Sunteți pe pagina 1din 134

INTRODUCERE ÎN UTILIZAREA

CALCULATOARELOR
(ŞI A APLICAłIILOR MS OFFICE)

1
CUPRINS
Capitolul 1. Concepte de bază în tehnologia informaŃiei ............................ 5

1.1 IniŃiere în calculatoare................................................................................... 5


1.1.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare .................. 6
1.1.2 Tipuri de calculatoare............................................................................. 7
1.2 Hardware........................................................................................................ 9
1.2.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul................... 10
1.2.2 Dispozitive de intrare/ieşire................................................................. 11
1.2.3 Stocarea informaŃiilor........................................................................... 13
1.2.4 Dispozitive optice................................................................................. 15
1.2.5 Dispozitive electromagnetice ............................................................... 16
1.3 Software ........................................................................................................ 17
1.3.1 Sistemul de operare .............................................................................. 17
1.3.2 Compilatoare / interpretoare................................................................. 17
1.3.3 Programele de aplicaŃii......................................................................... 17
1.4 NoŃiuni de ergonomie:.................................................................................. 18
1.5 Securitatea, Copyrightul şi legea ................................................................ 20
1.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor.............................. 20
1.5.2 Viruşii de calculator ............................................................................. 20
1.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator ........................................................... 22

Capitolul 2. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor ................ 23

2.1. Paşi în pornirea, oprirea şi repornirea calculatorului............................. 23


2.2. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop)............................................... 25
2.2.1 Reglarea datei şi orei ............................................................................ 26
2.2.2 Reglarea volumului .............................................................................. 26
2.2.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului ................................................. 28
2.2.4 Sistemul de bază al calculatorului ........................................................ 29
2.3. Structura Harddisk-ului............................................................................. 31
2.3.1 PartiŃiile ................................................................................................ 31
2.3.2 Calea de salvare.................................................................................... 33
2.4. Lucrul cu directoare / fişiere...................................................................... 33
2.4.1 Crearea şi (re)denumirea unui director................................................. 33
2.4.2 Decuparea, copierea şi lipirea unui dosar............................................. 35

2
Capitolul 3. Procesare de text – Microsoft Word....................................... 37

3.1 Lansarea aplicaŃiei WORD..........................................................................37


3.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD ...............................................38
3.2.1 Bara de titlu...........................................................................................38
3.2.2 Bara de meniu .......................................................................................39
3.2.3 Bara de instrumente ..............................................................................40
3.2.4 Rigla......................................................................................................40
3.2.5 Bara cu instrumente de desenare...........................................................41
3.2.6 Barele de derulare .................................................................................41
3.2.7 Bara de status ........................................................................................41
3.3 Deschiderea şi salvarea unui document......................................................42
3.3.1 Deschiderea unui document deja existent.............................................43
3.3.2 Salvarea unui document nou creat ........................................................44
3.3.3 Închiderea documentului.......................................................................45
3.3.4 Vizualizarea documentului ...................................................................46
3.4 Formatǎri de text în Microsoft Office Word.............................................47
3.4.1. Ştergerea textului .................................................................................48
3.4.2 Explicarea barei standard de instrumente .............................................49
3.4.3 Aldin, cursiv şi subliniere .....................................................................50
3.4.4 Decuparea, copierea şi lipirea textului..................................................51
3.4.5 Găsirea – înlocuirea textului .................................................................52
3.4.6 Stabilirea tipului şi dimensiunii fonturilor ............................................53
3.4.7 Alinierea textului ..................................................................................54
3.4.8 SpaŃierea pe verticală ............................................................................56
3.4.9 Tasta TAB.............................................................................................57
3.4.10 Numerotare şi marcatori .....................................................................58
3.5 Imprimarea ...................................................................................................59
3.6 Tabele ............................................................................................................60
3.6.1 Desenarea unui tabel .............................................................................60
3.6.2 Inserarea unui tabel ...............................................................................61
3.6.3 Inserarea unei imagini...........................................................................64
3.7 AplicaŃie – realizarea unui CV ....................................................................66

Capitolul 4. Microsoft Excel......................................................................... 68

4.1 Prezentare generală......................................................................................68


4.1.1 Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel......................................................68
4.1.2 Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel .........................................69
4.1.3 Deschiderea unui registru de calcul nou ...............................................74
4.1.4 Salvarea unui registru de calcul ............................................................76
4.1.5 Introducerea şi editarea de date într-un registru de calcul ....................77
4.1.6 Închiderea unui registru de calcul .........................................................80
4.2 Utilizarea formulelor şi funcŃiilor în Microsoft Excel ...............................81
4.3 Grafice şi Diagrame în Microsoft Office Excel .........................................87
4.4 AplicaŃie – tabele şi diagrame......................................................................94

3
Capitolul 5. Prezentări cu Microsoft Office Power Point ......................... 97

5.1. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Power Point .............................................. 97


5.2 Elementele ferestrei Power Point............................................................... 98
5.3 Vedere generală asupra aplicaŃiei Power Point ..................................... 100
5.3.1 Crearea diapozitivelor noi .................................................................. 101
5.3.2 Schimbarea unui diapozitiv ................................................................ 102
5.3.3 Aplicarea formei diapozitivului.......................................................... 102
5.3.4 Vizualizare sortare diapozitive ........................................................... 103
5.3.5 Rularea prezentării ............................................................................. 107
5.3.6 Inserare imagini, tabele şi alte elemente grafice................................. 108
5.3.7 AnimaŃie şi alte efecte speciale .......................................................... 109
5.3.8 Imprimarea diapozitivelor .................................................................. 112

Capitolul 6. InformaŃie şi comunicare ...................................................... 113

6.1 ReŃele de informaŃii.................................................................................... 113


6.1.1 Istoria reŃelelor de calculatoare .......................................................... 113
6.1.2 LAN / MAN / WAN........................................................................... 113
6.1.3 ReŃeaua telefonică şi calculatoarele.................................................... 114
6.2 Internetul.................................................................................................... 115
6.3 AplicaŃie 1 – crearea şi utilizarea unei adrese de e-mail ........................ 117
6.4 AplicaŃie 2 – utilizarea unui motor de căutare ........................................ 130

Bibliografie .................................................................................................. 134

4
Capitolul 1. Concepte de bază în tehnologia informaŃiei

1.1 IniŃiere în calculatoare

Mică istorie IT. AplicaŃii:

Dezvoltarea calculatoarelor a început aproape de mijlocul secolului XX; în


continuare vǎ prezentǎm câteva etape mai importante care formeazǎ ceea ce putem
numi istoria veche:

• În 1940, calculatoarele erau aparate electromecanice de foarte mari


dimensiuni, care dădeau de multe ori erori. Acestea ocupau spaŃii mari şi
aveau nevoie de aer condiŃionat ca sa poată funcŃiona.
• În 1947 – apare tranzistorul din material semiconductor, ceea ce duce la
reducerea dimensiunilor unui calculator, acesta devenind mult mai fiabil şi
mai de încredere.
• În 1950 – companiile încep să utilizeze primele versiuni ale calculatoarelor
(mainframe-uri).
• Spre sfârşitul anilor ‘50 apare circuitul integrat, care combină mai mulŃi
tranzistori (acum milioane), pe o bucată mică de material semiconductor.
• La sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70, apar minicalculatoarele
…totuşi foarte mari faŃă de standardele de azi. Minicalculatoarele au fost
introduse în universităŃi şi alte instituŃii de învăŃământ pentru că erau
ieftine. Acestea erau accesibile şi proiectate pentru a putea suporta
modificări ulterioare, ceea ce a atras un grup de entuziaşti cunoscuŃi sub
numele de „hackeri”. Aceşti hackeri nu trebuie confundaŃi cu cei din zilele
noastre. Aceştia erau plini de entuziasm faŃă de dezvoltarea calculatoarelor,
oameni care intenŃionau să realizeze programe mai bune, mai rapide şi mai
elegante. Ei sunt cei care au pornit revoluŃia calculatoarelor personale.
• În anii ’70 – mainframe-urile şi minicalculatoarele erau prezente în toate
companiile şi principalele departamente. Au reprezentat soluŃii noi şi
eficiente şi au crescut eficienŃa în afaceri.
• La mijlocul anilor ´70 a apărut o nouă tehnologie: miniprocesorul. Acesta
folosea multe tranzistoare conectate pe o componentǎ de siliciu pentru a
realiza un dispozitiv de calcul care a devinit rampa de lansare pentru
dezvoltarea actualelor calculatoare.
• În 1977, la compania Apple (compania născută în garajul legendarilor Steve
Jobs şi Steve Wozniack), apare microcalculatorul Mac. De notat este faptul
că numele de calculator personal încă nu exista, primul fiind numit astfel în
1981, când apare primul PC, al companiei IBM, moment din care putem
vorbi de istoria modernă în IT.

5
În perioada ulterioară, calculatoarele Mac şi PC au cunoscut întâi o răspândire
foarte largă în mediul afacerilor şi apoi la utilizatorii casnici (se estimează că în
lume există cam un calculator la 6 persoane), modificând toate noŃiunile despre
eficienŃa muncii şi, de ce nu, despre distracŃie si petrecerea timpului liber . S-au
dezvoltat astfel încat au devenit din ce în ce mai rapide, mai fiabile, mai accesibile,
au apǎrut tot mai mulŃi operatori şi dezvoltatori în domeniul IT ( programe,
aplicaŃii, infrastructură, tehnologii, etc.). AplicaŃiile s-au dezvoltat pe o plajǎ foarte
largă, s-au interconectat, au apǎrut standarde comune, agenŃii de coordonare şi
eficentizare a acestui spaŃiu virtual.

AplicaŃiile calculatorelor sunt multiple şi acoperǎ aproape toate domeniile, de la


inginerie, continuând cu educaŃia şi terminând cu arta:
• folosirea unui editor de texte pentru crearea de materiale şi prezentarea lor
într-o formă tipărită (ex. Microsoft Office Word, Open Office Writer).
• crearea graficelor, tabelelor şi diagramelor şi folosirea lor în prezentări
tipărite sau alte forme digitale variate (ex. Microsoft Office Excel, Open
Office Spreadsheet).
• folosirea unor baze de date pentru a uşura munca (ex. Microsoft Office
Access).
• folosirea aplicaŃiilor de prezentǎri (Microsoft Power Point) pentru a face un
curs mai atractiv.
• folosirea comunicaŃiei prin Internet şi poşta electronică pentru a accesa şi
schimba informaŃii.
• editarea unor imagini (de la binecunoscutul MS Paint pânǎ la aplicaŃiile mai
complexe, bi- sau tri-dimensionale : Photoshop, Corel, 3D Studio Max,
Bryce 3D, Maya, Poser, etc.).

Pe lângǎ acestea mai existǎ aplicaŃiile speciale de genul complilatoarelor, folosite


la dezvoltarea de alte aplicaŃii.

1.1.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare

Atunci când ne referim la un calculator, luǎm în considerare douǎ elemente:


„hardware” şi „software” .

• Hardware – reprezintă numele generic dat totalitaŃii părŃilor fizice ale unui
calculator. Este suportul fizic pe care rulează o platformǎ (ex. Windows,
Linux, Solaris, Unix, etc.), programele şi aplicaŃiile. La acestea douǎ vom
face referire pe parcursul cǎrŃii.
• Software reprezintă totalitatea programelor care rulează pe un calculator.
• IT – acronimul pentru Information Technology (tehnologia informaŃiei).
* Ex. – printr-o analogie grosierǎ, corpul uman poate fi considerat partea de hardware, iar
totalitatea cunostinŃelor noastre reprezintǎ partea de software.

6
1.1.2 Tipuri de calculatoare

Din punctul de vedere al hardware-ului, există mai multe tipuri de calculatoare:

A. Statice :

• Server - folosit ca şi coordonator, în cazul în care există o reŃea de


calculatoare; are capacitate de lucru foarte mare, viteză mare, poate susŃine
aplicaŃii diverse şi controlează traficul în reŃea (ex. în birouri).
• Desktop („personal calculator” - PC) – folosite, în general, atât pentru
mediul de afaceri cât şi pentru uz casnic; au diferite forme şi mărimi –
tendinŃa este de a le minimaliza pentru un spaŃiu tot mai mic; nu au o putere
foarte mare dar au o aplicabilitate foarte largă.
• Workstations – folosite pentru aplicaŃii în inginerie (cad / cam), dezvoltare
de software etc., în general pentru tot ceea ce necesită o viteză şi o putere
moderate, capacităŃi grafice de înaltă calitate.
• Thin client – este un terminal inteligent cu capacităŃi de procesare locale,
care se conectează la un server printr-o reŃea şi care poate accesa şi lucra cu
diferite aplicaŃii aflate pe server (monitor + tastatură + mouse).

THINCLIENT PC
WORKSTATION PC

DESKTOP PC

Fig. 1 Tipuri de calculatoare statice

B. Mobile:

• Laptop sau notebook – oferă mobilitate, viteză şi capacitate de lucru


comparabilă cu un desktop sau un workstation, în funcŃie de scopul pentru
care a fost creat.

7
TABLET PC

NOTEBOOK

POCKET PC

Fig. 2 Tipuri de calculatoare mobile

• Tablet PC - notebook cu aceleaşi caracteristici, care integrează tehnologia


„pen” – stilou
• Pocket PC – un mini calculator care încorporeazǎ caracteristicile unui
calculator personal (cel puŃin la nivel de software), totul la dimensiuni
foarte reduse.

Din punctul de vedere al software-lui, rolurile nu sunt la fel de bine delimitate. În


funcŃie de aplicaŃiile care rulează pe unitatea respectivă, acesta poate îndeplini, la
un moment dat, rol de server sau de desktop. Ca şi tipologie, serverele pot fi de mai
multe feluri:

• Server pentru baze de date


• Server pentru e-mail
• PPTP server etc.

8
1.2 Hardware

Orice calculator are în comun cu celelalte calculatoare elementele de hardware


(placa de bază, procesor, harddisk, etc.), diferenŃa între calculatoare făcându-se în
funcŃie de producǎtorul, versiunea, performanŃele componentelor lui.

Un calculator idealizat poate fi astfel reprezentat :

Stocarea Dispozitive
Procesorul informaŃiei intarare / ieşire

MAGISTRALA

Figura 3. Calculatorul idealizat

• CPU – unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei, în care se execută


calculele pe baza tactului unui ceas (procesorul);
• Dispozitive de intrare (mouse, tastatură, light pen, etc.);
• Dispozitive de ieşire (unităŃi de afişare video, imprimante, difuzoare,
sintetizatoare de voce);
• Dispozitive de stocare a informaŃiei (memorii, hard disk, cd/dvd rom,
cartuşe, dischete);
• Magistrala – echivalentul unei autostrǎzi (diferenŃa constǎ în faptul cǎ prin
traseele acesteia „curge” informaŃia);
• Dispozitive periferice – dispozitive care se pot decupla de la calculator fără
a se închide în prealabil.
Toate sunt alimentate prin intermediul sursei de alimentare.

Figura 4. Placa de bazǎ şi sursa unui calculator

9
1.2.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul

Procesorul reprezintǎ „creierul” calculatorului şi este locul în care au loc cele mai
multe operaŃii. Există mai multe tipuri de procesoare, în funcŃie de firma care le
produce (ex. Intel, AMD), fiecare cu diverse modele (Pentium, respectiv Duron,
Athlon, Celeron, etc.).
Viteza procesorului se măsoară în MHz (frecvenŃa de prelucrare a informaŃiei). În
general, există un singur procesor, dar în cazul staŃilor de lucru mai puternice, pot fi
două sau mai multe.

Figura 5. Exemplu: Tipuri de procesoare.

În continuare vǎ prezentǎm modalitatea în care se realizează, în mod ideal,


transferul informaŃiei şi prelucrarea ei în CPU:

RAM / ROM / HDD MOUSE / TASTATURA /


MONITOR

CPU MEMORIE INTERFEłE

MAGITRALA

Figura 6. Transferul informaŃiei în CPU

10
În mod constant, informaŃia şi electricitatea se transferǎ în continuu în CPU (atunci
când calculatorul este pornit), iar comunicarea în cadrul unităŃii se realizeazǎ prin
intermediul magistralei de date, dupǎ urmǎtorii paşi:

• InstrucŃiuni de boot – datele se salvează în memoria ROM până în


momentul în care sunt trimise în afară (cineva porneşte calculatorul).
• AplicaŃiile software – pornesc de pe floppy disk, hard disk, CD-ROM drive,
placă de reŃea după ce, în prealabil, au fost încărcate în memoria RAM.
• RAM & ROM – comunicǎ în mod constant cu CPU, prin intermediul
magistralei.
• InformaŃiile despre aplicaŃii – se pǎstrează în RAM atâta timp cât aplicaŃia
este folosită.
• Salvarea informaŃiei – se realizează din RAM, într-o formă oarecare de
stocare a informaŃiei.
• Exportarea informaŃiei – se realizează din RAM şi CPU, prin intermediul
magistralei şi al sloturilor de expansiune, la portul serial, paralel (pentru
imprimante de obicei), plăci video, de sunet, sau plăci de reŃea (NIC).

1.2.2 Dispozitive de intrare/ieşire

Sunt dispozitivele cu care se pot introduce sau se pot afişa informaŃii în calculator.

A. Dispozitive de intrare – introduc date în calculator (tastatură, mouse – cu sau


fǎrǎ cablu (wireless), light pen, joystick, scanner, etc.).

B.Dispozitive de ieşire – afişează rezultatele procesării realizate de calculator. De


exemplu:

• UnităŃi de afişare video: monitoare (CRT – monitoarele gen „televizor”


sau LCD/TFT – monitoarele plate);

Figura 7. Tipuri de monitoare

11
• Imprimante (uzuale, format mare de imprimare, laser sau cu jet de
cernealǎ);
• Boxe, sintetizatoare de voce.

Dispozitivele de intrare / ieşire se conectează la calculator prin intermediul


porturilor de pe placa de bazǎ sau fǎrǎ cablu (wireless, prin infraroşu, bluetooth,
etc. ; ex. imprimante, mouse, tastaturi, etc.). Un exemplu pentru porturile de intrare
pentru aceste dispozitive este arătat în figura de mai jos:

SURSA -ALIMENTARE
TASTATURA
MOUSE
PORT PARALEL -imprimante
BOXE
USB - imprimante, scannere, memorii
VGA PORT - monitor

Figura 8. Unitatea hard şi porturile pentru conectarea dispozitivelor de intrare/ieşire

Notǎ : în general, mufele sunt diferite (ca mărime şi formă), astfel încât un
cablu şi implicit o mufǎ a acestuia nu poate intra decât într-o singurǎ locaŃie în
calculator. De asemenea, există :

• Coduri de culori, pentru a fi identificate mai uşor poziŃiile (tastatura are cel
mai adesea mufa de culoare verde, la fel ca şi mufa care deserveşte
conectarea acesteia la calculator şi placa de bazǎ), mufa mouse-ului are
culoarea mov, monitorul mufǎ de culoare albastră, boxele au mufa de
culoare verde, mufa microfonului este cel mai adesea roz, etc.

12
• Simboluri care identificǎ pe spatele unitǎŃii hard (fig.8) echipamentul care
se conectează.

1.2.3 Stocarea informaŃiilor

Dispozitivele de stocare a informaŃiilor pot fi permanente sau temporare, în funcŃie


de modul în care este reŃinutǎ informaŃia. Exemple de medii de stocare a
informaŃiei: memorii, hard disk, discuri optice (cd/dvd-rom), memory stick-uri, etc.

Memoria – tipuri de memorie

Într-un calculator există trei tipuri de memorie:

• Memoria ROM (read only memory – memorie care este doar citită) este o
memorie permanentă care conŃine programul de start al calculatorului.
ROM este nevolatilă, şi anume conŃinutul ei rămâne şi în cazul în care
calculatorul este oprit. Este folosită pentru a stoca programe şi date care nu
se schimbă.
• Memoria RAM (random access memory – memoria care este cititǎ şi pe
care, totodatǎ, se şi scrie) este volatilă; conŃinutul ei se şterge în momentul
în care se închide calculatorul. Există astfel două tipuri de RAM (SDRAM
şi DDRAM)

Fig. 9 Exemple de memorii dinamice

Notǎ: Memoria DDR SDRAM este o memorie de mare vitezǎ capabilǎ de


operaŃii complexe care necesitǎ o vitezǎ mare de procesare, este cea mai des
folositǎ în prezent.

