Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Municipiului
București
STRATEGIA CULTURALĂ A
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
2016
2026
Document strategic
supus aprobării
I SUMAR EXECUTIV / 04
II INTRODUCERE / 08
VI OPERAŢIONALIZAREA ȘI
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI / 77
VII ANEXE / 80
I
SUMAR EXECUTIV
În februarie 2014, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB –
Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti să coordoneze elaborarea primei strategii
culturale a Capitalei. Ea reprezintă un proces de identificare a unor principii și
direcţii strategice de dezvoltare a orașului prin cultură, care a pus și bazele
candidaturii lui la titlul de Capitală Europeană a Culturii.
P
rima cercetare exploratorie asupra di- de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, alo-
namicii sectoarelor culturale şi creative când resursele și creând acțiunile și instrumentele
a Bucureştiului a fost realizată de către necesare. De altfel, abordarea acestui document
un consorţiu de ONG-uri şi finalizată strategic este una de tip orașul ca ecosistem.
la început de 2015. Documentul rezultat a fost Sistemul cultural se intersectează cu sistemul eco-
supus consultării publice în aprilie 2015, iar în nomic, dimensiunea urbană, necesitatea perma-
urma acestor consultări s-a hotărât comisionarea nentizării unui mediu curat, prietenos și atractiv
unui număr suplimentar de studii de diagnoză pentru cetățenii Bucureștiului. Sistemul cultural
pentru 24 de domenii ale sistemului cultural din este văzut, în acest sens, ca generator de calitate a
București. Pentru o mai bună înţelegere a ecosis- vieții și ca un conector privilegiat în oraș.
temului cultural, au fost comisionate un studiu
având ca temă practicile culturale, religioase și Plecând de la această premisă și pentru o
de timp liber ale bucureștenilor, o cartografiere a relevanță a planificării culturale ca motor trans-
resurselor financiare publice și private în cultură, versal de dezvoltare, precum și pentru realizarea
un studiu de consum cultural la nivelul munici- unor proiecte de impact, în elaborarea strategiei
piului Bucureşti şi o cartare a infrastructurii ora- au fost consultate toate documentele de politici
şului cu potenţial cultural. Aceste studii au fost publice la nivel național, regional și local re-
completate cu alte diverse consultări cu directori levante pentru domeniul cultural, fie cele deja
de instituții culturale și operatori culturali activi adoptate, fie cele în curs de adoptare pentru
în Capitală, care s-au derulat între martie 2015 și următoarea perioadă.
mai 2016.
Prima axă strategică (Înscrierea culturii ca
Bazate pe studiile și consultările realizate până motor al dezvoltării urbane) vizează includerea
în acest moment asupra configurației și dinami- dimensiunii culturale ca factor esențial în dezvol-
cii culturale locale, au fost identificate șase teme tarea armonioasă și echilibrată a unui oraș. Pla-
strategice majore – zone problematice, dar și de nificarea pe termen lung nu poate să ignore acest
oportunitate – pe care oraşul Bucureşti le are de aspect, motiv pentru care toate celelalte planuri
adresat în mod concret în următorii zece ani de dezvoltare (urbanistic, de mobilitate, social,
economic, turistic) trebuie să integreze principiile
1. Relaţia dezechilibrată dintre centru şi Strategiei Culturale. Astfel, o dezvoltare urbană
periferie durabilă include extinderea și reechilibrarea pei-
2. Recuperarea spaţiului urban de către sajului cultural al orașului, inclusiv accentuarea
locuitorii oraşului, ca spațiu al domeniu- identității cartierelor și o mai mare implicare a
lui public cetățenilor, creșterea coeziunii comunitare. Asta
3. Patrimoniul Bucureștiului – zonă identi- contribuie la valorificarea istoriei orașului și a di-
tară abandonată verselor cartiere și comunități și la transformarea
4. Bucureştiul ca oraș european Bucureștiului într-un loc în care un spațiu public
5. Potenţialul neexploatat al industriilor de calitate, patrimoniul construit și arhitectura
creative contemporană se completează și se potențează
6. Necesitatea ameliorării radicale în admi- reciproc în favoarea calității vieții cetăţeanului și
nistraţia şi legislaţia culturale. atractivității crescute a orașului.
Aceste teme au determinat formularea unor axe și Asigurarea accesului și încurajarea unei par-
obiective strategice prioritare pe care orașul ar fi ticipări generalizate și echilibrate a tuturor
R4 de dorit să le asume și să le includă în strategia sa cetățenilor orașului la sistemul cultural vizează
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
7O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
II
INTRODUCERE
În februarie 2014, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB
– Centrul Cultural al Municipiului București să coordoneze candidatura orașului în
competiţia pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, care presupune și adoptarea unei
strategii culturale a orașului – un proces complementar, dar distinct, de identificare a
unor principii și direcţii strategice de dezvoltare a Capitalei prin cultură.
A
RCUB a lansat, astfel, procesul de for- comisionate, de asemenea, un studiu având ca
mulare a primei strategii pe termen temă practicile culturale, religioase și de timp
lung în domeniul culturii din Bucu- liber ale bucureștenilor („Comunităţi din Bucu-
reşti. Ţinând cont de toate schimbările reşti – o imagine de ansamblu”), o cartografiere a
prin care a trecut Bucureştiul din 1989 încoace, resurselor financiare publice și private în dome-
lipsa unei strategii culturale a constitut un han- niul cultural din ultimii opt ani (2007-2015), un
dicap sever care a încetinit procesul de tranziţie studiu de consum cultural la nivelul municipiului
şi a marginalizat sectorul cultural în relaţie cu Bucureşti, bazat pe un eșantion de peste 1.000
alte domenii ce au deja planuri de dezvoltare şi respondenți, şi o cartare a infrastructurii oraşului
investiţii. Strategia culturală se dorește a fi un cu potenţial de activare culturală. Aceste studii
document de referință, dar mai ales lansarea au fost completate cu alte diverse consultări cu
unui proces de decizie și acțiune strategică și con- actori culturali publici și privați activi în Capitală,
secventă pentru o dezvoltare susținută pe termen care s-au derulat în cursul anului 2015. Studiile
lung, care să contribuie la dezvoltarea orașului și rapoartele comisionate sunt disponibile online
prin cultură. pe pagina web creată special pentru acest proces:
www.StrategiaCulturalaBucuresti.ro, alături de
În condițiile pionieratului acestui demers o serie de alte documente de politică publică și
și lipsei cronice a unor informații privind studii relevante pentru elaborarea și implementa-
sectorul cultural și practicile culturale ale rea Strategiei Culturale.
bucureștenilor, în prima parte a acestui proces
(iunie 2014 – decembrie 2015), ARCUB a comi- În a doua parte a acestui proces (februarie-mai
sionat o serie de studii și cercetări cantitative 2016), au fost organizate o serie de consultări
și calitative care să răspundă nevoii de funda- și întâlniri de lucru atât cu reprezentanți ai
mentare a strategiei pe o mai bună înțelegere a direcțiilor Primăriei Municipiului București
ecosistemului cultural bucureștean și a derulat relevante pentru elaborarea Strategiei Cultu-
consultări pe marginea acestora. rale, cât și cu instituțiile culturale municipale,
cu reprezentanți ai Primăriilor de Sector și ai
Prima cercetare exploratorie asupra dinamicii centrelor culturale subordonate acestora și cu alți
sectoarelor culturale şi creative a Bucureştiului actori cheie în sectorul cultural, în scopul dezvol-
a fost realizată de către un consorţiu de ONG-uri tării Documentului Strategic.
şi finalizată la început de 2015. Acest document
a fost supus consultării publice în aprilie 2015, Pe tot parcursul elaborării strategiei au avut loc
iar în urma acestor consultări s-a hotărât comi- 12 întâlniri de consultare pe diferite etape ale
sionarea unui număr suplimentar de studii de documentului strategic, la care au participat 233
diagnoză în 24 de domenii și tematici relevante de persoane resursă cheie în domeniul cultu-
pentru ecosistemul cultural al orașului ce nu ral – directori ai instituțiilor publice de cultură,
fuseseră abordate în diagnoza preliminară 1. antreprenori culturali, angajați ai direcțiilor de
Pentru o mai bună înţelegere a acestuia, au fost specialitate din primărie, reprezentanți ai ONG-
urilor cu activitate în zona culturală și cetățeni
1 Cele 24 de rapoarte au abordat următoarele domenii și teme: interesați de acest proces.
Spaţiu fizic construit – domeniu analizat din perspectiva patrimoniului,
arhitecturii și spaţiului public, Muzee, Biblioteci, Patrimoniu imaterial, Pentru gestionarea acestui proces complex de
Teatru dramatic şi circ, Operă şi operetă, Dans clasic, Dans contemporan,
Jazz, Manele, Muzică indie, Muzici tradiţionale, Pop şi europop, Artă realizare a strategiei culturale a Bucureştiului,
contemporană, Activitate editorială, Film, Design, Artă şi cultură pentru ARCUB a creat o structură distinctă în cadrul
copii, Cultura Minorităţilor, Noi modele independente de organizare în
R8 viața culturală, Cultură digitală, Mediu.
organizaţiei. Redactarea documentului strategic
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
al detalierii și perfecționării
lui, atât prin consultări spe-
cializate, cât și prin dezbatere
publică, este un demers pio-
nier în Capitală. Detalierea și
operaționalizarea sa necesită
o durată de timp considerabilă
și resurse de cercetare și de
sinteză specializate, corobora-
te cu abilitatea și deschiderea
autorităţilor locale în a agrea
și aproba procesul și, mai
departe, de a îl prioritiza și
implementa în mod coerent și
realist și de a-l include într-
un masterplan de dezvoltare a
oraşului. Consultările care au
avut loc cu echipa Conceptului
Strategic Bucureşti 2035 și a
PUG Dinamic vin să confirme
nevoia unui plan integrat de
dezvoltare urbană, în care sec-
toarele culturale şi creative să
fie incluse ca resurse ale ora-
şului, iar strategia culturală
sa fie gândită ca un document
complementar masterplan-
ului de dezvoltare a lui.
III
O DIAGNOZĂ A
ECOSISTEMULUI CULTURAL
BUCUREȘTEAN
1 Pe scurt despre oraș și locuitorii lui
C
onform ultimului recensământ1, Bucu- Orașul București este împărțit în 6 sectoare.
reştiul găzduiește aproximativ 2 milioane Complementar administrării municipale asigu-
de locuitori. Acestora li se adaugă alți rate de Primarul general și de Consiliul Gene-
aproximativ 360.000 din județul Ilfov2, ral al Municiului București, fiecare sector este
conectați într-un mod unic în țară cu orașul pe administrat de un Primar și de un Consiliu local,
care îl împrejmuiesc: aproximativ 40% dintre care sunt responsabili pentru afaceri locale,
rezidenții județului Ilfov lucrează în sau sunt precum străzi secundare, parcuri, școli și servicii
conectaţi profesional și cultural la București, iar de curățenie. Prin structura radială care împar-
în ultimii ani, rezidenții stabili ai județului Ilfov te orașul în 6 „felii,” pornind din centru spre
au cunoscut o creștere constantă (29,5% până în periferie, sectoarele au fiecare în administrare
acest moment), ceea ce reprezintă un fenomen o parte din centrul orașului, ceea ce face dificilă
singular în România, mulți dintre locuitorii Capi- o coordonare a intervențiilor în zona cea mai
talei migrând spre localitățile din jurul orașului. reprezentativă a Capitalei4.
Astăzi, trei sectoare din București (sectoarele Studiul de consum cultural la nivelul
2, 3 și 6) depășesc 300.000 de locuitori, ceea Bucureștiului9 confirmă faptul că, în cazul multor
ce le face comparabile, ca populație, cu cele bucureșteni, există o slabă identificare a cartieru-
mai mari orașe din țară: Iași, Cluj-Napoca, lui din care provin, multe dintre referințele oferi-
Constanța sau Timișoara. Sectorul 1 are, în te de ei ținând mai degrabă de străzi, bulevarde,
schimb, cea mai mică populație și cea mai mare stații de metrou sau echipamente publice.10
Harta 1: Princi-
palele cartiere
bucureștene 10
suprafață. Cu aproape 400.000 de rezidenți, Același studiu indică aspectele față de care
sectorul 3 este mai populat decât orice alt bucureștenii sunt cel mai mulțumiți și care intră
oraș din România, în afara Bucureștiului ca în categoria activităților de petrecere a timpu-
întreg. Din această perspectivă, sectoarele au lui liber. Parcurile din București ocupă prima
o populație prea numeroasă și prea eterogenă poziție în topul mulțumirii persoanelor ches-
pentru o guvernare eficientă6, îngreunată și tionate: 51% mulțumiți și total mulțumiți. Alte
de o coordonare deficitară între administrația activități menționate sunt „numărul și calitatea
municipală și cea de sector. evenimentelor culturale desfășurate în instituții
publice de cultură” (37%) și „numărul și calitatea
Deși nu au nicio funcție administrativă, carti- evenimentelor desfășurate în aer liber” (34%).
erele sunt mult mai relevante din punctul de
vedere al identității locuitorilor lor. Nu există În topul nemulțumirilor, majoritatea mențiunilor fac
însă o identificare clară a numărului și granițelor referire la infrastructura stradală. Traficul de mașini
cartierelor la nivelul orașului. Planul de Mobilita- este prima dintre ele, 74% dintre cei chestionați
te Urbană Durabilă7 listează 27 de cartiere prin- declarându-se nemulțumiți și total nemulțumiți.
cipale, proiectul „Revitalizare urbană orientată De asemenea, 82% dintre cetățeni sunt de acord cu
spre comunitate”8 a identificat 61, în timp ce PUG afirmația că București „este un oraș aglomerat”,
Dinamic propune o împărțire în 70 de cartiere, a iar cei mai mulți și-au exprimat dezacordul față
căror relevanță identitară și funcțională urmează de afirmația că „este un oraș curat”: 37% dezacord
să fie confirmată printr-o serie de studii urbanis- și dezacord total. În plus, 52% dintre cetățeni sunt
tice și antropologice. Harta 1 include principalele nemulțumiți de curățenia în spațiile publice.
cartiere bucureștene.
9 Institutul Național pentru Cercetare și Formare în Cultură
6 Idem (2015): „Studiu de consum cultural pentru Municipiul București”, realizat
7 Plan de Mobilitate Urbană Durabilă Regiunea București-Ilfov la comanda ARCUB în cadrul procesului de fundamentare a Strategiei
2016-2030 (în continuare „PMUD”). culturale a municipiului București 2016-2026 (denumit în continuare
8 Rezultat al proiectului „Revitalizare urbană orientată spre INCFC (2015) / „Studiul de consum cultural”).
comunitate – Noi instrumente pentru revalorificarea spațiilor publice ale 10 Wikimapia și cartare personală a autorilor planurilor (vezi
cartierelor bucureștene”, realizat în 2011 de Asociația Urban2020 creditarea din pagina finală „Echipa”). 11 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
2 Ecosistemul cultural
B
Dans Clasic și Dans contemporan),
ucureştiul se bucură de cea mai complexă Muzică (Jazz, Pop şi europop, Manele, Indie,
infrastructură, producție și ofertă cultu- Muzici tradiţionale), Artă contemporană, Film,
rală din țară. În Capitală își desfășoară Activitate Editorială, Design, precum și, ca te-
activitatea o foarte mare parte din insti- matici transversale, Arta şi cultura pentru copii,
tuţiile de cultură proeminente la nivel național, Cultura Minorităților, Noi modele independente
cele mai multe organizații non-guvernamentale, de organizare în viața culturală, Cultură digitală
cele mai multe companii private subsumate dome- și Mediu.
niului mai larg al industriilor creative, instituții
de învățământ care adresează o paletă largă de Toate aceste analize sectoriale, care sunt dis-
formări artistic-vocaționale sau profesionale în ponibile online spre consultare1, alături de o
domeniul culturii ș.a.m.d. Producția și oferta cul- serie de alte studii și rapoarte existente, inclusiv
turală bucureșteană acoperă toate domeniile cul- rapoartele de activitate ale instituțiilor publi-
turale, cu o mare varietate a practicilor artistice, ce, au hrănit procesul de analiză a contextului
de la sectoarele tradiționale ale culturii – patrimo- cultural bucureștean, a resurselor culturale
niul construit, muzee, biblioteci, teatru, dans (de existente, a punctelor forte și zonelor proble-
la balet, la dans contemporan), operă și operetă, matice, a oportunităților și riscurilor specifice
muzică (de la muzica clasică, la jazz, indie, pop, fiecărui domeniu și au contribuit la identificarea
hip-hop, la muzică tradițională sau manele) și unor teme strategice la nivelul orașului, pe baza
alte practici performative (precum stand-up), arte cărora să se construiască viziunea și strategia de
vizuale contemporane – și cele tradiționale ale dezvoltare culturală. Aceste teme strategice sunt
industriilor culturale – cinema, carte, producție prezentate la finalul acestui capitol, nu înainte de
muzicală, audiovizual, multimedia –, până la a trece în revistă, în mod sintetic, două aspecte
domeniul mai larg al sectoarelor creative, care in- critice ale sectorului cultural bucureștean – care
clude producția digitală interactivă (jocuri video, țin de infrastructura culturală și de structura-
aplicații), arhitectură, urbanism, design, modă, rea sectoarelor culturale în funcție de modul de
artizanat, artă populară, gastronomie etc. organizare, funcționare și finanțare. Acestea sunt
fundamentale pentru clarificarea oportunităților
Abordarea acestui proces de planificare strategică și conflictelor și pentru structurarea acțiunii pu-
a fost acela al culturii în sens larg, ce presupu- blice în materie culturală.
ne integrarea și legitimarea diverselor forme de
expresie, producție, distribuție și participare cul-
turală, recunoscând contribuția tuturor acestor
manifestări la o efervescență culturală, coeziune
socială și dezvoltare economică.
B
ucureştiul deține cea mai importantă UNATC) și cele aflate în proprietate sau adminis-
infrastructură culturală din ţară, atât trare privată din zona galeriilor (atât rețeaua Uni-
prin numărul de echipamente cultu- unii Artiștilor Plastici, cât și mai recentele galerii
rale1, cât şi prin diversitatea lor (de la comerciale sau art spaces), cinematografelor și
muzee și biblioteci, la teatre și săli de concerte, librăriilor. Foarte multe din aceste echipamente,
galerii și cinematografe, librării, magazine de publice sau private, nu sunt accesibile persoanelor
design sau cluburi), ele fiind deopotrivă mari și cu dizabilități (deși nu există o cartografiere exactă
mici, publice și private. în acest sens), iar pentru majoritatea celor accesi-
bile nu există o marcare specifică pe paginile web,
Pe de altă parte, însă, aceste echipamente sunt în programele lor sau pe website-urile de vânzare
concentrate excesiv în zona centrală a orașului, bilete online etc5.
existând un deficit cronic în cartiere (a se vedea
Harta 2). De altfel, există un deficit de spații Majoritatea instituțiilor culturale publice
pentru diverse funcțiuni (de la spații de expu- bucureștene funcționează în propriile spații, cu
nere/prezentare/difuzare, la ateliere, spații de câteva excepții, printre care Centrul Național al
producție, cercetare, laborator etc.)2 la nivelul Dansului, Teatrul Nottara (închis reprezentațiilor
întregului oraș. În plus, în lipsa unor investiții publice la sfârșitul anului 2015 datorită riscului
consecvente, multe dintre echipamentele seismic) și Muzeul Național al Literaturii Române
existente sunt subdimensionate, improprii sau (evacuat în 2014 în urma retrocedării și pentru
puțin atractive. care un nou spațiu va fi deschis în 2016)6. Există
instituții cu o varietate de echipamente, fie con-
Nu în ultimul rând, Bucureștiul a fost afectat centrate (precum Teatrul Național București, cu 7
major la nivelul infrastructurii culturale de legea spații), fie cu filiale răspândite în teritoriu, dintre
care interzice derularea activităților publice în care trebuie menționate în mod special Biblioteca
clădirile cu risc seismic de gradul I3. Numeroase Metropolitană (32 de filiale deschise) și Muze-
spații, deopotrivă în proprietate sau administrare ul Municipiului București (cu 12 muzee și case
publică și privată, au fost închise la finalul anului memoriale distincte, dintre care 9 active, o a zecea
2015, fără să se fi lansat până în acest moment urmând să se redeschidă în 2016).
un program de consolidare a lor. Asta se adaugă
deja îndelungatului proces al retrocedărilor, prin Unele din aceste echipamente sunt insuficiente,
care o serie de echipamente culturale se află încă un exemplu fiind lipsa unor spații de expoziții
în litigiu. temporare în multe muzee, sau neadapta-
te profilului activității, având altă destinație
Astfel, Bucureștiul se bucură, în primul rând, de o inițială, cum sunt unele filiale ale Bibliotecii
importantă infrastructură culturală tradițională, Metropolitane. În plus, există foarte puține
cu o capacitate de peste 22.000 persoane/zi în spații de socializare (cafenele, magazine etc.) în
spațiile publice de spectacole și evenimente și instituțiile publice, Muzeul Țăranului Român
de circa 50.000 vizitatori/zi în muzee4. Aceasta fiind singular și un reper al orașului în acest
este reprezentată în principal de infrastructura sens, prin varietatea de funcțiuni oferite com-
instituțiilor culturale publice (muzee, biblioteci, plementar activității muzeale: ateliere, specta-
teatre, săli de concerte, operă și operetă, instituții cole de teatru, magazin, Clubul Țăranului, Noul
de educație artistică, spații de expoziții etc.), la Cinematogral al Regizorului Român și târgu-
care se adaugă echipamentele unor instituții de rile de weekend. Multe dintre echipamente se
învățământ (precum Universitatea de Muzică sau confruntă și cu insuficiența și proasta utilare a
toaletelor publice, iar aproape toate instituțiile
culturale se plâng de lipsa locurilor de parcare,
1 În condițiile în care există o varietate terminologică pentru
indicarea spațiilor amenajate pentru derularea anumitor activități
atât pentru mașini, cât și pentru biciclete, ceea
(echipamente, infrastructuri, dotări, facilități etc.), am folosit în ce afectează frecventarea lor.
documentul de față termenul de „echipamente”, în corelare cu
PUG Dinamic, principalul document de planificare urbană la nivelul
municipalității.
