1. Testul e o măs ob și std a
John dorește să-i fie
unui eș de cmp: Anastasi.
2. Face mai mult un psih
fără teste, decât mai
multe teste fără psih:
Szondi
3. Cel care folosește pt 1
dată noț de TEST este:
Cattell
4. Când clasif oameni sau
ob fol rangul, spunem că
util o scală de măs:
ordinală
5. După ex de adm la fac,
tabelul ce afiș reușiții
este un bun ex de scala
de măs: ordinală
6. Care din urm scale de ev
au pct zero abs? Pe bază
de rap
7. Stud. V s-a întâlnit cu
prietenul lui G, și i-a com
faptul că la fac a fost
înscris în grupul J de
operatori pt cerc privind
restd unei celebre bat de
intel. ex de scală de măs:
nominală
8. Testarea prin poștă este:
contraindicată parțial
9. Consimțământul informat
este solicitat sub testării:
înainte de testare
10. Fol drept criteriu forma
de adm, testele pot fi:
individ și colective
11. Fidelitatea testului
vizează: ct testului în a
măs sub
12. Inventatorul primului test
modern de intelig a fost:
Wechsler
13. Când măs v sex, spunem
că fol o scală de măs:
nominală
14. Viteza de deplasare a
unui vehicul este măs cu
o scală: pe bază de rap
15.
fol ca mod de ev scale de
testate cunoș de mate
achiz în liceu pt a intra la
Fac de mate. Acesta este
un ex de test de: achiziție
16. Cei mai mulți cercet sunt
de acord cu faptul că
scorurile la un test de
intel sunt buni predictori
pt: perform în șcl și în
colegiu
17. Un psih aplică o bat ce
cuprinde 14 teste.
Examinând corelațiile la
teste, a găsit că testele
3,7 și 10 corelează
puternic între ele. testele
3,7 și 10 măsoară: un fact
18. Ce cal a testului ne asig
că vom obț mereu ac rez:
fidelitatea
19. Pt a fi fidel un test tb să
fie: consistent
20. Costin încearcă de mai
multe ori să ev greutatea
unui coș, dar își dă seama
că rez ev este f fluctuant,
uneori fiind prea mare,
alteori prea mic. Pb lui
ține de: fidelitate
21. Dacă un test oferă ac rez
în cazul reapl lui, putem
spune că el este: fidel
22. Un psih șcl a construit un
test pt a fi fol în predicția
succesului la alg. Îl apl
luni pe 10 elevi, apoi
miercuri îl apl din nou pe
cei 10 elevi. Spunem că
el: a stab fidelitatea test-
retest
23. Care dintre următ
proceduri poate fi fol de
psih pt a măs fidelitatea:
Kuder-Richardson
24. Procedura de calcul a fid
K-R se apl pe testele care:
tip disjunctiv
25. Dacă un sub dat răsp într-
un mod similar la dif
itemi care măs ac dom
cmp, spunem că testul
este: valid
26. Practica a dem că rez obț
de un gr de copii negri
sunt mai bine scorate de
un examinator negru
decât de un examinator
alb. Ac evidențiază pb
măs: a fid
interexaminatori
27. Un psih a const un test
format din 50 de itemi.
Apoi l-a împărțit în 2 jum,
una cuprinzând itemii cu
soț, iar cealaltă itemii
fără soț. Apl cele 2 jum
pe un lot de sub, el a
găsit o corelaie f scăzută
a scorurilor la cele 2 jum.
A tras concl că acest test
arată o val scăz: a
consistenței int
28. O fac pretinde ca stud din
anul 1 să răsp la un test
de lb în baza căruia să fie
repartizați în grupe dif pt
înv lb engl. Rez sunt ev de
2 specialiști în încercarea
de a măs ce tip de fid?
