianţe climatizate
 φi = 30%…70% – în incinte neclimatizate

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 6


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Viteza de mişcare a aerului la nivelul ocupantilor influenţează


schimbul de căldură între corpul uman şi mediul ambiant, deci
confortul termic.
Senzaţia de inconfort este resimţită cu atât mai mult cu cât
temperatura aerului în mişcare este mai mică decât
temperatura mediului ambiant.
Viteza medie a aerului (Normativ I-5/2010) pentru un individ în
activitate de tip aşezat şi mediu îmbrăcat:
Temperatura aerului interior [ºC] Viteza de miscare a aerului interior [m/s]
20 0.1…0.16
21 0.1…0.17
22 0.1…0.18
24 0.13…0.21
26 0.15…0.25
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 7
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Schimburile termice ale organismului uman sunt în funcţie de temperatura medie


a pereţilor incintei înglobând şi corpurile de încălzire denumită temperatura
medie de radiaţie tmr care se poate calcula cu relaţia:
tmr= Σ(A·t) / ΣA [°C]
A – aria fiecarei suprafeţe delimitatoare (perete, fereastră, corp de încălzire, etc.)
t - temperatura corespunzătoare fiecarei suprafeţe delimitatoare

 Temperatura medie a pereţilor incintei trebuie să fie foarte apropiată de


temperatura interioara a aerului.
 Dacă se afla mult sub valoarea temperaturii aerului interior (exemplu: iarna) o
ambianţă cu ti = 20°C va fi resimţită ca foarte rece şi va trebui ridicată cu mult
peste 20°C (cu 2…4°C) pentru a avea confort.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 8
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Se poate resimţi senzaţia de bine foarte rapid, într-o încăpere mai rece dar îmbrăcat mai gros şi invers într-o
încăpere mai caldă cu o îmbrăcăminte mai lejeră.
Temperatura medie cutanată a unui individ în repaus tc sau într-o activitate lejeră trebuie să rămână constantă:
tc= t0 - q (1/ki + Rv,i + 1/e) [°C]
unde: t0 - temperatura organismului uman, t0=37°C;
q - cedarea de căldură a organismului, în W/m2;
ki - coeficient de transmisie termică al pielii,10…20 W/m2·°C;
Rv,i - rezistenţa termică a îmbrăcăminţii, în m2·°C/W;
e - coeficient superficial exterior, e  9W/m2°C în aer calm.
0.4
ISO 7730 (8.1984)
[m/s] DIN 1946-P.2

b a b ca bcd c d d
0.3

ACTIVITATEA:
Aceasta ecuaţie este
reprezentată în
Viteza medie a aerului, vi

1.0met
0.2
1.2 figură pentru
1.4 diferite activităţi
0.1 metabolice şi
Îmbrăcămintea:
rezistenţei ale
a-1.25 clo b-1.0 clo c-0.75 clo d- 0.5 clo
0
îmbrăcămintei
20 22 224 26 28 30
0
[ C] 32
Temperatura aerului interior, ti

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 9


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Organismul uman posedă calitatea menţinerii unei temperaturi constante de 37°C,


indiferent de temperatura mediului ambiant şi de activitatea fizică depusă.
 Metabolismul are dimensiunea unei puteri şi se exprimă în W sau MET (1 MET = 58 W).
 Metabolismul se descompune: M = Mt + W, în care:
M - metabolismul [W];
W - partea mecanică a metabolismului;
Mt - partea termică a metabolismului.

Nr.crt. ACTIVITATEA M [W] Mt [W] W [W]


1 Somn 75-80 75-80 0
2 Aşezat în repaus 105-110 105-110 0
3 În picioare -relaxat 125-130 125-130 0
4 Mers (1,6km/h panta 5%) 250 230 20
5 Mers (4km/h panta 5%) 420 375 45
6 Muncă în laborator 170 170 0
7 Muncă cu maşini unelte 290 260 30
8 Munca solicitanta fizic 460 390 70
9 Activităţi în casa 180 180 0
10 Munca la birou 125 125 0
11 Gimnastică 360 330 30
12 Munca lejera cu braţele 180 160 20
13 Tenis 480 450 30

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 10


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Căldura produsă de organism în timpul activităţii este


transmisă mediului înconjurător prin:
 radiaţie
 convecţie
 conductivitate termică
 evaporarea apei prin:
 respiraţie
 transpiraţie
Creşterea căldurii cedate de
organism, atunci când acesta
desfăşoară o muncă fizică, se
face pe seama creşterii Reprezentarea schimburilor de căldură
căldurii cedate prin evaporare între corpul omenesc şi mediul ambiant
(degajare de căldură latentă).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 11
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 la temperaturi ale
aerului de 180C şi mai
mici, pierderea de
căldură a corpului
uman către mediul
ambiant se face în
special prin radiaţie şi
convecţie;
 la temperaturi de
peste 300C se face în
special prin evaporarea
transpiraţiei
 la temperaturi
scăzute, pierderile de
căldură prin evaporarea
transpiraţiei sunt
Repartizarea pierderilor de căldură ale organismului omenesc care nu constante.
desfăşoară o muncă fizică, în raport cu temperatura aerului din
interiorul încăperii
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 12
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

a) Acţiunea simultană a parametrilor microclimatului interior asupra confortului


- schema lui F.Röedler

acţiunea simultană a mai


multor parametri climatici,
ale căror valori se găsesc la
limita zonei de confort, dă
totdeauna o valoare
complexă plăcută
acţiunea simultană a doi
parametri din zone
neconfortabile, pot să dea,
prin combinarea lor, fie o
senzaţie de confort, fie o
senzaţie de lipsă de confort
Influenţa diverşilor parametri climatici asupra confortului
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 13
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

b) Dependenţa dintre temperatura şi viteza aerului din interiorul încăperilor

 la o temperatură de
180C, deplasarea aerului cu
o viteză de 0,5 m/s
produce o senzaţie de frig
 la aceeaşi viteză a
aerului şi temperatura de
20-220C, apare o senzaţie
plăcută

