Sunteți pe pagina 1din 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Facultatea “Business si Administrarea afacerilor”


Specialitatea: “Turism si servicii hoteliere”

Portofoliu
“ Managmentul riscurilor in afaceri”

“Analiza: Intreprinderii Moldcell ”

Pregatit de catre:
Grupa T-294
Coordonator: Vornovitchi Diana

Chisinau 2011

1
Cuprins:

1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza ramurei pe


indicatori, dinamica indicatorilor.

2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.

3. Identifica riscurile si electele acestora.

4. Descrierea metodelor de reducere a riscurilor.

5.Analiza concurentilor.

6.Descrierea (elaborarea) sistemului de gestiune a


riscurilor la intreprindere.

1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza ramurei


pe indicatori, dinamica indicatorilor.
Despre companie
Moldcell şi-a început activitatea în Moldova în aprilie 2000. Prin intermediul
companiei Moldcell, Fintur marchează una din reuşitele sale de pătrundere pe piaţa Europei de

2
Est. Acţionarii Moldcell sunt: MolFintur SRL cu 1% acţiuni şi Fintur Holdings BV cu 99 % de
acţiuni.
Moldcell – operator dinamic în domeniul telefoniei GSM, are drept scop satisfacerea
consumatorilor săi oferindu-le produse şi servicii de calitate înaltă.
Infrastructura, tehnologiile avansate, precum şi înaltul profesionalism al angajaţilor noştri ne
permit să oferim produse şi servicii potrivite necesităţilor fiecărui abonat.
Aria de acoperire a companiei Moldcell la 1 mai 2011 cuprinde 97,35 la sută din teritoriul şi
96,81 la sută din populaţia Republicii Moldova.
Moldcell a fost primul operator în Moldova care a început să ofere servicii precum mesaje
scurte (SMS), Roaming pentru pachetele preplătite, taxarea la secundă, WAP/Internet Access,
GPRS şi EDGE, ceea ce presupune o abordare inovativă în favoarea utilizatorilor GSM.
Infrastructura şi echipamentul high tech, personalul calificat, experienţa şi suportul acţionarilor
contribuie la aceea ca Moldcell să ofere servicii calitative corespunzătoare fiecărui segment de
piaţă.
Moldcell îşi deserveşte clienţii prin intermediul unor vaste puncte de vânzări pe întreg teritoriul
republicii.

Date statistice in evolutiili anuale ale pieţei serviciilor de comunicaţii :


Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei
Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri
Evoluţia numărului de utilizatori, mii
Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori
Evoluţia ARPU, lei/lună
Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii
Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet

3
Fig. nr. 1. Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei

Fig. nr. 2. Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri

4
Fig. nr. 3. Evoluţia numărului de utilizatori, mii

Fig. nr. 4. Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori

5
Fig. nr. 5. Evoluţia ARPU, lei/lună

Fig. nr. 6. Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii

6
Fig. nr. 7. Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet*

Principiile noastre
Viziunea Moldcell
Moldcell este o companie care oferă servicii de standard internaţional, lider în industria în care
activează.

Misiunea Moldcell
A oferi soluţii de comunicare simple, inteligente şi atractive prin standarde înalte de deservire a
clienţilor şi a consolida brandul, în scopul adăugării valorii maxime tuturor parţilor
cointeresate..

7
Codul de etică şi conduită
1. Noi tindem să avem BUNI angajaţi şi BUNI manageri având standarde etice înalte.
2. Noi acţionăm cu bună credinţă în modalitatea de gestionare a afacerilor.
3. Noi suntem integri.
4. Noi avem încredere şi respect fată de noi înşine.
5. Noi acţionăm în perspectiva succesului de lungă durată.
6. Noi suntem conştienţi de responsabilitatea noastră faţă de societate.

