Scoică este denumirea dată mai multor specii de moluște bivalve care au corpul moale,

ocrotit de două valve calcaroase, de obicei cenușii, care formează scheletul extern.
Scoica face parte din încrengătura moluștelor. Această încrengătură reprezintă,
după artropode, a doua mare grupă de nevertebrate (animale fără schelet), cuprinzând peste
50.000 de specii. Scoicile se găsesc atât în râuri, lacuri, cât și în mări și oceane. Ca toate
moluștele, scoicile au corpul moale, dar sunt dotate cu o manta, în care se produc
substanțele din care se formează cochilia. Aceste moluște își creează respectivul înveliș de
protecție din carbonat de calciu, astfel că respectiva cochilie continuă să crească pe toată
durata vieții animalului. Studiul scoicilor se numește conchiliologie.
Moluștele cu cochilie se regăsesc, conform planului de mai sus, în subîncrengătura
Conchifera, mai precis în clasa gasteropodelor, scafopodelor și bivalvelor.