Limitele confortului în funcţie de


temperatură şi de viteza aerului
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 14
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

c) Dependenţa dintre temperatura şi umiditatea relativă a aerului


din interiorul încăperilor
 Importanţa fenomenului de
evaporare depinde de diferenţa
de presiune parţială a vaporilor
de la suprafaţa pielii şi aerul
ambiant. La temperatură egală,
transpiraţia este evacuată mai
rapid cu cât umiditatea relativă
ambianţei este mai mică.
 Când fenomenul de evaporare
nu este suficient pentru
evacuarea totală a căldurii
(zăpuşeală) subiectul este expus
îmbolnăvirii (dureri de cap,
tulburări circulatorii), fenomene
Curba senzaţiei de zăpuşeală frecvente în încăperile
suprapopulate sau neventilate.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 15
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

d) Dependenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţelor


delimitatoare ale încăperilor

 Modul în care omul resimte temperatura, corespunde cu aproximaţie valorii


medii a acestor două temperaturi şi se numeşte temperatură subiectivă :

ts 
ti  t si o
2
 
, C

în care: ts - este temperatura subiectivă;


ti – temperatura medie a aerului;
tsi – temperatura medie a suprafeţelor
care înconjoară încăperea.

 Se poate admite, că diferenţa dintre temperatura medie a suprafeţelor


încăperii şi temperatura aerului să nu depăşească 2-30C, în orice sens.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 16
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

e) Senzaţia de curent
 Senzaţia fiziologică de curent este produsă de:
 viteza prea mare a aerului având temperatura normală
 deplasarea normală a aerului cu temperatura mai scăzută
 Deplasări ale maselor de aer cu viteze mari, dar la temperaturi ridicate ale aerului,
rămân nepercepute de organism
Pentru viteze ale aerului mai mici de 1 m/s, senzaţia de curent se poate determina
printr-o temperatură echivalentă numită efect al răcirii, definită de Rydberg:
ER  8v  ti  ta , [o C ]
în care: ER - este efectul răcirii, [oC];
v – viteza aerului la nivelul ocupanţilor, [m/s];
ti – temperatura interioară a încăperii, [oC];
ta – temperatura aerului în mişcare la nivelul ocupanţilor, [oC].
 un aer mai rece, având ta<ti provoacă un efect al răcirii mai puternic decât un aer
având ta>ti.
 un curent de aer izoterm (ta=ti) având viteza v, provoacă o senzaţie de răcire într-o
încăpere cu aer stagnant cu o temperatură cu 8v [oC] mai redusă decât a
jetului izoterm
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 17
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Valoarea admisibila a criteriului ER depinde de:


 felul activitatii desfasurate de persoanele din incaperea ventilata
 imbracamintea lor
 anotimp, etc. Valorile admisibile ale efectului global de curent ER
Felul activitatii ER
Repaus (conditii severe in ceea ce priveste lipsa senzatiei de curent) 0.5…1.0
Sedere indelungata pe scaun (sali spectacole, cinematografe, birouri, etc.) 1.0
Sedere de scurta durata pe scaun (restaurante) 1.0…2.0
Activitate in picioare, cu deplasari (magazine, munca usoara in industrie) 2.0…3.0
Munca in miscare in incaperi calde (cluburi, bucatarii mari, incaperi 3.0…4.0
industriale cu procese calde)

Din punct de vedere a efectului racirii, o variatie a vitezei aerului de


0.075m/s este echivalenta cu o variatie a temperaturii aerului de 0.5 oC, deci
temperatura este cea care asigura in primul rand conditiile de confort.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 18
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Calitatea aerului interior


Definitie: Totalitatea factorilor secundari care, pe
langa factorii confortului termic, asigura un
microclimat placut intr-o incinta.
Componente:
1. continutul de praf din aer;
2. continutul de gaze si vapori din aer;
3. mirosul;
4. zgomotul;
5. iluminatul;
6. gradul de ionizare.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 19
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Conţinutul de praf în aer


 în concentraţie mare poate provoca iritarea
mucoaselor şi căilor respiratorii
 este reglementat prin norme igenico-sanitare şi de
protecţia muncii referitoare la concentraţiile de
praf ce nu trebuie depăşite într-o ambianţă
 este normal şi scăzut în încăperile de locuit şi birouri
bine întreţinute
 iarna, în zilele foarte reci, praful din aer poate fi
carbonizat de corpurile de încălzire, mirosurile
degajate fiind resimţite de persoanele sensibile
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 20
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Conţinutul de gaze şi vapori în aer


Surse:
 interioare
 ocupanti – respiratie, fumat, utilizarea deodorantelor, etc.
 grupuri sanitare
 locuri de preparare a hranei (bucătarii, oficii)
 mobilier, tencuială, tapet, obiecte vopsite, materiale de
construcţii, etc.
 exterioare
 prin aportul de aer exterior ce poate să conţină poluanţi în
funcţie de zona unde este amplasată clădirea (zona urbană,
industrială de trafic intens, etc.).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 21
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Surse de poluare în interiorul încăperilor


Poluant Sursă Conc. admisa Domeniu
CO combustie, motoare, ţigări 100 ppm birouri, maşini, locuinţe, magazine
particule ţigări, spray-uri, gătit, condensare volatile, 100 – 500 mg/m3 locuinţe, baruri, restaurante, maşini,
respirabile combustie birouri
vapori solvenţi, pesticide, spray-uri, combustie, VN locuinţe, birouri, spitale
organici răşini spaţii publice, restaurante,
NO2 combustie, motoare, ţigări 200-1000 mg/m3 locuinţe
SO2 încălzire 20 mg/m3 spaţii încălzite
toţi aerosolii combustie, intalaţii de încălzire 100 mg/m3 locuinţe, birouri, mijloace de transport,
restaurante
sulfaţi chibrite, aragaze 5 mg/m3 bucătării
formaldehidă izolaţii, finisaje, mobilier 0.005 - 1.0 ppm locuinţe, birouri
radon materiale de construcţii, pânza freatică, sol 0.1 - 0.30 nCi/m3 locuinţe, birouri
azbest izolaţii ignifuge 106 fibre/m3 locuinţe, şcoli, birouri
fibre îmbrăcăminte, covoare, lemn VN locuinţe, şcoli, birouri
CO2 combustie, oameni, animale 3000 ppm locuinţe, şcoli, birouri
organisme vii oameni, animale, insecte, plante, fungi, VN locuinţe, spitale, şcoli, birouri, spaţii
acarieni, umidificatoare, conducte publice
ozon arc electric, surse luminoase (raze UV) 0.2 ppm avioane, birouri