Interexam
29. Pt a vedea cât de mult au
înv stud la un curs, psih I
constr un tescu 100 de
itemi. Imparte pe baza
alegerii la intâmplare cei
100 de itemi în 2 grupe a
câte 50. În ac caz spunem
 că psih dorește să stab pt
test: fid consist int
30. Psih F constr un test de
psn pt măs val bazale,
care în concepția
autorului nu se sch de-a
lungul vieții. Astfel el
dorește să se asig că în
cazul reapl testului
scorurile nu vor varia.
Interesul lui este legat de:
validitatea de construct
31. Pt a testa emotivitatea la
adolescenți, ei au fost
rugați să scrie istorioare
ref la reacțiile lor în fața
unor foto variate. Când
ist au fost supuse scorării,
s-a constatat că ev
bărbați supraevaluau
scorurile adolescenților,
iar ev femei le
subevaluau. Acest caz
evid o pb de măs legată
de: fid interexam
32. Prof S mărește nr itemilor
la un test de achiziții pt
disciplina Ph gen, de la
100 de itemi la 150 de
itemi. Astfel el așt ca
testul să aibă: consistență
internă înaltă
33. Un prof intenționează să
măs greut fiec stud și să
le acorde note în fct de
ac, și nu de cunoșt lor de
psih. Un astfel de test
suferă din cauza: a valid
34. Dacă val lui SEM este 5 și
scorul obț de un sub este
85, între ce lim se va afla
scorul lui în cdț reapl
testului (grad de
încredere 99:1): 70-100
35. Psih C dorește să constr
un nou test de măs a QI.
Interesul lui major este
ca ac test să măsoare
întot intel și nu alte
caract ale psn. Deci el
este int de: valid
36. Întrebat la ex ce este
efectul Flynn, V a oferit
urm răsp. Care este cel
corect? Creșterea intel
mediei QI la toate pers,
ceea ce impl revizuirea
testelor de intel
37. Efectul Flynn se constată,
mai ales, la urm categ de
teste: nonvb
38. Fac constr un chestionar
în baza căruia să se det
care dintre stud au nev
financiare imediate. Pt a
fi fol, ac chest tb să dem:
validitate de construct
39. Psih G urm să achiz un
test de aptit cu vald fid
cât mai mare. I se oferă 5
var, fiec având o val dif a
fid. Pe care dintre ac o va
prefera: 0.90
40. M incearcă să const un
test de intel dormat din
100 de itemi. Ea compară
scorurile de la acest test
cu scorurile ac sub la
testul Stanford-Binett în
încercarea de a det pt
testul său: valid
concurentă
41. La ex de adm în fac s-a fol
un test de intel cu
M=100, SD=10 și SEM =3.
În primii 10 candid admiși
se află și P, care a obț un
QI=120. dacă P ar fi fost
examinat din nou cu ac
test el ar obț, cu un nivel
de încredere de 68% un
scor între lim:117-123
42. Dacă val erorii std a măs
crește, at ne așt ca val fid:
să scadă
43. Ce cal a testului indică
dacă el poate sau nu să
estim perform sub la o
sarcină viit: valid
predictivă
44. Datorită erorii std a măs
există o anumită rel între
varianța totală a
scorurilor și varianța
totală a scorurilor reale.
Ce se întâmplă dacă
eroarea std a măsurării
crește? Varianța
scorurilor totale va fi mai
mare decât varianța
scorurilor reale
45. Să pp că vrem să constr
un test pt stud la psih în
vederea repartizării lor
pe cele 3 module de
specializare: De construct
46. Scorul obț la un test,
numit și scor obs, se
compune din scorul
reale+eroare (x=T+E).
