Sunteți pe pagina 1din 190

Manual de activități pentru preșcolari ca unealtă de

învățare în domeniul protecției și regenerării mediului

— dedicat cadrelor didactice pentru ciclul preșcolar —


Manual de activități pentru preșcolari ce vizează grădinăritul ca unealtă de învățare
în domeniul protecției și regenerării mediului elaborat în cadrul proiectului
"Educație pentru sustenabilitate: Grădina ca o resursă pedagogică pentru o
dezvoltare durabilă"

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în


România și derulat în perioada aprilie 2015– aprilie 2016.
Conținutul acestui manual nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a
granturilor SEE 2009-2015.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate
revine autorilor manualului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați
www.eeagrants.org.
Pentru informații oficiale despre Fondul ONG accesați www.fondong.fdsc.ro.

© martie 2016, Asociația Română de Permacultură


Str. Septimiu Albini, Nr 135-137, Cluj Napoca, Cluj
www.scoaladingradina.ro
Toate drepturile rezervate.

Autori:
Adina SZTAHURA
Cătălina BACI
Tudor PETRUȚIU
Radu CRĂCIUN
Florin BACI
Grafică și design: Andreea JURJ
Fotografii: Dan TĂUȚAN

ISBN 978-973-0-21241-9
cuprins
Sol 41.  Ziua Recolta 2 98
   13.  Mâncare pentru pământ 42 42.  Vitaminele iarna 100
14.  Solul - din ce este format? 44
15.  Solul - eroziunea 46 INSECTELE ÎN GRĂDINĂ
  Introducere 5 16.  Importanța solului 48 43.  Hotel insecte 102
44.  Hrănitori pentru păsări 106
1.  DE CE „ȘCOALA DIN GRĂDINĂ”? 7 PLANTELE ÎN GRĂDINĂ 45.  Pâinea transformată în SOL 108
17.  Designul grădinii 50
  Despre natura 10 18.  Căsuțele semințelor 52 CREATIVITATEA ÎN GRĂDINĂ
19.  Diversitatea semințelor 54 46.  Casa ajutorelor grădinii 110
2.  Activități despre natură 20.  Cum se trezesc semințele din somn? 56 47.  Etichete haioase 112
pentru preșcolari 12 21.  Ce mâncăm? Rădăcina, tulpina, frunza? 58 48.  Decorăm grădina 114
22.  Cum semănăm/plantăm? 60 49.  Ciocolată cu mentă - atelier de gătit 116
1.  Rețeaua vieții 12 23.  Bombe de verdeață 62 50.  Ghivece inedite 118
24.  Grădina de mirodenii: ating și miros 64 51.  Grădina alfabet 120
SISTEMUL SOLAR 25.  Diversitatea soiurilor 66 52.  Matematică în grădină 122
2.  Jocul Planetelor 14 26.  Locul meu 68 53.  Ștampile colorate cu ajutorul plantelor 124
3.  Construcția sistemului solar 16 27.  Strângem comori din grădină 70 54.  Colaje din semințe 126
4.  Importanța Soarelui 18 28.  Bingo în grădină 72 55.  M-am rătăcit! Ce sunt eu?
29.  Vasele conducătoare 74 De unde am venit? 128
aer 30.  Fotosinteza 76 56.  Curiosul cu lupa 130
5.  Vânători de nori 20 31.  Grădina piticilor 78 57.  Musafiri în grădină .
6.  Jurnalul meteo 24 32.  Primul meu ierbar desenat 80 Cine vine în vizită în grădina noastră? 132
7.  Ne jucăm cu vântul 28 33.  Crește floarea soarelui 82 58.  Personaje din frunze 134
8.  Mâneci de vânt 32 34.  Amprente naturale 84 59.  Jocul cu ținta 136
9. Zmeu 34 35.  Texturi de frunze 86 60.  Xilofonul 138
36.  Șirag de frunze 88 61.  Orchestra din grădină 140
apa 37.  Scoarța de copac 90 62.  Sperietoarea de ciori 142
10.  Norul de vată 36 38.  Plantăm pomi 92
11.  Importanța apei 38 39.  Fructele 94 Anexe 147
12.  Apă, pământ, aer 40 40.  Ziua Recolta 1 96
Mulţumiri

Manualul de față a fost conceput și tipărit în cadrul proiectulului ”Educație pentru


sustenabilitate: Grădina ca o resursă pedagogică pentru o dezvoltare durabilă”,
proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România
și derulat în perioada aprilie 2015 - aprilie 2016.

Mulțumim finanțatorilor pentru că au făcut posibilă realizarea acestui manual și a


proiectului.

Mulțumim echipei de voluntari: Irma Băloi, Oana Mic, Adela Fofiu, Daiana Colceriu,
Anca Stan și Raluca Crișan pentru răbdarea cu care au creat și corectat o parte a
activităților din acest manual.

Mulțumim colaboratorilor: Asociației Mai Bine, Verde Bun, Melcul Verde, Școlii
PREMS, SOS Satele Copiilor București și Cisnădie, Gușterița Verde - Centrul de
Educație Nonformală pentru Mediu, Liceului Waldorf Timișoara, Programului de
Artă Creativă HOPE, Asociaței Életfa, Școlii Elf Cluj Napoca, domnului Székely Jenö
pentru materialul săditor donat.

Mulțumim cadrelor didactice care au avut încredere în grădina educațională și


copiilor care ne-au molipsit cu entuziasmul lor.

“Copiii se nasc cu un sentiment de uimire și o afinitate pentru natură. Cultivate în


mod corespunzător, aceste valori se pot transforma în educație ecologică și în cele
din urmă în modele durabile de trai”
Zenobia Barlow
(co-fondatoare “Center for Ecoliteracy”, educație pentru o viață sustenabilă).
Fie că suntem în grădina de legume din curte, fie că ne jucăm în clasă
Introducere sau ieșim în parc cu copiii, activitățile propuse în prezentul volum sunt
variate și interactive.

De exemplu, activitatea “Vânători de nori” se poate face de mai mul-


te ori pe an, în anotimpuri diferite, cu ceruri diferite: vara înainte de
furtună norii sunt negri, primăvara și toamna putem vedea alt tip de
nori care nu aduc neapărat ploaie, iar iarna când este frig, un cer cu-
Manualul de față este o colecție de activități, destinată cu precădere co- rat ca lacrima.
piilor preșcolari. Sunt activități simple, pe care le poate coordona atât
un cadru didactic, cât și un părinte sau orice adult implicat în educație. Dacă am planificat o activitate de cunoaștere a naturii pentru o anumi-
tă zi și chiar atunci se întâmplă să plouă, alegeți una dintre activitățile
Tema preponderentă este natura: ce putem învăța de la natură și cum de interior, cum sunt : ”Ce mâncăm? Rădăcina? Tulpina? Frunza?” sau
putem învăța cu ajutorul ei. “Colaje din semințe”, “Ștampile”.

Încă de mic, în primii șapte ani, grija și respectul față de pământ se pot Activitățile se încadrează în mai multe domenii de învățare: ultimele
înrădăcina foarte bine în sufletul copilului. Este vârsta experimentelor, două amintite sunt potrivite Domeniului estetic și creativ, lăsând mână
a curiozății, el explorează mediul cu toate simțurile. Hai să îl sprijinim liberă imaginației copiilor. La acestea se adaugă activități care vin din
și să îl coordonăm astfel încât el să descopere prin joc natura, să o cer- Domeniul Științelor: ”Matematica în grădină”, când adunăm, ordo-
ceteze cu mânuțele lui, cu ochii, cu nasul și cu urechile lui. Un copil năm facem grupuri sau Înțelegerea naturii în “Curiosul cu lupa” sau
care va crește în mijlocul naturii va deveni protectorul ei, atunci când “Locul meu”. “Jocul cu ținta în grădină” se poate încadra în Domeniul
va fi mare. psiho-motric.

Bucuriile spontane pe care natura le oferă copilului care se joacă afară Aceste activități sunt auxiliare unei grădini de legume făcute împreu-
nu pot fi obținute prin jocul în sala de clasă sau în camera lui. Suntem nă cu copiii. Manualul de față nu este destinat înfințării grădinilor cu
conștienți că evoluția tehnologiei a făcut ca activitățile din casă să pară copiii. Dacă doriți să începeți o grădină, ne bucurăm și vă încurajăm
mai interesante decât cele de afară. Există însă tot mai multe studii să o faceți; iar pentru suport tehnic vă rugăm să consultați manualul
care arată legături între boli ( rahitism, obezitate) și lipsa libertății co- intitulat “Manual despre grădinăritul în școli ca unealtă de învățare în
pilului de a se desfășura în natură. Alte studii arată că jocurile copiilor domeniul protecției și regenerării mediului.
în zone verzi sunt mai creative decât cele de pe beton. Jocul în natu-
ră dezvoltă fantezia și atenția, încurajând observarea, îi face pe copii Colecția de activități o puteți regăsi și pe siteul: www.scoaladingradina.ro,
atenți și prezenți. alături de activități noi pe care le vom desfășura împreună copiii, expe-

5
riențele altora și multe alte informații suport pentru grădinăritul cu
scop educațional. Accesând site-ul vă puteți alătura comunității mici-
lor învățăcei grădinari din toată țara, iar dacă alegeți să folosiți o parte
dintre activități cu elevii dumneavoastră, am fi curioși să ne scrieți pe
site experiența dumneavoatră .

Autorii manualului speră că acesta este doar un început timid al gră-


dinăritului cu copiii în grădinițe și școli și le urează copiilor distracție
plăcută în cadrul activităților din manual.

6
obținute prin intermediul lucrului în aceste grădini sunt foarte valo-
1.  De ce ”Școala din Grădină”? roase, iar cunoștințele specifice se pot transmite mai ușor în mijlocul
naturii și al grădinii decât în sala de clasă.

Grădina este un instrument folositor în educația copiilor. Cu ajuto-


rul ei se pot dezvolta o multitudine de aptitudini și valori, dar mai ales
grija faţă de mediu, prin înţelegerea, respectarea și conştientizarea im-
portanței naturii în viețile noastre, ale tuturor. Materiile şcolare sunt
Grădinile educaționale sunt instrumente unice în procesele de învăța- aplicate interactiv și interdisciplinar prin intermediul unor experien-
re și dezvoltare ale copiilor. La nivel mondial, grădinăritul în școli este ţe practice. Copiii dobândesc deprinderi utile de viaţă, precum luarea
larg promovat și considerat o modalitate prin care copiii pot învăța deciziilor, întocmirea unui plan, urmărirea unui scop, colaborarea, res-
despre hrana sănătoasă, natură și lucru în echipă. În ultimii ani, pe te- ponsabilitatea, managementul resurselor naturale, deprinderi antre-
ritoriul țării noastre au fost înființate tot mai multe grădini în curtea prenoriale etc.
școlii, ideile pornind din mai multe direcții: de la asociații, părinți sau
ca inițiative ale profesorilor. Deși este o inițiativă tânără, credem că
este binevenită și utilă în procesul educațional. Îmi oferă ceea ce Natura în sine În grădină se poate Pentru a învăța prac-
nicio altă sursă este un profesor face ”formarea„ tic, integrat despre
de informare și grădina este o pentru care de natură și hrană.
Echipa Asociației Române de Permacultură a început să desfășoare n-o poate face…. sursă de sănătate. multe ori nu este Pentru a înțelege/trăi
activități în natură cu copiii încă din anul 2010. Am susținut atelie- adică CEEA CE Nouă ne rămâne timp, datorită RITMUL real al naturii/
POT ATINGE ÎN numai curiozitatea curriculei bazate vieții și a înțelege că
re pe teme ecologice, ne-am jucat și am grădinărit împreună cu copiii.
TIMP CE ÎNVĂȚ. și pasiunea. pe ”informare„. PROCESELE iau timp.
De-a lungul anilor ne-am dat seama că este nevoie de o bază scrisă ca
suport pentru activitățile legate de grădinile educaționale, care să ofe-
re cunoștințe adecvate climei și structurii anului școlar din România.
Dorim ca manualul de față să furnizeze informațiile necesare pentru Școala din grădină oferă un cadru integrat de învățare. În primul rând, Despre Școala din gră-
folosirea grădinilor în procesul de învățare, precum și pentru imple- învățăm despre natură: procesele, ciclurile și elementele ei, dar și ro- dină, de la cursurile de
mentarea și menținerea lor. Alături de manual vă stă la dispoziție și lul lor. Cunoscând natura, devenim mai responsabili față de mediu, formare Grădina ca o
site-ul www.scoaladingradina.ro, unde împărtășim experiențe din gră- protejându-l. resursă pedagogică.
dinile educaționale și putem urmări evoluția acestora.
În al doilea rând, învățăm despre hrană, nutriție și sănătate: împreu-
Considerăm că metodele de învățare aplicate de sistemul de învăță- nă cu copiii, creștem legume, fructe, ierburi comestibile, ajungem să
mânt actual pot fi îmbogățite cu metode practice prin intermediul con- le recunoaștem, să știm cum cresc și care sunt cele potrivite climei
ceptului Școala din grădină. Modul de învățare și experiențele unice noastre, ca apoi să ne bucurăm de roadele grădinii și să învățăm să le

7
gătim. Avem câteva rețete simple după care ne preparăm gustări din ce
a crescut în grădină. Un copil care a crescut o ceapă cu mâna lui, o va
mânca cu plăcere!

Prin intermediul educației ecologice evidente din grădină se însușesc


și elemente ale multor alte discipline, cum ar fi: matematica, fizica, chi-
mia, artele, limbile străine și limba română, istoria, geografia și altele.

Grădinile educaționale au și un rol social, căci datorită lor se constru-


iesc comunități de mici grădinari, prin lucrul în echipă, copiii expe-
rimentând anumite roluri în grup (de exemplu, să fie responsabili pe
rând cu udatul, spre un beneficiu final comun). Grădinărind, copiii în-
vață să aibă răbdare, văzând cu ochii lor cum dintr-o sămânță obținem
o ridiche pe care o mâncăm.

Un lucru inedit sunt lecțiile interdisciplinare care se pot aplica în


Școala din grădină. De exemplu, cu ocazia unei activități de semănare a
semințelor de roșii pentru a face răsaduri, vom povesti despre origi-
nea roșiilor, de unde și când au fost aduse în Europa (istorie, geografie);
despre faptul că în clima de la noi le protejăm întâi de frigul din primă-
vară, semănându-le la început în interior (biologie); vom măsura pH-ul
solului în care le plantăm și vom vorbi despre nutrienții necesari dez-
voltării plantelor (chimie); și nu în ultimul rând vom face un calcul ma-
tematic: de câte plante avem nevoie (în funcție de suprafața de plantare
disponibilă, de distanța de plantare, adăugând inclusiv un procentaj
de plante suplimetar). Se poate face chiar și o mică lecție de economie:
dacă achiziționăm cu 5 lei semințele, cu 10 lei pământul și estimăm că
vom produce la fiecare plantă 2 kg de roșii, ce profit am putea obține
dacă le-am vinde cu 5 lei/kg?

Așadar, echipa Asociației Române de Permacultură vă încurajează să


învățați împreună cu noi în „Școala din Grădină”!

8
9
2. Activități despre natură pentru preșcolari

1. Rețeaua vieții

Cuvinte cheie: lanțul trofic, ecosistem, apă, soare, pământ, animale, însemnat un element din natură.
insecte, oameni, plante.
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Desfășurare activitate:
Grad dificultate: mediu •  Se pregătesc foițe/post-turi cu câte un element din natură. Fiecare
copil trebuie să aibă un element.
Descriere activitate: •  Un pas premergător activității poate să fie alegerea elementului de
Prin pasarea unui ghem de funie de la un copil la altul, fiecare prinzân- către fiecare copil și desenarea acestuia pe foiță.
du-se de el cel puțin o dată, vor ajunge să formeze o rețea complexă de •  Se așează toată lumea în cerc, cu foița agățată la piept să o vadă cu toții.
legături între ei. Fiecare copil va reprezenta o componentă a naturii, fie vie •  Se ia ghemul de sfoară și un prim copil, sau coordonatorul activită-
sau elementară. Când sfoara va fi întinsă și fiecare copil (componentă a na- ții, spune ce reprezintă, își face un mic nod la deget și aruncă ghemul
turii) implicat vor ajunge să înțeleagă că în natură și în viață totul este co- mai departe cuiva care are o legătură în natură cu acesta.
nectat, fiecare element influențează în mod direct sau indirect alt element.
De exemplu:
Acest exercițiu îi ajută pe copii să înțeleagă conceptul de ecosistem și Cireșul face prima legătură de sfoară pe deget și pe urmă aruncă la
complexitatea relațiilor care se desfășoară în interiorul acestuia. Soare sfoara și spune: „Sunt cireș și am nevoie de lumina soarelui
Este recomandat ca în acest exercițiu să participe și dascălii, aceștia fi- pentru a crește”. Apoi Soarele face o legătură pe deget și aruncă mai
ind, de asemenea, parte din ecosistem. departe sfoara la Vrăbiuță și spune „Sunt soarele și fac lumină pen-
tru ca Vrăbiuța să vadă unde zboară”, Vrăbiuța face un nod și aruncă
Durată activitate: 30-45 minute; mai departe la Râu și spune „Sunt vrăbuiță și mă duc la râu să beau
apă”, și așa mai departe pentru fiecare copil și fiecare element.
Avem nevoie de:
•  Un ghem de sfoară; •  Sfoara poate să revină la același element de mai multe ori, dar tre-
•  câte o hârtiuță sau un post-it pentru fiecare copil care să aibă buie implicate toate elementele.

12
•  Spre finalul exercițiului se va ajunge ca toată lumea să aibă o parte
din sfoară legată de cel puțin o persoană, iar per ansamblu va fi o mare
rețea de legături între cei mici. Aici se poate discuta despre felul în
care toate lucrurile sunt legate în natură, indiferent cât de îndepăr-
tate sunt acestea fac parte din aceeași rețea și formează împreună un
întreg ecosistem.
•  La final i se spune unui element să își dea jos sfoara de pe degete. În
acest moment rețeaua va deveni slăbită și se poate discuta despre ce se
întâmplă dacă dispar elementele din ecosisteme și de ce este impor-
tant să avem grijă de ele. Se continuă cu 2-3 elemente pentru a face
mai clar importanța legăturilor și elementelor.

13
SISITEMUL SOLAR

2. Jocul Planetelor

Cuvinte cheie: soare, planete. mai mare, dar cea mai mică? Oare cum se mișcă acestea?
Când: primăvara, vara, toamna, iarna •  Începem activitatea cu o mică parte introductivă despre numărul de
Grad dificultate: mediu planete cunoscute și denumirea lor.
•  Copiii vor fi împărțiți în echipe de 10. Fiecare va reprezenta un ele-
Descriere activitate: ment al sistemului solar, al cărui cartonaș il așezăm la gât împreună cu
Deoarece multe dintre simțurile noastre nu sunt adecvate pentru a ex- principala caracteristică a acestuia.
plora natura în cele mai ascunse mistere ale ei, avem nevoie de unelte •  Recapitulăm cine ce planetă/stea este și cu ajutorul hărții sistemu-
speciale pentru a le explora. În cadrul acestei activități avem ocazia să lui solar, ne așezăm în ordine în funcție de soare.
explorăm sistemul nostru solar. Ocazie minunată de a povesti puțin •  Fiecare primește o bucată de cretă cu care vor desena cercuri în ju-
de istoria astrologiei și de faptul că în trecut oamenii considerau că Pă- rul soarelui, acestea reprezentând traiectoriile planetelor. Începem de-
mântul este plat și că soarele se învârtea în jurul Pământului și Galileo senul nostru pe asfalt cu cerul din mijloc, cel ce va reprezenta Soarele,
inventând telescopul a deslușit o pare din mistere. apoi continuăm cu ordinea planetelor.
•  După ce fiecare își termină de desenat traictoria cu creta, se așează
Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. pe ea și așteaptă pănă ce toți copiii și-au desenat traictoriile.
•  Nu toate planetele se învârt în aceeași direcție, astfel după ce au
Avem nevoie de completat cercurile copiii vor reprezenta oarecum mișcările de rotație
•  Cretă; ale planetelor în jurul stelei noastre.
•  Hartă sistem solar – vezi Planșa 1;
•  Planetele din sistemul solar – vezi Planșa 2; Pentru a înțelege mai bine de ce există zi și noapte le putem explica
•  Caracteristiciile planetelor - vezi Fișa 1; faptul că planetele au două mișcării de rotație, una în jurul propriei axe
•  voie bună. ceea ce determină ziua și noaptea și una în jurul stelei la finalul căreia
încheiem un an.
Desfășurare:
•  Activitatea este recomandat să o desfășurăm în aer liber. Care sunt Știați că:
cele mai cunoascute planete din sistemul nostru solar? Care este cea •  Venus și Uranus se rotesc invers decât celelalte planete, restul

14
planetelor se rotesc în jurul soarelui în sensul invers acelor de
ceasornic (de la dreapta la stânga)
•  Pluto parcurge un tur complet al soarelui în 248 de ani
•  mișcarea completă în jurul soarelui este de aproximativ 365 de
zile și 6 ore, de aceea odată la 4 ani avem un an bisect, de 366 de zile.

15
3. Construcția sistemului solar

Cuvinte cheie: soare, planete. •  Identificați ordinea planetelor în sistemul solar și culorile specifice
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. fiecărei planete.
Grad dificultate: complex. •  Pe urmă colorați planetele în funcție de particularitățile fiecăre-
ia - având ca sursă de inspirație Harta sistemului solar și planșa cu
Descriere activitate: planetele.
Copiii observă și învață ordinea în care sunt așezate planetele, dimen- •  La final le puteți aranja pe planșa de polistiren în ordinea lor de la
siunile acestora față de Pământ, culoarea fiecăreia și cât de mare este Soare la Pluto sau le puteți agăța.
de fapt Soarele. Fiecare planetă are particularitățile ei care sunt date
de compoziția acestora. În funcție de materialele pe care le aveți la dis- Știați că:
poziție puteți aborba aceasta activitate în cel puțin două moduri. Pen- Lumina de la Soare ajunge la Pământ în 8 minute.
tru a face cât mai realistă reprezentarea puteți improviza 10 sfere de
diferite dimensiuni, pe care să le colorați. O altă posibilitate ar fi să le Mercur face o tură completă în jurul soarelui în 88 de zile, deci atât
faceți din plastelină sau să utilizați sfere din polistiren pe care le puteți este un an dacă am trăi pe pe acea planetă, iar un an pe Uranus ar fi
achiziționa de la magazinele de papetărie. 84 de ani pământeni!

Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră.

Avem nevoie de:


•  Hartă sistem solar - vezi Planșa 1;
•  Planetele din sistemul solar – vezi Planșa 2;
•  Planșe din polistiren;
•  Hârtie sau carton/plastelină/sfere polistiren;
•  Creioane colorate/pensule cu culori.
•  opțional: bețe mai lungi sau sfoară pentru a le agăța apoi prin clasă.

Desfășurare:
•  În funcție de materialele folosite pregătiți în prima fază sferele.

16
17
4. Importanța Soarelui

Cuvinte cheie: soare, planete. grupe de lucru, sau vom lucra toți în cerc, în aceeași grupă. Udăm plan-
Când: primăvara, vara, toamna. tele, dar nu le înecăm în apă.
Grad dificultate: mediu.
O parte dintre ghivece le vom amplasa pe pervazul ferestrei la soare,
Descriere activitate: dacă avem posibilitatea o altă parte afară într-un loc însorit și cel pu-
Un experiment ușor de implementat și foarte sugestiv care demon- țin un ghiveci va fi pus într-un dulap în sala de clasă, unde nu va primi
strează importanța deosebită a soarelui pentru plante. Constă în ob- lumină. Cel mai simplu este să avem doar câte un ghiveci cu câte o
servarea dezvoltării în paralel a două plante, una ampalsată la soare și plantă în fiecare dintre aceste trei locuri, fiindcă va exista diferență de
alta în întuneric. creștere și între plantele amplasate în aceleași condiții de lumină.

