SUBIECTE ORAL DR.

CONSTITUTIONAL
ANUL I SEMESTRUL II

1.STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMANIEI

 Parlamentul Romaniei este bicameral, fiind alcatuit din Senat si Camera Deputatilor.

2.ALEGEREA PARLAMENTULUI ROMANIEI

 Camerele sunt alese, conform art. 62 din Constitutie: prin vot universal, egal, direct si liber exprimat
potrivit legii electorale.

3. ORGANIZAREA PARLAMENTULUI

 Convocarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei se realizeaza in termen de cel mult 20

zile.
 Pentru organizarea activitatii de validare a mandatelor, fiecare Camera isi organizeaza “un birou de
varsta”.
 Biroul de varsta este format din decanul de varsta si 4 secretari din randul deputatilor, respectiv
senatorilor (cei mai tineri).
 Activitatea acestui birou inceteaza odata cu alegerea presedintelui Camerei.
 Validarea mandatelor se constituie dupa validarea a 2/3 din mandate si dupa depunerea
juramantului.
 Refuzarea depunerii juramantului → invaliditate.

4.BIROUL PERMANENT
 organul de conducere al Camerei.
 membrii se aleg prin vot la propunerea Grupurilor parlamentare.
 este format din:
 Presedinte-mandat 4 ani
 Vicepresedinte
 Secretari
 Chestori
 Sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare
5.COMISIILE PARLAMENTARE
 organe interne de lucru a Camerelor Parlamentului.
 sunt constituite pentru:
 Pregatirea activitatii de legiferare
 Realizarea functiei de control parlamentar
 un parlamentar face parte obligatoriu dintr-o singura comisie parlamentara.
 hotararile se iau prin vot cu o majoritate absoluta.
 sedintele comisiilor parlamentare sunt publice, cu exceptia cand plenul decide altfel.
 covocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de
vicepresedintele care il inlocuieste, cu cel putin 2 ore inainte de desfasurarea lucrarilor.
 participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.

6.COMISIILE PERMANENTE
 sunt constituite pe durata legislaturii-4 ani.
 alegerea membrilor comisiilor este supusa principiului reprezentarii proportionale a grupurilor
parlamentare.
 voteaza proiecte de lege, propuneri legislative, proiecte de hotarari ale Camerei, avize si
amendamente.
 elaboreaza avize si rapoarte care sunt trimise Biroului permanent.
 propune dupa caz:
 a)admiterea proiectului de lege cu modificari.
 b)respingerea proiectului de lege.
 c)admiterea proiectului de lege fara modificari.

7. COMISIILE TEMPORARE
 Speciale-proiecte de lege foarte importante
 Ancheta
 Politice, electorale, judiciare
 Subiectii sunt prevazuti in Constitutie
 Mediere
 La initiativa celor doi presedinti ai Camerelor
 Proiecte de lege sau propuneri legislative ce privesc revizuirea Constitutiei
 Este o comisie paritala-adica numarul deputatilor si al senatorilor este egal
 Exceptionale-pentru proiecte de lege exceptionale

8.MANDATUL PARLAMENTULUI
 este de 4 ani-mandat colectiv.
 incepe la data validarii a cel putin 2/3 din mandatele deputatilor si senatorilor.
 prorogarea mandatului
 de drept-pana la validarea noului Parlament ales.
 Prin lege organica-in cazul instituirii starii de razboi, a starii de asediu, starea de urgenta si
mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate.
 Prorogare=act prin care se amana/suspenda
 incetarea mandatului individual:
 incompatibilitatea
 Demisie
 Deces
 incetarea mandatului individual a unui parlamentar, nu duce la incetarea mandatului colectiv.
 Presedintele Ro. Poate dizolva Parlamentul o singura data intr-un an (nu poate daca se afla in
ultimele 6 luni ale mandatului sau daca este instituita starea de razboi, asediu, urgenta etc.)

9.SESIUNILE PARLAMENTARE
 Sesiunile reprezinta perioada de timp, prevazuta in Constitutie, in care cele doua Camere isi
exercita functia de deliberare asupra tuturor problemelor ce le sunt supuse spre aprobare
 a)sesiune ordinara
 feb.-iun.
 Sep.-dec.
 b)sesiune extraordinara-initiatorul trebuie sa depuna ordinea de zi si perioada de desfasurare.
 c)sesiune de plin drept
 a)in cazul instituirii starii de asediu si a starii de urgenta.
 b)respingerea agresarii armate indreptate impotriva Romaniei
 c)aprobarea O.U.G.

10.SEDINTELE PARLAMENTARE SI VOTUL IN PARLAMENT art.65 alin.1 Co.

 Sedintele
 separate
 Comune
 Publice
 secrete
 Camere Parlamentului isi desfasoara activitatea in sedinta comuna in urmatoare situatii:
Art.65 alin.2 Co

+
a)acordarea votului de incredere Guvernului;
b)motiunea de cenzura;
c)angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului;
d)adoptarea legii de revizuirea a Co.;
e)in cazul intrunirii comisiilor de mediere.
-conduse de presedintele Camerei asistat de 2 secretari.
-conduse de vicepresedinte la cererea presedintelui sau in lipsa acestuia.
 In functie de actul normativ:
 a)MAJORITATE CALIFICATA-2/3 din nr. total al deputatilor si al senatorilor
 1. adoptarea legii de revizuire a Co.
 2. punerea sub acuzare a P.Ro. pt. infractiunea de inalta tradare.
  3. adoptarea/modificare/abrogarea legii de aderare a Ro. la U.E. si N.A.T.O.
 b)MAJORITATE ABSOLUTA-cel putin ½+1 din nr. total al deputatilor si senatorilor
 1.adoptarea legilor organice.
 2.acordarea votului de incredere Guvernului.
 3.motiunea de cenzura.
 4.suspendarea din functia a P.Ro.

 c)MAJORITATE SIMPLA-cel putin ½+1 din nr. deputatilor si al senatorilor prezenti la dezbateri
 1.adoptarea legilor ordinare.
 2.alte masuri care nu necesita majoritate calificata sau absoluta.