Coef fid (Rxx) ne apare a
fi un rap între: varianța
scorului real și varianța
erorii
47. Dacă eroarea scade, ne
așt la următ consec: va
crește scorul real
48. Un stud constr un test
care să măs anx și
găsește că sub cu scoruri
înalte la ac test erau anx
în rel interpers, manif anx
la test și. Ce cal deosebită
pare să aibă ac test: valid
de construct
49. În cazul în care sunt utiliz
mai multe mod de măs a
 ac construct, psih și val
coef de corelație este mai
mare, înseamnă că avem
de-a face cu: valid
convergentă
50. Pt intrarea la un curs de
formare, A a obț un scor
la un test ce l-a plasat pe
locul 5 dintr-un nr de 50
de candidați adm. După
un an de zile, la
încheierea conc, a obț un
scor la exam de absolv ce
l-a plasat tot pe locul 5.
este un caz tipic de: valid
predictivă
51. Un colegiu a hotărât să
fol 2 criterii în baza
cărora să accepte stud la
cursurile de mate:
mediile la mate din per
ant și scorurile la un test
de plasare în dom mate.
Deci interesul colegiului
era legat de: valid
concurentă
52. Valid privitoare la criteriu
pp utiliz a 2 strategii de
măs: valid de concurentă
și valid predictivă
53. Pt alegerea unui test ce
urm a fi fol în scopuri de
sel prof în unele locuri
industriale, tb să ne asig
că ac are: o înaltă valid
predictivă
54. Candidații „falși poz” sunt
cei care: sunt declarați
admiși, dar eșuează la
examinarea privind
criteriul
55. Candidații „falși neg”
sunt cei care: sunt decl
respinși la ex, dar ar
obține rez poz la activ de
training dacă ar fi fost
decl admiși
56. S răsp la un test
cuprinzând 100 de itemi.
Ea întreabă prof care este
media obț la test de eș.
Deci, ea dorea info
privind testul, legate de:
norme
57. Scopul major al
procedurilor de std a
testului este: de a
elabora norme
58. Fam P este f fericită căci
fiul lor, C a intrat la fac cu
cel mai bun scor la testul
fol pt selecție. După
primul an, însă C este
exmatriculat.Acesta este
un bun ex de: fals poz
59. Psih MC,tânăr abs, este
impl într-o acț de selde
pers. El se int care este
rata de bază, deoarece,
cu cât aceasta este mai
mică, cu atât este de așt
să se prod mai mulți:
adev poz și adev neg
60. Analiza privind gradul de
dific al unui item arată:
câți dintre mb eș aleg
răsp corect la un item
61. Un distractor nu este
altceva decât: răsp greșit
la oricare dintre itemii
testului
62. Dacă itemii unui test sunt
extrem de dific sau
extrem de ușori, at ne așt
ca el să evid: o slabă
variabilitate a răsp
individuale
63. Dacă în urma apl unui
nou test, se constată că la
un anumit item nu
răspunde corect niciun
subiect, at val lui p va fi:
0,00
64. Val indexului de dific al
itemului se stab astfel:
împărțind răsp corecte la
nr total de sub
65. Referitor la test, grupul
de sub folosit pt constr
normelor este numit:
grup de std
66. Dacă un gr pt std este
coresp, el tb să fie
compus din pers care:
reprez pop gr pt care se
constr testul
67. Scalele normalizate sunt
utile deoarece: se
bazează pe abaterea std
68. Stud P are sarcina de a
achiz un test de intel. I se
oferă 5 var. Pe care dintre
ele i-ați recomand-o?
