Tratamentele termice cuprind operaţii propriu-zise (alimentul se găteşte complet) sau

operaţii de pregătire (în vederea gătirii ulterioare).

Opărirea constă în scufundarea alimentului în apă la temperatura de 80-90oC, pentru timp

scurt (câteva minute). Este utilizată pentru:
- înmuierea unor alimente vegetale
- îndepărtarea gustului şi mirosului specific al unor fructe şi mai ales legume (varză,
conopidă, ceapă)
- îndepărtarea substanţelor care provoacă spuma, la alimente de origine animală (oase,
carne, organe)
- îndepărtarea pieliţei unor fructe şi legume (roşii, prune, caise, piersici et)
- menţinerea culorii legumelor verzi (fasole, brocoli, spanac).

Blanşarea reprezintă opărirea rapidă prin scufundarea alimentelor maxim 1 minut în apă
fiartă, în scopul de a le albi şi pentru formarea unei cruste albe protectoare. Se clătesc apoi
sub jet de apă rece.

Fierberea este metoda de tratament a alimentelor într-un lichid (apă, supă, fond) la
punctul de fierbere.
Poate fi:
- extractivă – se foloseşte la obţinerea supelor, aspicurilor. Alimentele se introduc în apă
rece şi se încălzeşte treptat lichidul la foc moderat. Se foloseşte pentru extragerea aromelor
din carne, legume. Se împiedică deformarea alimentelor, se frăgezesc mai uşor fibrele
musculare din carne.
- fierbere propriu-zisă – alimentele se introduc în apă clocotită şi se formează la exterior
un strat protector care împiedică ieşirea sucului celular din carne, legume. Se realizează la
punctul de fierbere, în abur sau sub vid.

Poşarea constă în fierberea într-un lichid (apă, supă, vin, lapte) fără ca acesta să dea în
clocot (70-85oC). Durează câteva minute. La unele preparate se utilizează grătare care se
scufundă în lichid (pentru a nu sfărâma alimentele delicate). Lichidul de regulă este uşor
acidulat (apă cu oţet, vin, bere) de asemeni pentru a nu sfărâma alimentele. Se utilizează
pentru ochiuri (în apă), peşte (în apă cu oţet sau vin, suc de roşii, suc de lămâie), fructe de
desert (apă cu vin).

Înăbuşirea – probabil cel mai des întâlnit tratament termic la români, prin care alimentele
porţionate se introduc într-o cantitate mică de grăsime şi apă (sau alte lichide), într-un vas
acoperit. Lichidul este în cantitate mică şi nu acoperă alimentele. Este un proces lent, care
poate dura câteva ore. La nevoie, se completează nivelul lichidului cu lichid fierbinte. Se
poate realiza pe maşina de gătit sau, de regulă, la cuptor.
Avantajele înăbuşirii:
- frăgezirea cărnii
- sucul concentrează aromele
- se gătesc cantităţi mari de alimente
- se foloseşte la alimente tari – de exemplu, carnea de vită
- se obţin preparate moi şi suculente
- sucul rezultat este folosit pentru realizarea sosului cu care se serveşte preparatul.
 Se obţin preparate care conţin un sos gros, cu gust specific de carne şi de legume.

Brezarea presupune gătirea alimentelor în 2 etape:

- se rumenesc în grăsime la temperatură înaltă, pe toate părţile
- se introduc într-un vas cu lichid (lichidul să nu acopere suprafaţa alimentului şi să fie uşor
acid) şi se dă la cuptoracoperit.
Metoda se utilizează pentru carne de măcelărie tare sau pentru bucăţi mari de carne. Este
utilizată mult pentru fripturi la tavă.