2 Diagnoză confirmată și de Strategia de Dezvoltare Teritorială a
României, în care Bucureștiul este încadrat în categoria cu cea mai mare
nevoie de investiții în infrastructura culturală la nivel național. 5 Deși există reglementări legale care prevăd obligativitatea
3 Legea nr. 282/2015 pentru modificarea şi completarea accesibilizării spațiilor publice (primele termene limită au fost depășite
Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea încă din decembrie 2006).
riscului seismic al construcțiilor existente. 6 În plus, renovarea Teatrului Ion Creangă și a Teatrul Evreiesc de
4 Conform PMUD București-Ilfov 2016-2030. A se vedea Anexa 1 Stat și echiparea noului spațiu al Teatrului Național de Operetă și Musical
pentru detalii suplimentare. Ion Dacian erau, în mai 2016, încă în curs de finalizare. 13 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
sau autorizare, o inventariere a lor este dificil de multifuncționale de dimensiune medie precum
făcut. Cu excepția Teatrului de pe Lipscani și a The Ark, Hanul Gabroveni al ARCUB sau Creart
Teatrului Elisabeta, aceste spații sunt mici, având și teatre și cluburi private, în marea lor majori-
o capacitate între 40 și 120 de locuri; capacitatea tate de mici dimensiuni, care funcționează într-o
totală este estimată, orientativ, la maxim 2.000 bună măsură ca spații gazdă. Spațiile instituțiilor
de locuri8. În acest context, ar trebui menționat publice de spectacole, organizate în covârșitoarea
și WASP ca cel de-al doilea spațiu, privat, dedicat lor majoritate ca instituții de repertoriu, sau cele
dansului contemporan în București (alături de ale muzeelor sunt folosite ocazional pentru a
Centrul Național al Dansului). găzdui alte evenimente, în cadrul unor festivaluri
proprii sau pe baza unor contracte de parteneriat
Bucureștiul dispune de foarte puține spații gaz- sau închiriere, fără colaborări pe termen lung.
dă pentru evenimente culturale, având câteva Există, prin urmare, o nevoie stringentă pentru
echipamente mari consacrate (Sala Palatu- o mai mare diversitate de spații gazdă de diver-
lui, Sala Polivalentă și Pavilionul de Expoziții se dimensiuni care să permită în mod flexibil și
Romexpo și, în aer liber, Arenele Romane și eficient prezentarea unei oferte diverse de eveni-
Stadionul Național Lia Manoliu), câteva spații mente, de la spectacole și concerte, la expoziții
sau târguri, produse de companii și inițiative
8 Estimare orientativă a autorului în raportul sintetic privind private care nu dispun de spații proprii, și să
domeniul teatral (Iulia Popovici), bazată pe informații publice, informări
personale și inventarierea spațiilor active în mod curent în luna iunie
găzduiască în mod constant o ofertă mai impor-
2015, capacitatea spațiilor private fiind însă greu de estimat, tocmai tantă din țară sau din străinătate. Există intenția
din cauza caracterului neformalizat al activităților de prezentare de construirii a două noi echipamente gazdă – o sală
spectacole (activități care funcționează permanent, ocazional sau
discontinuu, în spații dedicate exclusiv teatrului sau în baruri, cafenele, multifuncțională de 12.000 de locuri în cadrul
galerii etc.). complexului sportiv Lia Manoliu (PMB) și o sală 15 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
de concerte cu 2.000–2.400 de locuri (Ministerul ilor este încă subdezvoltată în raport cu resursele
Culturii)9, însă este nevoie de o gamă mult mai creative existente și nevoile unui oraș precum
variată de echipamente, deopotrivă în proprietate Bucureștiul. Date fiind constrângerile financiare,
și administrare publică și privată. în lipsa oricărui sprijin public, spațiile private
sunt de regulă mici și foarte mici, existând foarte
În afara celor două echipamente în aer liber puține spații de expunere de mai mari dimensiuni
amintite mai sus, trebuie menționată și existența (acestea sunt, de regulă, în administrarea unor
altor două echipamente outdoor de mari dimen- instituții publice, precum Sala Dalles a MNAC,
siuni (peste 2.500 de locuri): Teatrul de Vară din actualmente în renovare). Asta face extrem de
Herăstrău (aflat în administrarea Teatrului de dificilă realizarea unor proiecte expoziționale
Revistă Constantin Tănase) și Amfiteatrul Mihai diverse. În plus, 2015 a marcat închiderea Anexei
Eminescu din Parcul Național (aflat în adminis- MNAC, unul din cele mai importante spații de
trarea Centrului Cultural Mihai Eminescu al Sec- proiecte din București, din cauza riscului seismic.
torului 2), care sunt puțin folosite. Li se adaugă
mici infrastructuri în câteva parcuri bucureștene În ceea ce privește cinematografele bucureștene,
(Tei, Titan), însă acestea sunt extrem de reduse evoluția lor a fost dramatică. În 1983, în oraș
și puțin atractive. PMB a inițiat un larg proiect existau 93 de cinematografe11. Dintre acestea,
de amenajare a unui circuit turistic pe Lacurile astăzi mai sunt funcționale doar 8 cinematografe
Floreasca și Tei, blocat momentan din motive tradiționale cu o sală, jumătate din ele aflându-
de finanțare, care include amenajarea a două se în administrarea unor instituții publice, fie că
amfiteatre pentru activități culturale și de agre- este vorba de Arhiva Națională de Filme, de MȚR
ment (unul pe Lacul Floreasca și unul pe Lacul sau de Institutul Francez (a se vedea Harta 2 și
Tei), a unei săli poli-funcționale cu o suprafață de Anexa 1). La această precaritate au contribuit
260 mp și o capacitate de 360 de persoane (Lacul retrocedările, proasta administrare și sprijinul
Floreasca) și a cinci platforme pentru activități public foarte redus din acest domeniu, precum și
culturale și de agrement (patru pe Lacul Floreas- schimbările tehnologice importante, care solicită
ca și una pe Lacul Tei). Un alt proiect prevede investiții pentru digitalizare).
reabilitarea Teatrului Bazilescu (atât la inițiativa
Primăriei Sectorului 1, cât și a PMB). Anul 2015 a marcat închiderea a 3 săli din cauza
riscului seismic, iar încă o sală (Scala) a fost scoa-
Pe de altă parte, o serie de instituții publice au să recent din circuit prin schimbarea destinației.
adaptat sau dezvoltat recent mici infrastructuri Toate cele 8 cinematografe existente se află în
în aer liber în apropierea instituțiilor, care să le centrul orașului, cele de cartier care reprezen-
permită programe mai atractive pentru public pe tau odată principalele atracții în afara centrului
perioada verii (cinema outdoor MȚR și Creart, fiind abandonate sau schimbându-și destinația.
amfiteatrele/ spațiile de pe acoperișurile Teatru- Primăriile de sector au lansat însă în ultimii ani,
lui Țăndărică și Teatrului Național). odată cu schimbarea legislației, câteva inițiative
de recuperare de la RADEF Româniafilm, în
În ceea ce privește galeriile de artă sau spațiile de domeniul public al autorității locale, a unor foste
proiect în domeniul artelor vizuale (art spaces), cinematografe de cartier, în vederea renovării,
majoritatea sunt în proprietate sau administrare modernizării și reincluderii lor în circuitul cultu-
privată, de la cele 6 galerii ale Uniunii Artiștilor ral ca cinematografe sau spații multifuncționale –
Plastici (care administra în 1989 40 de galerii), la Cinema Gloria în Sectorul 3 (modernizare în curs
numeroase alte galerii și spații care au, de regulă, de finalizare), ca spațiu multifuncțional, și cine-
dimensiuni mici. Așa cum se întâmplă în cazul matografele Favorit și Giulești în Sectorul 6, aflate
spațiilor și inițiativelor private, nu există o car- în faza de proiect, în timp ce Primăria Sectorului 1
tografiere exactă a tuturor spațiilor active, aflate este încă în proces cu Româniafilm pentru prelua-
într-o dinamică continuă, însă un eveniment rea unor cinematografe din zona centrală.
precum Noaptea Albă a Galeriilor10 a fost o plat-
formă foarte utilă de promovare a lor, de coagu- Pe de altă parte, s-a dezvoltat în timp o amplă
lare a domeniului și de atragere a publicului. Cea rețea de săli de cinema multiplex, odată cu ex-
de-a noua ediție, din 2015, a reunit 40 de galerii plozia mall-urilor bucureștene. În prezent, există
și 31 de spații alternative, marcând o evoluție de 97 de săli în 9 mall-uri, marea majoritate aflate
la cele 12 ale primei ediții din 2007, la 28 în 2009, în afara centrului, oferind astfel o infrastructu-
40 în 2010, 54 în 2013 și peste 70 în 2014. Cu ră importantă în cartiere. Acestea au asigurat
toată această spectaculoasă creștere, zona galeri- suportul pentru transformarea cinematografu-
lui în cea mai importantă practică culturală a
9 Ar fi de amintit și proiectele de modernizare, în vederea bucureștenilor, dar a și dirijat tipul de consum
găzduirii Campionatului European de Fotbal din 2020, a 5 stadioane în special către filme comerciale hollywoodiene,
bucureștene, cu potențial de a deveni spații gazdă pentru mari
evenimente.
R 16 10 http://noapteagaleriilor.ro 11 www.salvatimareleecran.ro
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
oferind un acces extrem de limitat producțiilor Așa cum menționam deja, și după cum se poa-
românești sau europene și filmelor de artă, în lip- te vedea în Harta 2, echipamentele culturale
sa unor reglementări favorabile la nivel național. tradiționale sunt concentrate în mod covârșitor
Cu tot succesul internațional al filmului româ- în zona centrală a orașului, unde densitatea
nesc din ultimii 10 ani, infrastructura de difuzare populației nu este mare, dar locurile de muncă și
cinematografică din București continuă să fie cererea de servicii sunt la cote ridicate. Se esti-
cronic inadaptată în a prezenta o gamă variată mează că muzeele, bibliotecile și teatrele publi-
de producții, în cadrul unor festivaluri și cu atât ce, spre exemplu, se află în proporție de 68% în
mai mult în regim de difuzare. O altă lipsă este centrul orașului (o zonă de aprox. 25 km2), 24% în
cea a unor cinematografe de mai mari dimensiuni inelul central (68 km2) și doar 8% în afara aces-
pentru premiere și alte evenimente de gală. tuia (155 km2)12. În plus, infrastructura culturală
este dezvoltată cu precădere în centru și nord,
În ceea ce privește librăriile, aflate aproape inte- urmând tendințele de dezvoltare ale orașului
gral în proprietate sau administrare privată, nu- spre nord, în zona sudică existând foarte puține
mărul lor real e relativ dificil de estimat datorită echipamente13. În plus, acestea sunt dezvoltate
dinamicii îngrijorătoare cu care se închid multe într-o bună măsură pe o axă nord-sud, ceea ce
dintre unități sau a relocărilor tot mai frecvente. face ca prezența lor în zonele estice și vestice să
El poate fi estimat însă în jurul cifrei de 100-110, fie extrem de limitată. Comparând aceste date
dintre care aproximativ 70% sunt reprezentate de cu harta densității populației bucureștene, care
lanțuri de librării, care cumulează, probabil, în locuiește în proporție de aproximativ 75% în ma-
jur de 85-90% din vânzarea de carte în sistem de rile ansambluri de locuințe colective construite
retail din București. Acestora li se adaugă puțin în anii ‘60-80 (unde un mare număr de locuitori
peste 10 mici librării bucureștene independente, împart spațiul public și funcțiunile publice), se
care sunt de regulă specializate (în carte străi- observă existența unui deficit major de echipa-
nă sau anumite tematici) sau aparțin editurilor. mente culturale în proximitate pentru majorita-
Compania de Librării București SA (CLB), conti- tea bucureștenilor, o lipsă cronică de funcțiuni
nuatoarea fostului lanț de librării de stat, deține publice existând și în zone rezidențiale constituite
cel mai mare număr de unități din Capitală (45), precum Dămăroaia, Pajura, Uranus, 13 Septem-
de regulă de mici dimensiuni, dar s-a confrun- brie, Giulești14 (vezi Harta 3).
Dintre instituțiile culturale publice de spectacole, plan deschiderea unui spațiu propriu, însă în zona
Teatrul Masca (Militari) și Opera Comică pentru centrală – Piața Amzei, iar Centrul Cultural Euro-
Copii (Giulești) sunt singurele situate în afara pean Sector 6 are în plan transformarea fostului
inelului central17. La acestea se adaugă câteva mici Cinema Favorit într-un spațiu cultural comunitar
muzee din cadrul Muzeului Municipiului București (proiectul propus este însă contestat ca urmare a
și a Muzeului Literaturii, precum Casa Memorială intenției de dărâmare a actualului cinematograf
Arghezi (Mărțișor) a MNLR, sau alte câteva muzee și de construire a unei noi clădiri mult mai mari)
din afara zonei centrale, precum și Teatrul de vară și modernizarea cinematografului Giulești. De
din Parcul Herăstrău al Teatrului Constantin Tă- remarcat în acest context este faptul că cinemato-
nase și alte câteva spații gazdă (vezi Anexa 1). grafele de cartier, dintre care, actualmente (mai
2016), nu mai funcționează nici unul, au reprezen-
Numărul mic de infrastructuri din afara centru- tat unele din puținele spații culturale, dar și repere
lui a fost compensat într-o oarecare măsură de ale cartierelor de blocuri și ale locuitorilor lor, a
instituțiile publice bucureștene prin organizarea, căror necesară revitalizare (a celor puține care mai
de către majoritatea dintre acestea, a unor eveni- există) trebuie să împace nevoia de modernizare
mente în afara spațiilor proprii, atât în aer liber și de noi funcțiuni cu nevoia de conservare a unor
(în special în parcuri, Herăstrău, Cișmigiu și IOR- elemente identitare și de istorie locală recentă19.
Alexandru Ioan Cuza fiind cele mai folosite), cât și
în spații cu altă destinație, precum școli, mall-uri, O salutară continuare, chiar dacă sensibil redusă,
centre sociale, case de copii, spitale etc. Dintre a fostelor echipamente culturale din cartiere o
acestea, ar fi de remarcat în mod special activita- reprezintă și micile librării de cartier din rețeaua
tea de teatru de stradă a Teatrului Masca în diverse CLB, chiar dacă atractivitatea lor este redusă
spații publice (în mai toate parcurile bucureștene comparativ cu a lanțurilor de librării, din care o
sau la metrou) și a Teatrului Țăndărică, care a bună parte au deschis unități exclusiv în mall-uri
urmărit în ultimii ani, în mod consecvent, atrage- la nivelul cartierelor (vezi Harta 2).
rea unui public nou prin itinerarea producțiilor
în afara spațiului său, atât printr-o stagiune la Acestora li se adaugă o serie de alte inițiative pri-
Grand Cinema & More din Mall Băneasa, cât și vate în afara centrului, diverse ca tip de spațiu și
prin utilizarea unei infrastructuri mobile pentru capacitate, ca tematică, abordare, mod de orga-
spectacole în parcuri pe durata verii. Stagiunea de nizare și finanțare, dintre care am aminti Centrul
la Mall Băneasa, care a atras în 2014 peste 16.000 Educațional Replika (Tineretului), Make a Point
de spectatori plătitori, adică 12% din publicul total (Pantelimon), tranzit.ro (Carol/Uranus), NOD
al teatrului, la 39 de reprezentații, aproape toate Makers Space (Tineretului/Lacul Văcărești), The
cu sala plină18, este un excelent exemplu al cererii Ark (Rahova/Uranus). Cu excepția Make a Point
existente pe întregul teritoriu, care poate fi atrasă și a unor galerii din nordul orașului, marea ma-
printr-o programare de calitate, constantă și bine joritate a acestor spații sunt situate în interiorul
promovată, într-un spațiu primitor. inelului central. Foarte multe inițiative private
non-profit s-au deschis și închis de-a lungul
Primăriile de sector au început treptat să ofere timpului ca urmare a dificultății susținerii unor
o alternativă în cartiere, în special prin centre- asemenea spații, în lipsa unui sprijin public la
le culturale de sector, existente în 5 cartiere. În nivel infrastructural.
momentul de față, însă, doar sectoarele 2, 3 și 4
dispun de echipamente proprii, iar unul dintre ele Este important de remarcat că majoritatea
(Centrul Cultural Casa Artelor al S3, din fosta Casă covârșitoare a acestora funcționează în spații în
Ioanid) este situat relativ central. Echipamentele proprietate privată, în special prin închiriere.
sunt diverse, de la săli de spectacole (sectoarele 2, Câteva inițiative private non-profit au funcționat
3 și 4) și săli de expoziții și cursuri (S4), până la de-a lungul anilor în spații în proprietate publică
un amfiteatru în aer liber de 3.000 de locuri (S2). printr-un parteneriat cu autoritățile locale, adu-
Primăria Sectorului 2 susține activități culturale când astfel o ofertă nouă și o participare sporită
și în cadrul centrelor socio-culturale, dintre care în cartiere. Un exemplu este Centrul Multi Art
Centrul Calderon deține și un spațiu de spectacole. Dans (Carol/Uranus), la sfârșitul anilor ‘90, pri-
mul spațiu de dans contemporan și un precursor
Primăria Sectorului 3 este în curs de a realiza sin- al Centrului Național al Dansului de astăzi, care
gura reabilitare a unui fost cinematograf de cartier a funcționat câțiva ani în fosta Casă de cultură de
– Gloria, care urmează să se redeschidă în 2016. sector nefuncțională. Deși de succes, el s-a închis
Centrul Cultural pentru Tineret Sector 1 are în în momentul în care autoritatea locală a încetat
acest sprijin. Din păcate, parteneriatul public-pri-
19 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
ficul 2) prezintă o situație mai nuanțată. Astfel, librăriile bucureștene. De asemenea, unele mall-uri
dacă parcurile au în toate cartierele o frecventare sunt, tot mai frecvent, spațiul de derulare a unor
mare (cu variații care țin și de spațiile verzi dis- spectacole, concerte, expoziții (precum expoziția
ponibile – a se vedea Harta 5), mersul la mall este Muzeului Municipiului București despre cartierul
o activitate frecventă mai ales în jumătatea sudică Berceni în Sun Plaza) sau ateliere cu copii, inițiate
a orașului, în afara centrului, unde echipamente- atât de administratorii acestor spații, cât și de
le culturale, și în general echipamentele publice organizații culturale, publice sau private, care se
(inclusiv infrastructura de socializare), sunt mai îndreaptă către locurile frecventate de bucureșteni.
rare iar mall-urile mai dese și în proximitate, în De notat mai ales acțiunea extrem de activă a
timp ce plimbatul pe stradă este o activitate frec- Mall-ului Băneasa în prezentarea de spectacole de
ventă mai ales în jumătatea nordică, unde spațiile teatru, acesta devenind, de facto, un spațiu cultural
publice sunt mai atractive. important în zona de nord a orașului.
Un alt model este cel al spațiului de expunere cu un angajament pe termen lung. Un exemplu mai
vânzare. Astăzi există nu doar zeci de librării sau recent este Piața Amzei, în care Primăria Sectoru-
galerii de artă în București, ci și alte spații dedi- lui 1 va colabora cu The Institute pentru crearea
cate design-ului de produs sau vestimentar (pre- unui program de revitalizare prin design contem-
cum Dizainăr sau Molecule F), care funcționează poran a acestui spațiu, pentru un an de zile.