M=100, SD=5
69. Aproximativ cât % din
pop obține un scor Qi
(SD=15) între 85 și 115,
dacă M=100? 68
70. Un bărbat de 40 de ani,
M, test de intel pt adulți,
cu M=100 și SD=15. Dacă
el a obț un rez situat cu 2
SD mai jos de medie, care
este val QI? 70
71. Puterea distractorului
așteptată (PDA) se ev în
baza: nr de răsp incorecte
la item împărțit la nr de
distractori
72. Puterea actuală a
distractorului (PAD) este
evid în fcț de: nr de
alegeri ale fiec distractor

73. Cel mai mic nr de itemi
din cadrul unui test poate
fi: 10
74. Dacă toate cdț sunt
egale, cu cât un test va fi
mai mare (va avea mai
mulți itemi), cu atât mai
mult: va crește val fid
75. Când testarea se face cu
scopul de a se lua o
decizie imp pt sub, at
testul fol tb să aibă o val
a fid: peste 0,95
76. Participând la un ex de
selecție, dar în locuri dif,
M obține un scor
brut=115, iar T =70. Test
1 avea M=100 și SD=15,
iar al doilea test avea
M=50 și SD=10. Scorul
mai valores este al lui T
deoarece: arată că el a
ocupat o poz în gr de
normare de -2z
77. Val coef de fid de 0,85
arată că: 85% din
varianța scorurilor la test
depinde de var reală
legată de trăsăt măs, iar
15% depinde de varianța
erorii
78. Sursa princ pt varianța
erorii în cazul proced
divizării în jum a testului
este: eș conținutului
79. Eroarea std a măs (SEM)
este: o mod alternativă
de exprimare a fid
testului
80. Analiza factorială este o
mod de evidență: a valid
constructului
81. Câți biți ai info
diferențiale avem în cazul
în care la un item reușesc
70% din sub: 2100
82. Cel mai bun și mai
recomandabil niv de dific
al unui test este de: 0,50
83. SEE este o altă mod de
evid: a nonvalidității
testului
84. La un test de intel cu
M=100 și SD=15, un sub
obț un scor=85. Ac scor
expr urm poz a sub în rap
cu eș: este mai bun decât
15% din eș
85. În alcăt etalonului putem
utiliza: perform,
frecvența absolută și
frecvența cumulată
86. Sistemul stanine
cuprinde: 9 cls
87. Met gr extreme fol pt
calc val indexului
discriminării itemului (D)
pp împărțirea lotului de
sub în subgr în fcț de: rez
la test
88. Știind ca delta=13+4z,
care esste val medie
privind dific unui item?
13
89. Tatăl lui V, care are
pregătire psih, află că fiul
li a obț la un test de intel
cunoscut val lui QI=120.
referitor la test, val lui
SEM=5, iar M=100. Deci
scorul lui V, la un nivel de
încredere de 99:1, s-ar fi
înscris între: 105 și 135
90. Sist „centilajului” se apl
at când: nr sub din eș
este mare
91. Pt a reduce procentul
candid „fals poz” tb să se
ia una dintre următ măs:
să se ridice cât mai sus
linia de demarcație
„admis-respins”
92. Știind că delta=13+4z,
care sunt val extreme ale
scalei? 1 și 25
93. La un ex de selecție, X a
obț la un test cu M=50 și
SD=10 un scor=60. În
baza ac rez, putem face
urm afirm în legăt cu X:
este mai bun decât 84%
din mb eș
94. Tatăl elevului P a făcut
reclamație la șcl
deoarece prof de mate a
ev testul de cunoștințe
apl după ce s-a info
asupra rez obț de elevi la
un test de intel. Prof a
fost acuzat de faptul că
ev a fost afectată de fen:
contaminării criteriului
95. Pt a reduce procentul
candid „falși neg” tb: să
se coboare cât mai mult
linia de demarcație
„admis-respins”
96. Știm că val lui SEM=5, în
cazul unui test de aptit.
Mai știm că scorul
prognozat, fol ac test la
criteriu pt sub X este 75.
Între ce limite ne așt să
se plaseze scorul sub la
criteriu în cazul unei noi
prognozări (la un interval
de încredere de 99:1)?
Între 60 și 90
97. Stud C primește la ex un
tabel cu val lui D (indicele
de discrim a itemului),
având sarcina de a
selecta itemii care au o
bună capac de
discriminare. El constată
că sunt și val poz și val
 neg. Care sunt lim pe
care tb să le prezinte
prof? Între 0,30 și 1,00
98. Rap de ev psih este un
doc cu caracter:
obligatoriu

99. Rap de ev psih tb să

cuprindă obligatoriu răso
la: ceea ce rezultă ăn
urma acț de ev
100. Rap de ev psih tb
să aibă un nr de pag: cât
mai puține