Sotarea (=tras la tigaie) este introducerea alimentelor într-o cantitate mică de grăsime sau
grăsime şi puţină apă, la temperatură relativ ridicată. Se realizează într-o tigaie specială
(soteuză), la care înălţimea este mică şi alimentele se rumenesc rapid pentru a-şi păstra
culoarea şi suculenţa. Se foloseşte pentru preparate la tigaie (alimente moi în bucăţi mici).
Grăsimi utilizate – ulei, unt, untură.
_________________________________________________
SFATURI ŞI TRUCURI: Pentru o sotare reuşită, grăsimea trebuie să acopere doar fundul
soteuzei. NU SE FOLOSESC USTENSILE CARE ÎNŢEAPĂ !!
_________________________________________________

Frigerea. Alimentele se expun direct la acţiunea căldurii sau prin intermediul unor plăci
metalice. Se realizează în utilaje speciale precum grătare, rotisor, plite, folosind bare
încălzite electric, plăci striate (pentru peşte, legume) etc. Se formează o crustă exterioară
care protejează interiorul de pierderea substanţelor nutritive. Crusta se unge permanent cu
grăsime sau cu sucul scurs, pentru a nu se usca / carboniza. Se foloseşte pentru obţinerea
fripturilor din carne de măcelărie, pasăre, mai rar la legume (vinete, ardei ; felii pentru
garnituri – ciuperci, dovlecei, vinete, ardei).

Prăjirea reprezintă introducerea cărnii şi a legumelor într-o cantitate mare de grăsime

aflată la temperatura de fierbere. Grăsimea formează la suprafaţa alimentului o crustă
crocantă cu gust şi miros specific.
Pentru vegetale, prăjirea are loc în intervalul 140-170oC; pentru carne temperaturile
obişnuite sunt mai înalte (180-190oC). Prăjirea se poate realiza în tigaie sau, mai frecvent,
în baie de grăsime fierbinte (friteuze).

Coacerea – metodă de gătire realizată în cuptor. Prin coacere alimentele se gătesc de la

exterior spre interior, relalizându-se o crustă caracteristică. Metode de coacere:
- uscată
- în atmosferă de vapori – în spaţiul de coacere fie există un vas din care se evaporă apa fie
se injectează apă
- în sistem bain-marie
Se pot coace legume (cartof, sfeclă), produse de patiserie, compoziţii pe bază de ou
(budinci).

Gratinarea – metodă de finisare, constă din tratament de scurtă durată (10-15 minute)
prin care se realizează o crustă rumenă crocantă la suprafaţa preparatului. În acest scop, la
suprafaţa preparatului se adaugă bucăţi de unt, smântână, sosuri de gratinare, caşcaval. Se
 realizează în cuptor, cuptor cu microunde sau cu un utilaj special denumit salamandră
(cuptor în care radiaţia termica este directţionată doar către suprafaţa preparatului).

Alte tratamente termice, specifice:

- fierbere în vapori cu depozitare în coşuri supapuse
- en papilotte – alimentul se înveleşte cu un material impermeabil (hârtie de copt, aluminiu,
frunze), se fierbe, se frige pe grătar sau se coace în cuptor şi la servire se prezintă în
ambalajul folosit
- cu microunde – are loc sub acţiunea unui câmp electromagnetic. Nu se foloseşte pentru
gătirea preparatelor ci pentru decongelarea mâncărurilor gătite deja, pentru încălzirea
preparatelor, pentru dizolvarea şi obţinerea sosurilor calde etc.

Prin etapa de FORMARE A PREPARATULUI, se realizează asocierea ingredientelor

prevăzute de reţetă şi uniformizarea gustului, aspectului, culorii.

FINISAREA se face prin aromatizarea cu condimente sau alte materii auxiliare.

MONTAREA ŞI DECORAREA PREPARATULUI au rolul de a îmbunătăţi modul de

prezentare şi stimularea apetitului. Se realizează în vase precum farfurie, platou, supieră,
legumieră, ceaşcă, bol etc. Vasul se alege în funcţie de mărimea preparatului. Bordura
vasului trebuie să rămână neacoperită, neatinsă; este o zonă de siguranţă pe care nu vom
întâlni niciodată nici măcar sosuri sau decoruri.
Toate materialele folosite pentru decor sunt comestibile. Decorul nu trebuie să depăşească
10-15% din greutatea preparatului.