• Memoria cache – este un RAM de mare viteză, rezervat îmbunătăŃirii


performanŃelor sistemului, prin reŃinerea informaŃiilor pe care

13
microprocesorul este posibil să le folosească pentru a permite timpi de
accesare mai rapizi.
• În plus, mai există şi memoria ECC (error correcting code – codul de
corectare a erorii), care testează acurateŃea datelor şi corectează erorile.

Bit / byte şi multipli

Pentru a înŃelege diferenŃa între unitǎŃile de stocare a memoriei trebuie sǎ discutǎm


întâi de unitatea de mǎsurǎ a acestora. De aceea, trebuie înŃeles faptul cǎ spre
deosebire de om, calculatorul foloseşte limbajul binar (0 şi 1). Acesta reprezintǎ un
şir de 1 şi 0, şi este singurul înŃeles de calculator; 0 şi 1 reprezintă două stari
diferite posibile a unei componente şi sunt cunoscute sub numele de bit. Bitul este
unitatea de informaŃie a unui calculator.

• Bitul 0 poate însemna 0 volŃi de electricitate


• Bitul 1 poate însemna 5 volŃi de electricitate.
• Un grup de 8 biŃi este egal cu un byte (octet), care reprezintă un singur
caracter de informaŃie.

UNITATEA DE DEFINIłIA NUMARUL NUMARUL


INFORMAłIE APROXIMATIV DE APROXIMATIV DE
OCTEłI (BYTES) BIłI (DIGIłI)
Bit (b) Unitate binarǎ (1sau 0) 1 bit 1 bit
Byte (B) – Octet 8 biŃi 1 byte 8 biŃi
Kilobyte (KB) 1 kilobyte= 1024 bytes 1000bytes 8.000 biŃi
Megabyte (MB) 1 megabyte = 1024 1 milion bytes 8 milione biŃi
kilobytes = 1.045.576
bytes
Gigabyte (GB) 1 gigabyte = 1024 1 miliard bytes 8 miliarde biŃi
megabytes =
1.073.741.824 bytes
Terabyte (TB) 1 terabyte = 1000 miliarde bytes 8000 miliarde biŃi
1024gigabytes =
1.099.511.627.778
bytes

Figura 10. Conversia bit\byte\megabyte\gigabyte\terabyte

14
Notǎ: traducerea cuvântului byte în limba romanâ este octet. Totuşi am insistat
să se folosească noŃiunea din limba englezǎ pentru motivul cǎ acesta este cuvântul
uzual în limbajul IT, folosit pentru a exprima capacitatea unei unităŃi de stocare a
memoriei.

Măsurarea memoriei se face în MB (Megabyte) sau GB (Gigabyte).


Mărimea memoriei poate varia în funcŃie de tipul PC-ului: de la 32 MB (Pentium
2) la 2 GB şi mai mult pentru calculatoarele de putere mai mare. În ceea ce
priveşte viitorul, la ritmul în care evolueazǎ calculatoarele şi industria IT, orice
predicŃie ar fi mai mult o presupunere. Aşa cǎ nu ne hazardǎm sǎ afirmǎm cum vor
arǎta calculatoarele în viitor. Cu siguranŃǎ însǎ cǎ vor fi tot mai mici ca şi
dimensiuni şi tot mai puternice. Şi, de ce nu, sǎ sperǎm cǎ ne vor ajuta sǎ avem mai
mult timp pentru noi. Pentru cǎ, ironic, în prezent acordǎm mai mult timp
calculatoarelor decât nouǎ înşine.

1.2.4 Dispozitive optice

Acestea sunt reprezentate de CD şi DVD. Un CD are o capacitate de până la 800


MB (aproximativ 90 minute de înregistrare), iar un DVD are o capacitate între 4.7
GB şi 17 GB. Aceste discuri folosesc laserul pentru a citi şi scrie datele. Variantele
pot fi “recordable” (înregistrabile – adicǎ permit o singură inscripŃionare) sau
“rewritable” (reinscriptibile – pot fi scrise şi rescrise de mai multe ori, teoretic de
apoximativ 1000 ori; practic însă, nu au o durată de utilizare atât de mare).
Instrumentele care citesc / scriu datele sunt CDROM / DVDROM (CD-RW /
DVD-RW). Ambele dispozitive au un laser care citeşte datele, în timp ce discurile
se învârt (discurile au pe ele o spirală ca la discurile LP numita CLV -constant
liniar velocity – viteză liniară constantă). CDROM-urile RW au în plus un alt laser
mult mai puternic, care inscripŃioneazǎ suprafaŃa discului. Aceste dispozitive pot fi
interne (se conecteazǎ în interiorul unitǎŃii hard la un cablu de date special) sau
externe, portabile (legate de obicei prin intermediul porturilor USB).

Fig. 11 Exemplu de CDrom drive

15
1.2.5 Dispozitive electromagnetice

Hard disk drive

Reprezintǎ o serie de dispozitive foarte rapide, care folosesc electromagnetismul


pentru a decoda datele. Acestea pot fi hardisk-uri ATA (se conectează la calculator
printr-un IDE, care are o funcŃie de control) sau SCSI (se conectează la calculator
printr-o magistrală separată de magistrala întregului sistem şi sunt mai puŃin
uzuale). Acestea pot fi interne sau externe (cartuşe).

Hardisk-urile au o capacitate de stocare a informaŃiei mult mai mare decât alte


medii de stocare (CD, DVD, dischetǎ, etc.), cu valori cuprinse între câŃiva GB până
la peste 300 GB, sau chiar mai multe mii de GB (TeraB). Viteza de rotaŃie are, în
prezent, valori cuprinse între 5400 rpm (rotaŃii per minut) şi 7200 rpm, până la 10
K rpm sau 15 K rpm la un workstation.

Notǎ: a nu se confunda memoria RAM cu Hardisk-ul. RAM-ul este folosit


pentru aplicaŃiile care ruleazǎ în timp ce calculatorul este pornit şi este volatilǎ, în
timp ce Hard disk-ul este permanent, iar informaŃia rǎmâne pe acesta şi dupǎ
oprirea calculatorului.

Dischetele

Reprezintǎ discuri de capacitate foarte mică, de 1.44MB. Sunt citite de Floppy disk
drive, care funcŃioneazǎ pe aceleaşi principii ca un hard disk.

Notǎ: la momentul scrierii acestui ghid, dischetele nu mai reprezintǎ o alegere


recomandatǎ, din mai multe motive: capacitate mică de stocare a datelor, preŃ
ridicat şi fiabilitate scăzută. Acestea au fost în schimb înlocuite cu memoriile
externe pe USB (Flash Pen USB drive ).

Figura 13. Exemplu de Floppy disk drive

16
1.3 Software

Se referă la acele programe şi aplicaŃii care rulează şi care transformă


componentele hardware într-un calculator operaŃional. Acest set de programe poate
fi împârŃit în trei mari categorii :

• Sisteme / platforme de operare


• Compilatoare / interpretoare
• Programe de aplicaŃii

1.3.1 Sistemul de operare

Reprezintǎ un pachet de programe speciale sau o platformǎ care asigură


operaŃionalitatea calculatorului. Este esenŃial şi reprezintǎ primul lucru care se
instalează pe calculator. Acesta supervizează funcŃionarea calculatorului, interfaŃa
om /calculator, crearea şi executarea de programe.

Sistemul de operare poate fi de două feluri, în funcŃie de numărul de sarcini pe care


le poate executa în acelaşi timp: monotasking (sistemul de operare Dos în care
fiecare instrucŃiune se execută linie cu linie şi poate executa o singură aplicaŃie o
dată) sau multitasking (sistemul de operare Windows 98/xp/me/ce/Vista, în care se
pot lansa mai multe aplicaŃii o dată). Exemple de sisteme de operare: Windows,
Linux, Sun, MAC, Solaris.

1.3.2 Compilatoare / interpretoare

Reprezintǎ o serie de programe speciale care traduc limbajul nostru uzual în


limbajul calculatorului, numit limbaj maşină. Acestea reprezintǎ interfaŃa dintre noi
şi calculator şi sunt folosite în rezolvarea de probleme. În cazul interpretoarelor,
execuŃia se produce linie cu linie (Basic), iar în cazul compilatoarelor poate rezulta
un program independent, o aplicaŃie care poate fi folosită ca suport pentru crearea
unei noi aplicaŃii (C++, Java, etc.).

1.3.3 Programele de aplicaŃii

Sunt destinate anumitor domenii, din care exemplificǎm:

• Utilitarele – reprezintǎ programe destinate unei mai bune funcŃionări a


sistemului de operare, sunt folosite pentru organizarea fişierelor, pentru
folosirea rapidǎ a resurselor calculatorului (Norton Utilities, PC tools,
Norton Commander).
• Editoarele de text, tabelele, prelucarea datelor folosind foi de calcul: în
general, cel mai comercializat şi des utilizat este pachetul MS OFFICE
17
(Word – prelucrare de text şi tehnoredactare, Excel – calcul tabelar, Access
– baze de date, Power Point – prezentări, etc.).
• Editoarele grafice – sunt folosite pentru prelucrarea de imagini şi fotografii:
Adobe, Corel Draw, Paint, etc.
• Proiectarea asistatǎ cu aplicaŃii de electronicǎ, construcŃii şi arhitecturǎ,
calcul de rezistenŃe (Orcad Pspice, Matlab, AutoCad, Labview, etc.).

Notǎ: în general, fiecare tip de program este identificat printr-o terminaŃie


(extensie), de genul nume fişier.ext, unde ext este extensia si poate fi : .jpg
(imagine), .exe (fişier executabil, .ini (fişier de sistem – utilizat de sistemul de
operare), .xls (excel), etc.

1.4 NoŃiuni de ergonomie:

InstituŃiile specializate, prin definiŃiile pe care le dau ergonomiei, scot în evidenŃă


caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, în documentele OrganizaŃiei
InternaŃionale a Muncii aceasta este definitǎ în felul urmǎtor: “Ergonomia este
aplicarea ştiinŃelor biologice, umane, în corelaŃie cu ştiinŃele tehnice, pentru a
ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om şi munca sa, rezultatele fiind
măsurate în indici de eficienŃă şi bună stare de sănătate a omului”. Pentru o
organizare eficientă şi fără urmări fizice asupra organismului nostru, a muncii cu
calculatorul, trebuie Ńinut cont de anumite norme de ergonomie:

Măsuri preventive în lucrul cu tastatura:

• ajustaŃi tastatura, astfel încât articulaŃiile mâinilor să fie întotdeauna într-o


poziŃie neutră (intermediară), relaxate.
• reglaŃi poziŃa tastaturii la o înălŃime care să permită articulaŃiilor să rămână
drepte.
• odihniŃi-vă atunci când se încarcă un program sau când apare clepsidra pe
monitor.
• relaxaŃi-vă mâinile, sprijinind antebraŃele pe reazemele scaunului.
• la fiecare 50 minute, faceŃi exerciŃii simple, pentru a reduce tensiunea
muscularǎ, rotiŃi umerii sau braŃele, pentru a activa circulaŃia sangvină şi
masaŃi-vă mâinile şi antebraŃele.

Măsuri preventive privind gradul de iluminare:

• asiguraŃi-vǎ cǎ lumina cade indirect pe monitor;


• poziŃonaŃi calculatorul astfel încât lumina de la fereastră să nu se reflecte
din ecran în ochi (puteŃi pune, dacă este nevoie, jaluzele sau draperii);
• micşoraŃi nivelul de iluminare (iluminarea cea mai bună este cea indirectă).

18
• materialele scrise pe care le folosiŃi în timpul lucrului la calculator este bine
să le aşezaŃi la acelaşi nivel cu monitorul;

Măsuri preventive privind lucrul cu monitorul:

• este recomandat ca monitorul să arate întotdeauna caracterele clar, fără


distorsionǎri sau mişcǎri ale imaginii. Uneori, singura cale de a înlătura
aceste inconveniente este cumpărarea unui nou monitor (monitoarele plate,
de tip TFT, sunt mult mai recomandate pentru a vă proteja vederea). Se
întâmplă ca monitorul să pâlpâie, uneori chiar insesizabil, lucru care se
poate datora unei rate de reîmprospătare a imaginii (refresh rate) prea mici.
Se recomandă utilizarea unei rate de reîmprospătare de minim 75Hz.
• ori de câte ori vă dor ochii, faceŃi o pauză şi priviŃi undeva în depărtare.
ClipiŃi des pentru a vi se umezi ochii. Pentru relaxare, închideŃi ochii şi
acoperiŃi-i cu podul palmei. Odatǎ la 50 minute faceŃi o pauzǎ indiferent
dacǎ vǎ simŃiŃi sau nu obosiŃi !!!
• folosiŃi substanŃe antistatice pentru curăŃarea monitoarelor, care nu atrag
praful şi instalaŃi un filtru pe ecran, pentru protecŃia dumneavoastră.
• faceŃi un control oftalmologic periodic, pentru a vă asigura sănătatea
ochilor.
• aşezaŃi-vă la o distanŃă de cel puŃin 40 de cm de ecranul monitorului.
• închideŃi monitorul când nu îl utilizaŃi.

Măsuri preventive privind lucrul cu calculatorul:

• nu folosiŃi calculatorul decât atunci când este necesar.


• asiguraŃi-vă că biroul şi scaunul au înălŃimea corectă – antebraŃele şi
coapsele trebuie să fie aşezate la orizontal.
• dacă masa este prea înaltă, atunci aşezaŃi tastatura pe genunchi.
• poziŃionaŃi monitorul la nivelul ochilor sau puŃin mai jos.
• ŃineŃi spatele drept, tălpile sprijinite în întregime pe podea sau pe un
postament.
• ŃineŃi coatele apropiate de corp, astfel încât braŃul să formeze un unghi de
90 de grade cu antebraŃul, iar degetele uşor curbate pe tastatură astfel încât
încheieturile mâinilor să nu fie înclinate sau sprijinite pe masă.
• nu loviŃi tastele, ci atingeŃi-le uşor, dupǎ care reveniŃi în poziŃia de aşteptare
şi relaxaŃi degetele.
• folosiŃi ambele mâini pentru a efectua operaŃii mai complexe (care presupun
combinaŃii din mai multe taste).
• încercaŃi să staŃi la o distanŃă cât mai mare de monitor, dar să nu fiŃi nevoiŃi,
din această cauză, să vă aplecaŃi înainte pentru a vedea ce scrie pe ecran.

19
1.5 Securitatea, Copyrightul şi legea

1.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor

Prin pirateria software se întelege folosirea nepermisă si utilizarea fără drept de


autor a unui software. Se spune că rata pirateriei soft din tara noastră este una
dintre cele mai ridicate din lume. Legea nr.8/1996, cunoscută si sub numele de
legea copyright-ului, prevede, printre altele, protectia drepturilor de autor pentru
programele de calculator (software). Pe scurt se consideră infracŃiune informatică
orice folosire fară licenŃă a unui soft sau altui produs informatic. În continuare, vǎ
prezentǎm principalele tratate internaŃionale privind drepturile de autor:
• 14 martie 1996 - legea nr.8 din privind dreptul de autor şi drepturile conexe
• 1996 – Tratatul WIPO privind copyright-ul
• 1998 – Actul privind copyright-ul mileniului digital (DMCA)
• 22 May 2001 – Directiva 2001/29/EC privind armonizarea unor aspecte
privind copyright-ul şi drepturile similare în societatea informaŃionalǎ

1.5.2 Viruşii de calculator

Prima conexiune care apare atunci când vorbim despre un virus este cea legatǎ de
virusul biologic. Virusul informatic păstrează anumite caracteristici ale acestuia. O
definiŃie cuprinzǎtoare pentru un virus informatic ar fi: „un program de calculator
capabil sa se replice şi care prin natura lui determină declanşarea unor acŃiuni
menite să distrugă parŃial sau complet partea software a calculatorului.”
În general, orice tip de program care afectează negativ un sistem este numit virus.
Totuşi, aceştia sunt de mai multe feluri, în funcŃie de acŃiunea lor. În continuare, vǎ
prezentǎm cel mai des întâlniŃi viruşi:
• Viruşii informatici – reprezintǎ programe capabile să se replice. Spre
exemplu, un virus care infectează fişiere executabile, când va fi lansat
dintr-un program infectat, va încerca să "infecteze" şi alte executabile de pe
disc.
• Viermii – reprezintǎ programe care se replică între sisteme informatice (spre
exemplu folosind poşta electronică, virusul se ataşeazǎ de e-mail şi se
propagă astfel între mai multe sisteme informatice). În funcŃie de modul de
replicare sunt :
 I_Worm – folosesc e-mailul ca şi mediu de replicare;
 mIRC_Worm, pIRC_Worm, vIRC_Worm – folosesc diverşi clienŃi de
IRC pentru a se replica;
 network worms – încearcǎ infectarea unei reŃele, sau pur şi simplu
infectarea aleatorie a unor calculatoare

20
• Programele Trojan – programe care par inofensive, dar care transformǎ
calculatorul infectat într-o „victimǎ” care poate fi controlatǎ de la distanŃǎ,
sau care decripteazǎ parole şi le trimite mai departe, redirecŃioneazǎ accesul
pentru anumite pagini de internet.
• Viruşii de boot – sunt viruşii care se replică folosind sectorul de boot al
dischetelor, MBR-ul sau sectoarele de boot de pe discurile fixe. Singura
modalitate de replicare a acestor viruşi este boot-area calculatorului de pe
discul infectat. Singurul mod de a virusa calculatorul este de a-l porni cu
acea unitate de boot.
• Viruşii paraziŃi – sunt viruşii care infectează fişierele care se pot lansa astfel
încât să aibă o anumită acŃiune.
• Viruşii însoŃitori (companion) sunt viruşi care creează un fişier cu acelaşi
nume, dar cu o altă extensie executabilă. Spre exemplu, dacǎ aveŃi un
document cu extensia txt. (Note.txt) şi lângǎ el altul cu extensia .ini
(Note.ini), cel de al doilea este infectat.
• Pentru a ne putea proteja de viruşi este nevoie în primul rând de un soft
antivirus, care să scaneze orice fişier din calculator. De asemenea, vǎ mai
recomandǎm:
o sǎ folosiŃi doar soft-uri care ştiŃi cǎ sunt legale
o sǎ scanaŃi conŃinutul dischetelor, a memorilor externe sau a cd /
dvd-urilor
o sǎ nu executaŃi programe despre care nu ştiŃi ce reprezintǎ
o sǎ nu deschideti ataşamente despre care nu ştiti de unde provin sau
care au o extensie dublǎ: poza.jpg.pif
o sǎ aduceŃi sistemul de operare la zi (update)
o sǎ aduceŃi softul antivirus la zi (update)

Exemple de softuri antivirus : BitDeafender, Norton Antivirus, Nod, Avast,


Kaspersky, FProt. Acesta salveazǎ într-un fişier (log) rezultatele scanǎrii şi
dezinfectǎrii:

Figura 14. Exemplu de log

21
1.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator

Atunci când alegem un calculator trebuie sǎ avem în vedere care sunt elementele
esenŃiale pentru ca acesta sǎ funcŃioneze; şi anume, avem nevoie de:
• carcasa unitǎŃii hard (cu sursa de alimentare)
• o placa de bazǎ
• un procesor (compatibil pe placa de bazǎ – placile mai vechi nu sunt
compatibile cu anumite tipuri de procesoare mai noi, de asemenea poate
diferi suportul pentru procesorul de pe placa de bazǎ)
• un harddisk
• o memorie
• placa video şi dispozitivele periferice (tastaturǎ, mouse, monitor)
• un sistem de operare.
Acestea sunt elementele de bazǎ asigurǎ funcŃionarea fizicǎ a unui
calculator şi interfaŃa „prietenoasǎ” cu utilizatorul. În funcŃie de utilizarea pe care
dorim sǎ o dǎm calculatorului, se mai pot alege diverse plǎci de reŃea, plǎci
adiŃionale de memorie, plǎci de sunet, etc.

Un exemplu de alegere a unui calculator:

• Un calculator acceptabil (atât ca şi preŃ cât şi ca şi performanŃe):

AMD Sempron LE-1100, ASRock ALIVENF6P-VSTA, 512MB DDR2 800, Sg.