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 22


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

În cazul încăperilor din clădirile social-culturale, administrative şi


de locuit în care nu se desfăşoară procese tehnologice (exceptând
garajele, bucătăriile, spălătoriile, etc.) degajările de gaze nocive se
rezumă la bioxidul de carbon (CO2) eliminat de oameni în timpul
procesului respiratoriu.

Concentraţiile maxime admise de CO2 (yCO2) în aerul încăperilor:

Denumirea încăperii yCO2 yCO2


[g/kg] [l/m3]
Încăperi în care oamenii se afla permanent 1.5 1.0
Încăperi pentru copii şi bolnavi 1.0 0.7
Încăperi în care oamenii se afla periodic (instituţii) 1.75 1.26
Încăperi în care oamenii se afla scurt timp 3.0 2.0

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 23


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Absorbţia şi evacuarea gazelor şi vaporilor din încăperi:


 introducere de aer proaspăt (exterior) pentru diluţia noxelor sub
concentraţiile admisibile
 evacuarea aerului viciat

 În încăperile cu un nivel mai scăzut de ocupare (locuinţe, birouri) debitul de


aer proaspăt necesar este uşor de realizat prin neetanşeităţile uşilor şi
ferestrelor (ventilare naturală). Economia de energie face necesară etanşeizarea
deschiderilor ceea ce face ca acest volum de aer să scadă la 1/10 din cel
prevăzut. Consecinţa: introducerea controlată a unui debit de aer proaspăt, în
acest fel se împiedică dispersia noxelor în toată clădirea şi sunt asigurate
condiţiile de igienă.
 În încăperile cu densitate mare de ocupare (teatre, sale de reuniuni) şi în cele
în care nu există interdicţie pentru fumat este indispensabilă o instalaţie de
ventilare mecanică. Această ventilare mecanică este evident necesară în toate
încăperile industriale în care diferitele procese tehnologice eliberează gaze şi
vapori nocivi.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 24
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Puritatea aerului interior, respectiv concentraţia unor noxe în aerul


încăperilor, este influenţată în mare măsura de noxele existente în aerul
exterior şi care sunt introduse în încăperi odată cu aerul de ventilare.
Concentraţiile acestor noxe se numesc concentraţii reziduale.
Concentraţia unor nocivităţi în aerul exterior:
Nocivitatea din aerul atmosferic Concentraţia Concentraţia
nocivităţii [mg/m3] nocivităţii [l/m3]
Bioxid de carbon – mediu rural 500 0.3
Bioxid de carbon – oras mic 600 0.4
Bioxid de carbon – oras mare 750 0.5
Bioxid de sulf 0.5…1.0
Vapori de plumb 0.1
Praf – mediu rural 0.1
Praf – oras mare – zone cu locuinte 0.4
Praf – oras mare – zone industriale 0.75
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 25
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Mirosul
Poate conduce la:
 excitarea sistemului olfactiv:
 senzaţii dezagreabile şi inconfortabile
 reacţii fiziologice
 scăderea apetitului
 diminuarea consumului de apă
 stări de vomă
 insomnii
Deşi există mijloace de măsurare a concentraţiei de substanţă
odorizantă, nu se poate măsura intensitatea senzaţiei pe care
acestea le provoacă.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 26
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Pentru a compara intensitatea mirosului se consideră pragul


olfactiv (după FANGER) o intensitate egală cu 1 OLF, denumită
limita de recunoaştere.
 1 olf este emisia de bioeflenţi a unei persoane standard în stare
de repaus.
 Această UM poate fi utilizată şi pentru alte surse, apreciate cu o
valoare în olfi, egală cu numărul de persoane standard care produc
aceeaşi senzaţie de miros neplăcut.
Activitate Emisie (olf)
Repaus: Nefumător 1
Fumător mediu (1.2 tigări/oră) 6
Activitate redusă (3 met) 5
Activitate intensă (6 met) 11
Atleţi (10 met) 20
Copii la grădiniţă (3-6 ani – 2.7 met) 1.2
Adolescenţi la şcoală (14-16 ani – 1.2 met) 1.3
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 27
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Intensitatea percepută a poluării aerului cauzată de o persoană standard (1OLF)


ventilată cu 1kg/s de aer curat este 1 POL.
 Pentru poluanţi mirositori se utilizează DECIPOL-ul (0,1POL) care se defineşte a fi
intensitatea percepută a poluării aerului cauzată de o persoană standard (1OLF) ventilată
cu 10 kg/s de aer curat.

Comentariu: pentru o
intensitate moderată a
mirosului (indice 2),
debitul de aer prospăt
trebuie să fie de 7,6 l/s
pentru adulţi şi 9,9 l/s
pentru copii (7-14 ani)

Intensitatea percepţiei mirosului funcţie de debitul de aer proaspăt.


1-mică, 2-moderată, 3-puternică, 4-foarte puternică
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 28
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

50 50
INSATISFÃCUŢI -%

INSATISFÃCUŢI -%
40 40
30 30
20 20
10 10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 0 1 2 3 4 5 6
Debitul de aer, l/s olf Nivelul mirosului receptat-dpol

Variaţia procentajului de insatisfăcuţi în Variaţia procentajului de insatisfăcuţi în


funcţie de nivelul de ventilare pentru 1 OLF funcţie de perceperea poluării aerului

Eliminarea mirosurilor se poate face prin:


 condensare (răcire sub punctul de rouă)
 absorbţie cu ajutorul unor soluţii
 adsorbţie cu ajutorul cărbunelui activ
 combustie, etc.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 29
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Zgomotul
Zgomotul este o suprapunere de sunete, având
frecvente şi amplitudini variabile, producând o senzaţie
auditivă considerată dezagreabilă sau jenantă.

Atunci când intensitatea sa este importantă are efecte


notabile asupra:
 somnului
 respiraţiei
 metabolismului
 activităţii intelectuale (diminuarea concentraţiei).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 30
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Nivelul intensităţii unui zgomot se măsoară în decibeli dB(A) care


este un nivel sonor global ponderat cu o curbă de ponderare de tip A.
 Există norme care se referă la calitatea mediului acustic dorit,
exprimată printr-un nivel de intensitate acustică pentru situaţia
considerată şi o perioadă de referinţă determinată .
Valori de bază pentru diferite perioade din zi şi zone locuibile
Tip de zona Termen aditiv de zona CZ
(valoarea termenului de bază 40 dB(A))
1 2
Rezidenţială rurală, zonă de spital 0
Rezidenţială suburbană, slabă circulaţie rutieră +5
Rezidenţială urbană +10
Rezidenţială urbană sau suburbană cu câteva ateliere sau centre +15
de afaceri sau cu rute de mare circulaţie
Zona predominant comercială şi industrială +20
Zona predominant industrială (industrie grea) +25
Perioada din zi Termen aditiv de timp CT
(valoarea termenului de bază 40 dB(A))
Zi 0
Perioada intermediară -5
Noapte -10
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 31
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 În ceea ce priveşte zgomotul la locurile de muncă există


norme ce au la bază măsurarea nivelului de presiune acustică
ponderată care este determinată plecând de la un indice parţial
de expunere la zgomot şi de durata de expunere în cursul unei
săptămâni.

 Valori maxime recomandate:


 interiorul magazinelor - 75dB(A);
 muzica de ambianţă - 65dB(A);
 locuinţe (spatii de odihna) - 35dB(A);
 locuinţe (bucătării) - 38dB(A).

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 32


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Iluminatul

 Un nivel de iluminare suficient constituie un element


de confort.
 Acesta depinde de munca efectuată şi de destinaţia
încăperii.
 Alegerea nivelului de iluminare trebuie făcută şi în
funcţie de culoare pentru a evita orice deranjament al
vederii.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 33


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Gradul de ionizare
 Existenţa ionilor este dată de radiaţia materialelor naturale
radioactive prezente în pământ şi în aer şi mai ales radiaţiei
cosmice şi furtunilor.
 În interiorul încăperilor, conţinutul de ioni este mai mare
decât în aerul exterior şi depinde de:
 ventilare
conţinutul de particule din aer;
materialele de construcţie utilizate;
obiectele din încăpere, etc.
Cantitatea medie de ioni continuţi în aer:
- la altitudine 500…1000 pe cm3;
- la şes 1.000…5.000 pe cm3;
- în văi 5.000…50.000 pe cm3;
- în încăperi 50.000…100.000 pe cm3.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 34
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Introducerea controlata intr-o incapere a unui debit de aer tratat


urmareste:
 asigurarea confortului termic;
 asigurarea calitatii aerului interior prin improspatarea aerului si
îndepărtarea mirosurilor şi degajărilor nocive sau chiar toxice.
Acest lucru îl realizează instalaţia de ventilare si conditionare care deserveşte
încăperea respectiva.
Rolul instalatiilor de ventilare si conditionare:
 introducerea aerului tratat în încăperi, denumit aer refulat sau aer introdus,
care preia nocivităţile în exces (căldură, umiditate, gaze, vapori, praf)
 evacuarea aerului viciat (mirosuri, degajări nocive sau toxice), denumit aer
aspirat sau aer evacuat
 asigurarea debitului necesar de aer proaspat în încăperi
 asigurarea confortului termic în încăperi
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 35
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Tipul instalaţiei de ventilare şi condiţionare adoptat


pentru o anumită încăpere depinde de următorii factori:
 natura şi cantitatea de degajărilor nocive;
 modul de propagare a nocivităţilor;
 sistemul constructiv a incintelor;
 valorile la care sunt prescrişi parametrii aerului interior pe
considerente de confort sau tehnologice;
 limitele admisibile la care trebuie reduse concentraţiile diverselor
substanţe nocive degajate;
 factori economici;
 factori energetic;
 factori de protecţia mediului.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 36
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

1. Clasificare după modul de vehiculare


a aerului
a) ventilare naturală;
b) ventilare mecanică;
c) ventilare mixtă;
d) condiţionare sau climatizare.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 37
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

a) Ventilarea naturală
Schimbul de aer se datorează acţiunii combinate a
celor doi factori naturali:
potenţialul termic
potenţialul creat de vânt
Clasificare:
Ventilarea naturală neorganizată (pătrunderea
aerului curat are loc prin neetanşeităţile construcţiei -
uşi, ferestre)
Ventilarea naturală organizată (în elementele de
construcţie sunt practicate deschideri speciale cu
dimensiuni determinate, amplasate la anumite înălţimi
şi care pot fi închise şi deschise după necesităţi)
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 38
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

b) Ventilarea mecanică
Vehicularea aerului se face cu ajutorul unui
ventilator sau a două ventilatoare (unul de
introducere şi unul de evacuare.
Clasificare:
Ventilare mecanică simplă (numai cu
introducere sau evacuare, fără nici un fel de
tratare)
Ventilare mecanică combinată (cu încălzire,
răcire, uscare sau umidificare).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 39
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

c) Ventilarea mixtă
cu introducere naturală şi cu evacuare mecanică a aerului;
cu introducere mecanică şi cu evacuare naturală.