Durată activitate: 30 min. prima etapă și câte 5-10 minute în următoa- Etapa 2:
rele câteva zile. Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom
discuta despre ele. Vom uda plantele, atunci când pământul este mai
Avem nevoie de: uscat. Vom compara culorile frunzelor, ținuta plantei, vom măsura cu
•  minim două ghivece cu farfurie; rigla cât a mai crescut, vom număra zilele până când planta din dulap
•  pământ de flori; va muri (dacă nu li se va face milă de ea după câteva zile și o vor scoate
•  minim două răsaduri de plante tinere de aceeași dimensiune copiii afară).
(roșie, busuioc, ardei, cimbru);
•  hârtie și creioane colorate. Opțional: puteți organiza această activitate urmărind exemplul din fo-
tografia 1.
Desfășurare activitate:

Etapa 1:
Întrebăm copiii ce rol are soarele în creșterea plantelor și de ce cred ei
că este importantă prezența lui.

Vom planta răsadurile în ghivece împreună cu copiii. Împărțim copiii în

18
1.  Sursa poza:
www.babble.com

19
AER

5. Vânători de nori

Cuvinte cheie: aer, apă, vânt. Se printează color pe hârtie mai groasă, câte 2 chenare pe o coală A4,
Când: primăvara,vara, toamna apoi se decupează și i se atașează optional un băț (pot fi bețe recupera-
Grad dificultate: mediu. te de la înghețată pe care le pot aduce copiii de acasă). Această pregă-
tire se face o singură dată, astfel că dacă chenarele sunt păstrate după
Descriere activitate: activitate, se pot folosi de mai multe ori. Puteți folosi un cutter pentru
Se poate desfășura într-o zi cu cer parțial noros. Cu ajutorul unui ca- decuparea centrului. E mai ușor decât cu foarfeca.
dran pe care sunt reprezentați diferite tipuri de nori, ficare copil va
“vâna” norii de pe cer. Scopul activității este de a învăța practic cum se Cumulonimbus – este un nor de mari dimensiuni ce se dezvoltă pe
formează norii și despre ciclul apei în natură. verticală și poate ajunge pănâ la 15 – 17 km. Se formează mai mult în
anotimpul cald și din el cad precipitații sub formă de averse asociate
Durată pregătire activitate: 15-20 minute. cu descărcări electrice.
Durată desfășurare activitate : 30 – 45 minute.
Cumulus – nori sub forma unor grămăjoare de vată cu dezvoltare pe
Avem nevoie de: verticală. Ei sunt cei din care se vor forma cumulonimbus.
•  Chenare de identificare nori - vezi Planșa 3;
•  foarfecă și cutter; Cirrus – nori de mare altitudine cu aspect fibros formați din particule
•  carton subțire; de gheață și din ei nu cad precipitații.
•  coli albe de hârtie pentru desen;
•  creioane colorate. Cirrostratus – nori de mare altitudine cu aspect fibros ca un văl trans-
parent și albicios, ce acoperă total sau parțial cerul.
Desfășurare activitate :
Pregătire: Cirrocumulus - nori de mare altitudine ce au un aspect de pătură
Cadrul didactic pregătește inițial chenarele, câte unul pentru fiecare format din granule. Formați din particule de gheață și din ei nu cad
copil care va participa. Găsiți atașată planșa cu chenarele în ANEXE. precipitații.

20
Stratus – nori de joasă altitudine – sub 2000 m – de culoare cenușie - Am căzut din cer.
sub aspect de pânză ce acoperă total cerul. Din ei cade burnița. Se pare că picătura era magică și știa să vorbească.
- Și nu te-a durut, nu te-ai lovit când ai căzut?
Stratocumulus – nori sub formă de pătură, de culoare gri-albicios. Din - Nuuu, noi picăturile de ploaie suntem ușoare și nu ne lovim când
ei cade burnița, ploi și zăpadă de intensitate scăzută. ajungem pe pământ. Acolo sus, casa noastră este norul.
- Dar cum ai ajuns tu acolo sus? întreabă fetița
Nimbostratus – nori cu întindere mare ce la bază par fibroși. Din ei cad - Am zburat. Eram jos pe pământ, a venit soarele și m-a încălzit astfel
precipitații de intensitate mare și de lungă durată. că am devenit așa de ușoară încât am început să zbor spre văzduh. Știi
cum e ceaiul în cană când e fierbinte? Deasupra lui vezi cum se înalță
Altostratus – nori de altitudine medie, ce se prezintă sub forma unei apa care e foarte caldă. Se transformă în vapori, așa se numește.
pături de întindere mare și pot avea o grosime de sute sau mii de me- - Norii din ce sunt? continuă Eliza cu întrebările.
tri. Din ei cad precipitații care se evaporă până ating solul. - În drumul meu spre nor am întâlnit un pic de praf și m-am lipit de
el. Alături de mine au venit și alte picături de apă. De fapt ne-am întâl-
Altocumulus – nori sub formă de grămăjoare de altitudine medie, cu o nit foarte multe picături și ne-am grupat astfel că am format un nor.
culoare albă sau gri din care nu cad precipitații. - Și atunci de ce ai venit înapoi pe pământ, dacă aveai colegi de joacă
acolo sus?
Desfășurare: - Când ne strângem foarte, foarte multe picături la un loc norul de-
Alegem o zi cu cer variabil și ieșim afară. Fiecare copil primește câte un vine foarte greu și la un moment dat începem să cădem înapoi pe
chenar și i se lansează provocarea de a privi spre cer prin chenar și de a pământ. Dacă suntem multe formăm ploaia. Noi nu vrem neapărat,
vâna norii care seamănă cu cei reprezentați pe chenar. Ulterior, copiii dar nu-i nimic, căci aici găsim alte picături de apă cu care să ne ju-
vor fi îndemnați să deseneze ce tipuri de nori au descoperit. căm. Apa este peste tot: în mare, în lac, în râu, în bălți, în pământ.
- Și pe mingea mea, spune Eliza râzănd. Dar de ce unii nori sunt albi,
Pentru a explica copiilor simplu ciclul apei în natură am pregătit o poveste: alții sunt gri și alții negri?
- Norii albi sunt cei mai sus și sunt de gheață, acolo este așa de frig încât
Povestea apei toate picăturile de apă îngheață. Norii negrii sunt cei care aduc ploaia,
A fost o dată ca niciodată o fetiță pe care o chema Eliza. Fetiței îi sunt mai aproape de pământ si au mai multă apă decât gheață în ei.
plăcea foarte mult să se joace cu mingea în curte. Eliza era micu- - Da? Oau, ce interesant.
ță, de-abia vorbea, dar punea multe întrebări și era foarte curioasă . - După cum ai văzut și tu, Eliza, norii sunt de mai multe feluri și se
Într-o zi, fetița și-a uitat mingea afară, iar cănd a ieșit în curte a ob- numesc diferit, uite, îți dau un cartonaș pe care poți vedea câteva
servat pe mingea ei o picătură mare de apă. poze de nori diferiți.
- De unde ai apărut? a întrebat-o fetița pe picătura de ploaie. - Hai sa ne jucam un joc: tu te vei uita prin chenar spre cer și vei că-
uta nori care seamănă cu cei de pe planșă. Iar eu îți voi spune cum

21
se numesc, căci tu încă nu știi să citești.
- Da, vreau!!! strigă Eliza.
În timp ce picătura de ploaie îi povestea Elizei despre călătoriile ei
și multitudinea de nori prin care a trecut, soarele a început să ardă
tot mai tare iar picătura devenea tot mai mică. Încet încet, învăța să
zboare din nou, astfel că la un moment dat fetița nu o mai vedea ci îi
auzea doar vocea, tot mai departe.
- Rămâi cu bine, Eliza, strigă din văzduh picătura de ploaie.
- Rămâi cu bine, draga mea, ne vedem la următoarea ploaie, eu o să
te vânez cu chenarul meu, spunea Eliza încântată, uitând că a ieșit
afară să se joace cu mingea.

Acum îndrumătorul activității împarte chenarele și îi îndeamnă pe co-


pii să inceapă vânătoarea de nori.

22
14

23
6. Jurnalul Meteo

Cuvinte cheie: apă, aer, meteo, calendar. Avem nevoie de:


Când: primăvara,vara, toamna, iarna. •  foaie de flipchart;
Grad dificultate: ușor. •  riglă;
•  creioane colorate;
Descriere activitate: •  foi colorate – galben, bleu, albastru, alb, gri;
Timp de o săptămână îi învățăm pe micuți cum să fie meteorolologi de •  foarfece de hârtie;
serviciu, adică cum să descrie vremea de afară după anumite fenome- •  lipici de hârtie;
ne meteo: soare, înnorat, ploaie, lapoviță, zăpadă, vânt,cer senin, etc. •  opțional vezi Planșa 4 – Jurnal meteo
Observând și apoi desenând într-un calendar starea vremii, copiii vor
reuși să învețe și să țină minte mult mai bine aceste lucruri, iar noi Desfășurare activitate :
vom avea ocazia să le explicăm de ce apar unele fenomene, le vom De preferat să alegem o săptămână care se anunță cu diferite fenome-
explica cum să le recunoască, iar la sfârșitul săptămânii putem face o ne meteorologice. Activitatea se poate repeta de 2-3 ori pe parcursul
recapitulare și număra zilele cu soare, zilele în care a plouat, exersân- anului, alegând sezoane diferite, pentru a vedea cât mai multe variații
du-ne matematica. ale vremii. Vara de exemplu alegem o săptămână ploioasă, cu descăr-
cări electrice și poate vom avea noroc de un curcubeu.
Pentru școlari este o activitate excelentă și pentru dezvoltarea ori-
entării în timp, prilejuieste discuții legate de ieri, azi, mâine, săptă- Pregătim la fiecare masă de lucru foi colorate, hârtie albă, creioane și
mâna aceasta. foarfece de hârtie. Pe aceste foi fie îi rugăm pe copii să deseneze soa-
re (pe foaia galbenă), nori (pe cele albe), fulger (gri inchis) nori din care
Durată activitate: cade ploaie (pe cele bleu sau gri) și cercuri (pe cele albastre), ceața (foaia
Se desfășoară pe parcursul unei săptămâni albă), curcubeu (pe fond alb, cu creioane colorate) sau le desenăm noi
dinainte și ei doar le decupează (în funcție de vârstă)
Pregătire, în prima zi: 30 minute : făcut nori, soare, etc. și desenat pe
flipchart săptămâna și cadranele. La grupele mici coordonatorul activității pregătește simbolurile și le
pune într-un coșuleț, el doar va arăta copiilor simbolurile gata decu-
Zilnic: 10 minute observarea și notarea în calendar. pate și îi va îndemna să le recunoască.

24
Următorul pas este să mimăm respectivul fenomen meteo (de ex. plantelor care primesc apa ca să crească mari, un cer înnorat este o
Pentru ploaie – bat cu degetelele sau palmele în masă, când suflă umbră bună pentru flori, ca să nu se usuce de la prea mult soare (așa
vântul fluturăm brațele deasupra capului iar când e soare râdem ) cum stăm și noi la umbra unui copac când ne este prea cald) și frigul
și îl confruntăm cu vremea de afară , întrebând copiii : iernii permite arborilor să doarmă somn adânc până primăvara, când
Așa e acum afară? vor înmuguri.

Apoi, lipim pe caledar simbolurile alese pentru prima zi care cores-


pund vremii de afară (foaia de flipchart împărțită în pătrate ce cores-
pund cu numărul de zile, ziua și data) și le povestim ce avem de făcut
în următoarele zile: să observăm starea vremii și să lipim în pătratul
ce corespunde zilei în care observăm, soarele, norii cu ploaie sau cerul
senin pe care le-am decupat.

Dacă copiii sunt mai mari putem fi meteorologi adevărați și să facem


previziuni meteo pentru următoarea zi, lipind o prognoză meteo. În
acest fel , copiii vor fi curioși în fiecare zi să urmărească vremea și să
vadă dacă au “ghicit”.

Observarea se poate face o dată pe zi sau de două ori, dimineață dar și


înainte de plecarea acasă.

Pentru dezvoltarea limbajului, copiii vor descrie cu cât mai variat


vremea de afară. Dacă sunt școlari, descrierile se pot nota pe flip-
chart. Este de datoria noastră să le explicăm copiilor necesitatea
tuturor fenomenelor naturii și să ne bucurăm de fiecare zi, indife-
rent de vreme: astfel că “un timp ploios” se poate asocia cu bucuria

25
26
27
7. Ne jucăm cu vântul

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene ale naturii. Desfășurare:


Când: primăvara, vara, toamna. Morișca
Grad dificultate: mediu. •  Pentru activitate este indicat să alegem o zi în care bate vântul;
•  Decupăm pătrate de diferite mărimi, din hârtia colorată și îi ajutăm
Descriere activitate: pe copii să confecționeze moriștile (vezi pozele), câte o morișcă pentru
De unde vine vântul? Unde se duce? Cât este de puternic? Sunt între- fiecare copil;
bări pe care ni le pun copiii. Cu ajutorul moriștilor și a săgeților con- •  Experimentăm moriștile afară și apoi le explicăm cum funcționează:
fecționte de copiii, aceștia, prin joacă, experimenează cum putem folosi vântrul este barat de elice , iar el își face drum , învârtind morișca; Se
puterea vântului. poate ca unele moriști să nu funcționeze de la început. Va trebui să le
verificăm să nu fie prea fix prinse cu acul de gămălie.
Durată activitate: 1 oră
Săgeţi de vânt
Avem nevoie de: •  Pentru a ne fi mai ușor să aflăm de unde bate vântul vom face săgeți
Pentru morișcă: de vânt: decupăm carton colorat (vezi Planșa 5 – Schița săgeații de vânt)
•  Bețe de frigărui sau marocco sau de crenguțe (aprox. 20 cm)/creioane; și îi ajutăm pe micuți să asambleze piesele: bucățiile decupate de carton,
•  riglă; creionul, paiul, precum este în schită. Săgeata își va mișca poziția indi-
•  creioane colorate; când direcția vântului, doar să aveți grijă să lăsați flexibilă fixarea săgeții
•  foi colorate; ca să se poată mișca în bătaia vântului. Cu cât săgeata este mai aproape
•  foarfece de hârtie; de sol, cu atât se va mișca mai greu, deoarece vântul la nivelul solului
•  ace cu gămălie colorată/piuneze. este mai domol, fiind filtrat de plante. Putem monta săgețile la o înălțme
mai mare decât cea din imagine, folosind un băț mai lung ca suport.
Pentru săgeți de vânt: •  Vom fixa săgețile în grădină, în pământ. Astfel copiii vor putea vedea di-
•  lipici sau scotch; recția vântului, de mai multe ori. Activitatea se poate asocia și cu ativitatea
•  creioane (sau pari, bețe de diferite mărimi , între 20 cm- 1 m); “Meteorolog de serviciu”, copiii putând observa și nota zilnic direcția vântului.
•  paie de plastic;
•  ace cu gămălie; Săgețile de vânt făcute din hârtie vor rezista până la prima ploaie. Putem
•  foi colorate. face și conuri de vânt din material textil (de steag), de mai lungă durată.

28
1 3

2 4

29
30
31
8. Mâneci de vânt

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene naturale. Desfășurare activitate:


Când: primăvara, vara, toamna. Cum vom construi mâneca de vânt?
Grad dificultate: complex.
Tăiem mâneca de la subsuoară. Pentru a funcționa diametrele capete-
Descriere activitate: lor trebuie să fie diferite și anume diametrul prin care pătrunde aerul
Activitatea constă în confecționarea unei mâneci de vânt care să indice în mânecă trebuie să fie mai mare de aproximativ două - trei ori decât
direcția și puterea vântului. Ea va fi montată în grădina de legume și o orificiul pe unde aerul va ieși din mânecă.
vom folosi pe parcursul anului pentru a observa vântul. Este o activita-
te ajutătoare pentru “Jurnalul meteo” și vine în completarea activității Vom calcula diametrul mânecii la capătul mai mare cu ajutorul sforii
“Ne jucăm cu vântul”. pentru a determina mărimea cercului de sârmă care ne va folosi ca
sprijin pentru mânecă. După ce am determinat diametrul mânecii tă-
Durată activitate: 1 oră iem sârma cu aproximativ 5 cm mai mare pentru a putea să-i facem un
nod și facem un cerc.
Avem nevoie de:
•  o mânecă lungă de la o cămașă confecționată dintr-un material sub- Se introduce mâneca pe buclă și se coase. Tot pe cercul de sârmă se
țire sau alt material textile; i-au 4 puncte care să facă legătura între mânecă și bățul pe care va fi
•  ac și ață; amplasată mâneca. Punctele vor fi așezate în puncte diametral opuse
•  sârmă; (în cruce). Se pregătesc 4 bucăți de sfori cu lungimi egale, cu un capăt
•  patent sau clește; se fixează de cercul de sârmă, iar celălalte capete se prind toate într-un
•  sfoară; singur punct cât mai pe mijlocul cercului, care se va lega de băț.
•  un băț
  Sau Bățul poate fi de exemplu o coadă de mătură sau o creangă. Pentru a-l
•  cotorul de la roala de servețele; înfige mai ușor în pământ îl vom ascuți la un capăt.
•  hărtie colorată;
•  lipici; Când vântul va sufla, mâneca se va extinde în direcția opusă.
•  foarfecă hârtie;
•  sfoară.

32
33
9. Zmeul

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene ale naturii. Apoi, folosind un cuter sau un cuțit, creează câteva scărite pe marginea
Când: primăvară, vară, toamna. celor 4 vârfuri ale celor două bețe și înfășoară cu sfoară unul dintre
Grad dificultate: complex. cele 4 vârfuri. Leagă toate vârfurile cu sfoară între ele astfel încât să
obținem un romb.
Descriere activitate:
Oare ce este vântul și cum putem noi să arătăm direcția în care se de- Prinderea hârtiei pe schelet. Hârtia pentru zmeu trebuie sa fie puțin
plasează? Vântul este o mișcare a aerului ce se datorează diferențe- mai mare decât dimensiunea scheletului. Hârtia va depăși margini-
lor de presiune de la o zonă la alta, a diferenței de temperatură sau de le scheletului cu aproximativ 4-5 cm pentru a putea îndoi marginile
climă de la o regiune la alta, a poziței noastre față de Soare. Lucrând înspre interior peste sfoară și a le lipi pe urmă. În cazul în care coa-
la construirea unui zmeu, pe care mai apoi îl vor înălța, copiii observă la de hârtie este prea mică se mai poate adauga o coală, iar pe urmă
efectul vântului și direcțiile în care acesta suflă/bate. aceasta se poate decupa. Se va lăsa câteva minute pentru ca lipiciul
să se usuce.
Durată activitate : 1 oră.
Pentru înfrumușețarea zmeului se pot lipi franjuri pe marginile zme-
Avem nevoie de: ului, se poate desena zmeul cu diverse teme și cel mai important nu
•  2 bețe de bambus de preferat, deoarece sunt mai ușoare și mai rezis- uitați că orice zmeu are nevoie de o coadă care va fi atașată de un colț
tente sau tulpini de trestie; al zmeului.
•  sfoară;
•  cutter sau cuțit (de folosit doar de adulți); Odată înfrumusețat ne mai rămâne doar să-l pregătim de lansare. Așa-
•  foarfecă; dar vom lega un fir pe diagonala zmeului, astfel încât să unească două
•  hârtie creponată; colțuri. Jumătatea acestui fir se va afla în centrul zmeului. De această
•  lipici de hârtie; zonă, cu ajutorul altei bucăți de sfoară, mai trebuie unită și capătul ră-
•  creioane colorate. mas liber (cel din față). Se vor lega cele 3 bucăți de sfoară cu firul de ață
de care urmează a fi ținut zmeul.
Desfășurare activitate:
Așează în formă de plus sau X cele 2 bețe de lemn și leagă-le cu sfoară
la mijloc.

34
1 2 3

4 5 6

35
APĂ

10. Norul de vată

Cuvinte cheie: apă, aer, fenomene ale naturii ghemotoacelor pe bățul de frigărui. Dacă doriți ca norul să fie mai pu-
Când: primăvara,vara, toamna, iarna fos și mai mare, cu ajutorul unei ațe și al unui ac, formați șiruri de vată
Grad dificultate: mediu. pe care le legați de frigărui. Legați norul cu ața la capete ca să-l puteți
agața sau pentru a fi ținut. Puteți face echipe de câte 2 copii și fiecărei
Descriere activitate: echipe îi confecționați câte un nor.
Este recomandat ca activtatea să se desfășoare într-o zi parțial noroa-
să, în care norii se pot identifica pe cer și în care știm sigur că va ploua Cum confecționați planșa:
sau va ninge. În acest fel efectul activității este mult mai impresionant, Aceasta este formată din 2 cadrane ovale/rotunde, unul mai mare și
scopul ei fiind acela de a-i învăța practic cum se formează norii și des- altul mai mic. Dimensiunea cadranelor o stabiliți dumneavostră. Pe ca-
pre ciclul apei în natură. dranul mare desenați direcția apei cu ajutorul săgeților și picături/fulgi
de nea. Iar pe al doilea cadran un peisaj ca cel din imagine și decupați
Durată activitate: 15 minute pregătirea norului și lucrul cu copiii 20 - 30. acolo unde pe cadranul 1 ați desenat picăturile/norii. Le uniți cu ajuto-
rul piunezei și pentru a se învârti, în spate acoperiți piciorul piunezei
Avem nevoie de: cu o bucată de gumă de șters.
•  Frigărui;
•  Ghemotoace de vată Desfășurare:
•  Ață •  De ce plouă? De unde cade ploaia? Cum a ajuns apa în nor? - putem
•  Pulverizator/pulverizatoare începe cu aceste întrebări pentru a vedea ce răsăunsuri primim și pen-
•  planșă pentru a cărei confecționare aveți nevoie de: carton, hârtie tru a le stârni curiozitatea.
colorată, creioane, piuneză și o bucată mică de gumă de șters (vezi poza •  Cu ajutorul planșei pe care o găsiți în Anexe, le puteți povesti despre
de mai jos). circuitul apei în natură sau povestindu-le povestea de la activitatea Vâ-
nătorii de nori.
Desfășurare activitate : •  Le arătăm copiilor cum cade ploaia din nori. Rugăm un voluntar
Pregătire: pentru a ne ține norul sus și noi pulverizăm apă către el din jos, imi-
Cadrul didactic pregătește inițial norul de vată prin înșiruirea tând picăturile de apă ce se evaporă de la suprafața solului și urcă

36
formând nori și apoi ploaia / ninsoarea.
•  După 30 sec de pulverizat o să observăm că norul se umple cu apă și
va începe să plouă.
•  Apoi, pe echipe pot repeta experimentul. Va fi o încântare să se joace
cu apa și să vadă că din nor cade ploaia!

37
11. Importanța apei

Cuvinte cheie: apă, plante. ghiveci un semn care să o deosebească de cealaltă. Amplasăm ghivecele
Când: primăvara,vara, toamna. pe pervazul clasei.
Grad dificultate: ușor. •  Planta însemnată va primi în următoarele zile apă, iar cealaltă nu va
fi udată deloc.
Descriere activitate:
Un experiment care demonstrează practic importanța apei în creșterea Etapa 2:
plantelor. Constă în compararea dezvoltării a două plante, dintre care •  Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom
doar una va fi udată. discuta despre ele. Vom uda doar una dintre plante atunci când pă-
mântul este mai uscat. Vom compara culorile frunzelor, ținuta plantei,
Durată activitate: vom măsura cu rigla cât a mai crescut, vom număra zilele până când
30 min. prima etapă și câte 5-10 minute în următoarele câteva zile. planta neudată va muri. Dacă copiii între timp vor dori să ude și a
doua plantă deoarece au înțeles că va muri fără apă, atunci vom încheia
Avem nevoie de: experimentul.
•  2 ghivece cu farfurie;
•  pământ de flori; Activitatea a fost un succes deoarece au înțeles importața apei și nu ne
•  2 răsaduri de plante tinere de aceeași dimensiune ( roșie, busuioc, vom împotrivi la udarea plantei.
ardei, cimbru).

Desfășurare activitate:

Etapa 1:
•  Începem o conversație despre importanța apei în grădină, întrebăn-
du-i pe copii dacă știu rolul apei pentru creșterea plantelor.
•  Vom planta răsadurile în ghivece împreună cu copiii. Împărțim co-
piii în două grupe de lucru sau vom lucra toți în cerc, în aceeași grupă.
Varianta a doua va fi mai bună pentru a evita discuțiile a cui plantă
va primi apă și a cui nu. Udăm moderat una dintre plante și lipim pe

38
39
12. Apă, pământ, aer

Cuvinte cheie: apă, pământ, aer. Avem nevoie de:


Când: primăvara, vara, toamna, iarna. •  3 poze diferite/grup - una cu apă (poate să fie specific: ocean, râu, lac),
Grad dificultate: ușor. una cu pământ și una cu aer (cerul este cel mai potrivit);
•  sau în loc de poze 3 borcănele/grup - unu cu apă, unu cu pământ și
Descriere activitate: unu gol (cu aer);
Această activitate este una de înțelegere a lumii în care trăim și felul •  diferite alte (măcar 9, cu 3 pentru fiecare mediu) poze sau figurine
în care apa, pământul și aerul sunt nu doar simple elemente ci medii dacă dispuneți de ele cu animale de toate felurile/grup, de ex: știucă,
în care diferite vietăți își duc traiul. Prin acest exercițiu copii vor în- păstrăv, caracatiță, zebră, leu, lup, urs, șoim, rândunică, porumbel ș.a.;
văța să asocieze diferite animale sau plante cu mediul de viață în care •  sau poze cu apă, aer, pământ în diferite forme/grup: nisip, nori, ghea-
acestea trăiesc. ță, ploaie ș.a..

Apa este elementul predominant pe glob, ocupând 71% din suprafața Desfășurare activitate:
acestuia, adică aproape 3 sferturi. Apa este vitală pentru toate forme- •  Acestă activitate se poate face individual sau pe grupe.
le de viață de pe pământ, unele doar o consumă, dar o mare parte din •  Fiecare copil sau grup primește cele 3 poze sau 3 borcane și un set de
acestea trăiesc în apă. Peștii, țestoasele, broaștele, caracatițele și mii de minim 9 poze cu animale sau diferitele forme ale apei, aerului, pământului.
alte viețuitoare își petrec întreaga viață în apă. •  Povestim despre ce reprezină pozele și de cele 3 elemente și impor-
tanța lor, apoi îi rugăm pe copiii să așeze pozele primite în dreptul apei,
Pământul este casa majorității animalelor, plantelor și a insectelor pe aerului sau pământului.
care le cunoaștem. Unele din acestea, precum râmele și cârtițlele își
petrec aproape toată viața în sol. Iar la suprafața acestuia viețuiesc ie- De exemplu:
purii, cerbii, lupii, urșii și oamenii. La borcanul cu apă se pun imaginile cu păstrăv, pește spadă și cara-
catiță; la borcanul cu sol se pune cârtița, râma și iepurele; la borca-
În aer întâlnim viețuitoarele înaripate: berzele, bufnițele, porumbeii, nul cu aer se pune: rândunica, porumbelul și bufnița.
ulii și mii și mii de insecte.
•  Discutați despre fiecare mediu în parte, de ce este important și felul
Durată activitate: 1 oră, 30 minute pregătire activitate. în care animalele s-au adaptat să trăiască în acele condiții.

40
Pentru a arăta intersecția dintre medii se pot adăuga animale precum
pinguinul, care-și duc traiul pe uscat sau gheață și vânează în apă, deci
sunt foarte buni înotători. Sau găina - aceasta are aripi, dar zboară
foarte puțin, ducând o viață la sol.

41
SOLUL

13. Mâncare pentru pământ

Cuvinte cheie: sol, frunze, circuitul naturii, reciclare. •  greble pentru copii sau mături mici
Când: toamna. •  găletușe, coșulețe, pungi
Grad dificultate: mediu. •  etichete sau bucăți de material pentru împărțirea pe echipe.

Descriere activitate: Desfășurare activitate:


Frunzele, crenguțele căzute toamna pe pământ sunt o sursă bună de •  Alegem un loc lângă gard sau mai ferit unde vom intenționa să lă-
hrană pentru viețuitoarele ce trăiesc sub pământ. Cu ajutorul lor pu- săm grămada de frunze și crengi pe care copii le vor strânge și unde le
tem crea înapoi pământ/sol cu care se vor hrăni plantele din viitoarea vom lăsa să se descompună (împreună și cu alte materiale organice –
noastră grădină de legume și flori. vezi Ghid compost www.scoaladingradina.ro Resurse).
•  Împărțim copiii pe echipe (4 sau 6 echipe, numar par), fiecărui grup
Copii vor învăța că tot ce e viu se degradează și se încorporează din de 2 echipe îi atribuim o zonă. Una din cele două echipe va stran-
nou în pământ, hrănindu-l. Și că natura are un ciclu al ei, plantele, ani- ge frunzele și crenguțele, iar cealaltă echipa le încarca în găletușe și
malele, copacii – mor, se descompun și reintră din nou în sol. Bacteriile le va duce la locul unde va fi marea grămadă. Echipe: Strângătorii și
si ciuperciile, acele mici organisme pe care nu le putem vedea cu ochiul Transportatorii.
liber sunt cei care mănâncă plantele, animalele, frunzele după ce aces- •  Le explicam ce au de făcut și cum să dea cu grebla, unde trebu-
tea mor/cad pe pământ. ie duse materialele etc., cât de important este ca fiecare echipă să fie
implicată.
Le putem arăta copiilor frunze in diferite etape de descompunere. Și •  Dăm startul strânsului de frunze și crenguțe, iar la sfârșit facem o
putem să desfășurăm cu ei această activitate toamna sau iarna după ce mare horă în jurul grămezii și ne bucurăm de munca noastră.
se topește zăpada. (atunci se vor murdări mai mult).
Opțional, la sfârșit fiecare copil își alege un număr de 10 frunze
Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. care-i plac mai mult pentru a confecționa din ele o coroniță conform
pozei alăturate.
Avem nevoie de:
•  Mănuși pentru lucru în grădină

42
43
14. Solul - Din ce este format?

Cuvinte cheie: sol, suport rădăcinii, hrană pentru plante. •  Închideți cu capacul și agitați energic timp de 1-2 minute;
Când: primăvara,vara, toamna, iarna. •  Puneți borcanul într-un loc unde poate să rămână nederanjat timp
Grad dificultate: mediu. de 3 zile, preferabil un loc luminos pentru o mai bună observare;
•  După o oră faceți observații în legătură cu ce se vede în bocan.
Descriere activitate:
Solul este format dintr-un amestec de nisip, lut, argilă și materie orga- După o oră se pot observa diferite etaje ale solului. Particulele de ni-
nică descompusă. Diferite tipuri de sol au diferite procente din fiecare. sip, care sunt cele mai mari și mai grele, se vor așeza pe fundul bor-
canului, tot aici se vor așeza și pietricelele. Deasupra nisipului se va
Experimentul de față vă ajută să înțelegeți care sunt proporțiile aces- așeza lutul, care are particule de dimensiuni medii. Următorul nivel
tora în solul cu care lucrați. Ar trebui să încercați acest experiment cu este reprezentat de argilă, care este cea mai fină și mai ușoară parti-
soluri din diferite zone și să comparați rezultatele pentru a vedea cum culă. Iar în apă veți vedea plutind diferite elemente. Acestea sunt ma-
variază compoziția solurilor de la un loc la altul. teria organică din sol.

Încercați acest experiment cu sol de la magazin și comparați rezultate- Cel mai probabil apa va fi tulbure. Acest lucru se datorează argilei care
le cu solul luat din grădină. încă este în suspensie. Pentru a vedea cantitatea totală de argilă este
bină să așteptați 2-3 zile. După aceasta perioadă apa va fi limpede iar
Durată activitate: 1 oră argila va fi așezată în totalitate. Dacă mai există impurități în apă, aces-
tea se datorează materiei organice.
Avem nevoie de:
•  un borcan transparent cu capac pentru fiecare probă pe care doriți
să o faceți;
•  apă;
•  sol;

Desfășurare activitate:
•  Luați un borcan curat și umpleți o treime din acesta cu pământ;
•  Adăugați apă până când borcanul este aproape plin;

44
45
15. Solul - eroziunea

Cuvinte cheie: sol, eroziune, plante. •  pământ 3l;


Când: primăvara,vara, toamna, iarna. •  mulci (frunze uscate, fân, paie, carton, crenguțe, hârtie - oricare din
Grad dificultate: mediu. acestea sau o combinație dintre ele);
•  sfoară;
Descriere activitate: •  semințe de grâu sau orice altă plantă care are o germinare rapidă;
Copii vor avea ocazia să observe cum solul acționează ca un filtru na- •  apă;
tural care înlătură impuritățile din apă. Acest fapt duce la înțelegerea •  3 pahare de plastic;
importanței solului dar și a faptului de a fi vegetat. •  răbdare.

Unde terenurile arabile au fost au fost prea exploatate, pădurile tăiate Desfășurare activitate:
și pajiștile suprapășunate solul își pierde atât din calitate cât și din ca- •  Tăiați 3 PET-uri longitudinal, mai sus de jumătate, astfel încât să ră-
pacitatea acestuia de a filtra apa de ploaie, de aici ajungându-se la ero- mână precum niște ghivece. Păstrați locul pentru dop;
ziunea solului, spălarea nutrienților și apa care ajunge în izvoare sau în •  Puneți sol în mod egal în PET-uri, astfel încât să fie puțin mai sus de
râuri ajunge mâloasă, nepotrivită pentru a fi băută. De asemenea, solul jumătatea sticlei;
care nu este dezgolit funcționează ca un burete, nelăsând ca apa să se •  Semănați grâu des în primul PET;
scurgă imediat după ploaie, astfel evitându-se inundațiile. •  Acoperiți solul din cel de-al doilea PET cu frunze, crengi, ace de
brad sau altele;
Întrebări la care veți putea obține răspunsuri: •  Lăsați solul din cel de-al 3-lea PET dezgolit;
•  Ce este un filtru? •  Tăiați fundurile a 3 alte PET-uri și puneți-le sau legați-le sub gura
•  Poate solul funcționa precum un filtru? primelor peturi, asigurați-vă că PET-urile au o mică înclinare spre gura
•  Toate solurile funcționează la fel? acestora pentru ca apa să poată ieși când se udă abundent;
•  Așezați PET-urile astfel încât să aibă o mică înclinație înspre gura
Durată activitate: 1-1,5 ore; sticlei;
•  Luați un filtru de cafea și turnați niște apă neagră (combinată cu pă-
Avem nevoie de: mânt) prin acesta și observați rezultatele, discutați despre filtrare;
•  Filtru de cafea; •  Udați ușor PET-urile în partea opusă gurii pentru a vedea primele
•  6 peturi de 2l;

46
rezultate și discutați-le;
•  Repetați udarea când semințele au germinat și au 5-6 centimetri și
observați diferența;

Eventual se poate pregăti PET-ul cu semințe mai repede și se face ex-


periementul când au apărut plăntuțele.

Se va putea observa că solul rezultat din PET-ul cu plante și cel cu


mulci este mult mai limpede decât din cel fără nimic, iar viteza de
scurgere e mai mică la primele două.

47
16. Importanța solului

Cuvinte cheie: plante, sol. •  Vom plasa un răsad într-un pahar cu apă și vom plata celălalt
Când: primăvara,vara, toamna. răsad în ghiveci, adăugând pământ și apă. Le vom amplasa pe per-
Grad dificultate: ușor. vazul clasei sau în grădina de legume, în aceleași condiții de lumină
și umiditate.
Descriere activitate:
Un experiment simpu cu ajutorul căruia copiii pot înțelege importan- Etapa 2:
ța solului pentru creșterea plantelor. Constă în observarea dezvoltării •  Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom
în paralel a două plante, una plantată în sol și alta doar într-un recipi- discuta despre ele. Vom uda planta, atunci când pământul este mai us-
ent cu apă. cat și vom completa apa din pahar. Nu dorim ca acestea să se usuce din
cauza lipsei de apă. Vom vedea ținutele plantelor, ritmul de creștere,
Durată activitate: vom măsura cu rigla fiecare plantă. Când diferența dintre cele două va
30 minute prima etapă și câte 5-10 minute în următoarele câteva zile. fi evident vizibilă, vom încheia experimentul.

Avem nevoie de:


•  un pahar;
•  un ghiveci cu farfurie;
•  pământ;
•  minim două răsaduri de plante tinere de aceeași dimensiune
(roșie, busuioc, ardei, cimbru).

Desfășurare activitate:

Etapa 1:
•  La început vorbim despre importanța solului pentru plante. Îi in-
trebăm care cred ei că este rolul solului. El conține nutrienți, hrănind
planta și permite rădăcinilor să se ancoreze în el, astfel ca planta să
poată crește vertical.

48
49
PLANTELE IN GRĂDINĂ

17. Designul grădinii

Cuvinte cheie: plante, semințe, grădina, planificare. Desfășurare activitate :


Când: iarna, primăvara. •  Ne împărțim pe echipe de 4 - 5 copii la masa de lucru, iar pe fiecare
Grad dificultate: mediu. va trebui să avem imagini cu plante, lipici, carioci, foarfece de hârtie.
•  Începem o discuție despre grădină, despre ce plante cresc într-o
Descriere activitate: grădină, ce ne-am dori noi să avem etc. Apoi îi încurajăm să-și imagi-
Am hotărât că ne dorim să avem o grădină, fie una mică formată din neze că foaia de hărtie este grădina loc și să așeze în ea sau să deseneze
ghivece în sala de clasă, fie una mai mare în curte. Care este următorul ce plante și-ar dori și cum ar vrea să fie așezate.
pas? Cum ne dorim să fie grădina și plante vrem să crească acolo? •  După minutele alocate creației, fiecare echipă și va prezenta planul
și îl vom discuta împreună.
O activitate care îi ajută pe copii să proiecteze pe hârtie o parte din
imaginație.Astfel, având ocazia de a se implica încă de la început, vor fi Toate schițele vor fi lipite în sala de clasă și vor aștepta pasul următor,
mândri de contribuția lor și de viitoarea grădină. Totodată le explicăm cel al semănării grădinii!
că orice proiect are nevoie de un plan scris/desenat, asemenea clădiri-
lor desenate de către arhitecți.

Durată desfășurare activitate: 45 minute.

Avem nevoie de:


•  Imagini printate/desenate cu diferite plante (salată, spanac, ceapă,
usturoi, tomate, flori, fasole, mazăre, ridichi, morcovi etc.);
•  Creioane colorate/acuarele/carioci;
•  Coli de flipchart/A3;
•  Rigle;
•  Lipici și foarfece de hârtie.

50
51
18. Căsuțele semințelor

Cuvinte cheie: semințe, creativitate. Desfășurare activitate :


Când: iarna, primăvara, toamna. •  Pregătim mese și scaune pentru activitate și le explicăm copiilor
Grad dificultate: mediu. că vom pregăti semințele pentru plantat în grădină, motiv pentru care
trebuie să le confecționăm “căsuțe”;
Descriere activitate: •  Ii dăm fiecărui copil bucata de hârtie și îi arătăm secvențial cum se
Scopul acestei activități este de a-i învăța pe copii importanța păstrării indoaie hârtia:
semințelor și rolul pe care l-au avut acestea de-a lungul omenirii. Dacă
oamenii nu păstrau semințe de la an la an, mai aveau ce mânca? Ce ies 1.  Hârtia poziționată cu colțurile înspre copil (romb),
din semințe? Ce culori au acestea? Ce forme? Cum miros? 2.  Colțul de jos se pune peste cel de sus (se obține un triunghi),
3.  Colțul stâng se îndoaie înspre cel drept,
Pregătim semințele punându-le la păstrat în “pachețele” personali- 4.  Colțul stâng se îndoaie înspre cel stâng,
zate. Fiecare copil își va confecționa propriul “pachețel”, își va alege 5.  Colțul de sus se îndoaie în jos și apoi este lipit.
tipul de semințe pe care vrea să îl păstreze și mai târziu să îl plan-
teze în grădină. Astfel copiii vor învăța din experiență directă cum •  Copiii că pot desena și colora ceea ce doresc, dar se pot folosi și de
arată diferite tipuri de semințe (formă, culoare, miros etc), vor învăța ajutorul imaginilor cu diverse plante, iar după ce au terminat de co-
să fie responsabili pentru bunul mers al pregătirilor pentru grădină, lorat, îi rugăm să își aleagă ce fel se semințe vor să păstreze pentru
să dobândească încredere în sine pentru că reușesc prin forțe proprii plantat;
să creeze. •  Așezăm semințele de diferite forme și culori în cutiuțe pe mese și îi
lăsăm să le atingă, miroasă etc. Îi încurajăm să-și exprime părerea și să
Durată activitate : 30 - 45 min. descrie semințele;
•  Aleg semințele pe care dorim să le păstrăm pentru grădină și îi ru-
Avem nevoie de: găm să le pună în “pachețele”;
•  Semințe (flori, roșii, castraveți, fasole, dovleac etc); •  La final “pachețelul” se închide lipind colțul de sus și așteptăm mo-
•  Imagini despre cum arată diferite plante odată crescute; mentul în care le vom semăna în grădină sau în ghivece.
•  Bucăți de hârtie 20x20 cm;
•  Lipici.

52
53
19. Diversitatea semințelor

Cuvinte cheie: semințe, diversitate, creativitate. •  caserole sau farfurii în care să le așezăm;
Când: primăvara, toamnă. •  etichete cu denumirea lor;
Grad dificultate: mediu. •  mojar;
•  opțional: lupe.
Descriere activitate:
Semințele sunt părțile plantelor responsabile cu reproducerea acestora și Desfășurare activitate :
sunt rezultate în urma polenizării florilor. O sămânță tipică este formată •  Ne așezăm în cerc, iar în mijloc vor sta recipientele cu semințe.
din 3 componente: embrion (plăntuța), endosperm (rezerva de nutrienți) •  Ce sunt semințele? Ce rol au? Cum sau unde se formează? (amin-
și teaca (stratul de protecție). Ele au forme, texturi și mărimi variate. Ac- tim părțile plantei). Cum călătoresc semințele? Cu ajutorul vântului,
tivitatea pune accentul pe diversitatea acestora și pe importanța lor de-a al insectelor, al păsărilor, al oamenilor. Iar cel mai simplu de a le arăta
lungul timpului. Practic oamenii au avut hrană păstrând semințe an de an. practic sunt păpădiile.
•  De ce culegem și păstrăm semințele? (despre om, hrană, sănătate,
Durată activitate: 45 minute. alimentație)
•  Ce fac semințele (despre anotimpuri):

–  primăvara încolțesc,
embrion –  vara devin plante și fructe, chiar semințe,
teaca –  unele plante toamna formează semințe,
–  iarna hibernează, unele afară, altele în cămară. De ce? Unele sunt
endosperm aduse din alte părți ale globului – vezi Tabelul cu regiunea de origine
a plantelor din Anexe.

Avem nevoie de: •  Miros: cu ajutorul mojarului, sau chiar doar frecate în mâini semin-
•  semințe de flori, legume și verdețuri (boabe de mazăre, fasole și țele emană mirosul lor aparte. Încercați cu cele de verdețuri cum sunt
năut), dovlecel, dovleci, floarea soarelui, salată, rucola, creson, morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, lavandă, busuioc, cimbru, dar și cu
pătrunjel, mărar, busuioc, cimbru, gălbenele, mac, semințe de măr, păr, cele de morcov, ceapă, usturoi.
piersic, nuci, castane, alune; •  Văz: Cu ajutorul lupelor le observăm, le descriem, formele, culorile.

54
•  Tactil: Care sunt tari, netede, fine, cu perișori,etc.
•  Gust: unele semințe sunt comestibile, altele nu: astfel putem încheia
activitatea prin a pune semințele comestibile într-un bol, a le amesteca
cu miere și fiecare primește desert.

55
20. Cum se trezesc semințele din somn

Cuvinte cheie: semințe, rădăcină, germinare. pune la geminat mai multe semințe. O vom uda și observa zi de zi cum
Când: primăvara. se trezește sămânța din somn: în ce direcție crește rădăcina, în ce direcție
Grad dificultate: ușor. crește tulpina, cum arată rădăcinile, ce se întâmplă cu sămânța, etc.
•  Pregătim mese de lucru și le explicăm copiilor exemplificând cum
Descriere activitate: să pună hârtia în borcan și cum să pună sămânța sau semințele astfel
Tema principală este încolțirea semințelor. De ce au nevoie plantele de încât acestea să se vadă ca în imagine. În borcan așezăm șervețele pe
rădăcini? De ce cresc rădăcinile în jos? Cum arată rădăcinile diferitelor exteriorul lui și la mijloc ghemotoace de hârtie ca să țină șervetul în
plante? Ce formă au? Cât de mare este rădăcina unui copac? loc. Între șervet și peretele borcanului, pe interior se pun semințele.
•  Așezăm borcanele pe pervazul clasei, la lumină.
Activitate este potrivită lunilor de primăvară înainte de amenajarea •  În zilele următoare punem apă în borcan, iar șervețelul se va uda absor-
grădinii în aer liber. În afară de posibilitatea de a pregăti răsaduri pentru bind apa. Dacă am optat pentru a pune pământ în borcan, udăm încet pe sus.
grădina din curte, creșterea plantelor din semințe în recipiente transpa- •  Când planta a crescut destul de mare, o mutăm într-o căsuță mai
rente, oferă micuților ocazia de a vedea zilnic cum se trezește din somn mare, afară în grădină și avem în continuare grijă de ea.
o sămânță atunci când are ce-i trebuie: pământ, apă și lumină.
De ce cresc rădăcinile în jos?
Acesta este un experiment accesibil prin care le stimulăm copiilor ima- Rădăcinile cresc în jos astfel încât să poată explora solul și pentru a
ginația în ceea ce privește dinamica naturii. maximiza absorbția lor de apă și substanțe ce le asigură creșterea. Pe
scurt în pământ găsesc mâncare. Cresc în jos și ca răspuns la forța de
Durată activitate: 20 - 30 minute. gravitație, adică a geotropismului. Pe lângă creșterea în jos, cele mai
multe rădăcini de copaci cresc și spre exterior față de trunchi formând
Avem nevoie de: o rețea de rădăcini - care ancorează copacul în pământ.
•  borcane transparente de sticlă
•  pământ de flori sau șervețel alb/vată din bumbac Știați că?
•  semințe de fasole/mazăre/dovleac/castravete. Rădăcina unui copac este la fel de mare ca și coroana acestuia? Deși
nu o vedem, este în sol și are multe ramificații, ca și coroana. Altfel,
Desfășurare: copacul s-ar răsturna. Ea fixează copacul în sol , iar prin extremită-
•  Se formează grupuri de 2- copii la un borcan și în fiecare borcan se vor țile rădăcinii, copacul se hrănește cu nutrienții din sol.

56
57
21. Ce mâncăm? Rădăcina, tulpina, frunza?

Cuvinte cheie: plante, hrană, rădăcină, tulpină, frunze. •  Coordonatorul activității va lua drept exemplu o plantă care are ră-
Când: primăvara,vara, toamna. dăcină, tulpină, frunze, eventual floare, (separat semințe) și le va arăta
Grad dificultate: mediu. copiilor , prin exemplificare pe aceasta părțile plantei. Se poate folosi
și o planșă desenată.
Descriere activitate: •  Apoi, așezăm copiii în cerc și punem legumele într-un coș cu capac
Scopul activității este pe de o parte să recunoaștem legumele , iar pe sau într-un săculeț textil și alegem pe rând câte un copil care să vină
de altă parte să învățăm părțile plantei: rădăcina, tulpina, frunza, floa- să extragă din sac câte o legumă. După ce a ales-o va trebui sa o ghi-
rea, fructul, semințele și ce anume mâncăm de la fiecare plantă. cească înainte de a o extrage din sac. Apoi îi întrebăm pe copii ce parte
a plantei o mâncăm de la respectiva legumă.
Durată desfășurare activitate : 15-20 minute. •  De exemplu am tras ceapă verde: de la ceapă mâncăm frunzele si
tulpina (cea alba, care va deveni bulb). “Mustățile” (rădăcina) nu o mân-
Avem nevoie de: căm. Pasul următor este ca copiii să primească leguma , să o dea din
•  un coș cu capac sau un săculeț textil (netransparent) pentru a pune mână în mână și cei care vor, să o guste. Între timp jocul continuă cu
legumele în el alți copii care vor veni să ghicească leguma pe care o aleg din săculeț.
•  legume și fructe variate și o plantă cu rădăcină, tulpină, floare, •  Ca material suport – vă rugăm să parcurgeți capitolul Anexe din
frunze. acest manual unde de găsesc atât planșa cu părțile plantei, cât și tabe-
lul cu ce părți mâncăm de la fiecare plantă.
Desfășurare activitate :
•  Activitatea se poate desfășura foarte bine la începutul primăverii,
când ne pregătim să semănăm grădina. Acum putem vorbi despre câ-
teva legume pe care le vom crește în grădina de la școală, copiii le pot
vedea și recunoaște, le vor gusta, învățând și părțile plantei. Coor-
donatorul activității pregătește un coș cu legume și verdețuri variate:
ridichi, ceapă verde și uscată, salată, ruccola, usturoi verde și căpățâ-
nă, morcovi , frunze și rădăcină de pătrunjel, frunze de salată, boabe de
mazăre, tije de rubarbă și alte legume pe care le găsim în piață, dar și
fructe: măr, pară, etc.

58
1.  Sursa foto:
www.teachjunkie.com

59
22. Cum semănăm/plantăm?

Cuvinte cheie: semințe, a semăna, a planta. A mai plantat cineva? Cum a facut? De ce este important să semănăm
Când: primăvara, toamnă sau să plantăm corect?
Grad dificultate: mediu. •  Pe fiecare masă vor fi ghivecele, un castron sau o pungă de pământ
și diverse semințe, pe care înainte de a începe le trecem în revistă.
Descriere activitate: •  Copiii pot avea ghivece individuale sau pot forma echipe de câte 2-3
Semințele sunt precum oamenii, au și ele nevoie de anumite lucruri pentru un ghiveci mai mare.
pentru a crește, iar în căsuța lor vor trebui să stea bine. Semănate sau •  Se umplu ghivecele cu sol, după care cu degetul arătător se vor face
plantate prea adânc nu vor germina sau prea superficial se vor usca. orificii/găuri cu o adâncitură de aproximativ 2 cm.
Semințele se vor semăna la o adâncime de 3 ori mai mare decât di- •  Se pun semințele în orificii, iar pe urmă se astupă și se udă cu apă.
mensiunea lor, iar răsadurile se vor planta atât de adânc, încât să le Recomandăm să alegeți pentru fiecare ghiveci 2-3 tipuri de semințe
acoperim toată rădăcina. astfel încât pe perioada proiectului copiii să poată observa diferențele
de creștere dintre acestea sau diferitele forme ale plăntuțelor.
O activitate în care se vor murdări pe mâini de pământ și le va plăcea
foarte mult!

Durata desfășurare activitate: 45 minute.

Avem nevoie de:


•  semințe de flori, legume și verdețuri;
•  ghivece mici individuale sau jardiniere;
•  pământ;
•  etichete cu denumirea plantelor;
•  saci de gunoi pentru a pune pe mese;
•  opțional: lopățele.

Desfășurare activitate :
•  Ne așezăm la mesele de lucru și povestim despre ce vom face azi.

60
61
23. Bombe de verdeaţă

Cuvinte cheie: sol, semințe, germinare. •  argilă (pământ argilos, se poate lua din natură);
Când: primăvara. •  apă;
Grad dificultate: mediu. •  castroane în care se vor amesteca ingredientele;
•  tăvi sau farfurii de hârtie pentru uscarea bombelor
Descriere activitate:
Să modelezi bile din semințe de plante poate fi o activitate simplă și Desfășurare în 2 etape :
distractivă pentru copii, ca să nu menționăm că rezultatele finale vor Etapa 1- Prepararea bombelor de semințe
fi unele surprinzătoare și colorate pentru toată lumea. Dintr-o mică •  Se amestecă: 2 părți de pământ pentru flori cu 5 părți de argilă și 1
bilă din pământ și semințe, grădina va prinde culoare, iar copiii vor parte de apă. Se mai adaugă apă la nevoie, până când consistența ames-
avea șansa să-și murdărească mânuțele și să intre în contact cu ele- tecului este precum a plastilinei. Se adaugă semințele, se amestecă
mentul Pământ. bine și se mai adaugă apă dacă mai este necesară. Și apoi se iau bucă-
țele din amestec și se formează biluțe de mărimea unei nuci, așezân-
Bombele cu semințe pot fi folosite, cu succes pentru a repopula zonele du-se apoi pe o tăviță, la uscat pentru apoximativ o săptămână, într-un
unde flora naturală a fost distrusă sau pentru a introduce într-un are- loc umbros.
al/zonă plante care nu ar putea crește fără a fi plantate, compoziția lor
făcându-le mai rezistente în fața vântului, ploilor și a animalelor care Etapa 2 - “Plantarea” bombelor
le-ar putea mânca inainte de a avea şansa să încolţească. •  Se vor “lansa” prin aruncare în locurile care se doresc a fi plantate,
de către copii. Nu se vor îngropa și nici uda.
Activitatea e potrivită atât în aer liber, cât și în sala de clasă când afară •  Se pot vizita din când în când pentru a vedea evoluția bombelor.
plouă (deşi poate produce mizerie).
Când am ţinut noi atelierul în care am făcut aceste bombe, copiii au
Durată activitate: 1 oră fost foarte încântaţi şi s-au implicat cu entuziasm. Este o activitate
foarte plăcută, chiar distractivă care îmbină joaca cu învăţarea.
Avem nevoie de:
•  Semințe de plante;
•  pământ de flori;

62
63
24. Grădina de mirodenii: ating și miros

Cuvinte cheie: plante, grădină. de verdeață va putea mirosi și gusta dacă va vrea. Observăm că salvia
Când: primăvara, vara,toamna. este și puțin uleioasă, unele pătează degetele și că toate au un miros
Grad dificultate: mediu. puternic, specific. Atunci când miros pătrunjelul, îi rostim numele pen-
tru a fi asociat mai târziu cu el.
Descriere activitate:
Scopul activității este pe de o parte să recunoaștem mirodenile , iar pe În ce mâncăruri le folosim? În ce mâncare pune mama pătrunjel? Dar
de altă parte să stimulăm simțurile vizual, tactil, olfactiv și gustativ. mărar? Ce preparăm din mentă?

Durată activitate: ~1 oră. Apoi semănăm și plantăm. Pentru plantarea în ghivece pe un pervaz:
semințele se vor semăna împreună cu copiii, nu foarte des, la o adân-
Avem nevoie de: cime de 1 cm și se vor acoperi cu pământ. Într-un ghiveci se plantează
•  semințe de pătrunjel de frunze (cel creț), semințe de mărar, semințe 1-2 fire de busuioc, într-altul 1-2 fire de cimbru, salvia și rozmarinul
de ceapă perenă și de usturoi peren, răsaduri sau semințe de busuioc, vor crește singular în recipiente de minim 15 cm diametru deoarece au
cimbru, rozmarin, salvie, mentă, iar dacă avem un pic de loc afară pen- nevoie de mai mult spațiu. Vom avea grijă să le udăm zilnic sau tot a
tru plantat- rădăcină de leuștean și de tarhon, doua zi în funcție de cât de uscat este în interior. Pătrunjelul va răsari
•  câte o legătură din verdețurile pe care urmăm să le semănăm din destul de greu, după 3 săptămâni. E mai bine să folosiți pentru o par-
semințe (pentru a le exemplifica, să le învețe copiii să le recunoască) te dintre ele răsaduri sau plante gata mari, căci semințele de busuioc,
•  ghivece și pământ pentru plantare în interior. cimbru, mentă sunt foarte mici și poate copiii le vor semăna foarte des
sau prea adânc.
Desfășurare activitate :
Înainte de plantare copiii se vor grupa în cerc și vom vorbi cu ei despre Tufele de tarhon și leuștean se vor planta doar afară, vor fi utile și la
verdețuri. bucătăria grădiniței.

Ce rol au? Se folosesc în mâncăruri pentru a da gust bun. Ne ajută să ne Activitatea se poate repeta atunci când plantele semănate au crescut.
vindecăm de anumite boli, sau să le prevenim; conțin multe vitamine.

Ce miros și gust au? Fiecare copil, frecând în mână pe rând câte un fir

64
65
25. Diversitatea soiurilor

Cuvinte cheie: plante, diversitate, grădină. •  Așezăm fiecare soi într-o farfurie separată și începem o discuție
Când: primăvara, toamna. despre ce avem în aceste farfurii, despre frați și importanța fiecăru-
Grad dificultate: mediu. ia. Unde cresc aceste plante, de unde vin ele? Găsiți tabelul cu originea
plantelor în ANEXE. De exemplu, alegeți spre exemplificare: tomate,
Descriere activitate: salată, dovlecei sau ardei (sunt mai ușor de găsit).
Plantele au și ele frați și surori, provin din aceeași specie dar sunt so- •  Pregătim farfurii cu aceste legume tăiate și îi servim pe copii pen-
iuri diferite. Fiecare dintre ele sunt gustoase și frumoase dar au pro- tru a ne spune dacă ”frații” au gust diferit, îi lăsăm să le miroasă și să le
pietăți diferite, la fel ca noi, oamenii. O activitate prin care le putem atingă și să ne spună prin ce sunt diferite.
arăta copiilor multitudinea de soiuri ale aceeași specii, introduce cu- •  Din restul legumelor putem pregăti o salată sau pur și simplu le tă-
vântul ”diversitate” în vocabularul lor și arăta similitudinea dintre oa- iem și le mâncăm așa.
meni și plante, cu toții suntem diferiți și totuși toți suntem importanți.
Vor fi uimiți să observe ”diversitatea”!
Durată activitate: 30 - 45 minute.

Avem nevoie de:


•  cartofi: albi, roșii, movi, negrii; sau toamte: roșii mari, mici, galbene,
negre; fasole; verde, galbenă, tărcată; dovlecei: verzi, foarte verzi, cu
dungi; salată: verde, roșie, creață, iceberg, chinezească; ardei: gras verde,
galben, roșu, kapia;
•  caserole sau farfurii în care să le așezăm;
•  etichete cu denumirea lor.

Desfășurare activitate :
•  Fie avem aceste legume în grădină pentru că le-am semănat/plantat
primăvara sau le cumpărăm de la piață. Dacă le avem în grădină, prima
parte a activității este ocupată de culegerea lor.

66
67
26. Locul meu

Cuvinte cheie: plante, experimente. •  Acolo copilul va merge de fiecare dată de câte ori se iese în grădi-
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. nă, pentru a-l observa. Pe parcurs ce vegetaţia creşte putem măsura de
Grad dificultate: mediu. fiecare dată cu o riglă cu cât a mai crescut faţă de data trecută, dacă a
mai apărut ceva în sol, dacă nu se usucă, când înfloreşte, dacă va înflo-
Descriere activitate: ri, iar toamna până când rezistă. Este util ca fiecare copil să aibe o riglă.
Este o activitate de urmărire a unui loc din grădină de la şcoală sau Sunt locuri în care plantele vor creşte mai mari decât copiii (floarea
de la grădiniţă de la sfârşitul iernii până la sfârşitul toamnei, adică pe soarelui sau o tufă de leuştean), acolo va fi nevoie de o ruletă şi ajuto-
parcursul unui sezon de grădinărit. Activitatea permite observarea rul coordonatorului activităţii.
diferitelor stadii de evoluţie a vegetaţiei pe parcursul unui an, copiii •  După câteva minute de observare, toţi copiii se vor strânge într-un
învățând despre ciclicitatea naturii, cum se dezvoltă plantele și ce se cerc şi vor descrie pe rând ce au observat. Se poate apoi nota pe un
întâmplă cu ele în fiecare anotimp. jurnal al grădinii, ţinut de copii dacă sunt şcolari sau de coordonatorul
activității pe baza celor povestite de ei.
Durată activitate: 15 minute/sesiune observare.

Avem nevoie de:


•  Rigle;
•  o ruletă de un metru;
•  un caiet care devine jurnalul grădinii;
•  creioane colorate;
•  opțional: lupă.

Desfășurare activitate:
•  Activitatea se realizează de mai multe ori pe parcursul unui an, şi se
face în grădina de legume din curtea grădiniţei sau a şcolii. Prima dată,
la sfârşitul iernii, când zapada se topeşte sau când se dezgheată pă-
mântul fiecare copil îşi va alege un loc al lui.

68
69
27. Strângem comori din grădină

Cuvinte cheie: plante, grădină. mai apărut nou sau ce s-a schimbat, pentru a găsi ceva special ce as-
Când: primăvara, vara , toamna, iarna. cunde grădina: pietre de forme diferite, frunze, crengi, semințe, flori,
Grad dificultate: mediu. legume sau fructe. Cadrul didactic poate să lanseze câteva întrebări
după care copiii să se ghideze în căutarea lor: Cine găsește trei pietri-
Descriere activitate: cele de culori diferite? Cine găsește o frunză galbenă? Cine găsește o
Copiii împreună cu cadrul didactic vor cerceta grădina și vor căuta ce legumă roșie, galbenă?
se ascunde în tainele ei. Este o activitate de sporire a atenției, a cunoș- •  Această activitate se poate repeta la un interval de 2-3 săptămâni
tințelor și de descoperire. Se pot realiza dinainte planșe cu legumele și ocazie cu care observăm și cum s-a schimbat imaginea grădinii, cum au
fructele cunoscute și așezați în cerc în grădină înainte de a începe cău- evoluat plantele. După ce am strâns comorile, ne așezăm în cerc și le
tarea comorilor, educatoarea împreună cu copiii vorbesc despre câteva studiem, le comparăm, grupăm pietrele într-o grămadă, crenguțele în
trăsaturi ale plantelor pe care le pot găsi. Copiii le pot descoperi apoi alta, plantele comestibile într-una, plantele necomestibile în alta, etc.
mergând prin grădină. Recomandăm să se folosească toate simțurile •  Copiii ulterior vor putea gusta plantele comestibile, se poate chiar
în această activitate: mai ales verdeţurile se pot identifica după miros face o salată.
și pipăit (frecând o frunză între degete), după gust (recomandabil ca
gustarea să se facă sub supravegherea cadrului didactic).

Dacă actvitatea are loc primăvara sau iarna o putem aplica florei spon-
tane sau comorilor non-vegetale.

Durată activitate: 30 minute - 1 oră.

Avem nevoie de:


•  Un coșuleț în care se stâng la comun comorile găsite.

Desfășurare activitate:
•  Ne plimbăm prin grădină pentru a descoperi natura, a observa ce a

70
1

1.  Sursa poză:


www.skolehaver.com

71
28. Bingo în grădină (natură)

Cuvinte cheie: plante, grădină, joc. Desfășurare activitate :


Când: vara, toamna. •  Alegem una din planșele din Anexe, fie cea cu legume dacă suntem
Grad dificultate: mediu. în grădină, fie cu elemente din natură dacă suntem în parc sau într-o
drumeție. Planşele sunt A4 şi se poate multiplica la xerox, fiecare copil
Descriere activitate: primind câte un exemplar. Ne asigurăm că avem toate legumele de pe
Este un joc prin care copiii pot explora divesitatea naturii și minunății- planşe în grădină.
le pe care grădina ni le oferă şi pot învăţa să recunoască plantele. Îmbi- •  Înmânăm fiecărui copil o planșă cu legumele desenate/printate și le
nă armonios curiozitatea copiilor cu învățarea în natură. Îl putem pune lansăm provocarea de a merge prin grădină și a căuta legumele identi-
în practică atăt în curtea grădiniței cât și la țară, în parc/în drumeții. ce cu cele de pe planșă. Odată găsită leguma o vor încercui cu creionul
Vom învăța legumele, le vom gusta și ne vom bucura de grădina noas- pe planșă, o vor culege și o vor pune în coșuleț.
tră și de roadele ei. O dată ce grădina a crecscut şi legumele sunt destul •  Când au găsit toate legumele se întorc de la vânătoarea de legume și
de mari pentru a fi recunoscute uşor, adică pe la începutul verii putem strigă BINGOOOOO. Aşteptăm ca toţi copiii să îşi termine vânătoarea,
face această activitate. nu este un concurs, cadrul didactic poate urmări copiii şi ajuta pe cei
care nu recunosc anumite legume.
Durată activitate: pregătire: 30 minute •  Ne așezăm în cerc pe iarbă în grădină și vedem ce are fiecare în coș,
iar cu această ocazie repetăm numele legumelor sau învăţăm unele
Activitatea propriu-zisă: 30 - 40 minute noi, pe care nu le-am mai văzut. Activitatea se poate încheia cu o gus-
tare a legumelor. După ce le-am spălat îndemnăm copiii să le guste,
Avem nevoie de: miroase şi să descrie ceea ce observă. Astfel, învăţarea se completează
•  Planșa 7 Bingo în grădină; şi prin stimularea celorlalte simţuri.
•  cofraje de 10 ouă;
•  creioane, câte unul pentru fiecare copil; NOTĂ:
•  scotch; dacă avem în grădină flori putem face acest joc și cu planșe de flori
•  un carton pe care să-l punem dedesubtul planșei și pe care o putem sau cu cele de frunze. Anexa ataşată conţine mai multe legume din-
lipi de acesta; tre care fiecare cadru didactic poate alege, în funcţie de ce legume
•  coșulețe, câte unul pentru fiecare copil. există în grădină . Desenele se pot decupa şi lipi pe alte planşe, pu-
tând face astfel combinaţia dorită.

72
73
29. Vasele conducătoare

Cuvinte cheie: apă, plante, experiment. (pot diferi culorile sau plantele). Începem prin a explica experimen-
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. tul pe care vrem să-l facem și faptul că pentru câteva zile vom fi
Grad dificultate: ușor. cercetători.
•  Ce se va întâmpla cu plantele noastre dacă le dăm să bea cerneală
Descriere activitate: colorată? Oare va ajunge cerneala până sus? Și daca da, cum?
Apa și nutrienții necesari plantelor sunt absorbiți prin rădăcini și di- •  Cu ajutorul pipetei sau al unei seringi (așa nu riscăm să murdărim
recționați prin plantă cu ajutorul unor vase asemănătoare cu venele. mesele cu cerneală/colorant) punem cerneala sau colorantul în recipi-
Aceste vase care conduc apa dinspre rădăcini spre restul plantei se nu- entele transparente până la jumătatea lor. Alegem câte 2 culori/echipă
mesc xilem. Plantele, spre deosebire de oameni, nu au o inimă care să ca experimentul să fie mai interesant.
pompeze lichidul prin corp, în schimb au aceste vase care leagă rădăci- •  Introducem plantele în recipient și așteptăm să vedem ce se va
niile de frunze, iar în momentul în care transpiră (prin frunze) apa este întâmpla cu ele. La garoafe în 30 minute se vor vedea petalele puțin
trasă dinspre rădăcină. colorate.
•  A doua zi se va vedea foarte bine cum s-au colorat plantele și cum
Acest experiment îi va ajuta pe copii să învețe cum se hrănesc plantele cerneala/colorantul a circulat prin vasele conducătoare până sus la
și cum acestea beau apă. De asemenea, vor înțelege de ce este impor- petale.
tant să fie udat solul de la baza plantelor și nu frunzele acestora.
Sfat!
Durată activitate: 15 min - prima zi, 15 min a doua zi. Nu amestecați cerneala/colorantul cu apă, este posibil ca experi-
mentul să dureze mai multe zile. Plantele să le tăiați atunci înainte
Avem nevoie de: de experiment ca să nu se usuce locul unde s-a tăiat.
•  1-2 recipiente transparente de 50 – 100 ml sau mai mare/echipă;
•  Colorant alimentar sau cerneală;
•  Pipetă/seringă;
•  Frunze de salată chinezească, garoafe, zambile – 2 bucăți/echipă.

Desfășurare activitate:
•  Ne grupăm pe echipe și fiecare echipă va conduce un experiment

74
75
30. Fotosinteza

Cuvinte cheie: fotosinteză, soare, oxigen. •  Tăiați o frunză de pe o plantă aflată la îndemână (să nu fie mai mare
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. decât gura paharului);
Grad dificultate: mediu. •  Puneți frunza în paharul cu apă;
•  Puneți paharul într-un loc însorit;
Descriere activitate: •  După o oră observați paharul și ce se întâmplă cu frunza și apa din
Fotosinteza este un proces prin care plantele, algele și unele bacterii pahar;
transformă energia solară și dioxidul de carbon în glucoză și oxigen. •  Dacă nu este nici o schimbare vizibilă cu ochiul liber folosiți-vă de lupă.
Este un proces esențial al ciclului vieții pe Pământ, și motivul pentru
care plantele se află la baza lanțului trofic. La o observație mai atentă ar trebui să se vadă bulbuci de aer care se
formează pe marginea frunzei sau pe marginea paharului. Pentru a
Aerul pe care îl respirăm conține 21% Oxigen. După inhalarea aerului, oferi o variabilitate mai mare experimentului puteți să inițiați în ace-
expirăm dioxid de carbon, care la rândul lui este folosit de plante pen- lași timp un al doilea pahar cu apă cu o frunză în acesta pe care să îl
tru a se hrăni. În acest experiment copii vor putea vedea cum o frunză poziționați la umbră. Lasați-le pe ambele timp de 2 ore după care ob-
creează oxigenul. servați cât oxigen a produs fiecare.

Avem nevoie de: SAU


•  O frunză verde;
•  Un pahar cu apă; •  Pe echipe ne alegem o plantă și o frunză a acesteia și o acoperim cu
•  Soare; o folie de aluminiu cu ajutorul unei agrafe.
•  o bucată folie aluminiu; •  Planta și frunza pe care am ales-o, va trebui să stea la soare pentru
•  agrafă birou; o săptămână și jumătate, când vom da folia de aluminiu jos.
•  o plantă cu frunza mai subțire; •  Atunci vom observa că aceasta s-a îngălbenit….nu a mai avut lumină….
•  Opțional: Lupă. nu a mai produs clorofilă/hrană și s-a ofilit.

Desfășurare:
•  Umpleți un pahar cu apă;

76
77
31. Grădina piticilor (Terrarium)

Cuvinte cheie: plante, ecosistem, creativitate. •  Plante mici de ghiveci iubitoare de apă sau semințe din care vor ră-
Când: primăvară, vară, toamnă, iarnă sări plante;
Grad dificultate: complex. •  Folii pe care se pot pune materialele pentru terrarium ca să nu
murdărim sala de clasa, dar noi recomandam să faceti atelierul în aer
Descriere activitate: liber, căci va fi mai simplu.
Grădina piticilor va fi o grădinuță în miniatură într-un borcan. Copiii
vor experimenta scara lucrurilor (mic, mare) și vor învăța cum să facă Desfasurare:
și cum să îngrijească o grădină de interior. Terrariile sunt grădini mi- •  Copiii vor pregăti fiecare câte o grădină a piticilor. Activitatea poate
cuțe (microecosisteme) în recipiente de sticlă. Cu ajutorul acestora vor începe cu o zi înainte, când cu ocazia unei plimbări prin curte fieca-
învăța elementele de care au nevoie plantele să crească sau anumite re copil găsește câte o mică comoară (pietricică, crenguță, con de brad,
insecte să supraviețuiască. cochilie de melc) cu care va decora și personaliza borcanul lui;
•  Ordinea în care se adaugă materialele în borcan (punem straturi ca
Durată activitate: 1 oră și când facem un tort), începand de la baza în sus:
–  pietricele pentru dren (are rolul de a evita ca rădăcinile să stea tot
Avem nevoie de: timpul în apă și să putrezească. În acest strat se adună surplusul de apă;
•  Câte o jucărie mică de maxim 5 cm pe care o aduce fiecare copil de –  cărbune (cu rolul de a menține solul în condiții optime, absoarbe ex-
acasă și căreia îi va face o grădină. Ea va locui in gradinia; cesul de umditate și mirosurile neplăcute);
•  Borcane de sticlă de 800 grame recuperate (cu gâtul normal, nu în- –  mușchi (are rolul de a separa pământul să nu se scurgă la fund și să
gust, ca să încapă mâna) se pot cere părinților pentru fiecare copil un înfunde drenul);
borcan, sau recipiente de sticla care au forma cat mai aproape de sferă; –  pământ (substrat de crește al plantelor);
•  Pietricele (pentru drenajul de la fundul borcanului sunt bune cele –  plante sau semințe de plante;
de 5-6 mm) iar pentru partea superioară se pot folosi orice mărime, –  jucărioara pentru care am făcut grădina și decorațiile: scoici, cren-
având rol decorativ; guțe, pietricele, biluțe, etc.
•  Pământ - preferabil unul ușor și care nu se îmbibă cu multă apă;
•  Mușchi - se găsesc și pe anumite suprafețe de pământ cu iarbă sau Sfaturi:
pe copaci (îl folosim pentru ca să nu se înfunde drenul); •  Coordonatorul activitații va trebui să cunoască plantele pe care le
•  Bucățele de cărbune (nu sunt obligatorii, dar sunt utile); va folosi și va explica copiilor cât de des trebuie udate. În terarrium

78
nivelul de umiditate se menține singur destul de ridicat, datori-
tă sticlei. Le udăm cu apa prin sprayere, folosind un recipient cu
pulverizator.
•  Vă recomandăm să folosiți plante care nu sunt foarte preten-
țioase (de obicei sunt mai ieftine) și care la maturitate rămân de
dimensiuni reduse cum ar fi: Soleirolia soleirolii (salteluța). Dacă bu-
getul este restrâns, se pot planta semințe (trifoi, iarbă).
•  Grosimea stratului de pământ va fi atât cât să acopere rădăcinile.
•  Terrariile astfel pregătite se vor ține în interior, la lumină, dar nu
în soare direct și nici foarte aproape de o sursă de căldură: variațiile
mari de temperatură nu sunt benefice.
•  După înființarea terariilor, ficare copil îl poate duce acasă și în-
griji iar dupa câteva săptămâni, se mai poate organiza un atelier de
studiu a evoluției terrariului, la școală cand copiii vor veni cu terra-
riile de acasă și vom studia cum a crescut plantele. Unele vor muri
între timp, altele vor crește.
•  Cadrul didactic va pune accentul pe studiul evoluției tuturor
terrariilor și nu va face diferența de reușita copiilor între cele care
au murit sau care au evoluat. Nu doar copilul este factorul de succes
în îngrijire, ci și calitatea plantei, a solului, a semințelor, locul în care
este ținut terrariul, etc. Este normal să ne așteptăm ca o parte dintre
terrari să nu supraviețuiască, dar cadrul didactic va evidenția clasei
că există în natură o lege, nescrisă după care unele vietăți (plantele,
în cazul nostru) trăiesc mai mult, altele mai puțin (în funcție de mult
mai mulți factori).