PĂSTRAREA LA RECE / CALD

Prevederile legale referitoare la păstrarea preparatelor se modifică din când în când. În
acest moment, păstrarea alimentelor este considerată corectă la o temperatură de 60-62 oC
timp de maxim 4 ore de la fabricare, în bain-marie sau pe marginea plitei.
Păstrarea la rece se poate face maxim 24 de ore, la 0-4 oC.
Este interzisă păstrarea alimentelor uşor perisabile (maioneză, sosuri de maioneză,
preparate cu maioneză etc) de pe o zi pe alta, indiferent de temperatură sau modalitate.

VA URMA:
Bucătar de închiriat – COMPONENTELE ŞI DOTAREA BUCĂTĂRIEI

FISA TEHNOLOGICA INDUSTRIALA (pe scurt)

DENUMIREA GRUPEI : ANTREU CALD – PESTE
DENUMIREA PREPARATULUI: LUP DE MARE CU LEGUME SOTE SI OREZ

Lupul de mare descriere generala

Lupii de mare apartin familiei Perciforme (bibanul), si sunt uneori confundati cu
somnul. Ei au un corp lung, elegant, inotatoarea dorsala este zimtata si solzii au o
nuanta argintie stralucitoare.
Partea lor abdominala este argintie. Lupii de mare sunt in general recunoscuti dupa
pata neagra de pe falci. Cele mai mari specimene ajung pana la 80 cm lungime si au o
greutate de pana la zece kilograme. Cu toate acestea, pestii disponibili pe piata au in
medie o lungime maxima de 40 centimetri si cantaresc circa 1,5 kilograme.
Masculii cresc mai repede decat femelele si de obicei nu ajung la aceasta marime.
Lupii de mare sunt animale de prada, care prefera sa locuiasca in imediata apropiere a
estuarelor si a zonelor de coasta. Ei vaneaza toate varietatile de pesti existenti pe
fundul marii, mai ales heringii, crustacee si viermi. Se reproduc din mai pana in
august, iar femelele nu depun ouale intr-un loc fix, ci dimpotriva, larvele sunt lasate sa
pluteasca libere in apa pana la incubatie.
Habitat: Lupul de mare traieste de preferinta in zonele indulcite ale marii si in zonele
stancoase. Sunt mai frecvent intalniti pe coasta europeana a Atlanticului in special la
sud de Insulele Britanice. Exista, de asemenea, populatii de pesti si in Norvegia,
Islanda de Sud si Insulele Canare, Marea Mediterana si Marea Neagra. In apele
noastre marine este semnalat in dreptul Lacului Razelm pana aproape de Mangalia.
Exista si numeroase crescatorii in Marea Mediterana care exporta catre Germania si
de acolo in toata Europa. Lupii de mare proveniti din crescatorii formeaza cea mai
mare parte din stocul de lupi de mare oferiti pe piata.
sursa foto:http://www.international.nordsee.com/ro/themen/216/Sea%20bass

CARACTERIZAREA PREPARATULUI
Este un preparat usor, delicat si care contine proteine complete (cele de la peste si
ciuperci) care au toti aminoacizi esentiali in cantitati suficiente pentru organism.
Glucidele (glucoza si fructoza) care le regasim in legume si lipidele care le regasim in
peste si unt. Alaturi de acestea adaugam sporul de minerale si vitamine existente in
ciuperci, legume, orez, lamaie si sarea de mare. Ciupercile contin substante azotoase,
zaharuri (glucoza si trealoza-zahar de ciuperci) grasimi, acizi organici, saruri de
calciu, de potasiu, fosfor, fier, B-urile si vitamina D. Vitamina C o regasim in lamaie
si legume.
Este un preparat in special de vara si fiind pe baza de peste se asimileaza mai usor
decat cea de mamifere, gradul de asimilare a pestelui proaspat fiind de 97%.