160GB 8MB, FDD, DVD-RW Asus, nVidia Sh. 256MB, SB 8ch., Lan, Case Delux
MT376 + monitor CRT 17” + Tastatura PS/2 Mouse PS/2

• Un calculator cu performanŃe ridicate (şi cu un preŃ mai crescut):

Asus DAV-D22A, Intel(R) Core(TM) 2 Duo E6300, MB Intel G965/ ICH8DH,


1GB Dual Channel DDR2-533, 1xPCIex16/2xPCIex1/1xPCI, HDD S-ATA
250GB, DVD+-RW 16x Super Multi, VGA Nvidia 7600GS 256MB DDR3, WLan
802.11b/g, TV Tuner, Keyboard wireless SB + monitor TFT 21”

22
Capitolul 2. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor

2.1. Paşi în pornirea, oprirea şi repornirea calculatorului

Orice calculator se porneşte de la butonul de Start al UnitǎŃii Centrale.


Oprirea/(re)pornirea corectă a calculatorului se realizeazǎ parcurgând urmǎtorii
paşi:
• prin acŃionarea cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii a butonului Start al
interfeŃei Windows ca în imaginea de mai jos. O primă variantă constă în a
apǎsa click stânga cu mouse-ul, iar o altă variantă vizează utilizarea unei
taste în colŃul stânga jos al tastaturii (de obicei, are desenat semnul
Windows – o pictogramǎ pentru o fereastră).

Figura 1. Butonul de start

• Un al doilea pas constă în iniŃierea ferestrei de Start a Windows-ului şi


selectarea opŃiunii “Turn off computer” (“închiderea calculatorului”) la
versiunile mai noi de Windows, sau “Shut down” (“închiderea
calculatorului”) la versiunile mai vechi.

Figura 2. Închiderea calculatorului

23
• Al treilea pas vizează acŃionarea butonului de Turn off (închidere / oprire)
al calculatorului, care va duce la oprirea corectă a calculatorului.

Închiderea calculatorului
Închide Windows-ul, astfel încât să puteŃi
închide corect calculatorul.

Figura 3. Accesarea opŃiunii de închidere a calculatorului

• Un ultim pas constă în acŃionarea butonului de “RESTART” (repornire),


ceea ce va duce la repornirea calculatorului în situaŃia în care acesta s-a
blocat şi nu mai executǎ nici o comandă, cu excepŃia celei de repornire.
Repornirea poate fi realizată fie prin paşii anteriori, fie prin acŃionarea
concomitentă a tastelor CONTROL - ALT - DELETE de la tastatură şi
alegerea opŃiunii “Shut down”; este posibil sǎ întâlnim şi situaŃia în care am
instalat ceva pe calculator şi trebuie să-l repornim, pentru ca programul
instalat să fie activat.

Repornirea calculatorului
Închide Windows-ul, după care îl reporneşte (porneşte
implicit şi calculatorul).

Figura 4. Accesarea opŃiunii de repornire a calculatorului

24
OpŃiunea de aşteptare
Calculatorul intrǎ într-o stare de
consum redus de energie, astfel
încât să puteŃi relua oricând lucrul
în Windows

Figura 5. Accesarea opŃiunii de aşteptare (stand-by)

2.2. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop)

În figura de mai jos vedeŃi imaginea spaŃiului de lucru ( Desktop). Desktop-ul ar


putea fi tradus ca fiind imaginea de interfaŃă dintre calculator şi utilizator, mai
exact prima imagine care apare după pornirea calculatorului. Are o serie de
elemente comune pentru orice sistem, şi anume: o serie de pictograme (e.g. My
Computer, Recycle Bin, My Documents, My Network Places, etc.), o imagine de
fundal (în acest caz, cea de la Windows XP Professional), bara cu scurtături la
diverse programe (shortcuts), bara de Start, şi alte opŃiuni precum limba în care se
poate scrie şi opera în diverse aplicaŃii precum Microsoft Office WORD, ora şi
data, etc.

25
Figura 6. Desktop-ul (interfaŃa calculator – utilizator)

2.2.1 Reglarea datei şi orei

În colŃul din dreapta jos este afişată ora setată pentru acel calculator. Pentru a
modifica fie ora, fie data, se dă click dublu stânga pe ora afişată, şi se deschide o
fereastă ca şi în imaginea de mai jos, unde se observă o serie de opŃiuni precum
“Date & Time” (data şi ora), “Time Zone” (ora în funcŃie de zonă), “Internet Time”
(ora reglată în funcŃie de datele primite de pe Internet), etc., opŃiuni care pot fi
modificate după cum dorim.

Figura 7. Reglarea datei şi orei

2.2.2 Reglarea volumului

Se poate realiza în doi sau trei paşi, în funcŃie de ce anume dorim. Astfel, pentru a
regla volumul, trebuie să dăm click pe pictograma pentru volum (seamănă cu
simbolul unor boxe):

Figura 8. Pictograma pentru volum

De aici decidem dacă dorim o reglare simplă sau mai complexă a volumului. Dacă
dorim o reglare simplă, dăm un singur click pe pictograma volumului, urmând a se
deschide următoarea fereastră, de unde reglăm volumul mutând în sus sau în jos

26
cursorul. Tot de aici putem să închidem volumul la zero, bifând căsuŃa Mute
(SilenŃios).

Figura 9. Reglarea simplă a volumului

Se poate realiza şi o reglare mai complexă a volumului, cu diverse opŃiuni care nu


vor fi însă explicate aici, deoarece nu prezintă obiectul acestui subcapitol.
MenŃionăm doar că pentru reglarea de volum, se mută pe verticală, cu ajutorul
mouse-ului, butoanele selectate cu un dreptunghi verde, iar pentru reglaje mai fine
se mută pe orizontală butoanele de la Balance (Egalizator).

Figura 10. Reglarea complexă a volumului

27
2.2.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului

Pentru afişarea opŃiunilor de reglare a carcateristicilor desktop-ului, se dă click


dreapta la mouse şi se selectează opŃiunea Properties (ProprietăŃi).

Figura 11. OpŃiunea Properties (ProprietăŃi)

Selectând opŃiunea Properties (ProprietăŃi), se deschide următoarea fereastră:

Figura 12. Fereastra de proprietăŃi a desktop-ului (Display Properties)

28
Din această fereastră de proprietăŃi se pot realiza următoarele reglaje:
• Setarea temei dorite
• Selectarea imaginii de fundal dorite
• Setarea ecranului de protecŃie (Screen Saver)
• Setări pentru desktop (culoare, font)
• Setări de rezoluŃie
Pentru ca oricare din aceste setări să aibă loc, trebuie acŃionat butonul
Apply (butonul de efectuare a comenzii), şi nu doar OK.

2.2.4 Sistemul de bază al calculatorului

Pentru a afla care este configuraŃia unui calculator, trebuie să dăm click dreapta cu
mouse-ul pe pictograma “My Computer” („Calculatorul meu”), aflată pe
Desktop.

Figura 13. Pictograma My Computer

După ce dăm click dreapta, apare următoarea fereastă de opŃiuni (ca în imaginea de
mai jos), de unde alegem opŃiunea Properties, adică proprietăŃile calculatorului.

Figura 14. ProprietăŃile calculatorului

29
După ce dăm click pe opŃiunea Properties, ne apare fereastra de proprietăŃi a
sistemului (System Properties), în care vom naviga în continuare pentru a afla ce
configuraŃie are sistemul cu care lucrăm.

Figura 15. ProprietăŃile calculatorului (System Properties)

Din variantele existente, alegem opŃiunea Hardware, pentru a afla configuraŃia


calculatorului (e.g. sistemul de operare, tipul procesorului etc.). Iar următorul pas
constă în selectarea opŃiunii Device Manager, după cum se poate observa în figura
16.

AcŃionând acele căsuŃe cu + (plus) în dreptul lor, observăm că se deschid mai multe
opŃiuni şi detalii; astfel putem afla date despre calculatorul pe care lucrăm.

30
Figura 16 . Fereastra Device Manager (Managerul de dispozitive)

2.3. Structura Harddisk-ului

2.3.1 PartiŃiile

Hardisk-ul reprezintǎ un dispozitiv de stocare a informaŃiei de capacitate mare.


Orice hardisk are cel puŃin o partiŃie. Ideal este ca acesta sa aibă două sau mai
multe partiŃii, în funcŃie de mărimea acestuia. În figura de mai jos se poate vedea
un exemplu de partiŃionare:

Figura 17 . Fereastra My Computer (Calculatorul meu)

31
Pentru calculatorul din exemplu se poate vedea că existǎ un număr de patru partiŃii,
notate cu C:, D:, E:, F:. Pe lângă acestea, în cazul de faŃă (nu este obligatoriu să
existe aceeaşi organizare pentru alte calculatoare), mai există G: (Removable Disk
– poate să fie un dispozitiv de stocare a memoriei legat pe portul USB), şi H: (care
reprezintǎ unitatea pentru citirea CD / DVD-urilor).

Notǎ: în general, partiŃia pe care s-a instalat sistemul de operare (în cazul
nostru Windows XP) este C:, A: este rezervată pentru unitatea de dischetă. Un
dispozitiv de stocarea a memoriei (de exemplu Flash Pen USB drive) va lua
urmatoarea literă liberă disponibilă (în exemplu litera G:).

Notǎ: ideal este ca orice informaŃie cu care lucrăm să fie salvată pe altă locaŃie
decât locaŃia sistemului de operare (C:).

Dimensiunea partiŃilor (gradul de ocupare) poate fi aflatǎ parcurgând urmǎtorii


paşi: în fereastra My Computer se apasă click dreapta pe partiŃia care ne interesează
şi se selecteazǎ Properties (ProprietǎŃi). Used space (spaŃiul utilizat) se referă la
numărul de GB ocupaŃi şi Free Space (spaŃiu liber) la numărul de GB liberi.

Figura 17 . Gradul de ocupare a unei partiŃii

32
2.3.2 Calea de salvare

Pe hardisk, informaŃia se salvează sub formă de directoare (folders) şi fişiere (files)


dispuse ierarhic. Două legi sunt valabile:
• Un director poate conŃine directoare mai mici şi fişiere.
• Un fişier nu poate conŃine alte fişiere sau directoare.

Figura 18. DiferenŃa dintre un director (folder) şi un fişier (file)

LocaŃia directoarelor (fişelor) este ierarhică. În figura de mai jos, fişa test se găseşte
în directorul proiecte, care la rândul lui se gaseşte în directorul docu, care este
localizat pe partiŃia F: a harddisk-ului. Deci : F:\docu\proiecte

Figura 19 . Calea de salvare

2.4. Lucrul cu directoare / fişiere

2.4.1 Crearea şi (re)denumirea unui director

Cel mai uşor este să creem un director (file) direct pe Desktop, despre care s-a
discutat deja în subcapitolele anterioare. Astfel, pentru a crea un prim director, dăm
un click dreapta pe Desktop, moment în care apare următoarea fereastră, din care
alegem opŃiunea New (Nou) – Folder (Director).

Figura 20. Alegerea opŃiunii New (Nou)

33
Figura 21. Alegerea opŃiunii New Folder (Dosar nou)

MenŃionăm că, pentru a reuşi să creaŃi acest dosar, este recomandat ca, după ce aŃi
poziŃionat cursorul mouse-ului pe opŃiunea New, să mutaŃi mouse-ul pe orizontală
pe noua fereastră deschisă, pentru că altfel aceasta se va închide. După ce aŃi bifat
şi opŃiunea Folder, pe Desktop (sau unde aŃi creat noul dosar) vor apărea
următoarele pictograme:

Figura 22. Pictograma pentru un dosar nou creat, încă nedenumit


(textul fiind colorat cu albastru, într-un dreptunghi alb,
înseamnǎ cǎ dosarul este încă nedenumit)

Figura 23. Pictograma pentru un dosar nou creat, denumit implicit New
Folder
(dacă apǎsǎm tasta ENTER, dosarul primeşte implicit
denumirea de New Folder)
Figura 24. Pictograma pentru un dosar nou creat, denumit “Noul meu
dosar”

Putem da unui dosar numele pe care-l dorim (pentru a-l recunoaşte mai uşor) în
două modalităŃi:

34
• fie când l-am creat, cât încă textul este colorat cu albastru într-un
dreptunghi alb, scriem peste vechiul text denumirea pe care o dorim
• fie dăm click dreapta pe dosarul nou creat şi alegem opŃiunea Rename
(Redenumire), moment în care textul se colorează cu albastru şi putem
scrie peste noua denumire; aceastǎ opŃiune poate fi activatǎ şi dacǎ selectǎm
dosarul care ne intereseazǎ şi apǎsǎm tasta F2, care activeazǎ opŃiunea de
redenumire.

2.4.2 Decuparea, copierea şi lipirea unui dosar

Pentru a copia un dosar dintr-o poziŃie în alta, avem mai multe opŃiuni:

Varianta 1
• dăm un click dreapta pe dosarul dorit;
• se deschide fereastra din figura 22
• alegem opŃiunea Copy (Copiere)
• navigăm în locaŃia în care dorim să copiem acel dosar
• dǎm click dreapta de mouse pe o porŃiune liberă (şi nu pe vreun alt dosar
sau fişier)
• în fereastra care se deschide, selectǎm cu click stânga opŃiunea Paste
(Lipire)

Cu alte cuvinte, îi dăm calculatorului comanda să copieze dosarul care-l dorim noi
din vechea locaŃie (unde dăm copiere) într-o nouă locaŃie pe care o alegem (unde
dăm lipire).

Figura 25. OpŃiunea de copiere (Copy)

Varianta 2
• selectăm dosarul dorit cu un click stânga de mouse, moment în care acesta
se colorează cu albastru închis

35
• folosim combinaŃia de taste Ctrl + C pentru a copia dosarul anterior
selectat
• folosim o altă combinaŃie de taste Ctrl + V pentru a lipi dosarul selectat şi
copiat din vechea locaŃie în noua locaŃie

Notǎ: Pentru a utiliza combinaŃiile de taste anterior menŃionate, recomandăm


apăsarea aproape simultan a celor două taste. Spunem “aproape simultan”,
deoarece întâi se apasă tasta Ctrl (Control) şi pe urmă alte taste din diverse
combinaŃii (C pentru copiere, V pentru lipire, etc.).

Pentru a decupa şi lipi un dosar, vom folosi oricare din cele două variante anterior
prezentate, înlocuind însă opŃiunea Copiere cu cea de Decupare în varianta 1,
respectiv combinaŃia de taste Ctrl + C (copiere) cu Ctrl + X (decupare).

36
Capitolul 3. Procesare de text – Microsoft Word

3.1 Lansarea aplicaŃiei WORD

Lansarea aplicaŃiei WORD poate fi realizată în mai multe modalităŃi:

• din meniul Start – Programs –Microsoft Office – Microsoft Office 2003

Figura 1. Lansarea aplicaŃiei WORD.

• dacă pe ecran există deja o pictogramă, se poate iniŃializa aplicaŃia WORD


dând un dublu click (stânga) de mouse pe aceasta (sau o selectăm cu un
click stânga mouse şi o apăsăm tasta Enter de pe tastatură)

Notǎ: Pentru facilitarea lucrului cu aplicaŃia Word se poate face o scurtătură


(shortcut), care poate fi poziŃionatǎ pe Desktop

Figura 2. Pictograma aplicaŃiei WORD

37
3.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD

După ce a fost iniŃializată, apare fereastra specifică aplicaŃiei WORD, cu


următoarele bare de instrumente:

Bara
Bara de meniu
Bara de titlu de instrumente
(cu numele
Fereastra
documentului)
de lucru

Figura 3. Elementele unei ferestre Microsoft WORD

3.2.1 Bara de titlu

Figura 4. Bara de titlu

Bara de titlu este localizată în partea de sus a ecranului, şi pe aceasta este afişat
numele documentului în care se lucreazǎ. Astfel, în partea de sus a ecranului veŃi
vedea scris Microsoft WORD – Document 1 sau, dacă aŃi salvat deja documentul,
denumirea cu care l-aŃi salvat.

Bara de titlu mai conŃine trei pictograme, care reprezintă:

Minimizarea (Minimize) Restaurare (Restore) Închidere fereastră (Close)


determină coborârea documentului determină afişarea aplicaŃiei determină închiderea aplicaŃiei
în bara de sarcini, putând fi Word într-o fereastră mai Microsoft Word.
redeschis în orice moment prin mică pe ecran sau afişarea
activarea prin click stânga a ferestrei pe tot ecranul.
pictogramei specifice aplicaŃiei

38
3.2.2 Bara de meniu

Figura 5. Bara de meniu

Bara de meniu se găseşte adesea chiar sub bara de titlu, aceasta afişând, evident,
meniul aplicaŃiei. Bara de meniu are următoarele opŃiuni: Fişier (File), Editare
(Edit), Vizualizare (View), Inserare (Insert), Format (Format), Instrumente (Tools),
Tabel (Table), Fereastră (Window) şi Ajutor (Help). Prin intermediul acestor
meniuri, puteŃi da diverse comenzi aplicaŃiei WORD. Pentru a deschide oricare
dintre opŃiuni, daŃi un click stânga şi se va deschide un meniu de derulare pe
verticală. PuteŃi naviga prin aceste meniuri atât cu ajutorul mouse-ului, cât şi cu
ajutorul săgeŃilor sus-jos, respectiv stânga-dreapta de pe tastatură.

În cazul în care nu vă sunt afişate toate opŃiunile de meniu, le puteŃi personaliza în


felul următor:

• DaŃi click pe Instrumente (Tools) pe bara de meniu.


• AlegeŃi Particularizare (Customize) din meniul de derulare pe verticală;
apare fereastra de dialog pentru personalizarea meniului.
• DaŃi click pe căsuŃa OpŃiuni (Options).
• BifaŃi spaŃiul pentru a selecta “Întotdeauna se afişează meniuri complete”
(Always show full menu).
• DaŃi click pe Închidere (Close).

Figura 6. Particularizarea barei de instrumente

39
3.2.3 Bara de instrumente

Figura 7. Bara standard

Figura 8. Bara de formatare

• Bara de instrumente oferă scurtături către comenzile de meniu. Aceasta este


cel mai adesea localizată sub bara de meniu. Pentru a vă asigura că cele
două bare de instrumente – standard şi de formatare – sunt selectate,
parcurgeŃi următorii paşi simpli:

• DaŃi click pe Vizualizare (View), pe bara de meniu.


• DaŃi click pe Bare de instrumente (Toolbar).
• Dacă opŃiunile Standard şi Formatare (Format) sunt bifate, atunci
înseamnă că sunt active, astfel că puteŃi ieşi din acel meniu dând un click pe
fereastra de lucru (cea în care se scrie şi se editează textul).
• Dacă nu sunt bifate, alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize).
• SelectaŃi căsuŃa Bara de instrumente (Toolbar).
• BifaŃi opŃiunile Standard şi Formatare (cu click stânga de mouse).
• DaŃi click pe Închidere (Close) pentru a închide fereastra de dialog.

3.2.4 Rigla

Figura 9. Rigla (Ruler)

Aceasta poate fi găsită, cel mai adesea, sub barele principale şi poate fi folosită
pentru a schimba repede dimensiunile documentului. Pentru ca aceasta să fie
afişată:

• DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu.


• OpŃiunea Riglă (Ruler) trebuie să fie bifată. Dacă nu este bifată, daŃi un
click stânga de mouse, şi aceasta (rigla) va apărea sub barele principale.

40
3.2.5 Bara cu instrumente de desenare

Figura 10. Bara cu instrumente de desenare

Poate fi găsită în partea de jos a documentului, şi poate fi folosită pentru a desena


diverse forme în fereastra de lucru. Pentru ca aceasta să fie afişată (sau nu):

• DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu.


• OpŃiunea Desenare (Drawing) trebuie să fie bifată. Dacă nu este bifată,
daŃi un click stânga de mouse, şi aceasta (opŃiunea de desenare) va apărea în
partea de jos a documentului.

3.2.6 Barele de derulare

Figura 11. Barele de derulare

Reprezintă opŃiunea cu care navigăm (pe verticală şi pe orizontală) în fereastra de


lucru a documentului, în cazul în care Panormarea sau procentul de vizualizare
(Zoom) este stabilită la o cifră mai mare decât 100% sau dacă s-a scris mai mult de
o pagină în respectivul document.

3.2.7 Bara de status

Apare în partea cea mai de jos a documentului şi oferă informaŃii referitor la


numărul paginii, secŃiunea acesteia, coloana, etc.

41
DistanŃa faŃă de
SecŃiunea partea de sus a Coloana
paginii

Numărul Numărul Linia


paginii paginii /
Totalul de
pagini

Figura 12. Bara de status

3.3 Deschiderea şi salvarea unui document.

Se poate realiza în minim două modalităŃi:


• din bara standard de instrumente se alege opŃiunea Document
necompletat nou (New).
• din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Nou (File – New)
(Ctrl+N)

Figura 13. Document necompletat nou

Dacă dăm click de mai multe ori pe pictograma Document necompletat nou (New
Blank Document), vom deschide mai multe documente, care vor fi suprapuse. Ne
putem da seama de acest lucru şi de faptul că avem deschise mai multe documente
privind în colŃul din stânga sus al documentului WORD, pe bara de titlu, unde vom
constata numele documentului în care ne aflăm (e.g. Document 3, Document 4,
etc.).

42
3.3.1 Deschiderea unui document deja existent

Se poate realiza în minim două modalităŃi:

1) din bara standard de instrumente se alege opŃiunea Deschidere (Open).


2) din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Deschidere (File - Open) (Ctrl+O)

Figura 14. Deschiderea unui document deja existent

Alegând oricare din cele două modalităŃi, se va deschide următoarea fereastră:

Figura 15. Calea de deschidere a documentului

Din această fereastră putem alege de unde anume să deschidem documentul (e.g.
din Documentele mele (My Documents), sau de pe oricare din partiŃiile
calculatorului (A:, C:, etc.).

3) dacǎ aveŃi deja un document word, acesta se poate deschide direct, dând dublu
click pe el.

43
3.3.2 Salvarea unui document nou creat

Se poate realiza în minim două modalităŃi:


1) în bara standard de instrumente, se dă click pe pictograma Salvare (Save), care
reprezintă imaginea unei dischete.
2) din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Salvare (File – Save) (Ctrl+S)

Figura 16. OpŃiunea Salvare sau Salvare ca…

Figura 17. Pictograma Salvare

Observăm că există două modalităŃi de salvare dacă utilizăm modalitatea Fişier –


Salvare, şi anume (1) Salvare (Save) şi (2) Salvare ca... (Save as...)

Înainte de a salva documentul pentru prima dată, nu există nici o diferenŃă între
cele două opŃiuni. După ce am salvat însă documentul, diferenŃa va consta în faptul
că vom utiliza opŃiunea Salvare pentru a salva peste informaŃiile anterioare,
respectiv opŃiunea Salvare ca... pentru a da documentului un alt nume (propriu zis
realizăm un nou document).
În acest moment, dacă documentul nu a mai fost deja salvat, apare următoarea
căsuŃă de dialog:

44
Figura 18. Salvarea documentului (cu nume şi cale)

La fel ca şi în cazul deschiderii unui document, se va specifica locul unde se va


salva respectivul document, precum şi numele (în mod standard, aplicaŃia WORD
încearcă să ne ajute sugerându-ne un nume din ceea ce am scris deja în document;
de exemplu ne poate sugera ca şi nume titlul documentului).

3.3.3 Închiderea documentului

MenŃionam anterior că există posibilitatea de a deschide mai multe documente


WORD în cadrul aceleiaşi aplicaŃii WORD, dând click de mai multe ori pe
pictograma Document necompletat nou. În aceeaşi modalitate, în cazul mai
multor documente WORD deschise simultan, există posibilitatea de a le închide
separat sau pe toate deodată.

Figura 19. Închiderea documentului

Pe pictograma de mai sus sesizăm două simboluri similare, sub forma unui X, care
diferă ca şi dimensiune, poziŃie sau culoare. Acestea reprezintă opŃiunea de
închidere a unui document / a mai multor documente, respectiv a întregii aplicaŃii.
45
Astfel, dacă dăm click pe simbolul x din partea de jos, vom închide doar
documentul în care lucrăm (reamintim că pot fi deschise simultan mai multe astfel
de documente), în timp ce, dacă dăm click pe simbolul X din partea dreaptǎ a barei
de titlu, vom închide întreaga aplicaŃie WORD (indiferent dacă avem un singur
document WORD deschis sau mai multe).
În cazul în care documentul (sau documentele) nu a fost salvat, vom fi
atenŃionaŃi prin următoarea căsuŃă de dialog şi ni se va cere o confirmare a ceea ce
dorim să facem:

Fig. 20 Salvarea modificărilor

În acest caz avem patru opŃiuni, şi anume:


• dacă dăm click pe căsuŃa Da (Yes), vom salva modificările realizate în acel
document.
• dacă alegem Nu (No), documentul se va închide şi vom pierde informaŃiile
introduse în respectivul document.
• opŃiunea Revocare (Cancel) reprezintă renunŃarea la acŃiunea de închidere
a documentului, iar căsuŃa de dialog se va închide.
• la fel se va întâmpla şi în cazul în care dăm click pe simbolul X din colŃul
dreapta sus a căsuŃei de dialog; aceasta se va închide.

3.3.4 Vizualizarea documentului

În cadrul aplicaŃiei WORD, documentul WORD poate fi afişat în oricare din


următoarele patru modalităŃi:

• Vizualizarea Normal (View Normal) – Este cea mai des utilizată şi


prezintă opŃiuni precum spaŃierea liniilor, fonturi, italice etc. WORD
afişează textul într-o singură coloană continuă.
• Apect paginǎ Web (View Web Page) – Vă permite să vedeŃi documentul
aşa cum ar apărea el într-o pagină de Internet.
• Aspect pagină imprimată (View Print Layout) – Vă prezintă documentul
aşa cum va arăta acesta atunci când va fi imprimat.
• SchiŃa (Outline)– Afişează documentul sub forma unei schiŃe.
În cazul în care aveŃi instalat pe calculator pachetul MS OFFICE 2003, veŃi
constata că mai aveŃi încă o modalitate de vizualizare a documentului, şi anume
Aspectul de citire (View Reading Layout), care vă afişează documentul în aşa fel
încât lectura acestuia să fie cât mai confortabilă.
46
3.4 Formatǎri de text în Microsoft Office Word

Presupunem că deja s-au reŃinut paşii de deschidere a unui document WORD,


respectiv de salvare a acestuia. Recomandăm salvarea documentului chiar din
primul moment, chiar după prima literă (dacă nu veŃi scrie nimic în respectivul
document, se va considera că documentul este gol şi, deci, nu va fi salvat, pentru că
nu va diferi cu nimic faŃă de momentul în care l-aŃi deschis).

Spuneam că recomandăm salvarea documentului chiar de la început, şi asta din


două motive întemeiate. Primul se referă la faptul că am putea lucra mai multe ore
la un document foarte important şi, deodată, s-ar putea lua curentul, iar noi am
pierde conŃinutul documentului, ceea ce ar fi o risipă de timp. În plus, salvând de la
început documentul, ştim unde anume să-l căutăm la o dată ulterioară (deoarece noi
îi arătăm calea, adică unde anume să fie salvat, respectiv numele cu care să fie
salvat).

MenŃionăm că, după ce s-a salvat documentul la început, este necesară repetarea
acestui procedeu la un anumit interval de timp. Care este acest interval de timp?
Recomandat ar fi cât mai des, dând click stânga pe pictograma Salvare (cea care
seamănă cu o dischetă) sau, mult mai eficient, utilizând combinaŃia de taste Ctrl+S
de pe tastatură (în partea din stânga jos a tastaturii). Putem utiliza aceastǎ opŃiune
acŃionând simultan combinaŃia de taste Ctrl + S (este recomandat totuşi ca, cel
puŃin la început, să apăsaŃi întâi tasta Ctrl şi doar pe urmă tasta S, pentru că altfel
nu veŃi face decât să scrieŃi litera S în spaŃiul de lucru, şi nicidecum nu veŃi
(re)salva documentul).

Reamintim că scopul şi utilitatea aplicaŃiei WORD este acela de editare a textelor.


Cu alte cuvinte, folosim aplicaŃia WORD (cuvânt) pentru a scrie. Indiferent că este
vorba de o simplă scrisoare, un Curriculum Vitae sau un proiect extrem de
important. Avantajele sunt evidente. Pe lângă faptul că, după imprimare,
documentul va arăta profesionist, el va fi şi salvat într-o formă electronică, putând
fi accesat şi reaccesat de oricâte ori (atâta timp cât va fi salvat).

Pentru a scrie orice text, pur şi simplu apăsaŃi tastele, după ce, în prealabil, aŃi
deschis şi salvat un document WORD. Pentru a scrie cu litere mari o propoziŃie
întreagă, de exemplu, apăsaŃi tasta Caps Lock de pe tastatură (în partea stângă a
acesteia, între tastele Tab şi Shift). Dacă doriŃi să scrieŃi doar prima literă a unui
cuvânt cu literă mare, ŃineŃi apăsat, simultan, tasta Shift şi litera dorită. Pentru a
începe o nouǎ propoziŃie, nu este necesar să apăsaŃi tasta Enter (tasta din partea
dreaptă jos a tastaturii sau lângă cele patru săgeŃi sus-jos-stânga-dreapta), însă
pentru a începe un nou paragraf, va trebui să o apăsaŃi.

47
Dacă priviŃi tastatura veŃi constata că pe unele taste are două inscripŃii. Asta
înseamnă că acele taste au o dublă funcŃie, şi anume, în mod normal ele vor scrie
simbolurile situate în partea de jos a tastei în timp ce, Ńinând apăsată tasta Shift,
vom putea acŃiona simbolul din partea de sus a acesteia.

3.4.1. Ştergerea textului

Pentru a şterge o parte din ceea ce aŃi scris deja, aveŃi două modalităŃi:
• plasaŃi cursorul mouse-ului în stânga sau dreapta literei (sau literelor) pe
care doriŃi să o ştergeŃi
• în funcŃie de unde anume aŃi plasat cursorul, puteŃi folosi tasta Backspace
pentru a şterge spre stânga, respectiv tasta Delete (Del) pentru a şterge spre
dreapta (tasta Backspace se află în partea de sus a tastaturii, chiar în capătul
şirului de numere, respectiv al semnelor “ + ” şi “ = ”, iar tasta Delete se
află chiar lângă Backspace).

În cazul în care doriŃi să ştergeŃi mai mult text (de exemplu o propoziŃie întreagă),
este recomandat să folosiŃi mouse-ul pentru această operaŃiune. Şi anume, plasaŃi
cursorul mouse-ului în poziŃia de unde doriŃi să începeŃi să ştergeŃi şi, Ńinând apăsat
click stânga pe mouse, îl deplasaŃi până în poziŃia finală în care doriŃi să ştergeŃi.
VeŃi constata că textul de acoperă de o bandă neagră, care ne confirmă selectarea
acestuia. După ce l-aŃi selectat, apăsaŃi oricare din cele două taste Backspace sau
Delete şi textul va dispărea.

Dacă vă daŃi seama că aŃi şters, din greşeală, alt text decât cel dorit, nu este necesar
să-l rescrieŃi, ci este suficient să daŃi un click stânga pe pictograma numită Anulare
tastare (Undo) din Bara standard de instrumente. VeŃi constata că, deşi aŃi
selectat şi şters textul, acesta va reapare pe fereastra de lucru. În dreapta
pictogramei Anulare tastare aveŃi o altă pictogramă (imaginea în oglingă a acestei
pictograme) numită Refacere tastare (Redo), al cărei rol este de a reface ultima
comandă.

Figura 21. Anulare tastare & Refacere tastare

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

48
3.4.2 Explicarea barei standard de instrumente

Bara standard de instrumente mai cuprinde următoarele pictograme, a căror utilitate


şi utilizare o vom explica în continuare:

1 2 3 4 5 6

Figura 22. OpŃiuni din bara de instrumente

1 – reprezintă pictograma pentru imprimare, care permite transpunerea pe hârtie a


informaŃiei scrise în document
2 – reprezintă pictograma pentru previzualizare înainte de imprimare
3 – reprezintă pictograma pentru verificarea greşelilor de ortografie
4 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de “decupare” a unei părŃi din text,
urmând a fi “lipită” în altă parte; astfel, aplicaŃia WORD decupează textul pe care îl
selectăm şi îl rescrie în locul în care dorim.
5 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de copiere (diferă de opŃiunea de
decupare prin faptul că doar copiază textul, fără a-l muta)
6 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de lipire a textului în prealabil decupat
sau copiat

7 8 9 10 11 12 13 14 15

Figura 23. Alte opŃiuni din bara de instrumente

7 – reprezintă pictograma pentru inserarea unei legături externe către Internet pe


care, dacă se va da click în cadrul documentului, vom putea accesa o anumită
adresă de Internet.
8 – reprezintă pictograma pentru desenarea de tabele şi margini
9 – reprezintă pictograma pentru inserarea unui tabel (cu maxim 5 coloane şi 4
rânduri)
10 – reprezintă pictograma pentru inserarea unei foi Microsoft EXCEL (de calcul
tabelar)
11 – reprezintă pictograma pentru stabilirea numărului de coloane pe care va fi
aşezat textul sau informaŃia din documentul în care lucrăm
12 – reprezintă pictograma care ne permite sǎ vedem dacă există sau nu caractere
ascunse (la previzualizare, înainte de imprimare)
13 – reprezintă pictograma pentru procentul de vizualizare a paginii (nu se
modifică dimensiunea caracterelor sau a fonturilor, ci doar dimensiunea la care noi
le vedem)

49
14 – reprezintă pictograma pentru asistentul WORD (o mică aplicaŃie existentă atât
aici cât şi în fiecare apliciaŃie Windows şi nu numai, care ne ajută pas cu pas în
descoperirea unor răspunsuri sau a paşilor de realizare a unor diverse operaŃiuni)
15 – reprezintă pictograma pentru deschiderea unor alte opŃiuni din bara de
instrumente care, din lipsa de spaŃiu, sunt ascunse sub o bară de derulare pe
verticală; aceasta poate fi accesată printr-un click stânga de mouse pe acea
pictogramă.

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.3 Aldin, cursiv şi subliniere

AplicaŃia WORD vă permite diverse alte opŃiuni de formatare a textului, precum


îngroşarea acestuia – aldin (Bold), scrierea sub formă înclinatǎ - cursiv (italics),
sau subliniat (underline). De asemenea, puteŃi combina aceste opŃiuni, şi anume
puteŃi scrie un text îngroşat (aldin), înclinat spre dreapta (cursiv), respectiv
subliniat. Aceste opŃiuni pot fi accesate în două modalităŃi:

• din bara de formatare, dând click pe pictogramele corespunzătoare

Figura 24. Aldin, cursiv şi subliniere

• pictograma marcată cu litera B corespunde opŃiunii de îngroşare a textului


(aldin) (bold)

• pictograma marcată cu litera I corespunde opŃiunii de scriere înclinată a


textului (cursiv) (italics)

• pictograma marcată cu litera U corespunde opŃiunii de subliniere a textului


(underline)
• cu ajutorul scurtăturilor de taste, după cum urmează:
• Ctrl + B – îngroşarea textului (aldin)
• Ctrl + I – scrierea înclinată a textului (cursiv)
• Ctrl + U – sublinierea textului

(reamintim că aceste taste trebuie apăsate simultan, pentru a obŃine efectul dorit;
până ce deprindeŃi mai bine scrierea la tastatură, recomandăm să apăsaŃi cele două
taste aproape deodată, însă prima tastă apăsată să fie Ctrl; altfel, veŃi constata

50
scrierea unei litere (B, I sau U) în fereastra de lucru, şi nu îngroşarea, înclinarea sau
sublinierea textului).

PuteŃi îngroşa, înclina sau sublinia textul scris în fereastra de lucru atât din
momentul în care începeŃi să scrieŃi, cât şi după ce l-aŃi scris deja, prin selectarea
acestuia şi alegerea uneia dintre opŃiuni (Ctrl + B, Ctrl + I sau Ctrl + U).

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.4 Decuparea, copierea şi lipirea textului

După cum explicam anterior, în partea în care sunt prezentate pictogramele, aveŃi
posibilitatea de a decupa, copia, respectiv a lipi textul. Este foarte important să
reŃineŃi faptul că textul trebuie selectat înainte de a fi decupat, copiat sau lipit.
Astfel, îi spuneŃi calculatorului ce şi cât anume din text să decupeze sau să copieze
şi unde anume să-l lipească (adică să-l reaşeze). Acest procedeu – decuparea,
copierea sau lipirea – poate fi realizat în trei modalităŃi:

Decuparea

• din bara de meniu, dăm click pe Editare – Decupare (Edit - Cut)


• pe bara standard de instrumente, dăm click pe pictograma de decupare
(este simbolul unei foarfeci)

Figura 25. OpŃiunea de decupare

• cu scurtăturile de taste Ctrl + X

Constatăm că cele două pictograme pentru opŃiunea de decupare diferă prin faptul
că prima este îngroşată iar a doua nu. Asta înseamnă că, în primul caz, textul este
selectat, în timp ce în a al doilea caz, nu.

Copierea

• din bara de meniu, dăm click pe Editare – Copiere (Edit - Copy)


• pe bara standard de instrumente, dăm click pe pictograma de copiere
(este pictograma a două documente, parŃial suprapuse)

Figura 26. OpŃiunea de copiere

• cu scurtăturile de taste Ctrl + C

51
Din nou, cele două pictograme pentru opŃiunea de copiere diferă prin faptul că
prima este îngroşată iar a doua nu. În primul caz, textul este selectat, în timp ce în a
al doilea caz, textul nu este selectat.

Lipirea

• din bara de meniu, dăm click pe Editare – Lipire (Edit - Paste)


• pe bara standard de instrumente, dăm click pe pictograma de lipire (este
pictograma unui document ataşat la un dosar)

Figura 27. OpŃiunea de lipire

• cu scurtăturile de taste Ctrl + V

Reamintim că un text poate fi copiat dintr-o parte în alta atât cu opŃiunea de


Decupare – Lipire, cât şi cu cea de Copiere – Lipire. DiferenŃa constă în faptul
că, în prima situaŃie, textul va fi mutat dintr-o poziŃie în alta (decupat din poziŃia
iniŃială şi reaşezat în poziŃia indicată), în timp ce în a doua situaŃie, textul va fi
selectat, copiat şi lăsat în poziŃia iniŃială şi i se va face o copie fidelă în poziŃia
indicată.

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.5 Găsirea – înlocuirea textului

Dacă doriŃi să găsiŃi un anumit cuvât sau parte dintr-un text, puteŃi utiliza opŃiunea
Găsire (Fiind). Dacă doriŃi ca procesul de căutare a respectivului cuvânt să se
realizeze doar pe o anumită porŃiune de text, puteŃi limita căutarea prin selectarea în
prealabil a textului (ŃineŃi apăsat click stânga la mouse şi deplasaŃi cursorul până
unde doriŃi să selectaŃi textul). După care utilizaŃi comanda de căutare, în
următoarele două modalităŃi:

• din bara de meniu, dăm click pe Editare – Găsire (Edit - Find). În


dreptul opŃiunii Găsire veŃi vedea simbolul unui binoclu.
• cu scurtăturile de taste Ctrl + F

În acest moment se va deschide următoarea fereastră de dialog :

52
Figura 28. Găsire - înlocuire

În această fereastră de dialog, avem mai multe opŃiuni, precum cuvântul / cuvintele
de căutat, opŃiunea de înlocuire a acestora, opŃiunea de salt la un anumit cuvânt
sau pagină, etc. Prin opŃiunea de revocare sau dând click pe butonul de închidere,
închidem fereastra de dialog.

După ce aŃi găsit cuvântul căutat, îl puteŃi înlocui cu ajutorul opŃiunii Înlocuire
(Replace), prin modalităŃile:

• din bara de meniu, dăm click pe Editare – Înlocuire (Edit - Replace).


• cu scurtăturile de taste Ctrl + H

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.6 Stabilirea tipului şi dimensiunii fonturilor

În funcŃie de ceea ce doriŃi să scrieŃi în documentul în care lucraŃi, puteŃi stabili


diverse tipuri şi dimensiuni pentru fonturi (caractere).

Figura 29. Tipul şi dimensiunea fonturilor

În mod standard, tipul de font pentru aplicaŃia WORD este Times New Roman, cu
dimensiune de 12. O astfel de mărime a fonturilor permite o bună citire a
informaŃiilor scrise într-un document. Pentru exemplificare, în imaginea de mai jos
aveŃi acelaşi text scris cu acelaşi font, însă de dimensiuni diferite (caractere de 8,
12, 16, 20, respectiv 24) :

53
Tabel 1. Font cu dimensiuni diferite

În ceea ce priveşte tipurile de fonturi, aplicaŃia WORD oferă o gamă foarte largă de
opŃiuni, de la cele mai “normale” şi mai des întâlnite (Times New Roman, Arial,
Verdana) până la fonturi precum Webdings şi Wingdings (care reprezintă mai mult
simboluri şi sunt mai rar folosite).

Figura 30. Diverse tipuri de fonturi

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.7 Alinierea textului

Alinierea textului se poate realiza dând click pe una din cele patru pictograme:

Figura 31. Alinierea textului

• aliniere la stânga (align left)


54
• la centru (center)

• aliniere la dreapta (align right)

• stânga – dreapta (justified)

Tabel 2. Tipuri de aliniere a textului

Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga
Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat
la stânga Text aliniat la stânga

Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru
Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru

Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la
dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta
Text aliniat la dreapta

Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta
Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta

MenŃionăm că, şi în acest caz, există două opŃiuni de aliniere a textului. Fie alegem
modalitatea de aliniere încă dinainte de a scrie textul, fie îl scriem, după care îl
selectăm şi alegem modalitatea de aliniere (la stânga, la centru, la dreapta sau
stânga dreapta).

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

55
3.4.8 SpaŃierea pe verticală

SpaŃiul pe verticală între două rânduri poate fi stabilit în următoarele două


modalităŃi:

• din bara de meniu, dând click pe Format – Paragraf (Format -


Paragraph) şi ne apare următoarea fereastră de dialog:

Figura 32. SpaŃierea pe verticală

În această fereastră de dialog avem mai multe opŃiuni de formatare a textului


(inclusiv alinierea anterior prezentată), însă ceea ce ne interesează este posibilitatea
de SpaŃiere a textului, adică de distanŃare a rândurilor. Observăm că putem alege
din mai multe opŃiuni: la un rând, la 1,5 rânduri, la două rânduri, cel puŃin (aici
decidem o limită minimă de spaŃiere), exact (când ştim o dimensiune precisă)

• dând click pe pictograma Interlinie (Linespacing) din bara de formatare

Figura 33. Interlinia

56
 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

3.4.9 Tasta TAB

Setarea implicită de spaŃiere, în aplicaŃia WORD, la începutul fiecărui rând este de


0.5 inci. Astfel, atunci când apăsaŃi tasta Tab de pe tastatură, cursorul de scriere se
va muta la o distanŃă de 0.5 inci faŃă de poziŃia anterioară. Astfel puteŃi da textului
pe care-l scrieŃi forma şi aranjarea dorită (la începutul unei propoziŃii sau fraze este
recomandat să apăsaŃi o dată tasta Tab pentru a diferenŃia o propoziŃie de alta).

Pentru a modifica această setare implicită de 0.5 inci, deschideŃi din bara de
meniu opŃiunea Format – Tabulatori (Format - Tabs), urmând a se deschide
fereastra de dialog:

Figura 34. Tabulatori

În această fereastră putem alege unde anume să fie poziŃionat tabulatorul, la ce


distanŃă de margine şi în ce parte (la stânga, la centru, la dreapta etc.), precum şi
dacă să aibă sau nu un indicator (o linie continuă, puncte, o linie întreruptă). După
ce facem setările şi suntem mulŃumiŃi de ele, dăm click pe OK pentru a le activa.

 (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S)

57
3.4.10 Numerotare şi marcatori

Pentru că de multe ori avem nevoie de liste numerotate sau marcate şi nu doar de
text continuu, aplicaŃia WORD ne oferă posibilitatea de a introduce textul, acolo
unde dorim, sub forma unor astfel de liste, numerotate sau marcate. Putem realiza
acest lucru în două modalităŃi:

• din bara de meniu, dând click pe Format – Marcatori şi numerotare...


(Format – Bullets and Numbers...)

Aici putem alege unul din butoanele Cu marcatori (Bullets), respectiv Numerotat
(Numbers), cu diversele opŃiuni care există. Pentru mai multe detalii putem apăsa
butonul Particularizare (Customize), de unde putem alege formatul de marcator
sau număr, stilul, poziŃia.

Tabel 3. Exemple de marcatori şi numerotare

o marcator 1 1) numerotare 1
 marcator 2 2. numerotare 2

Figura 35. Marcatori şi numerotare

58
• dând click pe pictogramele Numerotare (Numbers), respectiv Marcatori
(Bullets)

Notǎ: în cazul în care nu gǎsiŃi un buton în barele de instrumente, daŃi click


pe sageata ca în figura:

Figura 36. Butoane ascunse

3.5 Imprimarea

După ce aŃi terminat de scris şi editat documentul, puteŃi să îl imprimaŃi:

• în bara de meniu, daŃi click pe Fişier – Imprimare (File - Print)


• daŃi click pe pictograma Imprimare din bara standard de intrumente

• cu ajutorul tastelor Ctrl + P de pe tastatură

În acest moment se deschide fereastra de dialog cu opŃiunile de imprimare. În cazul


în care avem mai multe imprimante (de exemplu una la noi în birou şi una de reŃea,
pe care o folosesc toŃi colegii), ni se cere să alegem pe care dorim să o folosim. Mai
jos ni se arată starea acelei imprimante, precum şi modelul. Ca şi opŃiuni de
imprimare a textului, putem alege între imprimarea întregului document, doar a
paginii curente, a unui număr specific de pagini (de exemplu: 6-12) sau doar a unei
parŃi de text selectate (menŃionăm că textul trebuie să fie selectat înainte să
deschidem această fereastră de dialog). Textul poate fi imprimat într-o formă
continuă sau putem alege opŃiunea de imprimare doar a paginilor pare, respectiv
impare (în cazul în care dorim să imprimăm pe ambele părŃi ale unei foi, printăm
paginile pare, după care întoarcem foile şi dăm din nou comanda de imprimare, de
această dată însă pe paginile impare).

59
Figura 37. Imprimarea

Mai putem alege numărul de copii pe care îl dorim din acelaşi exemplar, precum şi
numărul de pagini / foi, respectiv dacă dorim sau nu o redimensionare (scalare), în
cazul documentelor care depăşesc setările implicite de imprimare.

3.6 Tabele

Deşi se suprapune cu o altă aplicaŃie a pachetului Office, şi anume cu calculul


tabelar EXCEL, tabelele reprezintă totuşi un segment important în aplicaŃia
WORD, deoarece permit prezentarea informaŃiei într-o altă formă decât cea cu care
deja ne-am obişnuit, şi anume de text cursiv. Ne permite aşezarea informaŃiei în
formă tabelară (calcul tabelar, prezentare descriptivă de date). Pentru a realiza un
tabel în aplicaŃia WORD, avem două opŃiuni. Fie să-l desenăm, fie să-l inserăm.
Cum deja ne-am obişnuit, avem mai multe modalităŃi de a ajunge la acelaşi
rezultat. Care este cea mai bună rămâne să decidă fiecare în parte. Criteriul de care
trebuie să se Ńină însă cont este cel al eficienŃei de timp. Atfel, varianta cea mai
bună este cea care vă permite să ajungeŃi la acelaşi rezultat în intervalul de timp cel
mai scurt.

3.6.1 Desenarea unui tabel

Pentru a desena un tabel în forma care o dorim, trebuie să urmăm oricare din
următoarele două modalităŃi:

• dăm click pe bara de meniu, pe Tabel – Desenare tabel (Table – Draw


table), după care apare în locul cursorului mouse-ului, simbolul unui creion

60
• dăm click pe pictograma Tabele şi borduri (Tables and Borders)din bara
standard de instrumente

După care Ńinem apăsat click stânga de mouse în poziŃia în care dorim să începem
desenarea, mişcăm mouse-ul până în poziŃia în care dorim să fie realizat tabelul şi
ridicăm degetul de pe butonul stânga al mouse-ului. Vom constata că s-a realizat
doar un dreptunghi, urmând a repeta procedeul până ce suntem mulŃumiŃi de
rezultat. Putem trasa linii în interiorul dreptunghiului deja realizat, dându-i forma
dorită. Această modalitate de realizare a unui tabel este recomandată însă doar după
o perioadă mai îndelungată de utilizare a calculatorului şi mouse-ului.

Tabel 4. Exemplu tabel (cu o formă particlarizată):

O astfel de formă ar fi destul de dificil de obŃinut prin a doua modalitate de


realizare a tabelelor, şi anume de inserare cu un număr definit de coloane şi rânduri.

3.6.2 Inserarea unui tabel

Pentru a insera un tabel cu un număr clar definit de coloare şi rânduri, trebuie să


parcurgem oricare din următoarele două modalităŃi:

• dăm click pe bara de meniu, pe Tabel – Inserare – Tabel (Table – Insert


– Table), după care ne apare următoarea fereastră de lucru

61
Figura 38. Inserarea unui tabel

În mod predefinit, numărul de coloane este stabilit la 5, iar cel de rânduri la 2.


Putem însă schimba aceste valori cu cele care ne sunt necesare. Observăm că avem
trei opŃiuni pentru Regimul de potrivire automată, şi anume: o lăŃime fixă a
coloanei (care înseamnă că vom avea aceeaşi lăŃime pentru toate coloanele din
tabel), o potrivire automată la conŃinut (în cazul în care dorim ca lăŃimea tabelului
să nu fie pe toată pagina, ci să se rezume doar la textul care va fi scris în el),
respectiv o potrivire automată la fereastră (adică la dimensiunea ferestrei de lucru).

• dăm click pe pictograma Inserare tabel – bara standard de instrumente

Tabel 5. Exemplu de tabel (cu 3 coloane şi 2 rânduri, inserat automat)

Dacă dorim să mai auăugăm coloane sau rânduri la tabelul deja introdus pe foaia de
lucru, trebuie să dăm click în coloana sau rândul la care dorim să adǎugăm un alt
rând sau o altă coloană şi să dăm click pe Tabel în bara de meniu de unde să
alegem Inserare şi una din opŃiunile exsitente (coloane la stânga, la dreapta,
rânduri deasupra, dedesubt, celule).

Dacă dorim să modificăm dimensiunea unui tabel, trebuie în primul rând să-l
selectăm, mutând cursorul mouse-ului deasupra acestuia. În acest moment, în colŃul
62
din dreapta jos apare un mic pătrat alb cu marginile negre, ca şi în imaginea 1.
Mutând cursorul deasupra acestui pătrat, vom constata transformarea cursorului
mouse-ului dintr-un segment de dreaptă într-o săgeată cu două capete, moment în
care putem modifica dimensiunea tabelului, Ńinând apăsat butonul stânga al mouse-
ului până în momentul în care suntem mulŃumiŃi de rezultat.

1
2

Figura 39. Modificarea dimensiunii unui tabel

Pentru a modifica dimensiunile interioare ale tabelului, trebuie să plasăm cursorul


mouse-ului deasupra liniei de demarcare dintre coloane sau rânduri (în funcŃie de
ce anume dorim să modificăm). Când cursorul se află deasupra acestei linii,
segmentul de dreaptă al mouse-ului se transformă într-un simbol care reprezintă

două linii verticale paralele marcate de două săgeŃi orientate înspre exterior .
Pentru a modifica dimensiunea unei coloane sau a unui rând, Ńinem apăsat click
stânga de mouse şi mutăm cursorul spre stânga sau dreapta, respectiv sus sau jos.

Pentru a selecta un tabel sau o parte a acestuia, poziŃionăm cursorul mouse-ului


deasupra tabelului la nivelul rândurilor sau coloanelor până în momentul în care
simbolul se schimbă într-o săgeată mică, neagră, poziŃionată pe diagonală pentru
rânduri şi pe verticală pentru coloane.

Figura 39. Selectarea rândurilor sau coloanelor

Pentru a şterge conŃinutul unui tabel, după ce în prealabil l-am selectat (în totalitate
sau parŃial, coloane sau rânduri), folosim tasta Delete de pe tastatură, iar pentru a
şterge coloanele sau rândurile unui tabel (sau chiar tot tabelul) folosim tasta
Backspace.

Pentru a vă deplasa în cadrul unui tabel şi a scrie, puteŃi folosi fie mouse-ul pentru
a vă poziŃiona în oricare din coloanele sau rândurile tabelului, precum şi tasta Tab,
care “sare” din coloană în coloană, până ajunge la următorul rând, după care
continuă deplasarea pe coloane (cu condiŃia să vă fi poziŃionat în tabel cu click
stânga de mouse).

63
3.6.3 Inserarea unei imagini

Se realizează din bara de meniu, din Inserare - Imagine (Insert – Image)

Figura 40. Inserarea unei imagini

După care ni se cere să oferim sursa acelei imagini, adică de unde anume să fie
inserată. Observăm că avem mai multe opŃiuni: Miniatură, Din fişier, Din scanner
sau aparat foto, Organigramă, Desen nou, Forme automate, WordArt, Diagramă.
Sursa de inserare a imaginii va diferi în funcŃie de documentul pe care dorim să-l
realizăm. În cele mai multe cazuri, imaginile sunt introduse chiar de pe calculatorul
pe care lucrăm, din una din partiŃiile sale.

64
Figura 40. Inserarea unei imagini din director

65
3.7 AplicaŃie – realizarea unui CV

Pentru a pune în practică o mare parte din informaŃiile menŃionate anterior, vom
prezenta modalitatea de realizare a unei aplicaŃii utile, şi anume a unui curriculum
vitae.

CURRICULUM VITAE

Ion Ion POZA

Adresa: Str. Meşteşugarilor nr. 25 bl. C sc. B ☺


ap. 12, Cluj-Napoca, 450150, judeŃul Cluj

Data naşterii: 12.03.1975


Telefon: 0742-154267
Email: ion.i@k.ro

Studii

1989-1993 - Liceul Industrial "Emil RacoviŃă" Cluj Napoca, profilul mecanică.


1993-1998 - Facultatea de Inginerie "Petru Maior" Tg. Mureş, secŃia Inginerie
Economică, specializarea Ingineria şi Managementul Sistemelor de ProducŃie.

ExperienŃa profesională

1998-2000 - SC AXIS SRL - tehnician


Am realizat optimizarea liniei de produse tehnice şi tehnologice.

2000-2003 - SC PREMACOR SRL - inginer de sistem


Am asigurat buna funcŃionare a sistemelor şi reŃelei de calculatoare.

2003-2004 - SC MEDIACOR SRL - inginer de sistem.

Deprinderi şi abilităŃi

• Limbi străine cunoscute: engleza - scris, vorbit; italiana - stagiu de


pregătire în curs
• CunoştinŃe avansate de operare PC (Windows, Linux, Internet)
• CunoştinŃe avansate de reŃelistică

Diverse
• Carnet de conducere categoria B (din 1994)

66
Paşii de realizare a unui CV:

1. Pentru a putea aranja CV-ul în forma anterior prezentată şi pentru a adăuga şi o


poză, vă recomandăm să încadraŃi totul într-un tabel. Astfel, introduceŃi un tabel
cu 1 coloană şi 3 rânduri, prin următoarea comandǎ: Tabel – Inserare – Tabel
(Table – Insert – Table). La număr de coloane şi rânduri, scrieŃi cifra 1 pentru
coloane, respectiv 3 pentru rânduri şi daŃi click pe OK. Observăm că cel de-al
doilea rând este împărŃit în două coloane. Pentru a realiza acest lucru, apelăm la
opŃiunea de desenare a unui tabel: Tabel – Desenare – Tabel (Table – Draw –
Table) şi, Ńinând apăsat click stânga de mouse, trasăm o linie pentru a diviza
rândul al doilea în două coloane.

2. În continuare, începem să scriem textul. Întâi titlul “CURRICULUM VITAE”,


cu fonturi Times New Roman şi caractere de 16.

3. După care, dăm click în rândul al doilea, în coloana din stânga, unde scriem
numele cu fonturi Times New Roman şi caractere de 14, şi îl îngroşăm cu
opŃiunea Aldin (figura 24). Pentru aceasta, deschidem fereastra de derulare
pentru tipul fontului (figura 29), respectiv pentru dimensiunea acestuia. În
aceeaşi modalitate, scriem restul textului din al doilea rând cu fonturi Times
New Roman şi caractere de 12, însă fără opŃiunea aldin. Coloana din dreapta al
celui de-al doilea rând va fi folosită pentru introducerea unei poze, prin
opŃiunea Inserare – Imagine – Din fişier... (Insert – Image – From file),
urmând să alegem poza fie de pe calculator, fie dintr-o sursă externă (de pe
dischetă, CD sau memory stick).

4. Pentru restul textului continuăm în aceeaşi manieră, şi anume cu acelaşi tip de


fonturi (Times New Roman), cu caractere de 14 şi aldin pentru subtitluri
(studii, experienŃă profesională, deprinderi şi abilităŃi, diverse), respectiv
caractere de 12, fără îngroşare, pentru restul informaŃiilor.

5. La subtitlul Deprinderi şi abilităŃi avem o serie de marcatori, pe care îi putem


utiliza prin comanda Format – Marcatori şi numerotare... (Format – Bullets
and Numbering), urmând să alegem tipul de marcator dorit.

6. Şi, nu în ultimul rând, SALVĂM DOCUMENTUL, asta în cazul în care nu l-


aŃi salvat până acuma. Recomandăm totuşi salvarea documentului chiar la
început, pentru a evita orice surprize neplăcute (precum o pană de curent), şi
salvarea acestuia pe parcurs.

67
Capitolul 4. Microsoft Excel

4.1 Prezentare generală

În capitolul anterior ne-am familiarizat cu aplicaŃia Microsoft Office Word,


aplicaŃie dedicată editării şi formatării documentelor text. În continuare vă vom
prezenta aplicaŃia Microsoft Office Excel, componentă a pachetului Microsoft
Office, care ne facilitează lucrul cu tabelele şi calculul tabelar. Denumirea cea mai
des întâlnitǎ a unui document Microsoft Excel este cea de registru de calcul şi poate
avea în componenŃă mai multe foi de calcul.

4.1.1 Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel

Similar aplicaŃiei Microsoft Word şi aplicaŃia Microsoft Excel poate fi lansată în


execuŃie prin mai multe modalităŃi:

1) din meniul Start – Programs – Microsoft Office – Microsoft Office Excel:

Figura 1. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel

2) prin click (stânga) de mouse pe pictograma din bara de lansare rapidă:

3) prin dublu click de mouse pe pictograma aflată pe desktop:

4) prin dublu click de mouse pe orice document cu extensia .xls sau având

următorul de gen de pictogramă:

68
4.1.2 Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel

Bara de meniuri
Bara de instrumente
Bara de titlu

Bara de formule SuprafaŃa foii de calcul

Barele de derulare
Bara de stare Etichetele foilor de calcul

Figura 2. Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel

a. Bara de titlu

Bara de titlu este localizată în partea de sus a ferestrei Microsoft Excel. Aceasta
afişează numele foii de calcul care este deschisă (activă). În cazul în care foaia de
calcul nu a fost salvată pe bara de titlu este afişat un posibil titlu, sugerat de către
aplicaŃia Microsoft Excel (Registru 1 / Book1). După prima salvare, bara de titlu
afişează denumirea sub care a fost salvată foaia de calcul.

69
Bara de titlu

Minimizare (Minimise): Maximizare/Restaurare Închidere (Close):


determină punerea foii de (Restore): determină închiderea
calcul în bara de lucru, determină afişarea aplicaŃiei aplicaŃiei Microsoft
putând fi redeschisă în Microsoft Excel pe tot ecranul Excel
orice moment printr-un sau într-o fereastră mai mică ce
simplu click pe numele poate fi redimensionată.
acesteia.

b. Bara de meniuri

Bara de meniuri este de obicei localizată chiar sub Bara de titlu. Aceasta ne oferă
următoarele opŃiuni (meniuri): Fişier (File), Editare (Edit), Vizualizare (View),
Inserare (Insert), Format (Format), Instrumente (Tools), Tabel (Table), Date
(Data), Fereastră (Window) şi Ajutor (Help). Prin intermediul acestor meniuri
puteŃi da diverse instrucŃiuni aplicaŃiei. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe numele
meniului pe care doriŃi să-l accesaŃi şi daŃi un click de stânga. Aceasta va avea ca şi
efect deschiderea unui meniu în care vă puteŃi deplasa fie prin intermediul tastelor
(săgeŃile stânga-dreapta, sus-jos), fie cu ajutorul mouse-ului.

Figura 3. Bara de meniu

Modalitatea de vizualizare a meniurilor în Microsoft Excel poate fi particularizată


în funcŃie de preferinŃele utilizatorului. Astfel, se poate alege opŃiunea de a fi
afişate toate meniurile disponibile sau doar cele mai frecvent şi recent utilizate.
Pentru a seta opŃiunea de afişare a meniurilor complete realizaŃi următorii paşi:
1. FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Instrumente (Tools) din bara de
meniuri şi daŃi click pe acesta.
2. Din meniul deschis alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize) şi apăsaŃi
tasta enter (sau daŃi click pe aceasta).
3. În fereastra deschisă alegeŃi meniul OpŃiuni (Options).
4. BifaŃi spaŃiul pentru a selecta “Întotdeauna se afişează meniuri complete”
(Always show full menu).

70
5. DaŃi click pe Închidere (Close).

Figura 4. Particularizarea meniurilor

c. Bara de instrumente

Bara de instrumente oferă scurtături către comenzile de meniuri. Aceasta este cel
mai adesea localizată sub bara de meniu. Pentru a vă asigura că cele două bare de
instrumente – standard şi de formatare – sunt active, parcurgeŃi următorii paşi:

1. FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Vizualizare (View), din bara de


meniuri şi daŃi click pe acesta.
2. Din meniul deschis alegeŃi opŃiunea Bare de instrumente (Toolbar) şi
apăsaŃi tasta enter (sau daŃi click pe aceasta).
3. Dacă opŃiunile Standard şi Formatare (Format) sunt bifate, atunci
înseamnă că sunt active, astfel că puteŃi ieşi din acest meniu dând un click
pe suprafaŃa foii de calcul.
4. Dacă nu sunt bifate, alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize).
5. SelectaŃi căsuŃa Bara de instrumente (Toolbar).
6. BifaŃi opŃiunile Standard şi Formatare (cu click stânga de mouse).
7. DaŃi click pe Închidere (Close) pentru a închide fereastra de dialog.

71
Bara standard

Bara de formatare

d. Bara de formule

Bara de formule prezintă două componente: căsuŃa din partea stângă în care sunt
afişate coordonatele câmpului activ din foaia de calcul şi căsuŃa din partea dreaptă
care afişează conŃinutul câmpului respectiv. Între aceste două componente mai
găsim 3 butoane care sunt active în momentul în care edităm conŃinutul unui câmp
din foaia de calcul: butonul de renunŃare, butonul de confirmare şi butonul de acces
la funcŃiile Microsoft Excel.

Bara de formule

În cazul în care bara de formule nu este activă parcurgeŃi următorii paşi:


1. FixaŃi cursorul mouseului pe cuvântul Vizualizare (View), din bara de
meniuri şi daŃi click pe acesta.
2. În meniul deschis, dacă opŃiunea Bara de formule are o bifă în dreptul ei
înseamnă că ea este activă. ApăsaŃi tasta Esc pentru a ieşi din meniu sau
daŃi un click pe suprafaŃa foii de calcul.
3. Dacă opŃiunea Bara de formule nu are o bifă în dreptul ei înseamnă că nu
este activă. Pentru a o activa deplasaŃi cursorul mouseului până in drpetul
acesteia şi daŃi un click stânga de mouse pe aceasta.

e. Bara de stare

Bara de stare se află la baza ferestrei Microsoft Excel. Pentru a o activa (în cazul în
care acesta nu este activă) parcurgeŃi următorii paşi:
1. FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Vizualizare, din bara de meniuri şi
daŃi click pe acesta.
2. În meniul deschis dacă opŃiunea Bara de stare are o bifă în dreptul ei
înseamnă că ea este activă. ApăsaŃi tasta Esc pentru a ieşi din meniu sau
daŃi un click pe suprafaŃa foii de calcul.
3. Dacă opŃiunea Bara de stare nu are o bifă în dreptul ei înseamnă că nu este
activă. Pentru a o activa deplasaŃi cursorul mouse-ului până în dreptul
acesteia şi daŃi un click stânga de mouse pe aceasta.

72
Bara de stare

Această bară ne oferă informaŃii legate de starea aplicaŃiei Microsoft Excel. La


afişarea cuvântului Gata aplicaŃia este pregătită să primească comenzi. Alte
exemple de stări sunt:
• Introducere – se introduc date de la tastatură într-un câmp liber al foii de
calcul
• Editare – se modifică informaŃiile dintr-un câmp al foii de calcul
• Salvare – aplicaŃia salvează registrul de calcul

De asemenea, în bara de stare ne mai este afişată şi situaŃia unor butoane de pe


tastatură. Dacă butonul Caps Lock este activ în bara de stare vom avea afişat
CAPS, iar dacă butonul Num Lock este activat, în bara de stare vom avea afişat
NUM.

f. Etichetele foilor de calcul

Sub suprafaŃa de lucru a foii de calcul găsim etichetele foilor de calcul. O foaie de
calcul are o structură matricială cu coloane identificate prin litere de la A la IV şi
linii numerotate de la 1 la 65536. Astfel, orice câmp din foaia de calcul poate fi
identificat şi referit prin intermediul unei litere (coloana) şi a unei cifre (linia).
Pentru a trece de la o foaie de calcul la alta daŃi click de stânga pe eticheta foii de
calcul.

Etichetele foii de calcul

g. Barele de derulare

Similar aplicaŃiei Microsoft Word, barele de derulare din Microsoft Excel permit
deplasarea pe suprafaŃa foii de calcul. Bara de derulare pe verticală permite
deplasarea între liniile tabelei, iar cea pe orizontală între coloanele acesteia.

73
Barele de derulare

4.1.3 Deschiderea unui registru de calcul nou

Pentru a deschide un registru de calcul nou putem apela la trei modalităŃi:

a. Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu, alegem opŃiunea Nou…
(New) şi dăm un click stânga de mouse pe acesta.

Figura 5.Deschiderea unui registru de calcul nou

b. Folosim combinaŃia de taste Ctrl+N


c. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Nou (New)

Dacă folosim oricare dintre cele trei opŃiuni menŃionate mai sus de mai multe ori,
vom deschide mai multe registre de calcul. În bara de titlu ne va fi afişat numele
registrului activ (e.g. Registru1, Registru2 etc.)

Deschiderea unui registru de calcul deja existent

Pentru a deschide un registru de calcul deja existent putem apela la trei modalităŃi:

a. Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu, alegem opŃiunea


Deschidere… (Open) şi dăm un click stânga de mouse pe aceasta.

74
Figura 6. Deschiderea unui registru de calcul deja existent

b. Folosim combinaŃia de taste Ctrl+O


c. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Deschidere

Folosirea oricărei opŃiuni menŃionate mai sus va avea ca şi efect deschiderea


ferestrei din imaginea de mai jos:

Figura 7. Calea de deschidere a registrului de calcul

Din această fereastră putem alege de unde anume să deschidem registrul de calcul
(e.g. din Documentele mele (My Documents), sau de pe oricare din partiŃiile
calculatorului (A:, C:, etc.).

75
4.1.4 Salvarea unui registru de calcul

Pentru a salva un registru de calcul putem apela la trei modalităŃi:

a. Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu, alegem opŃiunea Salvare
(Save) şi dăm un click stânga de mouse pe acesta.

Figura 8. Salvarea unui registru de calcul nou

b. Folosim combinaŃia de taste Ctrl+S


c. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Salvare

Folosirea oricărei opŃiuni menŃionate mai sus va avea ca şi efect deschiderea


ferestrei din imaginea de mai jos:

Figura 9. Calea de salvare şi numele registrului de calcul

76
Din această fereastră putem alege unde anume să salvăm registrul de calcul (e.g. în
Documentele mele, sau de pe oricare din partiŃiile calculatorului (A:, C:, etc.). De
asemenea, în acestă ferestră putem da un nume registrului nostru. Acesta poate fi
numele generat automat de către Microsoft Excel sau poate fi orice alt nume pe
care noi dorim să-l dǎm acestui fişier. În meniul Fişier avem sub opŃiunea Salvare
şi opŃiunea Salvare ca (Save as…). Aceasta ne permite să salvăm conŃinutul
registrului activ cu un alt nume. Cu alte cuvinte, să avem un registru identic cu cel
anterior dar care va avea un alt nume.

4.1.5 Introducerea şi editarea de date într-un registru de calcul

Există mai multe modalităŃi de introducere şi editare a datelor în câmpurile unei foi
de calcul. Modalitatea cea mai simplă şi mai intuitivă de introduce date într-un
câmp este următoarea:
1. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul în care doriŃi să introduceŃi
datele
2. DaŃi un click stânga de mouse pe acesta
3. TastaŃi de pe tastatură datele pe care le doriŃi introduse
4. ApăsaŃi tasta Enter

Figura 10. Introducere date în foaia de calcul

O altă modalitate de a introduce date în câmpurile unei foi de calcul este utilizarea
comenzilor Copiere şi Lipire (Copy – Paste). Prin intermediul acestor două
comenzi putem introduce în câmpurile foii de calcul orice date stocate în format
text sau numeric pe calculatorul nostru (e.g. text dintr-un document word, câmpuri
cu date dintr-o altă foaie de calcul, date din tabele aflate în documente word etc.).
Pentru aceasta trebuie să realizăm următorii paşi:

1. Selectăm datele pe care dorim să le copiem în câmpul foii de calcul


2. Utilizăm combinaŃia de taste Ctrl+C pentru a copia datele
3. PoziŃionăm cursorul mouseului pe câmpul unde dorim să lipim datele
77
4. Dăm click stânga de mouse pentru a activa câmpul respectiv
5. Utilizăm combinaŃia de taste Ctrl+V pentru a lipii datele în câmpul
respectiv

Pentru a edita conŃinutul unei celule din foaia de calcul avem la dispoziŃie mai
multe alternative.

Prima varianta este:


1. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi
2. ApăsaŃi tasta F2
3. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în câmp la datele pe
care doriŃi să le modificaŃi
4. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate

Cea de-a doua alternativă este următoarea:


1. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi
2. DaŃi dublu click pe acest câmp
3. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în câmp la datele pe
care doriŃi să le modificaŃi
4. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate

O a treia alternativă este:


1. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi
2. DaŃi click pe acest câmp
3. PoziŃionaŃi cursorul mouseului pe bara de formule în caseta ce afişează
conŃinutul cîmpului marcat
4. DaŃi click pe caseta respectivă
5. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în casetă la datele pe
care doriŃi să le modificaŃi
6. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate

Figura 11. Editare de date în foaia de calcul

78
În măsura în care modificările la datele dintr-un câmp al foii de calcul sunt majore,
Microsoft Excel oferă posibilitatea suprascrierii acestora:
1. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l suprascrieŃi
2. DaŃi click stânga pe câmpul respectiv pentru al activa
3. TastaŃi de la tastatură noile date pe care le doriŃi în câmpul respectiv sau
apăsaŃi Ctrl+V în măsura în care anterior aŃi copiat cu Ctrl+C din altă sursă
datele pe care le doriŃi introduse peste cele existente.
4. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificarea

În cazul în care datele dintr-un câmp depăşesc ca şi lungime dimensiunea acestuia,


aplicaŃia ne oferă posibilitatea de a-l redimensiona automat prin intermediul
comenzii Încadrare text:

1. PoziŃionaŃi cursorul mouseului pe câmpul pe care doriŃi să-l suprascrieŃi.


2. DaŃi click stânga pe câmpul respectiv pentru al activa.

Figura 12. Formatare celule

3. SelectaŃi din meniul Format de pe bara de meniuri opŃiunea Celule (Cells)


şi daŃi click pe ea sau utilizaŃi combinaŃia de taste Ctrl+1
4. În fereastra astfel deschisă (Formatare celule – Format cells) daŃi click pe
opŃiunea Aliniere (Align)

79
Figura 13. Încadrare text

5. BifaŃi opŃiunea Încadrare text (Wrap text)


6. ApăsaŃi tasta Enter sau daŃi click pe butonul OK.

Datele din cadrul unui câmp al foii de calcul pot fi formatate similar unui text dintr-
un document Word. Pentru mai multe detalii legate de opŃiunile de formatare a
textului (datelor) vezi capitolul anterior Microsoft Word.

4.1.6 Închiderea unui registru de calcul

Precum menŃionam în subcapitolul 4.1, Microsoft Excel ne oferă posibilitatea de a


deschide mai multe registre de calcul simultan. Pentru a închide aceste registre
avem la dispoziŃie mai multe modalităŃi. În continuare vă vom prezenta două dintre
acestea. După cum vedem şi în figura de mai jos, în colŃul din dreapta sus al
ferestrei Microsoft Excel avem prezente două butoane cu un X marcat pe ele.

Închiderea registrului

80
Prin intermediul butonului 2 (vezi figura) avem posibilitatea de a închide fiecare
registru de calcul în parte, iar prin intermediul butonului 1 putem închide întreaga
aplicaŃie Microsoft Excel şi implicit toate registrele deschise. În cazul în care
ultimele modificări realizate în registru nu au fost salvate, acŃionarea oricărui buton
mai sus menŃionat va avea ca şi efect apariŃia ferestrei de mai jos:

Figura 14. Salvare modifcări

În acest caz avem patru opŃiuni, şi anume:


1) să dăm click pe căsuŃa Da, salvând modificările realizate în acel registru.
2) să alegem Nu, ceea ce va determina închiderea registrului fără a salva
modificările realizate după ultima salvare.
3) să dăm click pe opŃiunea Revocare (Cancel) renunŃând la acŃiunea de
închidere a registrului
4) să dăm click pe simbolul X din colŃul dreapta sus a căsuŃei de dialog,
aceasta având efect identic cu opŃiunea Revocare (Cancel)

4.2 Utilizarea formulelor şi funcŃiilor în Microsoft Excel

În continuare vă vom prezenta componenta de formule matematice a aplicaŃiei


Microsoft Excel, precum şi componenta de funcŃii. Înainte însă de a trece la
formule şi funcŃii este necesar să trecem în revistă tipurile de date cel mai des
utilizate într-un registru Microsoft Excel.

Datele dintr-un câmp al foii de calcul pot fi formatate pentru a corespunde unei
anumite categorii. Pentru aceasta se parcurg următorii paşi:

1. SelectaŃi câmpurile(celulele) pe care doriŃi să le formataŃi


2. SelectaŃi din meniul Format de pe bara de meniuri opŃiunea Celule şi daŃi click
pe ea sau utilizaŃi combinaŃia de taste Ctrl+1

81
Figura 15. Formatare celule

3. În fereastra astfel deschisă (Formatare celule) daŃi click pe opŃiunea Număr


(Number)

Figura 16. Alegere tip categorie de date

4. În meniul Număr al ferestrei Formatare celule avem opŃiunea de alege tipul de


Categorie după care să avem formatate datele din câmpurile selectate anterior.
Pentru a alege un anumit tip de categorie daŃi click numele categoriei

82
respective. Fiecare categorie are o scurtă descriere în partea de jos a ferestrei,
iar în partea dreaptă avem diferite opŃiuni de configurare a categoriei.
5. După selectarea categoriei dorite apăsaŃi tasta Enter sau daŃi click pe butonul
OK.

Având selectat tipul de categorie Număr, vom exemplifica pe datele din imaginea
de mai jos utilizarea unor formule matematice în Microsoft Excel. Să presupunem
că avem o foaie de calcul în care câmpurile A1 şi A2 conŃin fiecare cifra 2, iar noi
dorim ca în câmpul A3 să avem calculată suma acestor două câmpuri. Pentru a
obŃine acest rezultat parcurgem paşii următori:

1. Introducem în câmpul A1 cifra 2 (vezi capitolul anterior pentru detalii legate de


procedură).
2. Similar introducem în câmpul A2 cifra 2.
3. PoziŃionăm câmpul activ pe celula A3 şi introducem de la tastatură următoarea
secvenŃă: =A1+A2.
4. Apăsăm tasta Enter.

Figura 17. Formule de calcul în Microsoft Excel

Ce este esenŃial de reŃinut pentru orice formulă de calcul pe care dorim să o


utilizăm într-un câmp al foii noastre de calcul este că ea întotdeauna va începe cu
semnul =. În formulele de calcul pe care le vom utiliza este important să avem în
vedere ordinea operaŃiilor din matematică. Astfel, începând de la stânga la dreapta
se vor realiza întâi operaŃiile de înmulŃire/împărŃire şi mai apoi cele de adunare/
scădere. Pentru a modifica ordinea de executare a operaŃiilor din expresia noastră
de calcul putem apela la paranteze ().

83
Recomandăm utilizarea coordonatelor relative ale unui câmp în formulele de calcul
şi nu a conŃinutului acestora. Revenind la exemplul de mai sus, o formă echivalentă
a formulei de calcul =A1+A2 este =2+2. Dezavantajul celei de-a doua variante
constă în faptul că ea trebuie modifică de fiecare dată când conŃinutul celulelor A1
sau A2 se modifică. Pe de altă parte utilizarea coordonatelor celulelor are ca şi
efect recalcularea formulei de fiecare dată când conŃinutul, datele din aceasta, se
modifică. Astfel, dacă în celula A2 avem acum valoarea 5 formula de calcul
rămâne neschimbată, iar valoarea returnată de aceasta este cea corectă (vezi figura
de mai jos)

Figura 18. Formule de calcul în Microsoft Excel

Operatorii matematici utilizaŃi în formulele de calcul sunt: + pentru adunare, -


pentru scădere, * pentru înmulŃire, / pentru împărŃire şi ^ pentru ridicare la putere.

O altă modalitate de a realiza diferite operaŃii asupra datelor dintr-o foaie de calcul
este utilizarea funcŃiilor predefinite în Microsoft Excel. Orice funcŃie, similar
formulelor de calcul trebuie să fie precedată de semnul =. După semnul egal
urmează numele funcŃiei, iar între paranteze sunt trecute argumentele funcŃiei
despărŃite de punct şi virgulă ”;” . În continuare vom parcurge pas cu pas
introducerea funcŃiei SUM în câmpul A3 pentru a calcula suma dintre valorile din
câmpurilor A1 şi A2.

1. Introducem în câmpul A1 cifra 2 (vezi capitolul anterior pentru detalii legate de


procedură)
2. Similar introducem în câmpul A2 cifra 5.
3. PoziŃionăm câmpul activ pe celula A3
4. Dăm click pe butonul Inserare funcŃii (Insert function) din bara de formule
84
Figura 19. Butonul de inserare funcŃii

5. În fereastra Inserare funcŃie selectăm categoria Math & Trig


6. Din lista de funcŃii afişate selectăm funcŃia SUM şi apăsăm tasta Enter sau dăm
click pe butonul OK.

Figura 20. Fereastra Inserare funcŃie

85
7. În fereastra nou deschisă, Argumente funcŃie trecem la Number 1 câmpul A1,
iar la Number 2 câmpul A2 (similar facem pentru orice alte câmpuri pe care
vrem să le introducem în argumentul funcŃiei)

Figura 21. Fereastra Argumente funcŃie

8. După ce am introdus toate argumentele pe care le-am dorit în funcŃia noastră,


apăsăm tasta Enter sau dăm click pe butonul OK.

Putem observa din imaginile ferestrelor Inserare funcŃie şi Argumente funcŃie că


aplicaŃia Microsoft Excel ne oferă o scurtă descriere precum şi modalitatea în care
trebuie introduse argumentele pentru aceasta (în fereastra Argumente funcŃie). Ca
atare când dorim să aplicăm o anumită funcŃie datelor noastre putem naviga prin
lista de funcŃii pentru a o identifica pe cea care ne este cea mai utilă. La finalizarea
paşilor mai sus menŃionaŃi, pe bara de formule, în caseta de formule, vom avea o
secvenŃă similară celei din imaginea de mai jos.

86
Figura 22. Utilizarea funcŃiei SUM

4.3 Grafice şi Diagrame în Microsoft Office Excel

Utilizând aplicaŃia Microsoft Excel avem posibilitatea de a reprezenta prin


intermediul unor grafice si diagrame date de tip numeric. În măsura în care datele
din câmpurile reprezentate în diagrame se modifică, şi diagramele sunt actualizate
automat. Vom exemplifica modalitatea de utilizare a acestor diagrame prin
intermediul unui exemplu. Să presupunem că avem o foaie de calcul în care avem
introduse datele din figura de mai jos şi dorim să realizăm o reprezentare grafică a
acestor note:

Figura 23. Foaie de calcul cu note

87
1. Pentru a realiza reprezentarea grafică vom apela fie la butonul Expert

diagramă de pe bara standard de butoane fie vom


deschide meniul Inserare şi vom alege opŃiunea Diagramă (vezi imaginea
de mai jos).

Figura 24. OpŃiunea Diagramă din meniul Inserare

2. În continuare, daŃi click stânga de mouse pe una dintre opŃiunile menŃionate


anterior. Aceasta va avea ca efect apariŃia ferestrei Expert diagramă –
Pasul 1 din 4 – Tipuri de diagramă (Chart Wizard – Step 1 of 4 – Chart
Types). În această fereastră veŃi alege tipul de diagramă (reprezentare
grafică) şi sub tipul de diagramă care se potriveşte cel mai bine reprezentării
datelor.
3. Pentru a trece la pasul următor daŃi click pe butonul Următorul (Next) sau
apăsaŃi tasta Enter.

88
Figura 25. Expert diagramă – Pasul 1 din 4 – Tipuri de diagramă

4. La pasul 2 vom defini seriile de date ce vor fi reprezentate, precum şi


Etichetele axei categoriilor X, dacă dorim aşa ceva.

Figura 26. Adăugare serie

89
5. Din fereastra Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale
diagramei alegem opŃiunea Serie şi dăm click stânga de mouse pe butonul
Adăugare. Aceasta va avea ca şi efect apariŃia unei noi serii pentru care
trebuie sa definim valori.

Figura 27. Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale diagramei

6. După adăugarea unei noi serii dăm click pe butonul din dreptul casetei
Valori: Aceasta va avea ca şi efect apariŃia ferestrei Sursă de date –
Valori:

Figura 26. Sursă de date – Valori.

90
7. În această etapă vom selecta cu ajutorul mouse-ului câmpurile ce vor fi
reprezentate în seria noastră de date. În cazul de faŃă vom selecta notele
celor 3 elevi, adică câmpurile de la B2 la B4. Pentru a reveni la fereastra
anterioară Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale diagramei
dăm click pe butonul .
8. Repetăm secvenŃa de paşi de la 6 la 7 şi pentru definirea valorilor aferente
casetei Etichetele axei categoriilor (X).
9. Pentru a trece la pasul 3 daŃi click pe butonul Următorul (Next) sau apăsaŃi
tasta Enter.
10. În fereastra Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei
avem posibilitatea să formatăm aspectul diagramei. Din opŃiunea Titluri
putem atribui un titlu general diagramei precum şi titluri fiecărei axe în
parte.

Figura 27. Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Titluri

11. Dând click pe eticheta Legendă din fereastra anterior menŃionată


deschidem o fereastră din care putem modifica poziŃia în care este afişată
legenda sau chiar să renunŃăm la acesta prin debifarea opŃiunii Afişare
legendă.

91
Figura 28. Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Legendă

12. Accesând meniul Etichete de date avem posibilitatea de a particulariza


conŃinutul etichetelor din diagrama noastră. În exemplul nostru am optat
pentru varianta cu eticheta ce va conŃine Valoarea reprezentatǎ în grafic.

Figura 29. Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Etichete de
date

92
13. Pentru a trece la pasul 3 daŃi click pe butonul Următorul sau apăsaŃi tasta
Enter.
14. La pasul 4, ultimul pas din crearea unei digrame cu ajutorul Expert
diagramă, alegem locul de amplasare a acesteia. Cele două opŃiuni
disponibile sunt: Ca foaie nouă (As new sheet) sau Ca obiect în (As
object in) o foaie a registrului deschis.
15. Pentru a genera diagrama după setările menŃionate în paşii anteriori daŃi
click pe butonul Terminare (Finish).

Figura 30. Expert diagramă – Pasul 4 din 4 – Amplasare diagramă

16. În măsura în care aŃi utilizat setările mai sus menŃionate digrama
dumenavoastră va fi similară cu cea din figura de mai jos.

Figura 31. Aspect final diagramă

OpŃiunea de generare de diagrame din Microsoft Excel ne facilitează vizualizarea


datelor din foia de calcul într-un format mai accesibil. Aceste diagrame pot fi
importate (copiate) în documente (rapoarte) Microsoft Word precum şi în
prezentări (diapozitive) Microsoft Power Point.

93
4.4 AplicaŃie – tabele şi diagrame

Pentru a pune în practică o mare parte din cunoştinŃele prezentate anterior, vom
prezenta modalitatea de realizare a unui tabel cu 5 elevi, mediile acestora la trei
materii, media calculată pe cele trei medii, precum şi reprezentarea grafică a
acestor medii.

Primul pas în realizarea acestei aplicaŃii este lansarea în execuŃie a programului


Microsoft Excel. Următorul pas este salvarea registrului de calcul cu numele:
AplicaŃie practicǎ.xls. În acest moment avem în faŃa noastră o foaie de calcul goală
în care urmează introducem datele noastre.

94
Paşi:

1. Ne poziŃionăm pe câmpul A1 şi tastăm în acest câmp datele corespunzătoare


(vezi imaginea de mai sus).
2. Similar, introducem în fiecare câmp al foii de calcul datele corespunzătoare
acestora (excepŃie fiind datele din coloana Medie, care for fi calculate
ulterior prin intermediul funcŃiei Medie).
3. După terminarea introducerii datelor selectăm câmpurile de la C2 la E2 şi
folosim funcŃia medie pentru a calcula media aritmetică a acestora.
4. Copiem formula din câmpul F2 şi o lipim în câmpurile de la F3 la F6.
5. Selectăm câmpurile de la F2 la F6, iar din meniul Formatare celule setăm
tipul numeric cu două zecimale
6. Selectăm câmpurile de la A1 la F6, iar din bara de instrumente selectăm
butonul Borduri şi alegem opŃiunea Toate bordurile.
7. Din meniul Date alegem opŃiunea Sortare, iar din fereastra deschisă alegem
sortare după medie, descendent şi cu Rând antet.
8. Selectăm coloana A şi formatăm datele utilizând butonul de aliniere la centru
a datelor.
9. Similar aliniem la stânga datele din coloana B şi aliniem la centru datele din
coloanele C, D, E şi F.
10. La pasul următor SALVĂM tot ceea ce am realizat folosind combinaŃia de
taste Ctrl+S.
11. În continuare utilizăm butonul Expert diagramă, iar din fereastra deschisă
alegem tipul de diagramă Coloană grupată cu efect 3-D.
12. La pasul 2 al generării diagramei selectăm pentru valori câmpurile de la F2 la
F6, iar pentru Etichetele categoriilor (X) selectăm câmpurile de la B2 la B6 şi
trecem la pasul următor.
13. La pasul 3 trecem la Titlu Diagramă: Grafic medii.
14. În meniul Legendă debifăm opŃiunea Afişare legendă şi trecem la pasul
următor.
15. La pasul 4 selectăm opŃiunea Ca obiect în – Foaie1 şi dăm click stânga pe
butonul Terminare.
16. Cu ajutorul mouseului repoziŃionăm diagrama sub tabelul cu date şi o
redimensionăm pentru a ajunge la lăŃimea şi înălŃimea dorită.
17. SALVĂM din nou tot registrul de calcul utilizând combinaŃia de taste Ctrl+S
sau una dintre metodele alternative menŃionate în curs.

În măsura în care am reuşit să urmăm paşii prezentaŃi mai sus ar trebui să obŃinem
rezultatul din figura de mai jos:

95
96
Capitolul 5. Prezentări cu Microsoft Office Power Point

5.1. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Power Point

Lansarea aplicaŃiei Power Point poate fi realizată astfel:

• din meniul Start – Programs- Microsoft Office- Microsoft Office PowerPoint


2003:

Fig. 1 Lansarea aplicaŃiei Power Point din meniul de Start

• dacă pe ecran există deja o pictogramă, se poate iniŃializa aplicaŃia Power


Point dând un dublu click (stânga) de mouse pe aceasta (sau o selectăm cu un

click stânga mouse şi o apăsăm tasta ENTER de pe tastatură)

97
5.2 Elementele ferestrei Power Point

Notǎ: elementele ferestrei Power Point corespund atât ferestrei Word cât şi
Excel. În general, se aplică aceleaşi reguli astfel încât se va face doar o scurtă
trecere în revistă a elementelor comune.

Bara de formatare

Bara de titlu Minimalizare, maximalizare,


închidere
Bara de meniu

Panoul de
Substituent diapozitive
SchiŃǎ şi
diapozitive

Panou
schiŃǎ

Panoul de activitate Bara de stare Bara de desen

Fig 2. Elementele ferestrei Power Point

Elementele comune: bara de titlu, barele de instrumente, bara de meniu si rigla


îndeplinesc aceleaşi funcŃii.

98
Elementele noi:

• SubstiuenŃi – Ńin obiectele în loc; se folosesc pentru a pune text, miniaturi şi


grafice.
• Bara de stare – apare în general în parte de jos a ecranului. Arată numărul
diapozitivului afişat, numărul total de diapozitive, numele formei
diapozitivului în uz sau numele fundalului.
• Tab-ul schiŃă – afişează textul conŃinut în prezentare.
• Tab-ul diapozitive – afişează toate diapozitivele.
• Vizualizare butoane – apare în partea stângă jos a paginii. Se pot folosi pentru
a schimba între diferite moduri de vizualizare a paginii: Vizualizare normală,
Vizualizare sortare diapozitive şi Expunere diapozitive începând cu
diapozitivul curent.

Vizualizare Normală:

Vizualizarea normală împarte ecranul în trei părŃi majore: taburile schiŃă şi


diapozitiv, Panoul diapozitive, şi Panoul de activitate. Tab-urile schiŃă şi diapozitiv
sunt localizate în parte stângă a ecranului. Acestea permit comutarea între douǎ
moduri de vizualizare. Tab-ul diapozitive arată toate slide-urile. Tab-ul schiŃă arată
care este textul. Panoul diapozitive este localizat în centrul ecranului şi prezintă
imaginea detaliată a diapozitivului în lucru. Panoul de activitate este localizat în
partea dreaptă a ecranului şi permite selectarea activităŃii pe care doriŃi să o faceŃi.

Vizulalizare sortare diapozitive

Vizulalizare sortare diapozitive arată toate diapozitivele dvs. Se pot adăuga, şterge,
rearanja foarte uşor.

Expunere diapozitive începând cu diapozitivul curent.

Se foloseşte atunci când se vrea vizualizarea diapozitivelor sub forma pe care o vor
avea într-o prezentare. Când sunteŃi în acest mod:

Esc Se revine la diapozitivul anterior.

Clic stânga de Trece la diapozitivul anterior sau la următorul


mouse efect de animaŃie.

Clic dreapta de Deschide un meniu care permite navigarea între


mouse diapozitive, se pot face adnotări.

99
Fig.3 Meniul pentru click dreapta de mouse

• Bara de desen conŃine instrumente pentru crearea şi editarea elementelor


grafice.
• Panoul de activitate
• Bara verticală pentru ajustarea mărimii ferestrelor

5.3 Vedere generală asupra aplicaŃiei Power Point

Când se porneste aplicaŃia se afişează primul diapozitiv. Se poate scrie titlul şi


subtitlul prezentării. Pentru a introduce text în diapozitiv:
• Se dă clic în diapozitiv în “Apasă pentru a adăuga titlu”, în porŃiunea
rezervată titlului.
• Se dă clic în diapozitiv în “Apasă pentru a adăuga subtitlu”, în porŃiunea
rezervată subtitlului şi se scrie textul dorit.

Fig.4 Primul diapozitiv

100
5.3.1 Crearea diapozitivelor noi

După completarea primului diapozitiv se pot creea altele. Pentru a introduce alte
slide-uri, se respectă următorii paşi:
• Din bara de meniu : Inserează – Diapozitiv nou (Insert – New Slide)

Fig 5. Crearea unui diapozitiv nou din bara de meniu

• Din bara de instrumente: se apasă butonul Diapozitiv nou

• ApăsaŃi simultan urmǎtoarele taste : CTRL+ M

În acest moment, în partea dreaptă va apărea Panoul Aplică Aspect Diapozitiv, din
care se pot selecta unul din cele patru tipuri de diapozitive predefinite, care să
compună prezentarea:
• Diapozitiv de titlu : conŃin doi substituenŃi în care se poate scrie titlul şi
subtitlul.
• Diapozitivul care conŃine un singur substituent, în care se introduce
doar titlul.
• Titlu şi text : un sustituent pentru titlu şi unul pentru text.
• Titlul şi douǎ coloane de text : un substituent pentru titlu şi doi pentru
text.

101
Pentru a aplica un tip de design, se selectează Panoul Aplică Aspect Diapozitiv cu
un click de mouse; diapozitivul selectat va apărea în Panoul de diapozitive ca şi în
imaginea de mai jos :

Pentru a adăuga text daŃi clikc în substituent şi tastaŃi textul dorit.

Pentru a adăuga un diapozitiv adiŃional la prezentare:


• daŃi click dreapta pe designul dorit şi, din meniul care apare, alegeŃi Inserare -
Diapozitiv nou.
• apăsaŃi săgeata din dreapta tipului de design, derulaŃi meniul şi apăsaŃi
Inserare - Diapozitiv nou.

Fig 6. Inserarea unui diapozitiv adiŃional

5.3.2 Schimbarea unui diapozitiv

După crearea unui diapozitiv, pentru a adauga text, plasaŃi cursorul acolo unde
doriŃi să adăugaŃi acel text şi tastaŃi informaŃia. Pentru a modifica textul,
evidenŃiaŃi-l şi modificaŃi-l tastând textul nou. Pentru a şterge textul, folosiŃi tasta
Backspace sau Delete, dacă acesta este evidenŃiat.

5.3.3 Aplicarea formei diapozitivului

Formele predefinite de Power Point sunt foarte atractive . Pentru a fi alese:


• AlegeŃi din bara de meniu: Formatare – Formă diapozitiv

102
• DaŃi clic pe icoana . Design-urile predefinite apar în partea dreaptă a
ecranului.

Pentru a aplica la toate diapozitivele acelaşi model


• DaŃi clic pe formele predefinite.
• Clic dreapta pe model . Va apărea un meniu ; alegeŃi “Aplică la toate
diapozitivele”

Fig.7 Exemplu de formă de diapozitiv

Fig.8 Aplicarea formei la toate modelele

5.3.4 Vizualizare sortare diapozitive

După ce aŃi creat diapozitivele, acestea se pot muta, tăia, copia, lipi, duplica. Pentru
a vedea opŃiunea Vizualizare sortare diapozitive:

• AlegeŃi Vizualizare –Sortare diapozitive din bara de meniu.


• DaŃi clic pe icoana Sortare diapozitive.

103
Fig 9. Sortare diapozitive

Vizualizare Sortare Diapozitive


AcŃiune Procedură
Deplasarea la primul diapozitiv: Ctrl-Home
Deplasarea la ultimul diapozitiv: Ctrl-End
Deplasarea la următorul diapozitiv: Săgeată dreapta
Deplasarea la diapozitivul anterior: Sageată stânga
Selectarea unui diapozitiv: Clic stânga
Deschiderea unui diapozitiv în vizualizare Dublu clic stânga.
normală:
Selectarea unui diapozitiv: Selectarea unui singur diapozitiv: Click pe
diapozitivul dorit.

104
Vizualizare Sortare Diapozitive
AcŃiune Procedură
Selectarea mai multor diapozitive:

1. łineŃi apăsată tasta CTRL.

2. Selectati cu mouse-ul (clic stânga)


diapozitivele.
Ştergerea unui diapozitiv: 1. SelectaŃi diapozitivul sau
diapozitivele pe care doriŃi să le
ştergeŃi.

2. ApăsaŃi tasta Delete

1. SelectaŃi diapozitivul sau


diapozitivele pe care doriŃi să le
ştergeŃi.

2. AlegeŃi Editare-Ştergere
Diapozitivdin bara de meniu
Copierea unui diapozitiv: 1. SelectaŃi diapozitivul

2. AlegeŃi Editare-Copiere din bara


de meniu

1. SelectaŃi diapozitivul

2. DaŃi clic pe icoana de copiere

1. SelectaŃi diapozitivul

2. ApăsaŃi Ctrl-C
Lipirea unui diapozitiv:
1. SelectaŃi diapozitivul după care
doriŃi să apară noul diapozitiv

2. AlegeŃi Editare > Lipire din


meniu

1. SelectaŃi diapozitivul după care


doriŃi să apară noul diapozitiv

2. DaŃi clic pe icoana de lipire

105
Vizualizare Sortare Diapozitive
AcŃiune Procedură
1. SelectaŃi diapozitivul după care
doriŃi să apară noul diapozitiv.

2. ApăsaŃi Ctrl-V
Decuparea unui diapozitiv: 1. SelectaŃi diapozitivul pe care
doriŃi să îl decupaŃi

2. AlegeŃi Editare > Decupare din


meniu

1. SelectaŃi diapozitivul pe care


doriŃi să îl decupaŃi

2. ApăsaŃi icoana de decupare

1. SelectaŃi diapozitivul pe care


doriŃi să îl decupaŃi

2. ApăsaŃi Ctrl-X
Mutarea unui diapozitiv: 1. SelectaŃi diapozitivul sau
diapozitivele pe care doriŃi să le
mutaŃi

2. TrageŃi-le în noua locaŃie


Duplicarea unui diapozitiv: 1. SelectaŃi diapozitivul sau
diapozitivele pe care doriŃi să le
duplicaŃi

2. AlegeŃi Editare - Duplicare din


meniu

1. SelectaŃi diapozitivul sau


diapozitivele pe care doriŃi să le
duplicaŃi

2. ApăsaŃi Ctrl - D

106
5.3.5 Rularea prezentării

Odată terminatǎ prezentarea, aceasta poate fi iniŃiatǎ în felul urmǎtor:

• ApăsaŃi F5.
• AlegeŃi Vizualizare - Expunere diapozitive din meniu.

Fig.10 Vizualizare expunere diapozitive

• ApăsaŃi icoana Expunere diapozitive în partea de jos stânga a ecranului.

Prezentarea va apărea pe monitor.

107
Navigarea în expunerea diapozitivelor
Activitate Procedură
Deplasarea la diapozitivul următor: 1. ApăsaŃi tasta Săgeată dreapta
2. ApăsaŃi tasta Enter
3. ApăsaŃi tasta Page Down

4. Clic stânga de mouse


Deplasarea la diapozitivul anterior: 1. ApăsaŃi tasta Săgeată stânga
2. ApăsaŃi tasta Backspace

3. ApăsaŃi tasta Page Up

Fig. 11 Navigarea în expunerea diapozitivelor

5.3.6 Inserare imagini, tabele şi alte elemente grafice

Inserarea imaginilor şi a altor elemente grafice se poate realiza în felul urmǎtor:

• Inserare – Imagine (Diagramă, Tabel)

Fig. 12 Inserarea elementelor grafice din bara de meniu.

108
• Din diapozitiv cu aspect conŃinut.
Inserare diagramă

Inserare tabele Inserarea miniatură


Inserare imagine Inserare film

Inserare
organigramă

Fig. 13 Inserarea elementelor graficedin diapozitivul conŃinut

5.3.7 AnimaŃie şi alte efecte speciale

Pentru îmbunătăŃirea prezentării se pot folosi diferite opŃiuni de animaŃie şi efecte


speciale (se aplică pentru un text sau un element grafic al unui diapozitive),
respectiv tranziŃii între diapozitive (se aplică pentru întregul diapozitiv). Acelaşi tip
de tranziŃie se poate aplica pentru un singur diapozitiv sau pentru toate.

Pentru a accesa aceste opŃiuni:

• Din meniul Expunere diapozitiv:

Fig.14 AnimaŃie in bara de meniu

109
• Din Panoul aspect diapozitiv

Fig.15 AnimaŃie din Panoul Aspect Diapozitiv

• De pe elementul pe care dorim să îl animăm, se dǎ click dreapta de mouse şi se


selectează AnimaŃie particularizată sau Setări acŃiune.

Fig.16 AnimaŃie din meniul clic dreapta de mouse

110
După alegerea animaŃiei sau tranziŃiei se selectează tipul specific pentru acestea:

Fig.16 Alegerea animaŃiei partcularizate

În cazul tranziŃiilor se poate alege: tipul tranziŃiei, numǎrul de diapozitive la care să


se aplice, viteza animaŃiei, un sunet, modul de avansare diapozitiv, etc.

Fig.17 Folosirea tranziŃiei între diapozitive

111
5.3.8 Imprimarea diapozitivelor

Paşi:

• AlegeŃi Fişier - Examinare înaintea imprimării din meniu (Print preview) .


• SelectaŃi ce anume doriŃi să imprimaŃi.
• ApăsaŃi pictograma de imprimare. Se va deschide o fereastră de dialog.
• SelectaŃi opŃiunile de imprimare: alb-negru sau color, numǎr de exemplare, etc.
• VerificaŃi orientarea paginii.

Notǎ: se pot folosi urmǎtoarele opŃiuni: dipoziv curent, toate sau numai un
anumit numǎr de diapozitive. Pentru o viziualizare generală a diapozitivelor se pot
imprima toate diapozitivele pe aceaşi pagină.

Fig.17 Impimarea diapozitivelor

112
Capitolul 6. InformaŃie şi comunicare

6.1 ReŃele de informaŃii

ReŃelele de calculatoare au apǎrut din necesitatea unui acces facil la informatii, din
nevoia de a schimba idei scrise în cel mai scurt timp. Acestea sunt esenŃiale pentru
educaŃie şi mediul de afaceri, cât şi pentru comunicare în general. ReŃelele au
devenit indispensabile în firmele care au dorit o eficentizare a muncii angajaŃilor, a
accesului şi schimbului rapid de informaŃii, rǎspândindu-se apoi şi la utilizatorii
casnici.

6.1.1 Istoria reŃelelor de calculatoare

ReŃelele de calculatoare au apărut la începutul anilor ‘60, când au fost introduse


primele modemuri, care erau folosite pentru a conecta două terminale neinteligente
la un calculator central. Conexiunea era de 300 bps, care era cam de 30 de caractere
pe secundă (considerabil mai mare decât viteza de scriere a omului).

În 1970, când calculatorele au devenit mai accesibile, au început să apară primele


BBS (bulletin board system). Acestea permiteau utilizatorilor să se conecteze, să
citească şi să scrie mesaje pe o tablă de discuŃii.

În 1980, o dată cu răspândirea tot mai mare a BBS, viteza de 300 bps a devenit
innacceptabilă pentru transferul fişierelor mari şi a graficelor. În acelaşi timp, între
1960 şi 1990, Departamentul de Apărare al Statelor Unite a dezvoltat o reŃea cu
acoperire largă, wide area network (WAN) pentru scopuri militare şi ştinŃifice, care
permitea ca multe calculatore să fie conectate împreună prin căi diferite. ReŃeaua
este cea care decide cum să mute datele de la un calculator la altul. WAN a devenit,
in final, Internetul de astăzi.

În 1990, viteza modemurilor a ajuns la 9600 bps. În 1998, au ajuns la viteza


curentă de 56000 bps (56 Kb / secundă) sau chiar mai mare pentru internetul de
mare viteza.

6.1.2 LAN / MAN / WAN

ReŃelele implică transmisii de date cu ajutorul cablurilor şi linilor telefonice. În


funcŃie de tipul de reŃea, avem:

• ReŃelele client / server, în care existǎ un server (calculator central), care


coordoneazǎ mai multe calculatoare. Oprirea acestuia duce la anularea
conexiunii între calculatoare. Acest tip se preteazǎ la reŃelele de dimensiuni
mici.

113
• ReŃelele “peer-to-peer”, care permit legarea a două calculatoare fără un
administrator central şi sunt mai potrivite pentru reŃele mari. De obicei, existǎ
un echipament (router , switch) care uneşte toate echipamentele din reŃea.

În funcŃie de aria geograficǎ acoperitǎ, pot fi urmǎtoarele tipuri de reŃele:

• LAN (local area network) este o reŃea locală pe o arie geografică limitată,
localizată în clădiri, birouri, care permite accesul la informaŃii şi echipamente
(imprimante) comune din reŃea.
• MAN (metropolitan area network ) este compusă din două sau mai multe LAN
- uri în aceeaşi zonă geografică: ex, o bancă cu sedii diverse.
• WAN (wide area network) interconectează LAN - uri într-o zonă geografică
foarte largă. Acesul se face în timp real şi se oferă e-mail, internet, transfer de
fişiere, e-commerce (comerŃ electronic). WAN a creat o nouă categorie de
muncitori – “telecommuters”, care nu trebuie să plece de acasă ca să meargă la
servici.

6.1.3 ReŃeaua telefonică şi calculatoarele

Principalele trăsături ale unei reŃele bazate pe telefonie sunt:


• Modem-urile
• ISDN
• Celularele / mobilele

Modem-urile

Numele acestuia este un acronim pentru Modulator / demodulator. Este un adaptor


ca şi NIC, dar el converteşte datele din format digital (de la calculator), în format
analogic, şi astfel pot fi trimise pe linile de telefon. Acest proces se numeste
modulaŃie. Procesul invers se numeste demodulaŃie: analog – modem – digital -
PC. Modem-ul primeşte de la procesor informaŃiile sub formă de 1 şi 0, le
analizează şi le transformă într-un semnal analog care este trimis prin liniile de
telefon sau cablu. Acesta este primit de un alt modem care face procesul invers.

Modem-urile pot varia în funcŃie de o serie de caracteristici:


• Bits / secundă (b / s) – cât de rapid transmite şi primeşte datele – 57600 b / s.
• Voice / data (voce / date) – două moduri între care se poate schimba
alternativ. În modul “date” este un modem obişnuit. În modul “voce” se
comportă ca un telefon (în cazul acesta, au încorporate microfon pentru
comunicaŃie).
• Auto - answer (auto - răspuns) - aceste modem-uri pot să primească telefoane
în absenŃa utilizatorului.

114
• Compresia datelor – ratele de transfer sunt mai rapide. Modem-ul care
primeşte astfel de date comprimate trebuie să fie capabil să decomprime
datele cu aceeaşi tehnică.
• Memoria flash – protocoalele de comunicaŃii pot fi uşor rescrise cu ultimele
informaŃii.

ISDN

Reprezintǎ un standard internaŃional de comunicare pentru voce, video, şi date


pentru liniile digitale de telefon sau cele normale. ISDN suportă rate de transfer de
64 Kb / s.

Telefonia mobilă

Transmisiile celulalelor implică trimiterea datei prin unde radio. În general,


calculatoarele personale mobile au adaptoare wireless şi folosesc tehnologia
telefoanelor mobile pentru a se conecta prin intermediul unei reŃele de tip WAN la
reŃeaua lor locală. Mici antene de pe aceste calculatoare comunică cu turnurile
radio din zona lor.

6.2 Internetul

Reprezintǎ cea mai mare reŃea de date de pe pământ, care conecteză reŃele mari şi
mici astfel încât calculatorele individuale sunt sursa şi destinaŃia infomaŃiei.
Conexiunea la internet se poate împǎrŃi în următoarele diviziuni:
• conexiunea fizică – se realizeazǎ prin conectarea unui adaptor (modem / nic)
de la un PC la o reŃea. Semnalele sunt transmise din LAN spre destinaŃii
îndepărtate din Internet.
• conexiunea logică – foloseşte standarde numite protocoale - set de reguli care
guvernează modul în care dispozitivele comunică între ele: (TCP / IP) –
transmite şi primeşte date.
• aplicaŃiile – sunt reprezentate de programe (software) care interpretează şi
afişează datele într-o formă uşor de înŃeles. Acestea lucrează împreună cu
protocoalele pentru trimiterea / primirea datelor de pe internet. De exemplu:
browserele web sunt software-uri care interpreteazǎ limbajul HTML (Hyper
Text Markup Language), limbajul folosit pentru a coda paginle de web (pot
afişa informaŃii grafice, sunete, filme etc.).

Exemple (cel mai des întâlnite şi utilizate):

115
Foarte popular
Foloseşte puŃin spaŃiu
Afişează fisiere HTML
Realizeazǎ e-mail şi transfer de fişiere

Foarte integrat cu alte produse Microsoft


Foloseşte mai mult spaŃiu
Afişează fişiere HTML
Realizeazǎ e-mail şi transfer de fişiere

Opera, Mozilla etc.


Fig 1. Tipuri de browsere web

NIC (network interface card – placa de interfaŃă cu reŃeaua)

Reprezintǎ un adaptor la reŃeaua localǎ, care oferă capacitatea de comunicare


pentru un PC. Este o placǎ cu circuit imprimat, care se află într-un spaŃiu (slot)
corespunzǎtor pe placa de bază a calculatorului. La un laptop, aceasta este mult mai
mică şi se numeşte PC MCIA (Personal calculator memory card international
associates)

Fig. 2 NIC

Notǎ: Orice expunere a calculatorului dvs. la o internet poate avea ca urmări


probleme legate de securitate şi expunere la viruşii informatici. De aceea trebuie
respectate câteva reguli elementare prezentate în capitolul 1, la subcapitolul
referitor la securitate.

116
6.3 AplicaŃie 1 – crearea şi utilizarea unei adrese de e-mail

Poşta electronică a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimul timp, ajungând să


înlocuiască treptat poşta tradiŃională. A început sa devină tot mai utilă folosirea
acesteia din două mari motive: de cele mai multe ori este gratis, iar mesajele se
transmit aproape instantaneu în orice parte a globului. De asemenea, cei care
furnizează acest tip de servicii, din cauză competiŃiei dintre ei, încep să aloce spaŃii
tot mai mari pentru căsuŃa de e-mail. Dintre furnizorii de astfel de servicii amintim
portalele (un serviciu de internet care are mai multe aplicaŃii): Google, Yahoo,
Astral, MSN, Kappa.

Ca şi exemplificare, vom prezenta portalul Kappa, pe care l-am ales din mai multe
motive, şi anume: are prezentare şi în limba română şi nu necesită mulŃi paşi în
completarea datelor personale.

Pentru a intra pe portalul Kappa, se deschide fereastra de internet dând click pe


pictograma acestuia, de pe desktopul calculatorului, din bara de lansare rapidă sau

din meniul de Start al Windows-ului.

Fig. 3 Lansarea Internet Explorer-ului din meniul de start

117
După lansarea aplicaŃiei, se deschide o fereastră ca în figura:

Bara de program
Bara de adrese
Bara de
instrumente
Bara de meniu
Fig. 4 Fereastra Internet Explorer

În partea din dreapta a ferestrei, în bara de program, sunt trei pictograme cu rol de
butoane, prima pentru minimalizarea ferestrei în bara de start a Windows, a doua
pentru redimensionarea şi ultima pentru închiderea ferestrei (acestea au mai fost
prezentate în detaliu în capitolele anterioare). În bara de meniu, în colŃul din
dreapta, pictograma reprezintă starea paginii (orice ferestrǎ prin care te poŃi conecta
la un furnizor de servicii de internet): dacă s-a încărcat sau dacă este în curs de
încǎrcare.

Fig. 5 Butoane în fereastra de internet

Urmează scrierea adresei portalului în bara de adrese. Orice adresă este de forma:
www.numeadresa.domeniu, unde www sunt acronimele de la world wide web

118
(marea reŃea a lumii) , nume adresă este adresa paginii pe care dorim sa o accesăm,
iar domeniul poate fi unul din urmatoarele în funcŃie de:
• Tipuri de oraganizaŃii: com (companie), org (organizaŃie), edu (educational),
info (informatii), net . Exemplu: www.yahoo.com .
• łara de provenienŃă: ro (pentru România), de (Germania), uk (Marea
Britanie), etc. Exemplu : www.kappa.ro .

Unele pagini pot să aibǎ în componenŃa numelui şi denumirea Ńării şi a companiei -


www.yahoo.co.uk . Deci, ca să intrăm pe pagina portalului Kappa trebuie să scriem
în bara de adrese : www – ceea ce indicǎ faptu că pagina trebuie căutata în marea
reŃea a lumii, punct, kappa – numele site-ului (cum ar fi numele dvs), punct, ro
(domeniul in care se găseşte). www.kappa.ro şi apoi se apasă butonul Go sau enter

de la tastatură. .

Fereastra care se va încărca este urmǎtoarea:

Fig 6 Încărcarea portalului Kappa

Pentru a accesa întregul conŃinut al paginii, folosim barele de derulare (dacă este
cazul) ca să vă autentificaŃi cu nume de utilizator şi parolă. În cazul în care nu aveŃi
încă numele de utilizator şi parola, va trebui sa vă creaŃi un cont care va fi adresa
dvs de e-mail.

119
Bara de derulare

Fig.7 Folosirea barei de derulare

Fig. 8 Zona de autentificare

Notǎ: orice adresǎ de e-mail este de forma:


numeutilizator@numeportal.domeniu , deci în cazul nostru adresa va fi
numeutilizator@k.ro.

Se poziŃioneazǎ mouse-ul pe Dacǎ nu aveŃi cont vǎ rugǎm sǎ vǎ înregistraŃi şi se


selectează cu un click stânga. Completarea datelor şi autentificarea se face în mai
multi paşi. De obicei, aceleaşi informaŃii sunt cerute de fiecare furnizor de serviciu
de poştă electronică, cu foarte mici diferenŃe.
Primul pas este acceptarea termenilor şi condiŃiilor firmei care asigură serviciul de
poşta electronică. Dacă nu se acceptă nu se poate trece mai departe.
120
Fig. 9 Acceparea termenilor si condiŃiilor

Pasul doi este înregistrarea propriu zisă, în care se trece numele utilizatorului
(numele care vi-l alegeŃi, de preferinŃă ar fi numele şi prenumele, pentru a se reŃine
mai uşor), parola care trebuie reconfirmată (ea nu va apărea în text clar), data
naşterii si răspunsul la o întrebare aleasă de dumneavoastră în caz că uitaŃi parola.
Pentru a scrie numele de utilizator daŃi un click stânga în căsuŃa din dreptul opŃiunii
username, după care puteŃi trece mai departe apăsând tasta TAB pe tastatură sau
făcând din nou click stânga. Pentru a trece la pasul urmator se apasă Submit
Registration Information.

121
Click stânga în căsuŃă

Fig. 10 Pasul 2

122
Pasul trei reprezintǎ informaŃiile personale şi informaŃiile despre modul în care
folosiŃi internetul. Se completeazǎ la fel ca la paşii anteriori, folosind bare de
derulare şi bifarea corespunzătoare căsuŃelor care conŃin rǎspunsul la întrebări. La
sfârşit se validează prin „Submit Registration Information”.

Notǎ: Este posibil ca să vi se atragă atenŃia dacă aŃi greşit ceva sau dacă aŃi
omis ceva să completaŃi. Se revine la răspunsul greşit şi se corectează.

123
Fig. 11 Pasul 3

Notǎ: în exemplul nostru, adresa de e-mail este : ion_popescu@k.ro , numele


de utilizator este ion_popescu.

124
Dacă totul este în regulă veŃi intra pe pagina dvs. de e-mail.
Folosirea căsuŃei este exemplificată mai jos:

Se selecteazǎ limba română din .

Pagina se va schimba în limba Română.

În partea stângă sunt 6 butoane, unul sub celălalt:Verifică Poşta (Check Mail),
Compune (Compose), Dosare (Folders), Agenda (Adress Book), Setări (Settings),
Iesire(Logout).

Fig. 12 Butoane de selecŃie pentru o acŃiune specifică

Pentru a verifica poşta se apasă „verificǎ poşta”, prin selectare cu click stânga. În
dreapta se vor afişa mesajele pe care le-aŃi primit, mărimea lor, data când le-aŃi
primit, de la cine, şi subiectul mesajului. Mesajul se poate citi, şterge (prin bifarea
căsuŃei de lângă dată, şi apăsarea butonului Şterge).

Fig. 13 Verificarea cǎsuŃei poştale

Pentru a compune o scrisoare electronică se apasă Compune şi în partea dreapta se


completeză adresa destinatarului, subiectul scrisorii (opŃional), mesajul şi, la sfârşit,
se apasă butonul Trimite sau Anulezǎ (dacă se renunŃă la trimitere).

125
Fig. 14 Crearea unei scrisori Electronice

Pentru a ataşa un document sau orice alt tip de ataşament la e-mailul dvs. se
foloseşte optiunea „Selecteazǎ fişiere ataşate” din dreapta ferestrei de compunere a
mesajelor.

Fig. 15 OpŃiunea de ataşare

În fereastra de sus vor fi afişate fişierele deja ataşate. Se apasă „Selecteazǎ fişierele
ataşate” şi se va deschide o nouă fereastră, care conŃine şi informaŃii specifice şi un
buton Browse (Rǎsfoire) cu care puteŃi ataşa fişierele dorite.

126
Fig. 16 Fereastra de ataşare a unui fişier

Se apasă Browse şi se selectează fişierul de pe calculator pe care doriŃi să îl


trimiteŃi. După selectare se apasă Transfer şi se deschide altă fereastră de transfer.

Fig. 17 Selectarea fişierului şi fereastra de transfer

127
Fişierul de ataşat va apărea astfel:

Fig. 18 Ataşarea fişierelor

Se bifează în căsuŃa de lângă nume fişier şi se apasă


„Ataşeazǎ fisierele selectate”. Se apasă „trimite”, în dreptul opŃiunii „mesaj”. Dacă
operaŃiunea a reuşit, veŃi primi un mesaj de confirmare:

Fig. 19 Trimiterea mesajului

Dacă persoana la care aŃi trimis e-mail v-a răspuns puteŃi verifica poşta din nou.
Mesajul va fi afişat în ConŃinutul dosarului Inbox cu caractere îngroşate.

Fig. 20 Afişarea mesajelor din INBOX (Poşta)

Pentru a citi mesajul, se dă clic stânga de mouse pe subiect şi se deschide o


fereastră în care apare de la cine este mesajul, către cine, numele subiectului, textul
mesajului şi eventualele ataşamente şi butoane de răspuns la mesaj, ştergere sau
salvare.

128
Fig. 21 Verificarea mesajelor

Pentru a vedea ataşamentul trimis se dă clic pe View Image.


Pentru a introduce o adresă se apasă pe Agendă şi se introduc datele cerute.

Fig 22 Introducerea unui nume în Agenda

129
6.4 AplicaŃie 2 – utilizarea unui motor de căutare

Una din cele mai importante aplicaŃii ale internetului sunt motoarele de căutare.
Acestea folosesc cuvinte cheie pentru obŃinerea de informaŃii necesare; rezultatele
unei astfel de căutări sunt afişate în funcŃie de anumite criterii. Exemple de motoare
de căutare: Google , MSN, Yahoo, Altavista etc.
În aplicaŃia noastră vom folosi www.google.com, adresa motorului de căutare
Google din urmatoarele motive: este uşor de folosit, este cel mai utilizat şi are
suport şi în limba română.

Pentru a accesa Google scriem în bara de adrese a browserului de Internet


www.google.ro ( sau www.google.com).

SpaŃiul de căutare

OpŃiuni de căutare

Fig. 23 Pagina motorului de cǎutare Google; explicaŃii

130
Dând un click în dreptul opŃiunilor căutare se poate alege căutare în WWW (marea
reŃea a lumii), pagini scrise în limba română, sau în pagini din România. Se poate
alege de aseamenea o altă limbă apăsând butoanele PreferinŃe sau Unele lingvistice.

Fig. 24 PreferinŃe

Presupunând că dorim să căutăm pagina Ministerului EducaŃiei scriem în bara de


adrese ministerul educaŃiei , dăm clic lângă Pagini din România si apasăm butonul
Căutare google.
1
Rezulatele afişate vor fi:

Fig. 25 Rezultatele căutării

1
Notǎ: Cuvintele căutate apar cu litere îngroşate. Ducând mouse-ul peste unul
din rezultate în titluri se deschide o nouă pagină, în cazul acesta site-ul Ministerului
EducaŃiei, Cercetǎrii şi Tineretului.

Fig. 26 Pagina Ministerului EducaŃiei, Cercetǎrii şi Tineretului

1
Bibliografie

http://www.socio.uvt.ro/CLMIS/GabrielaGrosseck/Instrumente%20de%20introduc
ere%20a%20datelor.pdf
http://www.e-referate.ro/referate/Istoria_calculatorului_personal2006-11-21.html
http://www.socio.uvt.ro/CLMIS/GabrielaGrosseck/Instrumente%20de%20introduc
ere%20a%20datelor.pdf