RĂZBUNARE PE CULOAR - text teatru Comedie

(comedie nerealistă într-un act)

PERSONAJELE:

LIVIDU’
SPERIOSU’
ZUZI
FOXY
VERSESCU

scena 1

(Interiorul unei vile, pe un coridor care duce la baie, trece un bărbat. Aude o voce care-l
sperie.)

LIVIDU’: Bună seara...

(Un alt bărbat iese din umbră. E cel care a vorbit.)
SPERIOSU’ (tresare): Vai, domnule, ce m-ai speriat! Ce stai ascuns în întuneric? Unul mai
slab de inimă...
LIVIDU’: Aştept pe cineva.
SPERIOSU’: Persoana care e la toaletă?
LIVIDU’: Cineva pe care să...cineva cu care să... conversez. Mă plictisesc.
SPERIOSU’: Ştii ceva domnule? Şi eu caut companie… Ce linişte s-a lăsat dintr-o dată. Nu
prevesteşte nimic bun. O fi liniştea dinainte de furtună?
LIVIDU’: Nu mă pricep la meteorologie, dar nu cred.
SPERIOSU’: De ce?
LIVIDU’: Urlă câinii. E lună plină. E senin.
SPERIOSU’: Nu domnule, n-ai înţeles, metaforic vorbind, ni se pregăteşte ceva?
LIVIDU’: Da.
SPERIOSU’: Ce sigur sunteţi! Probabil dumneavoastră sunteţi cel care pregătiţi surpriza
despre care se vorbeşte. De aceea staţi aici. Sau aşteptaţi la baie?(pauză) N-au mai rămas
mulţi. Dar ce aveţi? Sunteţi foarte palid...
LIVIDU’: Din cauza întunericului.
(SPERIOSU’ îl scrutează cu privirea.)
LIVIDU’: V-am zărit o tresărire. Vă e teamă de mine?
SPERIOSU’: Vai, mie domnule? Dacă aţi ştii! Mie nu-mi mai e teamă niciodată, am trecut de
asta, am trecut...eh, dacă aţi ştii...
LIVIDU’: Ce să ştiu?
SPERIOSU’: Că şi mie mi se întâmplă tot mai des să fiu palid, de la ficat probabil, ia uitaţi-
vă la mine ce culoare am, ce ziceţi? Pământie. Nu mănânc ce trebuie, nu mai pot mânca ce
trebuie, eh… asta e. La început m-am seriat dar cu timpul cu toate se deprinde omul.
(Brusc se deschide uşa care dă înspre interiorul vilei şi se aude o muzică puternică.
SPERIOSU’ tresare speriat. Se aud voci, zarvă. Cineva închide uşa la loc spunând: E curent.)
SPERIOSU’: Vai domnule, scuzaţi-mă, m-a luat prin surprindere, din cauza liniştii care se
lăsase parcă uitasem că ne aflăm la o petrecere.
LIVIDU’: Nereuşită petrecere.
SPERIOSU’: Da, cum spuneţi, de mult n-am mai luat parte la o petrecere atât de nereuşită.
LIVIDU’: Aţi venit de mult?
SPERIOSU’: De multişor. Nu pot spune mult. În ultima vreme nici nu mai pot evalua timpul
ca atare. El trece şi nu-mi mai pasă. Ca să vă daţi seama despre ce-i vorba va trebui să vă
fac o marturisire.
LIVIDU’: Vă ascult.
SPERIOSU’: Dar sunteţi aşa de palid şi slab...( Îl priveşte îngrijorat pe LIVIDU’ dar apoi
devine din ce în ce mai agitat.) Nu mai pot, trebuie să vă fac această mărturisire dar mi-e
teamă.
LIVIDU’ (sigur pe sine): Nu vă fie teamă de mine, sunt aşa costeliv, scheletic, nu?
Înspăimântător? Pentru că şi eu am probleme cu digestia.
SPERIOSU’: Nu, nu mi-e teamă pentru mine, mi-e teamă pentru dumneavoastră, să nu vi
se întample ceva când veţi afla, un infarct miocardic sau cerebral. Sunteţi aşa de slab…!
LIVIDU’ (râde): A, imposibil, nu vă faceţi griji !
SPERIOSU’: Nu spune imposibil domnule pentru că la noi oamenii, orice e posibil, mai ales
dacă avem şocuri.