CARACTERISTICI NUTRITIVE SI TEHNOLOGICE si VERIFICAREA

CALITATII COMPONENTELOR
Lup de mare:
Valoare nutritionala 209 calorii la 100 gr. lup de mare (parti comestibile)
Compozita de baza: Apa 65,6%, proteine, grasimi, carbohidrati. Mai contine vitamine
din grupa B, fosfor, potasiu, acizi grasi nesaturati din familia Omega3 si componente
minerale precum fierul, cuprul, vitamina PP, iod, calciu si seleniu.
Lupii de mare au un gust delicat si aromat.
Cane alba si foarte putine oase. Desi nu este un peste gras el nu este inecacios.
Se poate pregati la gratar, prin inabusire, prajire sau la cuptor.
Orez alb decorticat:
Valoare nutritionala 243 calorii la 100 grame orez alb decorticat (cel nedecorticat are
365 calorii).
Compozitia de baza: Carbohidrati, proteine, grasimi si fibre. Este bogat in vitamine:
A, B1, B2, B6 (care nu se degradeaza prin prelucrarea termica) si in saruri minerale,
cum ar fi: sodiul, magneziul, potasiul, fierul, fosforul, prezente intr-o formula benefica
pentru digestie. O portie de orez alb ofera cam o cincime din necesarul zilnic de
niacina si un sfert din acidul folic necesar organismului.
Bobul este mic, oval, alb galbui si lucios.
Se poate pregati prin fierbere pe foc sau la cuptor. Aici am ales varianta la cuptor.
Pentru legumele sote : Folosim ciuperci, ardei gras, vanata si dovlegel
Ciupercile
Valoare nutritionala 21 calorii la 100 grame ciuperci crude.
Compozitia de baza: Seleniu, vitamina B2 (riboflavina), triptofanul, vitamina B5,
potasiu, fosfor, zinc, mangan, magneziu, fier, cupru, calciu si fibre.
Pulpa este carnoasa, cu pielita de deasupra alba si lucioasa.
Se poate pregati la gratar, prin inabusire sau sotare, prajire sau la cuptor. Aici am ales
prin sotare.
Ardeiul
Valoare nutritionala 24 calorii la 100 grame (pulpa)
Compozitia de baza: Apa 92% restul proteine, vitamina C, calciu, fosfor, magneziu,
zahar, cenusa, celuloza. grasimi, fier, magneziu, vitaminele C, B1, B2
Ardeiul gras are un gust aromat si usor amarui daca este din cel verde la culoare (nu
galben, portocaliu sau rosu). Sanatos si proaspat are un aspect lucios.
Pulpa are in medie aceeasi grosime, o consistenta crocanta si o pielita tare.
Se poate pregati la gratar, prin inabusire sau sotare, prajire sau la cuptor. Aici am ales
prin sotare.
Vanata
Valoare nutritionala 24 calorii la 100 grame (pulpa).
Compozitia de baza: apa 95%, un continut ridicat de fibre solubile, acid folic, potasiu,
magneziu, vitamina C, K, B6, tiamina, niacina,
Vanata are un gust aromat si usor intepator cand este proaspata. Este tare la atingere.
Are o consistenta unui cauciuc plin. Sanatoasa si proaspata are un aspect lucios si o
culoare indigo intensa.
Se poate pregati la gratar, prin inabusire sau sotare, prajire sau la cuptor. Am ales prin
sotare.
Dovlecelul
Valoare nutritionala 12 calorii la 100 grame (pulpa).
Compozitia de baza: apa 95%, o mare cantitate de vitamina B9, A, magneziu si fosfor.
Dovlecelul are un gust aromat si dulce cand este proaspat. Are consistenta medie spre
tare. Sanatos si proaspat are un aspect lucios si o culoare alb-verzuie.
Se poate pregati la gratar, prin inabusire sau sotare, prajire sau la cuptor. Am ales prin
sotare.
Lamaia
Valoare nutritionala 29 calorii la 100 grame.
Compozitia de baza: apa 87%, protein, hydrate de carbon. acid citric, acid malice,
citrate de calciu, citrate de potasiu, fosfor, fier, siliciu, mangan, cupru, calciu,
vitaminele A, B1, B2, B3, D, E, PP. In coaja contine ulei volatil care este compus din
limonen, pinen, camfor, felandren, acetat de linalol.
Lamaia are un gust foarte aromat si acru. Are consistenta tare, culoare galbena, aspect
lucios.
Unt de masa – 82%
Valoare nutritionala 738 calorii la 100 grame.
Compozitia de baza: grasime 80-82%, apa 15,6-17,6%, proteine, calciu, si fosfor.
Contine deasemeni o sursa bogata de vitaminele A, E, K, si D, seleniu,
Are o corpolenta si textura cremoasa, culoare crem, gust dulce.
Usturoi
Valoare nutritionala 137 calorii la 100 grame pulpa.
Compozitia de baza: 84% apa, sulfurat de dallyl, allicin.
Are consistenta mediu spre tare, culoare crem si gust intepator picant.
Condiment – piper negru
Valoare nutritionala 255 la 100grame.
Compozitia de baza: apa, proteine, lipide, carbohidrati, fibre.
Are consistenta solida, culoare maronie, gust iute.
Sare de mare
Valoare nutritionala 0
Compozitia de baza: clorura de sodiu 98%, magneziu, calciu, fier, fosfor.
Are consistenta solida sticloasa, culoare alba, gust sarat.

