39

Planşee casetă

Planşeele casetă fac parte din categoria planşeelor pe reţele de grinzi. Ele se
caracterizează prin aceea că grinzile după cele două direcţii au aceeaşi lăţime şi înălţime a
secţiunii. Dacă grinzile sunt distribuite oblic faţă de contur, planşeul se numeşte reţele, iar dacă
grinzile sunt distribuite paralel cu laturile conturului de rezemare, planşeul se numeşte casetat.
Sunt indicate a se folosi atunci când raportul dintre deschiderile spaţiului ce urmează a fi acoperit
este 1,5. În această situaţie sunt mai economice decât oricare tip de planşeu cu condiţia ca
p500 daN/m2. Distribuţia grinzilor se face astfel încât l1/l2 să fie cât mai aproape de 1. Interaxul
grinzilor este cuprins în intervalul 1,5-3 m, planşeul fiind cu atât mai estetic cu cât interaxul este
mai mic.
Placa planşeului se calculează în domeniul elastic şi deoarece l 1/l2 1,5 rezultă armată
după două direcţii. Pentru calculul momentelor încovoietoare maxime şi minime din câmpuri
placa se consideră încărcată pe toată suprafaţa ei cu sarcina permanentă g, iar încărcarea utilă p
acţionează în şah. În acest sens se consideră două scheme convenţionale de încărcare şi
rezemare. Placa se consideră simplu rezemată pe conturul exterior şi încastrată pe reazeme care
sunt date de reţeaua de grinzi. Fiecare ochi de placă rezultă cu tipul de rezemare din figură.
Trebuie calculate pentru fiecare tip
4 5 5 4 de placă distinctă M1 şi M2 (momentele
l2
încovoietoare în câmp după cele două
5’ 6 6 5’ direcţii), care servesc la calculul armării
l2
L2 inferioare şi momentele încovoietoare pe
5’ 6 6 5’ reazeme, de asemenea după două direcţii,
l2
pentru calculul armării superioare.
4 5 5 4
l2

l1 l1 l1 l1

L1
Reţeaua de grinzi se calculează deasemenea în domeniul elastic, grinzile considerându-se
simplu rezemate la capete şi încărcate cu forţe concentrate la noduri. Deci grinzile sunt static
determinate exterior, dar reţeaua de grinzi este static nedeterminată interior.
 40

l2 Într-un nod interior i al reţelei

acţionează forţa concentrată Pi care este
l2 formată din încărcarea transmisă de placă şi
L2 pentru simplificarea calculului, tot ca forţă
l2 concentrată greutatea proprie a celor două
grinzi aferentă nodului i.

l2 PI=(g+p)l1l1+Gpr
Gpr=b(h-hpl)l1+b(h-hpl)(l2-b)
l1 l1 l1 l1

L1
Forţa PI se împarte în XI şi YI, care reprezintă cota parte din sarcina totală P I, care revine
celor două grinzi după direcţiile 1 şi 2. Împărţirea se face proporţional cu rigiditatea la
încovoiere a celor două grinzi. Deci pentru fiecare nod avem două necunoscute X I şi YI şi dacă
reţeaua are n noduri înseamnă că avem 2n necunoscute pentru rezolvarea cărora trebuie să
scriem un sistem de 2n ecuaţii care să conţină aceste necunoscute. Pentru fiecare nod se poate
scrie: PI= XI + YI şi Xi=Yi. Datorită simetriei geometrice şi de încărcare numărul necunoscutelor
se micşorează, anume că în nodurile în care se intersectează grinzi simetrice sarcina PI se împarte
la jumătate.

ETAPA 7 Calculul plăcii planşeului casetat

7.1 Stabilirea elementelor geometrice ale planşeului
 L1, L2 şi p se cunosc din datele
proiectului
l2
 l1=L1/4 =3.135 (m);
 l2=L2/4 =2.675(m);
l2
L2  hp=(1/40 -1/45)min(l1;l2)
 hp min=7 cm hp=7 cm
l2

l2

l1 l1 l1 l1

L1
 41
7.2 Predimensionarea grinzilor planşeului casetat
 hmin=L1/20 (max. 60 cm)=1254/20=62.7>60cm
 b= 25 cm, astfel încât 2  h/b  3
2  60/25<3
7.3 Stabilirea încărcărilor
Valori Valori de
Nr. Denumire încărcare normate n calcul
(daN/m2) (daN/m2)
1 Greutate proprie placă 175 1,1 192.5
2 Greutate proprie şapă 63 1,3 81.9
3 Greutate proprie tencuială 21 1,3 27.3
4 Plăci mozaicate 100 1,3 130
Total încărcări permanente gn=359 g=431.7
5 Încărcări utile pn=710 1.2 p=852
qn= gn +pn= q=g+p=
TOTAL ÎNCĂRCĂRI
=1069 =1283.9

