COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTE “REGINA MARIA”

UNGUREANU ANTONIA-TEODORA

CLASA A VIII-A B

REZUMAT
 Plecat la Dorna în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru (26 octombrie)
pentru a cumpăra niște oi de la niște ciobani de pe Rarău, Nechifor Lipan nu
se mai întoarce la casa lui de pe măgura Tarcăului și nu mai dă niciun semn
de viață.Soția sa, Vitoria, începe să se neliniștească deoarece oierul nu
lipsise niciodată de acasă, în ultimii douăzeci de ani, o perioadă mai mare de
douăzeci de zile. El nu se dusese nici la popasul de iarnă al turmelor de oi din
satul Cristești (din apropiere de Iași) aflat pe balta Jijiei, unde urma să
plătească taxele de pășunat, nutrețul animalelor și simbriile ciobanilor și de
unde trebuia apoi să se întoarcă acasă cu fiul său, Gheorghiță. Perioada de
întârziere depășește o lună, iar Vitoria visează într-o noapte că Nechifor
traversa călare, spre asfințit, o întindere de apă și începe să bănuiască că
acesta a murit.
După ce se sfătuiește cu părintele Dănilă și cu baba Maranda, Vitoria
decide să se roage Maicii Domnului și să țină post negru douăsprezece vineri
la rând, sperând că Nechifor se va întoarce până atunci. După ce Gheorghiță
se întoarce acasă în preajma sărbătorilor de iarnă, Vitoria pleacă
la mănăstirea Bistrița pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Sfintei
Anași a cere un sfat duhovnicesc, apoi se deplasează la Piatra Neamț pentru
a anunța stăpânirea de dispariția soțului ei. Prefectul județului afirmă că este
posibil ca Nechifor Lipan să fi fost prădat de bani și ucis, confirmând temerile
Vitoriei. Femeia se hotărăște să plece în căutarea soțului dispărut la
terminarea celor douăsprezece săptămâni de post negru, împreună cu
Gheorghiță, luând cu ei un baltag pentru a se apăra de răufăcători.
După ce-și vinde restul de marfă negustorului evreu David, Vitoria
pornește în zorii zilei de 10 martie, împreună cu Gheorghiță, pe drumul
parcurs de Nechifor Lipan până la Dorna. Ei urmează cursul Bistriței, trecând
prin Bicaz, Călugăreni ,Farcașa, Borca, Broșteni și Crucea și întrebând peste
tot dacă oierul dispărut a trecut pe acolo. În cele din urmă, Vitoria ajunge
la Vatra Dornei unde află din registrele de vânzări că Nechifor cumpărase 300
de oi, învoindu-se apoi să vândă 100 de oi către doi gospodari munteni
necunoscuți. Turmele de oi au fost trimise pe valea pârâului Neagra
Șarului către popasul de iarnă de la Ștefănești (de la apa Prutului), iar cei trei
tovarăși au pornit pe urmele lor.
Vitotia si Gheorghiță, pornesc pe Valea Negrei pe urmele turmelor de oi,
trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și
traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până
în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria
află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo
prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie
Cuțui, locuiau în valea Doi Meri și păreau că s-au îmbogățit brusc în ultima
vreme, iar nevestele lor deveniseră fudule și începuseră să facă risipă.
Chemați la primărie și întrebați, Bogza și Cuțui afirmă că au cumpărat toate
oile lui Lipan și s-au despărțit de acesta la Crucea Talienilor, Nechifor
întorcându-se înspre casa lui. După ce se sfătuiește cu Vitoria, crâșmărița
Maria lansează un zvon în Suha că vânzarea oilor către cei doi gospodari
este discutabilă, deoarece s-ar fi făcut fără martori și fără semnarea vreunui
document doveditor.
Ageră la minte, Vitoria trage concluzia că uciderea lui Nechifor Lipan a
avut loc între Suha și Sabasa și traversează înapoi Pasul Stânișoara. Ea îl
găsește în curtea unui gospodar din Sabasa pe Lupu, câinele credincios al
soțului ei. Animalul le semnalează râpa unde zăceau osemintele lui Nechifor
Lipan, alături de cele ale calului său. Craniul mortului era spart de o lovitură
de baltag, dovedind că moartea oierului fusese una violentă. Chemate la fața
locului, autoritățile îi cercetează pe Bogza și pe Cuțui, care continuă să
susțină că ei se despărțiseră de Lipan după ce-i plătiseră toți banii.
Vitoria organizează un praznic mare la Sabasa cu ocazia înmormântării
oaselor lui Lipan, invitându-i pe subprefect și pe cei doi gospodari din Suha.
Femeia îl acuză pe Calistrat Bogza că i-ar fi lovit soțul pe la spate cu baltagul
pentru a-i lua oile, în timp ce Cuțui stătea de pază ca să nu fie surprinși de
vreun drumeț. Furios, gospodarul îi dă pe toți la o parte și iese din casă, unde
îl atacă pe Gheorghiță. Flăcăul se apără și-l lovește pe Bogza în frunte cu
muchea baltagului, iar câinele Lupu îl mușcă de gât pe ucigaș. Ilie Cuțui se
predă și confirmă acuzațiile femeii, în timp ce Bogza, grav rănit de mușcătura
câinelui, își recunoaște vina și cere să fie iertat