Vase, ustensile si utilaje

Arzator cu flacara sau electric, gratar cu flacara sau electric, cutit de bucatarie, cutit de
peste daca nu este deja file, 2 tocatoare (cel pentru peste de culoare albastra si cel
pentru legume de culoare verde), castroane, tigaie adanca (wok), farfurie sau platou,
paleta, hartie cerata, foarfeca.
OPERATII PREGATITOARE (prelucrare primara)
Lupul de mare mare proaspat se spala cu apa, se lasa la scurs pe o paleta inclinata sau
intr-o sita si apoi se pune pe tocator pentru preparare.
Lupul de mare congelat de preferinta se scoate din congelator si se lasa afara sau in
frigider pana se decongeleaza. Timpul decongelarii este in functie de cat de mare este
pestele. In cazul in care decongelarea trebuie sa fie facuta rapid, lupul de mare se lasa
in apa rece timp de o ora. In acest fel decongelarea are avantajul ca este mai scurta si
evita pierderea in greutate a produsului.
Dupa decongelare se taie cu foarfeca inotatoarea dorsala, aipioarele si varful cozii. Se
eviscereaza. Se spinteca pe mijlocul abdomenului de la coada la cap, se scot
intestinele cu atentie, dupa care se scot branhiile, iar la cap se indeparteaza si osul
amar, care se afla intre cap si corp. Se spala iar, repede, in jet de apa rece si apoi se
lasa pe un gratar ca sa se scurga apa din el. Se trece imediat la prelucrarea tehnica.
Prelucrarea preliminara a lupului de mare determina pierderi cantitative in medie de
25 – 30% din greutatea totala a pestelui.

Legumele se spala, se indeparteaza cotoarele, semintele si cozile si se taie bucati de

maxim un centimetru cub. Nu se curata de coaja.
Prelucrarea preliminara a legumelor determina pierderi cantitative in medie:
– la ardei de 10 % din greutate;
– la vanata de 15 – 20% din greutate;
– la dovlegel de 15 – 20% din greutate.

Ciupercile se spala, se rup piciorusele si se taie cubulete la fel ca si legumele.

Prelucrarea preliminara a ciupercilor determina pierderi cantitative in medie de 10 %
din greutatea totala a ciupercilor.

Lamaia se spala, sterge, taie felii jumate din ea si se stoarce cealalta jumatate pentru
servirea de la final.
Prelucrarea preliminara a lamaii determina pierderi cantitative in medie de 50 – 55%
din greutatea totala a lamaii.

Usturoiul se curata si taie bucati mari.

Prelucrarea preliminara a usturoiului determina pierderi cantitative in medie de 5 %
din greutatea totala a usturoiului.

Orezul alb decorticat se alege de corpurile straine si se spala. Nu are pierderi la

prelucrarea preliminara.

