O alimentatie sanatoasa presupune consumarea tuturor principiilor nutritive: glucide, lipide si

proteine. Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale, fructe,
legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O alimentație sănătoasă implică
reducerea consumului de alimente bogate în colesterol.

Pentru a fi sănătoși trebuie să consumăm și alimente sănătoase. Pe lângă stilul de viață activ și
lipsa exceselor de orice fel, o dietă bazată pe alimente sănătoase contribuie din plin la buna funcționare
a organismului, la păstrarea tonusului bun și la menținerea sănătății fizice și psihice. Adoptarea unui
stil de viata sanatos previne apaitia obezitatii, cancerului, bolilor cardio-vasculare si a diabetului
zaharat.

In vederea adoptarii unei alimentatii snatoase trebuie sa respectam anumite reguli:

1. Sa luam în fiecare zi micul dejun

La începutul unei zile, după o noapte de repaus alimentar, dar în care organismul nostru a
continuat să funcţioneze, deci să consume energie, este un gest absolut firesc şi necesar să ne
alimentăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare de a rămâne sănătoşi şi de a preveni o serie
de afecţiuni – s-a observat o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare la persoanele care nu
obişnuiesc să mănânce micul dejun. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem
să ne reglăm mai bine ritmul meselor şi cantităţile de alimente pe care le vom consuma pe durata
întregii zile

` Cei care nu obişnuiesc să ia micul dejun au un risc mai crescut de a creşte în greutate,
iar în istoricul celor mai multe persoane cu obezitate se regăseşte lipsa micului dejun pe o durată
de ani de zile. Deşi unii oameni sunt obişnuiţi să îşi înceapă ziua doar cu o cafea, ideal este să
o savurăm după micul dejun. O cană de cafea stimulează metabolismul şi determină o activitate
mentală mai intensă pe parcursul zilei.

2. Sa consumăm alimentele adecvate

Baza alimentaţiei noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală.
Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă. Şi fructele de asemenea, însă ele ar trebui
privite mai curând ca o completare a alimentaţiei, mai ales atunci când există probleme cu
greutatea corporală. Motivul este cantitatea mai mare de zaharuri pe care acestea le conţin şi o
valoare calorică mai crescută.

Cantitatea minimă de legume şi fructe pe care ar trebui să le consumăm zilnic pentru a ne

menţine starea de sănătate este de 5 porţii (o porţie este considerată a avea în jur de 80 de
grame). Din categoria alimentelor de origine animală nu ar trebui să ne lipsească lactatele, sursă
valoroasă de proteine de bună calitate, calciu şi alţi micronutrienţi, ouăle, peştele şi, în mai mică
măsură, carnea.

3. Sa luam mereu în calcul beneficiile nutriţionale

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezintă doar o sursă de plăcere – probabil cea
mai la îndemână. Pentru o fracţiune mai mică, principala preocupare legată de alimentaţie este
cea privind aportul de energie, respectiv conţinutul caloric al preparatelor. Însă realitatea este
că în cazul celor mai mulţi dintre oameni, adevărata problemă nu constă în faptul că mănâncă
prea multe calorii, ci că îşi asigură prea puţini nutrienţi importanţi, ceea ce face ca organismul
lor să ceară permanent mai multă hrană.

Trebuie să ne orientăm către alimente cu densitate nutriţională mare şi să evităm alimentele şi

preparatele cu calorii goale, care aduc o cantitate mare de energie, fără ca aceasta să fie
însoţită de micronutrienţi importanţi. Cafeaua solubila este un exemplu de aliment adecvat,
pentru că aduce o cantitate semnificativă de antioxidanţi şi în acelaşi timp, o cantitate redusă
de energie.

Cea mai mare greseala facuta in domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiva a hidratiilor
de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc in: zahar, dulciuri, faina si
bauturi alcoolice. Acestea se transforma in organism in depuneri de grasimi. Este foarte
important si modul in care combinam alimentele deoarece digestia are loc mai usor daca
sucurile gastrice prelucreaza un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc
mai bine cu carnea, decat cele care contin amidon, deaorece acestea din urma se digera in
mediu alcalin, spre deosebire de carne careia ii trebuie un mediu acid. O hrana sanatoasa este o
hrana proaspata, variata, bogata in substante vitale, alcalina, cu multe vitamine, cu saruri
minerale si oligoelemente. Se recomanda utilizarea hranii care nu a fost congelata, conservata,
rafinata, evitandu- se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi: zaharul rafinat,
faina alba, uleiul rafinat, conservele.

Cel mai indicat este ca alimentele sa fie preparate la aburi, prin fierbere in apa sau la cuptor,
ele pastrandu-si gustul,culoarea si valoarea nutritiva. Afumarea alimentelor si prajirea lor in
grasime animala sau ulei incins produce la suprafata acestora o crusta maronie (care este o
oxidare toxica), precum si deseuri grasoase, care sun cauza tulburarilor digestive si a gravelor
probleme de sanatate (ateroscleroza, bolile canceroase).

Ar trebui respectate cateva principii privind modul in care ne alimentam sanatos:

-sa mancam incet, avand timp suficient pentru consumarea mancarurilor, fara intreruperi
(ridicarea de la masa pentru rezolvarea altor probleme|)

-cu 15-20 minute inainte de masa principala se poate consuma o salata sau un mic aperitiv,
pentru a micsora senzatia de foame, marind satietatea

- se mananca la ore fixe

-nu se sare peste mese

-se mesteca mult si bine , hrana trebuind faramitata inainte de a se inghiti, pentru a usura
munca stomacului

- nu se beau lichide in timpul meselor, deoarece digestia este mai dificila, producandu-se
mai mult acid in stomac

-se mananca numai cand pare senzatia de foame, fiind interzisa consumarea alimentelor de
plictiseala

-portiile de mancare sa fie moderate

 In concluzie, in viziunea mea alimentatia reprezinta domeniul in care se fac cele mai grave
erori. Omul modern se hraneste intr-un mod nesanatos, mananca prost si mult. Asa se face ca o
persoana din doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii normale).
Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, si a aparatului motor, in special asupra jumatatii
inferioare a corpului. Cu cat excesul in greutatea este mai mare cu atat creste si procentul
persoanelor care sufera de maladii coronariene (angina pectorala, infarct miocardic,
ateroscleroza). sau de afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul de colon, gastric. O alimentatia
sanatoasa, alaturi de minim 30 de minute de activitate fizica pe zi ne ajuta sa ne mentinem o
greutate normala si scade incidenta de aparitie a multor boli.