7.4 Calcului static

1. Panourile se consideră încastrate pe reazemele intermediare şi simplu rezemate pe
contur. Pe suprafaţa tuturor panourilor se aplică o încărcare convenţională dirijată de
sus în jos, care are valoarea: q’=g+p/2= 857.9(daN/m2)
2. Panourile se consideră simplu rezemate pe tot conturul şi încărcate cu
q”=p/2=  426 (daN/m2) . q’ q”

4 5 5 4

5’ 6 6 5’

5’ 6 6 5’

4 5 5 4

Caseta de tip 1=l2/l1=2.675/3.135=0.8527  11=0.0261, 12=0.0491;11=0.3430, 12=0.6570

 42
Caseta de tip 4 =l2/l1 =0.8527  41=0.0185, 42 =0.0359; 41=0.3430, 42=0.6570
 Caseta de tip 5  =l2/l1=0.8527  51=0.0171, 52 =0.0287:51=0.5108, 52=0.4892
 Caseta de tip 5’  =l1/l2=1.1719  51=0.0271, 52=0.0129 ; 51=0.7952, 52=0.2183
 Caseta de tip 6  =l1/l2 =1.1719  61=0.0236, 62=0.0123 ; 61=0.6524, 62=0.3472

7.4.1 Calculul momentelor maxime şi minime în câmpuri

Caseta de tip 4 M41=41q’l12  11q”l12= 266.947 (daNm)
=48.395 (daNm)
M42=42q’l22  12q”l22=370.054(daNm)
=70.7119 (daNm)
Caseta de tip 5 M51=51q’l12  11q”l12=253.457 (daNm)
=34.9048 (daNm)
M52=52q’l22  12q”l22=325.855 (daNm)
=26.5125 (daNm)
Caseta de tip 5’ M51=51q’l12  11q”l12 =337.77 (daNm)
=119.22 (daNm)
M52=52q’l22  12q”l22=228.86 (daNm)
=-70.48 (daNm)
Caseta de tip 6 M61=61q’l12  11q”l12 =308.26(daNm)
=89.71 (daNm)
M62=62q’l22  12q”l22=225.178 (daNm)
=-74.164 (daNm)
7.4.2 Calculul momentelor pe reazeme

a b a Ma=-1/1051ql12=-644.55 (daNm)
e f f e Mb= -1/1251ql12=-537.12(daNm)

c d c Mc= -1/1052ql12 =-617.29(daNm)

e d d e Md= -1/1252ql12 =-686.02(daNm)

c d c Me= -1/1052ql22 =-200.55(daNm)

e f f e Mf= -1/1062ql22 =-318.97(daNm)
a b a
 43
7.5 Calculul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale
7.5.1 Armarea câmpurilor
Se cunoaşte:
h01 h02  Ob37 Ra=2100 daN/cm2
hp
 ab=1 cm, d=8
 b=100 cm, hp=7cm
 h01= hp – ab – 1,5d=7-1-1.5*0.8=4.8cm
 h02= hp – ab – 0,5d=7-1-0.5*0.8=5.6cm

Caseta4 B=

M 41 26694 R
2
  0.077    1  1  2 B  0.0805  Aanec  bh01 c  2.75 (cm2/m)
bh01Rc 100 * 4.8^ 2 * 150 Ra
B =

M 42 37005.4 R
2
  0.0786   1  1  2 B  0.082  Aa nec  bh02 c  3.28 (cm2/
bh02 Rc 100 * 5.6^ 2 * 150 Ra
m)
Caseta5 B=

M 51 25345.7 R
2
  0.0733    1  1  2 B  0.076  Aanec  bh01 c  2.36 (cm2/m)
bh01 Rc 100 * 4.8^ 2 * 150 Ra

B =

M 52 32585.5 R
2
  0.0693    1  1  2 B  0.0718  Aa nec  bh02 c  2.873 (c
bh02 Rc 100 * 5.6^ 2 *150 Ra
m2/m)
Caseta5’B=

M 51 33777 R
2
  0.0977    1  1  2 B  0.103  Aanec  bh01 c  3.5328 (cm2/
bh01Rc 100 * 4.8^ 2 * 150 Ra
m)
 44
B =

M 52 22886 R
2
  0.0486   1  1  2 B  0.0499  Aa nec  bh02 c  1.995 (c
bh02 Rc 100 * 5.6^ 2 * 150 Ra
m2/m)
Caseta6 B =