PROCES TEHNOLOGIC (tehnologia de preparare finala)

Lupul de mare:
Prelucrarea finala prin frigere a lupului de mare determina pierderi cantitative in
medie de 30 – 35 % din greutatea totala a pestelui.
Pentru 100 de grame de lup de mare produs finit se recomanda aproximativ 170 grame
proaspat.
Frigerea pe gratar. Se unge cu ulei pe o parte si alta si se aseaza pe o hartie cerata de
bucatarie peste gratarul incins in prealabil la 180 grade C. Se va frige pe ambele parti.
In medie ia intre 3 si 5 minute fiecare parte (depinzand de grosimea feliei de peste).
Se va verifica printr-o usoara ridicare cu o paleta. Cand va forma o crusta rumenita
aurie atunci se va intoarce pe partea cealata.
In cazul unui peste intreg carnea va fi fripta cand se va desprinde cu usurinta de pe
os. Si acest lucru se va face usor cu cutitul intr-o parte pentru a nu strica aspectul
estetic.
La sfarsitul tratamentului termic se sareaza.

Legumele sote:
Prelucrarea finala prin sotare a legumelor determina pierderi cantitative in medie de
20 – 25 % din greutatea totala a legumelor.
Pentru 100 de grame de legume sote se recomanda aproximativ 140 grame legume
proaspete.
Se topeste untul intr-o tigaie si se arunca usturoiul taiat felii. Cand usturoiul devine
mai galbui (maxim 2 minute) si uleiul emana un miros aromat, scoatem usturoiul cu o
sita si aruncam in tigaie legumele si ciupercile taiate cubulete. Se lasa sa se patrunda
bine invartind tava ca pentru clatite. Le aruncam in sus si le prindem iar. Reusim
astfel sa pastram intregi ciupercile si legumele. Folosind ustensilele de intors obisnuite
riscam sa le strivim.
Timpul de prajire este 15 minute maxim si temperatura flacarii 170 grade C. Spre
final se sareaza si condimenteaza cu piper negru.
Se dau de pe foc inainte de a se inmuia.
Orezul alb decorticat:
Prelucrarea finala prin fierbere la cuptor a orezului nu determina pierderi cantitative
din greutatea lui totala.
Pentru o portie de orez se recomanda 100 grame. Intr-o cratita pentru o unitate de
orez se pun doua jumate de apa, sare si un bob de unt. Se preincalzeste cuptorul la 200
grade C si se micsoreaza la 180 cand bagati oala cu orez. Timpul de fierbere este de
40-45 minute.

INDICI DE CALITATE A PRODUSULUI

standard de referinta
Nu exista un standard de referinta
descrierea produsului finit
Lup de mare intreg (sau file) la gratar cu legume sote si orez. Optional cu suc de
lamaie si usturoi.
caracteristici organoleptice
Pestele trebuie sa-si mentina forma, la exterior culoarea brun roscata, daca este bine
patruns termic. La interior carnea alba trebuie sa aiba consistenta suculenta si culoare
omogena si sa se desprinda usor de pe os. Mirosul sa fie specific preparatului si cu un
gust delicat dar nu inecacios.
Legumele si ciupercile trebuie sa-si pastreze forma, culoarea cat mai apropiata de cea
naturala, mirosul specific si sa fie bine patrunse termic. La consistenta trebuie sa fie
usor tari si suculente. Iar condimentul (piperul) folosit atat doar cat sa sporeasca forta
gustului, nu in exces pentru a denatra gustul produsului.

La servire lamaile trebuie sa aiba o consistenta ferma.

caracteristici fizico-chimice
Umiditate maxim 50%, clorura de sodiu maxim 1,5%, grasime minim 16%, proteine
minim 20%.
caracteristici microbiologice
Bacterii coliforme maxim 10g, escherichia coli absent, salmonella absent, stafilococ
cuagularo/pozitiv absent,bacterii sulfito-reducatoare maxim 1g.
reguli de verificare a calitatii
– pentru pestele rumenit la suprafata iar in interior crud, cauza este temperatura prea
mare a gratarului iar remediul este inabusirea in putin lichid pana cand este facut la
interior.
– pentru pestele sfaramat sau prea ars, cauza ar fi depasirea timpului termic, sau
expirarea termenului de garantie a pestelui. Nu se va da produsul la consum. Nu exista
remedieri.

– legumele moi si insuficient tinute pe foc sunt de la nerespectarea timpului de prajire.

Se poate mari acest timp pana ele se patrund.

– legumele foarte moi sau arse nu se mai dau la consum. In acest caz s-a depasit
timpul de prajire ori sa foosit unt/ulei prea mult. Nu se va da produsul la consum. Nu
exista remedieri.

