Sunteți pe pagina 1din 134

INTRODUCERE ÎN UTILIZAREA CALCULATOARELOR

(ŞI A APLICAłIILOR MS OFFICE)

1

CUPRINS

Capitolul 1. Concepte de bază în tehnologia informaŃiei

5

1.1 IniŃiere în calculatoare

5

1.1.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare

6

1.1.2 Tipuri de calculatoare

7

1.2 Hardware

9

1.2.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul

10

1.2.2 Dispozitive de intrare/ieşire

11

1.2.3 Stocarea informaŃiilor

13

1.2.4 Dispozitive optice

15

1.2.5 Dispozitive electromagnetice

16

1.3 Software

17

1.3.1 Sistemul de operare

17

1.3.2 Compilatoare / interpretoare

17

1.3.3 Programele de aplicaŃii

17

1.4 NoŃiuni de ergonomie:

18

1.5 Securitatea, Copyrightul şi legea

20

1.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor

20

1.5.2 Viruşii de calculator

20

1.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator

22

Capitolul 2. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor

23

2.1. Paşi în pornirea, oprirea şi repornirea calculatorului

23

2.2. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop)

25

2.2.1 Reglarea datei şi orei

26

2.2.2 Reglarea volumului

26

2.2.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului

28

2.2.4 Sistemul de bază al calculatorului

29

2.3. Structura Harddisk-ului

31

2.3.1 PartiŃiile

31

2.3.2 Calea de salvare

33

2.4. Lucrul cu directoare / fişiere

33

2.4.1 Crearea şi (re)denumirea unui director

33

2.4.2 Decuparea, copierea şi lipirea unui dosar

35

2

Capitolul 3. Procesare de text – Microsoft Word

37

3.1 Lansarea aplicaŃiei WORD

37

3.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD

38

3.2.1 Bara

de

titlu

38

3.2.2 Bara de meniu

39

3.2.3 Bara de instrumente

40

3.2.4 Rigla

40

3.2.5 Bara cu instrumente de desenare

41

3.2.6 Barele de derulare

41

3.2.7 Bara de status

 

41

3.3 Deschiderea şi salvarea unui document

42

3.3.1 Deschiderea unui document deja existent

43

3.3.2 Salvarea unui document nou creat

44

3.3.3 Închiderea documentului

45

3.3.4 Vizualizarea documentului

46

3.4 Formatǎri de text în Microsoft Office Word 47

3.4.1. Ştergerea textului

 

48

3.4.2 Explicarea barei standard de instrumente

49

3.4.3 Aldin, cursiv şi subliniere

50

3.4.4 Decuparea, copierea şi lipirea textului

51

3.4.5 Găsirea – înlocuirea textului

52

3.4.6 Stabilirea tipului şi dimensiunii fonturilor

53

3.4.7 Alinierea textului

 

54

3.4.8 SpaŃierea pe verticală

56

3.4.9 Tasta TAB

 

57

3.4.10 Numerotare şi marcatori

58

3.5 Imprimarea

59

3.6 Tabele

60

3.6.1 Desenarea unui tabel

60

3.6.2 Inserarea unui tabel

 

61

3.6.3 Inserarea

unei

imagini

64

3.7 AplicaŃie – realizarea unui CV

66

Capitolul 4. Microsoft Excel

68

4.1 Prezentare generală

68

4.1.1 Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel

68

4.1.2 Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel

69

4.1.3 Deschiderea unui registru de calcul nou

74

4.1.4 Salvarea unui registru de calcul

76

4.1.5 Introducerea şi editarea de date într-un registru de calcul

77

4.1.6 Închiderea unui registru de calcul

80

4.2 Utilizarea formulelor şi funcŃiilor în Microsoft Excel

81

4.3 Grafice şi Diagrame în Microsoft Office Excel

87

4.4 AplicaŃie – tabele şi diagrame

94

3

Capitolul 5. Prezentări cu Microsoft Office Power Point

97

5.1. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Power Point

97

5.2 Elementele ferestrei Power Point

98

5.3 Vedere generală asupra aplicaŃiei Power Point

100

5.3.1 Crearea diapozitivelor noi

101

5.3.2 Schimbarea unui diapozitiv

102

5.3.3 Aplicarea formei diapozitivului

102

5.3.4 Vizualizare sortare diapozitive

103

5.3.5 Rularea prezentării

107

5.3.6 Inserare imagini, tabele şi alte elemente grafice

108

5.3.7 AnimaŃie şi alte efecte speciale

109

5.3.8 Imprimarea diapozitivelor

112

Capitolul 6. InformaŃie şi comunicare

113

6.1 ReŃele de informaŃii

113

6.1.1 Istoria reŃelelor de calculatoare

113

6.1.2 LAN / MAN / WAN

113

6.1.3 ReŃeaua telefonică şi calculatoarele

114

6.2 Internetul

115

6.3 AplicaŃie 1 – crearea şi utilizarea unei adrese de e-mail

117

6.4 AplicaŃie 2 – utilizarea unui motor de căutare

130

Bibliografie

134

4

Capitolul 1. Concepte de bază în tehnologia informaŃiei

1.1 IniŃiere în calculatoare

Mică istorie IT. AplicaŃii:

Dezvoltarea calculatoarelor a început aproape de mijlocul secolului XX; în continuare vǎ prezentǎm câteva etape mai importante care formeazǎ ceea ce putem numi istoria veche:

În 1940, calculatoarele erau aparate electromecanice de foarte mari dimensiuni, care dădeau de multe ori erori. Acestea ocupau spaŃii mari şi aveau nevoie de aer condiŃionat ca sa poată funcŃiona.

În 1947 – apare tranzistorul din material semiconductor, ceea ce duce la reducerea dimensiunilor unui calculator, acesta devenind mult mai fiabil şi mai de încredere.

În 1950 – companiile încep să utilizeze primele versiuni ale calculatoarelor (mainframe-uri).

Spre sfârşitul anilor ‘50 apare circuitul integrat, care combină mai mulŃi tranzistori (acum milioane), pe o bucată mică de material semiconductor.

La sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70, apar minicalculatoarele …totuşi foarte mari faŃă de standardele de azi. Minicalculatoarele au fost introduse în universităŃi şi alte instituŃii de învăŃământ pentru că erau ieftine. Acestea erau accesibile şi proiectate pentru a putea suporta modificări ulterioare, ceea ce a atras un grup de entuziaşti cunoscuŃi sub numele de „hackeri”. Aceşti hackeri nu trebuie confundaŃi cu cei din zilele noastre. Aceştia erau plini de entuziasm faŃă de dezvoltarea calculatoarelor, oameni care intenŃionau să realizeze programe mai bune, mai rapide şi mai elegante. Ei sunt cei care au pornit revoluŃia calculatoarelor personale.

În anii ’70 – mainframe-urile şi minicalculatoarele erau prezente în toate companiile şi principalele departamente. Au reprezentat soluŃii noi şi eficiente şi au crescut eficienŃa în afaceri.

La mijlocul anilor ´70 a apărut o nouă tehnologie: miniprocesorul. Acesta folosea multe tranzistoare conectate pe o componentǎ de siliciu pentru a realiza un dispozitiv de calcul care a devinit rampa de lansare pentru dezvoltarea actualelor calculatoare.

În 1977, la compania Apple (compania născută în garajul legendarilor Steve Jobs şi Steve Wozniack), apare microcalculatorul Mac. De notat este faptul că numele de calculator personal încă nu exista, primul fiind numit astfel în 1981, când apare primul PC, al companiei IBM, moment din care putem vorbi de istoria modernă în IT.

5

În perioada ulterioară, calculatoarele Mac şi PC au cunoscut întâi o răspândire foarte largă în mediul afacerilor şi apoi la utilizatorii casnici (se estimează că în lume există cam un calculator la 6 persoane), modificând toate noŃiunile despre eficienŃa muncii şi, de ce nu, despre distracŃie si petrecerea timpului liber . S-au dezvoltat astfel încat au devenit din ce în ce mai rapide, mai fiabile, mai accesibile, au apǎrut tot mai mulŃi operatori şi dezvoltatori în domeniul IT ( programe, aplicaŃii, infrastructură, tehnologii, etc.). AplicaŃiile s-au dezvoltat pe o plajǎ foarte largă, s-au interconectat, au apǎrut standarde comune, agenŃii de coordonare şi eficentizare a acestui spaŃiu virtual.