și ca platforme de promovare a creativilor ro-
mâni. Fără un program coerent de susținere și Un alt tip de spațiu dedicat comunității antre-
impulsionare a acestor mici spații creative, multe prenoriale (inclusiv creative) din București îl
dintre ele dispar, căci nu fac față competiției cu reprezintă hub-urile (spații de lucru și întâlniri
marile lanțuri de magazine – este și cazul micilor închiriate membrilor comunității). Există patru
meșteșugari (cizmari, tapițeri, reparații mobilă hub-uri care fie fac parte din rețele internaționale
veche etc.) sau al anticariatelor. (Impact Hub, Tech Hub), fie sunt inițiative locale
(Connect Hub, 360 Hub, cu NOD Makerspace care
O parte din aceste afaceri au tendința să se aglo- oferă și spații de birouri).
mereze în același spațiu geografic și să genereze,
astfel, un cartier creativ (care participă la vizibili- Este important de menționat că aceste inițiative
tatea și sustenabilitatea sa). Este cazul zonei de pe private își găsesc deseori un sprijin financiar
Calea Griviței, lângă UNARTE, în care se regăsesc în companiile multinaționale care își asumă să
magazine de obiecte de artă, accesorii pentru susțină aceste proiecte fie ca parte dintr-un pro-
artiști sau produse pentru hobby-uri. Un alt areal gram mai amplu de Corporate Social Responsabi-
este cel al magazinului Muzica de pe Calea Vic- lity (CSR), cum ar fi, de exemplu, programul Ur-
toriei, care a adunat în jurul său mai multe mici baniada al ING Bank sau programele UniCredit de
magazine de instrumente muzicale. Aceste zone susținere a artei contemporane, fie ca potențiale
creative pot fi puse în valoare și promovate ca canale de marketing pentru produse adresate an-
atare, profitând de efervescența zonelor universi- treprenorilor din sectoarele culturale și creative.
tare, și complementate de mici afaceri creative.
Indiferent de statutul juridic sau domeniul
Urmând fenomenul internațional în ceea ce cultural vizat, ceea ce caracterizează în gene-
privește dezvoltarea de maker space-uri (spații ral infrastructura culturală din București este
de ateliere și creație oferite pe baza unei taxe de o slabă accesibilitate oferită de transportul în
membru), în București s-au deschis deja NOD comun și lipsa unei corelări între infrastructura
Makerspace (în aprilie 2015) și FabLab (în iulie de transport și cea culturală (de la existența unor
2012), care oferă acces la servicii profesionale de stații la rutele de transport), cu impact major
prelucrare laser, prelucrare CNC sau printare 3D. asupra atractivității și frecventării multor spații
În afară de aceste servicii, aceste spații reprezintă culturale. Problema infrastructurii de transport
locuri de întâlnire și coagulare a comunității ino- este cu atât mai critică pentru echipamentele din
vatorilor locali și fac parte dintr-o rețea globală de afara centrului orașului. În plus, deși concentrate
astfel de spații care au luat avânt în toată lumea. pe o suprafață relativ restrânsă, echipamentele
culturale și oferta lor nu sunt de regulă legate sau
Cazul NOD Makerspace este unul foarte interesant integrate în trasee de vizitare care să încurajeze
pentru că a fost dezvoltat într-un complex indus- frecventarea lor deși, așa cum notam, au început
trial (Industria Bumbacului S.A) și a reușit să să apară inițiative de integrare și clusterizare.
anime multe dintre spațiile lăsate în paragină sau
închiriate ca spații de depozitare și să atragă alte Atelierele și spațiile de producție (ateliere de
inițiative care să se dezvolte pe aceeași platfor- artiști, spații de repetiții, studiouri de înregistrări,
mă geografică (centrul comunitar La Firul Ierbii, ateliere de creație în design etc.) reprezintă o zonă
festivalul Creative Est, terasa Gastrobar). Un caz cu un mare deficit la nivelul orașului. Cea mai
similar este reprezentat de Halele Carol, aflate în amplă rețea de ateliere aparține Uniunii Artiștilor
proprietate privată, care, în parteneriat cu echipa Plastici, care administrează 260 de unități (o
revistei de arhitectură Zeppelin, au găzduit o serie bună parte din ele în proprietate publică)21, noi
importantă de evenimente prin activare tempora- inițiative private precum NOD Makerspace sau
ră (dedicate patrimoniului și intervențiilor urba- hub-urile venind să răspundă și ele acestei nevoi.
ne, festivalul Rokolectiv, concerte, seri de film), în Sunt necesare însă investiții noi, publice și priva-
prezent fiind planificată o implantare permanentă te, pentru dezvoltarea de spații creative, de experi-
a unor inițiative artistice și de recreere. Ținând mentare și producție, pe întreg teritoriul orașului.
cont de experiența acestor inițiative, un parte-
neriat solid, pe termen lung, între antreprenorii Deficitul cronic al unor spaţii deschise de crea-
culturali și proprietarii spațiilor industriale este ţie şi de întâlnire cu scopuri culturale, artistice
esențial pentru a dezvolta cu adevărat un nou
echipament. Deseori, aceste parteneriate au fost 21 Cu peste 60 de ateliere cu risc de evacuare datorită riscului
foarte fragile, fără un plan de dezvoltare și fără seismic. Înainte de 1989, UAP administra aproape 600 de ateliere. 21 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Harta 7: Monumen-
tele istorice și situri-
le de patrimoniu din
București
[Sursa: Institutul
Național al Patrimo-
niului]
Pe de altă parte, există un extins „București nefo- Harta 8: O cartografiere a spațiilor nefolosite cu potențial de activare
losit” – un fond construit nefolosit foarte mare, de culturală
la spații scoase din circuitul economic (marile zone [Sursa: Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” – Centrul de Cercetare,
foste industriale care trebuiesc revitalizate și inte- Proiectare, Expertiză și Consultanță București]
grate în circuit urban, dar și fabrici și uzine relativ
izolate în țesutul urban), la numeroasele clădiri culturale la nivelul Bucureștiului23. Dincolo de
din centrul orașului închise funcțiunilor publice cele câteva inițiative publice deja amintite (Cinema
datorită riscului seismic sau neclarității statutului Favorit sau Teatru de Vară din Parcul Bazilescu),
juridic. Toate acestea duc la o scădere a calității merită menționat proiectul UAP de transformare a
spațiului public, dar reprezintă și oportunități de spațiului Combinatului Fondului Plastic din nordul
activare – temporară sau permanentă – în zona cul- Bucureștiului într-un centru multifuncțional de
turală. Asociația CALUP a lansat în urmă cu câțiva producție și difuzare culturală contemporană, dar
ani un proiect de cartografiere a spațiilor nefolosite și potențialul neexploatat al forturilor și bateriilor
și de activare temporară a lor prin proiecte creative din jurul orașului (pentru care există inițiative inci-
și evenimente22. Pornind de la baza de date elabo- piente privind forturile Jilava și Chitila).
rată de CALUP, Universitatea de Arhitectură „Ion
Mincu” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză
și Consultanță București a realizat, în cadrul pro-
cesului de elaborare a strategiei culturale, o carto-
grafiere extinsă a spaţiilor abandonate și a celor cu
potenţial de activare culturală. Au fost identificate,
astfel, peste 400 de spații abandonate, dintre care
56 cu potențial ridicat pentru zona culturală (a
se vedea Harta 8), aflate în proprietate publică și
privată (multe au însă un statut incert, neclaritatea
regimului proprietății fiind, de altfel, unul din im-
pedimentele reactivării lor). Acesta poate reprezen-
ta un foarte util punct de plecare în identificarea și
dezvoltarea de noi echipamente și spații cu valențe
23 Mai multe detalii și o descriere a acestor spații este disponibilă
22 beta.calup.ro la www.StrategiaCulturalaBucuresti.ro. 23 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Î
n funcție de statutul juridic, organizațiile monială (muzee, biblioteci, arhive), precum și a
culturale sunt organizate și funcționează di- operei, operetei și muzicii clasice, a circului, sunt
ferit, având nevoi distincte și cerând pârghii unii dintre cei mai importanți actori în domeniul
și instrumente specifice de implementare a teatral și al dansului și sunt active, de asemenea, și
strategiei. În ultimii ani, în București s-a creat o în zona artelor vizuale contemporane.
aparentă dihotomie între sectorul public și secto-
rul independent, provenită în parte dintr-o relati- Subvenționate din fonduri publice pentru în-
vă lipsă de dialog și cunoaștere a constrângerilor deplinirea unui mandat public local, municipal
cu care se confruntă fiecare dintre ele și născută sau național, instituțiile culturale bucureștene
în condițiile unei dezvoltări organice și constante funcționează în subordinea unei game variate
a sectorului privat care n-a fost acompaniată de de autorități, Consiliul General al Municipiului
un sprijin public pe măsură, ceea ce a generat București și Ministerul Culturii fiind principalele
frustrări de ambele părți. Cele două sectoare sunt foruri tutelare ale acestora. Autoritățile de sector,
însă la fel importante și complementare; au roluri dar și alte autorități și instituții naționale (pre-
distincte și necesită într-o bună măsură instru- cum Ministerul Educației, Ministerul Apărării,
mente diferite de sprijin din partea autorităților Banca Națională sau Administrația Prezidențială)
publice. Motiv pentru care am dori să menționăm susțin, de asemenea, instituții culturale specifice.
pe scurt, în continuare, principalele caracteris- Principalele instituții culturale bucureștene sunt
tici, obstacole și oportunități ale acestor tipuri de listate în Anexa 1; o sinteză a numărului principa-
actori culturali, în funcție de care se pot identifica lelor instituții publice adresate publicului larg este
instrumentele de intervenție specifice și eficiente inclusă în Tabelul 11.
pentru implementarea Strategiei.
În ceea ce privește activitatea culturală din sec-
Instituțiile culturale publice reprezintă unii dintre toare, care este mai puțin cunoscută la nivelul
cei mai importanți și recunoscuți actori culturali municipiului, dar în creștere, trebuie remarcat că
ai orașului (și pe plan național), caracterizați există servicii ale primăriei și/sau centre cultu-
prin tradiție de decenii și o legitimitate în spațiul rale în cinci sectoare din cele șase, fiecare sector
public. Ele sunt active în covârșitoarea majorita- funcționând într-un mod distinct. O parte dintre
te în zonele culturale tradiționale/clasice. Astfel, centre sunt organizate ca servicii publice (sec-
instituțiile publice sunt majoritare în zona patri- torul 4) sau instituții publice (sectorul 2, 3 și 6)
Biblioteci 1 1 5+ 7+
(33 filiale)
Teatru, dans & circ 14 2 16
Operă, operetă & concerte 1 5 1 7
Instituții cu mandat educativ și de 4 4
formare
Centre multidisciplinare 3 3
Spații gazdă 5 5
Centre culturale de sector 5 5
Total 26 5 19 29+
Tabelul 1: Numărul principalelor instituții culturale publice adresate 1 Agregare realizată de autori (a se vedea Anexa 1 pentru
detaliere). Unele instituții publice bucureștene nu se adresează publicului
publicului larg din București, în funcție de subordonarea administrativă
larg, ci reprezintă autorități de reglementare și sprijin sau instituții suport
pentru actorii culturali naționali (AFCN, CNC, INCFC etc.), și nu au fost
incluse în tabelul de mai sus. Prezența lor în București reprezintă însă un
R 24 avantaj pentru organizațiile culturale bucureștene.
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
aflate în subordinea Consiliului Local, altele ca 4 categorii: biblioteci, muzee, instituții și compa-
servicii în cadrul primăriei (sectorul 1, cu intenția nii de spectacole sau concerte și așezăminte cul-
însă de transformare în serviciu public cu perso- turale3, câteva instituții municipale și de sector,
nalitate juridică, Galeria Dialog din sectorul 2, și precum ARCUB sau Creart, fiind organizate ca
sectorul 3 – complementar activității Centrului servicii ale administrației locale. Reglementărilor
Cultural Casa Artelor). Sectorul 2 derulează o specifice pe domenii li se adaugă reglementarea
serie de activități culturale și prin centrele so- privind managementul instituțiilor publice de
cio-culturale de sector. Ele au o infrastructură va- cultură4, aplicabilă tuturor instituțiilor publi-
riată și o activitate diversă, de la cursuri artistice ce indiferent de domeniul sau subordonarea și
pentru adulți și copii, producții artistice (teatru, finanțarea lor. Aceasta prevede selectarea ma-
concerte), conferințe sau găzduirea producțiilor nagerilor pentru mandate limitate, pe baza unui
din alte spații, până la acțiuni culturale în spații concurs de proiect de management, și modul în
publice – precum parcuri sau mall-uri. Trebuie care conducerile instituțiilor publice de cultură
menționat că, în cele mai multe cazuri, centrele relaționează cu autoritățile administrației publice
culturale ale primăriilor de sector colaborează cu locale. Astfel, caietul de obiective (setul de cerințe
alte direcții din cadrul primăriei, precum Direcția formulate de către autoritate, pe care manage-
Generală de Asistență Socială și Protecția Copi- rul trebuie să le îndeplinescă prin intermediul
lului, însă nu colaborează deloc între ele sau cu programului minimal al instituției publice de
Primăria Municipiului București. cultură, în vederea satisfacerii nevoilor culturale
ale comunității), reprezintă fundamentul pro-
Din punct de vedere funcțional, instituțiile publi- iectului de management propus de manager, pe
ce (la care se face uneori referire prin sintagme baza căruia autoritatea publică alocă subvenția și
precum „zona instituțională/instituționalizată” evaluează anual realizările. Caietul de obiective
sau „instituții de stat”) beneficiază într-o ma- este, de aceea, un instrument cheie în implemen-
joritate covârșitoare de echipamente culturale tarea strategiei.
proprii și de subvenții anuale care acoperă între
80-97% din cheltuielile lor de funcționare și pro- La toate aceste prevederi specifice domeniului
gramare culturală, cu excepția câtorva instituții cultural se adaugă o serie de reglementări cu ca-
în care procentul fondurilor atrase este mai racter general, cu privire la angajarea și salariza-
ridicat, precum Școala de Artă București, sau a rea personalului din sectorul public5, la finanțele
celor foarte puține, precum Universitatea Popula- publice (relevante pentru modul în care se fun-
ră Ioan I. Dalles, care nu beneficiază de subvenții damentează și se aprobă proiectele de investiții
(ci doar de sprijin infrastructural) și se susțin publice)6, la Codul fiscal sau contabilitate7,
exclusiv din fonduri atrase2. ultimele din ele fiind aplicabile, de altfel, tuturor
persoanelor juridice. Toate aceste reglementări,
Aceste finanțări s-au situat în general sub nevoile moștenire a unei abordări administrativ-centra-
reale ale instituțiilor (mandatului și obiectivelor lizate inerțiale și nu a unui sistem public care își
lor), inclusiv la nivel investițional (cu variații creează instrumentele în funcție de obiectivele
de la o instituție la alta), cu alocări adesea im-
previzibile și întârzieri în fluxurile de aprobare. 3 Legea bibliotecilor, nr. 334/2002, republicată; Legea muzeelor
Avantajul extrem de important al subvenției și a colecțiilor publice, nr. 311/2003, republicată; Legea nr. 182/2000
privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată; OG
și infrastructurii de care beneficiază, care le nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte,
conferă stabilitate și o relativă predictibilita- precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată prin
te, și al legitimității în spațiul public și în fața Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare; OUG
nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității
autorităților, oferite de statutul lor, este dublat așezămintelor culturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 143/2007,
însă de inflexibilitate administrativă și de o cu modificările și completările ulterioare, ultima dintre ele puțin relevantă
pentru București.
birocrație excesivă, specifice administrației publi- 4 O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice
ce românești, care limitează într-o mare măsură de cultură, cu modificările și completările ulterioare; O.M.C. nr. 2799/2015
impactul activității acestor instituții și capacita- pentru aprobarea Regulamentului–cadru de organizare și desfășurare
a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru
tea lor de a răspunde creativ nevoilor publicului de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-
și schimbărilor din sectorul cultural. cadrului al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de
activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management,
emis pe baza și pentru punerea în aplicare a O.U.G. nr. 189/2008.
Astfel, majoritatea instituțiilor culturale adresate 5 Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată; HG nr.
publicului larg funcționează, indiferent de subor- 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea
principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant
donarea lor, pe baza unei legislații specifice prin- corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare
cipalelor domenii (legile de „sistem”), grupate în în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului
contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările
și completările ulterioare; Anexa IV din Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu
2 Raportul „Cartografierea finanțărilor pentru cultură”, realizat modificările și completările ulterioare.
de Funky Citizens la comanda ARCUB, detaliază subvențiile alocate 6 Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
principalelor instituții culturale municipale în perioada 2007-2015 (Funky completările ulterioare.
Citizens (2015)). 7 Legea contabilității nr. 82/1991, republicată. 25 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
care se doresc a fi atinse, generează un context Acestor limitări li se adaugă și funcționarea pe baza
restrictiv, inadaptat sectorului cultural. În plus, unor bugete anuale, care face dificilă planificarea
fapt care afectează întreg sectorul cultural, regle- și realizarea unor proiecte de termen lung și de im-
mentările sunt adesea necorelate sau aplicarea pact, a unor coproducții și colaborări internaționale.
lor nu este unitară (în special în materie fiscală).
Există, apoi, probleme de sistem specifice diver-
Dincolo de birocrația excesivă, de dificultatea selor domenii, legate din nou de o perpetuare
(sau imposibilitatea) angajării unor categorii de inerțială a unui mod de funcționare moștenit de
cheltuieli, una din principalele probleme o re- decenii, de la accentul excesiv pe „inventarul”
prezintă angajarea și salarizarea personalului bibliotecilor – o frână în transformarea lor în
din instituțiile publice, atât prin inflexibilita- veritabile centre în comunitate –, la necesitarea
tea și neadaptarea la nevoile de competențe ale reevaluării activității de cercetare în muzee, mar-
instituției, cât și prin nivelul redus al salariilor, cate și de legislația extrem de stufoasă și contra-
care fac dificilă motivarea angajaților și atragerea dictorie din domeniul patrimoniului.
unui personal cu competențele și expertiza nece-
sare. Ceea ce se impune (prin modificări legislati- Este nevoie, prin urmare, de crearea unor formu-
ve) ar fi: Îmbunătățirea nivelului de salarizare în le instituționale noi, mai deschise și mai flexibile,
toate categoriile de instituții publice de cultură; care funcționează cu succes în multe țări europe-
Introducerea unui sistem pecuniar motivațional, ne (de la fundații de utilitate publică, la partene-
care să nu fie bazat pe vechimea în muncă, ci pe riate între diverse autorități). Modelul asociațiilor
realizările și performanțele profesionale și artis- create de diverse municipalități pentru candida-
tice; Posibilitatea angajării nu numai pe perioadă tura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021
nedeterminată ci și pe perioadă determinată, poate fi un punct de plecare.
pentru realizarea unor proiecte/programe spe-
cifice, a unor specialiști competenți, care să aibă Organizațiile non-profit/ONG-urile/sectorul inde-
expertiza necesară, inclusiv din străinătate; pendent9, adică asociațiile și fundațiile organizate
Corelarea anexelor ce cuprind funcții, profesii, conform OG nr. 26/200010 ca persoane juridice
meserii specifice cu necesitățile reale ale fiecărei de drept privat fără scop lucrativ, reprezintă unii
categorii de instituții publice de cultură, precum dintre cei mai dinamici actori ai sectorului cultu-
și cu oferta instituțiilor de învățământ superior. ral bucureștean, care acoperă domenii și practici
Este de remarcat, în acest sens, că, ținând cont extrem de diverse. Aceștia aduc o ofertă comple-
de specificul activității instituțiilor de spectacole mentară sau alternativă instituțiilor publice (în
și concerte, acestea beneficiază deja prin OG nr. teatru, dans contemporan, unde zona independen-
21/2007 de un sistem mai flexibil, derogatoriu de tă a împins crearea unei instituții publice dedica-
la sistemul general8. Chiar și așa, recentul conflict te, în promovarea patrimoniului, în dezvoltarea
de la Opera Națională din București demonstrea- urbană), animă sectoare în care instituțiile publice
ză că modul de funcționare al acestor instituții sunt marginale (muzică, literatură sau arte vizuale
continuă să fie inadaptat misiunii și activității lor, contemporane) și acoperă zone, tematici sau abor-
fiind nevoie de o reformare și de o flexibilizare dări în diverse domenii culturale care sunt puțin
reală a funcționării lor. Modificările legislative nu sau deloc acoperite de ceilalți actori. Asta a gene-
țin, desigur, de autoritățile locale, însă dată fiind rat, în ultimii ani, o efervescență în zona culturii
importanța Capitalei și legitimitatea Primarului în educație, a intervenției socio-culturale sau a
General și a organizațiilor culturale bucureștene la dezvoltării comunitare prin proiecte culturale.
nivel național, ele pot coagula și promova dezba-
teri și propuneri concrete de modificări legislative. O estimare a numărului organizațiilor active la
Limitările legate de personal au impact și asupra nivelul Bucureștiului este extrem de dificilă, în
atragerii altor fonduri, neexistând personalul lipsa oricăror mecanisme consecvente de carto-
necesar derulării unor programe europene, spre grafiere, dar și datorită dinamicii extrem de mari
exemplu. Procentul limitat al finanțărilor proprii a sectorului independent. În plus, există o gamă
este blocat, de asemenea, și de birocrația aprobă- foarte largă de inițiative creative sau comunitare
rii de către autoritatea tutelară a tarifelor pentru ne-instituționalizate (fără personalitate juridică),
diversele servicii oferite (de la prețul biletelor, la dar cu o activitate și impact în creștere.
nivelul chiriei pentru spațiile proprii).
