UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ’’ DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,

INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
MASTERAT AUDIT ȘI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific

Conf. univ. dr. Păiușan Luminița

Masterand

Cerce Negru Andreea

Arad
2019
 UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ’’ DIN ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,
INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
MASTERAT AUDIT ȘI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Lucrare de disertație
Diagnosticul performantei globale în
domeniul panificației

Coordonator ştiinţific

Conf. univ. dr. Păiușan Luminița

Masterand:

Cerce Negru Andreea

Arad
2019
Arad
2019
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................. 1
MOTIVAȚIE........................................................................................................................3
CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂȚILOR DIN DOMENIUL MORĂRITULUI
ȘI PANIFICAȚIEI............................................................................................................... 4
1.1Prezentarea sectorului de activitate............................................................................ 4
1.2 Scurt istoric al societăților analizate din domeniul morăritului și panificației....7
CAPITOLUL II ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND
PERFORMANȚĂ GLOBALĂ..........................................................................................15
2.1 Definiția performanței și evoluția în timp a conceptului de performanță................15
2.2 Dimensiunile performanţei globale......................................................................... 16
2.3 Măsurarea performanței globale..............................................................................20
2.3.1 Diagnosticul performanțelor financiare............................................................21
2.3.2 Diagnosticul performanțelor sociale și de mediu............................................. 24
2.3.3 Diagnosticul guvernanței corporative...............................................................25
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ................................................................................. 28
3.1 Stabilirea obiectivelor în vederea realizării diagnosticului performanței globale...28
3.2 Diagnosticul performantelor globale la societatea Boromir Prod SA.....................29
3.3 Diagnosticul performanțelor globale la sc Morărit Panificație Roman SA.............33
3.4 Diagnosticul performanțelor globale la Calipso SA Oradea................................... 37
CONCLUZII......................................................................................................................47
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................52
 INTRODUCERE

În prezent, în contextul în care competiția pentru fiecare segment de piată a devenit tot
mai stransă, iar mecanismele globalizării îi elimină din cale pe cei mai slăbi, performanță
entitătilor economice primește un rol fundamental. Astfel, șansa de a supraviețui în această
competiție crește considerabil pentru acele entităti economice care își descoperă și își reduc
vulnerabilitătile foarte repede și, mai mult decât atât, implementează instrumente performanțe
de gestiune, care le facilitează depistarea, explicarea și rezolvarea diverselor lacune de
management.

Elementele specifice noii economii globale au determinat modificarea cerințelor

îndreptate către diversele entităti economice, precum și diversificarea responsabilitătilor
acestora fată de toate categoriile de detinători de interese, fată de societate în ansamblul
său.Prin urmare, nu putem vorbi de viabilitatea unei entităti economice într-un mediu
concurențial, instabil și turbulent, fără performantă.

Lucrarea de disertație cu titlul „DIAGNOSTICUL PERFORMANȚELOR GLOBALE

ÎN DOMENIUL MORĂRITULUI ȘI PANIFICATIEI”are că și obiectiv principal realizarea
diagnosticului performanțelor globale pentru fiecare din cele trei firme selectate și
compararea acestora ȋn vederea determinării societătii cu cele mai bune rezultate.

În capitolul 1 am realizat o scurtă descriere a domeniului de activitate și evoluția în

timp a acestuia. De asemenea am prezentat fiecare societate în parte,punând accent pe
perioadele importante care au adus schimbări în cadrul acestora.

În capitolul 2 „ Descrierea conceptului de performantă‖ ne-am propus să definim

conceptual de performanță și evoluția conceptului supus cercetării. Un alt obiectiv atins pe
parcursul acestui capitol se referă la dimensionarea stadiului cunoașterii privind performanță
entitătilor economice și prezentarea tipologiei acesteia. Am încheiat primul capitol cu
evidențierea necesitătii abordării globale a performanței entitătilor economice.

În capitolul 3 am realizat diagnosticul performanțelor globale pentru fiecare

societate.Rezultatul final s-a obținut prin însumarea rezultatelor obținute pentru diagnosticul
financiar și cele două diagnostic nonfinanciare:sociale și de mediu, respective diagnosticul de
guvernantă corporativă.

1
 Prezentul proiect de cercetare se încheie cu prezentarea contribuțiilor proprii aduse la
stadiul cunoașterii aferent domeniului abordat, și anume, cel al performanței entitătilor
economice, și cu prezentarea concluziilor generale desprinse în urmă cercetării derulate.

2
 MOTIVAȚIE

Prezentul studiu incearcă să trateze și să analizeze tematică performanței entitătilor

economice și a gestiunii acesteia, deoarece performanță nu trebuie doar măsurată, ci trebuie și
gestionată.

Datorită faptului că orice domeniu de cercetare trebuie să își stabilească propria cale de
progress și să își definească propriile repere conceptuale, motivația și importantă acestei
cercetări se regăseste în una din prioritătile cercetării economice și anume reevaluarea
noțiunii de performantă, care nu poate fi un univers static.

Subiectul studiului este motivat, în primul rând, prin faptul că cercetarea performanței
trebuie plasată în contextul economic actual și, în al doilea rând, prin necesitatea reînnoirii și
perfectionării instrumentelor de evaluare a performanței cu scopul de a reflectă cât mai bine
rezultatele obținute de o entitate economică, în funcție de cerințele detinătorilor de interese.

În cadrul acestiu studiu se pune accent pe construcția unui set de indicatori financiari și
nonfinanciari pentru aprecierea performanței globale, pentru trei societăti din domeniul
panificației și morăritului .De asemenea se face o comparație a celor trei societăti prin calcul
de scoring, pentru a determină care dintre ele deține cele mai bune performanțe pentru
domeniul în care activează.

3
CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂȚILOR DIN DOMENIUL
MORĂRITULUI ȘI PANIFICAȚIEI

1.1 Prezentarea sectorului de activitate

Datorită modului de distribuire geografică, a gradului de acceptare de către populație, a

stabilității și a multiplelor posibilități de prelucrare, precum și datorită valorii nutritive a
acestora, piață produselor derivate din cereale reprezintă o adevărată piață metabolică. Pâinea
și paștele făinoase procură cea mai mare parte din hidrații de carbon ai unei diete, sub formă
de amidon, constituindu-se astfel în produse care răspund într-o manieră eficientă
recomandărilor OMS cu privire la o alimentație sănătoasă, anume: consumul de hidrați de
carbon complecși să constituie până la 70 % din energia ingerată, respectiv renunțarea În
măsură posibilităților sau chiar renunțarea completă la consumul hidrocarbonatilor simpli
rafinați .

Produsele realizate în industria de morărit și panificație sunt sortimente de larg consum,

care prin conținutul de substanțe nutritive (proteine, glucide, fibre, vitamine, săruri minerale)
și preț, ocupă un loc important În alimentația umană. Totodată, subprodusele rezultate din
procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor constituie principală sursă de furaje a
zootehniei.

În ultima perioadă se observă o diversificare a produselor de morărit și panificație, atât

prin valorificarea tradițiilor locale, În ceea ce privește formă, gramajele, rețetele, tehnologiile,
gustul și aromă produselor, cât și prin preluarea sau adaptarea la cerințele consumatorilor
locali a unor produse din alte țări.

4
 O tendința a pieței actuale a produselor de morărit și panificație este orientarea spre
produse tradiționale, naturale, sănătoase.
Această tendința se aliniază curentului European de creare a unei piețe de produse ecologice,
respectiv a unei piețe alimentare bazată pe aliementele .

Cele mai consumate produse sunt cele fabricate din făină albă de grâu, care are un
conținut scăzut de nutrienți și fibre vegetale.

În condițiile creșterii cererii nominale, cererea solvabilă a populației a fost departe de a

ține pasul cu necesarul disponibil și accesibil de alimente, ceea ce a dus la insecuritatea
de productivitate de la un an la altul, producția medie la nivelul intervalului 2015 – 2018,
depășind ușor 8 000 000 de tone.