AplicaŃiile calculatorelor sunt multiple şi acoperǎ aproape toate domeniile, de la inginerie, continuând cu educaŃia şi terminând cu arta:

folosirea unui editor de texte pentru crearea de materiale şi prezentarea lor într-o formă tipărită (ex. Microsoft Office Word, Open Office Writer).

crearea graficelor, tabelelor şi diagramelor şi folosirea lor în prezentări tipărite sau alte forme digitale variate (ex. Microsoft Office Excel, Open Office Spreadsheet).

folosirea unor baze de date pentru a uşura munca (ex. Microsoft Office Access).

folosirea aplicaŃiilor de prezentǎri (Microsoft Power Point) pentru a face un curs mai atractiv.

folosirea comunicaŃiei prin Internet şi poşta electronică pentru a accesa şi schimba informaŃii.

editarea unor imagini (de la binecunoscutul MS Paint pânǎ la aplicaŃiile mai complexe, bi- sau tri-dimensionale : Photoshop, Corel, 3D Studio Max, Bryce 3D, Maya, Poser, etc.).

Pe lângǎ acestea mai existǎ aplicaŃiile speciale de genul complilatoarelor, folosite la dezvoltarea de alte aplicaŃii.

1.1.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare

Atunci când ne referim la un calculator, luǎm în considerare douǎ elemente:

hardwareşi „software” .

Hardware – reprezintă numele generic dat totalitaŃii părŃilor fizice ale unui calculator. Este suportul fizic pe care rulează o platformǎ (ex. Windows, Linux, Solaris, Unix, etc.), programele şi aplicaŃiile. La acestea douǎ vom face referire pe parcursul cǎrŃii.

Software reprezintă totalitatea programelor care rulează pe un calculator.

IT – acronimul pentru Information Technology (tehnologia informaŃiei).

* Ex. – printr-o analogie grosierǎ, corpul uman poate fi considerat partea de hardware, iar totalitatea cunostinŃelor noastre reprezintǎ partea de software.

6

1.1.2 Tipuri de calculatoare

Din punctul de vedere al hardware-ului, există mai multe tipuri de calculatoare:

A. Statice :

Server - folosit ca şi coordonator, în cazul în care există o reŃea de calculatoare; are capacitate de lucru foarte mare, viteză mare, poate susŃine aplicaŃii diverse şi controlează traficul în reŃea (ex. în birouri).

Desktop („personal calculator” - PC) – folosite, în general, atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru uz casnic; au diferite forme şi mărimi – tendinŃa este de a le minimaliza pentru un spaŃiu tot mai mic; nu au o putere foarte mare dar au o aplicabilitate foarte largă.

Workstations – folosite pentru aplicaŃii în inginerie (cad / cam), dezvoltare de software etc., în general pentru tot ceea ce necesită o viteză şi o putere moderate, capacităŃi grafice de înaltă calitate.

Thin client – este un terminal inteligent cu capacităŃi de procesare locale, care se conectează la un server printr-o reŃea şi care poate accesa şi lucra cu diferite aplicaŃii aflate pe server (monitor + tastatură + mouse).

THINCLIENT PC WORKSTATION PC DESKTOP PC
THINCLIENT PC
WORKSTATION PC
DESKTOP PC

B. Mobile:

Fig. 1 Tipuri de calculatoare statice

Laptop sau notebook – oferă mobilitate, viteză şi capacitate de lucru comparabilă cu un desktop sau un workstation, în funcŃie de scopul pentru care a fost creat.

7

NOTEBOOK TABLET PC POCKET PC Fig. 2 Tipuri de calculatoare mobile ∑ Tablet PC -

NOTEBOOK

NOTEBOOK TABLET PC POCKET PC Fig. 2 Tipuri de calculatoare mobile ∑ Tablet PC - notebook
NOTEBOOK TABLET PC POCKET PC Fig. 2 Tipuri de calculatoare mobile ∑ Tablet PC - notebook

TABLET PC

POCKET PC

Fig. 2 Tipuri de calculatoare mobile

Tablet PC - notebook cu aceleaşi caracteristici, care integrează tehnologia „pen” – stilou

Pocket PC – un mini calculator care încorporeazǎ caracteristicile unui calculator personal (cel puŃin la nivel de software), totul la dimensiuni foarte reduse.

Din punctul de vedere al software-lui, rolurile nu sunt la fel de bine delimitate. În funcŃie de aplicaŃiile care rulează pe unitatea respectivă, acesta poate îndeplini, la un moment dat, rol de server sau de desktop. Ca şi tipologie, serverele pot fi de mai multe feluri:

Server pentru baze de date

Server pentru e-mail

PPTP server etc.

8

1.2 Hardware

Orice calculator are în comun cu celelalte calculatoare elementele de hardware (placa de bază, procesor, harddisk, etc.), diferenŃa între calculatoare făcându-se în funcŃie de producǎtorul, versiunea, performanŃele componentelor lui.

Un calculator idealizat poate fi astfel reprezentat : Stocarea Procesorul informaŃiei Dispozitive intarare / ieşire
Un calculator idealizat poate fi astfel reprezentat :
Stocarea
Procesorul
informaŃiei
Dispozitive
intarare / ieşire
MAGISTRALA

Figura 3. Calculatorul idealizat

CPU – unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei, în care se execută calculele pe baza tactului unui ceas (procesorul);

Dispozitive de intrare (mouse, tastatură, light pen, etc.);

Dispozitive de ieşire (unităŃi de afişare video, imprimante, difuzoare, sintetizatoare de voce);

Dispozitive de stocare a informaŃiei (memorii, hard disk, cd/dvd rom, cartuşe, dischete);

Magistrala – echivalentul unei autostrǎzi (diferenŃa constǎ în faptul cǎ prin traseele acesteia „curge” informaŃia);

Dispozitive periferice – dispozitive care se pot decupla de la calculator fără a se închide în prealabil. Toate sunt alimentate prin intermediul sursei de alimentare.

Toate sunt alimentate prin intermediul sursei de alimentare. Figura 4. Placa de baz ǎ ş i

Figura 4. Placa de bazǎ şi sursa unui calculator

9

1.2.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul

Procesorul reprezintǎ „creierul” calculatorului şi este locul în care au loc cele mai multe operaŃii. Există mai multe tipuri de procesoare, în funcŃie de firma care le produce (ex. Intel, AMD), fiecare cu diverse modele (Pentium, respectiv Duron, Athlon, Celeron, etc.). Viteza procesorului se măsoară în MHz (frecvenŃa de prelucrare a informaŃiei). În general, există un singur procesor, dar în cazul staŃilor de lucru mai puternice, pot fi două sau mai multe.

ilor de lucru mai puternice, pot fi dou ă sau mai multe. Figura 5. Exemplu: Tipuri

Figura 5. Exemplu: Tipuri de procesoare.

În continuare vǎ prezentǎm modalitatea în care se realizează, în mod ideal, transferul informaŃiei şi prelucrarea ei în CPU:

RAM / ROM / HDD

MOUSE / TASTATURA / MONITOR

CPU MEMORIE INTERFEłE
CPU
MEMORIE
INTERFEłE

MAGITRALA

Figura 6. Transferul informaŃiei în CPU

10

În mod constant, informaŃia şi electricitatea se transferǎ în continuu în CPU (atunci când calculatorul este pornit), iar comunicarea în cadrul unităŃii se realizeazǎ prin intermediul magistralei de date, dupǎ urmǎtorii paşi:

InstrucŃiuni de boot – datele se salvează în memoria ROM până în momentul în care sunt trimise în afară (cineva porneşte calculatorul).

AplicaŃiile software – pornesc de pe floppy disk, hard disk, CD-ROM drive, placă de reŃea după ce, în prealabil, au fost încărcate în memoria RAM.

RAM & ROM – comunicǎ în mod constant cu CPU, prin intermediul magistralei.

InformaŃiile despre aplicaŃii – se pǎstrează în RAM atâta timp cât aplicaŃia este folosită.

Salvarea informaŃiei – se realizează din RAM, într-o formă oarecare de stocare a informaŃiei.