Etica BUNĂ este pentru noi o cerinţă în procesul de gestionare a afacerii. Aceasta este
modalitatea prin care se decide dacă acţiunile se desfăşoară în direcţia corectă sau greşită. Noi
înţelegem că, comportamentul şi atitudinea etică constituie valori fundamentale în dorinţa
noastră spre o companie BUNĂ. Standardele etice BUNE şi urmărirea continuă a
comportamentului de afaceri reprezintă calea spre stabilitate. Am creat acest Cod de Etică şi
Conduită a Fintur Holding drept un document care va servi acestui scop. Noi avem încrederea
că toţi îl vor citi, îl vor înţelege corect şi îl vor aplica în viaţă.
Companiile BUNE sunt construite graţie angajaţilor BUNI. Noi avem drept scop să fim BUNI
în toate acţiunile noastre. Conducerea Fintur speră că noi vom conduce grupul de companii
Fintur să ajungă la poziţia de furnizor de vârf în domeniul serviciilor de telecomunicaţii pe
pieţele existente din Eurasia prin intermediul principiilor BUNE, Valorilor şi Standardelor etice,
considerându-le cele mai importante priorităţi ale noastre.

Priorităţi cheie Moldcell


1. Orientare către clientul intern şi extern;
2. Activitate, eficienţă şi fezabilitate;
3. Prezenţă absolută, calitate şi servicii;
4. Simplitate, comunicare eficientă;
5. Companie cu o bună reputaţie.

Responsabilitate Socială
Moldcell a intrat pe piaţa din Moldova în 2000, devenind unul din jucătorii ei de frunte,
influenţând pozitiv dezvoltarea infrastructurii informaţionale a ţării, impulsionând lansarea unor

8
domenii de afaceri conexe telecomunicaţiilor, aducând contribuţii substanţiale la bugetul de stat,
abordând cu responsabilitate fenomenele sociale cu care se confruntă populaţia ţării, susţinând
patrimoniul şi valorile noastre culturale....

“A FI ÎN FRUNTE” înseamnă pentru noi RESPONSABILITATE în faţa clienţilor, acţionarilor,


partenerilor şi comunităţii în care activăm.

Telecomunicaţiile joacă un rol determinant în evoluţia economiei unei ţări prin facilitarea
accesului populaţiei la informaţie, reducerea costurilor, sporirea eficienţei comunicării. Iar
evoluţia economiei aduce progresul întregii societăţi.
Credem în valorile dezvoltării durabile a afacerii, bazate pe etică şi transparenţă, credem că
putem contribui la crearea unei lumi cu oportunităţi mai bune. De aceea, am integrat valorile
RSC (de Responsabilitate Socială Corporativă) în strategia noastră de dezvoltare şi activitate.
Credem că doar respectarea şi promovarea unei afaceri corecte va duce la prosperarea sectorului
şi ţării în care activăm.
Utilizăm tehnologiile în serviciul comunităţii, iniţiem parteneriate sociale în domenii-cheie
(educaţie şi sănătate), susţinem cultura şi arta locală, avem o clară poziţie pro-ecologică.
Din anul 2006, facem parte din Reţeaua Pactului Global în Moldova, cea mai largă iniţiativă de
responsabilitate socială corporativă din lume lansată şi promovată sub egida Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
Astăzi, dorim să comunicăm rezultatele pe care le-am obţinut şi să convingem cât mai mulţi
membri ai comunităţii de afaceri din Moldova să ni se alăture.

2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.


Puncte tari Puncte slabe
1.Asigurarea cunostintelor si abilitatilor profesion 1.Lipsa bazei tehnico-materiala pentru
ale, de care intreprinderea are nevoie pentru instruirea si dezvoltarea profesionala a
desfasurarea activitatii. personalului in cadrul intreprinderii.
2.Asigurarea unor competenţe 2.Intirzierea efectuarii unor cercetari pe
profesionale inalte tuturor angajatilor piata
in vederea realizarii sarcinilor si 3.Lipsa unor planuri de dezvoltare
responsabilitatilor aferente posturilor de munca pe manageriala a angajatilor care ocupa
care le ocupa. posturile-cheie in cadrul intreprinderii.
3.Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste 4.Strategii slabe.