d) Condiţionarea sau climatizarea


Definitie: proces complex de tratare a aerului prin filtrare,
amestecare, încalzire, răcire, recuperare de caldură, uscare şi
umidificare, într-o anumită ordine (dictată de succesiunea
agregatelor din centrala de climatizare), care trebuie să asigure în
încăpere, în tot timpul anului, o anumită microclimă (temperatură,
umiditate relativă, viteză interioară a aerului)corespunzatoare
confortului termic.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 40
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

2. Clasificare după extinderea zonei


ventilate

 instalaţii de ventilare generală;


 instalaţii de ventilare locală;
 instalaţii de ventilare combinată (ventilare
generală + locală).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 41
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

3. Clasificare după diferenţa de presiune


dintre interiorul şi exteriorul incintei
ventilate

 ventilare în echipresiune;
 ventilare în suprapresiune;
 ventilare în depresiune.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 42


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

4. Clasificare după modul de complexitate a tratării


aerului în funcţie de cerinţele tehnologice sau
de confort ale încăperii respective

Ordinea în care agregatele de climatizare (baterii de


încălzire, baterii de răcire, camere de umidificare,
dezumidificatoare, camere de amestec, recuperatoare de
căldură etc.) sunt dispuse în centrală determină tipul
tratării aerului şi deci tipul instalaţiei de ventilare sau
condiţionare.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 43
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Reguli de bază:
Asigurarea unei igiene suficiente prin stabilirea debitelor
minime de aer introduse şi evacuate din incintă;
Realizarea unei aerisiri generale şi permanente;
Circulaţia aerului să se facă dinspre incintele principale
(dormitoare, cameră de zi) înspre incintele de serviciu (băi,
bucătărie), unde sunt amplasate gurile de evacuare a aerului
viciat, realizându-se astfel o spălare a întregii locuinţe.
Ventilarea locuinţelor:
ventilare naturală;
ventilare mecanică.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 44
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Ventilarea naturală a spaţiilor de locuit


 cea mai răspândită la noi în ţară;
 împrospatarea aerului este asigurată prin
deschiderea ferestrelor sau prin permeabilitatea
unor elemente de construcţie la trecerea aerului;
 debitul de aer se reduce la minimul posibil,
pentru a elimina astfel pierderile de caldură din
incinte prin aerul evacuat.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 45
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Metode de ventilarea naturală:


 ventilaţie prin deschiderea elementelor vitrate. Sistemul este simplu, dar
debitul de aer realizat este aleatoriu şi cu funcţionare intermitentă.
 ventilaţie prin orificii practicate în faţada incintei. Sistemul este greu
controlabil de către ocupanţii incintei, debitul de aer este aleatoriu şi dependent
de condiţiile atmosferice exterioare, mai ales de direcţia şi de intensitatea
vântului.
 ventilaţie prin orificii practicate în faţadă asociate cu tubulatură verticală de
evacuare. Sistemul este destul de inconfortabil dar condiţiile se îmbunătăţesc
doar dacă intrarea aerului este autoreglabilă.
 ventilaţie prin tubulatură orizontală. În acest caz ventilaţia este mai dificilă,
din cauza pierderilor de sarcină din tubulatură, care diminuează din debitul
vehiculat.
 ventilaţie prin tubulatură orizontală asociată cu tubulatură verticală de
evacuare. Soluţia este cea mai bună dintre cele prezentate, asigurând o ventilare
corectă.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 46
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Ventilarea mecanică a spaţiilor de locuit

Permite obţinerea unei aerisiri generale şi permanente


cu un debit de aer proaspăt stabil şi independent de
condiţiile atmosferice.

Clasificare:
 Ventilare mecanică simplu flux;
Ventilare mecanică dublu flux.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 47


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Ventilarea mecanică simplu flux


 aerul proaspăt este introdus exclusiv în incintele principale (dormitoare, camera
de zi, etc.) prin guri de refulare autoreglabile care au rolul de a atenua efectul
vântului cu scopul de a menţine constante debitele introduse;
 sub efectul depresiunii date de ventilatorul de extracţie, aerul traversează
apartamentul trecând prin incintele principale către incintele mai intens poluate
(bucătării, băi etc.) prin neetanşeităţile uşilor sau prin spaţii special create în
acest scop la partea inferioară a uşilor (grile de transfer sau de suprapresiune).

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 48


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Ventilarea mecanică dublu flux


Presupune existenţa a două
ventilatoare, componente
ale centralei de tratare a
aerului, unul care extrage
aerul viciat din incaperile
“murdare” (sala de baie
şi bucătărie), în timp ce
un al doilea ventilator
introduce aerul proaspăt
în incintele “curate”
(camere, camera de zi,
dormitoare, etc.).
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 49
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Avantaje:
 controlul debitelor de intrare şi de ieşire prin cele două ventilatoare;
 posibilitatea tratării complexe a aerului introdus (filtrare, încăzire, răcire, dezumidificare,
etc.);
 posibilitatea preîncalzirii sau preracirii aerului proaspat introdus, folosindu-ne de energia
termica din aerul evacuat, prin intermediul unui recuperator de căldură aer-aer sau a unei
cu pompe de caldură aer-aer;
 posibilitatea preîncalzirii sau
preracirii aerului proaspat
introdus, folosindu-ne de
energia termica din sol,
prin intermediul unui
schimbator de caldura
sol-aer (“puţ canadian”);
 o bună protecţie la zgomote,
centrala fiind amplasata
într-un spatiu separat sau
fonoizolat;

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 50


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Centrala de tratare a aerului


Centrala de tratare a aerului pentru ventilare mecanica.
 Realizeaza tratarea aerului proaspat necesar a fi introdus in locuinta.
 Agregate incluse:
 Ventilator de introducere
a aerului proaspat;
 Ventilator de evacuare
a aerului viciat;
 Filtru;
 Recuperator de caldura
(frig) din aerul evacuat:
o Schimbator de caldura
aer-aer cu placi;
o Schimbator de caldura
aer-aer rotativ.
 Baterie de incalzire
ca echipament auxiliar.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 51