Caracterizat prin flexibilitate instituțională (spre
desosebire de legislația specifică instituțiilor
8 Acesta prevede posibilitatea încheierii de contracte de muncă publice, OG 26/2000 oferă dispoziții simple și
pe durată determinată, inclusiv pe stagiune ori reprezentație artistică, a
contractării de personal artistic remunerat în baza prevederilor legale
privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și de personal 9 Terminologia care desemnează această zonă este foarte diversă
tehnic și administrativ remunerat pe baza unor convenții civile de și a variat în timp, de la organizații neguvernamentale sau ONG-uri, la
prestări de servicii, potrivit dispozițiilor Codului civil, ultimele două zona neinstituționalizată, sectorul independent sau zona alternativă.
considerându-se nu cheltuieli salariale, ci cheltuieli aferente producțiilor 10 OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările
R 26 artistice. și completările ulterioare.
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
C
onform datelor din Studiul de consum cul- (39%) – un mix de activități clasice cu forme
tural la nivelul Bucureștiului 2015, primul mai noi de producție culturală. Următoarele
de acest fel la nivelul orașului București, trei locuri sunt ocupate de mersul la festivaluri
realizat de Institutul Național pentru de muzică şi film, de vizitarea muzeelor şi de
Cercetare și Formare în Cultură, Capitala este un participarea la spectacole de divertisment. Pe
oraș bine conectat la mijloacele media: internetul utimele locuri se clasează, în ordine descrescă-
este utilizat de 62,5% din populație, comparativ cu toare, vizitarea expoziţiilor din galerii, mersul la
58% la nivel național. Față de media europeană de bibliotecă, la operă/operetă şi filarmonică (vezi
79%1 , însă, există suficient spațiu de îmbunătățire. Graficul 3).
În plus, gospodăriile din București sunt foarte bine
dotate din punct de vedere tehnologic: cele mai Aceste date sunt susținute de cele raportate de
multe beneficiază de cel puțin un aparat TV, un instituțiile publice de cultură. De pildă, în ca-
computer sau un laptop, un smartphone sau un zul teatrelor, gradul de ocupare este unul foarte
telefon normal. Pe lângă bunurile mult mai comu- mare – la nivelul anului 2014, cinci teatre se aflau
ne, precum televizorul și computerul, un procent în top -, cu maxim 100% (Metropolis) sau peste
destul de mic din populație (14%) deține în prezent 90% (Teatrul de animație Țăndărică, Teatrul Bu-
un e-book reader. landra, Teatrul de Comedie).
Cea mai răspândită formă de consum cultural Graficul 3: Consumul cultural în spațiul public în București
domestic și realizată cu cea mai mare frecvență (ultimul an de 1-2 ori pe an sau mai des ) [Sursa: INCFC (2015)]
este privitul la televizor – 65% dintre respondenți
au declarat că se uită la televizor o dată sau de Pe de altă parte, studiul surprinde variațiile în
mai multe ori pe zi. După privitul la televizor, funcție de vârstă sau nivel de educație, cu o parti-
cele mai populare activități culturale domestice cipare foarte redusă generalizată pentru persoa-
sunt ascultarea de programe radio, ascultarea de nele peste 65 ani.
muzică sau urmărirea de filme.
La nivel european, România are o rată de 74%
În ceea ce privește consumul cultural public, a non-participării populației la activități artis-
primele patru locuri în topul preferințelor sunt tice, față de media EU-27 de 62%2. Topul celor
ocupate de mersul la cinematograf (46%), parti- mai practicate hobby-uri evidențiază preferința
ciparea la sărbători sau evenimente locale (45%), bucureștenilor pentru dans, fotografie, scriere
mersul la teatru (45%) şi vizitarea târgurilor de creativă sau meșteșuguri tradiționale.
produse tradiţionale/ târguri meşteşugăreşti
Referitor la numărul și calitatea evenimentelor nele care participă rar sau deloc la evenimente
culturale locale, bucureștenii par a fi mai mult culturale se așteaptă ca intrarea să fie gratuită sau
mulțumiți decât nemulțumiți de acestea, fie că prețurile să fie cât mai accesibile. Pe de altă parte,
vorbim de cele care se desfășoară în instituții consumatorii frecvenți de cultură își doresc mai
publice de cultură, fie la cele în aer liber. degrabă reduceri pentru bilete de grup.
În ceea ce privește barierele de participare la eve- Aceste date oferă o cheie de interpretare pentru
nimente, principalele răspunsuri le indică pe cele tacticile de stimulare a participării culturale, căci
legate de cost (aproape 50%), urmate la distanță deseori evenimentele gratuite nu conduc neapă-
de lipsa de timp și de problemele legate de spațiu rat și la o creștere a participării. Dacă ne referim
– cetățenii le-ar vrea fie mai aproape de casă (9%), la spațiu, persoanele care merg des și foarte des
fie ar dori mai multe spații culturale (3,5%), fie au o doleanță în mare măsură comună, ele decla-
ar dori să aibă mai multe spații de socializare în rând că ar participa mai frecvent la evenimente
interiorul spațiilor culturale deja existente (2%). culturale în special dacă ar avea mai multe spații
De asemenea, cu cât o persoană participă mai des de parcare (14% dintre cele care merg des și 21%
la actul cultural, cu atât justificările legate de cost dintre cele merg foarte des).
și timp scad în importanță, crescând în schimb
dorința de ameliorare a caracteristicilor spațiului, Studiul surprinde și nuanțează o varietate de
a produselor culturale și a publicității care le este practici de consum la nivel domestic sau în
făcută (vezi Tabelul 3). În ceea ce privește costuri- spațiul public și este disponibil spre consultare în
le biletelor, e interesant de menționat că persoa- pagina web a Strategiei.
R 30
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
C
ultura bucureșteană este susținută public de autorități locale (municipală și de sector)3 sau
în primul rând din bugetele locale, prin o minimă obligație de corelare sau coordonare
autoritățile administrației publice loca- între bugetele acestora, o asemenea coordonare
le (municipale – Primăria Municipiului nu a existat decât marginal.
București și de sector – primăriile celor șase
sectoare)1, și din bugetul național, în special prin Se poate aprecia că, cu puține excepții, gradul
Ministerul Culturii, căruia i se adaugă o serie de de transparență în definirea priorităților care
alte autorități centrale ce susțin instituțiile cultu- desenează bugetele centrale și locale este extrem
rale din subordine (a se vedea Anexa 1). Această de redus. În aceste condiții, bugetele alocate sunt
varietate a autorităților publice oferă o diversita- mai curând lineare de la un an la altul și par a
te și un sprijin importante, dar și o dificultate de urmări o inerție a bugetării și nu o bugetare ba-
coordonare a acțiunilor, precum și de evaluare zată pe programe și proiecte, cu atât mai mult în
exactă a nivelului real al investiției publice în do- condițiile lipsei unei strategii culturale la nivelul
meniul cultural. O analiză a finanțărilor publice orașului. Criteriile pe baza cărora sunt alocate
și private pentru cultură și a evoluției acestora fondurile sunt încă opace, iar indicatorii de mo-
în perioada 2007-2015 a fost realizată în cadrul nitorizare a acestora, deficitari.
acestui proces de Asociația Funky Citizens2.
Nivelul investițiilor (lin. 4 și 7) variază major de la
Trebuie notat faptul că, dată fiind asimilarea un an la altul, în funcție de proiectele în derulare
culturii, din punct de vedere bugetar, aceleiași și de fondurile externe atrase. De altfel, principa-
categorii din care fac parte recreerea și religia (în lele cheltuieli de investiții din perioada 2007-2014
condițiile unor alocări importante pentru religie s-au realizat mai curând în domeniul recreerii
la nivel central și a întreținerii parcurilor și gră- (în special Stadionul Național Lia Manoliu), iar
dinilor publice la nivel local), este dificilă evalua- cele din domeniul strict cultural au vizat, mai
rea exactă a dimensiunii alocării financiare pentru ales, consolidarea, restaurarea și modernizarea
serviciile culturale propriu-zise. spațiilor unor instituții culturale și mai puțin
dezvoltarea unor noi echipamente, cu excepția
La nivel local, o sinteză a bugetului alocat culturii notabilă a centrului multifuncțional Hanul Ga-
este prezentată în Tabelul 4, care indică faptul că broveni – ARCUB.
Primăria Municipiului București este principalul
finanțator al acțiunii culturale publice. Bugetul alo- Ținând cont de specificul organizării și
cat de PMB este în creștere considerabilă din 2014 finanțării sistemului cultural, sprijinul finan-
încoace (vezi lin. 3), nu doar ca sume absolute, ci ciar public pentru activitatea culturală este
și ca procent din bugetul total al municipiului sau dirijat în principal către subvențiile acordate
din bugetul „cultură, recreere, religie”, reflectând instituțiilor și serviciilor publice din subordi-
noi priorități și inițiative ale orașului. Pe de altă nea diverselor autorități, la nivelul orașului
parte, ponderea cumulată a celor 6 primării de București existând un număr limitat de me-
sector este considerabil mai mică (în 2015, aproa- canisme de finanțare nerambursabilă pentru
pe o zecime din bugetul municipal – lin. 6), în proiecte culturale și având un buget redus. Este
condițiile în care cea mai mare parte a bugetului vorba, la nivel local, de ARCUB, cu inițiative
„cultură, recreere, religie” la nivelul sectoare- timide ale autorităților sectoarelor 1 și 3 de a
lor (lin. 5) include sumele pentru întreținerea și lansa în 2015 asemenea mecanisme, cărora
funcționarea parcurilor, grădinilor etc. li se adaugă, la nivel central, Fondul Cultural
Național (administrat de AFCN) și Fondul Cine-
În condițiile în care Legea administrației publice matografic Național destinat evenimentelor din
locale nu impune o departajare a categoriilor de domeniul cinematografiei (administrat de CNC).
cheltuieli ce pot fi finanțate de cele două categorii O comparație a celor două tipuri de alocări
suprinde o discrepanță majoră în ceea ce privește
subvențiile publice și fondurile nerambursabile
1 Autoritățile administrației publice municipale includ
Consiliul General al Municipiului București, ca autoritate deliberativă, accesibile pe bază de concurs de proiecte.
și Primarul General al Municipiului București, ca autoritate executivă,
cu aparatul administrativ al Primăriei Municipiului București, iar la
nivel local, Consiliile Locale de sector și Primăriile de sector. Pentru o
simplificare a prezentării am utilizat menționarea generică a Primăriei 3 Cu excepția școlilor populare de artă și meserii, a căror activitate
Municipiului București (PMB) și a Primăriilor de sector pentru autoritățile poate fi susținută financiar exclusiv din bugetul Municipiului, toate
administrației publice locale. celelalte categorii de instituții și servicii culturale pot fi susținute atât
2 Studiul „Cartografierea finanțărilor pentru cultură" poate fi din bugetul sectoarelor, cât și din bugetul Municipiului, în funcție de
consultat la www.StrategiaCulturalaBucuresti.ro. subordonarea acestora. 31 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Bugetul instituțiilor publice de cultură 277.635.000 Bugetul proiectelor sectorului privat din 3.883.038
subvenționate de PMB6 București finanțate prin ARCUB
Bugetul instituțiilor publice de cultură 190.430.000 Bugetul proiectelor sectorului privat din 4.116.086
din București subvenționate de către București finanțate prin AFCN8
Ministerul Culturii7
Luând ca exemplu anul 2015, subvențiile pentru Tabelul 5: Subvenții versus finanțări nerambursabile pentru organizații
instituțiile publice de cultură destinate publicului private din București în 2015
larg din subordinea PMB și Ministerului Culturii Bugetul public alocat la nivel național și local instituțiilor publice de
au un total de aproximativ 104 milioane de euro, cultură destinate publicului larg (subvenții) și organizațiilor private prin
pe când fondurile alocate sectorului privat (ONG- finanțări nerambursabile din cele două surse majore, AFCN și ARCUB
uri, SRL-uri, PFA-uri) prin sistemul de finanțare (în lei)5
nerambursabilă administrat de către AFCN și
ARCUB au un total de aproximativ 1,8 milioane
de euro (în condițiile unei creșteri sensibile a bu-
getului ARCUB pentru finanțări nerambursabile
în contextul candidaturii pentru Capitala Euro-
peană a Culturii 2021) – adică o sumă de 57 de ori
mai mică (a se vedea Tabelul 5).
7 Bucureștiul turistic
Î
n ceea ce privește încadrarea Bucureștiului De asemenea, în conexiunea Capitalei cu regi-
în oferta turistică a României, orașul se unea București-Ilfov, județul Ilfov se bucură
află într-o poziție destul de nefericită, din de un număr mare de arii protejate de interes
moment ce clădirile și ansamblurile cu cea național (Lacul Snagov, Pădurea Snagov, Aria
mai mare valoare identitară (și atractivitate) de Naturală Protejată Scroviștea), precum și de
la nivelul țării se află în altă parte (de exemplu, domenii naturale protejate (Lacul şi Pădurea
monumentele UNESCO din Transilvania, Bucovi- Cernica; Gradiştea –Căldăruşani –Dridu; Scro-
na sau Oltenia). viştea). Acestora li se adaugă, chiar în interiorul
orașului, Delta Văcărești, declarată parc natural
Posibile puncte de atracție pe plan internațional în mai 2016.
sunt elemente de nișă: categorii de evenimente și
spații foarte puțin sau deloc promovate oficial sunt În regiunea Bucureşti-Ilfov, turismul contribuie
căutate și vizitate în mod constant, în special de un cu 2% la PIB-ul regional. Cele mai recente date
public educat și deschis, interesat de fenomenele din (din 2012) indică faptul că, în Bucureşti, existau
afara destinațiilor obișnuite. Este cazul modernis- 167 de structuri de primire turistică cu funcţiuni
mului interbelic și, de ceva vreme, al arhitecturii din de cazare, dintre care 116 hoteluri. Tot în 2012 au
perioada socialistă – nu doar Palatul Parlamentului fost înregistrate 1.352.788 de turişti în Bucureşti,
și bulevardul aferent, ci și multe ansambluri din anii dintre care 630.294 români şi 722.494 străini.
’60 și ’70. Operele cele mai reprezentative de arhi- Astfel, mai mult de jumătate dintre turiştii din
tectură contemporană (fie că este vorba de lucrări Bucureşti-Ilfov sunt străini. Numărul total de
complet noi, fie de restaurări și reabilitări) devin, de turişti a fost de 7.686.489 la nivelul României,
asemenea, puncte de atracție pe plan internațional. ceea ce înseamnă că Bucureştiul a atras 17,6% din
Festivalul Enescu reprezintă, de asemenea, un pol de ei. Conform Federaţiei Patronatelor din Turism
atractivitate pentru publicul internațional de muzică (FPTR), aproximativ 15% din cei 650.000 de
clasică. Noile spații creative, festivalurile, cluburile străini care se cazează anual la hotelurile din
și evenimente underground, pe de altă parte, au dus București vin pentru interese personale, 75%
la o poziționare a Bucureștiul ca „un Berlin al estu- pentru afaceri și 10% pentru city break sau sunt
lui”, cu un public specific și în creștere. în tranzit către alte orașe.
S
tudiile și consultările realizate pe margi- arie largă, generică, de preocupări identificate
nea configurației și dinamicii culturale drept problematice, care reflectă preocupări ale
locale au dus la identificarea a șase teme sectorului cultural, dar și ale cetățenilor orașului.
strategice majore pe care oraşul Bucu- Acestea sunt:
reşti le are de adresat în mod concret în următorii
zece ani. O „temă strategică” este considerată o
Cele mai multe cartiere duc lipsă de Ca exemplu pozitiv, Biblioteca Națională
spații comunitare (străzi și piețe) care este în mare parte accesibilizată pentru
să ofere prioritate pietonilor sau trans- nevăzători și are o ofertă generoasă de
portului nemotorizat (spații pietonale, carte. De asemenea, există o accesibi-
spații comune), precum și de trasee plă- lizare parțială a Muzeului Antipa, care
cute și sigure pentru pietoni și bicicliști, are și un angajat ce se ocupă de persoa-
care să ofere acces la facilitățile de nele cu deficiențe, iar Muzeul Național
proximitate de interes zilnic: grădinițe, de Artă a accesibilizat operele plastice
şcoli, piețe, locuri de joacă, parcuri, prin machete tridimensionale și oferă
baze sportive etc.; ghid audio adaptat. Cele mai bune cola-
borări ale actorilor implicați în nașterea
Planul de mobilitate urbană durabilă unei piețe culturale pentru nevăzători
2016-2030 pentru regiunea București- sunt acelea cu producătorii de film, care
Ilfov (PMUD) identifică problemele au dus la lansarea în 2015 a primului
principale la nivelul cartierelor din Festival Național adresat Nevăzătorilor;
Bucureşti: parcarea excesivă pe străzi,
deficienţe mari ale ofertei urbane pen- Problema clădirilor cu risc seismic este
tru deplasările nemotorizare (trotuare una extrem de gravă la nivelul Capitalei.
subdimensionate şi ocupate abuziv de Deși există peste 113.000 de imobile în
vehicule), lipsa acută de spaţii comu- capitală, doar 2.565 au fost expertizate
nitare și amenajări specifice pentru până acum. Dintre acestea, 2.346 se înca-
interacţiune, recreere, odihnă sau drează în diferite clase de risc seismic sau
joacă şi calitatea foarte slabă a spaţii- în categorii de urgenţă, iar 356 prezintă
lor publice. Străzi şi areale favorabile risc seismic maxim (clasa I), aflându-se
deplasărilor nemotorizate trebu- într-o stare critică;
ie create în toate zonele cu fluxuri
ridicate de pietoni şi/sau sensibile la Legea nr. 282/2015 pentru modificarea
efectele traficului motorizat: zone de şi completarea Ordonanţei Guvernu-
învăţământ, comerciale, de agrement, lui nr. 20/1994 privind măsuri pentru
rezidenţiale etc.; reducerea riscului seismic al construc-
ţiilor existente a creat o situație extrem
Resursele financiare consistente cheltu- de fragilă în ceea ce privește spațiile
ite ineficient: deși Bucureștiul se bucură
de un buget semnificativ și sunt îndrep-
tate sume importante spre zona de ame- 4 Vezi Raportul Curții de Conturi privind performanța utilizării
fondurilor bugetului local pentru amenajări peisagistice şi întreţinere
najări peisagistice și întreținere spații spaţii verzi la nivelul Municipiului București, în perioada 2007-
2014, disponibil la www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinteza%20
peisagistica%2014-12-2015.pdf
5 Conform raportului „Spațiul public” (expert: Vera Marin).
37 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
dedicate actului cultural (vezi subcapito- atenţiei publicului larg privind abuzuri-
lul Infrastructura culturală); lor asupra clădirilor monumente istorice;
gic a eforturilor de recuperare a acestui patrimo- orașului; vârstnicii, care au mai mult
niu și a producției de arhitectură nouă, de calita- cunoștințe despre identitatea și istoria
te, sunt percepute ca unele dintre cele mai severe acestor repere urbane au acces limitat
probleme ale spațiului cultural fizic bucureștean. în centrul Capitalei;
În ceea ce privește practicile multicultura-
le ale bucureștenilor, gradul de participa-
re a lor la evenimente ce țin de afirmarea
valorilor unor minorități (etnice, sexuale
etc.) este unul scăzut. În medie, mai mult
de două treimi dintre respondenții la Stu-
diul de consum cultural nu au participat
deloc, cu variații mai mari sau mai mici în
funcție de specificul evenimentului. Indi-
catorul de multiculturalism, reprezentat
de o medie aritmetică pe toate evenimen-
tele menționate în chestionar (vezi Grafi-
cul 4), are o valoare de aproximativ 1,5, pe
un interval între minimun 1 și maximum
5, unde valoarea maximă reprezintă cel
mai ridicat grad de multiculturalism.
cativă din punct de vedere numeric se prezintă cel mai puternic contrast,
situează Tipografie, Editare, Traducere sugerând existenţa unui potenţial mare
– 2.216 companii, Media – 1.818 com- de creştere, încă neatins în contextul
panii şi Arhitectură – 1.577 companii. mediului de afaceri românesc20.