LIVIDU’: Ce ai putea să-mi marturiseşti încât să mă înfricoşeze într-atât? Nu-mi spune,
lasă-mă să ghicesc, începe să devină distractiv. Eşti criminal? ( Râde singur la gluma lui.)
SPERIOSU’ (indignat): Cum poţi să crezi aşa ceva domnule? (schimbând tonul în servile)
Îmi permiţi să te tutuiesc? (revenind) Mă jigneşti, nu te supăra dar dacă ai asemenea păreri
nici nu mai stau de vorbă cu dumneata.
LIVIDU’: Eşti homosexual? Sado? Maso? Hai, nu te supăra, tocmai acum când începusem să
mă amuz şi eu.
SPERIOSU’: Bine, dacă n-ai reuşit să ghiceşti am să încerc să-ţi arăt.
(Îl priveşte pătrunzător şi îndelung pe LIVIDU’.)
LIVIDU’: Ce te uiţi aşa la mine de parcă ai văzut o stafie?
SPERIOSU’: Asta e domnule, bravo!
LIVIDU’ (zâmbind): Ce, crezi că-s stafie?
SPERIOSU’: Nu...invers.
LIVIDU’: Nu crezi că-s stafie?
SPERIOSU’: Domnule să te iau altfel, îţi par om, nu?
LIVIDU’: Evident.
SPERIOSU’: Ei bine, nu sunt om.
LIVIDU’ (plictisit deja): Da' ce eşti?
SPERIOSU’: Fantomă. Eh, asta e ! Am spus-o!
LIVIDU’ (jucând mirarea): Chiaaaaaar? Dumneataaa? Fantooomă?
SPERIOSU’ (mândru): Da, eu. Nu te sperii?
LIVIDU’: De ce să mă speriu?
SPERIOSU’: Pentru că sunt fantomă.
( Aşteaptă reacţia lui LIVIDU’ care tace.)
SPERIOSU’ (insistă): Stafie.
LIVIDU’ (într-un târziu): Şi?
SPERIOSU’ (neîntelegând şi pierzându-şi răbdarea): Cum… şi?! Sunt mort omule, nu
pricepi? Am murit şi acum bântui această casă!
(LIVIDU’ îl priveşte nedumerit.)
SPERIOSU’: Înţelegi? Ba ha hau!
LIVIDU’: Am înţeles asta, nu înţeleg de ce trebuie să-mi fie frică.
SPERIOSU’: De ce? De ce? Pentru că oamenilor le e frică de fantome.
LIVIDU’: Da, oamenilor probabil.
SPERIOSU’: Ce, dumneata nu eşti om?
LIVIDU’: Nu.
SPERIOSU’ (ironic): A ! Am înţeles, eşti dintre aceia care consideră specia umană ca făcând
parte din regnul animal. Te crezi o fiară.
LIVIDU’ (zâmbind): Nu domnule, acum tu nu înţelegi.
SPERIOSU’: Ce să înţeleg?
LIVIDU’: Şi eu sunt fantomă.
SPERIOSU’ (rămâne stupefiat): Poftim?! Eşti fantomă?
LIVIDU’: Da.
SPERIOSU’: Adică ai murit şi acum bântui această casă?
LIVIDU’: Exact.
SPERIOSU’: Aaaaaa! (Ţipă disperat.)
LIVIDU’: Ce-ai păţit omule?
SPERIOSU’ (respiră greu): Era să fac un infarct.
LIVIDU’: Te sperii de cei ca tine? Asta e lipsă de respect pentru tagmă. Şi apoi cum să faci
infarct? Alo! Trezeşte-te, eşti mort!
SPERIOSU’: N-am mai întâlnit până acum nici o stafie, e prima dată.
LIVIDU’: De când eşti mort?
SPERIOSU’: De ceva vreme. N-am socotit. Ce e azi? Luni?
LIVIDU’: Cauza?
SPERIOSU’: Infarct.
LIVIDU’: Cauza?SPERIOSU’: Infarct!
LIVIDU’: Cauza infarctului…(se stăpâneşte să-i spună: boule!) ?
SPERIOSU’: Mi s-a părut că văd stafia nevesti-mi.
LIVIDU’: Parcă spuneai că n-ai mai întâlnit stafii.
SPERIOSU’: Nici nu. Nevastă-mea e vie. Mi s-a părut numai, înţelegi? Vezi domnule cum era
viaţa asta, aparenţa era sarea şi piperul. Dar cred că am rămas cu o stafiofobie. Cum te
cheamă?
LIVIDU’: Are rost?
SPERIOSU’: Da' cum te chema înainte să...?
LIVIDU’: Are rost?
SPERIOSU’: Nu vrei să vorbeşti despre asta. Îţi face rău?
LIVIDU’: Sunt stafie, nu mi-e rău.
SPERIOSU’: Nu ai reminiscenţe de sentimente şi senzaţii?
LIVIDU’: Ba da.
SPERIOSU’: Ce bine, am crezut că eu sunt bolnav. Deci e normal?
LIVIDU’: Absolut normal.
SPERIOSU’: Domnule, eu credeam că mori şi gata!
LIVIDU’: Te-ai înşelat. În momentul morţii creierul descarcă informaţia stocată şi vibraţiile
datorate cutiei craniene se propagă un timp. În curând n-o să mai simţim nimic.
SPERIOSU’: Auzi, da' un semn ai?
LIVIDU’: Ce semn?
SPERIOSU’: Nu laşi nici un semn pe unde treci?
LIVIDU’: Ba da, o pisică moartă.
SPERIOSU’: Şi câinii morţi?
LIVIDU’: Nu sunt eu.
SPERIOSU’: Înseamnă că mai este o stafie prin zonă, şoseaua e plină de câini morţi.
LIVIDU’: Sunt loviţi de camioane. Ai văzut că această casă se află într-o curbă. E o curbă
foarte periculoasă. Camioanele care coboară panta, de obicei îşi pierd frânele şi se opresc
direct în ea. E ca şi cum le-ar sta în drum. Prost plasată. În schimb construcţia e solidă, au
intrat în ultimul an nouă camioane, nouă, şi vezi, şi-a păstrat toate trei etajele. Faţada e
cam sifonată.
SPERIOSU’: În schimb interiorul...ţâţă de mâţă! De unde are atâţia bani un amărât de
făcător de rime? (vorbeşte cu patimă) Nu se teme că într-o zi un camion providenţial va
dărâma casa cu tot cu ei şi vor sfârşi sub dărâmături?
LIVIDU’: Vezi, nu ştii nimic. ( Pauză în care savurează efectul celor spuse şi îl ţine pe
SPERIOSU’ în suspans.) Asta întreţine distracţia, omule! De aceea sunt vestite petrecerile de
aici. Au instalat pe şosea senzori de vibraţie şi când calculatorul le spune că se apropie o
maşină mai grea de două tone, se dă alarma şi toată lumea se retrage în pivniţă, pe
întuneric, cu un pahar de şampanie, cu o femeie în braţe...
 Apocalipsa vine de pe Facebook de Laurențiu Budău[2]
 A doua conștiință de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 A doua tinerețe (1922), de Mihail Sorbul
 A murit Bubi (1948), de Tudor Mușatescu
 A treia caravelă, de Iosif Naghiu
 A treia țeapă, de Marin Sorescu
 Abecedarul, de Dumitru Matcovschi
 Acești îngeri triști (1969), de Dumitru Radu Popescu
 Acești nebuni fățarnici (1971), de Teodor Mazilu
 Acord familiar (1935), de Victor Ion Popa
 Act venețian (1918-1946), de Camil Petrescu
 Adam și Eva (1963), de Aurel Baranga
 Al patrulea anotimp, de Horia Lovinescu
 Alibi (1978), de Ion Băieșu[3]
 Alegeri anticipate, de Tudor Popescu
 Amanta mortului sau Noua și adevărata Casă cu Țoape (1979-2009), de Puși Dinulescu
 America și acustica (2007), de Vlad Zografi
 American Dream, de Nicoleta Esinencu
 Amoruri anormale (1908-1909), de Mihail Sorbul
 Angajare de clovn de Matei Vișniec
 Antidot, de Nicoleta Esinencu
 Anton Pann (1964), de Lucian Blaga
 Apassionata (1974), de Aurel Gheorghe Ardeleanu
 Ape si stele, de Doru Moțoc
 Apostolii (1926), de Liviu Rebreanu
 Apus de soare (Trilogia Moldovei, 1909) de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Arca lui Noe (1944), de Lucian Blaga
 Arma secretă a lui Arhimede (2003), de Dumitru Solomon
 Ascensiunea unei fecioare de Paul Ioachim
 Asta-i ciudat, de M.R. Paraschivescu
 Ave Maria (1947), de Mircea Ștefănescu
 Avram Iancu (1934), de Lucian Blaga
 Avram Iancu (1978), de Mircea Micu