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Centrala de tratare a aerului


 Centrala de tratare a aerului pentru climatizare.
 Realizeaza tratarea complexa a aerului:
 incalzire/racire;
 umidificare/dezumidificare;
 amestec.
 Agregate incluse:
 Ventilator de introducere;
 Ventilator de evacuare;
 Camera de amestec;
 Filtre;
 Recuperator de caldura (frig) din aerul evacuat;
 Baterie de incalzire;
 Baterie de racire;
 Camera de umidificare.
 Prin introducerea unui debit de aer suficient de mare (suma dintre debitul de aer
proaspat necesar si debitul de aer recirculat), se poate asigura pe langa aportul de aer
proaspat si intreaga sarcina de incalzire sau racire a locuintei.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 52
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de


ventilare si climatizare – Indicativ I 5/2010, defineste patru clase de calitate a
aerului interior.
Clasa de calitate a aerului interior Descriere
IDA 1 Calitate ridicată a aerului interior
IDA 2 Calitate medie a aerului interior
IDA 3 Calitate moderată a aerului interior
IDA 4 Calitate scăzută a aerului interior
Pentru clădirile civile, în care principala sursă de poluare o reprezintă
bioefluenţii emişi de oameni, calitatea aerului în încăperile în care nu se
fumează se clasifică după concentraţia de bioxid de carbon acceptată la
interior peste concentraţia exterioară (SR EN 13779).
Categorie Nivelul de CO2 peste nivelul din aerul exterior, în ppm
Domeniu tipic Valoare prin lipsă
IDA 1 ≤ 400 350
IDA 2 400 – 600 500
IDA 3 600 – 1000 800
IDA 4 ≥ 1000 1200
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 53
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

a) Formula generală a debitului de aer proaspăt:


DAP 
A m
Ca  Crez

, m3 / h 
în care: DAP – este debitul de aer proaspăt, [m3/h];
m – degajarea orară a substanţei nocive, [kg/h];
Ca – concentraţia admisibilă a noxei respective, [kg/m3];
Crez – concentraţia reziduală a noxei respective în aerul proaspăt, [kg/m3];
A – coeficient de neuniformitate a răspândirii noxei în atmosferă, A≥1.

 Dacă în încăpere se formează substanţe nocive, inerte chimic una faţă de cealaltă
sau care nu conduc la formarea amestecurilor inflamabile explozive sau toxice, se
calculează debitul de aer pentru diluarea fiecăreia sub valorile admise de norme, iar
debitul de aer proaspăt se adoptă valoarea maximă obţinută. În această situaţie,
fiecare dintre substanţele nocive se va dilua sub concentraţia admisibilă.
 Dacă noxele sunt considerate periculoase, debitul de aer proaspăt rezultă prin
însumarea debitelor de aer care diluează fiecare substanţă nocivă.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 54
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

b) Calculul debitului de aer proaspăt conform


Normativului I-5/2010:
 Se incadreaza incaperea intr-una din categoriile de ambianta
interioara conform Normativului I-5/2010 (SR EN 15251/2007)
Categorii de ambianta interioara conform Normativului I-5/2010 (SR EN 15251/2007)
Categoria Caracteristici si domeniu de aplicare recomandat
ambiantei
I Nivel ridicat recomandat pentru spatiile ocupate de persoane
foarte sensibile si fragile, care au exigente specifice, ca de exemplu
bolnavi, persoane cu handicap, copii mici, persoane in varsta
II Nivel normal recomandat cladirilor noi sau renovate
III Nivel moderat acceptabil, recomandat in cladirile existente
IV Nivel in afara celor de mai sus, recomandat a fi acceptat pentru
perioade limitate de timp
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 55
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 Pentru încăperile civile cu prezenţa umană, debitul de ventilare


(aer proaspăt) se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de
numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de emisiile poluante
ale clădirii şi sistemelor.
q = N q p + A qB
unde: q - debitul pentru o încăpere, [l/s sau m3/h]
N – numărul de persoane;
qp – debitul de aer exterior pentru o persoană, din tabelul 1;
A – aria suprafeţei pardoselii;
qB – debitul de aer proaspat/1 m2 de suprafaţă, din tabelul 2.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 56


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Tabelul 1. Debitul de aer proaspat exterior pentru o persoană, în mediu în care nu se fumează (din
SR EN 15251:2007).
Categoria de Procentul aşteptat de Debit pentru o Debit pentru o
ambianţă nemulţumiţi [%] persoană [l/s] persoană [m3/h]
I 15 10 36
II 20 7 25
III 30 4 15
IV >30 <4 <15

Tabelul 2. Debitul de aer proaspăt pe 1 m2 de suprafaţă, (din SR EN 15251:2007).


Categoria Debit pe m2 de suprafaţă [l/(s·m2)] Debit pe m2 de suprafaţă [m3/(h·m2)]
de Clădiri foarte Clădiri puţin Altele Clădiri foarte Clădiri Altele
ambianţă puţin poluante poluante puţin poluante puţin poluante
I 0,5 1 2,0 1,8 3,6 7,2
II 0,35 0,7 1,4 1,26 2,52 5,0
III 0,3 0,4 0,8 1,1 1,44 2,9
IV mai mici decât valorile pentru categoria III
 In zonele de fumători, debitele de aer proaspăt se dublează faţă de valorile din tabel.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 57
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

c) Calculul debitului de aer proaspăt conform


SR 6648 (in lucru):
1. Rata de ventilare (numărul de schimburi de aer proaspat)
Determinarea numărului de schimburi de aer corespunzător se face în funcţie
de sistemul de ventilare prevăzut pentru încăperea respectivă.