Deşi mai puţin numeroase decât cele
specializate în Publicitate şi Soluţii IT, Analizând regiunea București-Ilfov față
această a doua categorie reprezintă de celelalte regiuni din UE-27 în ceea
sectoare mai bine consolidate din punct ce privește numărul total de salariați,
de vedere al duratei de activitate. Dacă numărul de firme și ponderea ocupării
emergenţa companiilor de Publicitate din sectoarele culturale și creative21,
şi IT este o caracteristică a ultimului Capitala se situează în topul acestora (a
deceniu, principalele companii media, se vedea Tabelele 6-8).
cele de arhitectură și editurile activează
de aproape două decenii. Astfel, numă- aa Număr total de salariați – locul 17, cu
rul mai scăzut de companii din aceste un total de 67.515 de angajați în sec-
specializări poate fi interpretat şi ca un toarele culturale și creative, concu-
indicator de consolidare19. rând cu regiunea Berlin (Germania);
Poziție Stat membru Regiune Salariați SCC Poziție în UE Regiune Salariați SCC
1 Franța Île de France 269.514 17 Bucuresti – Ilfov 67515
2 Marea Britanie Inner London 227.690 113 Nord-Vest 15033
3 Spania Madrid 198.286 134 Centru 12603
4 Italia Lombardia 169.367 169 Vest 8338
5 Spania Cataluña 133.863 178 Nord-Est 7862
6 Italia Lazio 108.717 192 Sud – Muntenia 6306
7 Germania Oberbayern 97.867 195 Sud-Est 6029
8 Polonia Mazowieckie 97.379 201 SV Oltenia 5228
9 Grecia Attiki 82.156
10 Regatul Unit Outer London 81.404
Tendinţele la nivel internaţional indică Bucureştiul deţine cea mai bună infra-
o creştere exponenţială în ceea ce pri- structură culturală din ţară, atât prin
veşte domenii creative precum designul numărul de spaţii şi instituţii, cât şi prin
sau dezvoltarea de aplicaţii mobile. De diversitatea lor. În plus, Capitala are și o
aceea, industriile creative din Bucureşti, vastă infrastructură industrială, cu po-
aflate la un nivel incipient de dezvoltare, tenţial de reconversie urbană în centre
trebuie să răspundă în anii următori creative multifuncţionale;
provocării de a creşte valoarea adăuga-
tă şi implicit profitabilitatea serviciilor O altă industrie cu mare potenţial este
oferite. Un exemplu pozitiv în ceea ce cea a filmului: bucurându-se de un inte-
priveşte dezvoltarea industriilor creative res crescut la nivel internaţional, filmul
o reprezintă colaborarea dintre indus- a reuşit să pună Bucureştiul pe harta
tria locală de design şi cea de Horeca: o europeană. În urma acestui interes
parte din baruri şi restaurante au înţeles exterior, a crescut şi interesul publicului
importanţa designului interior şi inves- local, reflectat în numărul mare de fes-
tesc în amenajare, care atrage public tivaluri de film din Bucureşti, care atrag
R 44 local şi turişti; o audiență din ce în ce mai numeroasă.
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
Pe de altă parte, Bucureștiul este consi- uman. Lipsesc însă spaţiile adecvate şi
derat unul din cele mai neprietenoase echipamentele noi care să le permită
orașe pentru producătorii de cinema, tinerilor să se formeze într-un mediu ce
din cauza taxelor care descurajează susţine creaţia contemporană, adaptată
filmarea în oraș și a birocraţiei obţine- la tendinţele şi cerinţele pieţii. Tendinţa
rii aprobărilor, precum și lipsei unor către inovaţie şi interdisciplinaritate ne-
facilități fiscale. În plus, numărul din ce cesită o abordare mai flexibilă a formării
în ce mai mic de cinematografe din ţară profesionale, care să susţină experimen-
şi lipsa de fonduri pentru promovare tul (de tipul laboratoare de creaţie) şi
şi marketing împiedică o distribuţie de interacţiunea cu discipline şi structuri
succes a filmelor româneşti. diverse. În acest context, UNATC oferă un
exemplu pozitiv, prin noul laborator CI-
Evenimente precum Romanian Design NETic (Centrul Internațional de Cercetare
Week sau Târgul AUTOR de Bijuterie și Educație în Tehnologii Inovativ Creati-
contemporană au avut un rol important ve) 22, realizat cu finanțare din programul
în coagularea, promovarea și legitima- european dedicat Competitivității;
rea anumitor zone creative, cu un im-
pact asupra dezvoltării piețelor domeni- Predilecţia către antreprenoriat a in-
ilor respective. dustriilor creative reclamă nevoia unei
noi competenţe, care nu a fost abordată
Elemente lipsă pentru dezvoltarea până acum în sectorul cultural. Lipsa
industriilor creative în Bucureşti de tradiţie a unei şcoli de management
cultural româneşti contribuie la nevoia
Industriile creative pot deveni motoare creşterii capacităţii antreprenoriale şi
ale ecosistemului cultural atât timp cât manageriale a sectorului cultural. De
li se oferă condiţii propice de creaţie, asemenea, o abordare antreprenorială a
producţie şi distribuţie. Investiţia coe- activitătii instituţiilor publice de cultură
rentă şi strategică în ecosistemul creativ ar putea reduce dependenţa acestora
poate genera noi sectoare productive faţă de bugetul public prin diversificarea
ale României şi poziţiona Bucureştiul pe surselor de finanţare;
orbita capitalelor europene creative;
Dezvoltarea audienţei pentru proiecte și
Resursele financiare sunt limitate şi produse creative inovative reprezintă un
limitative. Sistemul actual de finanţa- punct important pentru creşterea aces-
re, bazat pe mecanismul finanțărilor tor idei şi afaceri pe piaţa locală;
nerambursabile, susţine în principal
proiecte culturale de tipul festivaluri sau O altă temă importantă este cea a digi-
rezidenţe, și nu producție. Or, o produc- tizării, care impune nevoia unei dez-
ţie artistică scăzută are un impact nega- voltări transversale în toate sectoarele
tiv atât asupra ofertei culturale locale, culturale și creative. La ultima măsură-
cât şi asupra ofertei Bucureştiului în toare Digital Economy and Society Index
spaţiul european. În plus, în condițiile privind Agenda Digitală a Comisiei
în care regiunea București-Ilfov nu are Europene (DESI 2015), România se afla
acces la o serie de finanțări europene pe ultima poziție generală, excelând la
pentru antreprenoriat, este necesară un singur criteriu, cel al vitezei de co-
identificarea altor mecanisme de sprijin nexiune la internet. Aceste date trebuie
pentru valorificarea potențialul existent; înțelese în contextul în care cultura digi-
tală trebuie încurajată să interacționeze
Primăria şi instituţiile publice sunt unii cu toate sectoarele culturale, și nu doar
dintre cei mai importanţi achizitori de să performeze prin industria de softwa-
servicii de design, arhitectură, servicii re. De aceea, trebuie încurajată forma-
digitale şi ar putea contribui la dezvolta- rea profesională, precum și crearea de
rea industriei printr-o utilizare proacti- proiecte interdisciplinare între noile
vă a serviciilor locale; media și alte sectoare culturale;
R 46
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
IV
CORELAREA CU ALTE
DOCUMENTE DE
POLITICĂ PUBLICĂ
B
ucureștiul și România în general se află atractivitate investiţională. Nu în ultimul rând,
în momentul de față într-un proces PUG Dinamic propune o planificare urbană și
generalizat de planificare în numeroase o operaționalizare având ca unitate teritorială
domenii specifice sau cu impact transver- de referință cartierul2 și o nouă gestiune ad-
sal. Pentru o relevanță a planificării culturale ca ministrativă structurată pe 16 arondismente
motor transversal de dezvoltare, pentru relevanța în locul celor 6 sectoare, care să asigure ges-
viziunii și a propunerilor de dezvoltare cultu- tiunea teritorială echilibrată, o coordonare a
rală, precum și pentru realizarea unor proiecte intervențiilor spațiale, o guvernare mai eficien-
de impact și identificarea surselor de finanțare tă și eliminarea conflictelor, în special în zona
pentru punerea în practică a viziunii strategice, centrală, completată de o unitate de gestiune și
este fundamentală o corelare a strategiei cultura- coordonare a zonei metropolitane.
le cu toate aceste documente de politică publică,
în toate fazele de planificare, operaționalizare, Viziunea PUG Dinamic este structurată pe 4 pi-
implementare, monitorizare și evaluare. loni principali: BUCUREȘTI ORAȘ ÎN CARE-MI
PLACE SĂ TRĂIESC (creșterea calității vieții,
1) Unul din cele mai importante documente de identității și reprezentativității), BUCUREȘTI
planificare a dezvoltării la nivelul orașului îl ORAȘ AL OPORTUNITĂȚILOR (dezvoltare
reprezintă Planul Urbanistic General (PUG), ce economică), BUCUREȘTI ORAȘ SUSTENABIL
asigură reglementarea zonelor funcționale și a (dezvoltare sustenabilă) și BUCUREȘTI MOTOR
folosirii terenurilor din Municipiul București, REGIONAL (integrare cu contextul regional de
intensitatea utilizării acestora și condițiile de dezvoltare).
protecție a patrimoniului orașului. Documentul
în vigoare, aprobat în anul 2000 (PUG 20001), se Prin ridicarea calității vieții, viziunea își pro-
află din 2013 în procesul de revizuire, urmând pune ca Bucureștiul să devină un ORAȘ ÎN
să fie finalizat și adoptat în 2018/2019. Etapa de CARE-MI PLACE SĂ TRĂIESC, structurat pe
analiză a situaţiei existente este încă în derulare, cartiere cu caracter specific, pline de vitali-
ceea ce limitează deocamdată propunerile pri- tate și dinamism, care să asigure locuitorilor
vind dezvoltarea spaţială la nivelul de idei-ipote- confort urban, ofertă diversificată de locuri de
ze, nefiind încă validate de studiul complet. muncă, spații publice pentru divertisment și
cultură. Bucureștiul eterogen care s-a format în
Direcțiile strategice propuse în soluția tehni- timp prin aglomerarea varietății morfologice și
că de revizuire câștigătoare (PUG Dinamic) diversitatea populației se va transforma într-un
avansează însă o schimbare radicală a abordă- București identitar, care va capitaliza și va inte-
rii planificării urbane: masterplan, flexibilitate gra aceste resurse pentru a-și construi o ima-
și dinamism în planificare, printr-o strategie gine dinamică și atractivă ca mediu de viață.
proactivă de reglementare dinamică; accent pe Măsurile propuse urmăresc, printre altele:
urbanism de recalificare în defavoarea expan- Consolidarea unor cartiere coerente din
siunii, potențând un model de oraș compact, punct de vedere spațial și urbanistic și
bazat pe intervenții în orașul consolidat și pe cu o identitate urbană puternică, atât
procese de regenerare urbană; o strategie inte-
grată de dezvoltare şi implementare a investiţii- 2 Implementând modificarea din 2011 a Legii 350/2001 privind
lor, care să producă echitate, responsabilitate şi amenajarea teritoriului și urbanismului, conform căreia unitatea
teritorială de referință se referă la zonele orașului unde situațiile sociale,
demografice, economice, istorice, morfologice și tipologice și regimul
urbanistic al solului au caracteristici omogene. În acest sens, cartierele
1 Aprobat prin HCGMB 269/2000. Detalii la sunt cele în care caracteristicile, percepția socială și configurarea spațială
www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/pug.php. pot fi simțite ca fiind „proprii”.
47 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
V
CADRUL STRATEGIC: AXE ȘI
OBIECTIVE STRATEGICE.
PROPUNERI DE MECANISME
ȘI INSTRUMENTE DE
IMPLEMENTARE
Î
n creionarea unei viziuni de dezvoltare
culturală plecând de la diagnoza reali-
zată și temele strategice identificate, s-a
avut în vedere un demers de tip orașul ca
ecosistem. Sistemul cultural se intersectează
cu sistemul economic, dimensiunea urba-
nă, necesitatea permanentizării unui mediu
curat, prietenos și atractiv pentru cetățenii
Bucureștiului. Sistemul cultural este văzut, în
acest sens, ca generator de calitate a vieții și ca
un conector privilegiat în oraș. Cultura, în sens
larg, va permite cetățeanului să își adâncească
atât sentimentul de apartenență, cât și cel de
promotor al orașului București. Această aborda-
re se bazează și pe principiile și recomandările
avansate de Agenda 21 pentru Cultură, primul
demers global, inițiat de platforma United Cities un element fundamental al dezvoltării urbane,
and Local Governments (UCLG), pentru strategii care trebuie integrată transversal în masterpla-
integrate de dezvoltare culturală la nivel local1, nul de dezvoltare a orașului, printr-o abordare
sintetizate mai jos. Cultura este astfel văzută ca participativă și sustenabilă.
1 www.agenda21culture.net 51 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Cultură și guvernanță
Cultură și economie
Pe baza acestei abordări integrate, în corelare cu listă extinsă de propuneri de intervenție pen-
planificarea strategică pentru alte sectoare sau te- tru atingerea fiecărui obiectiv (cu menționarea
matici, și plecând de la diagnoza și temele strategice acțiunilor pe termen scurt deja puse în practică
identificate, au fost articulate șase direcții/axe stra- sau planificate), ca punct de plecare în analiza,
tegice și 16 obiective subsumate acestora, sintetizate operaționalizarea și prioritizarea ulterioare.
în Cadrul Strategic inclus în pagina următoare.
imobil la nivelul Bucureștiului, inclusiv prin ţiului public prin festivaluri urbane, tururi
procese de digitizare. ghidate, trasee culturale, intervenţii urbane,
i. Implicarea activă a PMB și a Asociaţiei Muni- aplicaţii mobile, studii socio-antropologice etc.
cipiilor, a OAR, UAR și a altor organizaţii în și, în general, susţinerea proiectelor culturale
procesul de elaborare a unor modificări legis- din spaţiul public care oferă locuitorilor o vizi-
lative pentru crearea unor instrumente mai une alternativă asupra spaţiului public (Street
flexibile și adaptate nevoilor și priorităţilor de Delivery, Femei pe Mătăsari, Festivalul Strada
conservare și revitalizare a patrimoniului (în Armenească, Campus creativ etc.). Încurajarea
special Codul Patrimoniului) și de sprijinire a folosirii și activării spaţiului public în diverse-
consolidării clădirilor cu risc seismic, precum le sale manifestări, de la bulevarde, străzi, fa-
și pentru dezvoltarea regulamentelor locale. ţade, parcuri, scuaruri, la pieţe publice, spaţii
virane, grădini etc.
c. Elaborarea de către PMB a unui regulament
privind organizarea de evenimente în spa-
3. Spaţiul public și spaţiul construit ţiul public și crearea unui birou/oficiu care
ca act cultural să centralizeze și să înlesnească organizarea
acestora (centralizarea aprobărilor, coordo-
Acest obiectiv vizează încurajarea dezvoltării de narea obţinerii autorizaţiilor și permiselor,
proiecte de urbanism incluzive și de calitate, care gratuitate/ facilităţi pentru proiectele cu
să ţină cont de dimensiunea culturală a spaţiu- valoare publică, consultanţă privind spaţiile
lui urban. Spaţiile publice și cele construite sunt disponibile etc.) și să coordoneze planificarea
esenţiale în definirea ethosului unui oraș, dincolo din timp a evenimentelor în aer liber.
de rolul lor fundamental de suport pentru acti- d. Lansarea unui program de cartare, împre-
vităţi culturale și acţiuni comunitare care aduc ună cu instituţiile culturale (municipale și
locuitorii împreună, pentru interacţiune socială, naţionale deopotrivă) și cu ajutorul altor
implicare și coagulare a unor comunităţi, pentru echipamente culturale importante, precum
dezvoltare economică etc. cinematografe sau librării, a necesităţilor pri-
vind spaţiile publice din preajma instituţii-
a. Corelarea strategiei culturale cu PUG Dina- lor culturale și dezvoltarea unor proiecte de
mic, PIDU Central, PMUD, care se realizează intervenţie (prin elaborarea în comun a unor
pe două paliere: teme de proiectare pentru amenajări). Acestea
aa Pe de o parte, obligativitatea corelării din urmă sunt menite să crească deopotrivă
acestor planuri cu obiectivele Strategiei calitatea spaţiului public și vizibilitatea și
culturale în procesul de operaţionalizare și atractivitatea instituţiilor prin spaţiul public
constituirea unor grupuri de lucru comu- adiacent sediilor lor, promovând participarea
ne pe tematicile relevante sau implicarea non-consumatorilor4 (PMB prin Direcţia Dez-
echipei de implementare a SC în grupurile voltare Urbană și Direcţia Cultură, primăriile
de lucru existente, pentru obţinerea unei de sector, instituţii culturale, OAR, alte orga-
sinergii și pentru utilizarea eficientă a nizaţii și iniţiative de dezvoltare și participare
fondurilor publice; urbană).
aa Pe de altă parte, cultura poate participa în e. Ameliorarea signalecticii urbane și a infras-
mod strategic la implementarea lor coe- tructurii de informare (v. și Obiectiv 8).
rentă prin informarea, dezbaterea critică f. Susţinerea consecventă și extinderea unor
și consultarea directă a bucureștenilor pe programe de activare creativă temporară a
marginea noilor abordări de planificare numeroaselor spaţii neutilizate de la nive-
urbană, de mobilitate urbană durabilă, de lul străzii (vitrinele părăsite ale orașului),
amenajare a spaţiului public pe care aces- precum Art on Display, în mod special a celor
tea le propun. Asemenea proiecte creative scoase din folosinţa publică de către Legea
privind spaţiul public și cetăţenia s-au 282/2015 privind interzicerea activităţii pu-
multiplicat în ultimii ani, de regulă prin blice în clădirile cu risc seismic.
iniţiative private (de la Street Delivery, la g. Dezvoltarea unui program de susţinere a artei
Spaţii Urbane în Acţiune), însă sprijinirea contemporane în spaţiul public și a artei
lor mai strategic și mai concertat se poate
dovedi un instrument important de infor-
4 PIDU Central prevede deja reamenajarea majoră a spaţiilor
mare și mobilizare a cetăţenilor orașului publice din apropierea a numeroase instituţii culturale din zona centrală,
privind aceste noi direcţii de dezvoltare pe precum a celor din jurul Teatrului Ţăndărică și Creart din Piaţa Lahovary.
Alte posibile proiecte pilot cu impact potenţial mare ar fi amenajarea
termen lung. spaţiilor publice din jurul celor două echipamente noi din apropierea
b. Susţinerea iniţiativelor de explorare și acti- Dâmboviţei – Biblioteca Naţională a României (proiect propus în PIDU
vare participativă a orașului, de încurajare a Central dar neaprobat în prima fază) și Teatrul de Operetă – sau a celui
din jurul statuii Lupoaicei, aflat în imediata vecinătate a ARCUB. De
atașamentului faţă de locurile care dau identi- asemenea, filialele de cartier ale Bibliotecii Metropolitane ar beneficia
R 58 tatea acestui oraș și de reapropriere a spa- major de amenajări ale spaţiilor publice adiacente.
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
59 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
4. Diversificarea și creșterea
atractivităţii și accesibilităţii ofertei
culturale și încurajarea participării
cetăţenilor care nu se regăsesc în
oferta culturală prezentă
Acest obiectiv pleacă de la premisa necesităţii
unei vieţi culturale diverse și incluzive, care să
încurajeze dezvoltarea de discursuri culturale
minoritare și o participare generalizată și echi-
librată a tuturor cetăţenilor. Îndeplinirea lui
se bazează pe o programare și o infrastructură
culturală diverse și atractive, prin legitimarea b. Încurajarea dezvoltării și promovării culturi-
și susţinerea diversităţii de practici și discursuri lor diferitelor grupuri etnice de pe teritoriul
culturale care se întâlnesc în spaţiul bucureștean Bucureștiului, prin integrarea acestora în
și printr-o acţiune pro-activă de accesibilizare și discursul cultural majoritar.
susţinere a participării grupurilor defavorizate c. Crearea unui cadru de colaborare între cen-
cultural (grupuri etnice, persoane vârstnice, să- trele culturale din București (de exemplu,
race, LGBT, persoane cu dizabilităţi etc.). Centrul de Cultură a Romilor, Muzeul Culturii
Romilor, Casa de cultură Friedrich Schiller,
4.1. Diversificarea ofertei culturale, inclusiv Centrul cultural armenesc, Centrul comunitar
prin integrarea unor discursuri culturale și evreiesc, Centrul Rus de Știință și Cultură)
practici marginale sau minoritare pentru realizarea unui calendar comun de
evenimente, și a unui cadru de consultare cu
a. Încurajarea, prin liniile de finanţare (a AFCN, Departamentul pentru Relații Interetnice.
ARCUB, PMB), a diversificării ofertei și a d. Încurajarea dezvoltării expresiilor artistice
unor practici culturale diverse la nivel de ex- provenite din diverse cartiere ale Bucureștiului,
presie artistică, tematici, mod de organizare, în special prin evenimente de mici dimensiuni,
public vizat, mod de implicare a publicului, păstrând specificul „zonal” de cartier, de apar-
spaţiu de derulare etc. tenenţă la o anumită categorie socială/de vârstă
și stimulând talentul existent în zona/comunita-
tea respectivă (vezi și Obiectivul 1).
