CURS1

Notiuni introductive
Societatea actuala este caracterizata de existenta unei noi revolutii stiintifico-tehnice care duce la
schimbari importante(cresterea productivitatii muncii, diversificarea produselor, cresterea calitatilor,
perfectionarea continua a fortei de munca pt adaptarea la noi conditii, modificarea raportului intre
personalul care lucreaza in crearea informatiei si personalul direct productiv, scurtarea duratei de viata a
produsului, utilizarea tehnologiilor “intelligente” pt cat mai multe produse, etc.).

Cercetarea stiintifica devine un factor decisive al dezvoltarii societatii. In martie 2000, Consiliul
European intrunit la Lisabona a stabilit o strategie de dezvoltare a Europei pt recuperarea decalajului fata
de SUA. “Strategia de la Lisabona” a stabilit obiectivul ca pana in anul 2010 Europa sa devina cea mai
competitive si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica sustinuta, cu
locuri de munca mai multe si mai bune si o “extraordinara coeziune sociala”.

Uniunea Europeana promoveaza o politica de coeziune sociala pentru reducerea decalajelor de de

dezvoltare dintre regiuni, competitivitate regional, crearea de locuri de munca si cooperare inter-
europeana.

UE isi impune urmatoarele obiective:

- Crearea centrelor europene de excelenta in cercetarea stiintifica;

- Lansarea initiativelor tehnologice europene;
- Stimularea creativitatii prin cercetarea fundamentala;
- Europa sa devina mai atractiva pt cercetatori;
- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare;
- Imbunatatirea coordonarii programelor de cercetare;

Pt pregatirea fortei de munca, majoritatea statelor membre UE au semnat declaratia de la Bologna

(1999) prin care s-a convenit ca in invatamantul superior sa se formeze specialisti cu o baza teoretica
relative unitara intr-un numar minim de ani, in functie de domeniu.

Creativitate
Termenul de “creativitate” a fost introdus de sociologul englez Allport in 1938 ca o dispozitie

generala a personalitatii spre nou. In timp, definitia a fost modificata.

Trasaturile creativitatii sunt: noutatea, originalitatea, utilitatea, eficienta si productivitatea.

Forme de creativitate:

- Dupa modul de desfasurare: individuala, de grup, sociala;

- Dupa continut: artistica, tehnica, stiintifica, medicala, organizatorica, politica, etc.
 Oamenii inalt creatori sunt caracterizati prin putere de generalizare si abstractizare.

Etapele procesului creator:

1) Prepararea (pregatirea) in care omul observa un domeniu in care poate aduce ceva nou, isi
defineste obiectul preocuparilor in acel domeniu, strange informatii pt a vedea daca problema nu
a mai fost rezolvata, formuleaza ipoteze;
2) Incubatia - prelucrarea informatiilor in plan mental, uneori se ajuta cu schite, grafice, elaboreaza
mai multe variante;
3) Iluminarea – aparitia ideii noi, originale; fenomenul este stimulat de o ambianta placuta, de
liniste, singuratate
4) Verificarea – idea este prelucrata in vederea aplicarii sau prezentarii colectivului; se poate realiza
si o schita de proiect, expriman si avantaje si dezavantaje, estimari de costuri, estimare a modului
de realizare practica.

Factorii intelectuali care favorizeaza creativitatea:

- Inteligenta ( capacitatea de gandire intr-un anumit scop pentru rezolvarea unor problem; nu
intotdeauna oamenii inteligenti sunt si creativi – invers, da );
- Capacitatea de rezolvare a problemelor;
- Imaginatia (combinarea de imagini, folosirea de idei din alte domenii in domeniul care il
intereseaza; folosirea de imagini complexe si dinamice)
- Sensibilitatea la implicatie;
- Capacitatea de a folosi procese associative ( de combinare si recombinare a unor elemente
separate)
- Fluiditatea de idei, asociativa, verbal si chiar grafica;
- Flexibilitatea (capacitatea de modificare);
- Originalitatea;
- Elaborarea – capacitatea de a stabili etapele de rezolvare a unor probleme;

Oamenii pot fi motivati pentru a deveni creative prin dorinta de autodepasire, de promovare, de
afirmare intr-un colectiv, cresterea pe scara sociala, obtinerea unor recompense etc.

Pot exista insa si blocaje care franeaza creativitatea: lipsa unor mijloace, teama de ridicol, atitudinea
oamenilor superiori ierarhic, etc.

Exemple de atitudini creative: capacitatea de a observa lucruri banale, amanunte; capacitatea de

concentrare; experienta in domeniul receptivitatea fata de nou, curajul in abordarea problemelor si in
sustinerea ideilor; nonconformism; responsabilitate profesionala; capacitatea de finalizare a ideilor;
evitarea problemelor de rutina; independent in gandire in actiune; spirit de investigatie stiintifical
initiative; incredere in fortele proprii;

Metode si tehnici de stimulare a creativitatii:

O clasificare considera existent a a 3 grupuri de metode si tehnici: metode convergente, divergente si

imaginative.
 1)Metodele convergente

Urmaresc rezolvarea unei problem prin scoaterea in evident a unor subprobleme; acestea se rezolva
cautand pentru fiecare solutia mai buna; pe ansamblu se ajunge la obtinerea solutiei
imbunatatite(convenabile) pentru problema mare.