11.PROTEJAREA MANDATULUI PARLAMENTAR

 Mandatul parlamentar este protejat constitutional pe cale incompatibilitatii si a imunitatii
parlamentare.
 Incompatibilitatea-interdictia exercitarii in acelasi timp a doua functii, activitati publice care
prin caracterul lor sunt contradictorii.
 Imunitatea parlamentara
 -parlamentarii raspund doar politic pt. opiniile lor politice si pentru voturi.
 -pt. ridicarea imunitatii este nevoie de o majoritate absoluta.

12.FUNCTIA DE INFORMARE A PARLAMENTULUI

 Reprezinta conditia asigurari eficientei actului de legiferare si de control parlamentar.
 La initiativa:
 a)cetatenilor
 b)parlamentarilor
 c)Camerele P. si organele ei interne
 d)Guvernul

13.FUNCTIA DE CONTROL PARLAMENTAR

 modalitatea de exercitare a puterii in stat, avandu-se in vedere transpunerea in plan politic a
principiului separatiei puterilor in stat.
 principiul separatiei puterilor in stat presupune existent unui echilibru si control reciproc intre
puterile statului.

14.CONTROLUL PARLAMENTAR EXERCITAT ASUPRA PRESEDINTELUI ROMANIEI PRIN CONSULTARI SAU

APROBARI PREALABILE ORI POSTERIOARE
 a)Incunostiintarea Parlamentului printr-un mesaj
 aceasta procedura constitutional este reglementata in art. 93 alin. 3 din Co., stabileste obligatia
Presedintelui Romaniei ca in cazul unei agresiuni armate sa ia masuri pentru repingerea ei.
 va convoca C.S.A.T., unde vor avea loc dezbateri, care se vor finalize cu luarea unor decizii.
 masurile sunt dispuse de catre Presedintele Romaniei prin decrete contrasemnate de primul-
ministru si aduse la cunostiinta Parlamentului printr-un mesaj.
 b)Consultarea prealabile a Parlamentului
 numai dupa consultarea Parlamentului se poate dispune:
 a) dizolvarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei, in urma neacordarii votului de
incredere Guvernului in termenul de 60 zile de la prima solicitare si numai dupa doua
solicitari respinse de investituta.
 b) organizarea unui referendum,de catre Presedintele Ro., cu privire la problemele de
interes national→indiferent de raspunsul Parlamentului, Presedintele Ro. Poate dispune
dizolvarea Parlamentului si organizarea referendumului.

 c)Aprobarea (anterioara sau posterioara)

 a)Presedintele Romaniei poate declara cu aprobare prealabila mobilizarea generala sau
partiala a fortelor armate.
 b)declararea starii de urgenta, necesita aprobarea Parlamentului in termen de 5 zile de la
dispundere (deoarece pot fi restranse drepturi si libertati fundamentale).

15.MOTIUNEA DE CENZURA
 procedura constitutionala de control parlamentar, prin care Senatul si Camera Deputatilor, in
sedinta comuna, pot sa retraga votul de incredere acordat Guvernului.
 trebuie sa fie initiata de cel putin ¼ din nr. total al deputatilor si al senatorilor.

16.ANGAJAREA RASPUNDERII GUVERNULUI IN FATA PARLAMENTULUI

 procedura de control parlamentar sau de adoptare a unei legi.
 Legea dupa aprobare, se depune pentru dezbatere, in cele doua Camere.
 in 3 zile de la depunere se poate depune motiune de cenzura.
 la expirarea celor 3 zile, daca nu se dupune motiune de cenzura→intra in vigoare.
 daca motiune este respinsa:proiectul de lege devine lege, programul de politica generala devine
obligatoriu si programul de guvernare se modifica.
 la proiectele de lege, deputatii si senatorii pot depune amendamente.

17.SUSPENDAREA DIN FUNCTIE A PRESEDINTELUI ROMANIEI

 Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de catre Senat, in
sedinta comuna, cu votul majoritatii absolute.
 suspendarea intervine in cazul savarsirii unor fapte grave prin care a incalcat prevederile
Constitutiei.
 se organizeaza referendum in cel mult 30 zile in vederea demiterii sefului de stat.

18.PUNEREA SUB ACUZARE A PRESEDINTELUI ROMANIEI art. 394-397 Codul Penal

19.ACCEPTAREA PROGRAMULUI DE GUVERNARE SI ACORDAREA VOTULUI DE INCREDERE
 Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru.
 candidatul desemnat intr-un termen de 10 zile, intocmeste lista cu membrii Guvernului si
programul de guvernare.
 se prezinta in fata Parlamentului, alfat in sedinta comuna, cu cele doua pentru a primi votul de
incredere.
 acordarea votului de incredere se realizeaza cu ajutorul majoritatii absolute.
 daca se obtine aceasta majoritate, P.Ro. emite decretul prezidential prin care investeste Guvernul-
nu este supus contrasemnaturii primul-ministru.
 decretul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
 dupa investitura, fiecare membru depune juramantul in fata P.Ro.-din acest moment incepe
mandatul Guvernului.

20. INFORMAREA DEPUTATILOR SI A SENATORILOR

 procedura de control parlamentar.
 prevede obligatia Guvernului si a celorlalte organe ale administratiei publice de a prezenta
informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat, de comisiile parlamentare,
prin intermediul presedintilor acestora.

21.INTREBARILE art.112 Co.

 cele mai des utilizate intrumente juridice in cadrul controlului parlamentar.
 pot fi:scrise, orale, simple sau urmate de dezbateri.
 nu atrag o sanctiune politica, insa se pot transforma in interpelari, care pot atrage o astfel de
sanctiune.

22.INTERPELARI
 procedura de control parlamentar a Parlamentului asupra Guvernului.
 pot sa priveasca activitatea: primului-ministru sau a unui membru al Guvernului.
 trebuie sa priveasca o problema politica interna sau externa de ordin national.
 daca nu se raspunde, sau raspunsul este considerat a fi nesatisfacator, se poate transforma in
motiune simpla.