1 Termenul de „persoane defavorizate cultural” se referă la orice
persoană sau grup de persoane care se confruntă cu dificultăţi de acces 4.2. Diversificarea, creșterea atractivităţii și
sau participare la viaţa culturală din cauza apartenenţei acestora la o
anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv
accesibilităţii echipamentelor și resurselor
din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale. În rândul culturale
acestora pot fi identificate grupuri cu vulnerabilitate ridicată, care includ,
dar nu se limitează la următoarele categorii: copilul în situaţie de risc
ridicat – sărăcie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare socială, a. Creșterea atractivităţii echipamentelor
delincvenţă juvenilă; tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinşi în culturale, a condiţiilor de primire, convivi-
sistemul de ocrotire a copiilor fără familie; persoanele cu dizabilităţi;
persoanele aparţinând populaţiei de etnie romă aflate în situaţii de risc
alitatea spaţiului, dezvoltarea unor spaţii de
R 60 ridicat; vârstnicii în situaţie de risc ridicat şi persoanele fără adăpost. socializare etc. (în condiţiile în care multe
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
spaţii din cele în care își desfășoară activita- 4.3. Asigurarea accesului și participării
tea instituţiile culturale nu au fost create cu nediscriminatorii a grupurilor defavorizate
această destinaţie), inclusiv prin dezvoltarea cultural
spaţiilor publice din imediata vecinătate a
instituţiilor culturale (în corelare cu Obiec- a. Formularea unor obiective cuantificabile
tivul 3) și prin integrarea echipamentelor de reducere a disparităţilor de dezvoltare
și crearea unor clustere sau trasee de spaţii culturală pentru intervalul 2016-2026 și
culturale (vezi Obiectivul 7). asigurarea unor bugete dedicate acestor cate-
b. Susţinerea utilizării cât mai eficiente a gorii din bugetele pentru cultură ale PMB și
spaţiilor instituţiilor publice prin parteneri- primăriilor de sector.
ate cu alte organizaţii și iniţiative publice sau b. Încurajarea proiectelor care se adresează
private, atât pentru creșterea ofertei și atrac- grupurilor defavorizate și a proiectelor de
tivităţii spaţiilor, cât și pentru a răspunde intervenţie social-culturală, prin introdu-
deficitului de echipamente culturale (precum cerea unui punctaj suplimentar în grilele
iniţiativele Bibliotecii Metropolitane și ale de evaluare pentru acest tip de proiecte sau
Muzeului Municipiului București de a organi- organizarea unor linii de finanţare dedi-
za apeluri de proiecte de lectură publică sau cate și prin promovarea și multiplicarea
educaţionale pentru spaţiile mai puţin active proiectelor de succes la nivelul întregului
din reţea). oraș, printr-un mecanism de finanţare pe
c. Îmbunătăţirea accesibilităţii și conecti- bază de rezultate.
vităţii între zone/poli/camere urbane și c. Descurajarea discriminărilor de orice fel în
echipamente culturale la nivelul întregului ceea ce privește accesul și participarea grupu-
oraș (în centru și cartiere), indiferent de rilor defavorizate cultural la viaţa culturală.
caracterul public sau privat și de subordo- d. Accesibilizarea tuturor echipamentelor
narea administrativă a acestora. Această culturale publice atât pentru persoanele cu
direcţie vizează în special transportul în co- dizabilităţi locomotorii (rampe, lifturi etc.),
mun și mobilitatea blândă (trasee pietonale cât și pentru cele cu deficienţe de vedere
și trasee pentru biciclete) și include lansarea (prin ghiduri/aplicaţii audio sau extinderea
sau extinderea unor linii speciale, precum unei aplicaţii precum „Tandem Navigator”1 în
Bucharest City Tour, sau disponibilitatea instituţiile și echipamentele culturale).
transportului în comun la ore mai târzii, în e. Marcarea (în ghidurile urbane și de evenimen-
concordanţă cu orele de programare cultu- te culturale și în alte platforme de informare)
rală [prin includerea obiectivelor Strategiei locaţiilor și evenimentelor accesibile per-
culturale ca referinţă în operaţionalizarea și soanelor cu dizabilităţi, precum și susţinerea
implementarea PUG Dinamic și PMUD]. unui exerciţiu de marcare a spaţiilor și eveni-
d. Amenajarea unor spaţii dedicate de parcare mentelor accesibile persoanelor cu dizabilităţi
pentru mașini/autocare și parcări pentru prin încurajarea acestora de a folosi un softwa-
biciclete în apropierea instituţiilor culturale, re de tip crowd-sourcing precum Waze.
inclusiv a celor din cartiere (prin coordonare f. Susţinerea dezvoltării unei oferte culturale
PMB, primării de sector), acolo unde spaţiile pentru grupurile defavorizate cultural, inclu-
o permit. siv prin modele inovatoare de infrastructură
e. Facilitarea utilizării parcurilor ca spaţii și livrare (precum proiectul Bibliotecii Metro-
pentru activităţi culturale prin prevederea politane, ce vizează realizarea unui serviciu
unor căi de acces pentru echipamentul tehnic, de bibliotecă mobilă prin biblio-bus).
surse de curent etc. g. Consolidarea și extinderea filialelor Bibli-
f. Crearea unor ghiduri privind procedura de otecii Metropolitane și susţinerea transfor-
autorizare a spaţiilor cu destinaţie cultura- mării acestora în poli locali de învăţare pe tot
lă deschise publicului. Colaborarea dintre parcusul vieţii, puși în slujba tuturor gru-
PMB, primăriile de sector, Inspectoratul purilor sociale, în special a celor marginale
pentru Situaţii de Urgenţă și profesioniști (participând astfel la promovarea incluziunii
și experţi autorizaţi pentru identificarea sociale, combaterii sărăciei, promovării ocu-
unor bune practici și mecanisme flexibi- pării forţei de muncă etc.).
le, permise de lege (măsuri de compensa- h. Crearea unui eveniment anual de tip match-
re etc.), de aplicare a normelor ISU care making între operatorii culturali (publici/
să permită funcţionarea echipamentelor privaţi) și operatorii (publici/privaţi) cu
culturale, deopotrivă publice și private, în experienţă în lucrul cu grupuri defavorizate
clădiri vechi. pentru dezvoltarea de parteneriate și crearea
g. Continuarea flexibilizării și extinderii orelor
de vizitare a obiectivelor culturale, cel puţin
1 Sistem de navigaţie pietonală pe bază de hărţi non-vizuale la
în anumite zile. nivelul Bucureștiului, printr-o aplicaţie mobilă destinată persoanelor cu
deficienţe de vedere. 61 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
5.1. Susţinerea culturii în educaţie 2 Precum Teatrul Excelsior, Teatrul Ion Creangă, Teatrul
Ţăndărică, Școala de Artă, Asociaţia Da’DeCe, Asociaţia Metrucub și
reţeaua Susţine cultura în educaţie, Asociaţia Komunitas, Asociaţia
Obiectivul pe termen lung este de a-i expune pe Metropolis, Asociaţia Macondo, Asociaţia De-a arhitectura, Centrul de
R 62 toţii copii și tinerii din București la o varietate Teatru Educaţional Replika, ECDL etc.
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
să ducă la o creștere a calităţii proiectelor c. Crearea unei reţele naţionale dedicate acestui
de educaţie și practici culturale în școli. subiect care să includă și schimb de experi-
aa TL: lansarea unui program de comandă, enţă, prezentarea bunelor practici și a instru-
pe bază de concurs, a unor producţii mentelor utile pentru organizaţiile ce dezvoltă
artistice profesioniste de calitate dedi- astfel de programe.
cate mediului școlar, în diverse domenii: d. Încurajarea dezvoltării unor practici cultu-
teatru, dans, muzică, artă vizuală, artă rale intergeneraţionale/de familie (copii-pă-
digitală, producţii interdisciplinare etc. rinţi, copii-bunici), pentru a încuraja partici-
Acestea vor fi itinerate și prezentate gra- parea și schimbul de experienţă.
tuit în întreaga reţea școlară din București e. Susţinerea dezvoltării cu prioritate a unor
și vor asigura tuturor copiilor și tinerilor programe și proiecte adresate categoriilor
oportunitatea întâlnirii directe cu artiști de vârstă 0-3 ani și 14-18 ani (încă puţin aco-
profesioniști și cu experienţa artistică, perite în momentul de faţă, deși în creștere,
putând reprezenta de asemenea eveni- precum ateliere ale teatrului Ion Creangă
mente federatoare ale comunităţii școlii pentru prima categorie și repoziţionarea Tea-
(pe baza experienţei unor proiecte punc- trului Excelsior pentru publicul adolescent).
tuale similare derulate de instituţii publice f. Înfiinţarea unui Muzeu al copilului sau a
sau organizaţii private din România sau unui Centru de știinţă ca spaţiu care să asi-
a unor programe străine). Un asemenea gure o ofertă constantă de educaţie culturală
program ar asigura, într-un mod consec- și tehnologică interactivă, diversă și adaptată
vent, programe adaptate mediului școlar unui public numeros, reprezentat de copii și
și diverselor categorii de vârstă, dar și tineri. Această iniţiativă se va baza pe mode-
susţinerea pieţei culturale. le de succes din alte ţări, în care acest tip de
d. Lansarea unui program pilot (și extinderea muzeu are unele din cele mai mari rate de
și consolidarea lui pe termen lung) de prac- vizitare, și pe resursele și iniţiativele locale
ticieni creativi în școli, ca parteneriat între (precum Casa Experimentelor). De explorat
programele de masterat în domeniul pedago- oportunitatea extinderii și reconfigurării
giei artistice și culturale (actualmente UNATC, Muzeului Tehnic sau a refuncţionalizării unei
Universitatea București, UNARTE, Universita- hale industriale (precum spaţiul abandonat al
tea Naţională de Muzică București) și ISMB, fostei staţii electrice din Parcul Carol, spaţiu
cu sprijinul Proedus. aflat în proprietate publică).
e. Dezvoltarea unui Centru suport/resursă pen- g. Susţinerea formării artistice pe tot parcur-
tru școli și licee în vederea organizării unor sul vieţii, prin dezvoltarea curriculei Școlii de
cluburi creative (teatru, muzică, film etc.). Artă și a Universităţii Populare Ioan I. Dalles,
f. Crearea unui mecanism de susţinere financia- încurajarea colaborării cu operatori privaţi și
ră pentru dezvoltarea și derularea de progra- a descentralizării activităţii acestora (orga-
me de Curs opţional la decizia școlii (CDȘ), nizarea de filiale și cursuri în cât mai multe
folosind experienţa unor iniţiative precum cartiere bucureștene).
cea a Asociaţiei „De-a arhitectura”. h. Încurajarea bucureștenilor de toate vârstele
g. Dezvoltarea programelor de formare profesi- de a practica o activitate artistică prin dezvol-
onală pentru cadrele didactice interesate de tarea și promovarea consecventă a unei oferte
mijloacele artistice ca metode educaţionale, și a unor echipamente deschise practicilor
plecând de la experienţa masterului PED-ar- amator (cursuri, ateliere, cluburi de teatru,
tE (Pedagogii alternative și arta teatrală în cluburi cinema/video/literare etc.), cu priori-
educaţie) din cadrul Universităţii București, tate în proximitatea lor (în centre culturale de
Facultatea de Psihologie și Știinţele Educaţiei, cartier, cluburi).
Departamentul de Formare a Profesorilor. i. Stimularea implicării și participării la actul
cultural pe bază de voluntariat, inclusiv ca
5.2. Încurajarea programelor de dezvoltare formă de integrare socială pentru grupurile
a publicului și a practicilor amator defavorizate, prin crearea unei platforme cu
astfel de iniţiative (Federaţia VOLUM, Brigada
a. Încurajarea dezvoltării de programe și de Voluntari, PMB).
proiecte pentru formarea de publicuri noi
(în special non-consumatori), prin includerea
acestui obiectiv în caietele de obiective ale in-
stituţiilor publice și ca prioritate de finanţare
în cadrul programelor de finanţare (ARCUB,
AFCN).
b. Crearea unui program de formare pentru
operatorii culturali publici și privaţi interesaţi
de tema dezvoltării publicurilor (INCFC). 63 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
i. Crearea unui departament cultural în cadrul Dinamic pentru încurajarea dezvoltării altor
Institutui Naţional de Export care să co-fi- funcţiuni publice dedicate artei și culturii în
nanţeze participarea antreprenorilor crea- zonele reprezentative.]
tivi români la târguri, conferinţe și proiecte aa TS: Realizarea, în primul rând, a unei
internaţionale. inventarieri precise a spaţiilor existente
j. Înfiinţarea unui centru internaţional de artă, de prezentare/difuzare a evenimentelor
multi- și interdisciplinar, dedicat proiectelor culturale (spectacole, concerte, expoziţii,
colaborative între artiști și organizaţii din târguri etc.), cu detalii despre capacitate,
România și structuri internaţionale; acesta facilităţi tehnice și echipamente, proprie-
poate valorifica patrimoniul industrial exis- tar și administrator, starea de funcţionare
tent în București. și (eventualele) necesităţi de reabilitare.
Acest inventar va include atât spaţiile
închise, cât și cele în aer liber, cele tradi-
7. Dezvoltarea unei reţele de ţionale sau cele neconvenţionale (cum ar
echipamente culturale atractive fi diversele spaţii dezafectate). El ar trebui
pentru un oraș cultural competitiv la să fie un instrument în consultare publi-
nivel european că care să hrănească identificarea mai
specifică a nevoilor de echipamente, dar
Obiectivul urmărește dezvoltarea infrastructurii și un instrument practic în organizarea de
culturale la nivelul Bucureștiului, inclusiv a celei evenimente, actualizat permanent.
polivalente și a spaţiilor gazdă, astfel încât să aa TS: Identificarea mai specifică a nevoilor
susţină o efervescenţă creativă locală și schim- și a celor mai bune modalităţi de a răspun-
buri culturale consistente. Aceasta presupune de lor, nu doar la nivel de construcţie, ci și
reabilitarea echipamentelor existente și constru- de administrare (spaţii gazdă vs. producţie
irea de noi facilităţi. Se urmărește totodată și vs. programare) și prioritizarea lor.
punerea în practică a unor mecanisme partene- aa Continuarea și aprofundarea cartogra-
riale și mai flexibile de reabilitare/modernizare/ fierii spaţiilor cu potenţial de activare
construire și administrare a echipamentelor culturală, inclusiv pe baza unei evaluări a
culturale și creșterea vizibilităţii și atractivităţii spaţiilor neutilizate din gestiunea Admi-
acestora prin integrare și clusterizare (speciali- nistraţiei Fondului Imobiliar din București
zarea inteligentă a zonelor urbane). și prin identificarea operatorilor culturali
publici și privaţi care au capacitatea de a
a. Crearea de noi echipamente culturale atracti- activa aceste spaţii.
ve și flexibile. Este vorba atât de spaţii gazdă, aa Realizarea noilor echipamente pe bază
cât și de spaţii de producţie și programare, de concurs și consultarea obligatorie, în
corespunzătoare nevoilor sectorului cultural stabilirea specificaţiilor tehnice, cu organi-
bucureștean și unor categorii diverse de partici- zatorii de evenimente.
pări artistice naţionale și internaţionale care, în aa Explorarea și testarea unor mecanisme al-
acest moment, nu au spaţii adecvate și suficien- ternative, mai flexibile, de administrare
te în București (de exemplu, spaţii de amploare a unor spaţii gazdă în proprietate publică
pentru premiere de film, concerte de muzică prin parteriat public-privat.
clasică, muzică de cameră, concerte de muzică aa Susţinerea de parteneriate între autori-
alternativă, târguri creative etc.). La acestea se tăţile municipale și de sector, dar și între
adaugă și spaţii pentru instituţii publice muni- cele naţionale (și, în viitor, metropolitane)
cipale (Teatrul Nottara, Muzeul Naţional al Lite- pentru realizarea în comun a unor inves-
raturii Române) și naţionale (Centrul Naţional tiţii de reabilitare, modernizare și/sau
al Dansului și Muzeul de Artă Contemporană). construire a unei infrastructuri adecvate.
Prioritizarea, pe cât posibil, a unui demers de aa Explorarea oportunităţii creării unei
recalificare a unor spaţii cu valoare arhitectura- noi instituţii municipale care să aibă ca
lă și identitară, inclusiv foste spaţii industriale, obiectiv dezvoltarea și administrarea,
și a unui demers de răspândire a lor pe întregul prin parteneriate diverse (cu primăriile
teritoriu al orașului (corelare cu Obiectivele 1 & de sector, proprietari privaţi, organizaţii
4, precum și cu Obiectivul 2 privind mecanis- culturale administratori etc.), a unei reţele
me de susţinere a revitalizării obiectivelor de de spaţii gazdă de prezentare/difuzare, de
patrimoniu). [Corelare cu proiectele prioritare producţie/laborator/ateliere și de reziden-
PUG Dinamic privind realizarea unor zone de ţă la nivelul Bucureștiului, care să poată
dezvoltare strategice (Orașul Culturii, Orașul integra și obiective din judeţul Ilfov.
Muzicii, Casa Radio1) și cu reglementările PUG b. TS/TM: Există deja o serie de proiecte im-
portante de creare a unor noi echipamen-
1 A se vedea scurta prezentare a PUG Dinamic din Capitolul IV: te culturale ce urmează a fi lansate pe TS:
Corelarea cu alte documente de politică publică. Punerea în valoare a Pinacotecii Municipiului 65 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
e. Crearea unui grup de lucru la nivelul Minis- f. Facilităţi fiscale locale pentru companiile din
terului Culturii, în colaborare cu Ministerul sectoarele culturale și creative.
Finanţelor Publice, care să propună o îmbu- g. Crearea unei agenţii locale dedicate cerce-
nătăţire a Codului Fiscal, astfel încât legea tării, susţinerii și dezvoltării industriilor
sponsorizării să devină un instrument eficace creative pe modelul altor agenţii din Europa
de atragere de fonduri în domeniul cultural. (de exemplu, Design Terminal Budapesta,
Hamburg Kreativ Gesellschaft).
h. Crearea unui sistem de vouchere pentru
10. Susţinerea dezvoltării economice servicii creative locale (de exemplu, design,
a municipiului București prin arhitectură, software, publicitate), care să
sprijinirea și dezvoltarea sectoarelor poată fi accesat de către operatorii culturali
culturale și creative din București.
i. Colaborarea autorităţii locale cu agenţia gu-
Punctele forte ale Bucureștiului în ceea ce vernamentală InvestRomania pentru crearea
privește numărul mare de profesioniști creativi unui program de atragere de investiţii în
și potenţialul antreprenorial local trebuie cana- sectoarele culturale și creative, personalizat
lizate pentru a susţine dezvoltarea economică a pe regiunea București-Ilfov.
orașului. Un set de mecanisme și instrumente j. Crearea unor mecanisme de încurajare a
menite să impulsioneze dezvoltarea anumitor distribuţiei (retail-ului) produselor creative
sectoare culturale și creative poate avea un efect la nivelul orașului, de la librării, la magazine
economic major – prin creșterea de taxe și im- de design etc.
pozite la bugetul local, crearea de noi locuri de k. Identificarea unor mecanisme specifice de
muncă, atragerea de investiţii etc. susţinere a diverselor sectoare culturale cu
potenţial la nivelul Bucureștiului (de exem-
a. Crearea în București a unui task-force cu plu, încurajarea industriei și a producţiei de
operatori publici și privaţi pe tema sectoarelor film la nivelul Capitalei prin proceduri sim-
culturale și creative (Integrare și corelare cu plificate de obţinere a aprobărilor de filmare
Grupul de lucru naţional pe această temă, lan- și prin reducerea taxelor de filmare în oraș,
sat în 2016 la Secretariatul General al Guver- pentru producătorii români și străini).
nului) și comisionarea unui plan de dezvolta-
re economică prin dezvoltarea industriilor
creative pentru București-Ilfov [Corelare cu
SDTR: Măsura 4.3.1.7 – Transformarea Capita-
lei într-un pol de importanţă macroregională,
inclusiv prin amenajarea de spaţii culturale
și pentru industrii creative, și Măsura 4.3.1.9
– Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor eco-
nomice de tip cluster, construcţia de centre
de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile
prioritare de cercetare-dezvoltare și de specia-
lizare inteligentă de la nivel naţional].
b. Identificarea hub-urilor culturale și antre-
prenoriale din București și susţinerea aces-
tora prin programe, evenimente sau partene-
riate, pentru promovarea antreprenoriatului
creativ.
c. Susţinerea dezvoltării de noi hub-uri creative
– spaţii de lucru și producţie pentru antrepre-
nori creativi, conform Planului de dezvoltare
economică a industriilor creative (dezvoltat
cf. pct. a), prin reglementarea zonelor urbane
(PUG Dinamic), prin sprijin infrastructural
(spaţii în patrimoniul PMB sau în domeniul
public administrat de alte instituţii și autori-
tăţi publice), financiar (co-finanţare în atrage-
rea unor fonduri europene) și fiscal.
d. Susţinerea dezvoltării de clustere creative la
nivelul orașului (specializarea inteligentă a
zonelor urbane) (v. și Obiectivul 7).
e. Crearea unui fond de susţinere a antrepreno-
rilor culturali din regiunea București-Ilfov. 69 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Această axă vizează asumarea rolului Capitalei de motor de dezvoltare regională și naţio-
nală, precum și dezvoltarea sa într-un centru de inovaţie, bine conectat la noile tehnologii.