I. Încăpere fără instalaţie de ventilare cu aport de aer proaspat prin infiltratii


În lipsa unei instalaţii de ventilare, se presupune că aerul este introdus în încăpere cu temperatura
exterioară.
Se recomandă următoarele valori ale numărului de schimburi de aer:
 pentru clădiri de locuit şi similare lor:
- camere de locuit na = 0,22 x 10-3 m3/s/m3 (echivalent cu 0,792 m3/h/m3)
- bucătării na = 0,33 x 10-3 m3/s/m3 (echivalent cu 1,19 m3/h/m3)
- băi na = 0,228 x 10-3 m3/s/m3 (echivalent cu 1,0 m3/h/m3)
- pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale: na.V = 9 x 10-3 Np, în m3/s;
Np - numărul de persoane prevăzut pentru perioada de ocupare a încăperii;
 pentru hale industriale: în funcţie de activitatea tehnologică.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 58
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Numărul de schimburi de aer rezultat din infiltraţii de aer,


nainf , se determină cu ajutorul relaţiei de calcul:

nainf 
 i  L  v 4/3
[h-1]
0,334 V
în care: I – coeficient de infiltraţie a aerului prin rosturi,
conform tabelului, în [W/m·K]·(m/s)-3/4 ;
L – lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor din faţadele
supuse acţiunii vântului, în [m];
v – viteza vântului, în [m/s]. Pentru ziua de vara de calcul viteza
vântului este calmului eolian, v = 2,5 m/s;
V – volumul liber al incintei, în [m3].

În cazul în care nainf > na , la determinarea necesarului de frig de


calcul trebuie să se ia în considerare valoarea nainf .
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 59
Ae
Ai MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Valori ale coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturi - ferestre existente


Uşi şi ferestre Valorile coeficientului i

Simple cu Simple cu Simple cu Simple cu Cuplate Cuplate cu Cuplate cu Cuplate cu Cuplate cu 3 Duble Duble cu Duble cu 3 sau
deschidere deschidere deschidere deschidere geam fix accesorii şi geam termo- sau 4 rânduri accesorii şi 4 rânduri de
interioară interioară cu interioară cu exterioară simplu garnituri izolant fix de geam cu garrnituri geam cu
accesorii şi geam termo- accesorii şi accesorii şi
garnituri izolant garnituri garnituri

Clădiri greu permeabile cu ferestre


din Lemn
<3 0,1570 0,0785 0,1177 0,0980 0,0980 0,0157 0,0667 0,0079 0,0589 0,0780 0,0589 0,0393
>3 0,1221 0,0610 0,0916 0,0763 0,0763 0,0122 0,520 0,0061 0,0458 0,0610 0,0458 0,0305
Clădiri permeabile cu ferestre
<3 0,2222 0,1111 0,1667 0,1389 0,1389 0,0222 0,0944 0,0111 0,0833 0,1111 0,0833 0,0555
>3 0,1728 0,0864 0,1296 0,1080 0,1080 0,0173 0,0734 0,0086 0,0648 0,0864 0,0648 0,0432
>6 0,0864 0,0734 0,0648 0,0086
Termoizolante >3 0,02 0,015

NOTA 1 – Prin "clădiri greu permeabile" se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădire la care datorită existenţei
pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin rosturi se face numai prin casa scării sau printr-un coridor
central (clădiri de locuit cu simplă orientare, apartamente de colţ care nu au faţade opuse, compartimente de hale fără
comunicaţie cu restul clădirilor etc).
NOTA 2 – Prin "clădiri permeabile" se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădire care datorită absenţei pereţilor
despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a casei scării cu uşi exterioare spre ghena de gunoi, ieşirea
aerului infiltrat se face prin rosturile uşilor şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, apartamente cu
ferestre plasate în faţade diametral opuse, hale sau compartimente de hale)
NOTA 3 – Pentru uşi şi ferestre plasate chiar în colţul clădirilor cu acoperişuri-terase valorile din tabelul 2 de înmulţesc cu 1,2.
Majorarea se aplică doar colţurilor limitelor extreme ale clădirilor şi nu valorilor diverselor proeminenţe din mijlocul faţadei.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 60
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

II. Încăpere fără instalaţie de ventilare cu aport de aer proaspat


prin ventilare naturala organizata
 rata de ventilare se determină în funcţie de diferenţa de temperatură între
mediul ocupat şi mediul exterior şi de suprafaţa deschiderii prin care se realizează
ventilarea incintei:
80   a.ref .   e t 
0, 32
 AD, j
na , j t   [h-1]
V
unde:  a.ref . - temperatura aerului interior cu valoarea de referinţă specifică
confortului termic, [°C] (se poate utiliza valoarea care reprezintă
valoarea minim admisă a temperaturii aerului interior)
 e t  - temperatura exterioară la momentul t, în ziua de calcul, [°C]
AD,j - aria deschiderii prin care se efectuează ventilarea spaţiului, m2
V - volumul liber al incintei, m3

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 61


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

III. Încăpere cu instalaţie de ventilare


La determinarea numărului de schimburi de aer trebuie să se ţină seama de
faptul că aerul introdus nu are în toate cazurile aceleaşi caracteristici termice
ca aerul exterior, de exemplu:
 atunci când se utilizează instalaţii de recuperare a căldurii;
 atunci când aerul exterior este prerăcit central;
 atunci când aerul introdus provine din spaţii adiacente.