1.1. Analiza functional a produselor pune in evident functiile produsului; se stabilesc conditiile de
realizare a fiecarei functii in conditiile cele mai bune; se obtin astfel mai multe solutii din care se
alege solutia convenabila;
1.2. Analiza morfologica implica descompunerea unei problem de rezolvat in elemente de forma. Se
stabilesc conditii pentru realizarea fiecarui element; se obtin mai multe solutii, din care se alege
solutia cea mai buna;
1.3. Anaiza grafica ce apeleaza la imagini pentru stabilirea variantei cele mai bune. Pot fi mai multe
metode grafice (ex. Met. Drumului ciritc sau met arborelui deciziilor)

2)Metodele divergente - stabilesc un nr. mare de solutii din care se alege solutia convenabila;

2.1. Metoda morfologica se foloseste in special pentru analiza produselor, lansarea de noi
produse. Se stabilesc factorii care influenteaza un produs, fiecare factor are un domeniu de variatie. Se
inscriu factorii cu variantele lor intr-o matrice. Fiecarui factor I se alage o data in solutie. Se obtine un nr f
mare de solutii din care se alege solutia cea mai buna.

2.2 Matricea descoperirilor – se iau in calcul 2 factori, unul ethnic, unul economic. Se stabilesc
variatiile fiecarui factor, apoi se fac combinari intre factori. Se obtin mai multe solutii din care se alege
solutia cea mai buna

2.3 Desfacerea problemei in elemente (concasaj sau spargere) – se utilizeaza pt analiza

produselor; se stabilesc proprietatile noului produs (sau ale produsului imbunatatit); se evalueaza fiecare
proprietate prin apreciere calitativa (creste, scade , ramane constant); se pun intrebari ca: ce?, de ce?,
cum?, cand?; se reprezinta graphic in spatiu; analiza se face pt fiecare proprietate, obtinandu-se evident
reprezentari in plan. Se obtin astfel mai multe planuri care reprezinta solutii din care se alege varianta mai
buna.

3) Metode imaginative

Brainstorming se utilizeaza in multe domenii; se creeaza un grup de creativitate format din 5-12 persoane
din firma, de profesii diferite, pe aceeasi pozitie ierarhica, cu interes pt o anumita problema si cu
participare sociala. Intalnirea se organizeaza in afara firmei, in conditii relaxante; intre participant exista o
persoana care expune problema ce trebuie rezolvata; expunarea dureaza aproximativ 3 minute; se cer
pareri sau idei participantilor pe loc; fiecare isi expune parerea, ideile se noteaza; se analizeaza pentru
alegerea solutiei de rezolvare a problemei. In caz de nerezolvare se poate repeta sedinta de brainstorming;
tehnica a fost imbunatatita prin marirea duratei sedintei, prin participarea altor categorii (tineri) sau prin
rezolvarea treptata a unei probleme, etc.
 Metoda analogiilor (sinectica) – se bazeaza pe transferul unor idei dintr-un domeniu in alt
domeniu; se formeaza un grup de creativitate de 5-7 persoane, cu varste intre 25-40 d ani din
toate sectoarele firmei; li se prezinta problema care trebuie rezolvata in firma; discutiile au loc in
contradictoriu, timp de maxim o ora; discutiile se inregistraza si se analizeaza pt a gasi solutia
optima.
 Metoda carnetului colectiv – membrilor grupului de creativitate li se expune pb de rezolvat si li se
inmaneaza un carnet in care sa isi noteze ideile timp de o luna; dupa aceea fiecare persoana
realizeaza un rezumat al ideilor pe care il prezinta conducerii firmei pt analiza si gasirea solutiei
convenabile
 Tehnica notarii ideilor din timpul somnului – se bazeaza pe ideea ca, in timpul somnului se pot
face combinari, recombinari de idei, unele legate si de problema pentru care o persoana este
solicitata sa o rezolva. Se considera ca perioadele inainte de somn si dupa somn au probabilitatea
mai mare pt aparitia unor idei originale, intervine si motivatia persoanei. persoanele din grupul de
creativitate sunt invitate sa isi noteze ideile, ideile se pot prezenta in sedintele de brainstorming.

Metodele de stimulare a creativitatii prezinta avantaje legate de cresterea eficientei activitatii in

firme, lansarea de noi produse, stabilitatea firmelor pe piata, orientarea spre noi piete,
imbunatatirea imaginii firmei si alte consecinte economice si sociale.

Inovarea
Prima definitie a inovarii a fost data in 1941 de economistul American J.Schumpeter = procesul
de a produce altceva sau altfel; se referee la inovarea tehnico-economica legata de realizarea de
noi produse, utilizarea de noi materii prime pt acelasi produs, utilizarea de alte procese
tehnologice, alte metode de organizare, schimbarea imaginii firmei. Alti economist au adus
modificari, completari definitiei.

Ex. Inovarea = transformarea unei idei intr-un produs vandabil, nou sau ameliorat sau intr-un nou
process industrial/commercial sau intr- o noua metoda sociala. Se realizeaza in etape:

- Apelarea la sursa ideilor folosind imaginatia, observatii, analize;

- Utilizarea creativitatii;
- Rafinarea ideii (perfectionarea ei);
- Verificarea utilitaii si a modului de realizare a ideii (fezabilitate);
- Realizarea practica a ideii (implementarea);
- Obtinerea produsului (economic, social, bancar, etc.)