Bucureștiul este deja strâns legat de judeţul Ilfov, iar conectarea și integrarea acestor două
regiuni într-o ofertă culturală comună trebuie încurajată și asumată la nivel administrativ.
Aceste măsuri nu pot ignora noile dezvoltări în ceea ce privește digitizarea obiectelor cul-
turale, conceptul de smart city, tehnologiile și practicile digitale emergente. Bucureștiul își
poate capitaliza punctele forte prin continuarea acţiunilor deja asumate și intensificarea
eforturilor pentru a deveni un centru al inovaţiei, cu putere de radiere în regiune.
lansării unor grupuri de lucru pe tema- activ și dezvoltarea pieţei culturale și a unei
tici specifice, cu participarea reprezen- oferte diverse, fără a diminua accesul unor
tanţilor autorităţii deliberative (Consiliul categorii de public cu risc cultural. Folosirea
General și consiliile locale sau comisiile de coordonată a unor instrumente de bileterie
cultură ale acestora) și executive (admi- pentru creșterea participării și a frecvenţei
nistraţia locală – primari, direcţiile de acesteia: mecanisme precum oferirea de bi-
cultură ale primăriei și alte direcţii rele- lete gratuite în mod direcţionat, crearea unui
vante pentru) și reprezentanţi ai sectoru- voucher/card cultural de accesare a ofertei la
lui cultural. nivelul orașului, pass turistic care să inclu-
aa Folosirea pârghiilor oferite de lege pentru dă accesul la muzee, dar și la serviciile de
a crea mecanisme eficiente de consultare transport etc.
și colaborare între structurile adminis-
traţiei publice (în primul rând PMB-pri-
mării de sector) și diversificarea formelor 14. Creșterea capacităţii autorităţilor
de cooperare între acestea, în vederea administraţiei publice și a
implementării eficiente a Strategiei. organizaţiilor culturale
b. Lansarea unei campanii de conștientizare
a rolului vital al culturii și artelor în socie- a. Creșterea capacităţii administraţiilor pu-
tate (în Corelare și cu Obiectivul 16), care ar blice municipală și de sector și a serviciilor
trebui să contribuie la o mai clară evaluare publice create și finanţate de către acestea
a impactului economic al sectoarelor cultu- de a cunoaște, gestiona și aloca resurse, în
rale și creative în București. Realizarea unor mod coordonat și corelat, coeziv și sinergic,
analize calitative privind impactul social, pentru asigurarea serviciilor culturale și
comunitar etc. accesului locuitorilor Municipiului București
c. Încurajarea dezvoltării și a punerii și gesti- la cultură, prin asumarea strategiei și valo-
onării în comun de resurse (de la realizarea rificarea cadrului legislativ, administrativ
de coproducţii, la colaborarea în partajarea și instituţional existent în vederea creării
infrastructurii – v. Obiectivul 9), precum și a instrumentelor de punere în practică – ope-
schimbului de competenţe și bune practici. raţionalizare, implementare, monitorizare și
d. Încurajarea și facilitarea consultării și cola- evaluare a Strategiei Culturale.
borării cu actorii din alte sectoare, și într-o b. Susţinerea dezvoltării competenţelor nece-
bună măsură cu sectorul de afaceri, care sare domeniului cultural – artistice, tehnice,
trebuie să devină un participant mai activ în manageriale, administrative, de programare,
susţinerea sectorului cultural bucureștean. promovare, educaţie etc., plecând de la o
Parteneriatul Civic pentru Educaţie poate fi cartografiere a nevoilor pentru toate tipuri-
o referinţă ca mecanism de dialog și coordo- le de actori culturali și domenii. Susţinerea
nare a consultării și acţiunii unor parteneri unor programe de formare, schimburi de
cheie într-un anumit domeniu. bune practici, mobilitate, incubatoare, men-
e. Crearea unui cadru mai eficient de colaborare torizare, job shadowing, stagiatură, burse și
între instituţiile de învăţământ din București alte formate care contribuie la dezvoltarea
și operatorii culturali. Asta se poate realiza competenţelor.
prin organizarea unui eveniment de tip match- aa TS: Lansarea unui incubator de proiec-
making în fiecare an, care să coreleze nevoile te și a unui fond de mobilitate în cadrul
instituţiilor educaţionale cu oferta culturală București 2021 (ARCUB).
locală. Totodată, este necesară și corelarea c. Susţinerea formalizării și schimbului de
ofertei de învăţământ artistic cu nevoile sec- bune practici pe diverse domenii prin con-
torului cultural și condiţiile pieţei. Echilibrarea ferinţe, seminarii, ghiduri, dezvoltarea de
pieţei muncii cu învăţământul superior este un proiecte pilot și scalarea formatelor de succes,
obiectiv important pentru o dezvoltare suste- aplicarea principiului de design thinking,
nabilă a sectorului cultural bucureștean. participarea la reţelele culturale internaţio-
f. Încurajarea parteneriatelor și a parteneri- nale și dezvoltarea de programe cu parteneri
atului public-privat prin caiete de obiective internaţionali etc.
și programe de finanţare care să încurajeze d. Crearea unor mecanisme de finanţare
aceste abordări. multianuală, atât pentru instituţiile pu-
g. Abordarea mai strategică și mai nuanţată a blice, cât și pentru organizaţiile private,
politicilor tarifare și a chestiunii accesu- în condiţiile în care limitarea la derularea
lui gratuit versus cu plată la evenimente și unor proiecte de câteva luni nu este eficien-
servicii culturale, în funcţie de obiectivele tă pentru punerea în practică a obiectivelor
urmărite și publicul vizat și nu de statutul vizate. Se impune planificarea multianuală
juridic al organizatorului. Asta pentru a în- a bugetelor locale de către autorităţile mu-
curaja un consumator competent cultural și nicipale și de sector. 73 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
flexibilizarea statutul de utilitate publică și re- de evenimente indoor, în spaţiu public etc.).
introducerea pentru aceste organizaţii a drep- Organizarea unor grupuri de lucru cu actori
tului de a li se concesiona servicii publice). culturali din diverse domenii pentru a analiza
e. Modificarea Legii privind Fondul Cultural Na- oportunitatea și mecanismele instituirii unei
ţional pentru înmulţirea surselor de finanţare. obligativităţi de raportare a organizaţiilor cul-
f. Modificarea Codului fiscal: pentru ca Legea turale publice și private, care să asigure atât o
sponsorizării să devină un instrument real de colectare a datelor statistice, cât și o inventa-
atragere de fonduri și pentru flexibilizarea și riere a actorilor, evenimentelor, angajării în
clarificarea procedurilor privind veniturile domeniul cultural etc.
din activităţi independente, îndeosebi a celor b. Realizarea consecventă a unor studii și
ce provin din drepturi de autor și drepturi analize cantitative și calitative pe diverse
conexe. În plus, ar trebui explorate oportuni- domenii și tematici, inclusiv pentru evaluarea
tatea și impactul reducerii TVA-ului pentru nevoilor și a impactului unor programe. La
cartea tipărită și cea electronică (ca și o Lege nivelul Bucureștiului există o gamă largă de
a Preţului unic/fix la carte). nevoi de informare: o evaluare a pieţei muncii
g. Elaborarea Codului Patrimoniului (în curs), în domeniul cultural (în afara personalului
pentru crearea unui cadru coerent și stimu- instituţiilor publice neexistând mecanisme
lant în protejarea și valorizarea patrimoniu- pentru a evalua numărul artiștilor și creativi-
lui, și o îmbunătăţire a cadrului legislativ lor profesioniști din București) și a filierelor
pentru sprijinirea consolidării clădirilor cu educaţionale – piaţa culturală; studii privind
risc seismic. impactul economic al sectoarelor culturale și
h. Modificări care ţin de organizarea admi- creative la nivelul Bucureștiului; studii regu-
nistrativă a Bucureștiului: de la propu- late privind oferta culturală; cercetări privind
nerea mai radicală de a realiza o Lege a practicile de consum, nevoile și preferinţele
Bucureștiului care să transforme complet îm- diverselor categorii de public (ca bază pentru
părţirea și coordonarea administrativă între strategii de dezvoltare a publicului, pentru
municipiu-sectoare și să instituie o unitate de dezvoltarea unor programe și proiecte dedica-
gestiune și coordonare a zonei metropolitane, te unor categorii specifice de public și pentru
la modificări ale Legii administraţiei publice proiecte dezvoltate cu implicarea și participa-
locale și Legii finanţelor publice locale care rea beneficiarilor lor); studii calitative privind
să reglementeze o corelare la nivel de planifi- impactul evenimentelor culturale din spaţiul
care și de acţiune între autoritatea municipa- public (de tip festival urban) asupra categori-
lă și cele de sector. ilor de public atrase și a gradului de coeziune
i. Reevaluarea și modificarea legilor pentru o comunitară; studii de evaluare a impactului
adaptare la contextul digitalizării (precum evenimentelor gratuite asupra publicului și
Legea dreptului de autor, Legea arhivelor pieţei culturale etc.
naţionale, Legea muzeelor şi colecţiilor, Legea c. Asigurarea unei inventarieri consecvente a
bibliotecilor etc.). organizaţiilor culturale private (non profit
și comerciale) active, a echipamentelor și
spaţiilor culturale active în zona culturală (și
16. Utilizarea statisticilor, studiilor a caracteristicilor acestora).
și analizelor în dezvoltarea, d. Încurajarea cercetării și arhivării în domeniul
implementarea și evaluarea acţiunii cultural și a distribuirii rezultatelor acestora,
culturale prin linii de finanţare dedicate.
e. Crearea unui Observator Cultural București
Acest obiectiv urmărește o mai bună cunoaștere – o platformă a instituţiilor și organizaţiilor
a sectorului cultural – atât a publicului, cât și a active în domeniu (de la INCFC, INSEE, la
ofertei, ca instrumente ale dezvoltării politicilor Metru cub), a universităţilor, institutelor de
culturale –, încurajarea dezvoltării intervenţiei cercetare etc., care să permită coordonarea și
culturale pe baza unei mai bune cunoașteri a diseminarea cercetărilor în domeniu, dezvol-
contextului și a publicului și susţinerea unei mo- tarea de proiecte în parteneriat, identificarea
nitorizări și a unei evaluări consecvente a imple- unor tematici critice de analiză etc.
mentării Strategiei. f. Dezvoltarea unei direcţii de monitorizare
a implementării Strategiei și de evaluare
a. Îmbunătăţirea statisticilor culturale la ni- regulată a impactului acţiunii administraţiei
velul Bucureștiului, prin crearea unor pro- locale și a programelor de finanţare.
ceduri de raportare și sintetizare a informa-
ţiilor existente legate de ofertă și participare
și coordonarea utilizării acestor informaţii
pentru evaluare și planificare (număr de
R 76 spectatori/vizitatori, bilete vândute, număr
Document strategic
supus aprobării Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026
VI
OPERAŢIONALIZAREA ȘI
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Procesul de operaţionalizare și
implementare se va realiza sub
autoritatea și în coordonarea
Direcţiei Cultură, Sport, Tu-
rism a Primăriei Municipiului
București, cu raportare către
Primarul General al Municipiu-
lui București.
Elaborarea planului
de acţiuni
Planul de Acţiuni reprezintă
un document de politici publi-
ce care va permite facilitarea
şi eficientizarea procesului de
D
implementare a prevederilor
ocumentul strategic de faţă a identificat documentului strategic. Planul de acţiuni va uni
temele critice pe care Bucureștiul trebu- priorităţile urmărite cu resursele financiare pre-
ie să le abordeze în următorii 10 ani, a vizionate. Rolul său este de a stabili acordul tutu-
setat direcţiile strategice de dezvoltare, ror celor implicaţi privind alocarea responsabili-
cu obiective specifice, și a precizat, pentru fiecare tăţilor implementării, precum și de a funcţiona ca
dintre aceste obiective, un set extins de propuneri un instrument de coordonare și de monitorizare
de acţiuni, mecanisme și instrumente ce sunt a progresului activităţilor.
deja disponibile (și ar putea fi îmbunătăţite sau
folosite mai strategic) sau care pot fi dezvoltate în Pentru planurile de acţiuni la nivel local nu
vederea atingerii acestora. există o formă recomandată, singura structură
de plan de acţiuni reglementată la nivel legislativ
În vederea punerii în practică a acestor direcţii (HG 775/2005) vizând procedurile de elaborare,
de dezvoltare de termen lung, pașii următori, pe monitorizare şi evaluare a politicilor publice la
termen scurt, sunt: nivel central. „Ghidul Instituţiilor Administraţiei
aa De a determina capacităţile de imple- Publice pentru îmbunătăţirea procesului politi-
mentare ale actorilor cheie ai acestui cilor publice la nivel local” dezvoltat de Minister-
proces, ceea ce presupune abilitatea ul Administraţiei și Internelor propune un format
diverselor instituţiilor de a întreprinde de plan de acţiune adaptat de la cel introdus prin
paşi specifici în vederea realizării direc- lege1 (din care documentul de faţă preia mai jos o
ţiilor strategice pe obiective specifice. serie de informaţii).
aa Prioritizarea și planificarea acţiunilor şi
sarcinilor, care de fapt reprezintă me- Relaţia dintre documentele de politici publice
canismele de acţiune şi se referă la paşii la nivel local este ilustrată în tabelul de mai jos,
concreţi pe care instituţiile abilitate ar conform „Ghidului Instituţiilor Administraţiei
trebui să le întreprindă pentru atingerea Publice pentru îmbunătăţirea procesului politi-
obiectivelor specifice. cilor publice la nivel local”:
aa Elaborarea indicatorilor de progres,
care reprezintă indicii de calitate care
urmează a fi întruniţi în rezultatul 1 Ministerul Administraţiei și Internelor, Unitatea de Politici
implementării sarcinilor şi acţiunilor, Publice (2011) Ghidul Instituţiilor Administraţiei Publice pentru
îmbunătăţirea procesului politicilor publice la nivel local, disponibil online
precum și a unor proceduri/mecanisme la www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/Ghidul%20institutilor%20
de monitorizare. adminsitratiei.pdf. 77 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
ANEXA 1
O listare a principalelor instituţii culturale publice
și echipamente culturale (publice și private) din București
D
orim să notăm, în primul rând, lipsa listarea principalelor echipamente (spaţii de de-
unei evidenţe sau cartografieri consec- rulare a activităţilor culturale), atât publice, cât
vente și centralizări a informaţiilor pri- și private, care sunt mai ușor de identificat, chiar
vind actorii culturali bucureșteni. Dacă daca lista nu este nici pe de parte extensivă.
principalele instituţii publice sunt, în virtutea Listarea nu este nici 100% consecventă, reunind,
procedurilor administrative, relativ ușor de iden- în funcţie de informaţiile disponibile, un amestec
tificat, iar în anumite domenii (precum cinema- de tipuri de instituţii, după statutul juridic sau
tografia) există, prin procedurile de acreditare, după domeniul de activitate, sau tipuri de spaţii.
o centralizare a principalilor actori culturali și a Această listare agregă sursele existente și carto-
echipamentelor cu această destinaţie, nu există grafierea primară și parţială realizată în cadrul
o evidenţă a marii majorităţi a actorilor privaţi procesului de elaborare a strategiei. În cadrul
(atât non profit, cât și cu profil comercial). Lista- strategiei propunem realizarea unei asemenea
rea care urmează nu este, de aceea, extensivă, ea baze de date la nivelul orașului, care să permită
limitându-se, pe de o parte, la instituţiile publice și o interacţiune între organizaţii și, posibil, și ca
de cultură din București și, pe de altă parte, la platformă de raportare statistică.
8. Biblioteci școlare – peste 300 unităţi în majoritatea Muzee sau biblioteci aparţinând
unităţilor şcolare din capitală cultelor
9. Grădina Botanică „Dimitrie Brândză“ a Universităţii
București 1. Muzeul de Istorie a Evreilor „Șef rabin Dr. Moses
10. Muzeul Universităţii din București Rosen“
11. Muzeul Universităţii Politehnice 2. Muzeul „Mitropolit Antim Ivireanul“
12. Muzeul Nevăzătorilor 3. Muzeul Holocaustului
13. Universitatea Naţională de Muzică București – săli de 4. Colecţia Muzeală a Episcopiei Armeano – Gregoriene
concerte 5. Biblioteca Sfântului Sinod: bibliotecă specializată cu
14. Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică – săli colecţii de carte veche şi de patrimoniu în subordinea
de spectacole și proiecţie Patriarhiei Române
15. Reţeaua școlară (grădiniţele, școlile și liceele) – cea
mai extinsă reţea de echipamente publice pe întreg În ceea ce privește capacitatea sălilor de spectacole și concer-
teritoriul orașului, care dispun de biblioteci școlare, te în administrare publică din cele menţionate mai sus, listăm
săli de festivităţi, săli de sport, dar și binecunoscuta mai jos principalele echipamente existente (pentru sălile
curte a școlii sau mici spaţii verzi. Reţeaua publică modulabile, aceasta reprezintă capacitatea maximă):
preuniversitară deţine, spre exemplu, nu mai puţin de
91 de săli de festivităţi, cu o capacitate de la 50 la 467.
CINEMATOGRAFE
Cinematografe clasice
Multiplexuri/cinematografe în mall-uri
1. Cinema Gloria – în administrarea Primăriei Sectorului 3. Cinema Giulești – în administrarea Primăriei Sectoru-
3, în curs de transformare în spaţiu multidisciplinar, lui 6, cu propunere de modernizare
planificat a fi deschis în 2016 4. Primăria Sectorului 1 a solicitat RADEF Româniafilm
2. Cinema Favorit – în administrarea Primăriei Sectorului 6, transferul cinematografelor din centrul orașului
cu propunere de renovare radicală (prin reconstruire) 85 O
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
LIBRĂRII
Lanţuri de librării Librării independente
ANEXA 2
Surse de finanţare naţionale și europene pentru proiecte culturale
Î
n această secțiune1 este realizată o scurtă Informațiile disponibile pentru fiecare sursă de
cartografiere a surselor de finanțare dis- finanțare includ programul din cadrul căruia se
ponibile, atât la nivel european, cât și la realizează finanțarea, tipul de beneficiari eligi-
nivel național, pentru proiecte și activități bili, fie că vorbim de organizații culturale, fie de
culturale, ce pot fi accesate de diverse categorii municipalități, minime condiții de eligibilitate
de autorități publice și organizații culturale din pentru obținerea finanțării, bugetul disponibil și
București, cu potențial pentru punerea în practi- trimiteri către website-ul dedicat.
că a obiectivelor Strategiei Culturale.
Instrumentele de finanțare prezentate pleacă de
La nivel european, instrumentele de finanțare la cele europene spre cele naționale, lista nefiind
identificate sunt un mix între programe binecu- exhaustivă, ci doar o imagine de ansamblu asu-
noscute în sectorul cultural, cum ar fi Europa pra surselor disponibile pentru domeniul cultural
Creativă sau Erasmus+, și surse de finanțare cu potențial pentru punerea în practică a prezen-
punctuale, dar care sprijină intervențiile cultura- tei Strategii. Prezentarea este realizată alfabetic,
le, cum ar fi programul de mobilitate Step Beyond în funcție de numele liniei de finanțare.
sau programul TANDEM, ce facilitează schimbul
de experiență între manageri culturali.
Tip finanțare Nume linie de finanțare Beneficiari potențiali Condiții de eligibilitate Tip proiect Buget/proiect Link
Finanțări europene
Uniunea Erasmus + Parteneriate Autorități publice, firme, ONG-uri Cel puțin 3 organizații din 3 țări diferite; Proiecte de educație care creează legături între parteneri din Maxim 12.500 Euro /luna/ parteneriat http://www.erasmusplus.ro/
Europeană strategice Proiecte cu durată 2- 3 ani; mai multe țări cu scopul de a crește cooperarea internațională parteneriate-strategice
prin dezvoltarea de produse educaționale de calitate și
inovatoare. http://eacea.ec.europa.eu/
Programul sprijină activități care să consolideze cooperarea erasmus-plus_en
între organizații cu scopul de a stabili schimburi de practici;
activități care promovează dezvoltarea, testarea și / sau
implementarea unor practici inovatoare în domeniul educației,
formării și tineretului; activități care facilitează recunoașterea
și validarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor
dobândite prin învățarea formală, nonformală și informală;
activități de cooperare între autoritățile regionale pentru a
promova dezvoltarea sistemelor de educație, formare și tineret
și integrarea lor în acțiunile de dezvoltare locală și regională;
Comisia Europa Creativă / Sub- Autorități publice, firme, ONG-uri Pentru Sub- programul Cultura - Proiecte de cooperare Programul sprijină sectorul autovizual, cultural și creativ: Variabil http://www.europa-creativa.eu/
Europeană programul Cultura, între minim 3 țări • Sub-programul Cultura: proiectele de traduceri literare; cultura
Sub-Programul Media platformele europene dedicate mobilității și promovării
creatorilor; rețelele europene care contribuie la http://eacea.ec.europa.eu/
profesionalizarea și întărirea capacității sectoarelor culturale creative-europe_en
și creative de a lucra la nivel transnațional; premiile UE pentru
patrimoniu cultural, literatură, arhitectură și muzică, Capitalele
europene ale culturii și Marca patrimoniului european.
• Sub-programul Media sprijină industria de film și cea
audiovizuală prin finanțarea dezvoltării, distribuției și
promovării produselor audiovizuale.
European STEP Beyond Travel Grant Artiști și lucrători din sectorul Profilul beneficiarului de mobilitate: Mobilitatea artiștilor și proiecte de cooperare trans-frontaliere Variabil http://www.culturalfoundation.
Cultural cultural dintr-un spațiu european • artist sau lucrător cultural al oricărei discipline eu/step-beyond
Foundation mai larg artistice sau culturale contemporane (individuale sau
care reprezintă o organizație artistică sau culturală
independentă)
• să fie stabilit în Europa sau în împrejurimi
European TANDEM – Cultural Managers Manageri culturali care contribuie TANDEM își propunere să faciliteze inovația creativă Schimb de experiență între manageri culturali Variabil http://www.culturalfoundation.
Cultural Exchange Programme la dezvoltarea unor soluții creative pentru cultivarea factorilor de schimbare culturali locali. eu/tandem
Foundation care fac inovarea socială posibilă în Scopul principal este:
întreaga UE • Promovarea expresiei artistice inovatoare, atât la nivel
local cât și la nivel transnațional;
• Creșterea dezvoltării de parteneriate creative noi, pe
termen lung;
• Dezvoltarea de noi competențe profesionale.
UNESCO Fondul internațional pentru Autorități publice cu • finanțarea solicitată se încadrează în 20.000 – 100.000 Producerea de lucrări/opere artistice și culturale 20.000 – 100.000 US$ http://en.unesco.org/ifpc/
promovarea culturii responsabilități privind promovarea US$ și acoperă nu mai mult de 80% din bugetul total al
culturii și creația artistică proiectului organizarea de evenimente culturale și artistice la nivel național,
ONG-uri, persoane fizice, artiști și • a fost identificată și o altă sursă de finanțare, de orice regional și/sau internațional pentru a contribui la dezvoltarea și
creatori individuali tip, care acoperă cel puțin 20% din bugetul total promovarea culturii și a strategiilor și programelor
estimat
• proiectul va avea rezultate instituționale și/sau socio-
economice
• proiectul este necesar să aibă un efect de multiplicare,
inspirând implementarea altor măsuri, activități și
proiecte
• proiectul are un calendar de implementare a activităților
propuse spre finanțare, de cel puțin 12 luni
Uniunea Programul Transnațional Autorități locale/ regionale/ Parteneriat: Proiectele de cooperare transnațională trebuie să aibă Buget variabil Programul Dunărea în
Europeană Dunărea 2014 – 2020 naționale următoarele caracteristici: România: http://www.fonduri-
Organisme de drept public minim 3 parteneri (nu există număr maxim de parteneri) Parteneri din minim 3 state participante in program; Costuri de pregătire a proiectului (în sumă ue.ro/dunarea
De interes pentru zona Grupări Europene de Cooperare Dezvoltare, implementare, finanțare și personal cu aportul fixă de 20.000 euro/proiect)
culturală: Axa Prioritară 1 - Teritorială (GECT) Partenerul Lider trebuie să fie dintr-un stat membru UE tuturor partenerilor; Pagina programului: http://
Inovare si responsabilitate Organizații internaționale Caracter transnațional al acțiunilor; Costuri de închidere a proiectului (în sumă www.interreg-danube.eu/
socială în Regiunea Dunării Organisme private, inclusiv IMM-uri Ratele de cofinanțare (pentru statele membre): Acțiuni pre-investiționale fixă de 5.000 euro/proiect)
(Îmbunătățirea condițiilor Apeluri de proiecte: http://
cadru pentru inovare, Aria eligibilă a programului Prioritățile 1-4: 85% FEDR + 15% cofinanțare națională Nu se finanțează investiții mari, ci eventual proiecte pilot www.interreg-danube.eu/calls/
Creșterea competențelor este constituită din 14 state. Prioritatea de AT: 75% FEDR + 25 % cofinanțare națională calls-for-proposals
pentru inovarea în mediul Perioada de implementare a unui proiect finanțat din PO
social și mediul de afaceri) Cofinanțarea națională poate sa fie publică sau privată. Dunărea va avea o durată de 30 de luni.
Axa prioritară 2 -
Responsabilitatea față de
mediu și cultură în Regiunea
Dunării (Utilizarea sustenabilă
a patrimoniului și resurselor
naturale și culturale)
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Program de URBACT III Beneficiarii eligibili în cadrul 1. Action Planning Networks: Schimb de experiență între autorități publice locale și creșterea Action Planning Networks – între 600.000 și URBACT in România:
cooperare URBACT III se referă la următoarele capacității de planificare integrată a acestora 750.000 Euro (Faza 1 – max. 100.000 Euro) http://www.mdrap.
cofinanțat două categorii: Orașele componente trebuie să fie din minim 3 state ro/dezvoltare-
Fondul membre UE Implementation Networks – între 600.000 și regionala/-4970/-7572/-5296
European de I. Parteneri eligibili (city 750.000 Euro (Faza 1 – max. 150.000 Euro)
Dezvoltare partners) pentru toate 4-6 parteneri în faza 1 (min. 2 orașe din regiuni mai puțin Manualul programului: http://
Regională activitățile: dezvoltate) Transfer Networks – între 600.000 și urbact.eu/sites/default/files/
(85%), 13% • Orașe, municipalități; 750.000 Euro (faza 1 max. 100.000 Euro) pm_complete_v4_feb_2016.pdf
Guvernul • Niveluri infra-municipale de 8-12 parteneri în faza 2 – max. 3 parteneri eligibili parțial
României, 2% guvernanță, cum ar fi cartiere, (non-city partners), min. 4 parteneri din regiuni mai Apeluri deschise:
cofinanțare în cazul în care acestea sunt puțin dezvoltate http://urbact.eu/open-calls-
aplicant) reprezentate de instituții politico- networks
administrative cu atribuții în 2.Implementation Networks:
formularea de politici de dezvoltare Orașele componente trebuie să fie din minim 3 state
și implementarea de politici din aria member UE
tematică acoperită de URBACT;
• Autorități metropolitane și Parteneriatul trebuie să includă orașe din regiuni
aglomerări urbane, în cazurile în dezvoltate, mai puțin dezvoltate și regiuni în tranziție
care acestea sunt reprezentate
de către instituții politico- Rețelele trebuie să includă între 7 și 9 parteneri
administrative cu atribuții delegate (pentru 7 parteneri – min. 3 orașe din regiuni mai puțin
în formularea de politici de dezvoltate, pentru 8 sau 9 parteneri – min. 4 orașe din
dezvoltare și implementarea de regiuni mai puțin dezvoltate
politici din aria tematică acoperită
de URBACT; 3. Transfer Networks –
II. Parteneri eligibili parțial (non-
city partners) pentru anumite Orașele componente trebuie să fie din minim 3 state
activități: member UE
• Agenții locale definite ca organizații
publice sau semi-publice înființate 6-8 parteneri, min. 3 parteneri din regiuni mai puțin
de către orașe, ce se află sub dezvoltate
autoritatea orașelor parțial sau
total, și ce implementează politici Un oraș nu poate fi Lead partner în mai multe rețele
specifice. în același timp, indiferent de tipul rețelelor.
• Autorități provinciale, regionale și
naționale;
• Universități și centre de cercetare.
Pentru Rețele de implementare
(Implementation Networks) sunt
eligibile numai orașe (autorități
publice locale) care au deja o
strategie/ un plan integratat de
dezvoltare și dispun de fonduri
pentru implementarea proiectelor
aferente
Comisia Urban Innovative Actions (UIA) Orice autoritate urbană a unei Pentru prima Cerere de propuneri, solicitanții pot Cerere de propuneri Maxim Pagina programului: http://
Europeană unități administrative locale definită depune propuneri de proiecte care abordează 5 milioane www.uia-initiative.eu/
în funcție de gradul de urbanizare următoarele tematici: euro
ca oraș, localitate sau suburbie, cu - Sărăcia urbană (cu accent pe cartierele urbane Apeluri de proiecte: http://
o populație de cel puțin 50.000 de defavorizate) www.uia-initiative.eu/en/call-
locuitori; - Integrarea emigranților si a refugiaților proposals
- Tranziția energetică
- Locuri de muncă și competențe în economia locală
Comisia dorește ca proiectele propuse să prezinte soluții Manualul programului: http://
creative, inovatoare și durabile www.uia-initiative.eu/sites/
care să abordeze diferitele provocări identificate. default/files/2015-12/UIA_
Întrucât UIA va constitui, de asemenea, un laborator Guidance_EN.pdf
pentru ideile noi,
Comisia urmărește să încurajeze experimentele
inovatoare bazate pe experiența acumulată într-o
varietate de discipline.
Finanțări naționale
Fonduri AFCN – Administrația Fondului Instițutii publice, organizații Proiectele trebuie să urmărească obiectivele finanțării. Proiecte culturale: 75.000 lei – 50.000 lei http://www.afcn.ro/
naționale Cultural Național neguvernamentale și persoane Vor primi atenție deosebită proiectele care se înscriu în ctivități muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural
juridice de drept privat care prioritățile de finanțare ale fiecărei sesiuni. național, patrimoniu imaterial, formare profesională în domeniul
desfășoară activități culturale. culturii - inclusiv management cultural și educație culturală
Proiecte editoriale:
Realizarea unor lucrări din domeniile literaturii, artei, culturii
și civilizației, printr-un set de operațiuni/activități, precum
elaborarea, traducerea, tehno - redactarea, ilustrarea, tipărirea și
publicarea acestora, inclusiv în format multimedia și online
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Ordinul Proiecte finanțate din Timbrul Filialele teritoriale ale Ordinului Sunt eligibili solicitanții care îndeplinesc, cumulativ, Proiecte culturale 350.000 lei pentru programe/proiecte/ http://oar.squarespace.
Arhitecților de Arhitectură - Ordinul pentru programe/proiecte/acțiuni prevederile art. 5 din Norme. acțiuni culturale inițiate și desfășurate de com/sesiune-finantare-
România Arhitecților (OAR) culturale, anuale/bienale/trienale Proiecte editoriale filialele teritoriale ale Ordinului proiecte-201/
de arhitectură și itinerare de Pentru orice tip de finanțare nerambursabilă solicitantul
Fondul expoziții; are obligația de a avea un aport, propriu sau din surse 650.000 lei pentru anuale/bienale/trienale
Timbrului atrase, de cel puțin 10% din suma solicitată ca finanțare. de arhitectură inițiate și desfășurate de
Arhitecturii Organizații neguvernamentale și filialele teritoriale ale Ordinului
(FTA) operatori culturali, constituiți ca
persoane fizice autorizate. 310.000 lei pentru programe/proiecte/acțiuni
culturale inițiate și desfășurate de organizații
neguvernamentale, operatori culturali
constituiți ca persoane fizice autorizate
Fonduri Promovarea diversității Solicitanți eligibili din România: Este obligatoriu ca solicitantul și potențialul partener să Documentarea istoriei culturale: Proiecte mari (între 50.000 – 200.000 http://www.fonduri-diversitate.
norvegiene în cultură și artă în cadrul Entități publice: Instituții culturale; fie înregistrați ca persoane juridice și să aibă capacitatea euro/proiect) cu un buget total ro/fonduri-diversitate-ro_
patrimoniului cultural Instituții de învățământ superior și de implementare a activităților în domeniul abordat prin • Consolidarea și promovarea istoriei culturale a minorităților; de 6.327.956 euro aferent Componentelor doc_2_despre-program_pg_0.
(Mecanismul european institute de cercetare; Organizații acțiunea de parteneriat. • Evenimente / producții cu și despre minorități (târguri, 1 și 2; htm
Financiar SEE) neguvernamentale din domeniul festivaluri, reprezentații). Proiecte mici (între 5.000 – 15.000 euro/
culturii; Persoane fizice (pentru proiect) cu un buget total de 623.566 http://www.eeagrants.ro/
proiectele mici): Creatori și artiști; euro aferent Componentelor 1 și 2. en/promotion-of-diversity-
Experți din domeniul culturii; Cel puțin 10% din costurile eligibile ale in-culture-and-arts-within-
Studenți. Programului va fi alocat proiectelor european-cultural-heritage
Solicitanţii / partenerii eligibili culturale privind populația romă.
din Statele Donatoare sunt: Valoarea maximă a finanțării
Entități publice: autorități locale nerambursabile pentru proiecte
şi naționale; instituții culturale; Organizații neguvernamentale – până
instituții de învățământ superior și la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile
institute de cercetare, Organizații ale proiectului;
neguvernamentale; Organizații Persoane fizice – până la 95% din valoarea
nonprofit. cheltuielilor eligibile ale proiectului;
Entități publice – până la 100% din valoarea
cheltuielilor eligibile ale proiectului.
Fondul Social Programul Operațional Persoane fizice care intenționează Sprijin acordat persoanelor fizice pentru deschiderea Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non- N/A http://www.fonduri-ue.ro/
European Capital Uman 2014-2020 să înființeze o afacere (ex. șomeri/ unei afaceri agricol din zona urbană . pocu-2014
inactivi/ persoane care au un loc • Acordarea de sprijin financiar persoanelor fizice
Axa prioritară 3 – Locuri de de muncă și înființează o afacere pentru înființarea de afaceri – sumă nerambursabilă
muncă pentrul toți – 8iii. în scopul creării de noi locuri de care poate fi completată de posibilitatea apelării la
Activități independente, muncă) produse financiare (tipul acestora va fi evidențiat prin
antreprenoriat și înființare analiza ex-ante
de întreprinderi, inclusiv a • Furnizarea de servicii personalizate de consiliere/
unor microîntreprinderi și consultanță (ex. elaborare plan de afaceri, consultanță
a unor întreprinderi mici și juridică, contabilitate, marketing, îmbunătățirea
mijlocii inovatoare. practicilor și dezvoltarea afacerilor etc.), formare
profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (de
exemplu, mentorat), atât în faza de înființare a afacerii,
cât și post înființare.
Uniunea POR – Axa prioritară 3 – Autoritățile publice centrale, Această prioritate de investiții va sprijini măsuri de n/a Valoare minimă eligibilă a cererii de http://inforegio.ro/ro/por-2014-
Europeană Sprijinirea tranziției către o precum și autoritățile și instituțiile eficiență energetică a clădirilor publice având ca scop finanţare: 100 000 euro 2020/ghid-2014-2020.html
și Guvernul economie cu emisii scăzute de publice locale (inclusiv Municipiul reabilitarea energetică profundă (deep renovation),
României carbon, Prioritatea de investiții București) inclusiv izolarea termică, reabilitarea și modernizarea Valoare maximă eligibilă a cererii de
3.1 – Sprijinirea eficienței sistemelor de încălzire și a rețelelor și instalațiilor, finanţare: 25 mil euro
energetice, a gestionării iluminat și sistemul de management energetic al clădirii
Fondul inteligente a energiei și a (măsuri de eficiență energetică tipice).
European utilizării energiei din surse Vor fi eligibile pentru finanțare toate tipurile de
pentru regenerabile în infrastructurile clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile
Dezvoltare publice, inclusiv în clădirile și instituțiile centrale și locale cum ar fi: spitalele,
Regională publice, și în sectorul clădiri de învățământ, clădiri administrative, policlinici,
(FEDR) locuințelor, Operațiunea penitenciare etc., inclusiv spații anexă de păstrare
B-Clădiri publice și iluminat și stocare care au un regim de încălzire /răcire
public pentru funcționare. Totodată, vor fi prioritizate la
finanțare clădirile cu funcții sociale, cum ar fi spitalele,
infrastructura educațională, etc.
Document strategic
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 supus aprobării
Uniunea POR- Axa prioritară 5 - • Unităţi administrativ-teritoriale Solicitantul are drepturi asupra obiectivului de Valoarea maximă a proiectului - 5 milioane http://www.inforegio.ro/ro/por-
Europeană Îmbunătățirea mediului urban • Autorităţi ale administraţiei patrimoniu şi/sau teren la data depunerii cererii de euro 2014-2020.html
și Guvernul și conservarea, protecția publice centrale finanţare şi pe o perioadă de minim 5 ani de la data plății (în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise
României și valorificarea durabilă a • Unitățile de cult finale, pentru care poate fi acordat dreptul de investiţie. pe lista UNESCO, valoarea maximă a
patrimoniului cultural • ONG-uri proiectului este de 10 milioane euro);
• Parteneriate între aceste entități, Obiectivul de patrimoniu şi/sau teren, în Valoarea minimă a proiectului -
Fondul respectiv: conformitate cu prezentul criteriu de eligibilitate 100.000 euro, indiferent de clasificarea
European Unitate administrativ-teritorială, în îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: monumentului istoric.
pentru calitate de lider în parteneriat cu
Dezvoltare altă unitate administrativ-teritorială, să fie liber de orice sarcini sau interdicţii ce afectează
Regională cu o autoritate a administraţiei implementarea proiectului;
(FEDR) publice centrale, unitate de cult sau să nu facă obiectul unor litigii având ca obiect dreptul
ONG; invocat de către solicitant pentru realizarea proiectului,
Autoritate a administraţiei aflate în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti;
publice centrale, în calitate de nu face obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale
lider în parteneriat cu o unitate în materie sau dreptului comun.
administrativ-teritorială, o unitate
de cult sau ONG.
Uniunea Proiecte culturale finanțate Persoane juridice de drept privat a) Centrul cultural al UAR; 30.000 lei (în 2016) https://www.
Arhitecților din din Timbrul de Arhitectură - cu caracter non-profit care, potrivit b) Bienala de Arhitectură Bucureşti; uniuneaarhitectilor.ro/
România Uniunea Arhitecților (UAR) actelor constitutive, desfășoară c) Bienala de Arhitectură de la Veneţia; proiecte-culturale
activități culturale și sociale (ONG- d) Casele de Odihnă şi Cultură ale Arhitecţilor;
Fondul uri, inclusiv filiale ale UAR cu e) Serviciul de Asistenţă Socială. Apel proiecte 2016: https://
Timbrului personalitate juridică); Instituții www.uniuneaarhitectilor.ro/
Arhitecturii publice care organizează activități Alte proiecte sprijinite direct de UAR: lansarea-concursului-uar-
(FTA) culturale și sociale. a) Premii şi burse speciale, subvenţii pentru tinerii arhitecţi; de-finantare-a-proiectelor-
b) Manifestări deosebite dedicate arhitecţilor seniori; culturale-2016
c) Proiecte culturale de socializare a membrilor UAR;
d) Manifestări dedicate studenţilor arhitecţi.
ECHIPA ȘI PARTICIPANŢII LA
PROCESUL DE PLANIFICARE
Procesul de elaborare a strategiei a fost realizat sub egida Concepție și elaborare planuri (Hărțile 1, 2, 4-8): dr.urb. Andreea
și coordonarea ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Popa, dr.urb. Ana Opriș, dr.urb. Andreea Bunea, urb. Nicolae
Bucureşti, care a lucrat cu o echipă independentă formată din Negrea, drd.urb. Caterina Roșca, drd.urb. Radu Pătrașcu,
Oana Radu, consultant, Sabina Baciu și Ioana Tamaș, experți, urb. Corina Chirilă, Facultatea de Urbanism, Universitatea de
Mirona Radu, asistent proiect. Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.
Consultant senior al procesului în 2015: Corina Șuteu Fotografii realizate de Mihai Bodea, Ionuț Dobre, Petru Ivu,
Echipa ARCUB: Mihaela Păun, Alina Teodorescu, Raluca Ciută, Claudiu Popescu, Sorin Toma, Mircea Topoleanu © ARCUB
Roxana Bedrule 2015-2016, Asociația Komunitas și Studio Basar 2015.
Editare: Ionuț Dulămiță
La procesul de analiză și consultare au participat un număr Design: Carmen Gociu
extrem de ridicat de parteneri și colaboratori – organizații și
persoane cu expertiză variată care au hrănit acest proces de Toate studiile și rapoartele realizate în cadrul procesului de
analiză și reflecție prin studii, analize și consultări specifice: elaborare a strategiei sunt disponibile online: