Sunteți pe pagina 1din 19

II. Mediu de afaceri

II. Mediu de afaceri

1. Economie şi mediu de afaceri

II. Mediu de afaceri

Aşezată la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia, favorizată de privilegiile voievodale, dar şi ale autorităţilor transilvănene, regiunea Braşovului a avut dintotdeauna o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comerţului în Ţările Române.

Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe principalul drum comercial ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor.

Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut printr-un puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică şi în timpul regimului comunist. După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore în structura economiei Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte diversificată.

Evoluţia produsului intern brut (% faţă de 1999)

140

130

120

110

100

90

80

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005

PIB (mil.RON - preţ uri curente) - Bra ş ov ţuri curente) - Braşov

PIB (mil.RON - preţ uri curente) - România ţuri curente) - România

Produsul

intern

brut

realizat în anul

2005 în

judeţul Braşov a fost de 4,272 miliarde de euro.

În perioada 2000-2005, produsul intern brut pe cap de locuitor în judeţul Braşov a avut un trend crescător şi totodată superior celui naţional.

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

PIB (mil. RON – preţuri curente)

 

Braşov

2.734,9

4.024,2

5.443,2

6.905,2

8.640,2*

10.078,9*

România

80.377,3

116.768,7

151.475,1

197.564,8

246.371,7

287.186,3

% faţă de anul 1999 (preţuri comparabile 1 )

 

Braşov

98,6

105,6

115,7

118,4

128,7*

134,1*

România

102,2

108,0

113,5

119,4

129,5

134,8

PIB / locuitor (mii RON - preţuri curente)

 

Braşov

4,4

6,4

9,2

11,4

14,5*

16,9*

România

3,6

5,2

7,0

9,1

11,4

13,3

PIB / locuitor în judeţul Braşov faţă de media pe ţară (%)

121,4

123,3

132,2

127,5

127,5*

127,5*

*date estimate Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Din analiza gradului de participare a diverselor activităţi la crearea produsului intern brut al judeţului Braşov, serviciile deţin 41,4%, industria 35,5%, comerţul 9,9%, construcţiile 6,7% iar agricultura 6,5%. Comparând această structură cu cea a produsului intern brut al Regiunii 7 Centru se observă că industria şi domeniul construcţiilor sunt mai bine reprezentate în judeţul Braşov, în timp ce agricultura prezintă încă diferenţe semnificative faţă de valorile Regiunii Centru.

1 (PIBan/ PIB1999) x INFLAŢIAan

35

II. Mediu de afaceri

Produsul intern brut al judeţului Braşov a crescut în termeni reali în perioada 2000-2003 cu 18,4%. Evoluţia sa a fost determinată în mod semnificativ de mărirea volumului de activitate şi în consecinţă a valorii adăugate brute în perioada analizată din industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, transporturi, depozitare şi comunicaţii.

Domeniul serviciilor are un aport important la formarea produsului intern brut în perioada analizată, evoluţia cea mai semnificativă înregistrându-se în domeniul serviciilor de sănătate şi asistenţă socială şi al serviciilor colective, sociale şi personale. Industria extractivă, pescuitul şi piscicultura au un aport mic la formarea PIB.

La nivelul Regiunii 7 Centru, Braşovul este cel mai competitiv judeţ, menţinându-se pe primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, al valorii adăugate brute şi al productivităţii muncii, fiind urmat de judeţele Sibiu şi Mureş. În privinţa exporturilor, judeţul Braşov a deţinut în mod constant unul dintre primele locuri la nivel regional, alături de Sibiu. Pe de alta parte, Braşovul s-a clasat în permanenţă în ultimii ani pe unul dintre ultimele locuri din punct de vedere al ratei de ocupare a forţei de muncă, mai ales datorită disponibilizărilor masive.

Ponderea judeţelor din Regiunea 7 Centru în produsul intern brut regional (Regiunea Centru = 100%), 1998-2003

13,6 27,8 7,7 10,5 23,3 17,1 2003 Alba 28,5 8,1 11,9 10,7 20,4 20,4 2002
13,6
27,8
7,7
10,5
23,3
17,1
2003
Alba
28,5
8,1
11,9
10,7
20,4
20,4
2002
Braşov
27,9
7,8
10,7
24,5
16,7
Covasna
2001
12,4
Harghita
26,9
8,7
12,2
23,6
15,6
2000
13
Mureş
28
8,1
11,6
23,7
16
Sibiu
1999
12,5
28,2
8,7
10,7
24,9
16
1998
11,4
0%
20%
40%
60%
80%
100%

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru

În perioada 1999-2004, alături de judeţele Alba şi Sibiu, Braşovul a înregistrat un ritm mediu al creşterii economice peste media regională şi naţională. În mod constant, Braşovul a deţinut în ultimii ani aproximativ 28% din produsul intern brut regional. Raportat la celelalte regiuni ale Uniunii Europene, în Regiunea 7 Centru, judeţul Braşov este singurul care a reuşit să treacă, la indicatorul PIB/locuitor, de nivelul celor mai sărace regiuni din Uniune (Eszak-Magyarorszag şi Eszak-Alfold din Ungaria, Lubelskie, Podkarpackie, Swietokrzyskie, Podlaskie şi Opollskie din Polonia, Vychodne Slovensko din Slovacia).