23. ACHETELE PARLAMENTARE

 mijloc de realizare a controlului parlamentar.
 modalitate specifica de control a puterii legislative asupra executivului si a administratiei publice.
 se realizeaza de catre comisiile de ancheta.

24.RASPUNDEREA PENALA A MEMBRILOR GUVERNULUI

 pot sa ceara raspunderea penala:
 Camera Deputatilor
 Senatul
 Presedintele Romaniei.
 daca s-a cerut urmarirea penala, P.Ro. Poate dispune suspendarea din functie.
 urmarirea penala poate fi ceruta doar pentru faptele savarsite in exercitiul mandatului.
 competenta de judecata apartine I.C.C.J.
 daca ministrul este deputat sau senator, trebuie ceruta ridicarea imunitatii parlamentare de la
Camera de care apartine.

25.ETAPELE PROCEDURII LEGISLATIVE

 1.Initiativa legislativa
 2.Sesizarea Camerelor Parlamentului
 3.Avizarea proiectului de lege/a propunerii legislative
 4.Dezbaterea
 5.Promulgarea legii
 6.Publicarea in Monitorul Oficial
 7.Intrarea in vigoare

26.PROMULGAREA SI INTRAREA IN VIGOARE A LEGII

 promulgarea se face de catre Presedintele Romaniei, in termen de cel mult 20 de zile.
 este o operatiune material-tehnica prin care se verifica daca legea a parcurs toate etapele
procedurii legislative.
 in cele 20 de zile, Presedintele Romaniei poate cere reexaminarea legii sau sa sesizeze Curtea
Constitutionala cu privire la verificarea constitutionalitatii legii, in acest timp, termenul de 20 de zile
se intrerupe si curge un nou termen de 10 zile.
 legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
 intra in vigoare la 3 zile calendaristice, de la data publicarii sau la o alta data prevazuta in textul ei.

27.INITIATIVA LEGISLATIVA art. 74 Co.

 in cazul legilor ordinare si organice, initiativa legislativa apartine:
 Guvernului-care este intiator exclusiv pentru legea bugetului de stat si legea asigurarilor sociale de
stat)->proiect de lege
 Deputati, senatori
 Cetatenii cu drept de vot-un nr. de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care sa provina
din cel putin un sfert din judetele tarii, trebuie sa fie inregstrate cel putin 5.000 de semnaturi in
fiecare judet si municipiul Bucuresti.
 NU SE POT INITIA IN DOMENIIILE:
 politica externa
 fiscalitate
 amnistie si gratiere colectiva.
 Amnistie=dezincriminarea unei fapte (iertare de fapta)
 Gratiere=iertare de pedeapsa
28.AVIZAREA PROIECTELOR DE LEGE
 Consiliul Legislativ→adopta un aviz
 Consiliul Economic si Social→aviz
 Comisia permanenta de specialitate din Camera sesizata→raport

29.DEZBATEREA SI VOTAREA PROIECTELOR DE LEGE

 dezbaterea generala
 dezbaterea pe articole (se dezbat si se voteaza fiecare articol-majoritate simpla)
 votarea proiectului de lege in functie de tipul de lege

30.PROCEDURILE LEGISLATIVE COMPLEMENTARE

 1.Reexaminarea legii la solicitarea Presedintelui Romaniei art.77 Co.
 2.Verificarea constituionalitatii legii art 146 lit. a) Co.
 (exercitarea a priori a controlului de constitutionalitate)

31.PROCEDURA DE URGENTA
 procedura de urgenta presupune etape sarite si termene scurte.
 initiativa legislativa apartine: Guvernului si Parlamentului.
 se aplica la:intoarcerea legii, dezbaterea O.U.G. si la aderarea/modificare/ abrogarea legii de
aderare a Romaniei la U.E. si N.A.T.O.

32.PROCEDURA ADOPTARII LEGILOR CONSTITUIONALE art. 150-152 Co.

 Initiativa legislativa
 Presedintelui Romaniei la propunerea Guvernului
 Cel putin 1/4 din numarul deputatilor si al senatorilor
 Cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin jumatate
din judetele tarii, sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in fiecare judet si municipiul
Bucuresti.
 Proiectul de lege sau propunerea legislativa se supune controlului de constitutionalitatea din oficiu
inainte de dezbaterea in cele doua Camere ale Parlamentului.
 Curtea Constituionala verifica limitele de revizuire ale Constitutiei.
 Se adopta cu majoritate calificata.
 poate sa intervina comisia de mediere.
 dupa adoptarea legii se verifica constitutionalitatea→dublu control.
 se supune aprobarii corpului electorul prin referendum in cel mult 30 de zile de la adoptare.
 la data la care Curtea Constituionala confirma rezultatele referendumului, legea se trimite spre
promulgare.
33.PROCEDURA DE ADOPTARE A LEGII PRIN ANGAJAREA RASPUNDERII POLITICE ALE GUVERNULUI
 Guvernul isi poate angaja raspunderea politica in fata Parlamentului pentru un proiect de lege in
situatii de urgenta.
 Proiectul de lege se prezinta in fata Parlamentului aflat in sedinta comuna.
 in termen de 3 zile se poate depune motiune de cenzura.
 nu se dezbat proiectele de lege.
 la expirarea celor 3 zile, daca nu s-a depus o motiune de cenzura, proiectul de lege se transforma in
lege.
 daca se depune motiune de cenzura, proiectul de lege se dezbate in Parlament.
 se dezbate in P.:
 se adopta motiunea
 proiectul de lege se respinge
 Inceteaza mandatul Guvernului
 Se respinge motiunea
 proiectul de lege devine lege
 Mandatul Guvernului continua

34.DELEGAREA LEGISLATIVA
 presupune un transfer de atributii legislative de la Parlament catre Guvern.
CONDITII
 Parlamentul adopta o lege speciala prin care abiliteaza Guvernul sa emita O.G.
 Legea de abilitarea trebuie sa contina
 Obligatoriu
 domeniul in care v-a emite Guvernul O.G.
 Termenul in care Guvernul poate emite O.G.
 Facultativ→se poate solitica Guvernului sa depuna Parlamentului spere aprobare O.G. in
termenul de abilitare
 Delegarea legislativa poate sa intervina in domeniul legilor ordinare
 O.G. intra in vigoare prin publicare in Monitorul Oficial.
Legea 24/2000
 Daca legea de abilitare contine si conditia supunerii spre aprobare Parlamentului O.G. in termenul
de abilitare.
 A)Guvernul emite O.G., dar Parlamentul nu se pronunta asupra O.G. in termenul de abilitare.
 B)Guvernul emite O.G. si nu o depune spre adoptare in termenul de abilitare.
 O.G. se aplica de cand intra in vigoare pana la implinirea termenului de abilitarea→dupa se
aplica vechea lege.
 C)Guvernul emite si o depune spre aprobare Parlamentului in termenul de abilitare.
 Parlamentul
 respinge O.G.
 O.G. se aplica de la data intrarii in vigoare pana la data intrarii in vigoare a legii de
respingere a O.G.
  Se publica in Monitorul Oficial legea de respingere a O.G. si intra in vigoare la 3 zile de la
data publicarii sau la o alta data prevazuta in textul ei.
 Aproba O.G.
 O.G. isi schimba natura juridica si devine lege.
 Daca aproba O.G. cu modificari
 se aplica O.G. in forma initiala pana la aprobarea legii de
modificare.
 D)O.G. se aplica in continuare peste termenul de abilitare pana cand Parlamentul se pronunta
asupra acesteia.

35.ORDONANTELE DE URGENTA
 este un act normativ emis de Guvern in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi
amanata.
 acest act normativ constituie o forma prin care puterii executive i se atribuie drept legislativ.
 O.G.pot fi acte administrative sau actele legislative cand sunt adoptate cu ajutorul unei legi de
abilitare.

36.LEGILE ORGANICE
 Sunt adoptate de catre Camerele Parlamentului in prelungirea si dezvoltarea dispozitiilor
constitutionale
 Sub aspect procedural, legile organice se adopta cu o majoritate absoluta
 Sub aspect meterial, legile organice nu pot sa intervina decat in domeniile reglementate expres in
art. 73 din Constitutie

37. ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

 Legea
 Constitutionala
 Organica
 Ordinara
 De aderare a Romaniei la U.E. si N.A.T.O.
 Hotarari
 Sunt inferioare legii
 Nu respecta toate procedurile legislative
 Nu necesita apropbarea in comisii, nu sunt supuse promulgarii sau publicarii in M.Of., pot fi
adoptate de o singura Camera sau in sedinta comuna
 Motiuni
 Cenzura-privesc activitatea Guvernului
 Simple-privesc activitatea unui singur ministru
38.LEGEA-ACT JURIDIC AL PARLAMENTULUI
 Legea este actul juridic adoptat de catre Parlament in calitatea sa de unica autoritate legislativa a
tarii.
 Din punct de vedere formal, legea este o manifestare de vointa care emana de la organului
legislative al statului, in virtutea normelor constitutionale, fiind adoptata cu respectarea procedurii
inscrise in Constitutie.
 Din punct de vedere material, legea desemneaza actului juridic care cuprinde o regula de conduita
sociala, obligatorie, generala, impersonala si de aplicabilitate repetata, susceptibila de a fi
sanctionata prin forta de constangere a statului

39.HOTARARILE SI MOTIUNILE PARLAMENTULUI

 Hotararile
 Sunt acte juridice
 Sunt inferioare legii
 Nu respecta toate etapele procedurii legislative
 Nu necesita aprobarea in comisii
 Nu sunt supuse promulgarii
 Nu necesita publicarea lor in Monitorul Oficial pentru a produce efecte juridice
 Pot fi adoptate intr-o singura Camera sau in sedinta comuna
 Motiunile-sunt acte juridice ale Parlamentului adoptate in conditiile prevazute de normele
constitutionale
 Motiunea de cenzura
 Priveste raporturile Parlamentului cu Guvernul
 In urma adoptarii, se retrage increderea in Guvern
 In urma respingerii, se metine increderea in Guvern
 Motiunea simpla
 Priveste o problema de politica externa sau interna
 Se deosebeste de cea de cenzura prin: efectele juridice, continut si prin procedura de
adoptare

40.MANDATUL PRESEDINTELUI ROMANIEI

 Este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului pana la depunerea juramantului de
catre Presedintele nou ales
 Juramantul se depune in fata Parlamentului, aflat in sedinta comuna
 In termen de 24 ore de la data validarii rezultatelor de catre C.C.R., presedintii celor doua Camere
convoaca Parlamentul in sedinta comuna
 Prorogarea mandatului prezidential poate sa intervina in caz de razboi sau de catastrofa
 In ultimele 6 luni ale mandatului, normele constitutionale reglementeaza interdictia de a dizolva
Parlamentul
 Mandatul Presedintelui Romaniei ia sfarsit la expirarea duratei acestuia daca nu apar situatii care sa
determina incetarea mandatului
41.VACANTA FUNCTIEI PREZIDENTIALE
 Vacanta functiei prezidentiala intervine in caz de:
 Demisie
 Deces
 Demitere
 Suspendarea din functie art. 95 Co.
 Punerea sub acuzare de inalta tradare art. 96 Co.
 Imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor

42.INTERIMATUL FUNCTIEI PREZIDENTIALE

 Intervine daca functia de Presedinte devine vacanta, ori daca Presedintele Romaniei este suspendat
din fuctie sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile.
 Dispozitiile constitutionale prevad ca interimatul functiei prezidentiala se asigura in ordine de catre
Presedintele Senatului sau de catre Presedintele Camerei Deputatilor.
 Presedintele interimar nu poate sa exercite urmatoarele atributii:
 Adresarea de mesaje Parlamentului
 Dizolvarea Parlamentului
 Organizarea referendumului

43.ALEGEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI

 In Romania, Adunarea Constituanta a optat, in anul 1991, pentru modalitatea de desemnare a
sefului statului prin alegerea directa de catre cetateni.
 Desemnarea Presedintelui Romaniei se face prin sufragiu universal si direct.
 Presedintele este ales prin vot universal, egal, secret si liber exprimat in doua tururi de scrutin.
 Este declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale
 In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea
tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul
tur de scrutin
 Confirmarea numarului de voturi exprimate pentru fiecare candidat si decizia cu privire la
candidatii care vor merge in cel de al doilea tur de scrutin se face de catre C.C.R., in termen de 24 h
de la primirea proceselor-verbale de la Birul Electoral Central
 C.C.R. publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul Oficial
 C.C.R. poate sa anuleze alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor a avut loc frauda
de natura sa modifice atribuirea mandatului, ordinea candidatiilor care pot participa la al doilea tur
de scrutin.

44.FUNCTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI

 de reprezentare-al statului si al poporului roman
 Garant-al statului si al poporului roman
 Medire-mediator intre autoritatiile statului, precum si autoritati si corpul electoral
45.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI EXERCITATE IN RELATIILE CU PARLAMENTULUI
 Adresarea de mesaje Parlamentului
 Dizolvarea Parlamentului
 Convocarea Parlamentului in sesiune
 Initierea revizuirii Constitutiei
 Promulgarea legii

46.PROMULGAREA LEGII
 Legile se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei
 Promulgarea legii se face prin decret semnat de Presedintele Romaniei, in termen de 20 zile de la
primire
 In acest termen de 20 de zile, Presedintele Romaniei poate sa solicite reexaminarea legii in
Parlament sau poate sesiza C.C.R. cu o obiectie de neconstitutionalitate
 In cazul in care se cere una dintre aceste situatii, termenul de 20 zile se intrerupe si curge un nou
termen de 10 zile

47.ADRESAREA DE MESAJE PARLAMENTULUI

 Dispozitiile constitutionale, stabilesc dreptul Presedintelui Romaniei de a adresa mesaje
Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii
 Parlamentul aflat in sedinta comuna este obligat sa primeasca mesajul
 Mesajele reprezinta atat un mijloc de comunicare intre Presedintele Romaniei si Parlament, cat si o
modalitate prin care Presedintele Romaniei atrage atentia asupra unor situatii ce implica remedii
din partea legislativului
 Mesajele Presedintelui Romaniei sunt acte exclusiv politice, nu sunt supuse obligatiei de a fi
contrasemnate de catre primul-ministru
 Presedintele Romaniei poate sa adreseze mesaje oricand

48.DIZOLVAREA PARLAMENTULUI
 Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, dupa consultarea presedintilor celor doua
Camere si a liderului Grupurilor Parlamentare, daca aceste nu a acordat votul de incredere pentru
formarea Guvernului in termen de 60 zile de la prima solicitare de investitura si numai dupa
respingerea a cel putin doua investituri
 Dizolvarea Parlemntului este permisa o singura data intr-un an calendaristic
 Parlamentul nu poate sa fie dizolvat de catre Presedintele Romaniei daca acesta se afla in ultimele 6
luni ale mandatului
 Parlamentul nu poate sa fie dizolvat in timpul starii de asediu, a starii de urgenta, a starii de
mobilizare sau a starii de razboi
 Dizolvarea se dispune prin decret prezidential, decret care are natura de act juridic administrativ
 Exceptat de la controlul de legalitate al actelor administrative si de la controlul de
constitutionalitate exercitat de C.C.R.
 Decretul de dizolvare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si nu este supus obligatiei de a fi
contrasemnat de primul-ministru pentru a produce efecte juridice
 In termen de cel mult 3 zile de la dizolvare, Guvernul este obligat sa organizeze alegeri anticipate
pentru un nou Parlament

49.CONVOCAREA PARLAMENTULUI IN SESIUNE

 Presedintele Romaniei convoaca sa se intruneasca Parlamentul noi ales in termen de cel mult 20 de
zile de la data desfasurarii alegerilor parlamentare
 Presedintii celor doua Camere nu pot sa refuze convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara

50.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANEI EXERCITATE IN RELATIILE CU GUVERNUL

 Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru
 Numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament
 Numirea si revocarea unor membrii ai Guvernului
 Remanierea guvernamentala
 Interimatul in exercitarea functiei de membru al Guvernului
 Consultarea Guvernului
 Participarea la sedintele Guvernului

51.DESEMNAREA CANDIDATULUI PENTRU FUNCTIA DE PRIM-MINISTRU

 Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru in urma consultarii
cu partidul politic care are majoritatea absoluta in Parlament, daca nu exista o astfel de majoritate,
a partidelor reprezentate in Parlament
 Persoana desemnata poate sa fie implicat politic sau sa fie tehnocrat
 Candidatul desemnat va alcatui lista Guvernului si programul de guvernare

52.NUMIREA SI REVOCAREA UNOR MEMBRII AI GUVERNULUI

 Presedintele Romaniei va desemna un prim-ministru interimar in urmatoarele cazuri:
 Primul-ministru se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile
 Primul-ministru isi depune demisia
 Isi pierde drepturile electorale, pierderea cetateniei romane sau in cazul punerii sub interdictie
pentru debilitate sau alienare mintala
 Primul-ministru se afla in stare de incompatibilitate
 Decesul primului-ministru
 Numirea si revocarea altor membrii ai Guvernului
 Presedintele Romaniei revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii din membrii
Guvernului

53.REMANIEREA GUVERNAMENTALA
 Remanierea guvernamentala semnifica o modificare a componentei Guvernului
 Poate sa intervina ca o sanctiune fata de activitatea desfasurata de catre un ministru in cadrul
Guvernului, sau poate sa priveasca o situatie de incompatibilitate cu functia de ministru
 Remanierea guvernamentala nu poate sa afecteaza Guvernul in intregul sau, ci doar unele functii
guvernamentale

54.INTERIMATUL IN EXERCITAREA FUNCTIEI DE MEMBRU AL GUVERNULUI

 Functia de membru ai Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor
electorale, a stari de incompatibilitate, a decesului precum si in alte cazuri
 Atunci cand intervine unul dintre aceste cazuri sunt aplicabile dispozitiile constitutionale referitoare
la interimat sau dupa caz, cele la remanierea guvernamentala
 Primul-ministru poate sa propuna Presedintelui Romaniei ocuparea temporara a functiei
guvernamentale devenite vacante de catre un alt membru al Guvernului, cu titlu de ministru
interimar pe o perioada de cel mult 45 de zile
 Interimatul inceteaza odata cu numirea unei persoane pentru a indeplini pentru o perioada
nedeterminata fuctia de ministru

55.CONSULTAREA GUVERNULUI
 Presedintele Romaniei se poate consulta cu Guvernul atunci cand intervin probleme urgente si de o
importanta deosebita
 Consultarea Presedintelui Romaniei cu Guvernul se poate materializa fie prin
 participarea sefului statului la sedintele Guvernului
 fie prin adresarea unei scrisori primul-ministru
 Presedintele Romaniei poate convoca Guvernul, indiferent daca primul-ministru nu este de acord
cu aceasta convocare, ori de cate ori intervine o problema urgenta sau de importanta deosebita
 Concluziile sedintei de Guvern nu pot constitui obligatii nici pentru Guvern, nici pentru Presedintele
Romaniei

56.PARTICIPAREA PRESEDINTELUI ROMANIEI LA SEDINTELE GUVERNULUI

 Presedintele Romaniei poate sa participela sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de
interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice precum si la
cererea primului-ministru
 Presedintele Romaniei poate sa participe la sedintele Guvernului din proprie initiativa sau la
initiativa primului-ministru
 Atunci cand Presedintele Romaniei se hotaraste sa participe la sedintele Guvernului, va conduce
lucrarile sedintei, insa nu va putea sa dispuna o anumita masura sau sa participe prin vot la
adoptarea unei decizii

57.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI EXERCITATE IN RELATIILE CU CURTEA CONSTITUTIONALA

 Numirea unor membrii ai Curtii Constitutionale
 Atributia face parte din continutul functiei de garant al Constitutiei pe care Presedintele
Romaniei o indeplineste
 Sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea unei legi inainte de
promulgarea acesteia
 Sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la conflictea juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice

58.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI EXERCITATE IN REALTIILE CU JUSTITIA

 Numirea judecatorilor si a procurorilor
 Acordarea gratierii individuale
 Declansarea actiunii penale impotriva membrilor Guvernului

59.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI EXERCITATE IN RELATIILE EXERCITATE IN DOMENIUL

APARARII IN SITUATII EXCEPTIONALE
 Declararea mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate
 Luarea marurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate
 Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta

60.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI EXERCITATE IN RELATIILE CU POPORUL

 Potrivit normelor constitutionale, Presedintele Romaniei poate sa solitcite poporului sa-si exprime
vointa cu privire la problemele de interes national prin intermediul referendumului
 Consultarea poporului prin intermediul referendumului reprezinta o modalitate de realizare a
democratiei semi-directe si da expresie dispozitiilor constitutionale care prevad ca suvernaitatea
nationala apartine poporului, care o exercita prin intermediul organelor reprezentative si a
referendumului

61.ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI IN DOMENIUL POLITICII EXTERNE

 Semnarea tratatelor internationale-in calitatea sa de reprezentant al statului
 Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei
 Aprobarea infintarii, desfintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice
 Acreditarea reprezentatilor diplomatici ai altor state

62.CONFERIREA DECORATIILOR SI A TITLURILOR

 Decoratiile si titlurile de onoare pot fi acordate de catre Presedintele Romaniei din proprie initiativa
sau la propunerea altor institutii a statului prin decret prezidential care este supus obligatiei de a fi
contrasemnat de primul-ministru

63.ACTELE JURIDICE ALE PRESEDINTELUI ROMANIEI

 Actele juridice prin care seful statului isi exercita atributiile prezidentiale sunt de regula decretele
 Cu caracter normativ-declararea starii de asediu etc.
 Cu caracter individual-gratierea, denumirea in functii publice etc.
 Decretele prezinta urmatoarele trasaturi:
  Sunt manifestari unilaterale emise de Presedintele Romaniei, cu scopul de a produce efecte
juridice
 Sunt emise in temeiul prevederilor constitutionale, pentru exercitarea atributiilor prezidentiale
 Sunt publicate in Monitorul Oficial si intra in vigoare la data publicarii lor, nepublicarea atrage
inexistenta lor
 Au caracter executoriu, organele statului carora le sunt adresate au obligatia punerii lor in
executare
 Unele sunt supuse obligatiei de a fi contrasemnate de catre primul-ministru

64.DECRETELE PRESEDINTELUI ROMANIEI SUPUSE OBLIGATIEI DE A FI CONTRASEMNATE DE CATRE

PRIMUL-MINISTRU
 Decretele date in exercitarea atributiilor de incheiere a tratatelor internationale
 Decretele de acreditare si rechemare a reprezentatiilor diplomatici ai Romaniei, precum si
desfiintare sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice
 Decretele emise in cazul declararii mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate
 Decretele emise pentru luare masurilor de respingere agresiunii armate indreptate impotriva tarii
 Decretele care privesc instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta
 Decretele emise in exercitarea atributiilor de conferire de decoratii si titluri de onoare
 Decretele emise in exercitarea atributiilor de acordarea a gradelor de maresal, general si amiral
 Decrele emise in exercitarea atributiilor privind acordarea gratierii individuale

65.DECRETELE PRESEDINTELUI ROMANIEI CARE NU SUNT OBLIGATE DE A FI SUPUSE

CONTRASEMNATURII PRIMULUI-MINISTRU
 Decretele de promulgare a legii
 Decretele care au ca obiect numirea in functii publice, inclusiv cele privitoare la numirea
Guvernului sau a unor membrii ai acestuia, in caz de remaniere, de vacanta sau de interimat in
exercitarea functiilor guvernamentale
 Decretele de dizolvare a Parlamentului
 Decretele care au ca obiect consultarea poporului prin referendum cu privire la problemele de
interes national
 Decretele prin care sunt indeplinite atributiile de comandant al fortelor armate ori de presedinte al
C.S.A.T.

66.ACTELE POLITICE ALE PRESEDINTELUI ROMANIEI

 Singurul act, exclusiv politic al Presedintelui Romaniei, prevazut in Constitutie este mesajul
 Tot acte politice sunt si: declaratiile, apelurile, demersurile, discursurile, interviurile
 Mesajul este un act politic, prin care Presedintele Romaniei comunica Parlamentului pozitia sa cu
privire la principalele probleme economice si sociale ale natiunii

67.PUNEREA SUB ACUZARE A PRESEDINTELUI ROMANIEI

 Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei se angajeaza in conditiile art. 96 din Constitutie,
constituind o importanta exceptie de la principiul neresponsabilitatii acestuia si anume posibilitatea
inlaturarii imunitatii acestuia si a puneri sale sub acuzare pentru o fapta deosebit de grava: inalta
tradare.
 Procedura se desfasoara in doua etape:
 Punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru infractiunea de inalta tradare de catre
cele doua Camere a Parlamentului cu votul a cel putin 2/3 din numarul total al deputatilor si al
senatorilor
 Judecarea Presedintelui Romaniei de catre I.C.C.J.
 Pot sa constituie material al infractiunii de inalta tradare urmatoarele:
 Provocarea de razboi contra tarii, transmiterea de informatii secrete de stat, daca in timpul
razboiului, preda teritoriu, orase, pozitii de aparare.

69.MANDATULUI GUVERNULUI
 Guvernul este un organ colegial si isi exercita mandatul de la data acordarii votului de incredere, de
catre Parlament
 Mandatul Guvernului poate inceta inainte de alegerile parlamentare daca:
 Se adopta o motiune de cenzura
 Primul-ministru se afla in una din situatiile de incetare a functiei de membru al Guvernului
 Primul-ministru se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 zile
 Mandatul Guvernul poate fi prelungit in cazul in care mandatul Parlamentului este prelungit de
drept

70.CONSTITUIREA GUVERNULUI
 Investitura Guvernului reprezinta o etapa necesara si obligatorie in regimurile politice pluraliste
care accepta schimbarea guvernantilor in urma consultarii poporului, prin alegeri. Astfel in urma
alegerilor, in functie de configuratie politica a Parlamentului urmeaza a fi investit un nou Guvern.
 Constitutia prevede 4 etape procedurale pentru acordarea investiturii Guvernului:
 Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru de catre Presedintele Romaniei
 Solicitarea votului de investitura Parlamentului, aflat in sedinta comuna, pentru programul de
guvernare si pentru lista Guvernului, in 10 zile de la desmnarea candidatului pentru functia de
prim-ministru
 Acordarea votului de incredere Guvernului, de catre Parlament, cu votul majoritatii absolute
 Numirea Guvernului prin decret prezidential de catre Presedintele Romanei si depunerea
juramantului de credinta prevazut de lege de catre fiecare ministru in parte

71.ATRIBUTIILE GUVERNULUI
 In realizarea functiilor sale, conform normelor constitutionale si a legilor organice, Guvernul
indeplineste atributii de ordin, de ordin constitutional si atributii de ordin legal
 Atributii:
 Exercitarea initiativei legislative
 Modificarea programului de guvernare
  Negocierea tratatelor internationale, incheierea si prezentarea unor propuneri in domeniul
politicii externe Presedintelui Romaniei
 Informarea Parlamentului, in cadrul controlului parlamentar
 Sesizarea C.C.R.

72.ACTELE GUVERNULUI
 Acte juridice
 Hotarari de Guvern-H.G.
 In temeiul legii de abilitare
 Se adopta pentru organizarea aplicarii legilor
 Se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
 Se adopta in prezenta majoritatii membrilor Guvernului, fiind semnate de primul-ministru
si contrasemnate de ministrii
 Orgonante guvernamentale-O.G.
 In domeniul legilor ordinare
 Ordonante de urgenta a Guvernului-O.U.G.
 In situatii extraordinare care necesita urgenta
 Se modifica/abroga o lege organica
 NU→drepturile electorale, dreptul de proprietate privata

73. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL

 Interventia legislativului in activitatea executivului:
 Autoritatea legislativului adopta acte normative pe care autoritatea executiva le aduce la
indeplinire
 Parlamentul adopta programul de guvernare si acorda votul de incredere Guvernului
 Parlamentul aproba delegarea legislativa
 Parlamentul controleaza activitatea Guvernului prin intrebari, interpelari si motiuni simple

74. IMPLICAREA EXECUTIVULUI IN ACTIVITATEA LEGISLATIVULUI

 Exercitarea dreptului de initiativa legislativa
 Promulgarea legii apartine executivului prin intermediul sefului statului
 Organizarea referendumului apartine executivului fie ca este vorba de adoptarea unei legi, fie ca
este vorba despre demiterea din functie a sefului statului

75. AUTORITATEA JUDECATOREASCA

 Se realizeaza prin intermediul:
 Instatelor judecatoresti
  Ministerul Justitiei
 Consiliul Superior al Magistraturii
 Obiectul activitatii jurisdictionale este solutionarea litigiilor juridice prin hotarari cu caracter de
“putere de lucru judecat”
 Aceste acte se bucura de o forta juridica superioara fata de cea a actelor administrative, ca urmare
a faptului ca dupa ce au fost pronuntate, exprimand adevarul, nu pot fi modificate sau desfiintate
decat pe caile de atac

76. GARANTIILE CONSTITUTIONALE ALE INFAPTUIRII JUSTITIEI

1.Infaptuirea justitiei in numele legii
2.Independenta si inamovibilitatea judecatorului
3.Egalitatea in fata legii
4.Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie
5.Dreptul la aparare
6.Prezumtia de nevinovatie
7.Publicitatea sedintei de judecata

77. INSTANTELE JUDECATORESTI

 Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor precum si a celorlalte drepturi si interese legitime.
 Ele cuprind:
 Judecatoriile
 Tribunalele
 Curtile de Apel
 Inalta Curte de Casatie si Justitie
 Instantele isi exercita atributiile prin magistrati-judecatori (independenti si inamovibili)

78. MINISTERUL PUBLIC

 In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, exercitandu-si atributiile prin
procurori, constituiti in parchete.
 Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
 Parchetul General de pe langa Curtile de Apel
 Parchetul de pe langa Tribunale
 Parchetul de pe langa Judecatorii
 Activitatea desfasurata de Ministerul Public are la baza urmatoarele principii:
 Principiul legalitatii
 Principiul impartialitatii
 Principiul controlului ierarhic
79. CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
 Garantul independentei justitiei
 Este un organism independent, cu activitate permanenta si cu atributii referitoare la cariera
judecatorilor si a procurorilor
 Exercita in concret atributia de a propune Presedintelui Romaniei, numirea in functia de judecator
si procur
 In C.S.M. sunt alesi 14 membri:
 9 judecatori
 5 procurori
 2 reprezentanti ai societatii civile
80. MECANISMELE JURIDICE DE REALIZARE A STATULUI DE DREPT
 Generalitatea legii si reglementarea prin lege a principalelor raporturi sociale
 Sanctiunea suprematiei Constitutiei
 Controlul legalitatii in administratia publica
 Independenta justitiei

81. CURTEA CONSTITUTIONALA

 Este o autoritate independenta de toate celelalte autoritati publice, avand ca scot garantarea
suprematiei Constitutiei.
 Este unica autoritate care exercita justitia in Romania.
 Controlul de constitutionalitate exercitat de catre C.C.R. este considerat o consecinta si o garantie a
supreamatiei Constitutiei, care prin continutul si pozitia sa, comanda intregul drept.

82. GENERALITATEA LEGII

 Reglementarii prin lege ii este supusa toata sfera raporturilor sociale din societate, la un moment
dat

83. ATRIBUTIILE CURTII CONSTITUTIONALE

 Exercita un control al constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora
 Se pronunta din oficiu asupra constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei
 Se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale
 Se pronunta asupra contitutionalitatiii regulamentelor Parlamentare
 Hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata
instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial
 Solutioneaza conflictele de natura constitutionala dintre autoritatile publice
 Vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele
sufragiului
 Da avizul consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei
 Verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni
 Hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic
 Indeplineste alte atributii prevazute de legea organica a C.C.R.
84. CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR POTRIVIT CONSTITUTIEI ROMANIEI
 Conform Constitutiei, Curtea Constitutionala a Romaniei se pronunta asupra constitutionalitatii
legilor, inainte de promulgarea acestora
 La sesizarea:
 Presedintele Romaniei
 Unul dintre presedintii celor doua Camere
 Guvernul
 Inalta Curte de Casatie si Justitie
 Avocatul poporului
 Cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori

85. ACTELE CURTII CONSTITUTIONALE

 DECIZII
 se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, precum si
asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei
 Asupra regulamentelor Parlamentare
 Hotaraste asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor
 HOTARARI
 Confirma respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei
 Cand constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de
Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate de Parlament si Guvern
 cand vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumul si
confirma rezultatele acestuia
 Cand verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni
 AVIZE CONSULTATIVE
 In cazul propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei

86. CONTROLUL LEGALITATII ACTELOR ADMINISTRATIVE

 Controlul legalitatii in administratia publica are o sfera foarte larga, ea privind atat respectarea
legilor cat si respectarea actelor normative emise de organele administrative competente
 Modalitatiile prin care se asigura respectarea legilor in activitatea executiva a statului se grupeaza
in doua categorii principale:
 In cadrul structural ierarhizat al administratiei publice
 Contenciosul administativ
 In cadrul structural ierarhizat al administratiei publice
 Recursul gratios
 Se ataca hotararea la autoritatea emitenta
 Nu este procedura publica
 Recursul ierarhic
 Atac la directia fiscala (organul ierarhic superior)
 Poate sa anuleze/reformuleze actul
 Nu are la baza contradictorialitatea
  Nu este procedura publica
 Contenciosul administrativ
 Procedura contencioasa
 Are la baza contradictorialitatea
 Procedura publica
 Instanta nu emite actul, ci obliga autoritatea sa emita alt act

87. REVIZUIREA CONSTITUTIEI

 Reformarea/abrogarea/modificarea unui text din Constitutie

88. INITIATIVA REVIZUIRII CONSTITUTIEI

 Constitutia poate fi revizuita la initiativa:
 Presedintelui Romaniei la propunerea Guvernului
 Cel putin 1/4 din numarul deputatilor si al senatorilor
 Cetatenilor cu drept de vot
 500.000 de cetateni cu drept de vot care sa provina din 1/2 din judetele tarii+municipiul
Bucuresti si sa fie inregistrate 20.000 de semnaturi in fiecare judet

89. PROCEDURA REVIZUIRII CONSTITUTIEI ROMANIEI

 Initiativa legislativa
 Presedintelui Romaniei la propunerea Guvernului
 Cel putin 1/4 din numarul deputatilor si al senatorilor
 Cetatenilor cu drept de vot
 Exercitatea controlului de constitutionalitate
 C.C.R exercita un dublu control asupra verificarii limitelor de revizuire a Constitutiei
 Inainte de dezbaterea in Parlament
 Dupa adoptarea legii de revizuire
 Interventia comisiei de mediere
 Majoritatea calificata
 Cel putin 2/3 din numarul deputatilor si al senatorilor
 Sau cel putin 3/4 din numarul deputatilor si al senatorilor daca
 Comisia de mediere nu ajunge la un acord
 Raportul comisiei nu este aprobat in una din Camere
 Lipseste promulgarea legii de catre Presedintele Romaniei
 Este organizat un referendum in 30 de zile de la adoptarea legii de revizuire in Parlament
 Rezultatele referendumul se confirma de C.C.R. prin hotarare
 Publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei

90. LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUTIEI

 NU POT FORMA OBIECTUL REVIZUIRII dispozitiile constitutionale privind:
 Caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman
  Forma republicana de guvernament
 Integritatea teritoriului
 Independenta justitiei
 Plurarismul politic
 Limba oficiala
 Nici o revizuite nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor
fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora