domnul şi-a putut îndrepta atenţia spre opera de organizare internă a ţării, continuând în această

privinţă cele mai bune tradiţii ale predecesorilor. În domeniul economic, administrativ, cultural şi
politic, el a luat măsuri în pas cu ceea ce însemna progres în acea vreme, s-a străduit şi a reuşit în
parte să redea Ţării Româneşti strălucirea ei de odinioară, s-o readucă cu tact diplomatic în rândul
statelor europene care puteau să-şi spună cuvântul şi de la care se aşteptau acţiuni cu semnificaţii
ce depăşeau caracterul local. Faptul că sultanul Selim îşi avea îndreptată atenţia în special asupra
problemelor din Asia şi Africa i-a permis lui Neagoe să lichideze în bună măsură infiltraţiile turceşti la
nordul Dunării. Stabilitatea politică din vremea lui Neagoe Basarab s-a răsfrânt pozitiv pe plan
demografic. Ţara a cunoscut o creştere demografică, ceea ce a antrenat o sporire a veniturilor ei.
Acest fapt i-a înlesnit lui Neagoe Basarab să realizeze o operă de construcţii şi de ctitorii fără
precedent. El a refăcut totodată forţa militară a Ţării Româneşti. În 1517 oştii Ţării Româneşti, ca de
altfel şi celei moldoveneşti, i se rezerva un rol însemnat în cadrul unei proiectate cruciade contra
turcilor. În 1520 Neagoe informa pe braşoveni că, dacă ar fi nevoie, va interveni în sprijinul Ungariei
cu 40000 de ostaşi călări şi pedestraşi şi că va folosi prilejul sfinţirii unei biserici pentru a aduna şi a
trece în revistă oastea.
Neagoe Basarab a adus cu el un suflu de înnoiri în toate domeniile vieţii de stat şi a manifestat o
mare receptivitate pentru ceea ce Renaşterea europeană însemna în viaţa popoarelor. În vremea lui
s-a fixat hotarul dintre Oltenia şi Transilvania, acţiune care anunţa timpuri moderne, apariţia noţiunii
de frontieră.