Ponderea judeţelor din Regiunea 7 Centru în valoarea adăugată brută regională (Regiunea Centru = 100%), 2003

Sibiu - 16,6%

Alba - 13,8%

Mureş - 23,2%

Harghita - Covasna - 8,2% 10,5%
Harghita -
Covasna -
8,2%
10,5%

Braşov - 27,7%

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru

36

II. Mediu de afaceri

Raportându-ne la nivelul regional, constatăm în judeţul Braşov concentrări în următoarele domenii:

turism (41,6% din valoarea adăugată brută a turismului la nivel regional), transport (35%), industria energetică (36,4%), industria prelucrătoare (30,6%). Acestea menţin judeţul Braşov pe prima poziţie la nivel regional din punct de vedere al valorii adăugate brute.

Evoluţia structurii valorii adăugate brute în judeţul Braşov în perioada 1998-2003 şi valoarea absolută a acesteia (miliarde lei preţuri curente)

4358 21331 4098 6069 25345 2003 3609 19908 2968 4712 17467 2002 2730 14444 2146
4358
21331
4098 6069
25345
2003
3609
19908
2968
4712
17467
2002
2730
14444
2146
3660
12874
2001
2165
7524
1338 2560
10545
2000
1545
5071
991
2270
7035
1999
1221
3747
861
1516
4316
1998
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Agricultură
Industrie
Construcţii
Comerţ
Servicii

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

În structura valorii adăugate brute a judeţului Braşov cea mai importantă creştere a înregistrat-o grupa maşini, aparate şi echipamente electrice (de la 12,8% la 22,3%). Scăderi au avut produsele chimice (de la 5,8% la 0,6%), materialele plastice şi articolele din materiale plastice (de la 9,2% la 5,5%), precum şi exportul de încălţăminte (de la 15,8% la 8,1%). Se menţine sau înregistrează uşoare creşteri ponderea exporturilor de mijloace de transport, textile, mobilă, lemn şi produse din lemn.

Evoluţia valorii adăugate brute

2003 faţă de 2002 (%)

Agricultură

120,8

Industrie din care:

107,1

Industria prelucrătoare

107,3

Alte activităţi industriale

107,0

Construcţii

138,1

Comerţ

128,8

Servicii din care:

140,3

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

127,3

Sănătate şi asistenţă socială

162,7

Servicii colective, sociale şi personale

162,7

Alte servicii

108,9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Judeţul Braşov înregistrează cel mai ridicat nivel al productivităţii muncii din întreaga Regiune 7 Centru, aceasta ajungând în anul 2006, după o perioadă de puternică scădere, să fie cu doar 15,77% mai mică decât cea înregistrată în anul 1989 şi aproape echivalentă cu cea a anului 1990. Productivitatea muncii la nivelul judeţului se află, la fel ca şi indicele producţiei industriale, pe un puternic trend ascedent, depăşind încă din anul 2003 media naţională a acestor indicatori.

Evoluţia productivităţii muncii în judeţul Braşov şi Romania, % faţă de 2001

180% 170% 160% 150% 140% România 130% Braşov 120% 110% 100% 90% 2001 2002 2003
180%
170%
160%
150%
140%
România
130%
Braşov
120%
110%
100%
90%
2001
2002
2003
2004
2005
2006

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

37

II. Mediu de afaceri

Forma juridică a agentilor economici înmatriculaţi în judeţul Braşov, 2006

SA

1,7% F(AF+PF) 21,9% Altele 0,5% SRL 75,9%
1,7%
F(AF+PF)
21,9%
Altele
0,5%
SRL
75,9%

În judeţul Braşov, la sfârşitul anului 2006 existau 38.046 de agenţi economici.

Capitalul social înregistrat la sfârşitul anului 2006 în judeţul Braşov a fost de 4.087,357 mii RON, cu 10,9% mai mare decât în anul 2005.

Populaţia activă 1 a judeţului Braşov reprezintă 41,7% din populaţia totală a judeţului (595,8 mii de locuitori). Numărul total de salariaţi în anul 2005 a fost de 161,1 mii de persoane, din care: 40% în industrie, 34,7% în servicii, 16,4% în comerţ, 6,6% în construcţii şi 2,2% în agricultură.

Se observă, în perioada analizată, o tendinţă de scădere a numărului de salariaţi din agricultură şi industrie comparativ cu creşterea numărului acestora în domeniul serviciilor şi comerţului.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de importantă deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă şi creează o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.

În perioada 2002-2005, numărul întreprinderilor mici, cu mai puţin de 50 de angajaţi, a crescut

cu 37,5% ca urmare a dezvoltării microîntreprinderilor şi datorită programelor de finanţare guvernamentale şi europene, în timp ce numărul firmelor mari, cu peste 250 de angajaţi, a scăzut cu 5%, în special datorită restructurării marilor întreprinderi de stat. (vezi Harta ilustrativă a celor mai mari angajatori din judeţul Braşov)

În ceea ce priveşte aportul întreprinderilor la realizarea cifrei de afaceri totale la nivelul judeţului, cel mai mare aport îl au întreprinderile mijlocii (între 50 şi 249 de salariaţi), urmate de întreprinderile mari şi foarte mari (cu peste 250 de salariaţi).

Structura cifrei de afaceri la nivelul judeţului Braşov, 2005

construcţii

agricultură

3%

servicii

33%

5% comerţ
5%
comerţ

15%

industrie

44%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Evoluţia cifrei de afaceri la nivelul judeţului Braşov după ramurile care au contribuit la realizarea ei (%)

5 3 44 15 33 2005 2 9 52 17 20 2004 3 49 6
5
3
44
15
33
2005
2
9
52
17
20
2004
3
49
6
13
29
agricultură
2003
industrie
3
49
6
14
28
construcţii
2002
comerţ
4
54
8
18
16
servicii
2001
4
7
11
26
52
2000
0%
20%
40%
60%
80%
100%

În perioada 2000-2005 se observă evoluţia ascendentă a ponderii domeniului serviciilor, de la

26% la 33% din totalul cifrei de afaceri, şi a comerţului, de la 11% la 15%, în realizarea cifrei de afaceri la nivelul judeţului, în timp ce domeniul industriei regresează faţă de anii anteriori, însă constituie în continuare domeniul de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri (44%).

O contribuţie relativ mică la realizarea cifrei de afaceri o au domeniul construcţiilor (5%) şi

agricultura (3%).

Aportul scăzut al domeniului construcţiilor la realizarea cifrei de afaceri se datorează în principal realizării unui număr mare de lucrări în regie proprie, atât de către societăţile comerciale, cât şi de către persoanele fizice.

38

JUDETUL HARGHITA CEI MAI MARI ANGAJATORI LIMITE 2005 LIMITĂ JUDEŢ Ionesti LIMITE UNIT ĂŢ I
JUDETUL HARGHITA
CEI MAI MARI ANGAJATORI
LIMITE
2005
LIMITĂ JUDEŢ
Ionesti
LIMITE UNIT ĂŢ
I TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
Beia
Drauseni
JUDETUL COVASNA
DE BAZÃ (MUNICIPII, ORA
Ş E, COMUNE)
Nr. Denumire
Roades
Nr. Angajati
Crit
Palos
1
R.M.C. RUPEA MANUFACTURING COMPANY SRL
80
LIMIT
Ă
CONCENTRA
Ţ
IILOR DE UNIT
ĂŢ
I
BUNESTI
2
AGRITOMAR SRL
35
TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
Jimbor
3
28
4
SANEL SRL
MOBILA SA
23
CATA
5
BOLMUNT SRL
22
Mesendorf
Fiser
CÃI DE COMUNICAŢIE
Mercheasa
Viscri
DRUMURI NA
Ţ IONALE
Granari
Augustin
RUPEA
HOMOROD
RACOS
DRUMURI JUDE
Ţ
ENE
Mateias
ORMENIS
JIBERT
CÃI FERATE
Barcut
Dacia
JUDETUL MURES
Selistat
Lovnic
HOGHIZ
UNGRA
Dopca
Daisoara
Bogata Olteana
Valeni
Fantana
Nr
Denumire
Nr. Angajati
Caciulata
1
NITROFERTILIZER SA
APATA
Cobor
388
Lupsa
2
C.N. ROMARM SA FILIALA S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE
304
SOARS
Crihalma
3
NITROSERVICE SA
273
4
NITROEXPLOSIVES SA
Felmer
Rodbav
TICUSU VECHI
266
COMANA
CINCU
Ticusu
DE JOS
5
UPRUC TAP-SDV SA
202
Nou
MAIERUS
Toarcla
Boholt
Comana de Sus
Venetia de Jos
Arini
Halmeag
Calbor
Venetia de Sus
PARAU
Sona
Rotbav
FAGARAS
Cincsor
SERCAIA
Cutus
Colonia
Rucar
Grid
Reconstructia
VOILA
BECLEAN
Dridif
Rausor
MANDRA
Sambata
FELDIOARA
Feldioara
Crizbav
de Jos
Oltet
Hurez
VISTEA
Luta
Vad
JUDETUL SIBIU
DE JOS
Ileni
Persani
Toderita
UCEA
Voivodeni
DE JOS
Satu Nou
Corbi
Ludisor
Vladeni
DUMBRAVITA
Sambata
Iasi
Sasciori
Nr.
Denumire
BOD
Nr. Angajati
SINCA VECHE
HALCHIU
Podu
Oltului
Nr.
de Sus
Ohaba
Ucea
1
IAR SA
927
Dragus
Savastreni
de Sus
Denumure
Nr. Angajati
HARSENI
Pojorta
Colonia
Lunca
2
TRANSILANA SA
238
Vistea
Bucium
Bod
Calnicului
Valcea
1
SELGROS CASH & CARRY SRL
3933
Copacel
de Sus
Nr
Denumire
Nr. Angajati
3
ECOPACK SA
207
Berivoi
2
TRACTORUL UTB
3269
Margieni
Sercaita
1
ROLEM SRL
3747
4
SILVA CARPAT PRODIMPEX
205
3
RULMENTUL SA
2988
2
DTR DRAXLMAIER SISTEME TEHNICE ROMANIA SRL
632
5
TESS SRL
137
LISA
Gura
RECEA
Sebes
SANPETRU
4
S.C. DE REPARATII LOCOMOTIVE C.F.R. S.C.R.L. BRASOV SA
2595
VICTORIA
vaii
3
SERE CODLEA SA
538
Stupini
HARMAN
Stupinii
5
SOCIETATEA COMERCIALA ELECTRICA TRANSILVANIA
2149
PREJMER
Dejani
4
MECANICA CODLEA SA
211
Prejmerului
Malinis
6
FRESHTEX TEXTILE FINISHING SRL
2000
5
COMBITA IMPEX SRL
210
TELIU
7
REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT BRASOV RA
1375
Nr
Denumire
Breaza
Nr. Angajati
Sinca Noua
CODLEA
St. Climaterica
8
CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE BRASOV SA
1299
1
VIROMET SA
Sambata
1152
Vistioara
7
CONDMAG SA
971
2 PUROLITE SRL
228
Colonia
8
C.N. ROMARM SA BUCURESTI FILIALA S.C.CARFIL SA
906
3 PIROCHIM VICTORIA
153
1 Mai
GHIMBAV
BUDILA
Holbav
Carpinis
BRASOV
4 SACOTERM SA
70
Paltin
5 POLLUX-IMPEX SRL
57
Purcareni
TARLUNGENI

JUDETUL ARGES

SCARA GRAFICA

10

0

10 km

TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN
TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN
TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN
TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN
TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN
TARLUNGENI JUDETUL ARGES SCARA GRAFICA 10 0 10 km POIANA MARULUI ZARNESTI Tohanu Nou VULCAN CRISTIAN

POIANA

MARULUI

ZARNESTI

Tohanu Nou

VULCAN

CRISTIAN

RASNOV

Poiana Brasov

Cabana

Postavaru

Cabana

Cristianu Mare

Cabana

Cheia

Dambu Morii

SACELE

Zizin

Acris

VAMA BUZAULUI

Nr

Denumire

Nr. Angajati

1

ELECTROPRECIZIA SA

2703

2

Dalghiu

ROULEAU-GUICHARD ROUMANIE SRL

282

3

LEFRUMARIN SRL

259

4

REGIA AUTONOMA DE GOSPODARIE COMUNALA SI PRESTARI SERVICII

155

5

DISZ TIPO SRL

110

Predelut

Magura

Pestera

MOIECIU

DE JOS

Cheia

Drumul

Carului

FUNDATA

Sohodol

Timisu de SUS

Stana

Paraul

Nr.

Denumire

Nr. Angajati

1

CN ROMARM fil. TOHAN SA

1047

2

VECTRA SERVICE SRL

669

3

ECOPAPER SA

195

4

DIP&GIPSRL

165

Sirnea

5

STUDIO TESSILE ROM SRL

130

Simon

Rece

PREDEAL

 
 

Nr.

Denumire

 
         

Nr. Angajati

Nr.

Denumire

Nr. Angajati

1

ORIZONT TURISM SA

120

1

FABRICA DE SCULE RASNOV SA

376

 

2

CARMEN-ANA INTERNATIONAL SRL

110

2

AGROINDUSTRIALA RISNOV SA

109

3

TELEFERIC PRAHOVA SA

101

3

LUX LORELEI SRL

73

JUDETUL PRAHOVA

4

COMPLEX HOTELIER BELVEDERE SA

74

4

ARA SRL

68

5

APEVITA SA

72

5

WOOD PHOENIX SRL

65

 

BRAN

Moieciu

de Sus

Fundatica

Buzaiel

JUDETUL

BUZAU

JUDETUL

DAMBOVITA

Realizare ADDJB (conform bilanţului pe 2005)

II. Mediu de afaceri

Cifra de afaceri medie pe societate comercială în funcţie de domeniile de activitate

comercial ă în func ţ ie de domeniile de activitate Hart ă : Realizare ADDJB Cifra

Hartă: Realizare ADDJB

Cifra de afaceri pe domenii la nivelul judeţului Braşov

de afaceri pe domenii la nivelul jude ţ ului Bra ş ov Sursa: Realizare ADDJB; Not

Sursa: Realizare ADDJB; Notă: Suprafaţa diagramelor este proporţională cu mărimea cifrei de afaceri din zonele respective

41

II. Mediu de afaceri

În momentul de faţă, Braşovul este una din cele mai populare locaţii pentru conferinţe, congrese,

workshopuri şi alte evenimente de afaceri ale firmelor de pe întreg teritoriul României. Din punct de

vedere al suprafeţei special amenajate pentru organizarea de târguri şi expoziţii, există însă doar 10.000 m² în două centre expoziţionale.

2. Fiscalitatea şi fondurile publice

În ultimii 4 ani dinamica încasărilor la bugetul consolidat a înregistrat o creştere importantă a încasării veniturilor la bugetul consolidat, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Braşov. Aceasta se datorează îmbunătăţirii de la an la an a capacităţii administraţiei fiscale naţionale, dar şi a celei judeţene, de administrare a veniturilor, totul pe fondul creşterii economice uşoare înregistrate la nivelul judeţului, dar – în principal – prin acţiunile susţinute de creştere a gradului de conformare voluntară din partea contribuabililor privind declararea şi plata obligaţiilor bugetare.

Dinamica încasărilor la bugetul consolidat în perioada 2004-2006 (2003 = 100%)

30

25

20

15

10

5

0

2004 2005 2006
2004
2005
2006

Incasă ri la bugetul consolidat al jude ţ ului Bra ş ov ări la bugetul consolidat al judeţului Braşov

Incasă ri la bugetul consolidat al României ări la bugetul consolidat al României

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Braşov

Tipul bugetului

2003

2004

2005

2006

Total buget general consolidat – judeţul Braşov

mil. RON

1.349

1.600

1.670

1.903

Total buget general consolidat – România

mil. RON

54.277

68.885

79.305

96.095

Pondere încasări Braşov în încasări naţionale

%

2,49%

2,32%

2,11%

1,98%

Deşi pe totalul bugetului consolidat veniturile au crescut, în structura încasărilor s-a înregistrat din 2003 până în 2006 o scădere cu 5,67% a bugetului asigurărilor de şomaj. Această scădere

a fost influenţată de transferul la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Bucureşti a 46 de contribuabili mari în cursul anului 2005 şi a 2 contribuabili mari în cursul anului 2006, rămânând în administrare numai 27 de agenţi care sunt monitorizaţi în cadrul Serviciului de Administrare Mari Contribuabili. De asemenea, o alta cauză a diminuării încasărilor la fondul de şomaj o constituie diminuarea contribuţiei la fondul de somaj datorată de angajator.