79
32. Primul meu ierbar desenat

Cuvinte cheie: plante, flori, grădină. Desfășurare în 2 etape:


Când: primăvara, vara , toamna. Etapa 1 - Culegerea și presarea plantelor
În funcţie de vârstă se va alege complexitatea activităţii. După ce sunt •  Activitatea se va desfășura în grădină, unde copiii vor explora pri-
uscate, cei de la grădiniţă le vor folosi pentru colaje, cei mai mari le pot mele lor specii de flori și frunze și vor afla numele lor.
colecţiona în ierbare. •  După cules, plantele vor fi puse la presat între colile de hârtie și apoi
Grad dificultate: complex. între paginile unei cărți groase.

Descriere activitate: Etapa 2 - Crearea Ierbarului sau a colajelor artistice


Adunăm flori și frunze din grădină, le descoperim numele împreună și •  După ce plantele au fost presate și uscate (au nevoie de aproxima-
învățăm să le presăm ca să-și păstreze frumusețea și culoarea. tiv 2 săptămâni de presă) se poate începe lucrul propriu zis la ierbar.
Se lipesc florile/frunzele presate pe o foaie, iar pe cealaltă se lasă foaie
Plantele odată presate și uscate, pot fi colecționate în "Primul meu liberă pentru desenul reproductiv.
ierbar desenat" unde se pot reproduce prin desen pe coala alăturată •  Pentru colajele artistice se vor pune la dispoziţie copiilor materia-
(pentru şcolarii mai mari) sau se pot folosi în creația de desene colaj cu lele listate mai sus şi se va lăsa la latitudinea acestora să realizeze mo-
flori și frunze presate, felicitari pentru cei dragi, tablouri, jocuri cu per- delul după imaginaţia fiecăruia. Copiii cu cât sunt mai mici cu atât vor
sonaje create din frunze (pentru toate vârstele). avea nevoie de mai mult ajutor la lipirea plantelor uscate.
•  Plantele uscate sunt foarte delicate şi se pot rupe uşor. Cadrul didactic,
Durată activitate: 30 min - cules, 30-45 min ierbar. cunoscând dexteritatea elevilor săi va alege cum să aplice această activita-
te. Dacă copiii sunt mai mici, presaţi mai mult material de acelaşi fel ca să
Avem nevoie de: se poată înlocui dacă unele vor fi distruse neintenţionat în timpul mânuirii.
•  o carte groasă - pentru a presa florile/frunzele din Ierbar,
•  coli de hârtie albă - pentru a absorbi excesul de umezeală din flori, Mic ghid de presare a plantelor/florilor și frunzelor:
•  caiet cu coperți tari - pentru a așeza florile gata presate, Culegeți plantele/florile când sunt uscate adică pe la jumătatea zilei, ni-
•  lipici alb - pentru a lipi floarea/frunza în ierbar, cidecum dimineața când pământul este umed şi ele sunt pline de rouă.
•  creioane colorate - pentru a reproduce floarea/frunza prin desen, Aranjați-le cu grijă, între 2 coli de hârtie curată, iar apoi puneți-le la presat
•  foi colorate, seminţe, şnururi, aţă şi alte accesorii pentru a face în cartea groasă pentru câteva zile. Florile și frunzele gata uscate și presate
felicitări. pot fi acum lipite cu grijă în ierbar sau pot fi folosite pentre colaje artistice.

80
81
33. Crește floarea soarelui

Cuvinte cheie: plante, flori, grădină. cu numele fiecăruia. Calculăm să facem acest atelier astfel încât după
Când: primăvara, vara. semănare în 2-3 săptămâni răsadurile vor trebui plantate afară în gră-
Grad dificultate: mediu. dină, iar temperatura pentru floarea soarelui va trebui sa fie de 10-12
grade, deci undeva la începutul lui martie sau la jumătatea lui martie.
Descriere activitate: - vezi activitatea Cum semănăm/plantăm?
O activitate cât un proiect pe care îl putem dezvolta pe parcursul mai •  Apoi vor urma săptămâni în care observăm planta, o măsurăm, în-
multor luni. Pornind de la cum încolțește o sămânța, care sunt părțile vățăm elementele de care ea are nevoie pentru a crește: apă, lumină,
unei plante și ce rol are fiecare, observare și măsurare/comparare, până la căldură, pământ; părțile unei plante, etc.
stadiul la care planta noastră are semințe și a crescut cât vrejul de faso- •  Confecționăm etichete pentru când le vom planta afară cu numele
le….mult mai înaltă decât noi. Viața unei plante de la sămânță la sămânță. pe care i l-am dat sau cu numele nostru ca să o recunoaștem.- vezi ac-
tivitatea Etichete haioase.
Este un proiect pe care îl puteți face dacă știti că copiii vor veni și în •  Când plantele noastre vor avea 10-15 cm, le plantăm în grădina de
lunile de vară la grădiniță. afară aproape de un gard mai înalt.
•  Vor urma din nou săptămâni în care vom avea grijă de planta noas-
Durată activitate: 20 - 30 minute (pregătire), în fiecare săptămână 10 tră, o vom măsura, o vom observa (opțional cu lupa), vedem ce insecte o
minute de observare. Semănăm in martie/aprilie - avem floarea soare- vizitează etc.
lui mare în iulie/august. •  Apoi în iulie - august floarea noastră cât o sămânță va face ea alte
semințe și va fi mare mare, numai bună de cules.
Avem nevoie de:
•  semințe de floarea soarelui;
•  recipiente (pahare/ghivece/borcane) în care să semănăm semințele;
•  pământ;
•  etichete cu numele fiecăruia;
•  un caiet pe care îl vom transforma în jurnalul proiectului nostru.

Desfășurare activitate:
•  Începem prin a semăna semineșe în recipiente și a pune etichetele

82
83
34. Amprente naturale

Cuvinte cheie: plante, frunze. elemnte culese de ei la fiecare masă.


Când: primăvara, vara, toamna, iarna. •  Putem face înainte câteva modele pentru a le arăta cum va ieși me-
Grad dificultate: ușor. dalionul lor.
•  Întindem lutul pe bucata de lemn și îl modelăm sub formă de chifte-
Descriere activitate: luțe plate, pe care apoi apăsăm fie o frunză, fie o ghindă. Le desprindem
Oare ce formă lasă o ghindă pe o bucată de lut, dar un con de brad, de pe lut și vedem ce formă ne-a rămas. Putem face câte medalioane
dar semințele de gălbenele, dar degetul meu? Lucrând cu materia- vrem, cu ce dimensiuni vrem.
le naturale, învățăm să creem forme, să le distingem, să descoperim •  La sfărșit cu ajutorul unui creion medalioanelor le facem găuri în
curioși ce modelator frumos este Natura și cât sunt de frumoase ele- partea de sus și punem toate amprentele la uscat câteva ore sau cel
mentele naturale. mai sigur până a doua zi.
•  Opțional după ce se vor urca le putem picta. Le putem confecționa
Durată activitate: 30 - 45 minute. pentru Mărțișor, cadouri pentru frați și bunici sau pur și simplu ca o
activitate prin care descoperim natura.
Avem nevoie de:
•  lut/pastă modelatoare;
•  bucăți de lemn/tocătoare pe care să lucrăm și să modelăm;
•  ghinde, conuri de brad, frunze, flori, semințe;
•  șnururi.

Desfășurare activitate:
•  Cu o zi înainte când ne jucăm prin curte, putem aduna în coșulețe:
frunze, conuri de brad, ghinde, crenguțe, flori, pietricele etc.
•  Ne așezăm la mesele de lucru și povestim ce vom face azi, ampren-
te alte lucrurilor pe care ieri le-am strâns din grădină, pe care apoi ni
le putem pune la gât ca medalioane, la mână ca brățări sau le putem
face cadou.
•  Împărțim pasta de modelaj la fiecare și câte un coșuleț cu diferite

84
85
35. Texturi din frunze

Cuvinte cheie: plante, frunze. •  La sfârșitul plimbării nostre fiecare culege 2-3 frunze diferite și
Când: primăvara, vara, toamna. mergem în sala de clasă pentru a începe activitatea. Frunzele se pot
Grad dificultate: ușor. culege cu o zi înainte pe durata timpului petrcut afară la joacă.
•  Ne așezăm la mesele de lucru, punem una din frunze între două
Descriere activitate: foi și apoi hașurăm cu creionul. Vor ieși în evidență forma și nervuri-
Frunzele sunt bucătăria plantelor, transformând energia de la Soare în le frunzelor.
hrană pentru aceastea. Au diferite forme și mărimi, iar cel mai potrivit •  Putem face schimb de ”frunze” cu colegii de lucru, iar foile le putem
pentru a organiza această activitate este primăvara când toate plantele transforma în adevărate opere de artă ce vor sta pe peretele cu picturi
înverzesc sau toamna când acestea își schimbă culoarea și cad. sau în felicitări.

O activitate prin care descoperim formele frunzelor și frumoasele de-


sene ale lor formate din nervurile ce le alcătuiesc.

Durată activitate: 30 - 45 minute; 15 minute plimbare prin grădină.

Avem nevoie de:


•  frunze de diferite forme și mărimi;
•  hârtie colorată;
•  creioane colorate;
•  opțional: lupe.

Desfășurare activitate:
•  Inițiem o mică primbare prin grădină cu scopul de a observa frunze-
le plantelor și formele lor. Unele vor avea foarte multe frunze: iedera,
altele mai puține, vom observa iarba și cum este ea alcătuită din multe,
multe frunze, unele au perișori pe care îi putem simți la atingere sau
observa cu ajutorul lupei.

86
87
36. Șirag de frunze

Cuvinte cheie: frunze, culori. încât atunci când se usucă toamna să poată fi înşirate pe sfoară.
Când: toamna. •  Frunzele vor fi adunate împreună cu copiii, cu ocazia unei plimbări
Grad dificultate: mediu. în natură, poate fi în parcul din zonă, în curtea şcolii dacă aceasta are
arbori sau o plimbare de weekend, împreună cu părinţii într-o pădure
Descriere activitate: din apropiere.
Frunzele sunt un element decorativ foarte plăcut, şiragurile pe care •  După ce sunt adunate le vom înşira, legându-le câte un nod de codi-
le facem cu copiii pot decora pe de o parte sala de clasă, iar pe de altă ţă, am putea încerca să le înşirăm cu acul dar frunzele uscate sunt ca-
parte se pot purta la gât. Activitatea poate permite cadrului didactic să sante şi se vor rupe uşor sau se vor strânge toate la un loc, lărgindu-se
explice nuanţele de culori (roşu, bordo, vişiniu) şi intensităţile acestora uşor orificiul prin care intră acul. Recomandăm să faceţi o încercare şi
(verde închis, verde deschis). Deasemenea se pot vedea culorile aşa cum să alegeţi.
le desenează natura şi putem recunoaşte câteva tipuri de arbori după •  Dacă lucrăm cu copii mai mari, înşirarea pe sfoară se poate face
frunză şi cum se colorează aceştia toamna. după o regulă de exemplu de la mic la mare sau în degrade, pornind de
la roşu spre portocaliu , galben, verde, verde închis, maro.
Putem spune Bun venit, toamnei! •  Şiragurile astfel făcute se pot purta la gâtul copiilor, adunăndu-i în
cerc, şi cântând un cântec de toamnă, apoi pot fi duse acasă sau rămân
Durată activitate: ½ oră - 1 oră decoraţii în clasă.

Avem nevoie de: Notă :


•  coş pentru adunarea frunzelor; În oraş sunt câţiva arbori ornamentali mai des întâlniţi care au frun-
•  sfoară subţire sau aţă mai rezistentă, poate fi şi colorată; ze de forme şi mărimi variate şi se colorează diferit: arţarul, frasinul,
•  bețe lungi; prunul ornamental cu frunze vişinii, dar şi pomi fructiferi precum:
•  un panou/carton (dacă dorim să facem o colecție la sfârșit, astfel nucul, vişinul, dudul, prunul.
încât copii să vadă cât de diferite pot fi frunzele).

Desfășurare activitate :
•  Cele mai potrivite pentru această activitate sunt frunzele de copaci.
Puţine plante din grădina de legume au frunze destul de mari astfel

88
89
37. Scoarța de copac

Cuvinte cheie: plante, copac, experiment. Fagul - Recunoaştem fagul după scoarţa lui netedă, gri-deschis şi după
Când: primăvara, vara, toamna. frunzele ovale şi lucioase.
Grad dificultate: mediu.
Stejarul - Scoarța este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăz-
Descriere activitate: dată, iar fructul - bine cunoscuta ghindă.
Am observat oare că arborii/copacii/pomii au textura scoarței diferită?
Haideți să-i descoperim și să recunoaștem fagul și stejarul după scoarță. Mesteacănul - Îl recunoaștem după scoarța albă și netedă, care se cojește.

Durată activitate: 30 - 45 minute plimbare prin parc, grădină. Arinul - Îl recunoaștem după frunzele rotunde şi boante, de un verde
intens şi lucios, de parcă ar fi lustruite. După florile acestuia: masculine
Avem nevoie de: niște mâțișori lunguieți și feminine niste mici conuri ovale.
•  bilă de plastelină/copil, mare cât cea de golf.
Arțarul - frunzele mari, adânc crestate.
Desfășurare activitate:
•  Inițiem o mică primbare prin grădină sau parc cu scopul de a ob- Bradul - acele acestuia sunt dispuse de o parte și de alta, iar conurile
serva copacii și scoarța lor. Oare îi vom putea recunoaște după forma stau pe ramuri în sus.
scoarței?
•  Ocazie cu care putem recapitula importanța copacilor pentru natu- Molidul - acelea acestuia sunt dispuse de jur împrejurul axei, iar conu-
ră, observa atât frunzele, cât și frunctele lor. rile lui stau orientate în jos.
•  Alegem un fag și îi rugăm pe copii să se aproprie de acesta, să trans-
forme bila de plastelină într-o turtiță, să o lipească de scoarța copacu-
lui și să apese pentru a-i lua amprenta.
•  Dezlipim atent plastilina și observăm ce urme a lăsat scoarța de fag.
Apoi îi rugăm să pipăie scoarța și să-i țină minte textura.
•  Repetăm jocul când ajungem la un stejar….oare va mai avea aceeași
textură. Apoi cu un castan, arțar, brad etc..

90
91
38. Plantăm pomi

Cuvinte cheie: pom, fructe. Durată activitate: 45 minute - 1 oră.


Când: primăvara, toamna.
Grad dificultate: complex. Avem nevoie de:
•  Material săditor (pomi/arbuști fructiferi, arbori);
Descriere activitate: •  mănuși pentru lucru în grădină
Copii vor învăța să planteze corect pomii, de ce au aceștia nevoie pen- •  hârlețe pentru copii
tru a crește sănătoși, de ce este bine să se planteze toamna sau pri- •  o găleată mare pentru mocirlire, găletușe
măvara și cum ceva atât de mic și fragil precum este puietul crește •  apă
într-un timp relativ scurt într-un pom mare care dă roade. •  foarfecă de pom
•  etichete pentru a marca ce fel de pom este
Pomul dacă este cu rădăcină nudă va putea fi analizat și observat din •  opțional, dar recomandat: Micoriză pentru pomi.
ce este compus: rădăcină, tulpină și ramuri (coroană).
Desfășurare activitate:
Pentru buna prindere a rădăcinilor se va adăuga la plantare și mico- •  Alegeți locurile în care vor fi plantați pomii. Aceste locuri trebu-
riză, astfel copii având ocazia să învețe despre simbioză, fiind o bună ie să fie în soare direct. Recomandăm să fie săpate gropile înainte de
lecție despre cooperare. începerea activităților cu copii, deoarece acesta ar putea fi un pro-
ces prea greu pentru cei mici. Gropile trebuie făcute la dimensiunea
Cu această ocazie se poate vorbi despre mugurii și scoarța pomi- de 60/60/60cm pentru pomi fructiferi și de 40/40/40 pentru arbuști
lor, care sunt criterii de distingere a pomilor. Cum arată mugurii sau fructiferi.
scoarța la măr, la păr, la cireș ș.a., astfel vor putea recunoaște pomii și •  Primul pas este pregătirea mocirlei. Pentru mocirlă va fi nevoie de o
când aceștia nu au frunze. găleată mare (20l) în care se va pune pământ din groapa de la pomi - ju-
mătate de găleată, și apă. Dacă aveți la dispoziție adăugați micoriză. Se
Plantarea pomilor se face toamna târziu (octombrie-noiembrie), după amestecă până se obține o pastă relativ uniformă. Pentru această acti-
ce pomii s-au scuturat de frunze, dar înainte ca solul să înghețe, sau vitate se poate forma echipa Mocirlă.
primăvara devreme înainte de dezmugurire. Astfel se poate vorbi des- •  Urmează plantatul efectiv al pomilor. Acest proces este bine să se
pre perioada de repaus a pomilor, sau hibernarea acestora, și importan- facă în echipe a câte 2 copii. Un copil va pune pomul în găleata cu mo-
ța somnului atât la plante cât și la oameni. cirlă până ce aceasta îi va acoperi rădăcinile, după care va ține pomul în

92
poziție verticală în groapă iar cel de-al doilea va acoperi rădăciniile cu
pământ. Pentru buna prindere a pomilor trebuie avute în vedere urmă-
toarele aspecte:
–  să nu fie pus prea adânc pomul. Punctul de altoire - ușor de obser-
vat, este ca o gâlmă la baza tulpinii - trebuie să fie la suprafața pămân-
tului. De obicei pentru a asigura această înălțime se face o movilă la
baza gropii pe care va fi așezat pomul;
–  când se umple groapa pământul se pune în straturi după care se
tasează, astfel nu vor rămâne goluri cu aer în sol (acestea pot duce la
putrezirea rădăcinii);
–  Urmează udarea. Pentru fiecare pom trebuie 10-20l de apă. Aici s-ar
putea face un lanț uman și să se paseze găletușele cu apă din mână în
mână, de la robinet până la pom. Sau în grupe de 2 se vor face drumuri
de la sursa de apă la pom.
–  La final recomandăm să mulciți pomul (vezi Ghid mulcire). În func-
ție de materialele pe care le aveți puteți să mai formați echipa Mulcito-
rilor care să pună la baza pomilor un strat de mulci format fie din paie,
frunze sau scoarță. Atenție să nu atingă mulciul trunchiul pomilor de-
oarece riscă să ducă la putrezire.
–  Dacă ați pregătit etichete legați-le de pomi.
–  Priviți-i cum cresc!

Opțional: Să pregătiți în clasă etichete cu denumirea pomilor, a soiuri-


lor alese și anul plantării. Eventual puteți să dați nume acestora.

93
39. Fructele

Cuvinte cheie: pom, fructe, hrană. ajunge în pământ și vor încolți primăvara viitoare. Cum ajung în pă-
Când: primăvara,vara, toamnă. mânt? Prin ploaie puternică, îi calcă animalele (sau chiar oamenii), dar
Grad dificultate: mediu. foarte puține semințe ajung în felul acesta să încolțească, să crească și
să devină pomi.
Descriere activitate:
Pentru copii lumea este plină de întrebări și curiozități, iar una dintrele Toți copacii fac fructe, ca să se poată înmulți. Să facem distincția între
ele poate fi: De unde provin fructele pe care le mâncăm în fiecare zi? Pri- fructe pe care obișnuim să le mâncăm (se numesc comestibile) și fructe
măvara este un moment potrivit de a începe povestea fructelor. O plim- pe care nu le mâncăm, fiind rele la gust, tari, amare, astringente sau otră-
bare prin grădina grădiniței sau în parc cu ocazia căreia le arătăm copiilor vitoare, (necomestibile). Astfel, se îmbogățește și vocabularul copiilor.
mugurii vegetativi (din care cresc frunze și ramuri) și pe cei floriferi ( din
care ies flori și apoi fructe), poate fi o experiență foarte interesantă. Durată activitate: 10 – 20 min./ vizită de observare.

*îi puteți deosebi prin faptul că cei floriferi sunt puțin mai ”grăsuți” Avem nevoie de:
decât cei vegetativi. La fiecare specie de pom ei sunt poziționați diferit: •  creioane colorate;
fie in vârgul ramurilor, fie la mijloc sau la baza ramurii. •  foi albe;
•  opțional – Planșa 8 – Cum cresc merele?
Ideal este să avem o un pom fructifer în curte (cireș, vișin), pe care îl
vom vizita periodic, o dată pe săptămână, să îl observăm și să vedem Desfășurare:
cum evoluează de-a lungul primăverii și verii, de când înmugurește •  În grădină îi întrebăm pe copii dacă știu de unde provin fructele, iar
până se coc fructele. Dacă nu avem pomi fructiferi, acum e momentul răspunsurile lor creative probabil ne vor uimi, iar printre răspunsuri
să plantăm măcar unul, dar nu renunțăm la activitate, ci o vom aplica vor fi și pomii. Pornim de la acest lucru, spunându-le că pomii sunt vii
cu ocazia plimbării în parc sau vom alege un alt copac din curtea școlii/ și cresc și le povestim evoluția de la mugur la sămânță.
grădiniței. Și restul copacilor fac fructe, însă nu sunt atât de evidente. •  Le aratăm pe diferite crenguțe mugurii din care vor ieși frunze și/
sau flori. Mugurii floriferi pot fi recunoscuți ușor : sunt ceva mai ro-
De ce fac pomii fructe? Ca să se poată înmulți. Mugurii floriferi cresc tunjori și un pic mai mari decât cei vegetativi și se află situați pe ra-
și se transformă în flori, apoi în fruct, unde se formează semințele, muri de un an, cele mai tinere.
acestea cad pe pământ și după ce fructele putrezesc, unele semințe vor •  Pentru școlari, pentru fiecare ieșire le putem pregăti planșe pe care

94
desenăm 4 -5 crenguțe în funcție de numărul vizitelor în grădină
•  După prima vizită fiecare copil pe planșa lui va desena pe prima
crenguță cum sunt mugurii de pe crenguța pe care noi le-am arătat-o ,
•  Iar apoi, după fiecare ieșire in grădină cu scopul de a observa pomul,
copiii vor desena ceea ce observă pe crenguță: mugurii, apoi frunze și
flori, iar în final fructele,
•  Vara sau toamna când mergem să culegem fructele, ne aducem aminte
cu ajutorul planșelor de cât de mici erau mugurii și cât de mari au crescut.
•  Sărbătorim cu un bol mare de fructe, poate unele fiind chiar din po-
mul cu care ne-am împrietenit. Cu această ocazie putem vorbi despre
sănătatea noastră și cât de bune sunt fructele pentru corp, fiind pline
de vitamine. În engleză există un proverb care spune “An apple a day
keeps the doctor away” - îl ptem învăța împreună cu copiii.

NOTĂ:
Putem să includem și întrebarea De ce stau copacii drepți? și le po-
vestim despre sistemul rădăcinilor.

95
40. Ziua Recoltei – varianta 1

Cuvinte cheie: plante, hrană, grădină. •  O așezăm pe toată într-un mare castron și mergem cu ea la bucătă-
Când: vara, toamna. rie pentru a fi spălată.
Grad dificultate: mediu. •  Apoi în sala de clasă fiecare participă la pregătirea salatei, tăiănd pe
tocător legumele și verdețurile.
Descriere activitate: •  Așezăm totul într-un mare castron și asezonăm salata cu ulei, lămâ-
Grădina ne răsplătește cu bunătăți dacă am avut grijă de ea! După apro- ie, sare, piper, semințe dacă vrem.
ximativ 40 - 60 de zile de când am semănat, grădina noastră din jardi- •  Împărțim salata și ne bucurăm de gustul verdețurilor și de munca
niere sau din curte ne bucură cu roadele ei, motiv de sărbătoare și de noastră.
delactat papilele gustative cu o mare salată.
Va fi cea mai bună salată!
Durată activitate: 1 oră.

Avem nevoie de:


•  Coșulețe pentru cules;
•  Castroane mari pentru spălat și pregătit salata;
•  Tocătoare și cuțite de plastic pentru tăiat
•  Farfurioare/boluri pentru mâncat salata;
•  Ustensile pentru amestecat și mâncat;
•  Ulei, sare, alte ingrediente;

Desfășurare activitate :
•  Formăm echipe de 2-3 copii cu un coșuleț și ne apucăm de cules.
•  Verdețurilor (salată, fetică, spanac, rucola, creson) le culegem frun-
zele, iar ridichile, ceapa, usturoiul le smulgem, mazărea și tomatele le
desprindem cu grijă.
•  O dată culeasă recolta, recapitulăm ce avem în coș și vedem ce recu-
noaștem și ce nu.

96
97
41. Ziua Recoltei – varianta 2

Cuvinte cheie: plante, hrană, grădină. organizăm vara sau 100 - 120 zile de la semănare dacă vrem să organi-
Când: toamna. zăm toamna.
Grad dificultate: complex. •  Formăm echipe de 3-4 copii cu un coșuleț și ne apucăm de cules.
•  Verdețurilor (rucola, creson) le culegem frunzele, iar ridichile, ceapa,
Descriere activitate: usturoiul le smulgem, ardeii, tomatele, dolveceii, fructele le desprin-
Toamna este anotimpul abundenței și un prijej excelent pentru a ne săr- dem cu grijă, varza, guliile le tăiem, plantelor armoatice le culegem
bători munca de peste an ca echipă și de a ne felicita. Putem organiza un frunzele.
eveniment de tip „porți deschise” prin care să arătăm părinților, cadrelor •  O dată culeasă recolta, recapitulăm ce avem în coș și vedem ce re-
didactice din grădiniță/școală, fraților/surorilor noastre, bunicilor și priete- cunoaștem și ce nu și stabilim ce vom pregăti cu ajutorul celor de la
nilor rezultatele muncii noastre. Putem decora grădina, prepara diverse sa- bucătărie.
late din legumele și verdețurile grădinii, apă cu ierburi aromatice, fructe etc. •  O așezăm pe toată într-un mare castron și mergem cu ea la bucătă-
rie pentru a fi spălată.
Durată activitate: 2-3 ore pregătiri, 1 oră petrecerea •  Apoi în sala de clasă fiecare participă la pregătirea salatelor, tăiănd
pe tocător legumele și verdețurile.
Avem nevoie de: •  Așezăm salatele în castroane și le asezonăm cu ulei, lămâie, sare, pi-
•  Coșulețe pentru cules; per, semințe dacă vrem.
•  Castroane mari pentru spălat și pregătit salata; •  Aranjăm sala de clasă sau un spațiu din curte și ne pregătim de pri-
•  Tocătoare și cuțite de plastic pentru tăiat mirea oaspeților și de o masă sănătoasă.
•  Farfurioare/boluri pentru mâncat salata;
•  Ustensile pentru amestecat și mâncat; Copiii vor fi foarte mândri a le arăta oapseților grădina și bunătățile
•  Ulei, sare, alte ingrediente; pregătite!
•  Carafe, pahare, servețele;
•  Ghilande, elemente de decor;
•  Masă pentru bunătăți etc.

Desfășurare activitate :
•  După aproximativ 40 - 60 de zile de când am semănat dacă vrem să

98
1.  Sursa poză:
www.skolehagen.no

99
42. Vitaminele iarna

Cuvinte cheie: semințe, germeni, încolțire. •  apă;


Când: iarna, primăvara. •  etichete.
Grad dificultate: ușor.
Desfășurare activitate :
Descriere activitate: •  Împărțim copiii pe echipe, iar la fiecare măsuță punem câte un bol/
Cu ajutorul germenilor din diferite plante (linte, grâu, ridichi, floarea castron cu mixul din semințele pe care le avem sau boluri mici pen-
soarelui, fasole mung, broccoli, sfeclă roșie etc.) se poate exemplifica tru fiecare tip de sămănță, astfel putem studia puțin forma, culoarea și
copiilor cum germinează semințele, după cât timp, cum arată plăntuțe- textura acestora.
le când sunt mici, învățându-i în același timp despre cât de multe vita- •  Împărțim caserole și câte o bucată de vată și le explicăm pașii: vata
mine conțin aceștia. o vom așeza pe fundul caserolei, udăm până ce tot stratul de vată este
umed, apoi ne alegem semințele pe care ni le dorim, le așezăm și pe
Germenii au proprietăți specifice, aceasta pentru că în starea de ger- acestea pe stratul de vată…..cu cât mai multe, cu atât mai bine.
men, mai exact atunci când sămânța se dezvoltă încercând să dea •  Ne scriem numele dacă știm pe o etichetă, dacă nu desemnăm ceva
naștere plantei al cărui material genetic îl poartă, germenul înmaga- din imaginație astfel încât să ne recunoaștem caserola și le așezăm în-
zinează o serie de substanțe cu potențial maxim pentru a suplini ne- tr-un loc luminos în sală.
cesarul imens de energie de care ar avea nevoie ca să devină plantă.
Germenii sunt foarte bogați în minerale, vitamine, proteine și enzime. După 3 -4 zile semințele vor germina, iar în funcție de ce plante am
Ne vom asigura întotdeauna plusul de vitamine, minerale, proteine mai ales, în 7 - 10 zile vom putea tăia cu ajutorul unei foarfece germenii
ales în perioada de iarnă, când sunt puține legume verzi. noștri și îi putem mânca fie pe sandviș, fie în salată, fie la gustare sau
masa de prânz.
Durată activitate: 45 min.
Vă încurajăm să repetați activitatea de cât mai multe ori! Copiii vor în-
Avem nevoie de: drăgi gustul germenilor.
•  Semințe de cereale, floarea soarelui, fasole mung, năut, ridichi, etc.;
•  caserole de diferite mărimi și dimensiuni;
•  vată;

100
101
INSECTELE ÎN GRĂDINĂ

43. Hotelul de insecte

Cuvinte cheie: insect, ecosistem. Pentru construcții mai complexe consultați Ghidul Hotelul de insecte
Când: primăvară, toamnă. de pe www.scoaladingradina.ro Resurse.
Grad dificultate: complex.
Desfășurare:
Descriere activitate: •  Unde trăiesc insectele și ce insecte știm? Dacă le-am face o căsuță
Majoritatea plantelor au nevoie de polenizatori pentru a fructifica și a se pentru a le putea vedea și observa?
putea înmulți. Construirea unui hotel de insecte în grădină ne va ajuta să •  Se taie de către un adult sticlele de plastic. De exemplu din sticlele
menținem sănătatea ecosistemului, iar copiii vor avea ocazia de a obser- de 2 litri se pot tăia două secțiuni care pot fi transformate în adăpost.
va și familiariza mai îndeaproape cu activitatea acestor mici vietăți. Dacă se vor atârna de o crengă vom avea grijă să facem o gaură la mij-
loc pentru a prinde sfoara cu un nod cu care urmează să legăm hotelul.
Încercând să introducem zone diferite de habitat vom atrage diferite
tipuri de insecte. SAU se construiește din bucățile de lemn un cadru cu acoperiș ca în
imagine, pe care copiii îl vor umple cu diferite materiale.
Datorită vârstei căruia ne adresăm în cadrul acestei activități, unele •  Vom verifica materialele pe care le avem la dispoziție și le sortăm
materiale vor fi utilizate de către adulți. pe mărimi.
•  Începem să introducem materialele în jumătățile de sticlă sau în ca-
Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. drul de lemn. Vom avea grijă ca materialele să fie destul de bine înde-
sate pentru a nu cădea din jumătatea de sticlă sau din cadru.
Avem nevoie de: •  La sfârșit putem să pictăm hotelul nostru și să-i dăm un nume.
•  Câteva sticle de plastic;
•  Bucăți de lemn La vară ne vom bucura de prezența lor în grădină!
•  Cutter sau cuțit, cuie și ciocan;
•  Bețe de lemn, paie, frunze uscate, conuri de brad;
•  Coajă de copac;
•  Sfoară.

102
1 3

2 4

103
104
105
44. Hrănitori pentru păsări

Cuvinte cheie: păsări, hrană. •  Apoi, le exemplificăm ce vor face: în farfurie punem 1 - 2 mâini de
Când: iarna, primăvara. semințe din bol, conul de brad îl vor acoperi cu ajutorul pensulei cu
Grad dificultate: mediu. miere sau sirop de glucoză pentru a fi lipicios, îl așezăm în farfurie și îl
rotim pe toate părțile, astfel încât să se lipească cât mai multe semin-
Descriere activitate: țe pe el; conul îl legăm cu o sfoară și îl așezăm deoparte dacă mai avem
Această activitate îi încurajează pe copii să se gândească la modul în conuri de făcut.
care trăiesc păsările și de ce anume au nevoie pentru a supraviețui și •  Puteți opta pentru a unge dumneavoastră conurile.
cu ce se hrănesc. Astfel, pe perioada anotimpului rece, le putem ajuta
pregătindu-le hrănitori pentru păsări.

Durată activitate: 30 - 45 minute.

Avem nevoie de:


•  Conuri de brad/suluri de la hărtia igienică
•  Semințe de mei, in, grău, floarea soarelui, mălai;
•  Miere sau sirop de glucoză;
•  Sfoară/panglică;
•  farfurii de plastic/hîrtie de copt;
•  bol/boluri pentru semințe;
•  pensulă.

Desfășurare activitate :
•  Pregătim pentru fiecare copil o farfurie de plastic sau o bucată de
hărtie de copt, acesta va fi spațiul pe care va lucra; conuri de brad sau
sul de hârtie igienică. Iar la fiecare masă de lucru un bol cu mix de se-
mințe din cele menționate.

106
107
45. Pâinea transformată în SOL

Cuvinte cheie: insecte, ecosistem, reciclare. •  resturi vegetale;


Când: iarna, primăvara. •  hârtie sau carton mărunțit;
Grad dificultate: complex. •  2 felii de pâine;
•  o cutie de râme de la magazinul de pescuit;
Descriere activitate: •  apă - cât să se umezească tot conținutul borcanului.
Magie? Nu, un experiment simplu și cu un mare impact aupra modului
în care le putem explica copiilor cum râmele cu ajutorul microorganis- Pentru alte activități ce implică studiul râmelor și al micro organismelor
melor transformă pâinea în sol, respectiv cum materia organică este consultați Ghidul vermicompost de pe www.scoaladingradina.ro Resurse.
reciclată.
Desfășurare activitate:
Râmele împreună cu microorganismele din sol desfășoară o activita- •  Este suficient un borcan pentru acest experiment, iar împărțiți pe
te intensă în descompunerea materiei organice, transformând-o în sol echipe își vor nota observațile, iar peste 3-4 săptămâni când experi-
sau mai potrivit spus în îngrășământ/hrană pentru plantele cu care noi mentul va fi gata, pot povesti ce a observant fiecare echipă.
ne hrănim. Un circuit al materiei organice pe care îl putem exemplifica •  Așezăm materialele în borcan în felul următor: nisipul, jumătate din
copiilor, determinându-I să conștientizeze importanța deșeurilor și a pământ, apoi pe feliile de pâine lipite de marginea borcanului, astfel
beneficiilor pe care acestea le pot avea, precum și importanța organis- încât copiii, să poată observa diferențele, resturile vegetale, hârtia mă-
melor ce trăiesc în pământ și pe care nu avem ocazia să le observăm runțită, râmele și restul de pământ rămas. Adăugăm apă cât să ume-
cu ochiul liber. Toate elementele naturale sunt interconectare, fiecare zim pământul, hărtia și să le asigurăm râmelor un mediu umed, dar nu
depinzând de activitatea sau existența celorlalte. foarte umed.
•  Pe parcursul procesului de transformare al feliilor de pâine în sol,
Durată activitate: 30 - 45 minute pregătirea, 10 minute /săptămână copiii pot observa pe suprafața acestora, o acoperire gri - albă, semn al
observare. prezenței ciupercilor și bacteriilor - primii descompunători ai materiei
vii. Râmele nu pot funcționa singure, au nevoie de ajutor.
Avem nevoie de: •  De asemenea cu ajutorul acestui proiect le putem povesti copiilor
•  borcan de 2-3 litri; despre reciclare, deșeuri, planetă, resurse și de ce este important să re-
•  nisip 1 - 2 căni; ciclăm. Despre perioadele de timp de care au nevoie diferite materiale
•  pământ 1 - 1,5 l; pentru a se descompune, etc.

108
109
CREATIVITATE ÎN GRĂDINĂ

46. Casa ajutoarelor grădinii

Cuvinte cheie: unelte, grădină. •  Găleți/găletușe de plastic;


Când: primăvara, vara, toamna. •  Umeraș;
Grad dificultate: mediu. •  Acuarele și persule;
•  Markere;
Descriere activitate: •  Unelte pentru copii (spăligă, lopețică, greblă);
Dacă am hotărât că vom avea o grădină în curte sau în sala de clasă, o •  Unelte pentru adulți (hărleț, sapă, lopată, greblă) sau unelte de mână.
activitate creativă și de responsabilizare poate fi organizarea uneltelor
necesare pentru grădină. Desfășurare activitate :
•  Dacă intenționăm să avem o grădină de legume și flori sau deja
Se caută un loc în apropierea grădinii pentru a organiza uneltele de avem una, această activitate este potrivită fie primăvara devreme îna-
grădinărit. Poate fi amenajat și un dulap vechi (cu rafturi sau doar inte de a începe grădinăritul, în acest fel recapitulăm ustensilele de
cu bară de umerașe). Se împart copiii pe grupuri (max. 4-5 copii) și care avem nevoie sau le învățăm. Apoi, curățarea și aranjarea lor, poate
în funcție de resursele disponibile li se dau responsabilități: un grup fi o activitate de câte ori terminăm cu lucrul în grădină.
spală/curăță ustensilele, pictează diferite recipiente pentru ustensile, •  Alegem un loc potrivit pentru a aranja casuța uneltelor și povestim
desenează cartonașe cu locul unde trebuie așezate diferite ustensile. despre rolul acesteia. Uneltele ne vor ajuta sa avem o grădina frumoasă
Astfel copiii vor învăța să fie ordonați, să aibă grijă de lucruri și faptul și roditoare.
că fiecare este responsabil pentru ustensilele cu care lucrează. De ase- •  Îi împărțim pe echipe de câte 4 - 5 copii și repartizăm lucrul în func-
menea, vor învăța la ce se folosește fiecare ustensilă și le vor cunoaște ție de cum ne dorim să arate căsuța.
mai bine datorită mânuirii acestora în timpul organizării. •  Iar la final de bucurăm și ne admirăm munca.

Durată activitate : 1 - 1 ½ ore.

Avem nevoie de:


•  Stropitoare;

110
1.  Sursa poză:
http://www.techspeci-
fications.net

111
47. Etichete haioase

Cuvinte cheie: plante, grădină, creativitate. Coordonatorul activității le scrie pe un panou sau foaie mare ca sa nu
Când: primăvara. le uitam.
Grad dificultate: mediu. •  Ne împărțim pe mese de lucru și fiecare va confecționa o etichetă,
adică pe bucata de lemn sau pe lingură va desena leguma și denumirea
Descriere activitate: ei dacă o știe. Putem desena 2-3 etichete dacă avem o grădină mare.
Fie că avem o grădină din ghivece și jardiniere în sala de clasă sau în •  Dacă vi se pare mai ușor, copiii pot desena pe bucăți ovale/rotunde/
curtea școlii sau a grădiniței, pentru a știi peste săptămâni ce am se- pătrate de hărtie de 5-6cm, iar apoi le trecem prin laminator și le lipim
mănat/plantat sau pentru a descoperi cum arată plantele în diferite de un băț de înghețată.
stadii ale creșterii lor, vom confecționa etichete haioase. Această activi- •  Le strângem pe toate la sfârșit și așteptăm ziua atelierului de semă-
tatea va fi realizată după ce am hotărât ce plante vrem să avem în gră- nat/plantat pentru a le pune în pământ.
dină și înainte de atelierul efectiv de semănat/plantat. Astfel, la sfârșit
sau pe parcurs, vom putea ”înfinge” etichetele în pământ sau a le agăța
de crengile pomilor plantați.

Durată activitate: 30 - 45 minute.

Avem nevoie de:


•  bucăți subțiri de lemn de la lăzile de legume/ linguri de lemn/ bețe
din lemn de înghețată;
•  carioci, creioane, creioane colorate;
•  poze sau plicurile de semințe pentru a vedea legumele;
•  opțional: laminator.

Desfășurare activitate :
•  Stabilim sau recapitulăm ce plante ne dorim să avem în grădi-
nă. Poze ale legumelor și verdețurilor vor ajuta la luarea deciziei.

112
1.  Sursa poză:
http://www.thecrafty
crow.net/

113
48. Decorăm grădina

Cuvinte cheie: grădină, artă, creativitate. Pentru decorarea straturilor de legume:


Când: primăvara,vara. •  creioane de ceară/vopsea pentru lemn;
Grad dificultate: mediu-complex. •  pensule.

Descriere activitate: Desfășurare activitate:


Prin această activitate, cei mici vor putea să decoreze curtea grădini- •  Activitatea se va desfășura într-o zi cu vreme fără ploaie și tempe-
ței, personalizând-o, făcând-o mai veselă. Vom construi borduri pictate ratură plăcută. Poate fi primăvara sau vara.
din cărămizi vechi, gărdulețe împletite care delimitează zonele planta- •  Testăm elasticitatea nuielelor, le arcuim și le îndoim, înfingându-le
te și obiecte decorative pentru grădină. în pământ. Se pot face modele care se dublează sau se împletesc. Lă-
săm copiii să fie creativi la alegerea modelului de montaj al gărdulețu-
Durată activitate: 1 oră. lui. Lucrând mai mulți, ei vor folosi mai multe tehnici, iar gardul va fi
unul mixt, organic. Crengile de mesteacăn, tăiate și amplasate vertical
Avem nevoie de: una lângă cealaltă vor forma un gărduleț mai ordonat. În acest caz este
Pentru borduri împletite: nevoie să ajute mai mult cadrul didcatic.
•  nuiele de salcie, alun (verzi, cât de puțin uscate) sau crengi de mes- •  Dacă avem cărămizi vechi din demolări, le așezăm una lângă cealal-
teacăn (cu coaja albă). tă, pe marginea straturilor și copiii le pictează.
•  Omida colorată va locui permanent în grădina lor. Pictând omida
Pentru borduri din cărămidă: în culorile curcubeului, vom învăța cu această ocazie ordinea culori-
•  cărămizi recuperate lor din curcubeu și denumirea lor. Fiecare piatră se va picta într-o altă
•  vopsea pe bază de apă pentru exterior culoare (ROGVAIV) și pietrele se vor așeza pe jos, în șir, șerpuind , for-
•  pensule. mând omida.
•  Putem colora și alte viețuitoare care vor locui în grădina noastră:
Pentru animale și gâze colorate: șerpi, buburuze, broască țestoasă, sau obiecte abstracte. Dați mână libe-
•  pietre ră creativității copiilor.
•  vopsele pe bază de apă pentru exterior (totae nuanțele din curcubeu
ROGVAIV) O fotografie de grup cu operele de artă va încheia activitatea.
•  pensule.

114
115
49. Ciocolată cu mentă - atelier de gătit

Cuvinte cheie: plante, aromatice. •  Pe fiecare frunză de mentă pictăm cu ajutorul pensulelor, cicolată
Când: iarna, primăvara, vara, toamna. până nu se mai vede pic de verde, apoi le punem pe farfurie la uscat.
Grad dificultate: ușor. •  Vom face cât de multe frunze avem sau am cules din grădină.
•  Pe fiecare frunză dacă vrem putem pune: alune, nuci, fulgi de cocos,
Descriere activitate: bobițe de rodie etc.
Ce bucurie să ne putem găti singuri bomboane de ciocolată cu bunătăți
din grădină. O activitate de îndemânare și o ocazie foarte bună de a le Opțional! dacă avem hârtie pentru brioșe, fiecare copil poate duce aca-
exemplifica mirosul și gustul anumitor plante aromatice. sa 3 - 4 bomboane pentru bunici, părinți și frați.

Durată activitate: 45 minute. Va fi desertul cel mai așteptat după masa de prânz!

Avem nevoie de:


•  Cicolată 3-4 batoane;
•  Frunze de mentă;
•  Hârtie de copt;
•  Pensule;
•  Recipiente pentru ciocolata caldă și farfurii pentru frunzele de
mentă și bomboane;
•  opțional: alune, fulgi de migdale, nuci, fulgi de cocos, rodie etc.

Desfășurare activitate :
•  Ne împărțim pe echipe de 4 - 5 copii la masa de lucru, iar pe fiecare
masă va trebui să avem: un bol cu cicolată caldă, pensule, hârtie de copt
în fața fiecărui copil, farfurie cu frunze de mentă si o farfurie goală
pentru viitoarele bombonele.
•  ne topască cicocolata și să o împartă în N număr de boluri câte mese
de lucru avem.

116
117
50. Ghivece inedite

Cuvinte cheie: plante, apă, creativitate. țează spațiul în care trăim, produc oxigen de care oamenii au nevoie
Când: primăvara, toamnă. pentru a trăi.
Grad dificultate: mediu. •  Pregătim etichetele pentru viitoarele noastre ghivece haioase din
bețe/crenguțe, hărtie și lipici, desenând pe fiecare ceea ce vom vrea să
Descriere activitate: semănăm în ghiveciul nostru.
Primăvara este o perioadă ideală dacă nu avem spațiu în curte pentru o gră- •  Pictăm/înfrumusețăm ghiceciul cum știm noi mai bine: cu acuarele,
dină, să începem una în sala unde ne desfășurăm activitatea. Astfel, îi putem carioci, hărtie colorată, fundițe etc.
învăța pe cei mici cum putem îngriji semințele ca să crească din ele puiuți •  Cu mânuțele goale punem în fiecare ghiveci pământ, îl umplem
de plante, iar ghivecele pot fi din cele mai diverse și haioase. Copii vor de- (lasând 1 cm gol ca atunci când vor uda ghiveciul, pământul să nu se
prinde responsabilitatea pentru ghiveciul lor, a-l uda și îngriji. Totodată în- reverse), apoi cu degetul arătător facem o mică gaură în mijloc, punem
vățând că plantelor le trebuie apă, soare și pământ ca să crească mari. sămânța/semințele pe care le dorim și astupăm cu pământ.
•  Îl așezăm într-un loc însorit și avem grijă să-l udăm tot la 2 zile și
Durată activitate: 30 - 45 minute. să-i povestim lucruri frumoase pentru a crește.
•  Recapitulăm ce am facut și care sunt elementele necesare ca plan-
Avem nevoie de: tele să crească: apă, lumină, pământ, căldură.
•  ghivecele sau jardinierele pot fi: cofraje de ouă dacă plantăm se-
mințe de grâu pentru consumat iarba de grâu, cutii de lapte, cizme de
gumă, conserve, borcane
•  semințe de flori, verdețuri: creson, rucola, salată
•  pământ
•  bețe sau crenguțe pentru semne
•  hârtie albă sau colorată pentru semne
•  creioane și/sau carioci
•  lipici.

Desfășurare activitate :
•  De ce plantăm? Cu ce ne ajută plantele? - ne hrănesc, înfrumuse-

118
119
51. Grădina alfabet

Cuvinte cheie: plante, pomi, insecte, sol. acel lucru să agațe litera dacă le-ați pus cu sfoară sau să o ”înfingă” în
Când: vara, toamna. pământ dacă le-ați pus bețisoare.
Grad dificultate: mediu. •  Jocul se termină când toți copiii au găsit acel element din natură
care începe cu litera pe care o au. Coodonatorul activității îi va ajuta pe
Descriere activitate: cei care găsesc mai greu elementele.
Transformăm învățatul și repetatul alfabetului într-un joc distractiv și •  Repetăm jocul de câte ori vrem.
dinamic petrecând astfel timp în grădină și bucurându-ne de ea. •  JOC 2: Putem să-i împărțim pe echipe și să le împărțim câte 5 - 6
Pregătire activitate: 1 oră. cartonașe. Astfel vor învăța să lucreze în echipă!

Durată activitate: 20 - 30 minute


(depinde de cum îi antrenăm pe copii în această activitate)

Avem nevoie de:


•  imagini cu toate literele alfabetului, iar dacă vreți să-i ajutați lângă
literă poate fi o imagine ajutătoare care începe cu acea literă;
•  bețe de înghețată sau sfoară;
•  imprimantă;
•  laminator.

Desfășurare activitate:
•  Începem prin a face un scurt tur prin grădină să vedem ce găsim,
aceasta pentru a le împrospăta memoria sau a le face cunoștință cu di-
ferite plante pe care poate nu le cunosc.
•  JOC 1: Împărțim literele, câte una fiecărui copil. Apoi le spunem că
au timp 5 minute pentru a găsi o legumă, un pom, un copac, orice din
natură care începe cu litera pe care ei o au în mână. O dată ce au găsit

120
121
52. Matematică în grădină

Cuvinte cheie: grădină, matematică. păstrare pentru pimăvara următoare, ca să avem şi la anul ce semăna.
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Alegem seminţele mari pentru acest joc: boabe de fasole, seminţe de
Grupuri de vârstă: matematica în grădină se poate aplica pentru orice castraveţi, de dovleac, dovlecel,de floarea soarelui, porumb. Poate unele
grup de vârstă, noi am descris mai jos câteva actvităţi potrivite pen- nu le avem în grădină, le putem aduce de acasă sau cumpăra. Fieca-
tru grădiniţe. re copil primeşte cantităţi diferite din mai multe feluri de seminţe. Ne
Grad dificultate: mediu. așezăm în cerc. Coordonatorul activității face o scurtă recapitulare a ti-
pului de semințe pe care le avem și pe rând îi rugăm pe copiii să ne dea
Descriere activitate: fiecare câte 5 semințe de fasole, apoi 7 de floarea-soarelui, le dă plicu-
Oricât de mici ar fi copiii, grădina ne oferă o mulțime de oportunități leţe în care vor pune separat seminţele, apoi le vom strânge pe toate
pentru a exersa bazele matematicii cum ar fi număratul, comparația, într-o cutie de carton şi le vom pune la păstrare. Recomandăm să nu se
mulțimile, cifrele sau măsurarea. Culorile diferitelor flori, frunzele de păstreze în sala de grupă, ci coordonatorul activității să o ducă în că-
diferite mărimi, semințele, pietrele din grădină sau simple bucăți de mara de acasă fiindcă seminţele ţinute la cald atrag gărgăriţe, fluturi,
lemn/crenguțe pot fi unelte ajutătoare și plăcute pentru copii. şi alţi dăunători. Copiilor le vom explica că ducem seminţele la păstra-
re într-un loc răcoros până la primăvară.
Învață jucându-se! •  Mai simplu este să desenați pe asfalt o omidă/șarpe/castel în căsu-
țele căruia scrieți câte o cifră, iar copiii vor trebui să pună în casetă nu-
Durată activitate: 45 minute. mărul respectiv de semințe, frunze, flori, conuri de brad, pietre etc.
•  Comparație: Mai mic decât/mai mare decât, mai greu/mai usor de-
Avem nevoie de: cât. Educatoarele vor împărți fiecărui copil în coșulețul lui anumite
•  coşuleţe pentru culesul materialelor cu care vom lucre; fructe sau legume din grădină. Iar după ce fiecare copil are coșul lui
•  materiale: seminţe, pietre, legume, fructe, frunze culese din grădina adresează întrebările despre comparație.
grădiniţei ( se pot alege doar unele cu care să se lucreze); •  Învățăm să numărăm: Se pot pune niște bețe gradate în pământ care
•  creioane, coli de hârtie; să măsoare ritmul de creștere al unor legume (rosii, castraveti, ardei,
•  o cutie de carton (cutie de pantofi, refolosită). floarea soarelui) și când ieșim în grădină verificăm .
•  Învățăm să numărăm: cu orice avem la îndemână în grădină, de la
Desfășurare activitate: frunze și flori până la legume și fructe.
•  Cifrele: Toamna culegem seminţele din grădină şi le punem la

122
1.  Sursa poză:
www.haikudeck.com

123
53. Ștampile colorate cu ajutorul plantelor

Cuvinte cheie: plante, creativitate, desen. țelină sau baza frunzelor ce a rămas pe țelină, mere și pere în secțiune,
Când: vara, toamna. ardei gras, morcovi, flori.
Grad dificultate: ușor. •  Pregătim coli de desen împăturite în jumătate pentru a face felici-
tări din ele și colorăm cu acuarelă secțiunile legumelor, fructelor sau
Descriere activitate: petalele florilor.
Copiii pot învăța culorile diferitelor legume, pot încerca să coloreze cu •  Apoi le imprimăm pe coala de hârtie în ce formă dorim noi…..vom
pigmenții din legume și fructele, cu formele pe care acestea le au în sec- crea propriile noastre opere de artă!
țiune. Aceasta este totodată o activitate creativă și foarte distractivă. Nu
numai că ne jucăm dar le și degustăm și spunem care ne place mai mult. Felicitări/semne de carte cu ajutorul pigmenților:
•  Tăiem în prealabil legumele care colorează (sfeclă, varză roșie), pe
Durată activitate: 45 minute. cele care au multă clororfilă (spanac, frunze de tomate) sau culegem
petale de flori de culori diferite.
Avem nevoie de: •  Copiii vor primi câte o foaie de hârtie și un sucitor și le vor zdrobi
•  Legume proaspete care conțin pigment puternic cum ar fi sfeclă, prin presare pe foaie. Vor rezulta desene abstracte și colorate sau feli-
varză roșie, spanac, citări pentru familie.
•  Diferite legume: tije de țelină, frunze de spanac mănunchi, flori, ar- •  Recapitulăm ce culoare am obținut de la fiecare plantă sau dacă le
dei gras, mere, pere. recunoaștem formele în desenele noastre.
•  Coli de desen - sunt mai groase și absorb surplusul de apă,
•  Sucitoare sau sticle cu apă în ele sau sticle de sticlă, Opțional se poate organiza o degustare a legumelor și fructelor pe care
•  Acuarele, apă, creioane, pensule, foarfecă de hârtie. nu le folosim pentru ștampilat, iar copiii pot alege care este prefera-
tul(a) lor.
Desfășurare activitate:
Astăzi ne construim ștampile și ștampilăm! Putem folosi legume și flo-
ri pentru a pregăti felicitări.

Ștampile din secțiunile/formele plantelor și florilor:


•  Cele mai interesante forme se obțin din: mănunchi de frunze de

124
125
54. Colaje din semințe

Cuvinte cheie: semințe, creativitate, diversitate. •  Culegerea materialelor naturale din grădină de către copii
Când: toamna, iarna. •  Semințele pot fi aduse de către copii de acasă sau pot fi cumpărate
Grad dificultate: mediu. înainte de către cadrul didactic din fondul clasei
•  Ce seminţe se pot folosi: florea soarelui cu coajă neagră sau dungată, do-
Descriere activitate: vleac, dovlecel, susan, in, mac, mărar, seminţe de fasole, linte, mazăre sau
Oră artistică senzorială, foarte colorată de descoperire a semințelor de •  Putem şi să adunăm seminţe de la fructele şi legumele mâncate
legume/fructe și crearea de colaje artistice în diverse forme (anima- (mere, pere, roşii, castraveţi).
le, plante, fenomene ale naturii, sau orice obiect ne imaginăm). Putem
alege să folosim ca bază o coală de hârtie sau un carton pe care sunt Etapa 2: Colajul
forme gata conturate sau putem pleca de la foi simple şi copiii vor de- •  Asamblarea colajelor în sala de clasă sau afară pe iarbă/băncuțe;
sena iniţial forma pe care ulterior să o umple cu seminţe prin lipire. •  Pentru o mai bună integrare a speciilor de semințe se pot crea de
exemplu colaje sub formă de fructe sau legume umplute cu însuși să-
Copiii vor învăța/vedea mulțimea de culori mărimi, texturi pe care le mânța aferentă desenului;
pot avea semințele și pot înțelege cât de diversă este natura. •  Se poate alege şi o tehnică mixtă, o parte din formă să fie umplută
cu creionul (acuarelă) şi o parte să fie din seminţe (de exemplu renul să
Durată activitate: 1 oră aibă doar conele din seminţe de floarea soarelui şi ochii din mac), resul
să fie colorat manual.
Avem nevoie de:
•  semințe diferite, fire de iarbă, nisip sau alte materiale naturale ajutătoare; Notă:
•  coli de hârtie sau cartoane; o grădină de legume de primăvară poate genera multe seminţe: în
•  lipici alb sau transparent universal; primul an se pot culege cele de spanac, salată, ridichi, rucola, creson,
•  acuarele/tempera; iar daca lăsăm căteva legume peste iarnă în al doilea an putem cule-
•  recipient/coșulețe pentru culegerea/așezarea materialelor naturale; ge seminţe de ceapă, usturoi, praz, morcovi, pătrunjel.
•  creioane colorate sau cerate. Atenţie la adezivul folosit. Nu orice lipici lipeşte orice sămânţă. Mai
ales boabele mai mari şi mai rotunde vor fi mai greu de lipit. Reco-
Desfășurare activitate: mandăm cadrului didactic să facă încercări înainte de a începe acti-
Etapa 1: Culegerea vitatea cu copiii. Noi am folosit lipici universal.

126
127
55. M-am rătăcit! Ce sunt eu? De unde am venit?

Cuvinte cheie: creativitate, natură. Durată activitate: 30 minute.


Când: primăvara, vara, toamna, iarna.
Grad dificultate: ușor. Avem nevoie de:
•  Coli pentru desen
Descriere activitate: •  creioane
Este o activitate în care creeam un colaj sau desen cu scopul de a re- •  reviste cu imagini din natură
cunoaște și înțelege rolul unor elemente în natură. De ce există acele •  foarfecă
elemente acolo? Cu ce alte elemente au legătură? Vom sublinia rolul •  lipici
elementelor pe care le-am ales, în natură și îi ajutăm pe copii să-l vadă •  coșuleț.
și să-l înțeleagă.
Desfășurare:
Coordonatorul activității, va pregăti pentru fiecare copil câte o foaie de •  În prima zi culegem ce găsim prin grădină. Căutăm în grădina ce s-a
desen, pe care va lipi în prealabil un element din natură (frunză, cren- rătăcit, ce este și de unde?
guță, floare, scoarță de copac, sâmbure, semințe) sau se poate merge cu •  Le strângem, le punem în coșuleț și ne gândim că le vom construi
copii afară pentru a-și alege singuri un element. fiecăruia o poveste.
•  Coodonatorul activității pregătește foile cu elementele lipite pe ele.
Ideea de bază este de a porni de la un element dat pe o foaie, de la care •  Copiii vor primi câte o foaie cu elemente diferite pe ea și vor desena
copiii vor desena o poveste cu titlul “M-am rătăcit! Ce sunt eu? De povestea, fiecare poate primi foaia cu exact elementul pe care l-a găsit,
unde am venit?” dacă ține minte care este acela.

Varianta 1 : Elementele pot fi culese din grădină cu o zi înainte de către


copii și puse într-un coșuleț: semințe, frunze, flori, scoarță de copac,
crenguțe, sâmburi. Foile cu elementele lipite vor fi pregătite înainte.

Varianta 2 : Iarna, elementele pot fi decupate dintr-o revistă. Decupajul


va reprezenta o parte dintr-un element recognoscibil din grădină.

128
129
56. Curiosul cu lupa

Cuvinte cheie: natură, jocuri, plante. –  Hai să vedem o râmă. Unde este capul și unde este coada? E mai
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. subțire coada decât capul?
Grad dificultate: ușor.
•  Astfel se pot studia flori, frunze, tulpini, insecte, pământul și
Descriere activitate: viețuitoarele.
Copiii vor descoperi cu ajutorul lupei detalii despre natură pe care nu •  Cadrul didactic conduce activitatea prin întrebări adresate copiilor.
le-ar observa cu ochiul liber. Povestim și desenăm ce am observat. Ce ai găsit, ce ai descoperit? Cum este? Câte picioare are? Ce culoare
are?
Durată activitate: 30 minute •  După un anumit timp, se revine în sala de grupă și fiecare desenează
câte un desen cu ce a descoperit în căutările lor cu lupa.
Avem nevoie de
•  lupe pentru copii, care măresc, ideal câte una pentru fiecare copil
(la sfârșitul anului copiii pot lua lupele acasă),
•  Coli de hârtie și creioane colorate.

Desfășurare activitate:
•  În grădină trăiesc multe viețuitoare, pe unele nu le vedem cu ochiul
liber. Hai să le căutăm cu lupa!

–  Unele mănâncă plante care ne plac și nouă, altele își fac casele în pământ.
–  Hai să căutăm o furnică cu lupa! Câte piciorușe are? Ce culoare are?
–  Oare cine se ascunde pe dosul frunzei?
–  Dar frunza de salată câte linii are? Prin ele trece mâncărica frunzei.
–  Hai să vedem tulpina de castraveți. Uitați-vă la perișorii ei, dar cas-
travetele are țepi? Oare de ce?
–  Hai acum să căutăm un melc și să vedem carapacea lui. Când se tâ-
răște melcul lasă urmă?

130
131
57. Musafiri în grădină . Cine vine în vizită în grădina noastră?

Cuvinte cheie: povești, artă, creativitate. poveste cu personaje pe care o citește copiilor . Povestea trebuie să se
Când: primăvară, vară, toamnă, iarnă. desfășoare în cadrul natural, pentru a face legătura cu grădina noas-
Grad dificultate: mediu. tră. Apoi copiii vor alege câte un personaj și îl vor construi din obiecte
sau bucăți de lemn pe care le au la îndemână (nu e nici o problemă daca
Descriere activitate: mai mulți copii aleg același personaj, numărul personajelor din poveste
Vom da o nouă întrebuințare unor obiecte vechi, nefolositoare sau nu trebuie să fie egal cu numărul copiilor din grupă, se pot face echipe,
vom folosi forme simple pe care copiii le vor transforma în persona- fiecare echipă construieşte un personaj).
je care vor veni în vizită în grădină. Activitatea stârnește imaginația •  Copiii vor reprezenta personajul prin trăsătura lui definitorie: dacă
și spiritul creativ. Este potrivită copiilor mai mari, peste 5 ani, cei mai e pisică va avea mustăți sau coadă lungă, dacă e vulpe e portocalie și
mici vor fi ajutați de către educatoare. are un sac, etc. - copiii aleg cum să reprezinte personajul.
•  După ce am pregătit personajele, mergem afară și le găsim un loc
Este o activitate care implică multă creativitate din partea copiiilor, potrivit unde le amplasăm. La final copiii vor spune povestea, folosin-
dezvoltă limbajul, munca în echipe, etc. du-se de personaje.
•  O altă variantă ar fi de a construi personajele o dată cu povestea
Durată activitate: 1 oră construcţia, ½ oră de joacă cu personajele, pen- (fără să avem la bază o poveste iniţială). Copiii pot alege fiecare un
tru reconstituirea povestirii personaj sau un obiect pe care să îl facă și după ce ies cu ele în grădină
vor inventa o mică istorioară despre el, cum a venit în vizită în grădi-
Avem nevoie de: nă, cu cine se împrietenește, cum îl cheamă etc.
•  Orice obiect de dimensiuni mici care nu mai este folosit sau;
•  Calupuri de lemn de diferite dimensiuni;
•  Cartoane, foi colorate, farfurii de carton;
•  Pensule, culori de pictat, creioane groase de scris pe lemn;
•  Bețe sau pari mici;
•  Adeziv pentru lemn (aracet), lipici universal.

Desfășurare:
•  Cadrul didactic care coordonează activitatea alege un basm sau o

132
133
58. Personaje din frunze

Cuvinte cheie: frunze, culori, creativitate. •  acuarele și pensule;


Când: toamna. •  lipici.
Grad dificultate: mediu.
Desfășurare activitate:
Descriere activitate: •  Inițiem o mică primbare prin grădină cu scopul de a observa frunzele
Toamna se întâmplă ”o magie” frunzele își schimbă culoarea. Oare de plantelor, formele, culoarea lor. Unele vor fi mai verzi și altele mai gal-
ce și cum se întâmplă acest lucru? Cu ajutorul rădăcinilor plante- bene, le observăm pe toate și le alegem pe cele care ne plac mai mult.
le primesc apă din sol, iar frunzele captează dioxidul de carbon. Cum •  Frunzele se pot culege cu o zi înainte pe durata timpului petrecut
frunzele sunt numite ”bucătăria plantelor” aici se pregătește hrana: cu afară la joacă.
ajutorul soarelui, apa și dioxidul de carbon sunt transformate în mân-
care(glucoză). Fotosinteză se numește acest lucru, iar un alt personaj JOC 1:
important care dă culoarea verde a frunzelor și care este parte a aces- •  Ne așezăm la mesele de lucru, punem frunzele pe masă și ne hotă-
tui proces, se numește clorofilă. răm ce animal, insectă sau personaj din desene vrem să facem din ele.
•  Putem să le tăiem în diferite forme și să le decorăm cum vrem. Ies
Toamna când ziua se micșorează și se răcește afară, plantele știu că foarte frumoși fluturii, bufnițele, buburuzele, albinuțele etc.
iarna se apropie, lumina nu mai este suficientă iar frunzele nu vor mai
produce clorofilă și încep să îngălbenească. JOC 2:
•  Așezăm pe foile de hărtie frunze diferite și apoi le acoperim cu acua-
Durată activitate: 30 - 45 minute; 15 minute plimbare prin grădină. relă și avem grijă ca de această dată să trecem cu mult de marginea
frunzei, astfel încât după ce le luăm, să ne rămână pictat conturul lor.
Avem nevoie de:
•  frunze de diferite forme și mărimi;
•  crenguțe, conuri mici;
•  foarfeci de hârtie;
•  ochișori mobili, pene etc.;
•  hârtie colorată;
•  creioane colorate;

134
1

1.  Sursă poze:


Asociaţia Kogayon

2 3

135
59. Jocul cu ținta

Cuvinte cheie: recreere, motricitate, matematica, jocuri. de la început. Împreună cu copiii construiesc structura în T și umplu
Când: primăvara, vara, toamna, iarna. cu pietre cele doua recipiente care fixează picioarele.
Grad dificultate: mediu. •  Recipientele în care se fixează lemnele pot fi și sticle de plastic de 5
litri, refolosite. Pentru ținte nu am vrea să folosim sticle de plastic, fi-
Descriere activitate: ind prea ușoare și dacă adie puțin vântul s-ar putea mișca.
Este o activitate de recreere în care copiii își exersează prin joc motri- •  Jocul se poate desfășura nu ca și concurs ci ca o joacă în care pot
citatea, dezvoltându-și dexteritatea de a nimeri o țintă. Astfel reușesc învăța să numere. De exemplu, se poate ca numărul total de reușite
să își coordoneze tot mai bine mișcările, se concentrează asupra unui adunate de la toți copiii să fie 20 și astfel sunt concentrați să țină min-
singur obiectiv și învață să numere. Pe de altă parte este un mod sim- te și să adune. Deasemenea, putem colora diferit cutiile (cu marker se
plu de a construi un joc din obiecte reutilizate. poate face câte o dungă sau un semn: cutia roșie, cutia verde, sau câte
o figurină etc). Copiii vor număra separat aruncările reușite de la fie-
Durată activitate: construcție 1 oră și joacă pe durată liberă (stabilită de care cutie.
cadrul didactic) în mai multe zile în timpul ieșirii în curte.

Avem nevoie de:


•  Trei crengi de copaci, două cu despicătură în V, vezi în imaginea atașată,
•  recipiente de conserve metalice (cele de mazăre, porumb de dimen-
siuni diferite ) cu marginea teșită (ne asigurăm că nu mai taie)
•  sfoară, ciocan și cuie,
•  ghemuri de ață de diferite culori astfel legate încăt să nu se desfacă,
•  pietre care să asigure echilibrul instalației
•  markere de culori diferite

Desfășurare activitate:
•  Pentru copiii de grădiniță, cadrul didactic pregătește cutiile , se asi-
gură că au marginile netăioase și le fixează câte un cordon din sfoară.
Dacă copiii sunt mai mari, pregătirile se pot face împreună cu ei, încă

136
1.  Sursă poză: www.
handmadecharlotte.
com

137
60. Xilofonul

Cuvinte cheie: muzică, sunete, natură, grădină. crengile toate la aceeași dimensiune față de unul din capete.
Când: primăvara, vara, toamna. •  le înșirăm pe fiecare pe o sfoară groasă, iar cu ajutorul a 2 noduri fi-
Grad dificultate: complex. xăm creanga, astfel încât să nu se poată deplasa pe sfoară.
•  așezăm sfoara pe un suport făcut tot din lemn, iar dacă dorim gă-
Descriere activitate: urim crengile și la capătul celălalt, fixându-le pe o sfoară și în partea
Un intrument muzical pe care îl putem construi în curtea grădiniței de jos. Crengile vor sta la o distnță mică față de sol de 5 - 7 cm, în felul
sau a școlii cu ajutorul căruia îi putem învăța pe copii notele muzicale, acesta vom evita ca ei să se lovească.
putem crea muzică și ne distra. •  îl vopsim în diferite culori sau îl putem lăsa așa.

Durată construcție xilofon: 1 oră și 30 minute. Etapa 2 - lecțiile de muzică


•  vom crea pe rând melodii cu ajutorul sunetelor pe care le scoate xi-
Durată activitate: 15 minute (depinde de cum îi antrenăm pe copii în lofonul când îl atingem cu bețele.
această activitate) •  ne putem ajuta și de alte instrumente muzicale din elemente natu-
rale: bețe, pietre, frunze, tărtăcuțe.
Avem nevoie de:
•  Crengi de diferite mărimi găruite în partea de sus/bucăți de lemn; Muzica va avea alt sunet în aer liber!
•  mașină de găurit și înfiletat/cuie, șuruburi;
•  un suport pe care să le putem atărna; *această activitate ne-a fost inspirată de colaboratorii noștrii
•  bețe mai mici; www.skolehagen.no
•  vopsea pentru lemn și pensule;
•  eșarfe pentru legat la ochi.

Desfășurare activitate:
Etapa 1 - construirea xilofonului
•  rugăm un părinte priceput să ne ajute la această etapă. Alegem 8 - 9
bucăți de crengi mai groase de 5-7 cm diametru și de lungimi diferite.
•  le găurim pe toată lățimea în unul din capete. Avem grijă să găurim

138
1.  Sursă poză:
www.simplejoyfulli-
ving.com

2.  Sursă poză:


www.skolehagen.no

1 2

139
61. Orchestra din Grădină

Cuvinte cheie: muzică, sunete, natură, grădină. grădină care scoate sunete. Și se va alege un cântecel de cântat la uni-
Când: primăvara, vara, toamna. son cu versuri legate de Natură.
Grad dificultate: mediu.
•  JOC 2: Se pot asculta pe rând păsărelele, insectele din iarbă, sune-
Descriere activitate: tul scos de copac în bătaia vântului, de susurul apei( dacă există și o
Multe instrumente muzicale se pot face din materiale găsite în natură mică fântână curgătoare în grădină), sunetul clopoțeilor de vânt prinți
sau cu ajutorul acestora. Culegem și confecționăm diferite ”zornăitoa- în copaci cu sfoară(se poate crea o activitate separată de construire a
re” și ne transformăm într-o orchestră în mijlocul naturii. clopoțeilor de vânt și montarea lor în copaci), iar jocul constă în iden-
tificarea sunetelor. Și pentru a face totul mai distractiv, copii pot fi
Durată activitate: 15 minute (depinde de cum îi antrenăm pe copii în legați la ochi.
această activitate)
•  JOC 3: Îi împărțim pe copii în 2 – 3 grupe fiecare grupă cu câte un in-
Pentru orchestră avem nevoie de: strument la fel pentru fiecare copil (de exemplu: 2 bețe). Iar noi suntem
•  Bucurie; dirijorul, când ridicăm o mână scoate sunetul instrumentului pe care îl
•  clopoței de vânt; au o grupă, apoi alta și apoi le îmbinăm și scoatem un cântecel.
•  castroane;
•  bețe de diferite mărimi;
•  găleți;
•  fluiere;
•  opțional set de tobe pentru ritm;
•  capace metalice sticle turtite și găurite; cartoane
•  eșarfe pentru legat la ochi

Desfășurare activitate:

•  JOC 1: Pentru orchestra din grădină se vor căuta plante sunătoa-


re, crengi, frunze, pietre, pastăi, ghivece, tărtăcuțe etc, orice obiect din

140
141
62. Sperietoare de ciori

Cuvinte cheie: motricitate, matematică, jocuri. și de oameni pot fi mâncate de ciori, grauri, coțofane, stăncuțe, pitpa-
Când: primăvara, vara, toamna. laci, pițigoi, fazani, dropii, potârnichi. Aceste păsări își pot face cuibul
Grad dificultate: complex. în lanuri, sau pot locui în arborii de la marginea lanurilor. Mai demult
*cadrul didactic va realiza o mare parte din sperietoare. oamenii aveau obiceiul de a pune câte un par îmbrăcat, să le țină de-
parte de recolte.
Descriere activitate: •  Dimensiunea sperietorii de ciori va fi puțin mai înaltă decât statura
Construirea unei sperietori de ciori pe care să o amplasați în locul omului, cam 200 cm . Ar fi indcat să fie o sperietoare drăguță, pentru
unde s-au cultivat porumb, grâne sau unde este grădina. Copiii vor afla a evita ca unii copii mai mici să se sperie de ea. Pentru aceasta puteți
despre păsările care mănâncă grânele din câmp și vor ajuta la constru- alege haine colorate și vesele, iar fața se poate desena zâmbitoare.
irea sperietorii.
Etape de construcție:
Durată activitate: câte o jumătate de oră timp de mai multe zile, se pot 1.  Se fixează în T cei doi pari , se îmbracă hainele împreună cu copiii
construi pe rând corpul și capul, apoi se va asambla. și se umplu. Poate primi și pantofi din material, sau șosete, dacă nu,
pantalonii se leagă în partea de jos cu sfoară, la fel și mânecile.
Avem nevoie de…
•  haine vechi (pantaloni, cămașă sau geacă, pălărie) 2.  Se construiește capul dintr-o bucată de pânză de sac sau de in.
•  două șipci de lemn, una mai lunga, alta mai scurtă pentru structură, Apoi va fi umplut și cadrul didactic îi va picta fața. Împreună cu copiii îi
•  ciocan, cuie, vom fixa capul pe stâlp și o ducem afară. Ideal ar fi să o amplasăm lân-
•  sfoară, gă un gard și să fie legată de acesta pentru a fi mai sigur ca nu va cădea.
•  material de umplut (haine, paie), Dacă nu există această posibilitate, o vom fixa bine în pământ, asigu-
•  o bucată de pânză pentru cap, rându-ne că vântul sau copiii nu o pot doborâ.
•  marker pentru desenat fața

Desfășurare activitate:
•  Chiar dacă iarna le punem păsărilor mâncare în cutii , fiindcă nu gă-
sesc în natură, vara și toamna când se coc grânele și legumele vrem ca
păsările să nu ne mănânce recoltele. Lanurile care sunt departe de casă

142
1.  Sursă poză: http://
williamstownfair.ca

143
2. si 3.  Sursă poze:
http://williamstown-
fair.ca

2 3

144
1 2 3 4

5 6 7 8

1.-11.  Sursă poze:


www.wikihow.com/
Make-a-Scarecrow

9 10 11

145
146
Denumire Denumire Adânci- Temp Perioada de Perioada de Distanța Distanța Tip Regiunea de origine Tabel 1:
latină mea de min. germinare vegetație - zile** între între plantă Distanțe semă-
semănat în sol pt. - zile plante pe rânduri
nare și plante
- cm germinare rând - cm - cm
anuale-bianuale
Capsicum 60-80 (după America Centrală
Ardei 1-2/T 14°C 10 30 40-60 anuală
annuum transplantare) și de Sud

Brassica ol. 50-60 (după


Broccoli 2 10-12°C 7-8 15-20 25-30 anuală Cipru
Italica transplantare)

Ocimum
Busuioc 1-2 10-12°C 14-30 60-70 15-20 25-30 anuală India și China
basilicum

Cucumis India răsăriteană,


Castraveți 1,5-2,5 12°C 3-6 50-70 20 - 25 60-80 anuală
sativus Indonezia și sudul Chinei
bianuală /
Asia Centrală și de
Ceapă Allium cepa 2-3 3-4°C 12 40-60 3-5 10-15 trianuală /
Sud-Vest
perenă
Cartofi Solanum America de Sud: Peru,
5-8 6-7°C 18-25 70-90 20-25 60-70 anuală
timpurii tuberosum Columbia și Ecuator

Satureja
Cimbru 1-2 10-12°C 90-120 10-15 20-30 anuală sudul Europei
hortensis

Coriandrum
Coriandru 1-2 7-8°C 90-120 3-5 10-15 anuală zona Iranului
sativum

Brassica ol. 60-100 (după


Conopidă 1-2 10-12°C 7-8 30-40 40-50 anuală Cipru
Botrytis transplantare)

Cresonul Lepidium
0,5-1 3-7°C 2-3 21-30 3-5 10-15 anuală Orientul Mijlociu
de grădină sativum

T = transplantat (transplantare = procesul prin care răsadul este mutat în grădină)


* este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad
** prima valoare este pentru soiurile timpurii și cea de doua pentru cele tardive
distanțele de plantare au fost puțin micșorate, ținând cont de faptul că semănarea în grădiniile noastre nu dispune de spațiul unei culturii mari

147
Denumire Denumire Adânci- Temp Perioada de Perioada de Distanța Distanța Tip Regiunea de origine
latină mea de min. germinare vegetație - zile** între între plantă
semănat în sol pt. - zile plante pe rânduri
- cm germinare rând - cm - cm

Cucurbita America Centrală


Dovlecei 2,5-3 12°C 8-10 40-50 40-45 60-70 anuală
pepo și de Nord

Cucurbita
Dovleac 3-4 10-12°C 8-10 100-120 120-150 120-150 anuală America de Nord
maxima
Phaseolus America Centrală
Fasole pitică vulgaris con- 3-4 10-12°C 8-12 70-80 4-5 30-40 anuală
var. nanus și de Sud

Fasole Phaseolus America Centrală


vulgaris con- 3-4 10-12°C 8-12 70-80 20-25 50 - 60 anuală
cățărătoare var. vulgaris și de Sud

Fenicul de Foeniculum
1-1,5 10-12°C 10-12 70-90 20-25 40-50 anuală sudul Europei
Florența vulgare

Valerianela zona temperată a


Fetică 1-1,5 3-7°C 8-10 40-50 5-10 15-20 anuală
locusta Europei

Floarea Helianthus
1,5-2 6-7°C 15-20 120-150 20-30 40-50 anuală V - Americii de Nord
soarelui annuus

Brassica ol.
Gulie 1,5-2 7-8°C 7-8 50-60 20-30 20-30 bianuală zona Mării Mediterane
Gongylodes

Levisticum
Leuștean 1-1,5 3-5°C 30-40 50-60 peren sudul Europei
officinale

Atriplex N-E Europei, Caucaz,


Lobodă 1,5-2 3-4°C 7-8 50-60 2-5 15-20 anuală
hortensis centrul Asiei și Siberia

Pisum Tucia de Est, Siria, Pales-


Mazăre 2,5-3 3-4°C 7-8 50-70 3-5 25-30 anuală tina, Iran / zona M. Me-
sativum diteranee și a M. Negre
Daucus S-V Asiei și zona M.
Morcovi 0,5 - 2 3-5°C 20-25 110-130 3-5 20-25 bianuală
carota Mediteranee

148
Denumire Denumire Adânci- Temp Perioada de Perioada de Distanța Distanța Tip Regiunea de origine
latină mea de min. germinare vegetație - zile** între între plantă
semănat în sol pt. - zile plante pe rânduri
- cm germinare rând - cm - cm

Rumex zone umede și fânețe


Măcriș 1-2 3-5°C 10-12 40-60 3-5 20-25 peren din majoritatea
acetosa regiunilor de pe Glob
Mangold (sfe- Beta vul- E-Europei, N-E Italiei,
1-1,5 5-6°C 10-12 70-80 20-25 40-50 bianuală
cla de pețiol) garis cicla M. Mediterană

Anethum
Mărar 1-2 3-4°C 10-12 70-80 3-5 15-20 anuală S-Europei
graveolens

Măghiran / Origanum mar- anuală/


jorana / Origa- 1-1,5 7-8°C 10-12 90-120 3-5 15-20 zona Mării Mediterane
Oregano nul vulgare perenă

Mentha înmulțirea se face prin soloni ce pro-


Mentă* 10-12 7-8°C 7-10 30-40 perenă zona Mării Mediterane
piperita vin de la alte plante, în luna octombrie

Pastinaca baziunul
Păstârnac 0,5-1,5 1-2°C 10-15 120-130 5-10 30-40 bianuală
sativa Mediteraneean

Allium
Praz 1-2 5-6°C 10-16 80-90 10-15 20-25 bianuală zona Mării Mediterane
porrum

Porumb
Zea mays 4-5 8-10°C 12-15 100-120 20-25 60-70 anuală Peru și Bolivia
zaharat

Petroseli-
Pătrunjel 1-1,5 3-5°C 18-20 70-80 2-4 30-40 bianuală zona Mării Mediterane
num crispum

Ridichi de Raphanus zona M. Mediterane


1-2 1-2°C 4-5 22-30 2-3 20-30 anuală
lună sativum și Asia

zona Mării Mediterane


Rucola Eruca sativa 0,5-1 3-7°C 10-12 40-50 3-5 15-20 anuală
și Asia de Vest

Melissa
Roiniță* 5-6 8-10°C se plantează răsaduri în luna mai 15-20 40-50 perenă
officinalis

149
Denumire Denumire Adânci- Temp Perioada de Perioada de Distanța Distanța Tip Regiunea de origine
latină mea de min. germinare vegetație - zile** între între plantă
semănat în sol pt. - zile plante pe rânduri
- cm germinare rând - cm - cm

Rosmarinus se plantează răsaduri în luna


Rozmarin* 5-6 7-8°C 100 120 perenă zona Mării Mediterane
officinale aprilie

Lactuca
Salată 0,5-1 2-3°C 6-7 40-50 15-20 20-30 anuală Egiptul Antic
sativa

Beta vulg. zona M. Mediterane


Sfeclă roșie 1,5-2 10-12°C 7-8 60-70 12-15 30-40 bienală
Conditiva și Oceanul Atlantic

Spinacea
Spanac 1,5-2 2-3°C 10-12 40-50 5-10 15-20 anuală S-V Asiei
oleracea

Salvia se plantează răsaduri în luna zona Mării Mediterane


Salvie* 5-6 7-8°C 10-15 40-50 perenă
officinalis aprilie și Asia Mică

Lycopersi- 60-90(după America de Sud, Peru,


Tomate 1-1,5/T 9-12°C 14-21 30-40 50-60 anuală
con lycop. transplantare) Bolivia

Apium 90 -100 (după bazinul M. Mediterane


Țelină 0,5/T 10-12°C 15-20 25-30 30-40 bianuală
graveolens transplantare) și Oceanul Atlantic

Artemisia înmulțirea se face prin despărțirea


Tarhon* 0,3-0,4 3-7°C 10-15 50-60 peren zona Rusiei și Mongolia
dracunculus tufei și plantarea ei primăvara

Allium
Usturoi 3-4 2-3°C 7-8 20-30 3-4 20-30 bianuală Centrul și S-V Asiei
sativum

Brassica ol.
Varză 1,5-2 3-4°C 7-8 90-120 30-40 40-50 bianuală zona Mării Mediterane
Alba

Varză de Brassica ol. bazinul M. Mediterane


1,5-2 8-10°C 10-12 80-100 30-50 40-50 bianuală
Burxelles Gemmifera și Oceanul Atlantic

Solanum 60-80(după S-E Asiei: India,


Vinete 1-1,5/T 12-14°C 12-14 30-40 50-60 anuală
melongena transplantare) Birmania, S-Chinei

150
Ce parte consumăm de la fiecare plantă? Tabel 2:
Ce parte mân-
Partea plantei Legumele căm de la fiecare
plantă?
morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelina pentru rădăcină, etc. La aceste specii rădăcina creşte în dimensi-
Legumele de la care se consumă rădăcina
uni, se îngroaşă şi capătă forme diferite: cilindrice, ovale, sferice etc.

gulia, ceapa, usturoiul, prazul. Depunerea substanţelor de rezervă are loc fie în partea aeriană a aces-
teia, deasupra coletului (gulie), fie în partea subterană denumită şi bulb (ceapă, usturoi etc.).
Legumele de la care se consumă tulpina
La această ultimă grupă de plante, tulpina este comprimată şi are forma unui disc pe care sunt prinşi
mugurii vegetativi.

Legumele de la care se consumă peţiolul rubarbă, sfecla de peţiol (mangold), ţelina de peţiol, fenicul, etc.

Legumele de la care se consumă salata de frunze, spanacul, ceapa şi usturoiul, spanacul de Noua Zeelandă, varza de frunze, mărarul,
frunzele verzi pătrunjelul de frunze, leuşteanul, măcrişul etc. Aceste legume mai poartă denumirea şi de verdeţuri.

Legumele de la care se consumă lăstarii sparanghelul

Legumele de la care se consumă mugurii


varză albă, varză creaţă, varză roşie, varză de Bruxelles, salata de căpăţână, andivele.
sub formă de căpățână

Legumele de la care se consumă


anghinare, conopidă, broccoli.
inflorescenţa

Legumele de la care se consumă fructele tomate, ardei, castraveţi, pepeni verzi, pepeni galbeni, fasole pentru păstăi, mazăre pentru păstăi etc.

mazăre, fasole, bobul şi majoritatea plantelor aromatice şi condimentare (mărar, anason, coriandru,
Legumele de la care se consumă seminţele
fenicul, chimen etc.).

151
Tabel 3:
Tabel cu plante Denumire Denumire latină Regiunea de origine eng. fr. germ. it. sp.
din grădină și
denumirea lor în America Centrală
Ardei Capsicum annuum Pepper Paivron Paprika Peperoni Pimiento
mai multe limbi și de Sud
străine
Cavolo
Broccoli Brassica ol. Italica Cipru Brocooli Chou brocoli Brokkoli Broculi
broccoli

Busuioc Ocimum basilicum India și China Basil Basilic Basilikum Basilico Albahaga

India răsăriteană, Indo- Cucumber,


Castraveți Cucumis sativus Concombre Gurke Citriolo Cohombro
nezia și sudul Chinei Gerkin

Asia Centrală și de
Ceapă Allium cepa Onion Oignon Speisezwiebel Cippola Cebolla
Sud-Vest

Cartofi America de Sud: Peru, Pomme de


Solanum tuberosum Potato Frühkartoffel Pomi de terra Patata
timpurii Columbia și Ecuator terre

Summer
Cimbru Satureja hortensis sudul Europei Sariette Behnenkraut Santoreggia Saborija
savory

Coriandru Coriandrum sativum zona Iranului Coriander Coriandre Koriander Coriandolo Cilandro

Conopidă Brassica ol. Botrytis Cipru Cauliflower Chou fleur Blumenkohl Cavolfiore Coliflor

Cresonul Cresson Crescione di Berro de


Lepidium sativum Orientul Mijlociu Garden cress Gartenkresse
de grădină alénois giardino huerta

America Centrală
Dovlecei Cucurbita pepo Gourd Courge Kürbis Zucca Calabaza
și de Nord

Dovleac Cucurbita maxima America de Nord Pumpkin Potiron Reisenkürbis Zucca Calabaza

152
Denumire Denumire latină Regiunea de origine eng. fr. germ. it. sp.

Phaseolus vulgaris America Centrală Los frijoles


Fasole pitică Dwarf beans Haricots nains Buschbohnen Fagioli nani
convar. nanus și de Sud enanos

Fasole Phaseolus vulgaris America Centrală Climbing Haricots Arrampicata Escalada


Stangenbohnen
cățărătoare convar. vulgaris și de Sud beans grimpants fagioli frijoles

Fenicul de Florence Fenouil de


Foeniculum vulgare sudul Europei Knollenfenchel Finocchini Hinojo
Florența fennel Florence

zona temperată Lechuga de


Fetică Valerianela locusta Cornsalad Mâche Ackersalat Lattughella
a Europei campo

Floarea
Helianthus annuus V - Americii de Nord Sunflower Tournesols Sonnenblumen Girasoli Girasoles
soarelui

Brassica ol.
Gulie zona Mării Mediterane Kohlrabi Chou rave Kohlrabi Cavolo rapa Col repano
Gongylodes

Leuștean Levisticum officinale sudul Europei Lovage Levistique Liebestoch Levistico Levistico

N-E Europei, Caucaz, Arroche Atriplice degli


Lobodă Atriplex hortensis Orache Gartenmelde Armuelle mole
centrul Asiei și Siberia épinard orti
Tucia de Est, Siria, Pales-
Mazăre Pisum sativum tina, Iran / zona M. Medi- Pea Pois Gemuseerbse Pisello Guisantes
teranee și a M. Negre
S-V Asiei și zona M.
Morcovi Daucus carota Carrot Carotte Mohre Carota Zanahoria
Mediteranee
zone umede și fânețe Oseille
Măcriș Rumex acetosa din majoritatea regiu- Sorrel Sorrel Saurempfer Alazán
nilor de pe Glob commune
Mangold E-Europei, N-E Italiei, Feuille de Bielota da
(sfecla de Beta vulgaris cicla Swiss chard Mangold Acelga cardo
pețiol) M. Mediterană bette costa

153
Denumire Denumire latină Regiunea de origine eng. fr. germ. it. sp.

Mărar Anethum graveolens S-Europei Dill Aneth Dillfenchel Aneto Anis

Măghiran / Origanum marjora-


zona Mării Mediterane Morjoran Mojoran Morjolaine Maggiorana Mejorana
Oregano na/Origanul vulgare

Mentă* Mentha piperita zona Mării Mediterane Mint Menthe Minze Menta Menta

baziunul
Păstârnac Pastinaca sativa Parsnip Pastenaque Pastinake Postinaca Postinaca
Mediteraneean

Praz Allium porrum zona Mării Mediterane Leek Porree Poireau Porro Ajoporre

Porumb
Zea mays Peru și Bolivia Sweet corn Gemuse mais Zuckermains Mais dolce Maiz dulce
zaharat

Petroselinum
Pătrunjel zona Mării Mediterane Parsley Petersilie Persil Porezzemolo Perejil
crispum

Ridichi de zona M. Mediterane și


Raphanus sativum Small radish Radis Radies Radice Rabanito
lună Asia

zona Mării Mediterane


Rucola Eruca sativa Aragula Rucola Rucola Rucola Rucola
și Asia de Vest

Mélisse Zitronenme- El bálsamo


Roiniță* Melissa officinalis Lemon balm Melissa
officiale lisse de limón

Rosmarinus
Rozmarin* zona Mării Mediterane Rosemary Romarin Rosmarin Rosmarino Romero
officinale

* - este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad

154
Denumire Denumire latină Regiunea de origine eng. fr. germ. it. sp.

Laitue a Lattuga di
Salată Lactuca sativa Egiptul Antic Leaf lettuce Schnittsalat Lechuguino
couper taglio

zona M. Mediterane Betterave Romolacha


Sfeclă roșie Beta vulg. Conditiva Red beet Rote bete Barba bietola
și Oceanul Atlantic rouge hortela

Spanac Spinacea oleracea S-V Asiei Spinach Epinard Spinat Spinacio Espinaca

zona Mării Mediterane


Salvie* Salvia officinalis Sage Sauge Salbei Salvia Salvia
și Asia Mică

America de Sud, Peru,


Tomate Lycopersicon lycop. Tomato Tomate Tomate Pomodoro Tomate
Bolivia

bazinul M. Mediterane
Țelină Apium graveolens Celeriac Celery rave Knollensellerie Sedano rapa Apionabo
și Oceanul Atlantic

Artemisia
Tarhon* zona Rusiei și Mongolia Tarragon Estragon Esdragon Estragon Estragon
dracunculus

Usturoi Allium sativum Centrul și S-V Asiei Garlic Ail blanc Knoblauch Aglio Ajo

Varză Brassica ol. Alba zona Mării Mediterane White cabbage Chou blanc Weisskohl Cavolo bianco Repollo blanco

Varză de Brassica ol. bazinul M. Mediterane Brussels Chou de Cavolo de Repollo de


Rosenkohl
Burxelles Gemmifera și Oceanul Atlantic sprouts Brouxelles Bruxelles Bruxelles

S-E Asiei: India,


Vinete Solanum melongena Eggplant Aubergine Aubergine Melanzana Berenjena
Birmania, S-Chinei

* - este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad

155
156
Fișa 1:
Planșă caracteristici planete Sistem Solar Caracteristiciile
planetelor

SOARLELE JUPITER
stea în centrul sistemului solar Greutate de 318 ori mai mare ca cea a pământului.

MERCUR SATURN
este cea mai apropiată planetă de Soare
Are inele ce se pot vedea de pe Pământ.
88 zile sa se invarta in jurul soarelui.

VENUS URANUS
atmosfera sa este de nouăzeci de ori mai densă decât a
Uranus are 27 de sateliți cunoscuți
Pământului.

PĂMÂNTUL NEPTUN
Neptun este însoțit pe orbita sa de o mulțime de planete minore,
singurul loc din sistemul solar unde se cunoaște că există viață.
numite troienii lui Neptun

MARTE PLUTO
Culoarea sa roșiatică provine de la oxizii de fier (rugină) din sol. Îi ia 246 de ani să se învârtă în jurul soarelui.

www.scoaladingradina.ro

www.scoaladingradina.ro /  Planșa 1: Harta planetelor sistemului solar


soare (stea) jupiter (planetă) uranus (planetă)

saturn (planetă) venus (planetă)



www.scoaladingradina.ro /  Planșa 2: Planetele sistemului solar


neptun (stea) PĂMÂNT (planetă) MARTE (planetă)

MERCUR (planetă) LUNA (planetă) PLUTO (planetă)



www.scoaladingradina.ro /  Planșa 2: Planetele sistemului solar


Planșa 3:
Rama de nori

plANȘA 4:
jurnal meteo Jurnal meteo

LUNI vineri

MARŢI SÂMBĂTĂ

Miercuri DUMINICĂ

JOI observații:

www.scoaladingradina.ro
piuneză plANȘA 5:
Schița săgeții
de vânt

plastic

scotch

băț

creion

www.scoaladingradina.ro
plANȘA 6:
CE MÂNCĂM Ce parte mân-

?
căm de la fiecare
plantă?

Frunze

Rădăcină Floare

Tulpină Semințe

www.scoaladingradina.ro
plANȘA 7:
BINGO în grădină

spanac salata ridiche ceapa verde usturoi verde

mazare tomate ardei castraveti dovlecei


www.scoaladingradina.ro
floare galbena floare portocalie floare rosie floare mov frunza verde

frunza maro-galbena crenguta con de brad piatra ace de brad


www.scoaladingradina.ro
Cum cresc merele? plANȘA 8:
Unele specii de măr au până la 12 metri înălțime și pot trăi peste 100 de ani. Cum cresc merele?

Tăiați chenarele de mai jos și rugați-i pe copii să le așeze sau deseneze în locurile goale, în ordinea în care ei cred că pomul crește.

www.scoaladingradina.ro
Nume: Nume:

Părțile unei plante:

Junalul meu
de observare

Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro
Nume: Nume:
Data:
De ce elemente are nevoie
planta noastră pentru a crește? Junalul plantei mele:

Azi, planta mea...


Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro
Nume: Nume:

Cât crește planta mea? Cum crește planta noastră?

Introducere

Cuprins

Încheiere

Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4

Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro
Nume: Nume:

Junalul plantei mele Junalul plantei mele

Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 7 Ziua 8 Ziua 9


Ziua 4 Ziua 5 Ziua 6 Ziua 10 Ziua 11 Ziua 12

Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro Pentru mai multe informaţii intraţi pe www.scoaladingradina.ro
187