Exportarea informaŃiei – se realizează din RAM şi CPU, prin intermediul magistralei şi al sloturilor de expansiune, la portul serial, paralel (pentru imprimante de obicei), plăci video, de sunet, sau plăci de reŃea (NIC).

1.2.2

Dispozitive de intrare/ieşire

Sunt dispozitivele cu care se pot introduce sau se pot afişa informaŃii în calculator.

A. Dispozitive de intrare – introduc date în calculator (tastatură, mouse – cu sau fǎrǎ cablu (wireless), light pen, joystick, scanner, etc.).

B.Dispozitive de ieşire – afişează rezultatele procesării realizate de calculator. De exemplu:

UnităŃi de afişare video: monitoare (CRT – monitoarele gen „televizor” sau LCD/TFT – monitoarele plate);

monitoare (CRT – monitoarele gen „televizor” sau LCD/TFT – monitoarele plate); Figura 7. Tipuri de monitoare

Figura 7. Tipuri de monitoare

11

(uzuale,

Imprimante

format

mare

de

imprimare,

laser

sau

cu

jet

de

cernealǎ);

Boxe, sintetizatoare de voce.

Dispozitivele de intrare / ieşire se conectează la calculator prin intermediul porturilor de pe placa de bazǎ sau fǎrǎ cablu (wireless, prin infraroşu, bluetooth, etc. ; ex. imprimante, mouse, tastaturi, etc.). Un exemplu pentru porturile de intrare pentru aceste dispozitive este arătat în figura de mai jos:

aceste dispozitive este ar ă tat în figura de mai jos: SURSA -ALIMENTARE TASTATURA MOUSE PORT

SURSA -ALIMENTARE

este ar ă tat în figura de mai jos: SURSA -ALIMENTARE TASTATURA MOUSE PORT PARALEL -imprimante

TASTATURA MOUSE PORT PARALEL -imprimante

BOXE

USB -

imprimante, scannere, memorii

VGA PORT - monitor

Figura 8. Unitatea hard şi porturile pentru conectarea dispozitivelor de intrare/ieşire

pentru conectarea dispozitivelor de intrare/ie ş ire Not ǎ : în general, mufele sunt diferite (ca

Notǎ : în general, mufele sunt diferite (ca mărime şi formă), astfel încât un cablu şi implicit o mufǎ a acestuia nu poate intra decât într-o singurǎ locaŃie în calculator. De asemenea, există :

Coduri de culori, pentru a fi identificate mai uşor poziŃiile (tastatura are cel mai adesea mufa de culoare verde, la fel ca şi mufa care deserveşte conectarea acesteia la calculator şi placa de bazǎ), mufa mouse-ului are culoarea mov, monitorul mufǎ de culoare albastră, boxele au mufa de culoare verde, mufa microfonului este cel mai adesea roz, etc.

12

Simboluri care identificǎ pe spatele unitǎŃii hard (fig.8) echipamentul care se conectează.

1.2.3 Stocarea informaŃiilor

Dispozitivele de stocare a informaŃiilor pot fi permanente sau temporare, în funcŃie de modul în care este reŃinutǎ informaŃia. Exemple de medii de stocare a informaŃiei: memorii, hard disk, discuri optice (cd/dvd-rom), memory stick-uri, etc.

Memoria – tipuri de memorie

Într-un calculator există trei tipuri de memorie:

Memoria ROM (read only memory – memorie care este doar citită) este o memorie permanentă care conŃine programul de start al calculatorului. ROM este nevolatilă, şi anume conŃinutul ei rămâne şi în cazul în care calculatorul este oprit. Este folosită pentru a stoca programe şi date care nu se schimbă.

Memoria RAM (random access memory – memoria care este cititǎ şi pe care, totodatǎ, se şi scrie) este volatilă; conŃinutul ei se şterge în momentul în care se închide calculatorul. Există astfel două tipuri de RAM (SDRAM şi DDRAM)

Exist ă astfel dou ă tipuri de RAM (SDRAM ş i DDRAM) Fig. 9 Exemple de

Fig. 9 Exemple de memorii dinamice

RAM (SDRAM ş i DDRAM) Fig. 9 Exemple de memorii dinamice o memorie de mare vitez

o memorie de mare vitezǎ capabilǎ de

operaŃii complexe care necesitǎ o vitezǎ mare de procesare, este cea mai des

folositǎ în prezent.

Notǎ: Memoria DDR SDRAM este

Memoria cache – este un RAM de mare viteză, rezervat îmbunătăŃirii performanŃelor sistemului, prin reŃinerea informaŃiilor pe care

13

microprocesorul este posibil să le folosească pentru a permite timpi de accesare mai rapizi.

În plus, mai există şi memoria ECC (error correcting code – codul de corectare a erorii), care testează acurateŃea datelor şi corectează erorile.

Bit / byte şi multipli

Pentru a înŃelege diferenŃa între unitǎŃile de stocare a memoriei trebuie sǎ discutǎm întâi de unitatea de mǎsurǎ a acestora. De aceea, trebuie înŃeles faptul cǎ spre deosebire de om, calculatorul foloseşte limbajul binar (0 şi 1). Acesta reprezintǎ un şir de 1 şi 0, şi este singurul înŃeles de calculator; 0 şi 1 reprezintă două stari diferite posibile a unei componente şi sunt cunoscute sub numele de bit. Bitul este unitatea de informaŃie a unui calculator.

Bitul 0 poate însemna 0 volŃi de electricitate

Bitul 1 poate însemna 5 volŃi de electricitate.

Un grup de 8 biŃi este egal cu un byte (octet), care reprezintă un singur caracter de informaŃie.

UNITATEA DE

DEFINIłIA

NUMARUL APROXIMATIV DE OCTEłI (BYTES)

NUMARUL APROXIMATIV DE BIłI (DIGIłI)

INFORMAłIE

Bit (b)

Unitate binarǎ (1sau 0)

1 bit

 

1

bit

Byte (B) – Octet

8 biŃi

1 byte

 

8

biŃi

Kilobyte (KB)

1 kilobyte= 1024 bytes

1000bytes

 

8.000 biŃi

Megabyte (MB)

1 megabyte = 1024 kilobytes = 1.045.576 bytes

1 milion bytes

8

milione biŃi

Gigabyte (GB)

1 gigabyte = 1024 megabytes = 1.073.741.824 bytes

1 miliard bytes

8

miliarde biŃi

Terabyte (TB)

1 terabyte = 1024gigabytes =

1000 miliarde bytes

8000 miliarde biŃi

1.099.511.627.778

bytes

Figura 10. Conversia bit\byte\megabyte\gigabyte\terabyte

14

Not ǎ : traducerea cuvântului byte în limba romanâ este octet. Totu ş i am

Notǎ: traducerea cuvântului byte în limba romanâ este octet. Totuşi am insistat să se folosească noŃiunea din limba englezǎ pentru motivul cǎ acesta este cuvântul uzual în limbajul IT, folosit pentru a exprima capacitatea unei unităŃi de stocare a memoriei.

Măsurarea memoriei se face în MB (Megabyte) sau GB (Gigabyte). Mărimea memoriei poate varia în funcŃie de tipul PC-ului: de la 32 MB (Pentium 2) la 2 GB şi mai mult pentru calculatoarele de putere mai mare. În ceea ce priveşte viitorul, la ritmul în care evolueazǎ calculatoarele şi industria IT, orice predicŃie ar fi mai mult o presupunere. Aşa cǎ nu ne hazardǎm sǎ afirmǎm cum vor arǎta calculatoarele în viitor. Cu siguranŃǎ însǎ cǎ vor fi tot mai mici ca şi dimensiuni şi tot mai puternice. Şi, de ce nu, sǎ sperǎm cǎ ne vor ajuta sǎ avem mai mult timp pentru noi. Pentru cǎ, ironic, în prezent acordǎm mai mult timp calculatoarelor decât nouǎ înşine.

