Nume si prenume:Marin Mihai-Alexandru

Grupa:131SE
Anul:III
Data efectuarii lucrarii:02.11.2010
Facultatea de„Inginerie Electrica”
Laborator:METODE SI PROCEDEE
TEHNOLOGICE

LABORATOR TEHNO 2

METALE SI ALIAJE FEROASE UTILIZATE IN INDUSTRIA

ELECTROTEHNICA

1
 I.NOTIUNI DE BAZA

In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si aparatelor electrice

se folosesc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice pe scurt
metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinatii chimice
sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a doua sau mai multe
elemente dintre care cel putin unul este metal. Astfel otelul este un aliaj al fierului
(metal) cu carbon (metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal) cu staniul
(metal).
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care predomina din punct de
vedere cantitativ si din componenti de aliere care se introduc pentru a modifica
propietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.

Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice sunt

standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula urmatoarele
date:
• Denumirea materialului
• Modul de simbolizare
• Calitatile de materiale ce fac parte din categoria respectiva (marci de
materiale)
• Compozitia chimica
• Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice
• Forma de livrare
• Dimensiuni
• Modul de marcare.

*
* *

Otelul

OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonului continand carbon sub

2% . Ele se caracterizeaza printr-o variatie in limite foarte mari a proprietatilor
mecanice si tehnologice. SR EN 10020: 1993.

Definirea si clasificarea marcilor de otel.

Ele se impart in functie de compozitia chimica in:
1. oteluri aliate
2. oteluri nealiate
Otelurile nealiate se impart in:
• oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80

2
• oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88
• oteluri nealiate speciale. STAS 1700 - 90
Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee obisnuite. Ele pot
fi utilizate in domenii foarte variate.
Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare, bucse, bolturi, buloane,
arbori, flanse, coroane, came, etc.
Oteluri nealiate speciale au puritate superioara, si sunt folosite la fabricarea de
scule.
Otelurile aliate se impart in:
• Oteluri aliate de calitate
• Oteluri aliate speciale (STAS 7382 – 88 Oteluri rapide pentru scule)
Oteluri aliate de calitate sunt folosite pentru recipiente si tevi dar si pentru a
diminua pierderile de la masinile electrice prin efectul histerezis.
Oteluri aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroasa a compozitiei
chimice. Se folosesc la scule (cutite, burghie, etc).

CUPRUL

Proprietati fizice

Cuprul metalic are culoarea rosie caracteristica; in foite extrem de subtiri

apare, prin transparenta, albastru-verzui. Cristalizeaza in retea cubica cu fete
centrate si nu prezinta polimorfism. Proprietatile fizice ale cuprului metalic sunt
mult influentate de impuritati si, in special caracteristicile mecanice, de procedeele
de prelucrare.
Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 in scara Mohs), destul de rezistent
la rupere si foarte ductil; se lucreaza bine cu ciocanul, la rece, si se modeleaza la
presiuni mari. Conductibilitatea calorica a cuprului este tot atat de mare ca a
argintului ( 0,93 fata de a argintului, considerata egala cu 1) si mult mai mare decit
a altor metale uzuale. De aceea se utilizeaza cupru ori de cate ori este nevoie sa se
transmita usor de caldura (tevi fierbatoare la locomotive, cazane de distilare etc.).
De asemenea conductibilitatea electrica a cuprului, apropiata de a argintului,
intrece mult pe a celorlalte metale.
Conductibilitatea scade insa considerabil,cand cuprul este impurificat,chiar cu
cantitati mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantitati sub 0,1% din aceste elemente reduce
valoarea conductibilitatii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta,
in electrotehnica se utilizeaza pe scara mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprietati chimice

La temperatura camerei, cuprul nu se combina cu oxigenul din aer (formeza

insa incet, cu bioxidul de carbon si apa din atmosfera, un carbonat bazic verzui ).

3
Incalzit in aer sau oxigen, se oxideaza dand CuO sau, la temperatura mai inalta,
Cu2O. Cuprul se combina, chiar la rece, cu clorul (umed) si cu ceilalti halogeni;
de asemenea are o mare afinitate pentru sulf si seleniu. Nu se combina direct cu
azotul, hidrogenul si carbonul; formeza insa indirect combinatii cu aceste
elemente.
Potentialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolva in acizi
diluati, ci numai in acizii oxidanti concentrati, cum sunt H2SO4 si HNO3.
De aceea este surprinzatoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu degajare
de H2, in acid clorhidric concentrat. In realitate, in aceasta reactie nu se formeaza
ionul Cu+, ci un ion complex [CuCl2]-. Prin formarea complexului, concentratia
ionilor cuprosi este atat de mult micsorata, incat potentialul cuprului creste peste
acela al hidrogenului. Tot asa se explica dizolvarea cuprului metalic, cu degajare
de hidrogen, intr-o solutie concentrata de cianura de sodiu:
Cu + 2CN + HOH –> [Cu(CN)2] + HO + ½ H2
Dizolvarea are loc mai usor in prezenta oxigenului. Cu amoniacul ( de
asemenea in prezenta oxigenului) cuprul metalic reactioneaza formand amino-
complecsi.
Cuprul formeaza doua serii de compusi stabili, in care poate fi in starea de
oxidare +1 ( combinatii cuproase ) sau +2 ( combinatii cuprice ).
Se cunosc de asemenea.dar in numar mic, compusi ai cuprului (III). Acestia
sunt insa mult mai putn stabili.