Dinamica încasărilor la bugetul de stat pe principalele surse de venit, 2003 – 2006

Faţă de încasările la bugetul consolidat la nivel naţional pe anul 2006 (96.095 mil. RON), ponderea judeţului Braşov la colectarea veniturilor bugetului consolidat este de doar 1,98%. Creşterea volumului de încasări la bugetul consolidat în anul 2006 faţă de 2005 este de 14%, o creştere inferioară celei consemnate la nivel naţional (21,2%), datorită aplicarii la nivel judeţean a unor puternice măsuri coercitive de încasare a veniturilor în perioada 2003 – 2006.

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Braşov
Braşov
România
2003
2006
2006

Alte surse de venit50% 40% 30% 20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003 2006 2006 Accize TVA Impozit pe

Accize30% 20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003 2006 2006 Alte surse de venit TVA Impozit

TVA20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003 2006 2006 Alte surse de venit Accize Impozit pe

Impozit pe venit50% 40% 30% 20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003 2006 2006 Alte surse de venit

Impozit pe profit50% 40% 30% 20% 10% 0% Braşov Braşov România 2003 2006 2006 Alte surse de venit

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Braşov

42

II. Mediu de afaceri

Taxa pe valoarea adăugată a fost şi continuă să fie principala sursă a veniturilor bugetului de stat. Creşterea volumului încasărilor din TVA, peste nivelul ratei inflaţiei şi peste nivelul ritmului de creştere economică la nivel judeţean reflectă însănătoşirea mediului de afaceri şi „ieşirea din zona gri” a unor activităţi de producţie / comerţ / servicii.

Încasările din impozitul pe venit au crescut semnificativ în anul 2006 faţă de 2005, de la 208 mil. lei la 303 mil. lei, datorită introducerii cotei unice de impozitare – redusa la 16 % în 2005. Această măsură nu a dus la scăderea încasărilor, ci dimpotrivă a produs încasări mai mari la bugetul consolidat prin diminuarea „muncii la negru”.

Creşterea încasărilor din impozitul pe venit influenţează în mod direct sursele alocate bugetului local al judeţului Braşov, întrucât din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se alocă lunar o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului.

3. Industrie

În Regiunea 7 Centru şi în special în judeţul Braşov, industria are vechi tradiţii datorită variatelor bogăţii naturale şi a condiţiilor social-istorice specifice. Activităţile meşteşugăreşti sunt prezente aici încă din antichitate, primele organizări industriale fiind realizate în Evul Mediu. Concentrările ulterioare au creat premisele apariţiei unor centre industriale puternice, în care erau reprezentate majoritatea ramurilor industriale ale vremii, organizate în bresle încă din secolul al XIV-lea. Acestea au avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea oraşului-cetate Braşov. În prezent, activităţile industriale sunt dominante în economia Braşovului, urmate de cele servicii şi comerţ.

Indicele producţiei industriale, 2000-2005 (anul precedent = 100%)

250

200

150

100

50

0

250 200 150 100 50 0 Indicele produc ţ iei industriale Indicele num ă rului mediu

Indicele producţ iei ţiei

industriale

Indicele numă rului mediu de salaria ţ i din industrie ărului mediu de salariaţi din industrie

Indicele productivităţ ii muncii din industrie ăţii muncii din industrie

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Profilul industrial al Braşovului este determinat de industria alimentară şi textilă; industria de prelucrare a lemnului; industria chimică; industria de maşini şi echipamente şi industria mijloacelor de transport. O caracteristică deosebită a economiei locale este dată de prezenţa majorităţii ramurilor industriale. Unităţile industriale sunt amplasate, în general, în localităţile urbane.

43

II. Mediu de afaceri

Evoluţia ponderii principalelor ramuri ale industriei (%)

1994

1997

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Energie electrică, termică, gaze şi apă

1,2

2,5

3,1

3,3

18,4

19,4

19,8

14,9

Industria extractivă

0,5

0,4

1,1

0,5

0,4

0,6

0,6

0,3

Industria prelucrătoare

98,3

97,1

95,8

96,2

81,2

80

79,6

84,8

Total industrie

100

100

100

100

100

100

100

100

Industria prelucrătoare (%), din care:

1994

1997

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Industria alimentară şi a băuturilor

11,3

17,2

19,0

20,4

18,0

18,4

16,7

17,8

Industria textilelor, a confecţiilor şi a încălţămintei

6,5

6,6

6,4

7,9

7,5

9,6

9,9

9,2

Industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei; editare şi tipărire

9,7

11,5

10,4

10,3

11,7

11,2

12,2

11,1

Industria chimică, prelucrarea ţiţeiului şi a cauciucului; minerale nemetalice

23,1

21,5

21,1

16,4

20,4

16,5

15,1

21,4

Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice

14,4

13,4

7,7

9,1

6,0

7,9

7,8

7,8

Industria de maşini şi echipamente

18,7

14,6

13,7

19,1

13,9

10,5

10,6

9,5

Industria de echipamente electrice şi optice

4,9

4,8

4,2

0,3

4,4

5,5

7,8

4,9

Industria mijloacelor de transport

10,7

9,3

14,7

14,1

16,3

17,0

14,6

14,7

Recuperarea deşeurilor

0,6

1,1

2,8

2,5

1,7

3,4

5,3

3,6

Total industria prelucrătoare

100

100

100

100

100

100

100

100

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Dezvoltarea culturii industriale şi competitivitatea crescândă a întreprinderilor, au determinat ca sectoarele industriei orientate spre prelucrarea lemnului şi a mobilei, fabricarea de produse textile, confecţii şi încălţăminte să cunoască un progres care prin rezultatele obţinute – creşterea productivităţii, noi locuri de muncă – au contribuit la îmbunătăţirea climatului economic şi social al zonelor în care s-au dezvoltat.

Structura industriei prelucrătoare în judeţul Braşov, 2005

Recuperarea deşeurilor

4%

Industria alimentară şi a băuturilor

18%

Industria mijloacelor de transport

15%

i a b ă uturilor 18% Industria mijloacelor de transport 15% Industria chimic ă , prelucrarea

Industria chimică, prelucrarea ţiţeiului şi a cauciucului; minerale nemetalice

21%

Industria de echipamente electrice şi optice

5%

Industria textilelor, a confecţiilor şi a încălţămintei

9%

Industria de maşini şi echipamente

9%

Industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei; editare şi tipărire

11%

Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice

8%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

44

II. Mediu de afaceri

Această situaţie, generată de dinamica crescătoare a procesului de privatizare, de restructurarea şi orientarea întreprinderilor spre cerinţele economiei de piaţă, indică existenţa în judeţ a unui potenţial şi a unor oportunităţi reale de dezvoltare.

Principalele produse industriale fabricate în judeţul Braşov înregistrează fluctuaţii de producţie în perioada 2002-2006. Putem observa că unele produse au o tendinţă de creştere (carne, bere, produse zaharoase, var, autocamioane) iar altele o tendinţă de diminuare a producţiei (lapte de consum, unt, ţesături din lână, încălţăminte, rulmenţi).

Principalele produse industriale fabricate în judeţul Braşov

 

UM

2002

2003

2004

2005

2006

Carne de bovine – tăiată

mii

tone

0,3

0,9

0,7

0,7

2,3

Carne de porcine – tăiată

mii

tone

0,4

0,6

0,3

0,3

3,6

Preparate din carne

mii

tone

8,0

7,3

16,6

11,4

11,5

Lapte de consum

mii

hl

71,7

59

62

47,9

34,7

Unt

mii

tone

0,3

0,3

0,3

0,1

0,1

Brânzeturi

mii

tone

0,2

1,4

1,5

1,3

1,5

Produse zaharoase

mii

tone

10,5

13,6

15

14,8

16,6

Uleiuri minerale şi unsori consistente

mii

tone

15,4

14,5

11,8

9,4

12,7

Bere

mii

hl

506

668

734

860

1.010

Ţesături din lână şi tip lână

mii mp

3.160

2.702

2.892

2.252

1.269

Încălţăminte cu feţe din piele

mii perechi

1.466

1.724

1.517

1.205

1.898

Produse macromoleculare de bază

mii

tone

18,0

31,8

22,9

16,8

14,2

Var

mii

tone

415,5

396,4

677,5

780,6

797,3

Rulmenţi

mil.buc

21,2

21

26

15,6

11,1

Motoare electrice de 0,25KW şi peste

 

Mw

715

805

929

716

750

Tractoare

 

buc

5.342

3.408

5.083

3.319

3.055

Autocamioane

 

buc

452

221

268

169

526

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Braşovul s-a dezvoltat în ultimele decenii ca unul din principalele centre industriale ale ţării. Unul dintre cele mai puternice sectoare industriale braşovene a fost dintotdeauna cel al construcţiilor de maşini. Tradiţia acestui sector, dar şi puternicul centru universitar specializat în construcţia de maşini sunt motivele pentru care firme braşovene precum Roman S.A., Tractorul UTB S.A., Electroprecizia S.A., IAR S.A., Construcţii Aeronautice S.A. sau Rulmentul S.A. s-au numărat, în ultimele decenii, printre cele mai puternice companii româneşti de profil. Între timp, multe dintre marile întreprinderi ale judeţului au devenit neperformante în contextul tranziţiei economice, încetinind relansarea economică a judetului.

În ultimii ani, investitori precum Autoliv România S.A., Ina Schaeffler Braşov S.R.L., Eurocopter România S.A., Rolem S.R.L., Freshtex Textile Finishing S.R.L., DTR Draexlmaier Sisteme Tehnice România S.R.L., Europharm Holding S.A., Losan România S.R.L., Quin România, M.T.I. Impex S.R.L., Stabilus România S.R.L. au iniţiat afaceri prospere de producţie în acest sector, în detrimentul industriei de profil de stat.

Fiind unul dintre cele mai puternic industrializate judeţe, Braşovul a resimţit declinul suferit de principalele sale ramuri industriale importante precum construcţiile de maşini sau industria chimică, proces care va continua sa aibă un puternic impact negativ asupra economiei judeţene şi în anii următori. Procesul de restructurare a marilor societăţi comerciale braşovene – Tractorul, Rulmentul, Roman – a afectat în mod determinant ocuparea forţei de muncă, valorea adăugată brută, produsul intern brut, productivitatea muncii, investiţiile în cercetare şi dezvoltare din sectorul industriei.