Numărul de schimburi de aer, în cazul unei instalaţii care asigură ventilarea


încăperii, se determină cu ajutorul relaţiei următoare:
na   nasu  f v j [h-1]
j
j
Unde: nasu - reprezintă numărul de schimburi de aer corespunzător
j
debitului de aer proaspăt introdus în spaţiul încălzit, în (h-1);
fv j - reprezintă factorul de corecţie a temperaturii, dat de relaţia:

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 62


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

 a   suj
fv 
a   e
Unde: θsu,j - reprezintă temperatura aerului proaspăt introdus în
încăperea ocupată, (provenit din instalaţia centrală de
condiţionare a aerului, dintr-un spaţiu învecinat climatizat
sau neclimatizat sau din mediul ambiant exterior), în [°C]
θa - reprezintă temperatura aerului interior, în [°C]
θe - reprezintă temperatura aerului proaspat, exterior, în [°C]
 În cazul utilizării unei instalaţii de recuperare a căldurii, θsu,j se
poate calcula pe baza eficienţei instalaţiei de recuperare a căldurii:
 
SU, j t   e t   1  RC. j  a t   RC, j
Unde: εRC,j - reprezintă eficienţa termică a sistemului de recuperare a căldurii
(local sau central)
Valoarea θsu,j poate fi mai mare sau mai mică decât temperatura aerului interior.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 63
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Ventilarea şi climatizarea unei locuinţe cu consum


energetic redus utilizând sistemul de tip "puţ
canadian“
Descrierea sistemului
 Este un sistem ce foloseste caldura solului pentru a incalzi-iarna si raci-vara
aerul proaspat necesar a fi introdus intr-o cladire.
 Se bazeaza pe temperatura practic constantă a solului tot timpul anului,
13…15°C în funcţie de sezon.
„Puţul canadian” exploatează această temperatură constantă: aerul, în loc să
fie preluat direct din exterior, va circula într-un canal îngropat, în contact cu solul
pentru a avea loc un transfer de căldură.
 Primăvara şi toamna, sistemul cu „puţ canadian” prezintă mai puţin interes
deoarece temperatura aerului se apropie de cea de confort, cuprinsă aproximativ
între 20°C - iarna şi 26°C - vara. Sistemul va fi deconectat dacă este nevoie prin
intermediul unui by-pass pentru a nu se ajunge la un efect „invers” în aceste
perioade.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 64
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Iarna Vara
Ventilare cu recuperator de căldură
Deoarece
22 °C 10 °C 26 °C 30 °C
temperatura
aerului iarna
este foarte
12 °C -3 °C 28 °C 32 °C
scăzută,
sistemul “puţ
canadian”
trebuie
Ventilare cu PUŢ CANADIAN şi recuperator de căldură
combinat cu
un
recuperator
22 °C 10 °C 26 °C 26 °C
de căldură
-8 °C 32 °C care, în
16 °C 4 °C 20 °C 20 °C timpul verii
va fi ocolit.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 65


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Posibilităţile de amplasare ale Locuinţă a)


conductelor:
a. sistem cu conductă dreaptă. Locuinţă b)
b. sistem cu o serpentină cu
intrarea şi ieşirea prin centru
cu lungime diferită a Locuinţă c)
circuitelor.
c. sistem cu o serpentină cu
circulaţie inelară cu lungime
egală a circuitelor. Locuinţă d)

d. sistem cu o conductă ce
înconjoară locuinţa.
e. sistem cu două conducte ce
Locuinţă e)
înconjoară locuinţa.

17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 66


MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Recomandări privind dimensionarea unui sistem de tip “puţ canadian”


 În principiu, raportul dintre volumul şi suprafaţa laterală a conductei trebuie să
aibă o valoare mai mică de 6. În caz contrar, datorită diametrului mare al conductei,
contactul între aer şi suprafaţa laterală a conductei, ar fi prea mic şi aerul nu s-ar
încălzi/răci suficient.
 Conducta trebuie să fie netedă la interior deoarece rugozităţile ar crea turbulenţe
şi pierderea de sarcină în sistem, ar creşte.
 Etanşeitatea conductei este foarte importantă pentru evitarea infiltrării apelor
subterane precum şi pentru evitarea apariţiei radonului în interiorul locuinţei.
 Diametrul conductelor să fie între 160–500 mm şi lungimea de minim 25–30 m.
 Pentru un transfer de căldură optim, trebuie ca viteza de trecere a aerului prin
conducte să fie cuprinsă între 0,5 şi 3,5 m/s. Pentru vehicularea unor debite de aer,
mai mari, se recomandă o viteză de circulaţie de ordinul a 2,5 – 3 m/s.
 Pe priza de aer se va monta un filtru de aer, rame cu jaluzele fixe oblice
impotriva ploii şi un grilaj pentru a împiedica pătrunderea obiectelor străine.
 Pentru eliminarea condensului conducta sistemului va avea o pantă de 2–3 %
spre zona în care se realizează evacuarea condensului.
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 67
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Viteza aerului (0,7 m/s)


100
90

80

Randament (%)
70

60

Randamentul unui sistem 50


D = 200 mm
de tip "puţ canadian"
40
D = 250 mm
30
D = 315 mm

depinde de: 20

10
D = 400 mm
D = 500 mm

 diametrul conductei; 0 4 8 12 16 20 24 28 32 36

Lungimea conductei (m)


40 44 48 52 56

 lungimea conductei; Viteza aerului (2,5 m/s)


 viteza de circulaţie a
100
90

aerului prin conducte. 80


Randament (%)

70

60

50

40 D = 200 mm
D = 250 mm
30
D = 315 mm
20 D = 400 mm
10 D = 500 mm

0
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56
Lungimea conductei (m)
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 68
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
MEnS – 649773

Metodica de calcul
Randamentul termic al unui sistem este definit ca fiind raportul dintre diferenţa de
temperatură efectiv realizată şi diferenţa maximă de temperatură care s-ar putea realiza.


T1  T2  T1 – temperatura aerului exterior ce intra în sistem
T1  TS  T2 – temperatura aerului la ieşirea din sistem
TS – temperatura pământului
Datorită acumulării inerţiale, amplitudinea oscilaţiei de temperatură se amortizează
exponenţial în funcţie de raportul dintre suprafaţa de schimb S şi debitul de aer L:
 Sh 
Tin trare  T0  sin(t ) Tie sire  T0     sin(t )
 cL 
Coeficientul de amortizare h, care determină dimensionarea, rezultă din cuplajul în serie
între coeficientul de schimb convectiv αa (schimb aer/tub) şi coeficientul de difuziune în sol
as (schimb tub/pământ):  a
h a s
 a  as
Coeficientul de schimb de căldură prin convecţie α a se poate determina cu relaţia:
 f 0,75
i  0 , 25
df
17/12/2015 Cluj-Napoca, Romania 69