B[modificare | modificare sursă]

 Baronulțț, de Mihail Sorbul

 Băiatul cu floarea (1978), de Tudor Popescu
 Băieți buni, de Horia Furtună
 Bălcescu (1948), de Camil Petrescu
 Bani de dus, bani de-ntors (1999-2001), de Puși Dinulescu
 Banii n-au miros, de Pașcu Balaci[4]
 Boală incompatibilă, de Tudor Popescu
 Bogdan Dragoș,[5] de Mihai Eminescu
 Borgia (1936), de Alexandru Kirițescu
 Boul și vițeii, de Ion Băieșu
 Bujoreștii (1913) de Caton Theodorian
 Buna zi de mâine (1981), de Radu F. Alexandru
 Bunicul și Artre cu litere de platină, de Paul Cornel Chitic
 Burtă Verde (1952), de Tudor Mușatescu
 Bushido (1934), de Ion Timuș
 Buzunarul cu pâine, de Matei Vișniec
 Bătrânul (1920), de Hortensia Papadat-Bengescu
C[modificare | modificare sursă]

 Cadrilul (1919), de Liviu Rebreanu

 Cafeaua domnului ministru (2000), de Horia Gârbea
 Caii la fereastră (1987), de Matei Vișniec
 Cam târziu, domnule Godot!, de Doru Moțoc
 Cantonament buclucaș (1942), de Victor Ion Popa
 Capul de rățoi (1938), de George Ciprian
 Caragiale în vremea lui (1955), de Camil Petrescu
 Casa cu doua fete (1946), de Mircea Ștefănescu
 Casa de la Miezul Nopții sau Paiața sosește la timp (1993), de Fănuș Neagu
 Casa Mare (1967), de Ion Druță
 Cavalerii Mesei Pătrate, de Tudor Popescu
 Căderea – trei moduri de sinucidere (1993), de Viorel Savin
 Călătorie de vis, de Tudor Popescu
 Cântăreața cheală (1950), de Eugen Ionescu
 Cântec de leagăn pentru bunici, de Dumitru Matcovschi
 Căutătorii de aur (1981), de Radu F. Alexandru[6]
 Ce formidabilă harababură (1973), de Eugen Ionescu
 Ce știa satul... (1912), de Ion Valjan
 Ceasul (1916), de Nicolae Iorga
 Celebrul 702 sau Autorul moare azi (1962), de Alexandru Mirodan
 Cele cinci cercuri (1960), de Alexandru Mirodan
 Celuloid (1968), de Iosif Naghiu
 Cerul înstelat deasupra noastră piesă în două părți (1986), de Ecaterina Oproiu
 Cerul și cârtița (1982), de Ștefan Dumitrescu
 Cetatea Neamțului sau Sobiețchi și plăeșii români (1857), de Vasile Alecsandri
 Cezar, măscăriciul piraților (1968), de Dumitru Radu Popescu
 Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850), de Vasile Alecsandri
 Chirița în provincie (1855), de Vasile Alecsandri
 Chirița în voiagiu (1865), de Vasile Alecsandri
 Chirița în balon (1875), de Vasile Alecsandri
 Cine l-a ucis pe Marx? (1998), de Horia Gârbea
 Cîinele-cîrciumar (1925), de Victor Ion Popa
 Cîntec din fluier (1963), de Paul Everac
 Ciuta (1922), de Victor Ion Popa
 Citadela sfărâmată, de Horia Lovinescu
 Clara si Dinu, de Manase Radnev și Ana Simon[7]
 Clopotul (1987), de Pașcu Balaci[8]
 Cocoșelul neascultător (1956), de Ion Lucian
 Cocoșul negru, de Victor Eftimiu
 Comedia zorilor (1930), de Mircea Ștefănescu
 Comedie cu olteni de Gheorghe Vlad
 Concurs de frumusețe (1979), de Tudor Popescu
 Conu Leonida față cu reacțiunea (1880), de Ion Luca Caragiale
 Coriolan Secundus, de Mihail Sorbul
 Coroană pentru Doja (1972), de Aurel Gheorghe Ardeleanu
 Cotele apelor Dunării de Cornel Udrea
 Crinul vieții, de Victor Eftimiu
 Cronica personală a lui Laonic, de Paul Cornel Chitic
 Cruciada, de Pașcu Balaci
 Cruciada copiilor (1930), de Lucian Blaga
 Cu cuțitul la os (2002), de Dan Lungu
 Cuceritorii, de Ion Valjan
 Cuceritorul (1914), de A. de Herz
 Cuiul lui Pepelea (1935), de Victor Ion Popa
 Cuminecătura (1925), de George Mihail Zamfirescu
 Cameleonul perfect , de Laurențiu Budău
 Carolina și Poneiul. de Laurențiu Budău

D[modificare | modificare sursă]

 D-ale carnavalului (1885), de Ion Luca Caragiale

 Dansatoarea, gangsterul și necunoscutul (1958), de Victor Bârlădeanu
 Danton (1924-1925), de Camil Petrescu
 Daria (1935), de Lucian Blaga
 Darul Muselor (1912), de Pompiliu Păltănea
 Decebal,[9] de Mihai Eminescu
 Delir în doi, în trei, în câți vrei, de Eugene Ionesco
 Demiurgul (1943), de Vasile Voiculescu
 Descăpățînarea de Alexandru Sever
 Despărțire la marele zbor (1982), de Romulus Bărbulescu și George Anania
 Despot Vodă (1880), de Vasile Alecsandri
 Desu și Kant, de Ion Băieșu
 Destinul – vioara a doua (1975), de Andi Andrieș
 Dezertorul (1917), de Mihail Sorbul
 Dictatorul (1945), de Alexandru Kirițescu
 Divorțul (1973), de Alexandru Sever
 Divorț în direct (2005), de Horia Gârbea
 Dresoarea de fantome, de Ion Băieșu
 Doamna Bovary sînt ceilalți (1993), de Horia Gârbea
 Domnișoara Nastasia (1927), de George Mihail Zamfirescu
 Domnița Ruxandra (1907), de A. de Herz
 Don Juan moare ca toți ceilalți, de Teodor Mazilu
 Dona Diana, comedie în gustul Renașterii în zece tablouri după Moreto (1938), de Camil
Petrescu
 Dona Juana (1947), de Radu Stanca
 Dragostea noastră (1973), de Silvia Andreescu și Teodor Mănescu[10]
 Dragoste la prima vedere (1984), de Lucia Verona
 Drum bun, scumpul meu astronaut (1962), de Victor Bârlădeanu
 Duet (1970), de Andi Andrieș
 Dulcea ipocrizie a bărbatului matur (1980), de Tudor Popescu

E[modificare | modificare sursă]

 Ecaterina Teodoroiu (1960), de Nicolae Tăutu

 Efecte colaterale (2016), de Alexandru Popa
 Elena Dragoș (1863), de Gheorghe Asachi
 Epoleții cu busolă (2005), de Valentin Busuioc
 Eroii noștri (1906), de Mihail Sorbul
 Eu când vreau să fluier, fluier (1997), de Andreea Vălean
 Eu hoț, tu hoț, ei bandiți!, de Tudor Popescu
 Europa aport - viu sau mort, de Paul Cornel Chitic
 Evangheliștii (en) (2005), de Alina Mungiu-Pippidi
 Există nervi, de Marin Sorescu
 Explozie întârziată (1963), de Paul Everac
F[modificare | modificare sursă]

 Fantomiada, de Ion Băieșu

 Farsa (1994), de Răzvan Petrescu
 Fata ursului (în Duhul pământului), de Vasile Voiculescu
 Fântâna Blanduziei (1884), de Vasile Alecsandri
 Fântânile (1988), de Romulus Bărbulescu și George Anania
 Ferestre deschise (1963), de Paul Everac
 Fericire Loto Pronosport, de Tudor Popescu
 Fii cuminte, Cristofor! (1965), de Aurel Baranga
 Fluierând pe Golgota în sus, de Tudor Popescu
 Florentina (1925), de Alexandru Kirițescu
 Focurile de pe comori (1923), de Tudor Mușatescu
 Frumos este în septembrie la Veneția, de Teodor Mazilu
 Fugind de Charybdis (1912), de Pompiliu Păltănea
 Funcționarul de la domenii, de Petre Locusteanu
 Funcționarul destinului (1993), de Horia Gârbea

G[modificare | modificare sursă]

 Gaițele (1932), de Alexandru Kirițescu

 Gaudeamus (1911), de Pompiliu Păltănea
 Geamandura (1950), de Tudor Mușatescu
 Gemenii, de Alexandru Macedonski
 Generația de sacrificiu (1933, 1936), de Ion Valjan
 Ghicește-mi în cafea (1938), de Victor Ion Popa
 Gimnastică sentimentală (1972), de Vasile Voiculescu
 Ginere de import (1997), de Viorel Savin
 Gluga pe ochi, de Iosif Naghiu
 Goana de Paul Ioachim
 Goana după fluturi (1933),[11] de Bogdan Amaru[12]
 Grand Hotel Europa (1998), de Lucia Verona
 Grădina cu trandafiri (1963), de Andi Andrieș
 Greșeala (1997), de Viorel Savin

H[modificare | modificare sursă]

 Hagi-Tudose (1913), de Barbu Ștefănescu Delavrancea

 Haiducii, de Victor Eftimiu
 Hara-Kiri, de Ion Timuș
 Herscu boccegiu, de Vasile Alecsandri[1]

I[modificare | modificare sursă]

 Iată femeia pe care o iubesc (1943), de Camil Petrescu

 Iadul și pasărea de Ion Omescu
 Idolul și Ion Anapoda (1935), de George Mihail Zamfirescu
 Iertarea, de Ion Băieșu
 Inspectorul broaștelor, de Victor Eftimiu
 Insula, de Mihail Sebastian și Mircea Ștefănescu
 Irinel (1911/1912), de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Ioachim - prietenul poporului (1947), de George Ciprian
 Ioana d'Arc (1937), de Mihail Drumeș
 Iona (1968), de Marin Sorescu
 Ion Vodă cel Viteaz, de Dumitru Matcovschi
 Inelul (1921), de Ticu Archip
 Instanța de duminică (1965), de Andi Andrieș
 Interludiu (1973), de Andi Andrieș
 Interviu (1976), de Ecaterina Oproiu[13]
 Isabela, dragostea mea (1996), de Vlad Zografi
 Ispita (1979), de Tudor Popescu
 Ispită și virtute (2006), de Cristian Petru Bălan
 Istoria unui galbîn (1844), de Vasile Alecsandri
 Iubire testată (2016), de Mircea Rotaru
 Iubirile tovarășei Ana Stoica (1980), de Radu F. Alexandru[14]
 Ivanca (1925), de Lucian Blaga

Î[modificare | modificare sursă]

 În apropierea momentului (1966), de Andi Andrieș

 În căutarea sensului pierdut, de Ion Băieșu
 Încercarea (1936), de Victor Ion Popa
 Îngerul bătrîn (1982), de Alexandru Sever
 Întoarcerea (1973), de Alexandru Sever
 Întors din Singurătate, de Paul Cornel Chitic
 Înșir-te mărgărite, de Victor Eftimiu
 Învierea (1925), de Lucian Blaga
 Învierea lui Ștefan cel Mare (1918), de Nicolae Iorga
 Învinșii (1910), de Alexandru Kirițescu

J[modificare | modificare sursă]

 Jocul de-a vacanța (1939), de Mihail Sebastian

 Jocul de dincolo de ploaie (1985), de Viorel Savin
 Jocul ielelor (1918), de Camil Petrescu
 Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, de Horia Lovinescu
 Jocul Zeilor (1912), de Pompiliu Păltănea
 Jos Tudorache! Sus Tudorache! (1952), de Mircea Ștefănescu

L[modificare | modificare sursă]

 La ciorba de potroace (1969), de Sergiu Fărcășan

 La Colorado, aproape de stele (1976), de Doru Moțoc
 Labyrintul (1967), de Eugen Barbu
 Lacrima (1920), de Ion Valjan
 Lamentația fructelor (1994), de Viorel Savin
 La Taverna Roșie (2016), de Mircea Rotaru
 Letopiseți (1914), de Mihail Sorbul
 Lipitorile satelor (1863), de Vasile Alecsandri
 Logodnicul (1978), de Lucia Verona
 Lovitura (1967), de Sergiu Fărcășan
 Luceafărul (Trilogia Moldovei, 1910) de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Lucruri și ființe (1987), de Viorel Savin
 Lulu Popescu (1921), de Ion Minulescu
 Lumea în inițiale (1968), de Alexandru Mirodan
 Lumina de la Ulmi, de Horia Lovinescu
M[modificare | modificare sursă]

 M-am jucat într-o zi (1978), de Andi Andrieș

 Macbett (1972), de Eugen Ionescu
 Madona (1947), de Tudor Mușatescu
 Maestrul, de Ion Băieșu
 Magie interzisă (1968), de Maria Banuș[15]
 Mama (1960), de Dumitru Radu Popescu
 Mama s-a îndrăgostit (1971), de Ion Băieșu
 Marcel și Marcel (1923), de Alexandru Kirițescu
 Marele duhovnic, de Victor Eftimiu
 Mata Hari (O orhidee într-un câmp de gălbenele), de Crista Bilciu
 Matca, de Marin Sorescu
 Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1953), de Mircea Ștefănescu
 Mâna de oțel (1961), de Andi Andrieș
 Mârâiala, de Paul Cornel Chitic
 Mephisto (1993), de Horia Gârbea
 Meșterul Manole (1927), de Lucian Blaga
 Meșterul Manole (1925), de Victor Eftimiu
 Michelangelo Buonaroti, de Alexandru Kirițescu
 Micul infern (1948), de Mircea Ștefănescu
 Mielul turbat, de Aurel Baranga
 Mihai Viteazul (1911), de Nicolae Iorga
 Milionar la minut!, de Tudor Popescu
 Mioara (1926), de Camil Petrescu
 Mira (1867), de Mihai Eminescu
 Mireasa cu gene false, de Dumitru Radu Popescu
 Mironosițele (1938), de Victor Ion Popa
 Mitică Popescu (1925-1926), de Camil Petrescu
 Mlaștina (1992), de Radu F. Alexandru
 Moara de pulbere (1988), de Dumitru Radu Popescu
 Moartea unui artist, de Horia Lovinescu
 Moartea lui Dante Alighieri (1916), de Alexandru Macedonski
 Mobilă și durere (1980), de Teodor Mazilu
 Mormântul călărețului avar, de Dumitru Radu Popescu
 Morți și vii (2003), de Ștefan Caraman
 Muntele (1977), de Dumitru Radu Popescu
 Muntele osândiților, de Pașcu Balaci
 Mușcata din fereastră (1929), de Victor Ion Popa

N[modificare | modificare sursă]

 Nae Niculae (1928), de George Ciprian

 Năpasta (1890), de Ion Luca Caragiale·
 Năvălirea jidanilor, de Vasile Alecsandri
 Negru și roșu, de Horia Lovinescu
 Nepoții gornistului, de Cezar Petrescu și Mihail Novicov
 Neprihănitul Iov (2006), de Cristian Petru Bălan
 Nero, actorul total de Radu-Maria Constantin
 Neștiuta strălucire (1967), de Andi Andrieș
 Nicolae Bălcescu, de Horia Furtună
 Nimic despre Hamlet (1995), de Radu F. Alexandru
 Noaptea Brâncoveanului de Radu-Maria Constantin
 Noaptea - o comedie albastră (1989), de Lucia Verona
 Noaptea e parohia mea (1982), de Alexandru Sever
 Noaptea învierii (1909), de A. de Herz
 Nodul gordian (1920), de Ion Valjan
 Noțiunea de fericire, de Dumitru Solomon
 Noul locatar (1955, Le Nouveau Locataire), de Eugen Ionescu
 Nu sunt Turnul Eiffel (1964), de Ecaterina Oproiu
 Nu suntem îngeri de Paul Ioachim
 Nunta lui Puiu (2003-2005), de Puși Dinulescu
 Nuntă la parter (2003), de Dan Lungu
 Nunta țărănească (1848), de Vasile Alecsandri

O[modificare | modificare sursă]

 O batistă în Dunăre de Dumitru Radu Popescu

 O casă onorabilă, de Horia Lovinescu
 O flașnetã numitã Eugène (2016), de Laurențiu Budău
 O inspecție (1941), de Ion Valjan
 O inspecție școlară, de Dumitru D. Pătrășcanu
 O noapte furtunoasă (1879), de Ion Luca Caragiale
 O sărbătoare princiară, de Teodor Mazilu
 O seară la teatru, de Horia Furtună
 O scrisoare pierdută (1884), de Ion Luca Caragiale
 Oaspetele fără nume (1963), de Andi Andrieș
 Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa (1777-1780), de Samuil Vulcan ?
 Ochiul albastru, de Paul Everac
 Oedip la Delphi (1997), de Vlad Zografi
 Omul care a văzut moartea, de Victor Eftimiu
 Omul care face minuni, de Radu F. Alexandru
 Omul care trebuie să moară, de Ion Minulescu
 Omul cu mârțoaga (1927), de George Ciprian
 Omul cu valize (1975), de Eugen Ionescu
 Omul de noroi de Paul Ioachim
 Omul de zăpadă (1927), de A. de Herz
 Operațiunea Afrodita, de Fred Firea
 Orașul scufundat (1973), de Silvia Andreescu[16]
 Ovidiu (1890), de Vasile Alecsandri
 Ovidiu Șicană (1908), de Ioan A. Bassarabescu

P[modificare | modificare sursă]

 Pană Lesnea Rusalim, de Victor Eftimiu

 Panțarola (1928), de Tudor Mușatescu
 Parada, de Victor Eftimiu
 Paradis de ocazie (1979), de Tudor Popescu
 Paradisul, de Horia Lovinescu
 Pasărea Shakespeare (1973), de Dumitru Radu Popescu
 Patima roșie (1916), de Mihail Sorbul
 Paznicul de la depozitul de nisip (1984), de Dumitru Radu Popescu
 Păianjenul (1913), de A. de Herz
 Pescărușul din livada de vișini (1993), de Horia Gârbea
 Pescărușul lui Hamlet (2004), de Puși Dinulescu
 Pe jumătate cântec (2015), de Crista Bilciu
 Pește cu mazăre (2004), de Ana Maria Bamberger
 Petru sau petele din soare (2007), de Vlad Zografi
 Petru Rareș (1853), de Gheorghe Asachi
 Petru Rareș, de Horia Lovinescu
 Pisica în noaptea Anului Nou (1971), de Dumitru Radu Popescu
 Piticul din grădina de vară (1973), de Dumitru Radu Popescu
 Pleacă berzele (1921), de Ion Minulescu
 Plicul (1923), de Liviu Rebreanu
 Pluta Meduzei (1980) de Marin Sorescu
 Podul sinucigașilor de Paul Ioachim
 Postul de pe strada Rareș (1959), de Andi Andrieș
 Povârnișul (1915), de Hortensia Papadat-Bengescu
 Poveste despre tatăl meu (2006), de Radu F. Alexandru
 Povești cu zîne si amanți (2000), de Lucia Verona
 Pragul nemuririi: Horea-Cloșca-Crișan: Dramă într-un act-patru tablouri (1985), de Alexandru
Voitin
 Praznicul calicilor, de Mihail Sorbul
 Prăpastia (1920), de Mihail Sorbul
 Preșul, de Ion Băieșu
 Pribeaga, de Vasile Voiculescu
 Primăvara la bufet (1995), de Răzvan Petrescu
 Procesul Horia (1967), de Alexandru Voitin
 Prof. dr. Omu vindecă de dragoste (1946), de Camil Petrescu
 Profesorul de franceză (1948), de Tudor Mușatescu
 Proștii sub clar de lună (1963), de Teodor Mazilu
 Pygmalion sau aripa frântă a țipătului, de Ștefan Dumitrescu

R[modificare | modificare sursă]

 Răceala, de Marin Sorescu

 Rămăieni (1988), de Dan Alexe
 Război între români, de Pașcu Balaci
 Răzbunarea (1918), de Mihail Sorbul
 Răzbunarea pământului (1938), de Nicolae Iorga
 Răzbunarea sufleurului (1937), de Victor Ion Popa
 Răzvan și Vidra (1867), de Bogdan Petriceicu Hasdeu
 Râsul (1981), de Ștefan Dumitrescu
 Reclamație, de Ion Băieșu
 Regele și cadavrul (1998), de Vlad Zografi
 Regina Iocasta (1991), de Constantin Zărnescu
 Repetabila scenă a balconului (1996), de Dumitru Solomon
 Rezervația de pelicani (1983), de Dumitru Radu Popescu
 Richard al III-lea se interzice (2005), de Matei Vișniec
 Romanticii (1957), de Petru Dumitriu
 Rosana (1868), de Bogdan Petriceicu Hasdeu

S[modificare | modificare sursă]

 Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el (1939), de George Mihail Zamfirescu

 Să nu-ți faci prăvălie cu scară (1959), de Eugen Barbu
 Săptămâna patimilor (1968), de Paul Anghel
 Săru' mâna tanti sau Pe pragul despărțirii, de Puși Dinulescu
 Sburătorul (Sburător cu negre plete, 1923) de Felix Aderca
 Scaunul (1979), de Tudor Popescu
 Scena crimei sau Caruselul ucigașilor[17] de George Arion
 Scoica de lemn (1967), de Fănuș Neagu
 Secătura mahalalei (1947), de Mircea Ștefănescu
 Secretul atomic (1997), de Lucia Verona
 Secretul fericirii (2015), de Alexandru Popa
 Seringa, de Tudor Arghezi
 Setea Muntelui de sare, trilogie de Marin Sorescu formată din piesele Iona, Paracliserul și Matca
 Sfântul Mitică Blajinul (1965), de Aurel Baranga
 Sgârcitul risipitor (1863), de Vasile Alecsandri
 Shakespeare în infern (1932), de Victor Ion Popa
 Simpaticul Charlie (pamflet dramatic) (1961) de Horia Aramă
 Somnoroasa aventură, de Teodor Mazilu
 Sonet pentru o păpușă (1963), de Sergiu Fărcășan
 Sosesc deseară (1931), de Tudor Mușatescu
 Stăpânul tăcerii (1993), de Horia Gârbea
 Stâlpul inocenței (2017), de Mircea Rotaru
 Steaua fără nume (1942), de Mihail Sebastian
 Steaua polară (1962), de Sergiu Fărcășan
 Strămoșii, de Victor Eftimiu
 Studiu osteologic asupra scheletului unui cal dintr-un mormânt avar din Transilvania (1979),
de Dumitru Radu Popescu
 Suflet de fată (1982), de Puși Dinulescu
 Subprefectul de Duiliu Zamfirescu
 Sub-soul (2017), de Crista Bilciu
 Suflete tari (1921), de Camil Petrescu
 Surorile Boga, de Horia Lovinescu

Ș[modificare | modificare sursă]

 Șeful sectorului suflete (1963), de Alexandru Mirodan

 Și cu violoncelul ce facem? (), de Matei Vișniec
 Și Dumnezeu greșește (2017), de Mircea Rotaru

T[modificare | modificare sursă]

 Take, Ianke și Cadîr (1932), de Victor Ion Popa

 Tata, de Dumitru Matcovschi
 Tanța și Costel, de Ion Băieșu
 Tentația (1982), de Aurel Gheorghe Ardeleanu
 Titanic-Vals (1932), de Tudor Mușatescu
 Toate mințile mele (2011), de Vlad Zografi
 Trandafirii roșii (1915), de Zaharia Bârsan
 Trei generatii, de Lucia Demetrius
 Trei ovrei, de Vasile Alecsandri
 Trenurile mele, de Tudor Mușatescu
 Tristețea vânzătorului de sticle goale, de Ion Băieșu
 Troița, de Dumitru Matcovschi
 Tsunami (2008), de Radu F. Alexandru
 Toboganul, de Fred Firea
 Tulburarea apelor (1923), de Lucian Blaga
 Turnul Butului (1863), de Gheorghe Asachi
 Tunul de cireș (1976), de Aurel Gheorghe Ardeleanu
Ț[modificare | modificare sursă]

 Țara fericirii (1946), de Tudor Mușatescu

 Țara lui Abuliu, de Dumitru Solomon
 Terra 2, de Tudor Popescu
 Țușcă, pușcă, pițigoi (1925), de Victor Ion Popa

U[modificare | modificare sursă]

 Ulise ... și coincidențele, de Mircea Șeptilici și Gheorghe Dumbrăveanu

 Ultima oră, de Mihail Sebastian
 Ultimul mareșal (2017), de Mircea Rotaru
 Umbra (în Duhul pământului), de Vasile Voiculescu
 Un anume loc pe pământ (1978), de Dorina Bădescu[18]
 Un haiduc în fustă cadrilată, de Tudor Popescu
 Un lup mâncat de oaie (1947), de George Ciprian
 Un pahar de vin (2017), de Mircea Rotaru
 Un timbru rar, de Fred Firea[19]
 Uneori liliacul înflorește spre toamnă, de Tudor Popescu

V[modificare | modificare sursă]

 Vara imposibilei iubiri (1966), de Dumitru Radu Popescu

 Vărul Shakespeare, de Marin Sorescu
 Vârsta zero (1974), de Andi Andrieș
 Vecinii soarelui (1960), de Andi Andrieș
 Verbul galben (1968), de Andi Andrieș
 Veverița (1941-42), de Victor Ion Popa
 Viața unei femei (1975), de Aurel Baranga[20]
 Vicleimul (1934), de Victor Ion Popa
 Victima și călăul, de Pașcu Balaci
 Viitorul e maculatura (1999), de Vlad Zografi
 Viforul (Trilogia Moldovei, 1910) de Barbu Ștefănescu Delavrancea
 Vin soldații (1970) de George_Astaloș
 Vis (1968), de Dumitru Radu Popescu
 Vis de secătură (1946), de Mircea Ștefănescu
 Visul unei nopți de iarnă (1937), de Tudor Mușatescu
 Vișinată de afine de Cornel Udrea
 Vlaicu Vodă (1902), de Alexandru Davila
 Vreau să cred și n-am un Dumnezeu, de Tudor Popescu
 Vreau să trăiesc (1937), de Ion Minulescu

X[modificare | modificare sursă]

 XXI scene din viata lui Ștefan, de Ștefan Caraman

Z[modificare | modificare sursă]

 Zamolxe (1921), de Lucian Blaga

 Zapp (1997), de Ștefan Caraman
 Zăpezile de altă dată(2003), de Dumitru Solomon
 Zbor de noapte (1956), de Nicolae Tăutu
 Zece milioane (1941-42), de Victor Ion Popa
 Zece scene (2016), de Mircea Rotaru
 Zestrea Ilenuței (1953), de Mircea Ștefănescu
 Ziditorul (1974) de Grid Modorcea
 Zodia balanței (1970), de Paul Anghel