45

Judeţele Regiunii Centru după indicele de specializare industrială

 

2000

2004

Regiunea

1,32

1,23

Centru

Brasov

1,64

1,34

Sibiu

1,53

1,34

Covasna

1,14

1,27

Alba

1,33

1,18

Harghita

1,08

1,15

Mures

1,09

1,11

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru

II. Mediu de afaceri

Deşi în anii trecuţi Tractorul şi Rulmentul figurau printre cei mai mari angajatori la nivel de judeţ, închiderea acestor societăţi comerciale pare a fi iminentă, reprezentând un risc în dezvoltarea economică liniară a Braşovului, cu puternice influenţe asupra PIB-ului şi a exporturilor la nivel de judeţ.

Comparând indicele de specializare economică al judeţului Braşov – indicator ce masoară, în termeni de populaţie ocupată, gradul de specializare al unei regiuni într-un anumit sector economic – cu cel al regiunii cu cea mai mare valoare a acestui indicator – Regiunea 7 Centru – se poate observa că în Sibiu şi în judeţul nostru, industria este concentrată pe anumite domenii. Acest specific industrial are o contribuţie semnificativă la încetinirea ritmului de creştere economică.

Ca urmare a restructurării economiei naţionale, o parte importantă din capacităţile de producţie ale judeţului Braşov şi-au diminuat activitatea sau au fost închise. Astfel, au fost generate, pe de o parte forţă de muncă disponibilă pentru angajare, iar pe de altă parte spaţii utilizabile în scopuri industriale sau logistice. Pentru a încuraja absorbţia forţei de muncă disponibile şi pentru dezvoltarea industriei, Guvernul României a decis (prin O.G. nr. 65/2001) înfiinţarea în judeţul Braşov a unor parcuri industriale, ce beneficiază de o serie de facilităţi stabilite prin Legea nr. 490/2002: scutiri la plata taxelor pentru terenuri şi clădiri, reducerea impozitelor locale (acordate de administraţia locală).

Parcuri industriale în judeţul Braşov

ia local ă ). Parcuri industriale în jude ţ ul Bra ş ov Sursa: Realizare ADDJB

Sursa: Realizare ADDJB

Pe lângă acestea, prin Programul de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri în România, s-a înfiinţat Incubatorul de Afaceri Braşov cu scopul de a sprijini societăţile comerciale recent înfiinţate în activitatea lor.

46

II. Mediu de afaceri

Parcuri industriale şi incubatoare de afaceri în judeţul Braşov

         

Grad de

Locaţie

Tip

Stadiu

Suprafaţă

ocupare

ha

%

Parcul Industrial Carfil

Braşov

brownfield

funcţional

1,87

100

Parcul Industrial Metrom

Braşov

brownfield

funcţional

6,37

100

Parcul Industrial Făgăraş

Făgăraş

brownfield

funcţional

10,0

20

Parcul Industrial Zărneşti

Zărneşti

brownfield

funcţional

43,3

30

Parcul Industrial Victoria

Victoria

brownfield

funcţional

5,5

0

Parcul Industrial Prejmer

Prejmer

greenfield

proiect

84,0

0

Parcul Industrial EuroLand

Vlădeni

greenfield

proiect

47,1

0

Brasov Industrial Park

Ghimbav

greenfield

proiect

34,0

0

Incubatorul de Afaceri Braşov

Braşov

brownfield

funcţional

0,3

100

Sursa: Ministerul Administraţiei şi Internelor; A.P.I.T.S.I.A.R.

În judeţul Braşov există mari posibilităţi de investire, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială, forţă de muncă corespunzător calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie corespunzătoare ce garantează drepturile investitorilor străini în România.

În ceea ce priveşte nivelul investiţiilor străine în firmele din judeţul Braşov, valoarea capitalului social subscris în valută în cele 2.639 de societăţi cu participare straină la capital, atingea la sfârşitul anului 2006 valoarea de 379,1 milioane de euro.

4. Cercetare-Dezvoltare

Judeţul Braşov a cunoscut una dintre cele mai dramatice scăderi ale numărului de salariaţi în domeniul cercetării şi dezvoltării la nivel naţional. Acest domeniu a avut de suferit datorită închiderii marilor întreprinderi braşovene, pe lângă care fuseseră dezvoltate institute de cercetare. Totuşi, judeţul Braşov se menţine înaintea celorlalte judeţe din Regiunea 7 Centru, atât la nivelul numărului de salariaţi din domeniu, cât şi al investiţiilor în cercetare-dezvoltare, acestea din urmă scăzând şi ele ca şi pondere la nivel regional, de la 67% în anul 2000 la 48% în 2005. Cercetarea-dezvoltarea, alături de inovare, poate redeveni unul dintre factorii importanţi ai creşterii competitivităţii judeţului, dacă se va reorienta către nevoile actuale ale mediului economic.

Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-dezvoltare, 2005

Ponderea judeţelor în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (% din totalul Regiunii 7 Centru), 2005

AlbaBra ş ov Covasna Harghita Mure ş Sibiu

Braş ov şov

CovasnaAlba Bra ş ov Harghita Mure ş Sibiu

HarghitaAlba Bra ş ov Covasna Mure ş Sibiu

Mureş ş

Sibiu

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru
Alba 3,74 Sibiu 21,38 Braşov 47,87 19,91 Harghita Covasna 0,27 6,82
Alba
3,74
Sibiu
21,38
Braşov
47,87
19,91
Harghita
Covasna
0,27
6,82

Mureş Mure

47

II. Mediu de afaceri

5. Investiţii străine

În anul 2006, în judeţul Braşov au fost înfiinţate 472 de societăţi comerciale cu participare străină, reprezentând 3,7% din numărul total de societăţi comerciale cu participare străină înfiinţate la nivel naţional. Valoarea capitalului social subscris de acestea a fost de 6,5 milioane de euro, reprezentând 3,6% din totalul capitalului social străin subscris la nivel naţional.