1.2.4 Dispozitive optice

Acestea sunt reprezentate de CD şi DVD. Un CD are o capacitate de până la 800 MB (aproximativ 90 minute de înregistrare), iar un DVD are o capacitate între 4.7 GB şi 17 GB. Aceste discuri folosesc laserul pentru a citi şi scrie datele. Variantele pot fi “recordable” (înregistrabile – adicǎ permit o singură inscripŃionare) sau “rewritable” (reinscriptibile – pot fi scrise şi rescrise de mai multe ori, teoretic de apoximativ 1000 ori; practic însă, nu au o durată de utilizare atât de mare). Instrumentele care citesc / scriu datele sunt CDROM / DVDROM (CD-RW / DVD-RW). Ambele dispozitive au un laser care citeşte datele, în timp ce discurile se învârt (discurile au pe ele o spirală ca la discurile LP numita CLV -constant liniar velocity – viteză liniară constantă). CDROM-urile RW au în plus un alt laser mult mai puternic, care inscripŃioneazǎ suprafaŃa discului. Aceste dispozitive pot fi interne (se conecteazǎ în interiorul unitǎŃii hard la un cablu de date special) sau externe, portabile (legate de obicei prin intermediul porturilor USB).

date special) sau externe, portabile (legate de obicei prin intermediul porturilor USB). Fig. 11 Exemplu de

Fig. 11 Exemplu de CDrom drive

15

1.2.5 Dispozitive electromagnetice

Hard disk drive

Reprezintǎ o serie de dispozitive foarte rapide, care folosesc electromagnetismul pentru a decoda datele. Acestea pot fi hardisk-uri ATA (se conectează la calculator printr-un IDE, care are o funcŃie de control) sau SCSI (se conectează la calculator printr-o magistrală separată de magistrala întregului sistem şi sunt mai puŃin uzuale). Acestea pot fi interne sau externe (cartuşe).

Hardisk-urile au o capacitate de stocare a informaŃiei mult mai mare decât alte medii de stocare (CD, DVD, dischetǎ, etc.), cu valori cuprinse între câŃiva GB până

la peste 300 GB, sau chiar mai multe mii de GB (TeraB). Viteza de rotaŃie are, în

prezent, valori cuprinse între 5400 rpm (rotaŃii per minut) şi 7200 rpm, până la 10

K rpm sau 15 K rpm la un workstation.

Notǎ : a nu se confunda memoria RAM cu Hardisk-ul. RAM-ul este folosit pentru aplica ǎ: a nu se confunda memoria RAM cu Hardisk-ul. RAM-ul este folosit pentru aplicaŃiile care ruleazǎ în timp ce calculatorul este pornit şi este volatilǎ, în timp ce Hard disk-ul este permanent, iar informaŃia rǎmâne pe acesta şi dupǎ oprirea calculatorului.

r ǎ mâne pe acesta ş i dup ǎ oprirea calculatorului . Dischetele Reprezint ǎ discuri

Dischetele

Reprezintǎ discuri de capacitate foarte mică, de 1.44MB. Sunt citite de Floppy disk drive, care funcŃioneazǎ pe aceleaşi principii ca un hard disk.

func Ń ioneaz ǎ pe acelea ş i principii ca un hard disk. Not ǎ :

Notǎ: la momentul scrierii acestui ghid, dischetele nu mai reprezintǎ o alegere recomandatǎ, din mai multe motive: capacitate mică de stocare a datelor, preŃ ridicat şi fiabilitate scăzută. Acestea au fost în schimb înlocuite cu memoriile externe pe USB (Flash Pen USB drive ).

fost în schimb înlocuite cu memoriile externe pe USB (Flash Pen USB drive ). Figura 13.

Figura 13. Exemplu de Floppy disk drive

16

1.3 Software

Se referă la acele programe şi aplicaŃii care rulează şi care transformă componentele hardware într-un calculator operaŃional. Acest set de programe poate fi împârŃit în trei mari categorii :

Sisteme / platforme de operare

Compilatoare / interpretoare

Programe de aplicaŃii

1.3.1

Sistemul de operare

Reprezintǎ un pachet de programe speciale sau o platformǎ care asigură operaŃionalitatea calculatorului. Este esenŃial şi reprezintǎ primul lucru care se instalează pe calculator. Acesta supervizează funcŃionarea calculatorului, interfaŃa om /calculator, crearea şi executarea de programe.

Sistemul de operare poate fi de două feluri, în funcŃie de numărul de sarcini pe care le poate executa în acelaşi timp: monotasking (sistemul de operare Dos în care fiecare instrucŃiune se execută linie cu linie şi poate executa o singură aplicaŃie o dată) sau multitasking (sistemul de operare Windows 98/xp/me/ce/Vista, în care se pot lansa mai multe aplicaŃii o dată). Exemple de sisteme de operare: Windows, Linux, Sun, MAC, Solaris.

1.3.2 Compilatoare / interpretoare

Reprezintǎ o serie de programe speciale care traduc limbajul nostru uzual în limbajul calculatorului, numit limbaj maşină. Acestea reprezintǎ interfaŃa dintre noi şi calculator şi sunt folosite în rezolvarea de probleme. În cazul interpretoarelor, execuŃia se produce linie cu linie (Basic), iar în cazul compilatoarelor poate rezulta un program independent, o aplicaŃie care poate fi folosită ca suport pentru crearea unei noi aplicaŃii (C++, Java, etc.).

1.3.3 Programele de aplicaŃii

Sunt destinate anumitor domenii, din care exemplificǎm:

Utilitarele – reprezintǎ programe destinate unei mai bune funcŃionări a sistemului de operare, sunt folosite pentru organizarea fişierelor, pentru folosirea rapidǎ a resurselor calculatorului (Norton Utilities, PC tools, Norton Commander).

Editoarele de text, tabelele, prelucarea datelor folosind foi de calcul: în general, cel mai comercializat şi des utilizat este pachetul MS OFFICE

17

(Word – prelucrare de text şi tehnoredactare, Excel – calcul tabelar, Access – baze de date, Power Point – prezentări, etc.).

Editoarele grafice – sunt folosite pentru prelucrarea de imagini şi fotografii:

Adobe, Corel Draw, Paint, etc.

Proiectarea asistatǎ cu aplicaŃii de electronicǎ, construcŃii şi arhitecturǎ, calcul de rezistenŃe (Orcad Pspice, Matlab, AutoCad, Labview, etc.).

Ń e (Orcad Pspice, Matlab, AutoCad, Labview, etc.). Not ǎ : în general, fiecare tip de

Notǎ: în general, fiecare tip de program este identificat printr-o terminaŃie (extensie), de genul nume fişier.ext, unde ext este extensia si poate fi : .jpg (imagine), .exe (fişier executabil, .ini (fişier de sistem – utilizat de sistemul de operare), .xls (excel), etc.

1.4 NoŃiuni de ergonomie:

InstituŃiile specializate, prin definiŃiile pe care le dau ergonomiei, scot în evidenŃă caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, în documentele OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii aceasta este definitǎ în felul urmǎtor: “Ergonomia este aplicarea ştiinŃelor biologice, umane, în corelaŃie cu ştiinŃele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om şi munca sa, rezultatele fiind măsurate în indici de eficienŃă şi bună stare de sănătate a omului”. Pentru o organizare eficientă şi fără urmări fizice asupra organismului nostru, a muncii cu calculatorul, trebuie Ńinut cont de anumite norme de ergonomie:

Măsuri preventive în lucrul cu tastatura:

ajustaŃi tastatura, astfel încât articulaŃiile mâinilor să fie întotdeauna într-o poziŃie neutră (intermediară), relaxate.

reglaŃi poziŃa tastaturii la o înălŃime care să permită articulaŃiilor să rămână drepte.

odihniŃi-vă atunci când se încarcă un program sau când apare clepsidra pe monitor.

relaxaŃi-vă mâinile, sprijinind antebraŃele pe reazemele scaunului.

la fiecare 50 minute, faceŃi exerciŃii simple, pentru a reduce tensiunea muscularǎ, rotiŃi umerii sau braŃele, pentru a activa circulaŃia sangvină şi masaŃi-vă mâinile şi antebraŃele.

Măsuri preventive privind gradul de iluminare:

asiguraŃi-vǎ cǎ lumina cade indirect pe monitor;

poziŃonaŃi calculatorul astfel încât lumina de la fereastră să nu se reflecte din ecran în ochi (puteŃi pune, dacă este nevoie, jaluzele sau draperii);

micşoraŃi nivelul de iluminare (iluminarea cea mai bună este cea indirectă).