Cauze care determina inovarea in firme:

- Necesitatea firmei de pastrare a unei pozitii pe piata;
- Dezvoltarea firmei;
- Cererea pietei pentru produse noi, cu performante mai bune si pt diversificare;
- Existenta concurentei care este acerba;
- Respectarea legislatiei;
 - Pozitia conducerii firmei orientate spre introducerea noului;
- Fluctuatiile de preturi la mat prime, materiale, energie

Factori care incurajeaza inovarea in firme: pozitia conducerii firmei, alegerea corecta a resurselor
umane, existenta unui departament de cercetare (colectiv) stiintifica, existent unei echipe
multidisciplinara in firma, cunoasterea opiniei clientilor, apelarea la studii de prognozae sau cu
firme specializate in studii de prognoza; concentrarea resurselor firmei pe un nr limitat de
proiecte de inovare;

Factori care franeaza inovarea in firme: concentrarea activitatii pe procese de perfectionare

(ameliorare), pozitia conducerii firmei care nu risca sa introduca produse/procese noi, innovative;
recesiunea economica, inertia pietelor in acceptarea noului, schimbarea domeniului de activitate
al firmei care temporar, franeaza inovarea; incertitudini legate de aprovizionarea cu resurse si de
pretul resurselor, informarea defectuoasa.

Dupa modul in care apeleaza si introduc inovarea, firmele pot fi considerate: de tip inchis
(inovare f. redusa), de tip stabil (inovare redusa), de tip deschis (inovare medie), inovante (active.
Intensa de inovare);

Sursele inovarii

Peter Drucker, economist American considera existenta a 7 surse care impulsioneaza firmele sa
realizeze inovare. Sursele sunt clasificate in 2 grupe: interne(4) si externe(3) firmei.

Sursele interne:
- Neprevazutul – sub forma succesului sau insuccesului pe care il pot avea firmele apeland la
inovare;
- Incongruenta sau discrepant intre aspectele teoretice ale inovarii si realitatea adevarata;
- Necesitatile produsului – multe produse susceptibile de innoire;
- Schimbari in structura domeniului si a pietelor;

Sursele externe:
- Modificarile demografice ca nr si grupe de varsta;
- Schimbari de atitudine (prod. Ecologice)
- Noile cunostinte din alte domenii care isi pot gasi aplicatii in produse deja existente sau produse
noi

CURS3

Indicatorii procesului de inovare

Indicatorii se folosesc pentru aprecierea activ de inovatie din firme sau dintr-un domeniu sau chiar dintr-
o tara. Au legatura cu imaginea firmei, cu increderea de care beneficiarii o pot avea in firma, intr-o
regiune, intr-o tara cu finantarea sc.

Ex:

1. chelt firmei cu activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare

Chelt se pot exprima in u.m pe an sau u.m pe an si angajat al firmei sau ca procent din cifra de afaceri

2. nr de brevete de inventie
Dintre aceste brevete, nr brevetelor aplicate adduce mai multe inf. Despre procesul innovator; are
aplicabilitate industriala

3. ponderea firmelor care inoveaza din domeniul de activitate sau dintr-o tara
4. procentul de prod noi sau imbunatatite vandute
5. colaborarea dintre firme de acelasi domeniu sau domenii diferite
6. colaborarea firmelor cu universitati
7. internationalizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare
8. publicarea cercetarilor effectuate in parteneriat
9. apelarea la diverse surse de info pt inovare
10. rata de infiintare si de desfiintare a unor firme
11. rata de dezvoltare a firmelor
12. atitudinea fata de asumarea unor riscuri
Omul inovat

Activitatea creatoare si inovatoare este specifica omului. Capacitatea omului de a fi creativ si

inovat se poate aprecia dupa urmatoarele criterii:

- usurinta de a rezolva probleme

- capacitatea de a-si asuma riscuri
- capacitatea de conducere a unor grupuri de oameni
- usurinta de comunicare cu oamenii
- experienta in domeniu
- imaginatie si optimism
Psihologii considera existenta mai multor tipuri de oameni. Kirton considera ca in grupurile de
oameni pot exista mai multe categorii: normali, metodici, inovatori, necorespunzatori pt locul lor. El
a initiat un test cu 32 de intrebari, fiecare cu punctaje intre 1-5. interpretarea rezultatelor testului
duce la o distributie de tip Gauss.

Inovarea tehnologica

Acest tip de inovare poate fi clasificata dupa trei criterii:

1. dupa obiect – inovarea considera ca dupa obiectul inovarii ppoate fi: de produs si de proces.
Inovarea de produs poate fi realizata prin: schimbarea materiilor prime, conceptia asupra
produsului, design-ului produsului sau aflarea unor noi aplicatii ale aceluiasi produs. Inovarea de
proces intervine prin imbunatatirile ale utilajelor sau schimbarea utilajelor, prin schimbarea
tehnicilor de lucru, schimbarea intregului proces tehnologic, prin automatizare
 2. Dupa intensitate exista inovare de ameliorare, inovare de adaptare, de ruptura
3. Dupa impactul inovatiei asupra vietii economico-sociale pot fi : inovare de fond, de nisa
comerciala, curenta, revolutionara.

Tehnici de dobandire si mentinere a avantajului concurential

Pot fi grupate in 2 categorii:

-veghe tehnologica

-prognoza tehnologica

Veghea tehnologica reprezinta activitatea de culegere de informatii, structurare, finalizare si

prezentare a rezultatelor.

Obiective:

- informarea asupra nivelului cunostintelor stiintifice

- info asupra situatiei din alte firme de profil
- identificarea potentialilor concurenti
- depistarea domeniilor in care firma se poate extinde
Dupa natura lor, info pot fi:

- brute
- prelucrate
- difuzate
Informatiile brute pot reprezenta 1-1,5% din cifra de afaceri a firmelor. Ele provin din diferite surse:
surse primare care contin info cu mai multe detalii; surse secundare; surse neformale.

Alti autori considera existenta unor surse deschise de circulatie(70%),surse inchise(20%), surse din
spionaj industrial

Info prelucrata se realizeaza prin completarea info obtinute anterior, renuntarea la unele info, discutii cu
expertii, realizarea unui raport de sinteza

Info difuzate(imprastiate, diseminate) prin articole, manif. Stiintifice, etc

CURS4

Prognoza tehnologica

Prognoza in general reprezinta evolutia probabila pe baze stiintifice a evolutiei unui domeniu intr-o
perioada de timp numita orizont.

Alegerea orizontului depinde de:

- scopul urmarit
- beneficiarul studiului de prgnoza
 - importanta deciziilor pe care firma trebuie sa le ia
- stabilitatea sistemului
- costurile studiului de prognoza
- usurinta de aplicare
Studiile de prognoza se fac de catre specialistii din firma sau de catre firme specializate in astfel de
studii; se utilizeaza metode cantitative si caltative

Metode cantitative – apeleaza la operatiuni matematice, statistice. Rezultatul rognozei se reprezinta

concret su forma de cifre la care se adauga intervalul de eroare. Daca eroarea este mica, prognoza are o
pisibilitate mai mare sa se realizeze.

Metoda curbelor logistice (grafic)

0-> A – perioada initiala cand performantele cresc mai incet in timp, produsul se numeste emergent,
tehnologia este emergenta

A -> B – perioada de evolutie care performanta creste rapid in timp, produsul este evolutiv

B -> C – dupa un timp piata s-a obisnuit cu produsul, mici performante, ramane constant in timp,
este o perioada de maturitate

C -> D – perioada de declin a prod sau tehnologiei, scaderea performantelor fata de cerintele pietei,
produse in declin

D -> 0 momentul in care se renunta la produs sau tehnologie

In perioada de evolutie pe piata poate aparea un alt produs care poate inlocui la un moment dat
prodului anteror.

(grafic)

Curbele au o tangenta comuna numita infasuratoare care se utilizeaza pt studiile de analiza.

Inainte de lansarea produselor, trebuie facuta o cercetare stiintifica. Pt lansarea unui nou produs firmele
realizeaza activitate de cercetare stiintifica si uneori de dezvoltare.

Treptele de analiza sunt:

1. Resurse stiintifice – cunostinte stiintifice noi inca neaplicate in practica

2. Res tehnologice – brevete de inventii, noi utilaje, noi tehnici de lucru
3. Tehnologii elementare care se refera la noi tehnologii desoperite
4. Sisteme tehnologice – integrarea noului produs
5. Aplicatii noi utilizari de valorificare a noilor produse sau tehnologii
6. Mediul economic – implicatiile noului prod in economie
7. Sistemul social – consecinte, implicatii in viata sociala
8. societatea in ansablu
Activitatea insertiva
Insertia reprezinta rez tehnica a unei probleme din orice domeniu care reprezinta noutate si progres fata
de stadiul actual al cunoasterii pe plan national si international. Elementele de noutate si progres sunt
prezentate ca revendicari. Noutatea se apreiaza dupa data la care a fost depusa o inventie la o institutie
de spcialitate. In Romania exista OSIM. Pentru a se recunoaste dreptul de proprietate intrelectuala
asupra inventiei, cererea se inregistreaza cu data, se analizeaza, si daca sunt indeplinite conditiile se
acorda proprietarului brevet de inventie.

CURS6

Brevetul de inventie

Brevetele de inventie sunt documente care asigura protectia intelectuala a autorilor de inventii care pot
fi persoane fizice sau juridice. Autorii depun la OSIM o cerere pt acordarea breveteror de inventie. Se
noteaza ziua si data depunerii cererii. Cereerea se analizeaza pentru a se stabili indeplinirea conditiilor
legale, activitatea inventiva, noutatea si aplicabilitatea industriala. Daca sunt indeplinite conditiile,
autorilor li se acorda brevetul de inventator. Exploatarea brevetului de inv – aceasta inseamna
obtinerea unor avantaje inclusiv banesti din apliccarea brevetului. Un prim avantaj este recunoasterea
capacitatii inventive a autorului. Autorul se poate utiliza brevetul pt obtinerea unui prod si vanzarea
acestuia sau poate primi un procent din CA realizata din vz prod de inventie.

Exista si forme de exploatare indirecta astfel autorul poate vinde sau inchiria dreptului de utilizare a
brevetului.

Licenta inseamna un contract prin care autorul brevetului vinde dreptul de utilizare a brevetului unei
persoane. Vanzarea poate fi totala sau pe o perioada de timp sau pe un teritoriu. Uneori, autorul
inenntiei poate produce si simultan cu cel caruia i-a vandut brevetul.

Se poate face comert cu inteligenta prin urm forme :

- cesionarea teritoriala
- arendarea produselor obtinute din aplicarea inv
- licentierea
brevetul de inventie acorda protectie pt un produs sau tehnologie pt ca acestea sa nu fie copiate si
reproduse de diversi utilizatori. Fabricarea si comercializarea unui produs rezultat din utilizarea unui
brevet de inventator fara acordul autorului inventiei se numeste contrafacere si se sanctioneaza prin
lege.

Cercetarea stiintifica

Aceasta este o activitate sistematica si creatoare menit sa sporeasca volumul de cunostinte si sa utilizeze
in noi aplicatii.

Cunostintele stiintifice prezinta urmatoarele particularitati:

 - se acumuleaza in timp
- se consolideaza ptin utilizare
- devin o sursa gratuita a puterii de creatie a oamenilor
- nu se instraineaza prin transferuri de la o persoana la alta, ci raman in posesia celor care le-au
creat
Cercetarea stiintifica utilizeaza specialisti in diverse domenii ale stiintei, are nevoie si de infrastructura si
de un cadru organizational legal pt desfasurarea activitatii. UE doreste crearea unui spatiu european al
cercetarii stiintifice. Invatamantul superior din Europa este orintat in multe tari semnatoare a tratatului
de la Bologna spre pregatirea tinerilor in fiecare domeniu cu un volum relativ comun de cunostinte.

Forme de cercetare stiintifica:

-cercetarea fundamentala

-aplicata

-de dezvoltare

Cercetarea fundamentala – reprez o activitate teoretica dar si ecperimentala pt acumularea de noi

cunostinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor fara urmari si o aplicatie a lor. Ex: in
domeniul economic se studiaza cresterea economica, analiza economica, prognoza, probleme financiare
comerciale,globalizarea

Cercetarea aplicata reprezinta o activitate sistematica pt rezolvarea practica a unor probleme din
diverse domenii; floseste cunostinte stiintifice din cercetarea fundamentata si din cercetari aplicative; pt
studii se pot face experimente in laborator, uneori se fac studii pe instalatii pilot in care se folosesc
cantitati mai mare de materiale si energie, se stimuleaza mai bine conditiile dintr-o instalatie si chiar se
pot face teze de doctorat; in unele cazuri exista si instalatii semiindustriale care utilizeaza pt proiectarea
unei instalatii industriale.

Cercetarea de dezvoltare – se realizeaza pt lansarea de noi produse, noi procedee, sisteme sau.....

Manag inovarii
Etapele cercetarii stiintifice
1. Alegerea temei de cercetare
2. Documentarea
3. Realizarea temei
4. Redactarea lucrarii stiintifice
5. Valorif rezultatelor cercetarii stiintifice
1.alegerea temei – este importanta pentru obtinerea de rezultate stiintifice. Temele se aleg din
directiile de cercetare inscrise in programele nationale sau inter de cercet stiintifica. Pot fi si teme
de beneficiu-teme cu mediul de afaceri. Pot fi propuse de consucerea unui minister, unei instit
universitare sau pot fi propuse direct de cercetatori. Se aleg in functie de importanta unui
domeniu intr-o perioada de timp in functie de infrastructura de experienta de pregatirea
cercetatorilor a.i. riscul sa fie minim. Se poate lucre individual sau in echipe de cercetare
constituite pe durata realizarii temei. Cercetatorii pot lucra in acelasi timp la mai multe teme de
cercetare. Uneori se apeleaza la consultarea unor specialist pt alegerea temei.
2.documetare stiintifica- se realizaeaza pt a stabili stadiul cunoasterii in domeniul interest pana
la acel timp. Se apeleaza la surse primare de informatii- articole din revista,brevete de inventive,
teze de doctorat, etc- surse secundare (cari reviste,rezumate). Documentarea se face in special in
ultimii 5-10 ani deoarece in acele lucrari se regasesc lucrarile prezentate anterior. Pt tratate ,
monografii carti ale unor oameni de stiinta celebrii se accept si citarea lucrarilor cu o vechime
mai mare de 10 ani.
3 realizarea temei de cercetare –etapa cea mai importanta- se efectueaza dupa un plan, se
analizeaza critic materialul documentar, se realizeaza experimente, simulari, se interpreteaza
result experimentale folosind aparat mathematic, statistic program de calcul , etc. etapa poate
duce la iluminarea benefica pentru realizarea lucrarii si la dezvoltarea ei.
4. redactarea lucrarii stiintifice- datele experimentale prelucrate se pot prezenta in tabele,
reprezenta graphic in plan sau spatiu; partea documentara este prezentata la inceput sub forma de
introducere; autorii sunt citati in text nominal sau prin cifre care coresp ordonarii lor la
bibliograf. Urmeaza partea experimental in care se prezinta conditiile de lucru, se prezinta
rezultatele concrete experimentale cu interpretarea lor. Urmeaza cap de concluzii si propunem si
bibliografia.
5 valorificarea rezultatelor stiintifice- rezult cercet stiintifice pot fi rapoartele stiintifice pt
programele de cercetare sau pt beneficiary, consultant pt beneficiary, teze de doctorat, dizertatie
de licenta, articole in revista de specialitate, comunic stiintificaprezentate si unieori publicate in
volume
Dupa expirarea termenului de realizare a lucrarii stiintifice echipa de cercetare isi intrerupe
activitatea si se pot forma alte echipe pt alte teme.
Scientometri - este stiinta masurarii si analizarii stiintei. Primele incercari s-au facut in URSS
(nankometria) cand au introdus termenul. Cativa ani mai tarziu s-a recunoscut importanta acestei
stiinte si s-a introdus termenul de scientometrie. In SUA a luat fiinta institutul pt informare in
stiinta (ISI) cu sediul in Philadelphia. Acest institute monitorizeaza active stiintifica editata de
peste 9000 de reviste stiintifice .
Importanta utilizari metodelor scientometrice foosite in SUA este recunoscuta de catre Banca
Mondiala, FMI care foloesc metodologia pt evaluarea dezvoltarii statelor. Indicatorii
scientometrici urmaresc activitatea stiintifica desfasurata de cercetatori dar mai urmaresc si
populatia tarii dezvoltareaeconomica nivelul educariei.
Indicatorii sunt:
1. Populatia
2. Populatia tanara 25-40 de ani
3. Pib/locuitor
4. Nr total de cercetatori acreditati
5. Chelt pe cercetator
 6. Chelt cu cercetare din pib
7. Brevete aplicate la un mil de cercetatori
8. Nr delucrari publicate in reviste cotate ISI
9. Premiantii NOBEL
10. Chelt cu educatia din pib
11. Ponderea populatiei cu studii superioare din totalul populatiei
*sunt socotiti cei mai importanti. Romania are 3 premianti Nobel: George emil palade- medicina;
sociologul Elie Niesel- pt pace, dr Ioan Morar- premiu cu organizatia medicii lumii pt preven
razb nuclear.
Clasamentul universitatilor
Institutul pt invatamant superior din Jiao Tong din Shanghai a realizat un clasament al primelor
500 de universitati din lume; s-a considerat etalon university Harvard din SUA. Clasamentul este
recunoscut international
Claasamentul foloseste urmatorii indicatori

 -nr de absolventi laureate nobel sau medalia Fields

 -nr de cadre ditactice laureate Nobel sau Fields
 Nr de cadre considerate f citate in alte lucrari de catre ISI
 Nr de articole publicate in revistele stiintifice
 Nr de articole publicate in revistele ISI
Pt Romania AD Astra intocmeste clasam univ-univ buc si a I cuza
Obiectivele acvtiv de cercetare trebuie sa asigure cadrul organizatoric si legislatie pt desfasurare
cercet stiintifice in Romania. Strategia nationala urmareste dezvoltarea sistemului national de
cercetare, integrare cercet romanesti in comunitate stiintifica international; protectia
patrimoniului tehnico stiintific romanesc dezvoltarea bazei material financiare a resurselor
umane.
Politica guvernamenttaka a lansat Planul national de cercetare- dezvolt –inovare cu urmatoarele
obiective

 Cresterea contributiei cercet stiintificela relansarea econ

 Cresterea contrib. cercet la cresterea nivelului cantitativ si calitativ al produselor
 Dezvoltarea parteneriatului international
Managementul cercetarii stiintifice
Reprezinta ansamblul elem cu character de organizare, informare , motivare si luare de decizii pt
desfas active de cercetare stiintifica.
Principiile generale ale manag cercet stiintifice:
1. compatibilitatea dintre mecanisme de realizare a manag si specimen active de cercet
stiintifica
2. pr managementului participative prin care cercetarile pot lua parte la luare deciziilor
 3. pr motivarii cercetatorilor si a personalului auxiliary din cercetare
4. pr eficientei cercet stiintifice efecte- eforturi depuse
Functiile manag cercet stiintifica
1. orgnizarea-stabilirea unor relatii intr0un system
2. planificarea
3. selectarea si perfect res umane
4. conducerea antrenarea resurselor
5. control
Compon principale ale manag cercet stiintifice se regasesc in subsisteme

 subs organizatoric- ateliere, laboratoare depart cercetare, institute,academii

 subs informational circulatia informatiilor
 subs decisional transmiterea deciziilor control al indeplinirilor
 subs de gestionare a res mat de energie, financiare, umane
Sist de cercetare din Romania
Cercetarea este organizata de la nivelul Ministerului sau de la nivelul altor ministere si de la
nivelul academiilor
Sist de cercetare curprine: institute nat de cercetare dezvoltare, instrit de cercetare aflate ca filiere
ale institutelor nationale institute publice aflate in subordinea altor ministere si academie; soc
private care au un compartiment de cercetare dezvolt.universitati care desfasoarea si activitati de
cercetare dezvolt
Cercet este orientate pe urmatorele directii:

 Cercet tehnologica-proportia cea mai mare- cercet economica este component a acestei
cercetari
 Cercet catre stiinte natural umaniste si real
Ministerul cu probl de cercetare a organizatiei :”Autoritatea nat de cercet stiintifica”(ancs)
ANCS exercita fct politica strategic administrative de evaluare si control de reprezentare si
cooperare international.
ANCS are rolul si responsabilit

 De a asigura planif strategic si tactica , politicile necesare indeplinirea obiectivelor

 De a define cadrul organizatoric
 De a comunica cu guvernul si cu alte organizatii
 De a organiza programe pt finantarea cercetarii
 De a stimuli desv regional sin at precum si cooperarea internatinala
Pt invatamanutl superior exista Consiliu National al cercetarii stiintifice din invatamant sup. Se
ocupa cu aspect ale cecet stiintifice din universitati prin programe de cercetare
Publicatii stiintifice
In Ron performantele stiintifice sunt surprinse in

 Garniture de cercetare- ctr obt prin cncsis prin concurs

 Ctr de cercet stiintifica obt prin concurs din progr nat si internat
 Brevete de inventive
 Carti manuale tratate articole publicate in reviste de specialitate

CNCSIS clasifica rev din Rom pe urmat categorii

 Revista A = cu revistele ISI
 Cat B+, b,c,d,
 Reviste cu rezumate ale unor lucrari stiintifice

Controlul activit de cercet stiintifica

Controlul modului de utilizare a fondurilor allocate de la buget: acestea se orienteza catre
motivarea finaciara a cercetatorilor (sal+ contributii), chelt cu materii prime materialele, energie,
combustibil, mobilitati(deplasari in tara si in strainatate)dotari cu aparate, tehnica e calcul,
echipamente, birotica, mobilier, coaborare cu terti. E mai urmareste contributia sect privat la
cercetare, perfectionare resurselor umane, dezvolaterea infrastructurii,.
In Romania contributia majora la finatare se obtine de la sta (buget), contributia bancilor 0.
Contributia firmelor nu este baneasca, ci prin cofinantare (materiale energie, resures umane
finantate de la buget)
Sursele de finantare pot fi:
1. International- prin progr al bancii mondiale, FMI, progr NATO sau unele organizatii:
SOROS, ROCKEFELLER, programe ale BERD si UE.
2. La nivelul national programe : PNCDi- ale unor ministere, department , agentii ,
fundatii , societati. Primul PNCDI a fost pe perioada 2002-2006, continea 14 programe de
cercetare pe diferite problem (CALIST, MENER,VIASAN,matnantech,
AGRAL,INVENT) au mai aparut programe de cercetare de excelenta (CEEX); din 2007
pana in 2013 functioneaza PNCDI. Planurile nationale sunt orientate dupa directii de
orientare ale UE.
Program cadru ale UE
Au fost initial pe durata de 2 ani, apoi 5 si ultimul pe 7 ani (2006-2013). Sunt create pt dezvolt
cercet stiintifice in Euorpa, creeare spatiului European al cercetarii care sa contribuie la
dezvoltare economica si sociala a Europei.
PC7 este constituit din 4 programe specific la care se adauga al cincile de cercetare
nuclear.Acestea sunt:
  De colaborare-alcatuita din subprogram pe domeniile:sanatate, agricultura, informatica,
nanomateriale,energie,mediu, transport, stiointe socio-economice,
umaniste,securitate,spatiu.
 Idei (perfectionare resurselor umane)
 Capacitatea de cercetare= dezvoltare laboratoarelor, IMM, politici de cercetare,cooperare
internatioanala
 Cercetare nucleara si instruire
 Central comun de cercetare
Progresul tehnic
– reprezinta aplicarea in practica a noilor cunostinte stiintifice si tehnice rezultate dintr-o intensa
activitate de cercetare stiintifica bazata pe creativitate si invovare.
Obiectivul progresului tehnic consta in perfectionarea procesului de productie ; progesul tehnic
insa este introdus si in alte domenii(ex. sanatate , creatie artistica,invatamant) . Obiectivul poate
fi si inbunatatirea activitatior si cresterii gradului de confort.
Progresul tehnic se poate manifesta intensiv si extensiv.
Manifestarea intensiva se numeste sip e verticala care consta in mari descoperiri stiintifice, avand
aplicatii revolutionare ce asigura dezvoltarea pe termen lung.
Manifestarea extensiva (pe orizontala)se realizeaza prin transfer de tehnologie , asigurand
patrunderea progresului in toate domeniile.
Caracteristicile progresului tehnic

 Multilateralitatea = utilizarea progresului tehnic in toate domeniile,(de la domenii de

varf , panala viata cosmica)
 Este factor de crestere economica ,producand cresterea cantitatii si calitatii produselor,
inbunat cond de munca, cresterea productivitatii a profitului, etc.
 Este dinamic , introducand elemente noi permanent si reducand timpul de la descoperirea
stiintifica la aplicarea ei
 Modeleaza economiile nationale prin orientarea catre domenii care folosesc progresul
tehnic (japonia, coreea, S.U.A china, tarile din V europei)
 Poate fi planificat si este luat In considerare de de guvernele statelor ca o componenta a
politici interene de crestere economica.
 Diferentiaza tarile producatoare de progress tehnic si cele consumatoare de progres
tehnic.
Factorii care conditioneaza progresul tehnic

 Factorul uman: orientat catre activitatea de cercetare si inovare. Resursele umane

trebuie pregatite printr-un system adecvat de educatie si dupa aceea trebuie sa-si
desfasoare activitaea cu orientarea catre gasirea de noi forme de progress tehnic sau de
aplicare a lui.
  Conditiile tehnico-materiale:catre include resursele de materie prime,
energie,echipamente performante pentru cercetare,descoperire de noi forme de progres
tehnic , perfectionarea si aplicarea acestuia.
Alti factori

 De materie financiara care influenteaza prin cantitate, prin orientarea catre activitatile de
cercetare dezvoltare.
 Managementul orientat catre progresul tehnic. Poate impune acest lucru in politica firmei,
chiar cadrul national prin politica nationala , poate stimula progresul tehnic in toate
etapele.
Efectele progresului tehnic

 Progresul tehnic fiind multilateral , are efecte asupra tuturor domeniilor asupra dome c,
de producere de desfacere de bunuri, asupra transportului, agriculturii, sanatatii, creatiei
artistice,educatie, domeniul cazsnic.
 Creste cantitatea produselor , se deversifica , creste calitatea scad eforturile umane prin
intermediul mecanizarii, automatizarii.
 Se imbunatatesc serviciile, calitatea vietii
Efectele se pot evalua cantitativ, calitativ si sub anumite aspecte.
Evaluarea cantitativa=utilizeaza valori concrete referitoare la cantitate, laevolutie statistica, la
eforturi financiare la resurse umane se pot calcula diversi indicatori tehnico-economici si
statistici.
Evalarea calitativa= apeleaza la aprecieri si la coeficienti de importanta,. Exista si aprecieri
cantitative si calitative care incearca sa puna mai bine in evidenta eforturile pentru descoperirea,
perfectionarea,si aplicarea progresului tehnic pe un anumit domeniu.
Transferul de cunostinte si tehnologie
Acest tip de transfer , de la cercetare stiintifica la firma se poate face prin intermediul unor
organizatii stiintifice. Acestea au rolul de a facilita producerea cercetarii , aplicarea mai rapida in
practica a rezultatelor cercetarii stiintifice .Organizatiile specifice sunt dezvoltate in SUA,
Europa de Vest; exemple:
Incubatoare de afceri sunt organizatii care ajuta intreprinzatorul sa sa-si valorifice ideile si
chiar sa infiinteze intreprinderi. Organizatiile asigura firmelor nou create locatie, diverse
facilitate de comunicare (internet, fax, secretariat,supraveghere manageriala). Sunt alese firme
care creaza noi locuri de munca si aplica noi tehnologii.
ateliere manageriale- asigura consultanta sau finantare de inceput activitatilor cu profil
industrial din firme existente sau noi infiintate.
Centre manageriale –ofera facilitate IMM-urilor care realizeaza produse noi. Facilitatile pot fi
de tip birotic sau acces la o retea de cercetare sau finantare.
Centre tehnologice – orientate catre intreprinderile care utilizeaza tehnologii de varf, li se
asigura , facilitate, servicii, desfacerea produselor.
Parcuri de cercetare – amplasate in incinta unor universitati sau institutii de cercetare. Ele
incurajeaza cercetarea fundamentala.Spin-off-uri=afaceri initiate in universitati la care
participa cadre didactice si studenti . acestia pot comercializa rezultatele cercetarii stintifice.
Parcuri stiintifice- org formate din universitati si unitati de cercetare pe diverse probleme .
Parcuri tehnologice – org create pt sprijinirea active de cercet –dezoltare. Sunt orientate catre
companii care dezvolta activitati de produvtie de servicii. Pot fi si parcuri comerciale orientate
catre activitati de vanzare de produse, organizare de expozitii.
Forme de materializare a progresului tehnic

 Materiale “inteligente”:aliaje metalice, materiale de sinteza chimica capabile sa se

adapteze mai bine la mediu. Unele materiale pot sa isi schimbe forma in functie de
solicitari si sunt cercetate pentru aviatie , isi pot schimba culoarea in functie de lumina
solara, culoarea din medii.
 Materiale composite: amestecuri din 2 sau mai multe materiale care prez proprietati
superioare fiecarui tip de material component (effect sinergetic). Primele materiale
composite->aviatie(I razb mond), astazi se fol in aviatie, constructii, mat sportive,
medicina.
 Materialele superconductoare prezinta o conductibilitate electrica foarte buna la
temperature scazute( trenuri cu levitaite magnetica)
 Nanomateriale:mat realizate la dimensiuni de 10 la -9 m utilizate pt inductie electronica,
electrotehnica, medicina.
 Nanotehnologii ->creaza nanomateriale sau prelucreaza aceste suprafete in care
asperitatile sunt foarte fine.
 Rotatii industriale – masini care efectueaza operatii pe baza unui program si fara
interventia directa a omului . utilizari: industria constructoare de autoturisme, aparate de
mare precizie, industra ceasurilor, constructii, operatii de cercetare, scufundare la mare
adancime.