9
potentialul de crestere si dezvoltare. 5.Cheltuieli inalte la producerea unor noi
4.Amplasarea excelenta a intreprinderii. produse pe piata.
5.Un manager performant.
6.Capacitatea oferirii de servicii inalte.
7.Publicitate efectiva.
8.Existenta unei lupte concurentiale.
9.Avantaje la ofertele propuse.
Opurtunitati Pericole/Amenintari

1.Cresterea nivelului de pregatire 1.Dificultati in elaborarea si implementarea


profesionala. strategiilor si politicilor de instruire si
2.Asigurarea competitivitatii intreprinderii in dezvoltare profesionala a personalului.
raport cu intreprinderile concurente. 2.Stagnare economica.
3.Sporirea valorii capitalului uman si a celui 3.Nedorinta angajatilor de a participa la
intelectual al intreprinderii. diferite programe de instruire si dezvoltare
4.Facilitati fiscale. profesionala.
5.Cucerirea unei noi pieti de desfacere. 4.Rezistenta la mobilitatea mediului.
6.Atragerea celor mai buni angajati c rezultat al 5.Cresterea pretului la servicii.
oferirii posibilitatii de crestere profesionala si de 6.Puterea de cumparare a consumatorului
imbogatire a cunostintelor profisionale. este scazuta.
7.Implementarea mai rapida a tehnologiilor noi 7.Patrunderea pe piata a unui concurent
care apar in procesele de productie ale puternic.
intreprinderi.
8.Posibilitatea realizarii obligatiunilor
organizationale fata de clienti.
9.Diversificarea gamei de produse si servicii.

3. Identifica riscurile si electele acestora.

Identificarea riscurilor Efectele acestora

1.Imbolnavirea personalului(a unei functii de 1.Scade eficienta si capacitatea oferirii


baza). servicilor.

2.Disfunctie in baza tehnico-materiala. 2.Reduce capacitatea serviciilor sau


informatiilor care trebuie oferite in permanenta
clientilor.
3.Promovarea de catre concurenti a tehnicii
mai performante. 3.Pierderea potentialilor clienti.

4.Marketingul slab a firmei.


4.Pierdera imaginii companiei, scaderea
vinzarilor.
5.Lispa de resurse financiare pentru inovatii

10
noi. 5.Dificultati in elaborarea sau implementarea
unor tehnologii sau servicii.

6.Cresterea preturilor. 6.Scade vinzarea unor servicii.

7.Aparitia pe piata a unor concurenti 7.Scade profitul intreprinderii,si apare nevoia


de a crea un produs nou.

4. Descrierea metodelor de reducere a riscurilor.


Oportunitatea adoptării oricărei oricărei decizii manageriale, în natura căreia iniţial
persistă un anumit grad de risc, poate fi argumentată numai prin analiza si evaluarea ei. Pentru a
conduce eficient cu firma nu este suficient de a şti tipul de risc care poate influenţa activitatea
antreprenorială, este necesar de asemenea de a calcula mărimea lui, adică de a evalua
consecinţele care pot apărea în rezultatul influenţei acestuia.

Sunt 2 metode de avaluare a riscurilor:


1.Metoda calitativa
2.Metoda cantitativa
1. Metoda analizei calitative a riscului.
Acesta metoda presupune evidentierea surselor de formare a riscului, etapelor si lucrarilor la
indeplinirea carora apare riscul.
Această metodă de analiză are loc prin intermediul următoarelor etape:
În prima etapă are loc compararea rezultatelor pozitive aşteptate ca catre companie în urma
alegerii direcţiei de activitate antreprenorială cu consecinţele posibile rezultate din această
alegere. Ele pot fi împărţite după analogia pierderilor (financiare, materiale, de timp, sociale).

11
(exemplu: in cazul in care compania propune un nou produs pe piata este un avantaj ce va
creste nivelul financiar, insa poate sa aiba pierderi in cazul cind produsul nu a facut fata
asteptarilor)
A doua etapă constă în determinarea influenţei deciziilor, care sunt primite la etapa elaborării
strategiei, asupra intereselor companiei.Cu alte cuvinte e necesar de efectuat o analiză complexă
a influenţei deciziilor primite de companie asupra comportamentului altor firme. În procesul
realizării acestei etape se evidenţiază acele firme, cărora realizarea unui tip de risc îi va fi spre
binele ei.
(exemplu: tinind cont de faptul ca compania se ocupa cu reteaua de comunicare,si se considera
ca este o retea ce are unde nocive ce se reflecta asupra oragismului uman.Ia poate ridica
profiturile companiilor postale,in asa mod ajutind oamenii sa se indeparteze de laturile negative
pe care le desfasoara compania noastra).
2. Metoda analizei cantitative a riscului.
Reprezintă una din componentele de bază ale procesului de gestiune eficientă a companiei.
Evaluarea cantitativă a riscului contribuie la mărirea posibilităţilor de alegere a direcţiei
concrete de activitate reieşind din priorităţile proprii ale firmei. Acesta analiza determina
probabilitatea matematica a aparitiei riscurilor identificate, suma pierderilor…
In mod general, metodele cantitative de evaluare a riscurilor pot fi prezentate astfel:
• Metoda statistica
• Metoda oportuntatii cheltuielilor
• Metode expert de evaluare
• Metoda analitica
• Metoda valorii asteptate
• Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala

1. Metoda statistică de evaluare a riscului


Această metodă se utilizează în cazurile când firma dispune de un volum suficient de informaţie
statistico-analitică pe elementele analizate necesare pentru n perioade de timp. Conform teoriei lui
Puason al repartizării probabilităţilor la o analiză mai mare a unor evenimente întâmplătoare se
evidenţiază o repetare a lor cu o anumită frecvenţă. Această proprietate a mărimilor întâmplătoare este
foarte importantă pentru teoria riscului din punct de vedere al posibilităţilor de prognozare a
probabilităţilor de realizare a anumitor tipuri de risc, de a le da o evaluare cantitativă.

2. Metoda oportunităţii cheltuielilor

12
Această metodă este orientată spre evidenţierea principalelor zone potenţiale de risc din punct de vedere

al cheltuielilor realizate de firmă pentru desfăşurarea activităâii, găsindu-se astfel aşa numitele „locuri

înguste” în activitate firmei cu referire la riscul pe care le pot genera aceste cheltuieli , pentru a le

înlătura.

3. Metoda expert de evaluare a riscului


Aceasta metoda poartă mai mult un caracter subiectiv în comparaţie cu celelalte metode, deoarece
experţii care se ocupă de evaluarea riscului îşi expun opiniile şi viziunile sale pur subiective atât asupra
situaţiei anterioare (trecute) cât şi asupra perspectivei de dezvoltare a ei.
Cel mai des această metodă se foloseşte când pentru aplicarea altor metode nu există o bază
informaţională completă sau în situaţii excepţionale care nu au analogii, neavându-se posibilităţi de
analiză a indicatorilor anteriori.

4. Metoda analitică de evaluare a riscului


Se efectuează prin realizarea următoarelor etape:
I. Pregătirea pentru prelucrarea analitică a informaţiei care poate fi efectuată prin următorii paşi:
1) determinarea parametrului cheie faţă de care se efectuează analiza timpului concret de activitate
antreprenorială (ex., volumul vânzărilor, volumul profitului, rentabilitatea etc.);
2) selectarea factorilor care influenţează asupra activităţii firmei şi asupra parametrului cheie (ex.,
nivelul inflaţiei, stabilitatea politică, gradul de respectare a obligaţiilor contractului de furnizorii
firmei etc.);
3) calculul valorilor parametrilor cheie la toate etapele procesului de producţie (cercetare,
implementare în producere, producerea, declin).
Formulând în aşa mod consecutivitatea cheltuielilor şi profiturilor se poate de determinat nu
numai eficienţa totală a domeniului cercetat de activitate a firmei ci şi de a evidenţia importanţa
parametrului la fiecare dintre etapele de cercetare.
II. Se construiesc diagramele dependenţei indicatorilor rezultativi aleşi de mărimile datelor iniţiale.
Comparând între ele diagramele primite, permit evidenţierea indicatorilor de bază care cel mai tare
influenţează asupra activităţii antreprenoriale desfăşurate de întreprindere.

13
III. Se determină valorilor critice ale parametrilor de bază. Cel mai uşor în acest caz poate fi calculat
punctul critic al producerii sau zona fără pierderi care ne indică volumul minim al vânzărilor
necesare pentru acoperirea cheltuielilor firmei.
IV. Se analizează căile posibile de ridicare a eficienţei şi stabilităţii activităţii firmei şi respectiv căile
de reducere a riscului. Acest lucru se face în baza analizei ci comparării rezultatelor obţinute ale
parametrilor de bază.

5. Metoda valorii asteptate


Este metoda de evaluare cantitativa a expunerii la risc frecvent,se utilizeaza in cazul managementului pe
programe si proiecte.Ia poate fi definita ca drept modalitate de combinare a probabilitatii si impactului
operatiunea de multiplicare.Aceasta este o metoda neutra,fiindca acorda aceiasi importanta atat
probabilitatii,cit si impactului la evaluarea expunerii la risc.

6. Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala sunt:


1. In anumite situatii, marimea riscului este determinate drept raportul dintre probabilitatea
succesului si nivelul consecintelor nefavorabile, care pot aparea in realizarea unui anumite
activitati, a unui proiect sau a unei actiuni.
2. Uneori antreprenorii determina nivelul riscului cs produs dintre marimea pierderii asteptate si
probabilitatea ei de realizare.
3. Determinarea riscului economic, din punct de vedere al succesului economic si ethnic, se
realizeaza prin metoda Americana de evaluare a inovatiilor tehnice.Partea cea mai importanta a
acestei metode consta in tendinta de a nclude in evaluare caracterul probabilistic al rezultatului
in conditii de incertitudine,toate cheltuielile si veniturile asteptate.

Insa putem define deasemenea si metode de reducere a riscurilor are pot aparea la o
intreprindere:
1.Diversificarea- costa in raportarea eforturilor si a investitiilor capitale intre diferite tipuri de
activitate legate reciproc.Poate avea 2 forme:
• Diversificarea de concentrare- completarea sortimentului productiei cu produse omogene
celor deja delor fabricate.
• Diversificare pe orizontala- completarea sortimentului cu produse neomogene celor
fabricate,dar care au cerere pe piata.
2.Transmiterea riscurilor- este metoda de redecere a riscului ,la care antreprenorul poate recurge
in urmatoarele cazuri:
• Cind pentru parte ace transmite pierderile sunt abusive decit pentru parte ace-l primeste

14
• Cind partea ce primeste riscul dispune de metode mi eficiente de evaluare si gestiune.

Transmiterea riscului se efctueaza prin intermediul contractului,astfel deosebim urmatoarele


tipuri de contracte infunctie de risc:
• Contracte de pastrarea si transportare a incarcaturilor
• Contracte de vinxare ,deservire si furnizare
• Contract de chezasie
• Accord factoring

5.Analiza concurentilor.
Potrivit rapoartelor statistice prezentate de operatorii de telefonie mobile:
trendul de creştere al pieţei a fost determinat de majorarea vânzărilor înregistrate de companiile
ORANGE Moldova şi MOLDCELL. Vânzările ORANGE Moldova au crescut cu 19,19% şi au
ajuns la 1 mld. 190,4 mil., iar ale MOLDCELL – cu 21,26% şi au însumat 387,5 mil. lei.
Totodată, vânzările serviciilor de telefonie mobilă efectuate de compania MOLDTELECOM s-
au redus cu 12,9% şi au alcătuit 46,6 mil. lei. Urmare a acestor evoluţii, venitul mediu lunar per
utilizator al ORANGE Moldova s-a majorat cu 4,3% şi a constituit 109,47 lei, cel al
MOLDCELL – cu 4,9% şi a alcătuit 76,76 lei, iar venitul MOLDTELECOM s-a micşorat cu
23% şi a însumat 78,11 lei.
În perioada de raport, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 6,8% şi a
ajuns la 2 mil. 855,3 mii, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la o sută de locuitori ai
republicii, s-a majorat cu 2 puncte procentuale şi a atins pragul de 80,1%. ORANGE Moldova a
conectat la reţeaua sa 32,4 mii de utilizatori noi, iar MOLDCELL – 52,6 mii. Numărul clienţilor
MOLDTELECOM s-a redus cu 2,7 mii şi a ajuns la 1 iulie 2010 la 98,3 mii. La această dată
ORANGE Moldova avea 1 mil. 858,4 mii de utilizatori, iar MOLDCELL – 898,6 mii.
În primul semestru al anului 2010 , pe piaţa de telefonie mobilă au activat trei operatori: SA
„Orange – Moldova”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”, sub marca comercială „UNITE”.
Cea mai mare cotă de piaţă – de 72,5% - este deţinută de compania ORANGE Moldova.
Companiile MOLDCELL şi MOLDTELECOM deţin cote de piaţă estimate la 24,8% şi ,
respectiv, 2,7%. Cel de-al patrulea operator de telefonie mobilă - „Eventis Mobile” SRL – nu
activează de la începutul anului curent pe motiv că a intrat în proces de insolvabilitate.
Criteriu de clasificare a companiilor
Concurentii Dupa Dupa Dupa aria Dupa Dupa
15
personal volumul de pozitia imaginea
vinzarilor cuprindere pe piata intreprinderii
1.Moldcell 4 4 5 4 5

2.Orange 5 5 5 5 5

3.Moldtelecom 3 3 4 2 4

Total: Moldcell a acumulat 22 de puncte


Orange-25 puncte
Moldtelecom-16 puncte

Concluzie: Dupa efectuaria tabelului,putem observa ca fiecare dintre companii


are plusurile si minusurile lor pe piata, insa liderul este Compania Orange fiind si
prima intreprindere care a iesit pe piata,deoarece are diverse oferte si produse.Insa
celelalte companii au alte oferte,personal mai redus si o cota pe piata mai mica si
din cauza aceasta eficacitatea companiei este mai scazuta.

6.Descrierea (elaborarea) sistemului de gestiune a


riscurilor la intreprindere.
Gestionarea riscurilor înseamnă identificarea şi evaluarea riscurilor, precum şi stabilirea
modului de a reacţiona în faţa riscurilor, adică de a pune în operă mijloace de control intern care

16
să le atenueze posibilitatea de aparitie sau consecinţele pe care le-ar produce în cazul în care s-ar
materializa.
Insa in Compania Moldcell, resursele de gestionarea riscurilor sunt limitate, iar numărul
riscurilor creşte odată cu complexitatea organizaţiei şi a activităţilor desfăşurate pentru atingerea
obiectivelor. Ca prin urmare, este necesar ca compania să urmărească un răspuns optim la risc,
într-o anumită ordine de priorităţi (profilul riscurilor) care rezultă din evaluarea riscurilor.
Deasemenea trebuie să se ia măsurile necesare (să se operaţionalizeze un sistem de control
intern) gestionării riscurilor până la un nivel considerat acceptabil. Acest nivel este numit
toleranţă la risc.
În plan general, răspunsul la risc poate fi de următorul tip:
• acceptarea riscului;
• monitorizarea riscului;
• evitarea riscului;
• transferarea (externalizarea) riscului;
• atenuarea riscului.
Compania Moldcell îşi desfăşoară activitatea într-un mediu care influenţează riscurile, dar care
creează, în acelaşi timp, un context ce fixează limitele în cadrul cărora riscurile trebuie
gestionate. Mai mult decât atât, fiecare organizaţie are parteneri pe care mizează în demersul de
atingere a obiectivelor. Din această cauză, un proces eficace de gestiune a riscurilor trebuie să ia
în considerare priorităţile stabilite de parteneri în gestionarea riscurilor. Prin urmare, mediul în
care subzistă organizaţia nu este neutru. În teoria şi practica consacrata riscurilor se vorbeşte
chiar de organizaţia extinsă (la nivelul mediului cu care interacţionează).
Gestionarea riscurilor trebuie subordonată obiectivelor care formează un sistem integrat, coerent
şi convergent către obiectivele generale, astfel încât nivelele de activitate să se susţină reciproc.
Această abordare permite organizaţiei să definească şi să implementeze o strategie de gestionare
a riscurilor care porneşte de la vârf şi este integrată în activităţile şi operaţiile de rutină ale
organizaţiei. Punerea în practică a strategiei trebuie integrată sistemelor de activitate ale
organizaţiei, pentru a se asigura că gestionarea riscurilor este o parte integrantă a modului în
care este condusă organizaţia. Personalul de conducere, indiferent de nivelul ierarhic pe care se
află, trebuie să-şi formeze abilităţile necesare gestionării pe principii de eficienţă a riscurilor.
Mai mult decât atât, personalul, în ansamblul său, trebuie să conştientizeze importanţa pe care
gestionarea riscurilor o are în atingerea propriilor obiective.

17