18

materialele scrise pe care le folosiŃi în timpul lucrului la calculator este bine să le aşezaŃi la acelaşi nivel cu monitorul;

Măsuri preventive privind lucrul cu monitorul:

este recomandat ca monitorul să arate întotdeauna caracterele clar, fără distorsionǎri sau mişcǎri ale imaginii. Uneori, singura cale de a înlătura aceste inconveniente este cumpărarea unui nou monitor (monitoarele plate, de tip TFT, sunt mult mai recomandate pentru a vă proteja vederea). Se întâmplă ca monitorul să pâlpâie, uneori chiar insesizabil, lucru care se poate datora unei rate de reîmprospătare a imaginii (refresh rate) prea mici. Se recomandă utilizarea unei rate de reîmprospătare de minim 75Hz.

ori de câte ori vă dor ochii, faceŃi o pauză şi priviŃi undeva în depărtare. ClipiŃi des pentru a vi se umezi ochii. Pentru relaxare, închideŃi ochii şi acoperiŃi-i cu podul palmei. Odatǎ la 50 minute faceŃi o pauzǎ indiferent dacǎ vǎ simŃiŃi sau nu obosiŃi !!!

folosiŃi substanŃe antistatice pentru curăŃarea monitoarelor, care nu atrag praful şi instalaŃi un filtru pe ecran, pentru protecŃia dumneavoastră.

faceŃi un control oftalmologic periodic, pentru a vă asigura sănătatea ochilor.

aşezaŃi-vă la o distanŃă de cel puŃin 40 de cm de ecranul monitorului.

închideŃi monitorul când nu îl utilizaŃi.

Măsuri preventive privind lucrul cu calculatorul:

nu folosiŃi calculatorul decât atunci când este necesar.

asiguraŃi-vă că biroul şi scaunul au înălŃimea corectă – antebraŃele şi coapsele trebuie să fie aşezate la orizontal.

dacă masa este prea înaltă, atunci aşezaŃi tastatura pe genunchi.

poziŃionaŃi monitorul la nivelul ochilor sau puŃin mai jos.

ŃineŃi spatele drept, tălpile sprijinite în întregime pe podea sau pe un postament.

ŃineŃi coatele apropiate de corp, astfel încât braŃul să formeze un unghi de 90 de grade cu antebraŃul, iar degetele uşor curbate pe tastatură astfel încât încheieturile mâinilor să nu fie înclinate sau sprijinite pe masă.

nu loviŃi tastele, ci atingeŃi-le uşor, dupǎ care reveniŃi în poziŃia de aşteptare şi relaxaŃi degetele.

folosiŃi ambele mâini pentru a efectua operaŃii mai complexe (care presupun combinaŃii din mai multe taste).

încercaŃi să staŃi la o distanŃă cât mai mare de monitor, dar să nu fiŃi nevoiŃi, din această cauză, să vă aplecaŃi înainte pentru a vedea ce scrie pe ecran.

19

1.5 Securitatea, Copyrightul şi legea

1.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor

Prin pirateria software se întelege folosirea nepermisă si utilizarea fără drept de autor a unui software. Se spune că rata pirateriei soft din tara noastră este una dintre cele mai ridicate din lume. Legea nr.8/1996, cunoscută si sub numele de legea copyright-ului, prevede, printre altele, protectia drepturilor de autor pentru programele de calculator (software). Pe scurt se consideră infracŃiune informatică orice folosire fară licenŃă a unui soft sau altui produs informatic. În continuare, vǎ prezentǎm principalele tratate internaŃionale privind drepturile de autor:

14 martie 1996 - legea nr.8 din privind dreptul de autor şi drepturile conexe

1996 – Tratatul WIPO privind copyright-ul

1998 – Actul privind copyright-ul mileniului digital (DMCA)

22 May 2001 – Directiva 2001/29/EC privind armonizarea unor aspecte privind copyright-ul şi drepturile similare în societatea informaŃionalǎ

1.5.2

Viruşii de calculator

Prima conexiune care apare atunci când vorbim despre un virus este cea legatǎ de virusul biologic. Virusul informatic păstrează anumite caracteristici ale acestuia. O definiŃie cuprinzǎtoare pentru un virus informatic ar fi: „un program de calculator capabil sa se replice şi care prin natura lui determină declanşarea unor acŃiuni menite să distrugă parŃial sau complet partea software a calculatorului.” În general, orice tip de program care afectează negativ un sistem este numit virus. Totuşi, aceştia sunt de mai multe feluri, în funcŃie de acŃiunea lor. În continuare, vǎ prezentǎm cel mai des întâlniŃi viruşi:

Viruşii informatici – reprezintǎ programe capabile să se replice. Spre exemplu, un virus care infectează fişiere executabile, când va fi lansat dintr-un program infectat, va încerca să "infecteze" şi alte executabile de pe disc.

Viermii – reprezintǎ programe care se replică între sisteme informatice (spre exemplu folosind poşta electronică, virusul se ataşeazǎ de e-mail şi se propagă astfel între mai multe sisteme informatice). În funcŃie de modul de replicare sunt :

mIRC_Worm, pIRC_Worm, vIRC_Worm – folosesc diverşi clienŃi de IRC pentru a se replica; network worms – încearcǎ infectarea unei reŃele, sau pur şi simplu infectarea aleatorie a unor calculatoare

I_Worm – folosesc e-mailul ca şi mediu de replicare;

20

Programele Trojan – programe care par inofensive, dar care transformǎ calculatorul infectat într-o „victimǎ” care poate fi controlatǎ de la distanŃǎ, sau care decripteazǎ parole şi le trimite mai departe, redirecŃioneazǎ accesul pentru anumite pagini de internet.

Viruşii de boot – sunt viruşii care se replică folosind sectorul de boot al dischetelor, MBR-ul sau sectoarele de boot de pe discurile fixe. Singura modalitate de replicare a acestor viruşi este boot-area calculatorului de pe discul infectat. Singurul mod de a virusa calculatorul este de a-l porni cu acea unitate de boot.

Viruşii paraziŃi – sunt viruşii care infectează fişierele care se pot lansa astfel încât să aibă o anumită acŃiune.

Viruşii însoŃitori (companion) sunt viruşi care creează un fişier cu acelaşi nume, dar cu o altă extensie executabilă. Spre exemplu, dacǎ aveŃi un document cu extensia txt. (Note.txt) şi lângǎ el altul cu extensia .ini (Note.ini), cel de al doilea este infectat.

Pentru a ne putea proteja de viruşi este nevoie în primul rând de un soft antivirus, care să scaneze orice fişier din calculator. De asemenea, vǎ mai recomandǎm:

 

o

sǎ folosiŃi doar soft-uri care ştiŃi cǎ sunt legale

 

o

sǎ scanaŃi conŃinutul dischetelor, a memorilor externe sau a cd / dvd-urilor

o

sǎ nu executaŃi programe despre care nu ştiŃi ce reprezintǎ

 

o

sǎ nu deschideti ataşamente despre care nu ştiti de unde provin sau care au o extensie dublǎ: poza.jpg.pif

o

sǎ aduceŃi sistemul de operare la zi (update)

 

o

sǎ aduceŃi softul antivirus la zi (update)

Exemple

de

softuri

antivirus :

BitDeafender,

Norton

Antivirus,

Nod,

Avast,

Kaspersky,

dezinfectǎrii:

FProt.

Acesta

salveazǎ

într-un

fişier

(log)

rezultatele

scanǎrii

şi

ǎ rii: FProt. Acesta salveaz ǎ într-un fi ş ier (log) rezultatele scan ǎ rii ş

Figura 14. Exemplu de log

21

1.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator

Atunci când alegem un calculator trebuie sǎ avem în vedere care sunt elementele esenŃiale pentru ca acesta sǎ funcŃioneze; şi anume, avem nevoie de:

carcasa unitǎŃii hard (cu sursa de alimentare)

o placa de bazǎ

un procesor (compatibil pe placa de bazǎ – placile mai vechi nu sunt compatibile cu anumite tipuri de procesoare mai noi, de asemenea poate diferi suportul pentru procesorul de pe placa de bazǎ)

un harddisk

o memorie

placa video şi dispozitivele periferice (tastaturǎ, mouse, monitor)

un sistem de operare.

Acestea sunt elementele de bazǎ asigurǎ funcŃionarea fizicǎ a unui calculator şi interfaŃa „prietenoasǎ” cu utilizatorul. În funcŃie de utilizarea pe care dorim sǎ o dǎm calculatorului, se mai pot alege diverse plǎci de reŃea, plǎci adiŃionale de memorie, plǎci de sunet, etc.

Un exemplu de alegere a unui calculator:

Un calculator acceptabil (atât ca şi preŃ cât şi ca şi performanŃe):

AMD Sempron LE-1100, ASRock ALIVENF6P-VSTA, 512MB DDR2 800, Sg. 160GB 8MB, FDD, DVD-RW Asus, nVidia Sh. 256MB, SB 8ch., Lan, Case Delux MT376 + monitor CRT 17” + Tastatura PS/2 Mouse PS/2

Un calculator cu performanŃe ridicate (şi cu un preŃ mai crescut):

Asus DAV-D22A, Intel(R) Core(TM) 2 Duo E6300, MB Intel G965/ ICH8DH, 1GB Dual Channel DDR2-533, 1xPCIex16/2xPCIex1/1xPCI, HDD S-ATA 250GB, DVD+-RW 16x Super Multi, VGA Nvidia 7600GS 256MB DDR3, WLan 802.11b/g, TV Tuner, Keyboard wireless SB + monitor TFT 21”

22

Capitolul 2. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor

2.1. Paşi în pornirea, oprirea şi repornirea calculatorului

Orice calculator se porneşte de la butonul de Start al UnitǎŃii Centrale. Oprirea/(re)pornirea corectă a calculatorului se realizeazǎ parcurgând urmǎtorii paşi:

prin acŃionarea cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii a butonului Start al interfeŃei Windows ca în imaginea de mai jos. O primă variantă constă în a apǎsa click stânga cu mouse-ul, iar o altă variantă vizează utilizarea unei taste în colŃul stânga jos al tastaturii (de obicei, are desenat semnul Windows – o pictogramǎ pentru o fereastră).

semnul Windows – o pictogram ǎ pentru o fereastr ă ). Figura 1. Butonul de start

Figura 1. Butonul de start

Un al doilea pas constă în iniŃierea ferestrei de Start a Windows-ului şi selectarea opŃiunii “Turn off computer” (“închiderea calculatorului”) la versiunile mai noi de Windows, sau “Shut down” (“închiderea calculatorului”) la versiunile mai vechi.

sau “ Shut down ” (“închiderea calculatorului”) la versiunile mai vechi. Figura 2. Închiderea calculatorului 23

Figura 2. Închiderea calculatorului

23

Al treilea pas vizează acŃionarea butonului de Turn off (închidere / oprire) al calculatorului, care va duce la oprirea corectă a calculatorului.

Închiderea calculatorului Închide Windows-ul, astfel încât să puteŃi închide corect calculatorul.
Închiderea calculatorului
Închide Windows-ul, astfel încât să puteŃi
închide corect calculatorul.

Figura 3. Accesarea opŃiunii de închidere a calculatorului

Un ultim pas constă în acŃionarea butonului de “RESTART” (repornire), ceea ce va duce la repornirea calculatorului în situaŃia în care acesta s-a blocat şi nu mai executǎ nici o comandă, cu excepŃia celei de repornire. Repornirea poate fi realizată fie prin paşii anteriori, fie prin acŃionarea concomitentă a tastelor CONTROL - ALT - DELETE de la tastatură şi alegerea opŃiunii “Shut down”; este posibil sǎ întâlnim şi situaŃia în care am instalat ceva pe calculator şi trebuie să-l repornim, pentru ca programul instalat să fie activat.

-l repornim, pentru ca programul instalat s ă fie activat. Repornirea calculatorului Închide Windows-ul, după care
Repornirea calculatorului Închide Windows-ul, după care îl reporneşte (porneşte implicit şi calculatorul).
Repornirea calculatorului
Închide Windows-ul, după care îl reporneşte (porneşte
implicit şi calculatorul).

Figura 4. Accesarea opŃiunii de repornire a calculatorului

24

OpŃiunea de aşteptare Calculatorul intrǎ într-o stare de consum redus de energie, astfel încât să
OpŃiunea de aşteptare
Calculatorul intrǎ într-o stare de
consum redus de energie, astfel
încât să puteŃi relua oricând lucrul
în Windows

Figura 5. Accesarea opŃiunii de aşteptare (stand-by)

2.2. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop)

În figura de mai jos vedeŃi imaginea spaŃiului de lucru ( Desktop). Desktop-ul ar putea fi tradus ca fiind imaginea de interfaŃă dintre calculator şi utilizator, mai exact prima imagine care apare după pornirea calculatorului. Are o serie de elemente comune pentru orice sistem, şi anume: o serie de pictograme (e.g. My Computer, Recycle Bin, My Documents, My Network Places, etc.), o imagine de fundal (în acest caz, cea de la Windows XP Professional), bara cu scurtături la diverse programe (shortcuts), bara de Start, şi alte opŃiuni precum limba în care se poate scrie şi opera în diverse aplicaŃii precum Microsoft Office WORD, ora şi data, etc.

limba în care se poate scrie ş i opera în diverse aplica Ń ii precum Microsoft

25

Figura 6. Desktop-ul (interfaŃa calculator – utilizator)

2.2.1 Reglarea datei şi orei

În colŃul din dreapta jos este afişată ora setată pentru acel calculator. Pentru a modifica fie ora, fie data, se dă click dublu stânga pe ora afişată, şi se deschide o fereastă ca şi în imaginea de mai jos, unde se observă o serie de opŃiuni precum “Date & Time” (data şi ora), “Time Zone” (ora în funcŃie de zonă), “Internet Time” (ora reglată în funcŃie de datele primite de pe Internet), etc., opŃiuni care pot fi modificate după cum dorim.

etc., op Ń iuni care pot fi modificate dup ă cum dorim. 2.2.2 Reglarea volumului Figura

2.2.2 Reglarea volumului

Figura 7. Reglarea datei şi orei

Se poate realiza în doi sau trei paşi, în funcŃie de ce anume dorim. Astfel, pentru a regla volumul, trebuie să dăm click pe pictograma pentru volum (seamănă cu simbolul unor boxe):

pentru volum (seam ă n ă cu simbolul unor boxe): Figura 8. Pictograma pentru volum De

Figura 8. Pictograma pentru volum

De aici decidem dacă dorim o reglare simplă sau mai complexă a volumului. Dacă dorim o reglare simplă, dăm un singur click pe pictograma volumului, urmând a se deschide următoarea fereastră, de unde reglăm volumul mutând în sus sau în jos

26

cursorul. Tot de aici putem să închidem volumul la zero, bifând căsuŃa Mute (SilenŃios).

volumul la zero, bifând c ă su Ń a Mute (Silen Ń ios). Figura 9. Reglarea

Figura 9. Reglarea simplă a volumului

Se poate realiza şi o reglare mai complexă a volumului, cu diverse opŃiuni care nu vor fi însă explicate aici, deoarece nu prezintă obiectul acestui subcapitol. MenŃionăm doar că pentru reglarea de volum, se mută pe verticală, cu ajutorul mouse-ului, butoanele selectate cu un dreptunghi verde, iar pentru reglaje mai fine se mută pe orizontală butoanele de la Balance (Egalizator).

fine se mut ă pe orizontal ă butoanele de la Balance ( Egalizator ). Figura 10.

Figura 10. Reglarea complexă a volumului

27

2.2.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului

Pentru afişarea opŃiunilor de reglare a carcateristicilor desktop-ului, se dă click dreapta la mouse şi se selectează opŃiunea Properties (ProprietăŃi).

selecteaz ă op Ń iunea Properties ( Propriet ăŃ i ). Figura 11. Op Ń iunea

Figura 11. OpŃiunea Properties (ProprietăŃi)

Selectând opŃiunea Properties (ProprietăŃi), se deschide următoarea fereastră:

( Propriet ăŃ i ), se deschide urm ă toarea fereastr ă : Figura 12. Fereastra

Figura 12. Fereastra de proprietăŃi a desktop-ului (Display Properties)

28

Din această fereastră de proprietăŃi se pot realiza următoarele reglaje:

Setarea temei dorite

Selectarea imaginii de fundal dorite

Setarea ecranului de protecŃie (Screen Saver)

Setări pentru desktop (culoare, font)

Setări de rezoluŃie Pentru ca oricare din aceste setări să aibă loc, trebuie acŃionat butonul

Apply (butonul de efectuare a comenzii), şi nu doar OK.

2.2.4 Sistemul de bază al calculatorului

Pentru a afla care este configuraŃia unui calculator, trebuie să dăm click dreapta cu mouse-ul pe pictograma “My Computer” („Calculatorul meu”), aflată pe Desktop.

” („ Calculatorul meu ”), aflat ă pe Desktop. Figura 13. Pictograma My Computer Dup ă

Figura 13. Pictograma My Computer

După ce dăm click dreapta, apare următoarea fereastă de opŃiuni (ca în imaginea de mai jos), de unde alegem opŃiunea Properties, adică proprietăŃile calculatorului.

alegem op Ń iunea Properties, adic ă propriet ăŃ ile calculatorului. Figura 14. Propriet ăŃ ile

Figura 14. ProprietăŃile calculatorului

29

După ce dăm click pe opŃiunea Properties, ne apare fereastra de proprietăŃi a sistemului (System Properties), în care vom naviga în continuare pentru a afla ce configuraŃie are sistemul cu care lucrăm.

a afla ce configura Ń ie are sistemul cu care lucr ă m. Figura 15. Propriet

Figura 15. ProprietăŃile calculatorului (System Properties)

Din variantele existente, alegem opŃiunea Hardware, pentru a afla configuraŃia

calculatorului (e.g. sistemul de operare, tipul procesorului etc.). Iar următorul pas constă în selectarea opŃiunii Device Manager, după cum se poate observa în figura

16.

AcŃionând acele căsuŃe cu + (plus) în dreptul lor, observăm că se deschid mai multe opŃiuni şi detalii; astfel putem afla date despre calculatorul pe care lucrăm.

30

Figura 16 . Fereastra Device Manager (Managerul de dispozitive) 2.3. Structura Harddisk-ului 2.3.1 Parti Ń

Figura 16 . Fereastra Device Manager (Managerul de dispozitive)

2.3. Structura Harddisk-ului

2.3.1 PartiŃiile

Hardisk-ul reprezintǎ un dispozitiv de stocare a informaŃiei de capacitate mare. Orice hardisk are cel puŃin o partiŃie. Ideal este ca acesta sa aibă două sau mai multe partiŃii, în funcŃie de mărimea acestuia. În figura de mai jos se poate vedea un exemplu de partiŃionare:

figura de mai jos se poate vedea un exemplu de parti Ń ionare: Figura 17 .

Figura 17 . Fereastra My Computer (Calculatorul meu)

31

Pentru calculatorul din exemplu se poate vedea că existǎ un număr de patru partiŃii, notate cu C:, D:, E:, F:. Pe lângă acestea, în cazul de faŃă (nu este obligatoriu să existe aceeaşi organizare pentru alte calculatoare), mai există G: (Removable Disk – poate să fie un dispozitiv de stocare a memoriei legat pe portul USB), şi H: (care reprezintǎ unitatea pentru citirea CD / DVD-urilor).

Notǎ : în general, parti Ń ia pe care s-a instalat sistemul de operare (în ǎ: în general, partiŃia pe care s-a instalat sistemul de operare (în cazul nostru Windows XP) este C:, A: este rezervată pentru unitatea de dischetă. Un dispozitiv de stocarea a memoriei (de exemplu Flash Pen USB drive) va lua urmatoarea literă liberă disponibilă (în exemplu litera G:).

Notǎ : ideal este ca orice informa Ń ie cu care lucr ă m s ǎ: ideal este ca orice informaŃie cu care lucrăm să fie salvată pe altă locaŃie decât locaŃia sistemului de operare (C:).

Dimensiunea partiŃilor (gradul de ocupare) poate fi aflatǎ parcurgând urmǎtorii paşi: în fereastra My Computer se apasă click dreapta pe partiŃia care ne interesează şi se selecteazǎ Properties (ProprietǎŃi). Used space (spaŃiul utilizat) se referă la numărul de GB ocupaŃi şi Free Space (spaŃiu liber) la numărul de GB liberi.

Ń i ş i Free Space (spa Ń iu liber) la num ă rul de GB

Figura 17 . Gradul de ocupare a unei partiŃii

32

2.3.2

Calea de salvare

Pe hardisk, informaŃia se salvează sub formă de directoare (folders) şi fişiere (files) dispuse ierarhic. Două legi sunt valabile:

Un director poate conŃine directoare mai mici şi fişiere.

Un fişier nu poate conŃine alte fişiere sau directoare.

ş ier nu poate con Ń ine alte fi ş iere sau directoare. Figura 18. Diferen

Figura 18. DiferenŃa dintre un director (folder) şi un fişier (file)

LocaŃia directoarelor (fişelor) este ierarhică. În figura de mai jos, fişa test se găseşte în directorul proiecte, care la rândul lui se gaseşte în directorul docu, care este localizat pe partiŃia F: a harddisk-ului. Deci : F:\docu\proiecte

parti Ń ia F: a harddisk-ului. Deci : F:\docu\proiecte Figura 19 . Calea de salvare 2.4.

Figura 19 . Calea de salvare

2.4. Lucrul cu directoare / fişiere

2.4.1 Crearea şi (re)denumirea unui director

Cel mai uşor este să creem un director (file) direct pe Desktop, despre care s-a discutat deja în subcapitolele anterioare. Astfel, pentru a crea un prim director, dăm un click dreapta pe Desktop, moment în care apare următoarea fereastră, din care alegem opŃiunea New (Nou) – Folder (Director).

ă , din care alegem op Ń iunea New ( Nou ) – Folder ( Director

Figura 20. Alegerea opŃiunii New (Nou)

33

Figura 21. Alegerea op Ń iunii New Folder ( Dosar nou ) Men Ń ion

Figura 21. Alegerea opŃiunii New Folder (Dosar nou)

MenŃionăm că, pentru a reuşi să creaŃi acest dosar, este recomandat ca, după ce aŃi poziŃionat cursorul mouse-ului pe opŃiunea New, să mutaŃi mouse-ul pe orizontală pe noua fereastră deschisă, pentru că altfel aceasta se va închide. După ce aŃi bifat şi opŃiunea Folder, pe Desktop (sau unde aŃi creat noul dosar) vor apărea următoarele pictograme:

Figura 22. Pictograma pentru un dosar nou creat, încă nedenumit

(textul fiind colorat cu albastru, într-un dreptunghi alb, înseamnǎ cǎ dosarul este încă nedenumit)

Figura 23. Pictograma pentru un dosar nou creat, denumit implicit New Folder

(dacă apǎsǎm tasta ENTER, dosarul primeşte implicit denumirea de New Folder)

Figura 24. Pictograma pentru un dosar nou creat, denumit “Noul meu dosar”

pentru un dosar nou creat, denumit “Noul meu dosar” Putem da unui dosar numele pe care-l
pentru un dosar nou creat, denumit “Noul meu dosar” Putem da unui dosar numele pe care-l
pentru un dosar nou creat, denumit “Noul meu dosar” Putem da unui dosar numele pe care-l

Putem da unui dosar numele pe care-l dorim (pentru a-l recunoaşte mai uşor) în două modalităŃi:

34

fie când l-am creat, cât încă textul este colorat cu albastru într-un dreptunghi alb, scriem peste vechiul text denumirea pe care o dorim

fie dăm click dreapta pe dosarul nou creat şi alegem opŃiunea Rename (Redenumire), moment în care textul se colorează cu albastru şi putem scrie peste noua denumire; aceastǎ opŃiune poate fi activatǎ şi dacǎ selectǎm dosarul care ne intereseazǎ şi apǎsǎm tasta F2, care activeazǎ opŃiunea de redenumire.

2.4.2 Decuparea, copierea şi lipirea unui dosar

Pentru a copia un dosar dintr-o poziŃie în alta, avem mai multe opŃiuni:

Varianta 1

dăm un click dreapta pe dosarul dorit;

se deschide fereastra din figura 22

alegem opŃiunea Copy (Copiere)

navigăm în locaŃia în care dorim să copiem acel dosar

dǎm click dreapta de mouse pe o porŃiune liberă (şi nu pe vreun alt dosar sau fişier)

în fereastra care se deschide, selectǎm cu click stânga opŃiunea Paste (Lipire)

Cu alte cuvinte, îi dăm calculatorului comanda să copieze dosarul care-l dorim noi din vechea locaŃie (unde dăm copiere) într-o nouă locaŃie pe care o alegem (unde dăm lipire).

nou ă loca Ń ie pe care o alegem (unde d ă m lipire ). Figura

Figura 25. OpŃiunea de copiere (Copy)

Varianta 2

selectăm dosarul dorit cu un click stânga de mouse, moment în care acesta se colorează cu albastru închis

35

folosim combinaŃia de taste Ctrl + C pentru a copia dosarul anterior selectat

folosim o altă combinaŃie de taste Ctrl + V pentru a lipi dosarul selectat şi copiat din vechea locaŃie în noua locaŃie

ş i copiat din vechea loca Ń ie în noua loca Ń ie Not ǎ :

Notǎ: Pentru a utiliza combinaŃiile de taste anterior menŃionate, recomandăm apăsarea aproape simultan a celor două taste. Spunem “aproape simultan”, deoarece întâi se apasă tasta Ctrl (Control) şi pe urmă alte taste din diverse combinaŃii (C pentru copiere, V pentru lipire, etc.).

Pentru a decupa şi lipi un dosar, vom folosi oricare din cele două variante anterior prezentate, înlocuind însă opŃiunea Copiere cu cea de Decupare în varianta 1, respectiv combinaŃia de taste Ctrl + C (copiere) cu Ctrl + X (decupare).

36

Capitolul 3. Procesare de text – Microsoft Word

3.1 Lansarea aplicaŃiei WORD

Lansarea aplicaŃiei WORD poate fi realizată în mai multe modalităŃi:

din meniul Start – Programs –Microsoft Office – Microsoft Office 2003

– Programs –Microsoft Office – Microsoft Office 2003 Figura 1. Lansarea aplica Ń iei WORD .

Figura 1. Lansarea aplicaŃiei WORD.

dacă pe ecran există deja o pictogramă, se poate iniŃializa aplicaŃia WORD dând un dublu click (stânga) de mouse pe aceasta (sau o selectăm cu un click stânga mouse şi o apăsăm tasta Enter de pe tastatură)

mouse ş i o ap ă s ă m tasta Enter de pe tastatur ă )

Notǎ: Pentru facilitarea lucrului cu aplicaŃia Word se poate face o scurtătură (shortcut), care poate fi poziŃionatǎ pe Desktop

face o scurt ă tur ă (shortcut), care poate fi pozi Ń ionat ǎ pe Desktop

Figura 2. Pictograma aplicaŃiei WORD

37

3.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD

După ce a fost iniŃializată, apare fereastra specifică aplicaŃiei WORD, cu următoarele bare de instrumente:

Bara

Bara de meniu Bara de titlu (cu numele documentului) de instrumente Fereastra de lucru
Bara
de meniu
Bara de titlu
(cu numele
documentului)
de instrumente
Fereastra
de lucru

Figura 3. Elementele unei ferestre Microsoft WORD

3.2.1 Bara de titlu

Elementele unei ferestre Microsoft WORD 3.2.1 Bara de titlu Figura 4. Bara de titlu Bara de

Figura 4. Bara de titlu

Bara de titlu este localizată în partea de sus a ecranului, şi pe aceasta este afişat numele documentului în care se lucreazǎ. Astfel, în partea de sus a ecranului veŃi vedea scris Microsoft WORD – Document 1 sau, dacă aŃi salvat deja documentul, denumirea cu care l-aŃi salvat.

Bara de titlu mai conŃine trei pictograme, care reprezintă:

de titlu mai con Ń ine trei pictograme, care reprezint ă : Minimizarea (Minimize) determin ă
de titlu mai con Ń ine trei pictograme, care reprezint ă : Minimizarea (Minimize) determin ă

Minimizarea (Minimize) determină coborârea documentului în bara de sarcini, putând fi redeschis în orice moment prin activarea prin click stânga a pictogramei specifice aplicaŃiei

Restaurare (Restore) determină afişarea aplicaŃiei Word într-o fereastră mai mică pe ecran sau afişarea ferestrei pe tot ecranul.

Închidere fereastră (Close) determină închiderea aplicaŃiei Microsoft Word.

38

3.2.2 Bara de meniu

3.2.2 Bara de meniu

Figura 5. Bara de meniu

Bara de meniu se găseşte adesea chiar sub bara de titlu, aceasta afişând, evident, meniul aplicaŃiei. Bara de meniu are următoarele opŃiuni: Fişier (File), Editare (Edit), Vizualizare (View), Inserare (Insert), Format (Format), Instrumente (Tools), Tabel (Table), Fereastră (Window) şi Ajutor (Help). Prin intermediul acestor meniuri, puteŃi da diverse comenzi aplicaŃiei WORD. Pentru a deschide oricare dintre opŃiuni, daŃi un click stânga şi se va deschide un meniu de derulare pe verticală. PuteŃi naviga prin aceste meniuri atât cu ajutorul mouse-ului, cât şi cu ajutorul săgeŃilor sus-jos, respectiv stânga-dreapta de pe tastatură.

În cazul în care nu vă sunt afişate toate opŃiunile de meniu, le puteŃi personaliza în felul următor:

DaŃi click pe Instrumente (Tools) pe bara de meniu.

AlegeŃi Particularizare (Customize) din meniul de derulare pe verticală; apare fereastra de dialog pentru personalizarea meniului.

DaŃi click pe căsuŃa OpŃiuni (Options).

BifaŃi spaŃiul pentru a selecta “Întotdeauna se afişează meniuri complete” (Always show full menu).

DaŃi click pe Închidere (Close).

Always show full menu ). ∑ Da Ń i click pe Închidere ( Close ). Figura

Figura 6. Particularizarea barei de instrumente

39

3.2.3

Bara de instrumente

3.2.3 Bara de instrumente

Figura 7. Bara standard

3.2.3 Bara de instrumente Figura 7. Bara standard Figura 8. Bara de formatare ∑ Bara de

Figura 8. Bara de formatare

Bara de instrumente oferă scurtături către comenzile de meniu. Aceasta este cel mai adesea localizată sub bara de meniu. Pentru a vă asigura că cele două bare de instrumente – standard şi de formatare – sunt selectate, parcurgeŃi următorii paşi simpli:

DaŃi click pe Vizualizare (View), pe bara de meniu.

DaŃi click pe Bare de instrumente (Toolbar).

Dacă opŃiunile Standard şi Formatare (Format) sunt bifate, atunci înseamnă că sunt active, astfel că puteŃi ieşi din acel meniu dând un click pe fereastra de lucru (cea în care se scrie şi se editează textul).

Dacă nu sunt bifate, alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize).

SelectaŃi căsuŃa Bara de instrumente (Toolbar).

BifaŃi opŃiunile Standard şi Formatare (cu click stânga de mouse).

DaŃi click pe Închidere (Close) pentru a închide fereastra de dialog.

3.2.4

Rigla

) pentru a închide fereastra de dialog. 3.2.4 Rigla Figura 9. Rigla (Ruler) Aceasta poate fi

Figura 9. Rigla (Ruler)

Aceasta poate fi găsită, cel mai adesea, sub barele principale şi poate fi folosită pentru a schimba repede dimensiunile documentului. Pentru ca aceasta să fie afişată:

DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu.

OpŃiunea Riglă (Ruler) trebuie să fie bifată. Dacă nu este bifată, daŃi un click stânga de mouse, şi aceasta (rigla) va apărea sub barele principale.

40

3.2.5

Bara cu instrumente de desenare

3.2.5 Bara cu instrumente de desenare

Figura 10. Bara cu instrumente de desenare

Poate fi găsită în partea de jos a documentului, şi poate fi folosită pentru a desena diverse forme în fereastra de lucru. Pentru ca aceasta să fie afişată (sau nu):

DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu.

OpŃiunea Desenare (Drawing) trebuie să fie bifată. Dacă nu este bifată, daŃi un click stânga de mouse, şi aceasta (opŃiunea de desenare) va apărea în partea de jos a documentului.

3.2.6

Barele de derulare

de jos a documentului. 3.2.6 Barele de derulare Figura 11. Barele de derulare Reprezint ă op

Figura 11. Barele de derulare

Reprezintă opŃiunea cu care navigăm (pe verticală şi pe orizontală) în fereastra de lucru a documentului, în cazul în care Panormarea