La nivelul recoltei 2017/2018, suprafața totală cultivată cu grâu În Uniunea Europeană

era de 24 557 800 hectare, de pe care s-au obținut o producție medie de grâu de 4,9
tone/hectar.

În ceea ce privește România, datele statistice din ultimii 10 ani, arată că producția de
grâu este într-o foarte mare măsură dependența de factori imprevizibili, precum condițiile
climaterice.

Anul 2017 este considerat că fiind unul dintre anii cu cea mai mare producție din istorie (7,7
milioane tone), productivitatea medie fiind de 3,56 tone la hectar.

5
 Consumul de produse de panificație era estimat pentru România între 108 – 110 kg/cap
de locuitor, peste media de 78 – 80 de kg/cap de locuitor specifică celorlalte țări din Uniunea
Europeană. În același timp, consumul de paște făinoase, de doar 2,8 kg pe cap de locuitor este
cu mult sub media UE (8 kg/cap de locuitor).

Majoritatea producției obținute din industria de morărit se adresează consumului intern,

cantitățile exportate putând fi considerate nesemnificative. Piață internă de produse morărit și
panificație era estimată la nivelul anului 2017 undeva la 2 miliarde de euro, În creștere cu 15
% față de anul anterior .

Studiile de economie agrară realizate până in prezent arată că modificările structurale

produse.
Ca efect firesc al atomizării proprietății private, calitatea și cantitatea recoltelor obținute
au determinat Întărirea autoconsumului și menținerea cercului productiv vicios, indus de
acesta: cheltuieli minime de Înființare și Întreținere, expunere majoră la factori conjuncturali
(cum ar fi condițiile climatice), productivitate scăzută, venituri mici, încapacitatea reluării
ciclului agricol. În această formulă, elementele referitoare la managementul siguranței
alimentelor, pe filiera produselor agricole, sunt imposibil de adaptat, cu atât mai mult cu cât
soluția cea mai la Îndemână și anume asocierea, este privită cu reticentă, amintind de vechile
cooperative agricole de producție. Totodată, creditarea se lovește atât de dezinteresul
sistemului bancar pentru afacerile din agricultura, cât și de lipsă de obișnuință a micilor
investitori din domeniu de a lucra cu
băncile.

În ultimii 10 ani, din totalul de 12.000 tone/zi capacitate morărit, cca. 5.500 tone/zi au
fost retehnologizate cu utilaje de ultima generație de la firme că: Bühler, Ocrim, Golfetto, etc.
În acest fel au fost realizate consumuri mai mici de utilități pe tonă de produs și o
productivita

6
a muncii ridicată. Pe aceste capacități modernizate se realizează 30-35 % din producția
națională de produse de morărit și panificație.

În etapă actuală sunt procesate anual cca. 2.700.000 tone grâu.

1.2 Scurt istoric al societăților analizate din domeniul morăritului și

panificației

In România sunt prezenți aproximativ 5.500 de producători, în domeniul panificației și

produselor făinoase, și aproximativ 3.300 în sectorul morăritului. Prin urmare, principalii
producători din sectorul de panificație sunt reprezentați de companiile Boromir Prod SA,
Morărit Panificație Român SA, Vel Pitar , Panificație Dobrun SA, Pambac Bacău,MP Paște
Băneasa SA,Goodmills România SA.

Cea mai mare parte a acestora explorează resursele de materie prima provenite de la
furnizori mici, cum ar fi: persoanele fizice, asociațiile familiale, fermele și asociațiile agricole
de talie mică.

 BOROMIR PROD SA

SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, face parte din grupul de firme BOROMIR. Societățile
afiliate cu care SC BOROMIR PROD SA a desfășurat tranzacții comerciale în sunt
:(www.boromir.ro)

Tabelul 1.Structura actionariat Boromir Prod SA

(www.boromir.ro)

7
SC BOROMIR PROD SA deține titluri de participare la următoarele societăți :

Tabelul 2.Titluri participare Boromir Prod SA

(www.boromir.ro)

De la mică moară de grâu construită în 1994 în Râmnicu Vâlcea, a cărei

capacitate de producție nu depăsea 24 t /zi, în decursul a numai 10 ani Boromir s-a
dezvoltat într-un ritm dinamic pentru că în prezent să ajungă să controleze circa 10%
din activitatea de morărit din intreagă țara.

Boromir Prod SA Buzău (Spicul) are că obiect de activitate fabricarea pâinii,

prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie. Societatea oferă clienților săi atât produse
tradiționale cât și produse noi de o calitate excepțională.

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de
dulciuri și prăjituri care dețin 20%, divizia de panificație are o pondere de 15% iar restul
activitătilor reprezentate de magazine, distribuție și benzinării acoperă 10% din afaceri.

8
Clienţi:

Pe segmentul de panficatie printre principalii clienți se regăsesc: SC Rewe România,

SC Luxor, SC Agricolă Internațional, SC Gimar Com.

Pe segmentul de morărit principalii clienți sunt: SC Can Serv, SC Sân Pauli Com, SC
Cuptorul de Aur, SC Melisă Prod, SC Comfruct, SC Madexport, SC Superpan Lux.

Furnizori:

Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO

Agroital SRL, Alfred C. Toepfer Internațional SRL, SC Agricover SĂ, SC Somalex SRL, SC
A&S Internațional SRL, SC Acvilă SRL.

Pentru panificație, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SĂ Costișă

Neamț, SC Enzime și Derivate Costișă, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL
Buzău, SC Esarom România SRL Sibiu, SC Lesaffre România SRL Otopeni.

9
Misiune și obiective strategice

Societatea a considerat întotdeauna clienții că făcând parte din marea familie

Boromir,de aceea grijă permanență a fost de a satisface pe deplin toate cerințele,cu maximum
de profesionalism.

Profesionalismul înseamnă pentru Bormir diversitate de produse,promtitudinea

serviciilor oferite și o capacitate mare de producție.Plasează în centrul atenției satisfacția
deplină a clientului.

De asemenea este preocupată de imaginea publică pe care încerca să o îmbunătățească

continuu prin publicitate și participare la târguri și expoziții.

 MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

SC Morărit Panificație datează încă din anul 1950,fiind o societate de interes local.
În 1990,prin Hotărâre de Guvern,s-a înființat Societatea de Morărit și Panificație SĂ
Neamț,din care se desprinde în anul 1991 SC Morărit și Panificație Român,care va fi
privatizata, în anul 1997 devenind SC MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMÂN SA.
(www.panificatieroman.ro)

.C. Morărit Panificaţie Roman S.A., un brand puternic cu îndelungată experienţă şi

tradiţie în domeniul morăritului şi panificaţiei pe piaţa românească, produce şi
comercializează o gamă largă de produse:paine,paste fainoase si covrigi.

10
Structură acționariat:

Tabelul 3.Structura actionariat Morarit Panificatie Roman SA

(www.moraritpanificatieroman.ro)

Furnizori:

Principalii furnizori ai societății sunt :Sc Almos Neamț Srl, Sc Trimonez Trifesti
Srl,Danubiana Român și Pacmaya Pașcani.

Clienti:

Principalii clienti ai societatii sunt:Kaufland Romania, SC Bill Solution Srl Iasi, SC Family
Distributie Srl,Sc Linex Srl.

11
Misiunea şi obiectivele strategice

Misiunea societății este de a oferi consumatorilor sănătate prin produse de cea mai bună
calitate, la cel mai bun preț și echilibrate nutrițional.

De asemenea S.C. Morărit Panificație Român S.A. are în vedere acordarea și

dezvoltarea permanentă a oamenilor, ideilor și sistemelor la cerințele viitorului.

Este preocupată și de asigurarea unui număr optim de resurse umane și financiare în

vederea realizării obiectivelor;

 CALIPSO SA ORADEA

SC CALIPSO SA a luat ființă sub denumirea de “TRUSTUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE

LOCALE ORADEA”(T.AP.L.) în anul 1952.

Astfel, societatea are în administrare directă 2 unități, respectiv: Complexul “PIGALLE”

din Rogerius (cofetărie, bar de zi, terasă, laborator propriu), Resto bar “COLORS”. Celelalte
spații deținute în proprietate sunt închiriate unor agenți economici care desfășoară activități
proprii în ele. (www.calipso.ro)

Societatea aprovizionează cu produse de patiserie și cofetărie restaurantele hotelurilor din

Băile Felix ale SC TURISM FELIX SĂ dar și alți agenți economici din municipiul Oradea. În
acest scop societatea dispune de mijloace de transport auto izoterme cu care se transporta
aceste produse dar și pentru aprovizionarea pentru unităților proprii.

12
Structură acționariat

Tabelul 4.Structura actionariat Calipso SA

Denumire actionar Nr actiuni detinute Aport capital Cota participare

SIF Banat Crisana 17.376.420 43.441.050 96.651%
Alti actionari 602.049 1.505.122,5 3.349%
Total 17.978.469 44.946.172,5 100%

13
 (www.calipso.ro)
Furnizori:

14
 Macromex Srl, SC Agroalim Distribution Srl, SC Matros Srl, SC Forelit Srl.

Clienti:

Băile Felix ale SC TURISM FELIX SĂ dar și alți agenți economici din municipiul Oradea.

Misiunea şi obiectivele strategice

Extinderea ariei de distribuție a produselor în județele învecinate și nu numai prin

achiziționarea unor mijloace de transport dotate corespunzător.

O gamă mai diversificată de produse, prin introducerea unor produse noi.

15
16
CAPITOLUL II ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE
PRIVIND PERFORMANȚĂ GLOBALĂ

2.1 Definiția performanței și evoluția în timp a conceptului de performanță

În acest capitol am atins următoarele obiective: dimensionarea stadiului cunoaşte

rii privind noţiunea de performanţă; prezentarea evoluţiei în timp a acestui concept, realizarea
unei analize succinte privind conţinutul noţiunii de performanţă şi evidenţierea necesităţii
abordării globale a performanţei

Performanţa va rămâne întotdeauna un concept în continuă evoluţie ,pretandu-se la o

varietate aproape infinită de definiţii.

Pentru a se ajunge la un consens in ceea priveste definirea performantei la nivelul

entitatii trebuie să ţinem cont de ansamblul activităţilor ce se derulează într-o entitate şi de
interesele diferite ale celor implicaţi.Deoarece obiectivele unei entitati sunt
vagi,schimbatoare si contradictorii peroformanta este un fenomen subiectiv si cu multe
aspecte.

Prin parcurgerea literaturii de specialitate am constatat o evoluţie în timp a conceptului de

performanţă din punctul de vedere al criteriilor de apreciere a acesteia si anume:

Se poate observa astfel că nu există o viziune unitară asupra conceptului de

performanţă, pe parcursul studiului intalnind fie definiţii prea generale, fie definiţii
particularizate ale acestui concept:
În stadiul actual de dezvoltare a economiei mondiale este relevantă remarca lui Alazard
şi Separi conform cărora performanţa obligă la adoptarea unei viziuni globale a
interdependenţelor dintre parametrii interni şi externi, cantitativi şi calitativi, tehnici şi umani,
fizici şi financiari ai gestiunii ajungându-se astfel la ceea ce azi numim performanţă globală.

Această performanţă globală include aspectele economice, sociale şi de mediu iar, într-
un astfel de context, eficacitatea şi eficienţa primesc noi dimensiuni, atât cantitative, cât şi
calitative.
17
Figura 1.Structura performanţa globala

(Pintea,2011)

2.2 Dimensiunile performanţei globale

În prezent în contextul dezvoltării durabile nu putem vorbi decât de performanţa globală care
reuneşte cei trei piloni ai termenului de dezvoltare durabilă şi anume: dezvoltarea economică,
dezvoltarea socială şi protecţia mediului, prin intermediul dimensiunilor aferente.

Instrumentele consacrate pentru evaluarea performanţei sunt indicatorii. Managementul

unei entităţi economice foloseşte indicatorii pentru a măsura, raporta şi îmbunătăţii
performanţa entităţii.

Considerăm că este imposibilă folosirea unui singur indicator pentru a aprecia

performanţa unei entităţi economice datorită complexităţii fenomenelor şi proceselor
economice motiv pentru care se apelează la sisteme de indicatori pentru măsurarea
performanţei.

18
 Indicatorii de performanţă din structura acestuia trebuie să surprindă în acelaşi timp, cel
puţin următoarele aspecte: obiectivele entităţii, strategia acesteia, eficacitatea şi eficienţa
activităţilor derulate, capacitatea entităţii de adaptare la cerinţele pieţei în care operează.

Constatăm că, de regulă, un set de indicatori utilizat în evaluarea performanței globale

cuprinde, în măsura în care sunt relevanți pentru entitatea economică în cauză, cele două mari
categorii de indicatori: financiari şi non-financiari.

Pentru a ne putea forma o opinie bine fundamentată referitoare la performanța financiară a unei
entităţi trebuie să ţinem seama de toţi factorii care o pot influenţa şi de măsura în care aceştia o
influenţează deoarece performanţa financiară este o noţiune „economic‖ determinată. Performanţa
financiară este fundamentală pentru înţelegerea şi susţinerea durabilităţii unei entităţi economice.
Evaluarea performanţei financiare face parte integrantă din evaluarea performanţei economice
care, presupune următoarele:
 vizează entitatea economică în ansamblul său;

 presupune colectarea de date trimestriale, semestriale şi anuale;

 este accesibilă şi semnificativă;

 are la bază date comparabile la nivel intern şi extern şi este auditată extern;

 este conectată cu obiectivele viitoare pe care entitatea şi le propune.

În prezent asistăm la o inflaţie a cerinţelor morale îndreptate către mediul de afaceri datorită
creşterii influenţei sociale a entităţilor economice pe fondul creşterii forţei economice a acestora
ceea ce determină existenţa unui set de obligaţii morale ce trebuie asumate de către acestea. E
ceea ce numim responsabilitatea socială a entităţilor (RSE).

În urma demersului realizat în prezentul subcapitol am ajuns la concluzia că responsabilitatea

socială presupune gestionarea unei afaceri într-o manieră responsabilă social astfel încât acea
afacere:
 să promoveze practicile etice în politica de angajare şi să se preocupe în sensul îmbunătăţirii
condiţiilor de muncă;

 să fie implicată în construirea unei comunităţi locale şi să îşi facă cunoscute acţiunile în
acest sens;

19
 să investească în construirea unei infrastructuri sociale;

 să contribuie la menţinerea unui mediu înconjurător cât mai curat, la protecţia şi

sustenabilitatea acestuia;

 să contribuie la dezvoltarea economică în sens larg prin activităţile derulate.

Evaluarea şi urmărirea performanţei sociale prezintă importanţă în măsura în care cele trei
dimensiuni ale performanţei globale interacţionează.

Potrivit Ghidului Privind Armonizarea Legislativă de Mediu a Uniunii Europene 1, performanţa

de mediu reprezintă rezultatele măsurabile ale sistemului de management de mediu, legate de
controlul entităţii economice asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele
generale şi obiectivele specifice de mediu ale acesteia.

Obţinerea de către o entitate economică a performanţei de mediu prezintă importanţă şi în

contextul efectelor pozitive pe care aceasta le poate avea asupra rezultatelor financiare ale
entităţii. Astfel că, un număr destul de mare de analize şi studii empirice analizează efectul
performanţei de mediu asupra performanţei financiare, iar rezultatele teoretice au evidenţiat fie o
legătură pozitivă, fie o legătură negativă.

Evaluarea performanţei sociale şi de mediu oferă controlul entităţii economice asupra

aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale şi obiectivele specifice de mediu
ale acesteia.

Obţinerea de către o entitate economică a performanţei de mediu prezintă importanţă şi în

contextul efectelor pozitive pe care aceasta le poate avea asupra rezultatelor financiare ale
entităţii. Astfel că, un număr destul de mare de analize şi studii empirice analizează efectul
performanţei de mediu asupra performanţei financiare iar rezultatele teoretice au evidenţiat fie o
legătură pozitivă, fie o legătură negativă.

Evaluarea performanţei sociale şi de mediu oferă entităţilor economice cel puţin următoarele
beneficii:
 încurajează entităţile să îşi îmbunătăţească managementul performanţei sociale;

 promovează transparenţa performanţei sociale şi a riscurilor sociale aferente activităţilor

derulate;

20
 oferă o bază pentru realizarea de comparaţii cu alte entităţi economice din sector sau cu
standarde internaţionale sau reglementări legale (acolo unde este cazul);

 oferă informaţii relevante prin raportarea socială diverselor categorii de părţi interesate;

 atrage şi promovează investiţiile în entităţi economice cu o performanţă socială crescută

21
 2.3 Măsurarea performanței globale
Ţinând cont de rezultatele obţinute, în construirea sistemului de indicatori vom acorda ponderi
de importanță egale celor două categorii de indicatori şi anume: 50% indicatori financiari şi 50%
cei non-financiari. În construcţia sistemului vom acorda ponderi egale indicatorilor sociali şi de
mediu astfel că, structura sistemului va fi următoarea:
 indicatori financiari: 50%;

 indicatori non-financiari: 50%;

Evaluarea performanţei globale a unei entităţi economice prin intermediul modelului de

diagnostic pe care intenţionăm să îl elaborăm are la bază un punctaj acordat fiecărui aspect
analizat şi care va conduce în final la obţinerea punctajului total după următoarea formulă:

Ptotal = 0.50*Indicatori financiari + 0.25*Indicatori sociali şi de mediu+0.25*Indicatori

de guvernanţă corporativă

Punctajul total se calculează după formula prezentată mai sus, prin combinarea criteriilor
calitative cu cele cantitative, iar pentru determinarea punctajului final se foloseşte media
ponderată astfel încât entităţile economice supuse evaluării să se poată încadra în următoarele
categorii de performanţă:

Tabel 5. Punctajele aferente categoriilor de performanţă

Punctajele aferente categoriilor de performanţă Categorie de
Punctaj final (ponderat) performanţă
1–2 G1
2– 3 G2
3–3.5 G3
3.51– 4 G4
4–5 G5
(sursa proprie)

În funcţie de numărul de puncte obţinute după aplicarea acestui model entităţile economice se
pot încadra în următoarele categorii de performanţă:
G1 – performanţă globală slabă, cu nerespectarea atât a criteriilor financiare, cât şi a celor non-
financiare;
G2 – performanţă globală acceptabilă, cu tendinţă de înrăutăţire fie a majorităţii criteriilor
financiare, fie a majorităţii criteriilor non-financiare;
G3 – performanţă globală medie, cu tendinţă de stagnare a ambelor categorii de criterii;

22
 G4 – performanţă globală bună cu tendinţă de îmbunătățire a majorităţii criteriilor financiare şi a
majorităţii criteriilor non-financiare;
G5 – performanţă globală ridicată, cu respectarea atât a criteriilor financiare , cât şi a celor non-
financiare.

 Alegerea indicatorilor potriviţi pentru evaluarea fiecărei dimensiuni a performanţei

globale.

2.3.1 Diagnosticul performanțelor financiare

În structură sistemului de indicatori pentru evaluarea performanței globale vom include următorii
indicatori financiari :

Tabel 6. Formule calcul indicatori financiari

Nr.crt. Indicatori financiari Formula de calcul
1 Profit net
2 Rata marjei nete a profitului RMRNE= RNE/ Cifra de afaceri x 100

3 ROA ROA=Profit net/Total active

4 ROE ROE=Profit net/CPR *100

5 Rata lichidității efective RLE=TR/DCR*100

6 Rata solvabilitații generale RSG=AB/DT *100

7 Viteza de rotatie a stocurilor KSMP=CAN/SMP

8 Cifra de afaceri neta

9 Capital de lucru net CLN=AC-DCR

10 PER/Coeficient capitalizare bursieră PER=PPA/EPS

1. (Note de curs : Tehnici Moderne de evaluare a Intreprinderii- Conf. Univ.Dr.Luminita

PAIUSAN,2018)

 Se selectează nivelele de analiză specifice domeniului supus diagnosticării;

 Se selectază criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de analiză;

 Se stabilesc nivelele de comparaţie ale criteriilor de apreciere (indicatorilor) acolo

unde acestea se cunosc;( Note de curs : Tehnici Moderne de evaluare a Intreprinderii-
Conf. Univ.Dr.Luminita PAIUSAN, 2018

23
  Se stabileşte şi se parametrizează grila de evaluare a criteriilor după nivelul şi
tendinţa indicatorilor financiari. Se stabileste o scala de evaluare formata din cinci
nivele de evaluare,notate cu note de la 1-5,prezentata in modelul de mai jos:

Tabel 6. Punctajele aferente categoriilor de performanţă

Nota 1 2 3 4 5
Stare Critica Slaba Medie Buna Forte
Tendință Deteriorare Deteriorare Mentinere Imbunatatire Imbunatatire
brusca lenta lenta brusca

Tabel 7. Punctajele aferente categoriilor de performanţă

Indicator financiar Nivel mediu/Tendinte favorabile
Profit net PN>0, tendinţa favorabilă ↑
Rata marjei nete a profitului R MRNE ≈5 %, tendinţa favorabilă ↑
ROA ROA ≈3- 9 %, tendinţa favorabilă ↑
ROE ROE: 2- 15 %, tendinţa favorabilă ↑
Rata lichidității efective [20%—60 % ], tendinţa favorabilă ↑
Rata solvabilitătii generale [150%,300%], tendinţa favorabilă ↑
Viteza de rotatie a stocurilor 9-12 rotaţii, tendinţa favorabilă ↑
Cifra de afaceri netă CAN>0, tendinţa favorabilă ↑
Capital de lucru net CL>0, tendinţa favorabilă ↑
Coeficient de capitalizare bursieră Val medie=14.48 , tendinţa favorabilă ↑
(,2016)

 Se incadrează indicatorii financiari intr-o stare;

Tabel 8 Tendinte/stari indicatori

 Se acordă punctaje de importanță fiecărui indicator conform tabelului de mai jos:

24
 Tabel 9.Ponderi indicatori
Indicator financiari Pondere

Profit net 10%

Rata marjei nete a profitului 10%

ROA 15%

ROE 15%

Rata lichiditații efective 15%

Rata solvabilitații generale 10%

Viteza de rotatie a stocurilor 5%

Cifra de afaceri neta 5%

Capital de lucru net 5%

Capitalizare bursiera 10%

TOTAL 100%

(sursa proprie)

 Calcului notei medii obtinute prin agregarea indicatorilor se face dup ă formula:

 Se interpretează nota finală a aspectului diagnosticat utilizand tabelul de mai jos:

25
 Tabel 10.Grila interpretare diagnostic

(sursa proprie)

2.3.2 Diagnosticul performanțelor sociale și de mediu

Pentru măsurarea performanței sociale și de mediu am ales 10 indicatori nonfinanciari:

Tabel 11.Indicatori performanta sociala

Nr.crt. Indicatori
1 Volum de material folosit ce provin din produse regenerabile
2 Volum de apă reciclată și refolosită
3 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
4 Produse si servicii cu impact asupra mediului
5 Impact asupra mediului produs de transportul de bunuri
6 Alocare resurse pentru instruirea continua a personalului
7 Implicare in acțiuni de responsabilitate sociala
8 Actiuni de răsplatire a fidelitatii partenerilor.
9 Activități de promovare a produselor noi(targuri,degust ări etc)
10 Acțiuni de voluntariat organizate
. (sursa proprie)

Am acordat punctaje de 1 dacă există aceste acțiuni în cadrul societății și 0 dacă nu există.

26
 2.3.3 Diagnosticul guvernanței corporative

Guvernanţa corporativă apare în ţările dezvoltate ca răspuns la eşecurile unor mari

companii , situaţie ce a dus la pierderea încrederii investitorilor de a-şi primi remuneraţia pentru
fondurile oferite. .( Note de curs : Guvernanță Corporativă,Conf.Univ.Dr Costi Bobi)

În România, abordarea conceptuală a guvernanţei corporative precum şi cadrul reglementar

de implementare a acesteia se face destul de timid.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică(OECD) formulează un set de

recomandări pentru a îmbunătăţi cadrul guvernanţei corporative din ţara noastră.

O primă modalitate de reflectare a transparenţei guvernanţei corporative- ce defineşte

calitatea sistemului de guvernanţă corporativă, constă în evaluarea gradului de întocmire şi
raportare a “Declaraţiei Aplici sau Explici” de către societăţi.

In data de 22 septembrie 2015 de Valori Bucuresti (BVB) a lansat un nou Cod de

Guvernanta Corporativa incident companiilor listate pe piata principala.
Noul Cod a fost conceput de BVB cu sprijinul Bancii Europene pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD), ca parte a unui nou cadru de guvernanta corporativa aplicabil din 4
ianuarie 2016, si vizeaza promovarea unor standarde mai ridicate de guvernanta si
transparenta a companiilor listate.

Codul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București este un set de principii

și recomandări pentru societățile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe piața
reglementată.

27
 Scopul Codului este de a crea în România o piață de capital atractivă la nivel
internațional, în baza celor mai bune practici, a transparenței și încrederii. Codul încurajează
societățile să construiască o relație puternică cu acționarii lor și cu alți deținători de interese
(stakeholderi), să comunice în mod eficient și transparent și să manifeste deschidere față de
toți investitorii potențiali.

Acest nou Cod înlocuiește Codul inițial care a fost emis în anul 2001 și revizuit în anul
2008. Schimbarea cu noul Cod a apărut din dorința de a ține cont de lecțiile învățate din
aplicarea primelor versiuni ale Codului și din schimbarea cadrului juridic din Româ- nia și
din Europa, precum și de noile aspirații ale societății și ale deținătorilor de interese
(stakeholderi) cu privire la obligațiile și conduita societăților.

Obiectivul Codului de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București este de a

spori încrederea în societățile listate, prin promovarea unor standarde de guvernanță
corporativă îmbunătățite în aceste societăți. O bună guvernanță corporativă este un instrument
puternic de întărire a competitivității pieței.

Bursa de Valori București menține un mecanism bazat pe principiul “aplici sau explici”,
prin care se transmit în piață informații clare, exacte și actuale despre respectarea regulilor de
guvernanță corporativă de către societățile listate.

Prin urmare, fiecare societate listată trebuie să urmă- rească respectarea tuturor
prevederilor din Cod. Rolul unei bune guvernanțe este de a facilita o conducere
antreprenorială bună și eficientă, care poate să asigure succesul pe termen lung al societății.

Societățile vor include o declarație de guvernanță corporativă în raportul anual într-o

secțiune distinctă, care va cuprinde o autoevaluare privind modul în care sunt îndeplinite
“prevederile care trebuie respectate”, precum și măsurile adoptate în vederea respectării
prevederilor care nu sunt îndeplinite întru totul

Astfel pentru realizarea diagnosticului de guvernanță, pentru cele trei societati analizate, am
utilizat întrebările din declarația aplici/explicit.

28
 Dacă la întrebare s-a răspuns cu DA se acordă punctajul 1, dacă s-a răspuns cu NU se acordă
punctajul 0.

Pentru a se încadra în intervalul 0-5 rezultatul se împarte la 10 și astfel se obține punctajul

final pentru diagnostic.

29
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ

3.1 Stabilirea obiectivelor în vederea realizării diagnosticului performanței

globale
Structură acestei cercetări a fost realizată pe următoarele paliere de interes:
 determinarea structurii optime a sistemului de evaluare a performanței globale,
urmărindu-se în acest context să se facă delimitarea între indicatori financiari și non-
financiari, să se stabilească ponderea indicatorilor aferenți fiecărei dimensiuni a
performanței în structură modelului;
 stabilirea ansamblului de indicatori care să fie incluși în modelul construit.

Următorul pas firesc al prezentului demers este cel al stabilirii obiectivelor cercetării
derulate,astfel:

Obiectivul general al cercetării empirice:

Construirea unui model de evaluare a performanței globale la nivelul celor 3 societăți din
domeniul morăritului și panificației:Boromir Prod SA,Morărit Panificație Român SA și Calipso
Prod SA..

Obiective secundare:

 Stabilirea gradului de importanţă în evaluarea performanţei a utilizării indicatorilor

financiari / non-financiari;

30
3.2 Diagnosticul performantelor globale la societatea Boromir Prod SA

 Performanță financiară

Pe bază situațiilor financiare din anii 2016,2017,2018 ale grupului Boromir Prod SA s-au
calculat următorii indicatori financiari:

Tabel 12.Calcul indicatori Boromir Prod SA

Indicator 2016 2017 2018

An

Profit net -4715107 3836308 4981648

Rata marjei nete a -5.15% 3.72% 5.38%

profitului
ROA -3.57% 2.31% 4.28%

ROE -4.83% 3.81% 5.65%

Rata lichidității 6.04% 3.2% 5.73%

efective
Rata solvabilității 822.63% 652.58% 727.47%
generale
Viteza de rotație a 12.66 6.16 8.26
stocurilor
Cifra de afaceri netă 91640296 103222048 92635053

Capital de lucru net 13062343 42187173 23297418

Capitalizare -5.93 7.9 14.04

bursieră
(sursa proprie)

Pe baza analizei SWOT s-au obținut următoarele punctaje:

31
 Tabel 13 Grila diagnosticului financiar Boromir Prod SA

Indicatori Interpretare Diagnostic SWOT Punctaj

Profit net Se observa o crestere a profitului net de-a Stare 4

lungul celor trei ani,de la o valoare negativa in medie/Imbunatatire
2016 la o crestere semnificativa in 2018 brusca

Rata marjei Se observa o imbunatatire a marjei pe Stare 5

nete a parcursul a celor 3 ani ,in anul 2018 ajungand forte/Imbunatatire
profitului la o valoare superioara nivelului mediu. brusca

ROA Se observa o crestere semnificativa a ratei de-a Stare 3.5

lungul celor 3 ani,in anul 2018 incadrandu-se medie/Imbunatatire
in intervalul de siguranta. lenta

ROE De-a lungul celor 3 ani se observa o crestere a Stare 4

ratei, influentata de cresterea profitului net. medie/Imbunatatire
brusca

RLE Se observa o crestere a ratei in primii doi ani Stare 2.5

,urmata de o scadere in cel de-al treilea an critica/Imbunatatire
datorata cresterii datoriilor pe termen scurt. lenta

RSG Se observa o usoara scadere a ratei in primii 2 Stare 4.5

ani datorata cresterii datoriilor,urmata de o forte/Imbunatatire
usoara crestere. lenta

Viteza de In anul 2016 viteza de rotatie a stocurilor este Stare 1.5

rotatie stocuri buna pentru sectorul de activitate,stocurile sunt slaba/Deteriorare
rulate des,insa in anul 2017 are loc o scadere brusca
brusca,urmata de o crestere lenta in 2018

CAN CAN se mentine aproximativ constant ape Stare 3

perioada analizata,in anul 2018 observandu-se medie/Mentinere
o usoara scadere.

CL Se observa o crestere semnificativa in anul Stare 1.5

2017 fata de 2016,datorata cresterii slaba/Deteriorare
semnificative a activelor circulante,dar in anul brusca
2017 are loc o scadere semnificativa.

PER Putem observa o imbunatatire brusca a Stare 4.5

coeficientului, in anul 2018 atingand nivelul buna/Imbunatatire
mediu pentru sectorul de activitate. brusca

(sursa proprie)

Prin înmulțirea ponderii de importantă cu punctajul obținut s-a determinat punctajul agregat:

32
 Tabel 14.Sinteza diagnostic financiar

Indicator Observatii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj

SWOT de agregat
importanta

Profit net Punct tare Stare buna 4 10% 40%

Rata marjei Punct Stare forte 5 10% 50%

nete a forte
profitului
ROA Punct tare Stare 3.5 15% 52.5%
satisfacatoare

ROE Punct tare Stare buna 4 15% 60%

Rata Punct slab Stare 2.5 15% 37.5%

lichiditatii nesatisfacatoare
efective
Rata Punct Stare foarte 4.5 10% 45%
solvabilitatii forte buna
generale
Viteza de Punct Stare foarte 1.5 5% 7.5%
rotatie a critic slaba
stocurilor
Cifra de Punct Stare mediu 3 5% 15%
afaceri neta incert acceptabila

Capital de Punct Stare foarte 1.5 5% 7.5%

lucru net critic slaba

Capitalizare Punct Stare foarte 4.5 10% 45%

bursiera forte buna

Diagnostic Punct tare 100% 3.6

financiar
punctaj
(sursa proprie)

Astfel se obține notă finală a diagnosticului și anume 3.6, încadrându-se pe bază grilei de
interpretare finală la o stare satisfăcătoare spre bună.

33
  Performanță de guvernantă coorporativă

Pentru indicatorii de guvernantă,am sustras întrebările din declarația aplici/explici.Dacă

s-a răspuns la întrebare cu DA ,s-a acordat punctajul 1. Dacă s-a răspuns cu NU s-a acordat
punctajul 0. Punctajul final se obține prin împărțirea notei finale la 10.

Pentru societatea BOROMIR PROD SĂ declarația cuprinde 50 de intrabari,iar pentru 38

dintre acestea s-a răspuns cu DA.(Anexa 1)

Astfel punctajul final obținut a fost de 3.8.

 Performanță socială si de mediu

Tabel 15.Indicatori sociali si de mediu Boromir Prod SA

Indicatori sociali si de mediu Punctaj

1.Volum de material folosit ce provin din produse 5
Regenerabile
2.Volum de apa reciclata si refolosita 0
3.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera 5
4.Produse si servicii cu impact asupra mediului 0
5. Impact asupra mediului produs de transportul 0
de bunuri
6.Alocare resurse pentru instruirea continua a 5
Personalului
7.Implicare in actiuni de responsabilitate sociala 5
8.Actiuni de rasplatire a fidelitatii partenerilor. 5
9.Activitati de promovare a produselor 5
noi(targuri,degustari etc)
10.Actiuni de voluntariat organizate. 5
TOTAL 35
Punctaj final 35/10=3.5
(sursa proprie)

Astfel punctajul final al performanței globale pentru grupul Boromir Prod SĂ este
următorul:

34
 Punctaj total=0.5*3.6+0.25*3.5+0.25*3.8=3.625

În concluzie ,pe bază rezultatului obținut, societatea BOROMIR PROD SA se

încadrează la categoria de performanță G4 – performantă globală bună cu tendintă de
imbunătătire a majoritătii criteriilor financiare și a majoritătii criteriilor non-financiare.

3.3 Diagnosticul performanțelor globale la sc Morărit Panificație Roman

SA
 Performanța financiara

Pe baza situațiilor financiare din anii 2016,2017,2018 ale societății SC

MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA s-au calculat următorii indicatori financiari:

Tabel 17. Calcul indicatori financiari SC MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

Indicator 2016 2017 2018

An

Profit net -1341988 76263 85238

Rata marjei nete a -15.19% 0.97% 0.96

profitului
ROA -23.26% 1.52% 1.8%

ROE -41.66% 2.55% 2.8%

Rata lichiditatii 16.81% 8.69% 2.03%

efective
Rata solvabilitatii 231.87% 252.57% 287.93%
generale
Viteza de rotatie a 7.31 10.71 13.09
stocurilor
Cifra de afaceri neta 8834542 7839926 8848739

Capital de lucru net -81175 -232140 203483

Capitalizare -5.7 9.1 7.6

bursiera
(sursa proprie)

35
Pe baza analizei SWOT s-au obtinut urmatoarele punctaje:

Tabel 18. Calcul indicatori financiari SC MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

Indicatori Interpretare Diagnostic SWOT Punctaj

Profit net Se observa o crestere a profitului net de-a Stare medie/Imbunatatire 3.5
lungul celor trei ani,de la o valoare brusca
negativa in 2016 la o crestere importanta in
2018

Rata marjei Se observa o imbunatatire a marjei pe Stare slaba/Mentinere 2.5

nete a parcursul a celor 3 ani ,in anul 2018
profitului ajungand la o valoare pozitiva.

ROA Se observa o crestere semnificativa a ratei Stare critica/Imbunatatire lenta 2.5

in primii doi ani,insa inferioara intervalului
de siguranta.

ROE De-a lungul celor 3 ani se observa o Stare medie/Imbunatatire 4

crestere a ratei, influentata de cresterea brusca
profitului net.

RLE Se observa o scadere a ratei cresterii Stare critica/Deteriorare brusca 1

datoriilor .

RSG Se observa o usoara crestere a ratei pe Stare buna/Imbunatatire lenta 4

parcursul celor 3 ani.

Viteza de In anul 2016 viteza de rotatie a stocurilor Stare forte/Imbunatatire lenta 4.5
rotatie este buna pentru sectorul de
stocuri activitate,stocurile sunt rulate des,are loc o
crestere lenta de-a lungul celor 3 ani

CAN se mentine aproximativ constant ape Stare medie/Mentinere 3

perioada analizata,in anul 2018
CAN
observandu-se o usoara scadere.

CL Se observa o scadere semnificativa in Stare buna/Imbunatatire brusca 4.5

primii doi ani,urmata de o crestere brusca
in 2017 datorata scaderii semnificative a
datoriilor curente.

PER Putem observa o imbunatatire brusca a Stare medie/Deteriorare lenta 2.5

coeficientului,insa nu se atinge nivelul
mediu pentru sectorul de activitate.

36
 Prin înmulțirea ponderii de importantă cu punctajul obținut s-a determinat punctajul
agregat:

Tabel 19. Calcul indicatori financiari SC MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

Indicator Observatii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj

SWOT importanta agregat

Profit net Punct tare Stare 3.5 10% 35%

satisfacatoare

Rata marjei Punct slab Nesatisfacator 2.5 10% 25%

nete a
profitului
ROA Punct slab Stare 2.5 15% 37.5%
nesatisfacatoare

ROE Punct tare Stare buna 4 15% 60%

Rata Punct Stare critica 1 15% 15%

lichiditatii critic
efective
Rata Punct tare Stare buna 4 10% 40%
solvabilitatii
generale
Viteza de Punct forte Stare foarte 4.5 5% 22.5%
rotatie a buna
stocurilor
Cifra de Punct Stare mediu 3 5% 15%
afaceri neta incert acceptabila

Capital de Punct forte Stare foarte 4.5 5% 22.5%

lucru net buna

Capitalizare Punct slab Stare 2.5 10% 25%

bursiera nesatisfacatoare

Diagnostic Punct tare 100% 2.975

financiar
punctaj
(sursa proprie)

37
 Astfel se obține notă finală a diagnosticului și anume 2.975, încadrându-se pe bază grilei de
interpretare finală la o stare medie acceptabilă.

 Performanța socială și de mediu

Tabel 20. Calcul indicatori sociali si de mediu SC MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

Indicatori sociali si de mediu Punctaj

1.Volum de material folosit ce provin din produse 5
Regenerabile
2.Volum de apa reciclata si refolosita 0
3.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera 5
4.Produse si servicii cu impact asupra mediului 0
5. Impact asupra mediului produs de transportul 0
de bunuri
6.Alocare resurse pentru instruirea continua a 5
Personalului
7.Implicare in actiuni de responsabilitate sociala 5
8.Actiuni de rasplatire a fidelitatii partenerilor. 0
9.Activitati de promovare a produselor 5
noi(targuri,degustari etc)
10.Actiuni de voluntariat organizate. 5
TOTAL 30
Punctaj final 30/10=3
(sursa proprie)

 Performanța de guvernanță coorporativă

Pentru indicatorii de guvernantă,am sustras întrebările din declarația aplici/explici.Dacă s-

a răspuns la întrebare cu DA ,s-a acordat punctajul 1. Dacă s-a răspuns cu NU s-a acordat
punctajul 0. Punctajul final se obține prin împărțirea notei finale la 10.

Pentru societatea MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMÂN SĂ declarația cuprinde 25 de

intrabari,iar pentru 13 dintre acestea s-a răspuns cu DA.Pentru o comparație reală a
rezultatelor obținute se înmulțește rezultatul cu 2,deoarece pentru celelalte societăți declarația
cuprinde 50 de întrebări(Anexa 2)

38
Astfel punctajul final obținut a fost de 3.6.

Astfel punctajul final al performanței globale pentru societatea MORĂRIT PANIFICAȚIE

ROMAN SA este următorul:

Punctaj total=0.5*2.975+0.25*3+0.25*3.6=3.1375

În concluzie ,pe bază rezultatului obținut, societatea MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA

se încadrează la categoria de performanță G3 – performantă globală medie, cu tendintă de
stagnare a ambelor categorii de criterii;

3.4 Diagnosticul performanțelor globale la Calipso SA Oradea

 Performanță financiară

Pe baza situațiilor financiare din anii 2016,2017,2018 ale societății CALIPSO SA

ORADEA s-au calculat următorii indicatori financiari:

Tabel 21. Calcul indicatori financiari SC CALIPSO SA

An 2016 2017 2018

Indicatori

Profit net -6905762 201717 -9593167

Rata marjei nete a profitului -0.55% 1.75% -80.6%

ROA -0.07 0.0024 0.08

ROE -0.11 0.0031 -0.10

Rata lichiditatii efective 15.35% 21.64% 70.31%

Rata solvabilitatii generale 269.91% 461.68% 612.95%

Viteza de rotatie a stocurilor 35.45 54.99 41.96

Cifra de afaceri neta 12485770 11507176 11981215

Capital de lucru net -5034936 -4157055 -549760

Capitalizare bursiera 12.86 10.94 13.79

(sursa proprie)

Pe baza analizei SWOT s-au obtinut urmatoarele punctaje:

39
Tabel 22. Grila diagnostic indicatori financiari SC CALIPSO SA

Indicatori Interpretare Diagnostic SWOT Punctaj

Profit net Se observa o crestere a profitului net in Stare critica/Deteriorare brusca 1

anul 2017 fata de 2016,insa in anul
2018 are loc o deteriorare brusca.

Rata marjei nete a Pe parcursul celor 3 ani se observa Stare critica/Deteriorare brusca 1
profitului valori negative ale marjei nete.

ROA Se observa o usoara crestere a ratei de- Stare critica/Imbunatatire lenta 2.5
a lungul celor 3 ani.

ROE De-a lungul celor 3 ani se observa o Stare critica/Deteriorare lenta 1.5
valoare negativa a ratei cauzata de
pierderile obtinute de societate.

RLE Se observa o crestere semnificativa a Stare forte/Imbunatatire brusca 5

ratei pe parcursul celor 3 ani.

RSG Se observa crestere semnificativa a Stare forte/Imbunatatire brusca 5

ratei.

Viteza de rotatie stocuri Se observa o valoare mare a vitezei de Stare critica/Deteriorare lenta 1.5
rotatie a stocurilor,stocurile sunt rulate
destul de greu.

CAN se mentine aproximativ constant Stare medie/Mentinere 3

ape perioada analizata,in anul 2017
CAN
observandu-se o usoara scadere fata de
2016.

CL Se observa o valoare negativa pe Stare slaba/Deteriorare lenta 2

parcursul celor 3 ani datorata in
principal valorii scazute a activelor
circulante.

PER Putem observa o imbunatatire a Stare buna/Imbunatatire lenta 4

coeficientului in anul 2018 fata de 2017.

(sursa proprie)

Prin înmulțirea ponderii de importantă cu punctajul obținut s-a determinat punctajul agregat:

40
Tabel 23. Sinteza diagnostic SC CALIPSO SA Sinteza diagnostic financiar

Indicator Observatii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj

SWOT importanta agregat

Profit net Punct Stare critica 1 10% 10%

critic

Rata marjei Punct Stare critica 1 10% 10%

nete a critic
profitului
ROA Punct slab Stare 2.5 15% 37.5%
nesatisfacatoare

ROE Punct Stare foarte 1.5 15% 22.5%

critic slaba

Rata Punct forte Stare forte 5 15% 75%

lichiditatii
efective
Rata Punct forte Stare forte 5 10% 50%
solvabilitatii
generale
Viteza de Punct Stare foarte 1.5 5% 7.5%
rotatie a critic slaba
stocurilor
Cifra de Punct Stare mediu 3 5% 15%
afaceri neta incert acceptabila

Capital de Punct slab Stare slaba 2 5% 10%

lucru net
Capitalizare Punct tare Stare buna 4 10% 40%
bursiera
Diagnostic Punct tare 100% 2.775
financiar
punctaj
(sursa proprie)

41
 Astfel se obține notă finală a diagnosticului și anume 2.775, încadrându-se pe bază grilei de
interpretare finală la o stare satisfăcătoare spre bună.

 Performanța socială si de mediu

Tabel 24. Indicatori sociali si de mediu la SC Calipso SA

Indicatori sociali si de mediu Punctaj

1.Volum de material folosit ce provin din produse 5
Regenerabile
2.Volum de apa reciclata si refolosita 0
3.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera 5
4.Produse si servicii cu impact asupra mediului 0
5. Impact asupra mediului produs de transportul 0
de bunuri
6.Alocare resurse pentru instruirea continua a 5
Personalului
7.Implicare in actiuni de responsabilitate sociala 0
8.Actiuni de rasplatire a fidelitatii partenerilor. 5
9.Activitati de promovare a produselor 5
noi(targuri,degustari etc)
10.Actiuni de voluntariat organizate. 5
TOTAL 30
Punctaj final 30/10=3
(sursa proprie)

 Performanța de guvernanță coorporativă

Pentru indicatorii de guvernantă,am sustras întrebările din declarația

aplici/explici.Dacă s-a răspuns la întrebare cu DA ,s-a acordat punctajul 1. Dacă s-a
răspuns cu NU s-a acordat punctajul 0. Punctajul final se obține prin împărțirea notei
finale la 10.

Întrebările la care s-a răspuns cu DA au fost în număr de 34.

Punctajul final obținut a fost de 3.4.

42
 Astfel punctajul final al performanței globale pentru societatea CALIPSO SA
ORADEA este următorul:

Punctaj total=0.5*2.775+0.25*3+0.25*3.4=2.9875

În concluzie ,pe bază rezultatului obținut, societatea CALIPSO SA ORADEA se

încadrează la categoria de performanță G2- performantă globală acceptabilă, cu tendintă de
inrăutătire fie a majoritătii criteriilor financiare, fie a majoritătii criteriilor non-financiare

In continuare am realizat niste comparatii intre principalii indicatori financiari pentru

cele trei societati,rezultatele fiind transpuse sub forma de grafice.

În ceea ce privește profitul net, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că
societatea Boromir Prod SA deține cel mai bun profit,la o diferență mică de ea fiind și
societatea Morărit Panificație Român.

În ceea ce privește rată marjei nete a profitului, pe parcursul celor 3 ani analizați , se
poate observă că societatea Boromir Prod SA este cea mai stabile din punct de vedere a
profitabilității și ne sugerează o situație bună a acesteia.Această este urmată de societatea
Morărit Panificație Român SA, cea mai puțin stabilafiind societatea Calipso.

43
 În ceea ce privește ROA, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că societatea
Boromir Prod SA utilizează cel mai bine activele în vederea obținerii de profit.
În ceea ce privește celelalte societăți,acestea obțin rezultate aproximativ similar.

În ceea ce privește ROE, pe parcursul celor 3 ani analizați, se poate observă că societatea
Boromir Prod SA angajează capitalul acționarilor în afaceri, cel mai eficient.

44
În ceea ce privește RLE, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că societatea
Calipso SA își acoperă cel mai ușor datoriile sale curente.

În ceea ce privește RSG, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că

societatea Calipso SA face față cel mai bine scadențelor sale,atât pe termen lung cât și scurt.

45
 În ceea ce privește Viteza de rotație stocuri, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate
observă că societatea Morărit Panificație Roman își rulează cel mai bine stocurile.

În ceea ce privește CA, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că toate cele trei
societăți realizează un nivel satisfăcător al vânzărilor.

46
 În ceea ce privește CLN, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate observă că
societatea Morărit Panificație SA își acoperă cel mai bine activele curente cu ajutorul
datoriilor curente.

În ceea ce privește Capitalizarea bursieră, pe parcursul celor 3 ani analizați , se poate

observă că societatea Boromir Prod SA și Calipso SA dețin cea mai bună valoare de piață a
capitalului social.

47
48
CONCLUZII

În urma realizării celor 3 diagnostice ale performanțelor globale,pentru cele trei

societăți se observă că ,societatea care obține cel mai bun punctaj pentru diagnosticul
financiar este BOROMIR PROD SA, urmată de societatea MORĂRIT PANIFICAȚIE
ROMÂN SA.Cel mai mic punctaj este obținut de CALIPSO SA ORADEA.

În ceea ce privește diagnosticul social și de mediu, societatea care obține cel mai bun
punctaj este BOROMIR PROD SĂ, pe când celelalte două societăți se află la egalitate.

49
 Pentru diagnosticul de guvernantă corporativă cel mai bun punctaj este obținut de
societatea BOROMIR PROD SA.Iar cel mai slab punctaj îi aparține societății CALIPSO SA
ORADEA.

În concluzie, pentru domeniul de activitate –morarit și panificație , cel mai bun punctaj al
diagnosticului peroformantelor globale este obținut de societatea BOROMIR PROD SA.

Această deține cele mai bune performanțe atât din punct de vedere financiar cât și
nonfinanciar.

50
 De asemenea pentru fiecare societate în parte am descoperit anumite puncte forte și puncte
slabe.
Astfel pentru societatea BOROMIR PROD SA am descoperit următoarele PUNCTE
TARI:

 Apartenență la un grup însemnat din industria alimentară;

 Deține o cotă de piață însemnată în special la nivel local;
 Derularea unor programe investiționale de modernizare;
 Menținerea mărimii activelor circulante chiar în condițiile creșterii însemnate a cifrei
de afaceri;
 Societatea fiind cotată la BVB poate atrage surse de finanțare care comportă
cheltuieli mai reduse.
 Creșterea gamei de produse de panificație în ultimii ani.

Și PUNCTE SLABE:

 Marje de profitabilitate reduse;

 Cheltuielile cu dobânzile influențează în mod semnificativ rezultatul net al
companiei;

Societatea are anumite oportunități cum ar fi nivelul redus de competitori însemnați la

nivelul sectorului și rată de creștere a sectorului se menține la un nivel ridicat.

Totuși are și unele riscuri cum ar fi tendința descendentă a consumului de pâine la nivel
național sau scumpirea materiei prime utilizate, datorată producției agricole scăzute din
ultima perioadă.

În acest sens , consider că societatea ar trebui să își ia unele măsuri pentru inlăturarea
riscurilor cum ar fi: obținerea unor rețete pentru produse de panificație , mai sănătoase , fără
gluten, care să atragă cât mai mulți clienți dar și strângerea relațiilor cu furnizorii pentru
realizarea unui lanț eficace.

51
 Pentru societatea MORĂRIT PANIFICAȚIE ROMAN SA am descoperit următoarele
PUNCTE TARI:
 Existența unor game diversificate de produse;
 Existența certificării ISO privind managementul calitătii;;
 Poziție solidă pe piață locală a municipiului;
 Piață de desfacere bună;
 Rețea de distribuție proprie;
 Personal calificat cu experientă indomeniu;
 În domeniul calitătii firmă a făcut investiții mari orientate spre dezvoltarea proceselor
de fabricație;
 Rezultatul este în cea mai mare parte reinvestit, ceea ce denotă intenția fermă a
factorilor decizionali de a redresa societatea.

De asemenea societatea are și anumite PUNCTE SLABE cum ar fi:

 Concurență mare din domeniu;

 Lipsă activelor financiare;
 Uzură fizică și morală ridicată a unora dintre echipamentele instalate;

În aceste condiții societatea ar trebui să ia unele măsuri pentru a înlătura riscurile cum ar
fi: creația și inovarea în domeniul de activitate al firmei,perfecționarea forței de
muncă,eliminarea cheltuielilor neproductive,reorganizarea livrărilor și incasărilor, dar și
întemeierea unei politici adecvate de prețuri.

In cazul societatii CALIPSO SA am descoperit urmatoarele PUNCTE TARI:

 Exista un serviciu de livrare la domiciliu pentru clienti;

 Imagine puternica pe piata;
 Gama variata de produse;
 Personal bine pregatit;

De asemenea societatea are și anumite PUNCTE SLABE cum ar fi:

 Concurență mare din domeniu;

52
  In oferta societatii se afla produse care sunt disponibile deja pe piata;
 Costuri operationale in crestere.

Măsuri necesare pentru îmbunătățirea activității și reducerea riscurilor ar fi :o gamă cât

mai variată de produse dar și menținerea unei cote de adaos scăzute pentru a face prețurile cât
mai acceptabile pentru clienți .

În concluzie deși se confruntă cu o serie de probleme,domeniul panificației rămâne cel

mai răspândit domeniu în cadrul alimentației. Și deși se confruntă cu nenumărate probleme,
societățile din acest domeniu reușesc totuși să își păstreze loialitatea clienților prin calitatea
de înaltă clasă a produselor oferite.

Loialitatea clienților reprezintă cheia succesului iar grijă permanență a acestora de a le

satisface pe deplin toate cerințele cu maxim de calitate și profesionalism le ajută să
supravietuiasa în continuare pe o piață atât de schimbătoare.

53
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Buglea, Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timișoara, 2011;

2. Bobi Costi-Note de curs Guvernanta Corporativa Conf. Univ.Dr. Bobi Costi 2018
3. Brezeanu P. (coordonator), Boştinaru A., Prăjişteanu B. – Diagnostic financiar,
instrumente de analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
4. David Delia, Mateș Dorel, Contabilitate financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017;
5. Grațiela Ghic, Carmen Judith, Analiză economico-financiară, Editura Universitară,
București, 2013;

6. Ioan Bogdan ,Management financiar, Editura ULBS, Sibiu, 2015.

7. Ioan Cuzman, Analiza financiară a întreprinderilor industriale, Editura „Vasile Goldiș”
University Press, Arad 2007;

8. Ion Anghel, Elena Claudia Șerban,Vasile Robu, Analiza economico-financiară a firmei,

Editura Economică, 2014;

9. Mironiuc M., Pop F., Achim M., (2013)Analiză economico-financiară, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca

10. Nicolae Baltes, Vasile Bratian, Carmen Comaniciu, Alina Teodora Ciuhureanu, Mihaela
Herciu, Raluca Sava, Adrian Taran Morosan ,Analiza economico-financiara a
intreprinderii, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu ,2013.

11. Paiusan Luminita Note de curs : Tehnici Moderne de evaluare a Intreprinderii- Conf.
Univ.Dr.Luminita PAIUSAN, 2018

12. Pintea M.,(2011),Performanta entitatilor economice in contextual dezvoltarii durabile,

Editura Oeconomica,Cluj Napoca

13. Robu V.,Anghel I.,Serban E.(2014),Analiza economico-financiara a

firmei,Editura Economica,Bucuresti

14. Teoriile firmei si intreprinzatorul:reevaluari si perspective, ,Academia

Romana,Bucuresti

54
 Resurse digitale:

15. www.bvb.ro
16. www.boromir.ro
17. www.calipso.ro
18. www.panificatieroman.ro
19. www.revistademarketing online.ro

20.http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html;jsessionid=H5Tx7I7RSnumwwAsIRH9UjsfS8WRtPG
A_BtrRnHq.slave2:server23

55