– pentru orezul nefiert, cauzele sunt doua. Ori apa prea putina, ori timpul prea scurt de
fierbere. In primul caz se suplimenteaza cu apa iar in cel de-al doilea se prelungeste
fierberea.

– orezul ars nu se mai da la consum. In acest caz s-a depasit timpul de tinere in cuptor.
Nu exista remedieri.
– miros si gust neplacut la final. Cauze ar putea fi: untul ranced folosit, cantitatea de
condiment prea mare. Nu se va da produsul la consum. Nu exista remedieri.

Verificarea calitatii se face la fiecare lot produs prin verificarea proprietatilor

senzoriale. A celor fizico-chimice si microbiologice se verifica pe probele martor in
caz de litigiu la un laborator autorizat.

mod de prezentare si de servire

Lupul de mare se serveste pe un platou alb alaturi de legumele sote si orez si ornate cu
lamaie. Alaturi se ofera suc de lamaie si usturoi optional.
Se serveste cu vin alb sec.

durabilitate minimala
Se serveste imediat dupa preparare, dar nu mai tarziu de 4 ore.
Depozitarea se face in stare calda in recipient special (curat, dezinfectat, lipsit de
mirosuri straine si care nu prezinta urme de produse toxice) de mentinere in stare
calda la minim 63 grade C. In aceleasi conditii se si transporta in cazul in care servirea
se face in alta locatie fata de cea a prepararii. Nu se raceste brusc isi pierde din
calitatile nutritive.
documente
Certificat de calitate/buletin de analiza
Declaratie de conformitate
bibliografie folosita
http://www.international.nordsee.com/ro/themen/216/Sea%20bass
http://www.zooland.ro/lupul-de-mare-sau-dicentrarchus-labrax-1494
http://www.dietetik.ro/ciupercile/3023.html
http://dieta.romedic.ro/aliment/dovlecel
http://dieta.romedic.ro/aliment/vanata
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/ardeiul-gras-334077.html
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/merceologie/caracteristica-merceologica-a-
untului-231913.html
http://www.terapii-
naturiste.com/plante/plante_medicinale/Lamaiul.htmhttp://dieta.romedic.ro/aliment/pi
per-negru
http://bodygeek.ro/ardeiul-gras-este-bogat-in-substante-nutritive-si-eficient-pentru-
pierderea-in-greutate
http://agroalimenta.info/tehnologia-de-obtinere-untului
http://www.frunza-verde.ro/tabel-cu-calorii
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/calorii/cate-calorii-si-ce-elemente-nutritive-
contine-orezul-1156104
EVALUEAZĂ:
 Evalueaza
PARTAJEAZĂ ASTA:

 Facebook

 Listare

 Google

 Twitter

 Email

 Pinterest

 Mai mult

SIMILARE
Midii cu orezÎn "Fructe de mareeee..."
Midii cu garnitura de fasole verde si orezÎn "Fructe de mareeee..."
Incondeierea oualor de Paste!În "Oua si atat :-)"

This entry was posted in Altceva and tagged legume sote, lup de mare, orez, peste.
Bookmark the permalink.

TI-A PLACUT?

 CAUTI CEVA ANUME?

Cauta
Căutare:
 CE AVEM IN … CAMARA?

 Altceva
 Cu carne
 Si pestele ne place!
 Fructe de mareeee…
  Gustarele simple si rapide
 Vegetariene
 Garnituri si nu numai
 Oua, lapte, branza si neaparat, zahar
 Placeri vinovate cu ciocolata
 Inghetata
 Mere, mere, mere
 Prajiturele mititele
 De tot felul
 Saratele de tot felul
 Bauturi delicioase
 PAREREA TA

Adina on Tort de bezea sau „tortu…

Delia Ch on Tort de bezea sau „tortu…

catalina on Tort de bezea sau „tortu…

Anonim on Turta cu nuca de Craciun sau…

catalina onIncondeierea oualor de Pa…

 ANUNTA-MA CAND APAR NOUTATI

RSS - Articole
 TRIMITE-MI MAIL CAND APAR NOUTATI

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Follow