ALUMINIUL

O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate,

aluminiul si aliajele sale avand proprietati de turnare deosebite. Aluminiul este un
metal ce cristalizeaza cu celula cristalina elementara de cub cu fete centrate.
Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru a
calcula densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 -
0,000273 (t - 660), in care t este temperatura , in grade Celsius.
Caldura masica creste cu temperatura conform formulei: Ct = 0,2220 + 0,0000772
t
Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar dilatarea
lineara creste cu temperatura prin acelasi grad de puritate.
Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu gradul de
ecruisare.
Coeficientul de temperatura al rezistivitatii electrice este 0,0042.
Puterea de reflexie a aluminiului in ultraviolet este intre 20 - 85 %, in lumina alba
75 - 90 % iar in infrarosu 90 - 98 %.
Puterea de emisie scade pe masura cresterii gradului de polarizare si creste cu
temperatura.

4
 *
* *

II.SR EN 10027-1

Sisteme de simbolizare a otelurilor

Partea 1:Simbolizare alfanumerica

Aprobare:
Aprobat de directorul general al ASRO la 13 februarie 2006.
Standardul European EN 10027-1:2005 are statutul unui standard roman.

Acest standard reprezinta versiunea in limba romana a standardului European EN

10027-1:2005. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile
oficiale si a fost publicat cu perimsiunea CEN.

1.Obiect si domeniu de aplicare

1.1 Acest standard European stabileste regulile de simbolizare a otelurilor bazate

pe simboluri literale si numerice prin care se exprima caracteristicile principale si
utilizarea, de exemplu mecanice, fizice, chimice in scopul identificarii abreviate a
otelurilor.

1.2 Acest standard European se aplica otelurilor specificate in standardele

europene, specificatiilor tehnice, rapoartelor tehnice si standardelor nationale ale
membrilor CEN.

1.3 Aceste reguli se pot aplica si la otelurile nestandardizate.

1.4 Un sistem de simbolizare numerica este definit in EN 10027-2

2. Referinte normative

Documentele urmatoare citate la referinte sunt necesare la aplicarea acestui

document.
Pentru referintele date se aplica editia citata.
Pentru referintele nedate se aplica ultima editie la care se face referire.
EN 10020:2000;EN 10027-2;EN 10079:1992

5
3.Termeni si definitii

Se aplica definitiile prezente in EN 10020:2000 si EN 10079:1992

4.Principii

4.1 Unicitatea simbolizarii alfanumerice - pentru fiecare marca de otel se aplica o

singura simbolizare alfanumerica.

4.2 Modul de scriere a simbolizarii alfanumerice

Simbolizarea alfanumerica atribuita conform prezentului standard European,
trebuie sa respecte principiile de simbolizare specificate la 7.1, simbolurile
aditionale sunt prezente la 7.2. .

4.3 Alocarea simbolurilor alfanumerice

4.3.1 Pentru otelurile specificate in standardele europene, specificatiilor tehnice si
rapoartelor tehnice, simbolizarea alfanumerica trebuie atribuita de catre comitetele
tehnice ECISS corespunzatoare.

4.4 Consultare
Daca la stabilirea simbolurilor alfanumerice se intampina greutati sau in caz de
litigiu,
Se consulta ECISS/TC 7.

5.Referire la standardele de produs

Notarea completa a unui produs de otel, atunci cand se utilizeaza in comenzi si in

documente contractuale, trebuie sa cuprinda pe langa simbolizarea alfanumerica si
indicatii referitoare la conditiile tehnice de livrare corespunzatoare otelului
specificat.

6.Clasificare simbolizarilor alfanumerice

Doua categorii principale:

-Categoria 1: Oteluri simbolizate in functie de utilizare si caracteristici mecanice
sau fizice.
-Categoria 2: Oteluri simbolizate in functie de compozitia lor chimica.

6
7.Structura simbolizarilor alfanumerice

7.1 Simboluri principale

Simbolurile principale ale otelurilor simbolizate in functie de utilizarea otelului si
de caracteristicile mecanice si fizice.

Daca un otel este specificat sub forma de piesa turnata, simbolizarea sa

alfanumerica din tabelele 1 pana la 15 trebuie precedata de litera G.

Daca un otel este specificat sub forma de pulbere metalica,simbolizarea sa

alfanumerica din tabelele 14 si 15 trebuie precedata de literele PM.

7.2 Simboluri suplimentare

Simbolurile suplimentare pot fi adaugate la simbolurile principale si atribuite
conform 7.3 si 7.4.

SR EN 1412
Cupru si aliaje de cupru

Aprobat de directorul general al IRS la 22 mai 1997.

Standardul European EN 1412:1995 are statutul unui standard roman.
Prezentul standard este identic cu standardul European EN 1412:1995
Cupru si aliaje de cupru.
Sistem European de simbolizare numerica.
Standardul a fost tradus de IRS, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost
publicat cu permisiunea CEN.

Introducere

Sistemul de simbolizare numerica deschis in prezentul standard European are la

baza anexa A din ISO/TR 7003, in care se atribuie un singur simbol unui material
de cupru pentru clasificare lui.
Acest sistem de simbolizare numerica se poate utiliza ca o alternativa la sistemul
de simbolizare prin simboluri chimice ale materialelor indicate in ISO 1190-1.

1.Domeniul de aplicare

7
Prezentul standard European stabileste un sistem numeric care permite
simbolizarea cuprului sau a aliajelor de cupru fabricate si/sau utilizate in Europa,
si responsabilitatea atribuirii, inregistrarii si gestionarii simbolurilor
corespunzatoare fiecarui material de cupru.

2. Referinte normative

Acest standard European cuprinde prin referinte date sau nedate prevederi din alte
publicatii. Aceste referinte normative sunt citate in locul corespunzator in text, iar
publicatiile sunt enumerate mai jos.
Pentru refrintele date, modificarile sunt revizuirile ulterioare ale acestor publicatii
se aplica prezentul standard European numai daca au fost incluse in acesta sau
revizuite.

3.Definitii

In prezentul standard se aplica urmatoarele definitii:

3.1 Material de cupru - Termen general pentru cupru si aliaje de cupru.

3.2 Material de cupru standardizat – Material de cupru indicat intr-un standard
European.
3.3 Material de cupru nestandardizat—neindicat intr-un standard European dar
fabricat si/sau utilizat in Europa.

4.Detalii referitoare la sistem

4.1 Generalitati
Numarul se compune din semne alfabetice (litere latine, majuscule) si numere
(cifre arabe).
Sistemul prevede doar un simbol pentru fiecare material.
4.2 Structura simbolului
4.2.1 Simbol complet - Simbolul se compune din 6 caractere
4.2.2 Pozitiile caracaterelor sunt urmatoarele:
4.2.2.1 Pozitia 1
In conformitate cu ISO/TR 7003, prima pozitie trebuie sa contina litera “C” care
indica materialul de cupru.

4.2.2.2 Pozitia 2
Trebuie sa fie o litera a carei semnificatie este urmatoarea:
B materiale sub forma de lingou pentru retopire in vederea fabricarii produselor
turnate;
C materiale sub forma de produse turnate;
F materiale de adus pentru lipire si sudare;

8
M prealiaje;
R cupru brut rafinat
S materiale sub forma de materiale primare recirculabile;
W materiale sub forma de produse obtinute prin deformare plastica;
X materiale nestandardizate.

4.2.2.3 Pozitiile 3 pana la 5

Caracterele destinate pentru a treia, a patra si a cincea pozitie trebuie sa fie cifre
care formeaza un numar cuprins intre 000 si 999.

4.2.2.4 Pozitia 6
Caracterul destinat pozitiei a sasea este o litera care precizeaza unul din grupele de
materiale indicate in tabelul prezentat in standard.

4.2.2.5 Exemple
CW024A;CB752S;CC383H

*
* *

III.CONCLUZII

In industria electrotehnica la constructia de masini electrice si aparate

electrice datorita proprietatilor lor fizice, chimice, mecanice si tehnologice mai sus
mentionate se folosesc diferite materiale metalice feroase si neferoase (cupru,
aluminiul, fonte si oteluri sub diferite forme ).
In conformitate cu cele amintite in acest referat simbolizarea si cunoastera
cat mai buna a aliajelor poarta un rol important in alegera materialului cel mai
economic si cel mai eficient la tipul de aparat, masina sau chiar sisteme
complexe de aparate, in realizarea celor mai bune performante

IV.BIBLIOGRAFIE

1) Biblioteca Facultatii de INGINERIE

2) Internet
3) Wikipedia
4) Notite de laborator
5) www.asro.ro