Evoluţia investiţiilor în judeţ (anul 1990 = 100%) 160 138,8 140 120 108,5 100 100
Evoluţia investiţiilor în judeţ (anul 1990 = 100%)
160
138,8
140
120
108,5
100
100
90,2
98,9
80
68,9
51,6
60
48,1
40
45,5
20
0

1990 1992 1994 1996 1999 2002 2004 2005 2006

Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov

Principalele sectoare economice în care a fost atras capitalul străin sunt: industria lemnului, industria materialelor de construcţii, industria chimică şi a medicamentelor, industria alimentară.

În clasamentul pe ţări de rezidenţă al investiţiilor străine directe, pe primul loc se situează Germania (cu 58,6% din total investiţie), urmată de SUA (9,9%), Spania (7,3%), Franţa (6,1%) şi Marea Britanie (5,8%).

Clasamentul investiţiilor străine directe, 2006

Clasamentul investi ţ iilor str ă ine directe, 2006 16.1 Altele 730 7.7 Italia 542 9.2
16.1 Altele 730 7.7 Italia 542 9.2 Olanda 120 9.8 Austria 114 17.8 Cipru 27
16.1
Altele
730
7.7
Italia
542
9.2
Olanda
120
9.8
Austria
114
17.8
Cipru
27
21.3
M area Britanie
127
22.1
Franţa
168
Capital social (milioane Euro)
26.6
Spania
92
Numărul firmelor
35.9
SUA
145
212.8
Germania
574
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov

6. Comerţ exterior

În perioada 1999-2005, judeţul Braşov a avut o creştere constantă în comerţul exterior. Exporturile (FOB) din anul 2006 au reprezentat 976 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere substanţială faţă de anul 2005 (51,5%). Totuşi, această creştere a exporturilor nu a fost suficientă pentru a acoperi deficitul comercial ce a crescut de la an la an, totalul importurilor din anul 2006 situându-se la valoarea de 1.270 de milioane de euro. Având în perioada 2001-2005 cea mai spectaculoasă creştere (+112,3%) a exportului dintre judeţele Regiunii 7 Centru, Braşovul şi-a adjudecat cea mai semnificativă proporţie din totalul exporturilor regiunii (26,6%).

48

Evoluţia importului şi a exportului, 1999-2006 (milioane euro)

1 400 000 1 200 000 1 000 000 800 000 600 000 400 000
1
400 000
1
200 000
1
000 000
800
000
600
000
400
000
200
000
0
-200 000
-400 000
1999 2000
2001 2002
2003 2004
2005 2006

Export000 800 000 600 000 400 000 200 000 0 -200 000 -400 000 1999 2000

Import000 800 000 600 000 400 000 200 000 0 -200 000 -400 000 1999 2000

Sold800 000 600 000 400 000 200 000 0 -200 000 -400 000 1999 2000 2001

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

II. Mediu de afaceri

Pieţele de desfacere pentru exporturile braşovene sunt: Ungaria, Republica Moldova, Iugoslavia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Bulgaria, Polonia, Rusia, Turcia, Grecia, Germania, Italia, Franţa, Austria, Marea Britanie, Belgia, Elveţia, Olanda, Suedia, Spania, Portugalia, Israel, Belarus, S.U.A., Canada, Costa Rica, Cuba, Argentina, Australia, Iordania, Egipt, Libia, Maroc, Mauritania, Irak, Republica Arabă, Siria, Liban, India, China, Taiwan etc.

Contextul internaţional al comerţului s-a schimbat dramatic în ultimii ani şi este probabil să continue în acest fel. Liberalizarea şi globalizarea au introdus o mobilitate mai mare a factorilor de producţie, delocalizare rapidă, fragmentare şi specializare mai ridicată a activităţilor pe lanţurile valorice ale produselor şi serviciilor. Competitivitatea internaţională este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă, iar dinamica acesteia face ca avantajele competitive să fie mai puţin durabile.

Ponderea exporturilor judeţelor Regiunii Centru (Regiunea Centru = 100%), 2005

Sibiu - 22,8% Mureş - 19,6%
Sibiu - 22,8%
Mureş - 19,6%

Harghita - 7,7%

Alba - 16,2% Braşov - 26,6% Covasna - 7,1%
Alba - 16,2%
Braşov - 26,6%
Covasna - 7,1%

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru

Pentru a contribui la o dezvoltare economică susţinută, performanţele viitoare la export trebuie să fie bazate pe avantaje competitive, pe dezvoltarea capacităţii şi competenţei sectorului de export şi pe crearea unei economii care să se poată dezvolta în condiţii de liber schimb pe o piaţă în continuu proces de globalizare.

Portofoliul de produse exportate din judeţul Braşov a înregistrat o puternică evoluţie în ultimul deceniu. Din graficul alăturat se poate observa că exportul mijloacelor de transport şi al maşinilor şi aparatelor înregistrează un trend crescător. Unul din domeniile ce contribuie la creşterea exporturilor este