M 61 30826 R
2
  0.0892    1  1  2 B  0.0935  Aanec  bh01 c  3.208
bh01Rc 100 * 4.8^ 2 * 150 Ra
(cm2/m)
B=

M 62 22517.8 R
2
  0.04787   1  1  2 B  0.04907  Aa nec  bh02 c  1.96
bh02 Rc 100 * 5.6^ 2 * 150 Ra
(cm2/m)

7.5.2 Armarea reazemelor (h0r= hp – ab – 0,5d=7-1-0.5*0.8=5.6)

Ma 64455 R
B= 2
  0.137    1  1  2 B  0.1479  Aa nec  bh0 r c  5.91
bh0 r R c 100 * 5.6^ 2 * 150 Ra

Mb 53712 R
B= 2
  0.114    1  1  2 B  0.1215  Aa nec  bh0 r c  4.86
bh0 r Rc 5.6^ 2 * 150 Ra

Mc 61729 R
B= 2
  0.1312    1  1  2 B  0.141  Aa nec  bh0 r c  5.64
bh0 r Rc 5.6^ 2 * 150 Ra

Md 68602 R
B= 2
  0.1458    1  1  2 B  0.158  Aa nec  bh0 r c  6.33
bh0 r Rc 5.6^ 2 * 150 Ra

Me 20055 Rc
B=   0. 04    1  1  2 B  0.043  Aa nec  bh 0 r  1.74
bh02r R c 5.6^ 2 * 150 Ra
Mf 31897 R
B= 2
  0.0678    1  1  2 B  0.7  Aa nec  bh0 r c  2.8
bh Rc
0r 5.6^ 2 * 150 Ra

7.6 Schiţa preliminară de armare

 210/m 11 410/m  210/m

 110/m  110/m
110/m
110/m
 210/m

310/m
 45

410/m 410/m

 110/m  110/m
 110/m
210/m

 510/m
110/m 110/m

110/m
210/m

 310/m

110/m 110/m

 110/m

 2/10m

ETAPA 8 Calculul grinzilor planşeului casetat

8.1 Stabilirea elementelor geometrice

b = 25(cm); h =60 (cm).

8.2 Calculul încărcărilor

 încărcări normate: Pn=qnl1l2+Gn =11224.305(daNm); Gn=(l1+l2-b)(h-hp)bb=10806.5 (daN)
 încărcări de calcul: P=ql1l2+nGn =12792.87(daN), n=1,1

8.3 Calculul static

 46

C D C C D
X1=0,45P=5756.79 daN
Y1 Y3 X2=0,60P=7675.72 daN
A A’
1 3 1
Y2 Y4 X3=0,26P=3326.15 daN
B B’
2 4 2 X4=0,39P=4989.22 daN
Y1 Y3
A A’ Y1=0,55P=7036.08 daN
1 3 1
Y2=0,40P=5117.15 daN
C’ D’ C’ C’ D’
Y3=0,74P=9466.72 daN
X1 X3 X1 Y4=0,61P=7803.65 daN
A A’
X2 X4 X2
B B’ X1 X3 X1

A A’
l1 l1 l1 l1

grinda A-A’: Q = 0,580P=7419.86 daN;

M=0,145PL1=23261.27 daNm;
Mmax=0,177PL1=28394.79 daNm;
grinda B-B’: Q = 0,795P=10170.33 daN;
M=0,199PL1=31924.09 daNm;
Mmax=0,247PL1=39624.38 daNm;
grinda C-C’: Q = 0,750P=9594.65 daN;
M=0,187PL2=25597.25 daNm;
Mmax=0,237PL2=32441.44 daNm;
grinda D-D’: Q = 1,045P=13368.55 daN;
M=0,261PL2=35726.65 daNm;
Mmax=0,337PL2=46129.81 daNm;
 47
8.4 Calculul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

8.4.1 Stabilirea hnec a grinzilor planşeului casetat

p Ra
Se impune: p=1,15%  = =0.0115  = =0.268 
100 Rc

1
B=(1-0,5) =0.232 r= =2.07
B

Mmax
h0 nec= r =66.27 hnec= h0 nec+ab+d/2=62.8  hef= 65, astfel încât 2  h/b  3
bR c

 h0 ef= hef-ab-d/2 (cm)=61.6cm; ab=2,5 cm; d=16.

8.4.2 Dimensionarea grinzii A-A’

lc=L1=1254cm şi b=1/6lc =209cm bp=b+2b=297cm se alege valoarea cea mai
mică
b1/2l2 =133.7cm  bp=b+2b =297 cm bp=297cm

Se verifică: MA max =28394.79  Mcap pl=bphpRc(h0 – 0,5hp)=181184.85 (daNm)

M A max Rc
B= 2 =0.0168 = 1- 1 2B =0.0169  Aa nec= bp h0 (cm2)=15.2 cm2
bph R c0 Ra

8.4.3 Dimensionarea grinzii B-B’

Se verifică: MB max=39624.38  Mcap pl=bphpRc(h0 – 0,5hp)=181184.8(daNm)
MB max Rc
B= 2 =0.023  = 1- 1 2B =0.0237 Aa nec= bp h0 =18.59 (cm2)
b ph R c
0 Ra

8.4.4 Dimensionarea grinzii C-C’

lc=L2 =107 cmşi b=1/6lc=178.3cm  bp=b+2b=343 cm se alege valoarea cea mai mică
b1/2l1=1.567  bp=b+2b=343cm bp=343 cm

Se verifică: MC max =32441.44 Mcap pl=bphpRc(h0 – 0,5hp)=209247(daNm)

MC max Rc
B= 2 =0.0166 = 1- 1 2B =0.0167  Aa nec= bp h0 =15.17 (cm2)
bph R c0 Ra

8.4.4 Dimensionarea grinzii D-D’

Se verifică: MD max =46129.81 Mcap pl=bphpRc(h0 – 0,5hp)=209247(daNm)
 48
MD max Rc
B= 2 =0.02157  = 1- 1 2B =0.0218  Aa nec= bp h0 =19.75 (cm2)
bph R c
0 Ra

Obs. Fiind armare pe două direcţii vom avea două valori pentru ho (h01= hp – ab – 1,5d şi
h02= hp – ab – 0,5d), pe direcţia scurtă lucrâdu-se cu ho cel mai mare.
Schiţa preliminară de armare
Armarea grinzilor A=A’ şi C-C’

 210 OB 37

 122

 122

 222

 210 OB 37

 122

 122

 122

 222

 număr de bare: 3-5

 49
 diametre utilizate: 12-25

8.5 Calculul la acţiunea forţei tăietoare

0-5 cm hgs 1,5hgs

ha hgs

2
1
3
4

5+ha hgs 1,5hgs 30

QD Q1 Q2 Q3 Q4
VD=17194.59 daN

A a long 3.804
 p= 100 = 100=1.028
bh 0 30 * 61.6

SECŢIUNEA 1
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q1  4bhoRt
 Qi= AaimatRaSin =7522.48(daN)
Diferenţa de forţă tăietoare Q1-Qi va reveni etrierilor şi betonului, dar observam ca
QiQ1,deci forta taietoare preluata de armatura inclinata este mai mare decit forta
taietoare exterioara din sectiunea 1.In acest caz ar trebui ca in aceasta sectiune sa nu se
dispuna etrieri ,dar ei se vor dispune la distanta minima rezultata din calculul tuturor
sectiunilor.
qe=17.359daN/cm
ae1=97.36cm
SECŢIUNEA 2
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q2  4bhoRt
 Qi= AaimatRaSin =7522.48(daN)
 50
 QiQ2 ,se procedeaza ca la sectiunea 1.
 qe=16.25daN/cm
 ae2=103.98cm
SECŢIUNEA 3
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q2  4bhoRt
 Qi= AaimatRaSin =7522.48(daN)

 Q3-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e (daN)

 qe=
Q 2  Qi  2

=15.18(daN/cm)
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae3= =111.3(cm) Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

SECŢIUNEA 4
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q3  4bhoRt
 Qi=0; Aai=0
2
Q3
 qe= =14.15(daN/cm)
4bh 02 m t R t p

 ae=125.86cm
Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
Distanta dintre etrieri va fi ae=30cm.
6.5 Dimensionarea la starea limită de fisurare (câmpul1)
a
f=f
Ea
M f – distanţa dintre fisuri
M
 - indicele de conlucrare a betonului cu
f f armătura longitudinală (=1)
f a – tensiunea în armătura longitudinală în
dreptul fisurii
Ea – modulul de elasticitate al armăturii
d
f=2(c+0,1s)+A p
t

c – grosimea stratului de acoperire cu beton (c=2,5 cm)

s – distanţa între axele armăturilor (maxim 15d)
A=6,5 (tabel 6.1)
 51
Aa
pt= ; Abt – aria de înglobare a armăturii în beton
A bt

Se calculează relaţia: bnec= (n+1)c+n  bgp

s s s

c
d
c
 Abt= bgp(2c+d) [cm2]
Aa
 pt= *100=7.03
A bt

b gp  2( c  d / 2)
 s= =7.6cm
3
d
 f=2(c+0,1s)+A p 8.56cm
t

A a nec
 a=0,85Ra =2597.25 [daN/cm2]
A a ef

a
 f=f   f ad=0,204 mm0.3mm
Ea
52